I

CAPITOLUL

Avocatul Poporului
i

Avocatul Poforului55 este denumirea constihttionald sub care s-a

organizat qi sub rcare frrnclioneazd tn RomAnia institufia clasicd a
ombudsmanului. Ombtdsmanul reprezintd o institufie de sorgintc
suedezd ce s-a rapp6ndit indeosebi in Europa sub diferite denumiri
(apdrdtoml poporului, comisar parlamentar - Spania, apdritorul
public - Porhrgalih, mediatorul republicii - Franfa etc.).
Ombudsmanul reprezinti o persoanl independentd" numit4 ca
reguli, de cdtoe Farlament, pentru a supraveghea administralia irr
raporturile acesteia cu particularul. Aceast[ instihr$e, autoritate
adminishativl independentS, are menirea de a incerca si elimine
blocajele gi si solugioneze conflictele particular - adminishafie public4
conflicte generate indeosebi de birocrafie, gi in acelagi timp se constituie
in h-ur veri tabil prgtector al drephri lor qi liberta$lor filndamentale.
I

55

Pentru mai r{ulte detalii cu privire la institufia ombudsmanului tn dreptul

comparat qi a Avocaiului Poporului in sistemul de drept rom6n, v. Ioan Muraru,
Avocahi Poporului ) institulie de tip ombttdsman, Ed. All Beck, Bucureqti, 2004;
Monica Ylad, Ombustdman-ul in drephil comparat, Ed. Servo-Sat, &ad, 1998; Ion
Deleanu, Institulii gi firoceduri constihtlionale, Ed. C.H. Beck, Bucureqti, 2006, pp.
546-550; Mihaela Edache, Simina Gagi, Aspecte recente din practica instituliei
Avocarultti PoporuluilinRevista de dreptpublianr.2/2009; Gheorghe Iancu, Denisa
lonea, Privire qompQrativd astq)ro orgonizdrii Si fimcliondrii ombudsmanilor Si

mediatorilor, in Revista de drept public nr. 3/2004, pp. 12-24; Lesmddlateurs en

France et a I'etrangQr, Actes du Colloqueorganize par le Cenhe frangais de droit
compare avec le Centre frangais du Commerce extdrieur (17 novembre 2000), Ed.
Societd de ldgislatioir compard, Paris, 2001; Rodica,Narcisa Petrescu, ReJleclii
asupra unor tute lin Legea privind organizarea' qi funclionarea instituliei
Avocahilui Poporului, in Dreptul nr. 8/2003; Claudia Gllia, Marunl de drept
constitttlional Si institu\ii politice, Ed. Hamangiu, Bucureqti, 2010, pp. 279-298;
Yves Rodriguez, <Ld Defensanr du Peuplet ou L'Ombudsman Espagnol, Revve
internationale de droidcompard, vol. 34 n"4, Octobre-ddcenrbre 1982.

(rll

rrIoriIril i

^\r,t'(ittttt,u

:rrl rrri

lrisl l :rIiv(' :rlllortolr('

u Io

it

[ili

adm

('udrnl n0rnruliy

is trativ e autono me cu

s t atu

cons t itu lio

dl

69

'

lrrstitrrtiir Avocirtul ['o1rorulr.ri iqi giseqte

in sisternul
"un.n".n.J
rlc tlrcpl rolrriin atiit prin prisrna actului fundarnental, cdt gi prin acte
tlc rralrrri lcgislativ[. Astfel" capitolul IV din titlul II difl Constitu!ie,
irrtitulat generic ,,Avocatul Poporului", nor-rleazi:
- arl. 58, Nunireq Si rolul:,,(l) Avocatul Poporului este nunit pe
o clurat[ de 5 arri pentru ap[rarea drepturilor gi libertililoi persoanelor
flzice. Adjturcfii Avocatului Poporului sunt speciali""[i pF domenii de
activitate. (2) Avocatul Poporului gi adjuncfii sii nu pot iddeplini nicio
alld funclie publici sau privati, cu excepfia funcfiilor {idactice din
invi!inr6ntul superior. (3) Organizarea gi funclionarga institu[iei
Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organicd";
art. 59, Exercilarea atribuliilor: ,,(1) Avocatul {oporului iqi
excrciti atr-ibufiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in
drepturile gi in libertdfile lor, in limitele stabilite de lege. (2)
Autoritifile publice sunt obligate s[ asigure Avocatului Poporului
spriiinul necesar in exercitarea atributiilor sale";
- art. 60, Raportul tn fala Parlamentului: ,,Avocatirl Poporului
prezinti cclor doui Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la
cererea acestora. Rapoartele pot confine rccomanddri privind
legislatia sau m,isuli de alti naturi,, pentru ocrotirea drdpturilor qi a
I ibcrtdtilor cct5teni lor".
De asemenea, aceasti autoritate independentd i o rcgaslln
consacrati qi la nivel legislativ prin acte nonnative precuin:
- Legea nr. 35/1997 privind organizarea gi fruicfionaiea institulici
Avocatul Popomlui, cu modificirile qi completlrile ulteriopre;
- Regulamentul nr. 326/2002 de organizare qi fiincfionare a
institutici Avocatul Poporului;
- Legea nr. 677/2001 pentru proteclia persoanelor ou privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal gi libera circulafie a ilcestor date;
- Legea nr. 676/2001 pfivind prelucrarea datelorjcu caracter
pcrsonal gi proteclia vielii private in sectorul telecomunichliilor.
i

Structura

2
domeniul de reglernentare
'
Popo rului
instittt(iei
Avocatul
a

^Sec{iunea
organi.zatoricd, scopul Si

Institulia Avocatul Poporului are drept scop apirarea drepturilor

gi libertn{lor persoanelor fizice in raporturile acestora cu autoritllile
publicc (art. 1 din Legea nr.35/1997). lnstitufla Avocatul Poporului
este o autoritate publici autonorni gi lxdependenti fafi de orice alt5
autoritate publici, in concliliile legii. in exercitarea atribuliilor sale,
Avocatul Poporului nu se substituie autoritdfilor publice. Avocatul

nu poate fi

supus niciunui mandat imperativ sau

poate obliga pe Avocatul Poporului si se
reprezcntativ.
supund instrucfiunilor sau dispozifilor sale (art. 2).
Aceasti autoritate administrativl autonorne este, sub aspect
organizatoric, condusi de persoana ce reprezinti institufia Avocatul
Poporului ajutatAin desfl5urarea activitililor specifice de adjuncfi (artPoporului

Nimeni nu il

58 din Constitulie).

$1.

Conducitorul institufiei

Avocatul Poporului este cel care conduce institu$ia analizati.

Confonn reglcrnentirilor constitufionale Ei legale in vigoare,
Avocatul Poporului este runit pe o durati de 5 ani de Camera
Dcputatilor qi dc Scnat, in qedinfi comuni (art. 6 din lege).
I-.cgca privind organizarea gi funclionarea instituliei Avocatul
Poportrlui nomreazi condiliile de acces la aceasti demnitate publici
gi proccdura parlarnentard concreti de nunrire in func$ie.
A. Condi.liile necesare pentru candidaturi (art. 6 din lege):
- si fic cetdfean romdn;

- si indeplineascd condiliile de numirc previzute pentru

judecitori la Curtea Constitulionald.
fut. 143 din Constitulie prevede cd judecitorii Curfii
Constitufionale lrebuie si aibl pregitire juridici superioari, inalti
competenfd profesionald qi o vechim6 de ccl pufin 18 ani in
activitatea juridici sau in invalimdntul juridic superior.

Autoritlfi adrninistrative autonome

,8. Procedura cle numire irr ftincfie cuprinde urmitoarele etape
(art. 7):
- propunerile de candidafi se fac de cdhe birourile permanente
ale Camerei Deputafilor qi Senatului, la recomandarea gnrpurilor
parlamentare din cele doua Camere ale Parlamenhrlui;
- candidalii vor^ fi audiali de comisiile juridice din Camera
Deputalilor qi Senat. In vederea audierii, fiecare candidat va depune

actele

din care rentltl

indeplinirea condifiilor prevdzute

fi numit Avocat al Poporului;

de

Constitulie qi de lege pentru a

- candidalii vor fi prezenli la dezbaterile parlamentare;

- este numit ca Avocat al Poporului candidatul care a inhunit cel

mai mare mrmir de vohui ale deputafilor qi senatorilor prezenfi.

C. Durata mandatului Avocatului Poporului este de 5 ani qi
poate fi reiuroit o singurl dat[. Mandatul de Avocat al Poporului se
exerciti de la data depunerii, in fafa pregedinlilor celor doui Camere
ale Parlamentului, a jurdmAntului (,,Jur sd respect Constitufia gi legile
larii 5i sd apf,r drepturile qi libertifile cetdfenilor, indeplinindu-mi cu
buni-credinfa qi imparlialitate atribupiile de Avocat al Poporului. Aga
si-mi ajute Dumnezeu!").
JurS.m6ntul poate fi depus qi ftrn formula religioasd. Refuzul

depunerii jurimdnhrlui impiedicd intrarea in firncfie a Avocatului

Popomlui qi deschide procedura pentru numirea in frmclie a altei
persoane. Mandatul Avocahrlui Popomlui dureazd pAni la depunerea
jurdmAntului de cdtre noul Avocat al Poporului (art. B din lege).
Mandatul Avocatului Poporului inceteazi inainte de termen in
caz de demisie, revocare din funcfie, incompatibilitate cu alte funcfii
publice sau private, imposibilitate de a-qi indeplini atribufiile mai
mult de 90 de zile, constatata prin examen medical de specialitate,
ori in caz de deces (art. 9 din lege).
Revocarea din ftlncgie a Avocatului Popontlui, ca urmare a
incdlcdrii Constitutiei gi a legilor, se lirce clc Camera Deputafilor qi de
Senat, in gedinla conttrnd, cu votuI rnzrjoritilii deputalilor qi
senatorilor prezen!i, la proprrnctca bilourik)r pcrmannte ale celor
clouA Camere ale l)arlarnentrrlrri, llt: baza nrportrrlui comttn al
cornisi i lor juridice alc cclor tlouir Lliunst'c irlc I'itrlitrt rcttttt l ui.

Adjuncfii Avocatului Poporului

Confonn art. 158 din Constitufie gi art. 10 tlin Legea-cadnr,
Avocatul Poporuhii este asistat in desfdgurarea activitdlii sale de
$2.

adjuncli specializaii pe urmitoarele domenii de activitate:

- drephrrile orlrului, egalitate de Eanse intre bdrbafi gi tbmei,
culte religioase gi uiinorit
li"oriiagiu!ionale;
ilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor,
- drephrile {opilu

persoanelor cu handicap;

- armatd, jurstifi,e, polifle, penitenciare;

- proprietate, munci, protecfie sociali, impozite

qi taxe.

Adjrmcgii Avoc4tului
itului Poporului sunt rumili pe o

duatl de 5 ani de
cdtre birourile
birourile pe{ranen
nente ale Camerei Deputafilor gi Senahrlui, la
propurerea
Lmerea A
Avocafului
ui Poporului,
Pc
cu avizul comisiilor juridice ale celor
doud camere ale Pai"lamentului. condifiile pentnr ocuparea firncfei cle

adiunct
adjunct
al Avocatului
Avocatuiui Poponrlui
Ponontlui se stabilesc
.stabilesc prin
nrin Regulamentul
Reqrlnmenfrrl de
dc
-l
organizare gi llncpionare a instihr$ei Avocatul Poponrlui.

Funcfia de adjunct al Avocatului Popomlui este asimilald

ftincliei de secretai de stat, iar mandatul adjunclilor Avocatuhri
Poporului se exerQitf, de la data depunerii, in fafa Avocatultri
Poporului gi a cdt'e unui membru al birourilor pennanente ale
Camerei Deputafilor gi Senafului, imputernicit pentru aceasta [art. 1l
(l')-(t')1.
alin. (t')-(t1].
Potr-ivit art. 121,
'1 ' adjunclii Avocatului Poporului indeplinesc
i

urmitoarele atributii:
.'.,i
- coordoneaz[ activitatea din domeniul lor de activitate;
- infonneazd Avocatul Poponrlui cu privire la activitatea din
domeniul lor de actiyitate;
- repartizeaza pbtigiile in cadrul domeniilor lor de activitate;
- avizeazi, raporartele, recomanddrile, precum gi orice alte acte
supuse aprobirii Av$catului Popomlui;
- indeplinesc, jin ordinea stabilitl de Avocatul Poporului,
alribnliile acestnia ii caz de imposibilitate temporarl a exercitfuii
functiei;
rrr(tulrltllu)u
irrcsc ull
oricc altc atri[;rrtiii stirbilitc dc Avocatrrl l'oprlrultti,,
- irrdcpl
irr lirrritc:lc lcgii.
]

Jt_l. lrtcorrrp:rlilrilil:'ili
li

r\

rr I o

ri

| :'i I

a rl rrr i n is

trn tive

r,:

tono nre

5i :rllc siluatii

Au t ori

Irr *t'rlt'rcrr :rsigrrririi inrlcpcndcntci, neutralitdtii, imparfialitetii

sisteurul acestei auiorititi.
( r rrrslitrrlrr ;i lcgt'lr-cirdru prcvi.tl uncle incorrrpatibirjtiti cu alic

'jr .{'r.r:lilrrrliilii cerloI cc lucreazir in

lirrrt

lii prrlrlicc sirrr privatc.

Astfcl, art. -58 alin. (2) diri Constitutie stipuleazd. cxprps faptul cd
z\vocatul Poporului qi adjunclii sdi nu pot ?ndeplini nicio alt6 functie
l,ulrlicir sau privat6, cu exceptia funcfiilor clidactice clin invitd.mantul

srrpcrior,

[]e asernenea, potrivit art. 40 alin. (3) din actul fundarncntal ,,rur
pot lacc parte din partide politice judecitorii curtii conititutionalc,
nvocatii poporului, rnagistrafii (...)", aceasti interdiclie aflicindu-se
t;or.claliv 5i adjunclilor sdi.
Consecin[[ a interclicfiei anterioare, accEtia nu potl fi alcEi iu
()fganc reprezentative ale statului (ca parlamentar, piirnar etc.)
lrotr ivit aft. 37 alin. (l): ,,Au dreptul de a [i aleqi cetd"tenii lcu drept de
vot (...) daci nu le este interzisS. asocierea il partide politice, potrivit
;rrticolului40
Potrivit art. 9 alin. (3) din legea-cadru] dcurisia,
irrcornpatibilitatea, irnposibilitatea de indcplinire a functiei sau
tlcccsnl sc constati de citre birourilc pcnlancnte ale lcelor douii
(larlere ale Parlamentului, in cel rlult l0 zile de la aparilia catrzci
r:are detertniui incetalca rnanclntuIui Avoc:rtului popomlr-ri.
I

alineatul(3)".

Scc{ianea 3

AtriltutiileAyocutulrtilroporrtlui

i.

co'fonnitate cu art. l3 din lcgc^-cirdr', Avrcatul poporului

arc umritoarele atribufii:

a) c.oorcloneazi activitatea institutiei Avocatul poporului;
b) tleciclc asupla petitiilor fonrrulatc clc pcrsoalrere fizicc lezate
It'in inci.lcarea drepturilor sau libertililor accstora dc cdtrc
i

arrtorititile administratici publice;

c) verificil activitatea dc rezolvare lcgali a pctitiilor primite gi
s.lit:ifi ;rrrtr'itiril.r-sarr furrctionarilor aclnrini.stragieifublice in cauzi

ti

ti

d nt in i,s tr a tiv e

a u lo tt o

nrc cu

s ta

tu

co

ns

ti ttt tio n a I

73

ilrcetarea ?ncilcarii drcpturilor qi libertililor persoanelor fizice,

repunerczr in drcpturi a petilionarului qi repararea prejudiciilor;
d) fonnuleazi puncte ds vcdere, la cererea Curfii
Constitutionale;

e) poate -;esiza Curtea

Constitufionali

cu privire

la

neconstitulionalitalea legilor, inainte de promuIgarea acestora;

f)

poate scsiza direct Curtea Constitutional5 cu exceplia de

neconstitutionalitate a legilor qi ordonanfelor;

reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Camerci

Deputafilor, a Senatului qi a celorlalte autoritifipublice, precum gi in
relafiile cu persoanele fizice sau juridice;
h) angajeaz-d salarialii institugiei Avocatul Poporului $i exerciti
drcptul dc autoritate disciplinari asupra acestora;
i) exerciti funcfia de ordcnator principal de credite, atribufie pe
care o poate delega cu respectarea prevederilor legale privind
linanlclc publicc;
j) indeplinegte alte atribulii previzute de lcge;
k) poate sesiza instanfa de contencios adnilnjstrativ, itt condifiile
legii contcnciosultii administrativ.
:i
'Avocatul Poporului poatc delega excrcitarea acestor atribufii
adjunclilor sii sau unor persoane cu fturctii dc conducere din cadrul
irrstitutici
lnstitulia Avocatul Poporului iqi exerciti atribufiile din oficiu
sau la ccrcrca pcrsoanelor ftzice, a societdfilol comerciale, a
asociatiilor sau a altor pcrsoane juridicc. Petiliile pot fi adresate de
pcrsozurclc 1-rrcvdzute anterior, flrl deosebir-e de cetS.tenie, vArstS,
sex, aparlcncrr!i politici sau convingeri religioase (art. 14 din lege).
Pctitiilc adresate Avocatului Poporului trr:buie si se facd in scris
gi si iudicc numcle qi dorniciliul persoanei lezate in drepturile qi
libertdlilc cctilcncEti, drepturile $i libertilile incilcate, precum qi
autoritatca adnrinistrativi ori func[ionaml public in catzd.
Petilionarul trebuie si dovedeasci intlirzierea sau refrrzul
administraliei publicc de a solufiona legal cererea. Nu pot fi luate in
consiclerarc petiliilc anonime, iar pctiliile indreptate impotriva
incdlciilji drcpturilor gi libertalilor persoanelor fizice prin acte sau
Ihpte alc autoriti.tii adrninistralici publicc sc adreseazi institu[iei

g)

rl

Autolitili adnlinistrative

autouome

\vot;irltrl ltoporului nu mai tdrzitt de un an de la data la care aceste

rrr,'lrlciri s-au produs ori de la data la care persoam in cauz6 a luat
( uno$tinti de ele. Sunt asimilate actelor administrative aidt ticerea
,,r'giurelor administrafiei publice, cdt qi emiterea tardivfl a actelor'.
Nu fac obiechrl activitilii instihrfiei Avocatul Poporulu'i gi vor fi
lcspinse frrd rnotivare petifile privind [art. 15 alin. (4)]:

- actele emise de Camera Deputafilor, de Senat sau de Parlament;

- actele qi faptele deputafilor qi senatorilor;
- actele Preqedintelui RomAniei qi ale Guvemului;
- actele CurJii Constitugionale;
- actele preqedintelui Consiliului Legislativ;
- actele autoritdfii judecitore gti;
- actele Guvemului, cu excepfia legilor qi ordonangelor.

De asemenea, nu pot fi luate in considerirc petiflile anonime, iar

plAngerile indreptate impotriva incilcirii drepturilor 5i libertdgilor
cetdleneqti prin acte sau fapte ale autoritdfii administra[iei publice se
adreseazd. Avocahrlui Poporului nu mai tdrzirt de un an de la data la
care aceste incdlcdri s-au produs ori de la data la care"persoana in
cauzil a luat cunogtinli de ele [art. 15 alin. (2)]. Avocatul Poponrlui
poate respinge motivat petitiile vldit nefondate sau poate cere date
suplimentare pentru analiza qi solutionarea cererilor.

Secliuneu 4
Drepturile, obliga{iile si nctele Avocatului Poponilui
exercitarea atribuliiior salc spccili<;c care ii revin, Avocatul
Poporului beneficiazl de artrtrnito clrcpltrri exprcs norrnate qi ii revin,

in

de asemene6, obligalii sprecificc.

Avocalttltli l'tl;lorttltti cortstittt irt:

- trccesul, in contlitiilc legii, llr irrlirrrrrirtiilc clirsilicate de!inute
dc autorititilc pu[rlicr:, irr lrrirsrrrir in c::rlc lt: t:onsirlc,r'i r]cccsilrs ltentrtt
pctif iilor plingcrilor citt'c i-au lirst ittlrcsatc llrt. 20 rrlirr. ( l)l;
ccrc irrrloli (r"tli lor
tle .la Ilaci attt:ltctc ltroprii, rlc
dreptul
ulrLLtr (lu
- ur
aclministraIiei publicc olicc inlirrnrirtii silu tlocrrrrrcrrtc
$1. Dreptrrrilc

Au tor

itdti administrative aulonome cu

s ta

hrt constitt t iional

t3

constatate, repararea pagubolor $i inldhtrarea cauzelor care atl

generat sau au fayorizat incdlcarea drepturilot' persoanei fizice lezate
fart.23 alin. (2)];
- dreptul dp a se adresa autoritd,tilor adrninistrafiei publice
ierartric superioade irr cazrrl itr cat'e autolitaiea adniinistraiiei piiblice
in teflnen
termen de 30 de zile de la data
lntatLlra, ln
r." ttuncFonarul publlc
sau
fublic nu inlShtri,
""fi"rarul
sesizdrii, ilegalit{flle comise [art.24 alin. (1)];
prefectultri daci autoritatea publici[ saLr
- drephrl de la se adresa prefectului
pu
De la
ta data
locale.
locAls. uc
publice
administrafiei puDrce
administragiei
aparfine aomlnlsuapel
fi.mctionarul
fttncf
frrncfionarul
onarul pttbhc
pubfic aparFne
45 de
judefului
de
termen
nou
curge'iin
prefectul
depunerii ceilerii !a
zile fart. Zq'atu.
- dreptul de a sesiza Guvernul cu privire la olice act saugifaptal
administrativ ilggal al administra,tiei publice centrale
prefecfilorfarl. 25 alin. (1)];

(2fi;

dreptul de a comurica Parlamentului neadoptarea de cdtre Guvetn,

in termerr de cel lnutt ZO de nle, a mdsurilor privitoare la ilegalilaten
actelor sau fapteloi adminishative semnalate 1aft.25 alin. (2)];
dreptul d{ a prezenta pregedingilor celor doud Camere ale

parlamentului sa[r, dupd caz, primului-ministru un raport privind

lacu{e in tegistalie sau cazuri grave de conrpfie or-i de
"rr"o*ut"t" a jlegilor ,tarii constatate cu prilejul cercetfuilor
nerespectare
intreprinse

fart.2f alin.

(2)1.

$2. Obligafiilc Avocatului Poporttltti sunt:

oSligirtia cl$ u nu divrrlga sau dc tr nrr lace publicc inlirnnaliile
tkrt:rrrr rcrrle

sau

lc serclctu lit carc it ttvrtt acccs. Accastd otrligalie se rnenfine 9i

' I t' .l rlrr rlr r,t,\t,,,'.,j';;ffi

r., , i! t',.,,,r,r .r ,r.nl'r.r 1,,'r:;rtrrrlrrlui irllat irtscrviciile sale, sub
| ,,,. , t,,, I rrt.r ,1, lr.1,r';r pr.u:tli lirrt. 20 alin. (2)];
,,1'lr1,.rlr,r rl, ,r ;rlrrct. llr crrtxr$tiltl5. persoanei care i-a adrcsat
rrlrr
rrrr',lrrl rlr. :;.lrrliorriuc:. Accsta poatc fi Idcut publici de citre
;
, ,,, ,rtrrl I'r'pornlrri prirr rnijloace de informare ir1 mas6, cu
, ,,rr',nrrl:rrrrirrlrrl pclsoarrci sau al persoanelor inter(sate $i cu
rr':;lrct:liucr.r prcvcderilor art. 20 privind infonlatiile qi docurnentele
:;r't'rt:tc lart.26 alin.

(1)].

S3. Actclc

Avocatului

Poporului
i

in

excrcitarea atribuliilor sale, Avocatul Popoiului ernite

t'econtattddri care nu pot fi,supuse controlului parlameptar,gi nici
controlului judecitoresc. Prin recomandirile emisel Avocatui

l)olrorului sesizeazd. autoritiitile adrlinistratiei publice asupra

ilcgalitltii actelor sau faptelor administrative (art. 2i din lege).

De asemenea, potrivit art. 60 din Constitufie Avocatril Poporului

prezirrti celor doud Camere ale Parlamentului rapoarte,4nual sau la
ccrcrea acestora, ce pot conline recomandiri privind legislatia sau
rudsuri de alti natru'd, pcntru ocrotirca drcpturilor $i al libertllilor
cclilenilor.

Sec{iunea 5
Puterile Avo ca tuln i P oporulu

$[. Puteren de a scsiza autoritatea iudccltorcascl

in cazul in care institulia Avocatul Poporului loostatd. ci
solutionarca petiliei cu care a fost scsizati este de dompetenta
auLorititii -iudecitoreqti, se poate adrcsa, dupi caz, lninistmlui
irrstitici, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public
sau prcqcdintclui instalr[ei de judecati- carc cstc otrligat si colnurricc
ruirsurile luate (art. 18 din legc).
I

Autoritdti adnrinistral ive aulonorne at statut constitutional

77

$2. Puterea dc a sesiza Curtea Constitutionali

Avocatul Poporului poate sesiza dircct Curlea Constitufionali

ridicind cxceplia de neconstitufionalitate a legilor gi ordonanlelor
carc se rcferi la drepturile gi Libertdfile cctd[enilor, ?n acest caz
Curtea solicitdnd qi punctul de vedere al acestei autoritd$
indcpendcnte (art. 19 din lege). De altfel, accasti putere rezulti
implicit din prevederile art. 146 lit. d) din Constitulie care normeazi
faptul cL instanta constitr-rtional5 romdnd ,,hotirigte asulrra
excepliilor de ncconstitulionalitate privind legile qi ordonanlele,
ridicatc hr fala instanfelor judecitorcgti sau de arbitraj comercial;
excepfia de ncconstitufionalitate poate n ridicatd gi direct de
Avocatul Poporului".
$3. Puterea de consultare, recomandare gi emitere de puncte
de vcdcrc

Avocatul Poporului poate fi consultat de iniliatorii proiectelor de

lcgi qi ordonante, care, prin confinutul reglement6rilor, privesc
drcp(urilc Ai libcrtitile cetdtenilor, previzute de Constihrfia Romdniei,
clc paclclc gi cclclaltc fl-atate interna[ionalc privitoare la drepturile
ftrnrlarncrrtalc alc omului, la care Romfrnia cste parle (nt.27 din lege).
in cxcrcilarca atribufiilor sale, Avocatui Poporului emite
rcc<lrnarrrliili. [)rin recomanddrile emise, Avocatul Poporului
scsizclzii autorititiic adrninistrafiei publice asupra ilegalitdlii actelor
sau lirptclor adtrrinistrative (ar1. 2l din lege).

Iu cazul scsiziuii privind cxceplia de neconstitufionalitate a

lcgilor qi ordonantclor ciuc se rcferi la drepturile gi libertilile
lrcrsoarrclor (rzice, Curtea Constitulionali va solicita Si ptutctul de
vetlarc til irt.stitulie i Avocatul Poporului (art. l9).
ti4. I'ulcrea de investigare

Avocatul Poporului qi adjrurcfii acestuia aLr acces, fn condi\iile

legii, la infonttctliile clasy'icate detinute de autoritilile publice, in
misula in care le considerS necesare petrtru solutionarea petiliilor
care i-au losl adrr:sate[art.20 alin. (1)].

/ti

Autoriti{i adnrinislrative

autonome

Avocatul Poporului, adjuncfii acesfuia, precum qi personalul de

',;rt'cirrlitate al instihrfiei Avocatul Poporultri au clreptul sd facd
,utt'ltete proprii, si ceard autoritdfilor administrafiei publice orice
rrrlbrmalii sau documente necesare anchetei, sd audieze qi sa ia
tlcclarafii de la conducdtorii autoritdgilor administraliei publice qi de
la orice funclionar care poate da informaliile necesare solufiondrii
petiliei, in condifiile prezentei legi [art. 22 alin. (1)].
I

CAPITOLUL

II

Consiliul Legislativ
lnstitugia Cohsitiul Legislativs6 este consacrati gi regleme\tati prin
intennediul art.'7,9 din Constitufia RomAniei ca un orgarl consultativ cle
specialitate al Pailamenftilui, care avizeazdpioiectele de acte nomrative
in vetlerea sisteniatizlrii, unificlrii qi coordolErii ir-rlregii legisladi, acest
organisrn lindnd gvidenla oficiali a legislaliei RomAniei.

ConstitUantul romdn a lisat la latihrdi4ga legiuitonrlui stabilitea

modalimgiiiids infiin!are, organizare qi liinclionare a Consiliului
Legislativ, fapt qe a condus la adoptarea Legii-cadnr nr.73/lgg3s7 a
institulieiin cauq[.
Deqi, atdt lconstituantul, cdt gi legiuitorul, nominalizeazd
Consiliul Legislritiv numai ca un ,,organ consultativ de speciqlitate al
Parlamentului", iaceastl institufie reprezintd o veritabild autoritate
administrativ6 iridependentf,, fapt ce trmeaz6 a rezttlta din trasarea
principalelor codrdonate jruidice ale acesteia.
I
I

S ecliuneu 7

Structura orgonizutoricd a Consiliultti Legislativ

Consiliul Lpgislativ este alcdhrit din Seclia de drept public,
Secfia de drept irrivat gi Sec,tia de evidenfd oficialS a legisladsl qi
documentare, fi{care secfie avdnd in componenfa sa un numlr de
sectoare (art. 8).
Structura orlanizatoricd a Consiliului Legislativ, nomenclatorttl
de fi"rncfii gi nunlnrl de poshlri de conducere gi de execulie, Preculn \si
i

56

se vedea ]Valer Dorneanu, Consilitil ['egi"slativ: !ruli1ie Si

ttttstlevni1a11a,

lg26-100t, lld. Lu'mina [,cx, BucureEti, 2000; lorr 'l'r'aiarr $tclirrcscu, \icrbrrr
lleligrirdcanu, Con'set:inlela trcnlk:itririi uvizului ttttt,sulkrtiv ttl Cotr,silitrltti
licttnrtntic,si,\ot:iul s.:/jt ul ('onsiliului Legi.sltli\t (u I)rtvtt( lrt [)ttttt:t'lLtlg 1n.l1l1t1
|il)t'ttttr!it,t', in I )t'clltrrl nr. I 120116.
'/ l{t:p1$it::rlIril M. ()1. rrr. l.l22rlin 2() rtotr:tttltr rc lO0'l itt lt:ltt(:ltll art. lV tlttr
Lcltt.lr rrr. -509/l(X).1 I)tivirrtl rrrotlr{iclluir:1i corttPlctlttc,t 1.c:gii rrr.7.l/199-l Icrrtrrr

irrliirrl;trcir,orgitttiztrtctt;ilitrrt:ltottitr.cit('ottsilirllrtil.t:litslttttv.

rrloritril i adnrinistrative autonome

prcculll $i ulq

rlr |;r1l;11111 1111.1,'y. sc(rtcllriatulrri,

celorlalte
, ,,rn|';rtrrrrr.rrtt.rlirr r:irth'ul aparatului Consiliului Legislatif, se stabilesc
I'r rrr r,'lirrl:rrrrcrrlrrl rlo orgunizarc qi lturctionale a Consiliuliri Legislativ,

;rl,r(,1)irl

rr

i;crliniir cornuni a birouilor pcnrrancnte alei celor

doua

Autoritdl.i adntinistrative aulonome cu statul cortsti

funcgiile de qef sectoi gi gef departatnent,

de cel puiin 8 ani.

p"ntru funcliile de secretar general, de $ef al Departamentului de

informaticf, legislativ5,

pentru ,fiecare func[ie, cu avizul comisiilor iuridice

.iuriniAntului in fata pr-egedinfilor celor dou[ Carnere.
De asemenea, conform art. 11 alin. (l) qi (2), fi

sector din

Pentru frrncgia de consilier este necesari o vechime in

specialitate juridicd de 7 ani.
Funcliiie de specialitate de executie se ocup[ prin concurs' in
condiliile legii, concursul organizandu-se de citre comisia de numiri
3 consilieri'
Ei disciplini a Consiliului Legislativ, fonnatf, din va
fu-ncfiona
de preqedi'tele Consiliului Legistativ, care
i"r",oou1i'oor-"1o,
qi
organizare
de
regulamentul
prin
stabilite
potrivit
funclionare [art. 18 alin. (3)].
$2.

qi asiguri pregitilea,

organ-i2n1ga

secretadatului.

qi

qi

o
docurnentare gi de qef al Sectorului financiar-contabil este necesari
vechime de cel pulin B ani in specialitatea funcfiei'

;rrcqcdintcle Consiliului, iar fiecare secfie, de un

cacln"rl

de director al Directiei de studii

coorclonarea activitdtiior din

i

IncomPatibilititilc

conform ?llt.20, funcliile de preqedinte al consiliului Legislativ,

tle preged.inte de sgctie, dc consilier gi de expert sunt incompatibile cu
exceplia funcfiilor didactice
ori"ar. a1t5 funclie publici
-.itu-itlicsau pdvat[, cu
superior. in acelaqi ti-p, personalul
din invig^drr6nriil
consiliLrlui Legislativ nu poatc face parte din partide politice.

Seclianea
Il[undatul p ers onalal ai Co ns iliului L egis lah,v
$1. Conditiile specifice rle nurnire in functie
Consiliului Legislativ

Sec(iunea 3

p-qrsonalului
I

Pohivit art. lB alin. (l), in funcliile de preqedinte al

lConsiliului
Legislativ, preqedi'te de secfie, qef de departanient
pot n
Ei
persoane care au cetilenia romfuri
"oo{iti".
aotoi"iliui
in
pr[,
pregatire
$
'ur'ite
juridici
supedoari, prec1rn gi o buni reputatie profesionaliqi;*ir"fa.
Pentru functiile cre preqedinte al consiliului
rlgistativ qi
_
prc$edinte de sectie este necesari o vechi're
i'activitateui*iai"e a"

:'4t r i h

uliile

C o nsiliului Leg i slativ

alin. (1) clin Legea-cadru, Consiliul Legislativ are

urnritoarclc atributii:
a) rrnlizeazd qi avizeazt proiectele de legi, propunerile
lcgislativc qi proicctele de ordonanle qi cle hotfuari cu caracter
nonnativ alc Grrvernului, in vederea supurerii lor spre legiferare sau

l'otrivit art.

2.

adoptare, dupdcaz;

b)

qi

7i, la

cererea preqedintelui .comrsrer

parlamcntare sesizaie in fond, amendarnentele' supuse dezbaterii
tomisiei gi proiectele de legi sau propunerile l,qgislative primite de
comisic dupi acloptarea lor de cdtre ura dintre Carnerele Parlamentului;
anal|rzeetrjd

uui7s

Autoritifi adnrinistralive autonome

,'rgrrnizatiile patronale sau sindicale reprezentative la nivel nafional,
l)r'ccum qi de reprezentanfii societisi civile asupra unor stiri de fapt,
evolutii ori evenimente economico-sociale de interes nafional, in
rurrna acestor sesizdri Consiliul Economic Ai Social emipdnd puncte
de vedere gi recomanddri.
$3. Puterea de investigare

Consiliul Economic qi Social are dreptul sd solicite de la orice

persoanl juridica" de drept public sau privat, iar aceste persoane au
obliga$a sd hansmitd, cn respectarea normelor legale in vigoare,
datele qi infonnaliile necesare indeplinirii atribufiilor consiliulrri, in
acest fel exercitdnd o putere specifici autoritifilor adrninistrative
inclependente, puterea de in.,,estigare [art, 119 alin. (1)]. Pdstrarca gi
f'olosirea datelor qi informafiilor se fac cu respectarea gradului de
conliclenIialitate precizat de emitent.

CAPITOLUL IV
Consiliul Suprem de Apdrare

a'!'irii

Consiliul Suprem de Apdrare a Jalii reprezinld () atrloritats

administrativi autonomi60 care, potrivit art. 119 din Constihrfie,
organizeazd gi coorddneazd unitar activiti,tile care priveso ap[rarea
lerii qi securitatea ndlionald, participarea la menlinerea securitifii
intema[ionale qi la apirarea colectivi in sistemele de alian!5 rnilitari,
precum qi la acliuni de menfinere sau de restabilire a pdcii.
Caracterul de auloritate adminisfativd independenti renrlti din
norrnarea in chiar art. ;t ain Legea nr.415/2002 privind orgzurizarea gi
frrnc$onarea Consiliuiui Suprem de Apdrare a Jdriio' a faptului ci
aceastil institulie este ), at ioritatea adminis trqtivd autonontd tnves t itd,
potrivit Constiltt,tiei, lcu organizarea qi coorclonqrea unitard a
activitdlilor care priiesc apdrarea ldrii gi siguranla nafionald".
Astfel, insuqi legiuitpml romAn atribuie Consiliului Sttprem de
Aplrare a lfarii caractgrul de autoritate administrativ[ independentl a
cirei activitate vizead un domeniu specific gi sensibil ce gine de
suveranitatea statului, dl aparirii 5i siguranfei nafioncrle.
Tn calitatea sa delautoritate administrativ[ autonomf,, Consiliul
Suprem de Apdrare a ilarii nu rispunde decdt in fafa Parlamentului,
activitatea sa fiind srlpusd, conform art. 2 din Legea-cadru, unei
examiniri gi verificiri parlamentare. Anual, dar nu mai tArziu de
primul h.imestnr al anlglui urmdtor, precllm gi la cererea comisiilor
permanente de specialitate ale Parlamentului sau ori de cAte ori se
consideri o""".-, Colsiliul Suprem de Ap[rare a Jirii prezintd" in
qedinla comuni a Car{erei Deputafilor Ei Senahrlui, rapoarte asupra
activitigii desfdgurate.

o"

A sc vcrlcir ltodica Narcisa Pctresctt, O noud reglenertlare

rtrrltrrti.:rtrt'rt Si .filrrt'liotnn'eu Llonsiliultri '\upren dc ,lpdrurre

tlrupt pubIic Irr. 2/2(X).1, pp- (r-i-70.
"' I'rrblieatil in M. ()1. nt..19.1 tlitt l0 ittlic 2002.

privind

u 'l'drii, in llevista

de

,\

nIor iI rrl i :rtlruirrislralive autonorne

,\'t't'(ittrtt,tr I
,\'

t t' I t t t'

tr

tt

t' l:u t, i 7.fl l o

93
!! :9f t i!! Fo na!
tn*lif*"t* atl 5 alin. (2) din Legea nr'. 41512002 privind
organizarea qi functionarea Consiliului Suprem de Apdrare a Tir!.1
CJrtea Consiitugionald, cu ocazia Deciziei ir. 1008 din 7 iulie 200962
a constatat c[ CSAT-ul este o autoritate a adminish'afiei publice
centrale cu caracter autonom, care, potrivit ait. 65 alin. (2) lit' g) 9i
art. 111 alin. (1) din Constitulie, se afld sub control paflamentar
direct, astfel ci includerea preSedintelti Senatultti tn componenla
acestui organisnt ,,afecteazd" raporturile dhltre cele doud autoritdli
de principiul
fun,lameniale ale statului, care trebuie si fie guvernate
Au

ri cit.

I rrrr,rlrrrl lirrIr.rrr rlr: APi-rrnrc a 1,drii apare ca iun organism

'rl, 1'1;ql ;r r':rrrri ircliviratc cstc condusa prin inteimediul unui
1rtr..,.r|ll|lt.5i:r|ttttttivicc1rrc5edilrte(aa.5).
lirrrrr:lia tlc preqedinte al consiliului Suprem de Apirare a
Jdrii
cstc asiguratd de cdtre Preqedintele psmf,niei, iai funclia de
vicepreqedilte de citre Primul-ministru al Guvemului Romdniei.
Membrii consiliului suprem de Apirare a larii shnt: ministrul
apiririi nationale, ministrul de inteme, ministrul afacdrilor exteme.
rnirrislml justi[iei, rninistrul industriei si resurseror, ministrui
[inantelor publice, directorul serviciului Rom6n db Infonnatii.
directorul serviciului de lnformalii Exrerne, geful siaturui Major
Ciener al pi consilieml prezidential pentru .""*itut" n"fij;;h
De zrsemenea, in sh-uctura organizatorici. a acestei]instifutii rnai
intilnirn qi un secretar al consiliului Suprem de Ap#are a JEr-ii,
numit de Preqedintele Romdniei, av6.nd rang de consilier de stat in
cadrul Administrafiei Prezidenfiale qi care coordoueald activitatea
unni secretariat al acestei autoritdli.
I)up5. cum se poate observa, in compo'enra acejtei autorikiti
autonome intri doar persoane provcnind de la ni{relul puterii
executive, legislativul, organisrn ce exerciti conrr-olul activititii
CSAT neavdnd niciun reprezentant.
i
Prin ordonanfa de
a Guvemului rr. 224/2Q0g's-a clorit
'rge'iiconsiliu prin includcrca unui reprrzcntant
extinderea componentei aceshri
al ParlanrenhrJui. Pregedintele senaturui. Astfet, ordonanta de urgenld
avea unnitoarea rcglementare: <,Articol uric. Alincatul (zJ al articolului
5 din Legea m. 415/2o02 privind organizarea gi functio'area consiliului
suprem de Apdrare a Trrii, publicati in Mo'itorul onclutiat Romdniei,
Partea r, nr. 494 din l0 itilte 2002, cu modificdrile ulterioare. se modifici
gi va avea ur'itorul cuprins: ,,(2) pregedintere Senatului si primulminishu al Guvenrului ltorn6niei indeprinesc functiile cle vicepresedinti ai
'
Consiliului Suprern de Apirare a Tdrii".>>
I
Sesizati cu obiectia de neconstitutionalitate a Lbgii privi.d
aprobarca orclonantei de urgenti a Guvernului nr. z2a/100g pentru
i

to

r it d

li

a dnt in i s

tr a t iv e au to

non

rc c u :l t a!

constitutional al separaliei qi echilibrului puterilor'

Un posibil motiv ce ar fi putut fi avut in vedere de citre Curte cu
privire la intervenfia neconstitu]ionali a Guvernului prin ordonanfd
de urgenl^d in modificarea regimului jwidic al.csAT-ului l-ar fi putut
constitui specificul acestei institufii, acela de autoritate

administrativi autonorni, lucru de altfel remarcat de citre Curte:

,,cSAT-ul este o autoritate a adntinisltayiei publice centrale cu
caracter autonont (...)". Regimul juridic al acestor autorititi nu
poate
reglementat sau rnodificat decAt prin intervenfia
legislativului prin legc organici, orice intervenlie a Guvernului
echivaland cu o subordonare impliciti a acestor autoritifi
cxecutilului, lucru in contradictie cu caracteristica fundamentald ce
trcbuic asigrrrati accstor autoritili: independenfa sau autonomia.

fi

,t

Secliunea 2
,,ltriltutiile Consiliului Suprem de Apdrare a

ldrii

I'otrivit ad. 4 din Legea-cadm, Consiliul Suprem de Ap[rare

f,iri i excrcitir,-mlltoarele atribufii:

a) analizeazi qi/sau propune, potrivit legii, promovarea strategiei
de sccuritate nalionald a Romdlriei; strategiei militare a Romaniei;
strategiilor de ordine publicd gi siguranfS nafionalf, ale Romaniei, in
raport cu rispunderile institufiilor abilitate; datelor, informdrilor qi
evaluirilor furnizate de serviciile de informalii si de celelalte
structuri cu atribufii in domeniul siguranfei nationale;
62

Publicatr-r

in M. Of. nr. 507 din 23 iulie 2009.

Autoritlfi administrafive autonome

b) la solicitarea PreEedintelui RomAniei, analizeazd qi propune
misuri pentru instituirea stdrii de asediu sau a stdrii de urgentd in
94

intreaga fard ori in unele localitdti; declararea mobilizdrii partiare sau

generale a for,telor armate; respingerea agresiunii armate indreptate
impotriva tirii; declararea stdrii de rizboi qi incetarea sa; initierea,
suspendarea sau incetarea acf ir.rnilor mili tare;
c) propune spre aprobare punerea in aplicare a plamrlui de

mobilizare a economiei nationale qi a execupei bugetului de stat,

pentru primul an de rdzboi qi misurile necesare pentru apdrarea qi
restabilirea ordinii constitufi onale;
d) avizeazL, proiectele de acte normative initiate sau emise de
Guvem privind: secnritatea rrafionali; organizarea generald a forfelor
armate qi a celorlalte institufii cu atribulii in domeniul securitilii
nationale; organizarea gi flrnctionarea consiliului suprem de Apdrare
a Jarii; pregdtirea populafier, a economiei qi a teritoriului pentru
apdrare; propunerile de buget ale instituliilor cu ahibulii in domeniul
securititii nagionale; alocaliile bugetare destinate ministerelor qi
serviciilor cu atribulii in domeniul aplrdrii, ordinii publice qi
sigurantei nafionale; condiliile de intrare, hecere salr stafionare pe
tcritoriul Romdniei a tnrpelor sffAine; nunrirea in flincfiile prevf,zute
in statele de organizare cu grad de general-locotenent, viceamiral,
srnrilare qi superioare acestora;
e) suprure spre aprobare comandantului fortelor armate planurile de
inhebuintare a fo4elor pe timp de pace, in situa{ii de cizilqi la rSzboi;
f) aprobi: orientirile de bazd, in domeniul relatiilor interrrafionale

privind securitatea nationald; proiectele tratatelor gi

acrtrdruilor
intemafionale in domeniul securitifii nalionale sau cu incidcnte tn
acest domeniu; stabilirea de relatii cu organisme similale din
strdinitate de cilre institufiile qi stmcturilc cu atr-ibu!.ii in domeniul
sigurantei nationale; planr-uile dc actir.rnc la rleclararea mobilizdrii 6i la
dcclararea stdrii tle razboi; planurilc tle actiune la instituireaistdrii de
asecliu gi a star-ii clc rrrgcuti; prograrne Ie multianuale privincl
inzestrarea lbrtelclr sistcrnrrltri rrirtionll dc irpi.rar-c; principalelc directii
de activitatc gi tuisttt'ilc gurrtc:r'irlc llL)ccsilrc pelrlnr inlitrrnrrcir
ameni ntdri lor I a a<lresa si gtrran tc:i nir t ior rirl c;

constitutionul
de integrare in structurile

tltrtoritdpi crclntinistycrtive otrlonome ut statut

S)

95

coordoneazd activitatea
de
sccuritate europbne gi euroatlantice, monitorizeazd procesul de
aclaptare a fbrgplor armate la cerinfele NATO qi formuleazi
recomandir-i, in cbncordanfd cu standardele Aliantei;
h) numegte gi revoca inldin fi.rnclii, in cazurile ;r condigiile
stabilite de lege;
i) exercitd orice alte atributii prevdzute de lege in clomcniul
apiralii farii qi al siguranfei na]ionale.

Secliunen 3
Puterilei,Consiliului Suprem cle Apdrure a

ldrii

$1. Puterea de reglementare

Confbrm art. 3 din Legea-cadlu, Consiliul Suprem de Apdlare a

in exercitatea atributiilor ce ii revin, emite hotdrdri, potrivit
Jarii, ^.,|
legii, care sunt obligatorii pentru autoridtile adminisfafiei publice gi
institr-rliile publicb la care se referi, exercit6nd astfbl o putere de
reglementare a domeniului in care actioneazt asupra anumitor
institutiipublice.
Aceasti competenfi specifici de reglementare a domeniului
apzu-drii pi siguraflei naf;onale a Consiliului Suprem de Apirare a
Jdrii, exercitatd prin adoptarea unor acte juridice a cdror executare
sau punere in ajrlicare este obligatorie pentm anumite instihlfii
publice este recuposcuti gi de cdtre Curtea Constitulionald rom0nd
care prin Deciziainr. 372 din 17 aprilie 2007"'declard cd hotd.rdrile
acestei ar,rtoriti$ ,ise comunicd ottoritdlilor administraliei publice Si
instittt[iilor publice la cqre se referd, ac{icd celor interesa!i Si
obligali sci le ynrnd tn uplicare".
r

$2. Prrlel'cr, ,1" uuir"r'"

('onsiliul' Srrprcnr dc A;linrre ir '!':irii bcrrcllciirzrt cir arr(oritirtc

lrtlrrrirrisllirIivt lrrrlorrorrra yi rlc o prrtclc rlc lrvizlrc, irr irccs( sctts,
"'l'rrlrlrtrrtit irr lvl. ()1. rrr. |()l rlirr I I irrrric lt)0'l

i
I

Autoritif i administrative dutonome

poLrivit art. 4 lit. tl) avizAnd'anumite proiecte de acte dormative. De
ascrnenea, aceasti autoritate, confonn afi. 4 lit. 0,1 aprobd prin
IrotS.rdre orientlrile de bazi in domeniul relafiilor internalionale
privirrcl sccuritzrtea nalional[ proiectele tratatclor qi acordurilor
inlenrationale in dcxneniul securitilii nafionale sau cu incidente in
96

,;i:

CAPITOLUL V
Consiliul Superior al Magistraturii
,,

acest clonrcrriu.

consiliul superior al Magistraturii reprezinti in sisternul romtn

de drept o autoi-itate adrniniitr-ativi autonomd@ ce iqi desfiqoard
garant al
activitatea specificf, in dorneniul justiliei, constituindu-se ca
independentei justifiei.
cadrul normativ general al consiliului superior al Magistraturii
rezulti prin prisma lispoziliilor constitulionale ale .art. .133-134,
qi care
dispozi.Li ce traseazd coordonatcle juridice. ."1: -t:ttiPliei
constitufie
VI
din
capitolului
cadrul
plaseazd aceasti autoritate in
intitulat ,*Autoritatca judecitoreascd"' D.e asemenea' aceasti
autoritate agtonoml i;i giseqte regleniegtati activitatea prin
intennediul Legii nr. Zi aii I iulie 2004 privind Consiliul Superior
al Magistratr"rrii"5.

calificarea consiliului Superior al Magistraturii ca autoritate

adrpinistrativa autonomi rezulti din rolul siu fundamental de ,,galant
al inclcpenclenlci justi!iei" gi din activitatea specific[ pe care acesta o
clcslEEoari. Plasarca acestei autoritili de citre constituantul romdn in
rri cap i tol ul u i tlcnumit,,Autoritatea .iudecltoreasci" evidentiazi
"n,l
rolul funJantcnlal al accsteia in domeniul justifiei'
liunc!ia cscnfiali a consiliului Superior al Magistraturii este una
clc naturir adrninistrativi qi nu jurisdiclionali, intr-un singur caz,
porrivit art. 134 alin. (2) din constitulie, acesta acfiondnd ca o
instanla de judecati: ir domeniul rdspunderii di-sciplinare a
juclccitorilo. ji u pro"urorilor. Potrivit art. I34 alin. (3), hotirArilc
irdoptatc cle citre consiliu in exercitarea functiei jurisdidonale in
r.not"ri" disciplinari pot fi atacate la inalta Curte de Casatie 5i
Justilic. in toate cielalte situafii, couform art. 133 alin. (7),
hotnidrile pronunlate stnt definitive qi irevocabile'

iii;i
ii

iil

':
'a

,I

s A ."

vedca Ion Deleanu, Irstitulii Si proceduri cottstitttlionale, Ed. C.II.

Beck, Bucuregti, 2006, PP. 804-809.
65
I'ublicat[ in M. Of. nr. 599 din 2 irrlie 2004'

Autorill!i adnrinislralive

autonorne

Secliunea I
Structura orgfinizotoricd a CSM

99
Autoritd!i administrqtive aulononle cu stalul constiltttional
frrncfionar public l purtitor de cuvAnt in cadrul Agen[iei Nafionale a
Func[ionarilor PubJici, director executiv in cadntl Asocialiei Rourdne

Potrivit art. 133 alin. (2) din Constitufie Ei arr. 3 din Legea-cadru
de organizare qi ftlnctionare, consiliul Supelior al Magistraturii cste
alcituit din l9 membri, din care:
a) l4 sunt aleqi in adunirile generale ale magistrafilor qi validati
de Senat; acegtia fac parte din doul secfii, una pentrir judecatori gi
nna pentru procurori; prima decfie este compusd din 9 judecltori, iar
cea de-a doLra din 5 procurori;
b) 2 reprezentanti ai societitii civile, specialiqti in domeniul
drephrlui, care se bucuri de inaltd reputafie profesionali gi morald,
aleqi de Senat; aceqtia participa numai la lucririle in plen;
c) preqedintele Inaltei Curti de Casafie gi Justifie, ministrul
iusti!iei qi procuronrl general al Parchetului de pe l6ngd inalta curte

pentru 'lransparenti, incepAnd ctt anttl 2004, gi avocat definitiv in

cadnrl Cabinetuluit individual de avocattud,,Alistar l'eodor Victor",
incepAnd cu 23 ianirarie 2007 gi pdna in prezent. Constatarea stdrii de

clc Casatie gi Justitie

Mernbrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rdndul

-;trclecitorilor qi procurorilor numili de Pregedintele Rom6niei [lrt. 7
alin. ( l) din Legea-cadml.
Statutul celor 2 reprezentanti a societilii civile ca membrii ai
ConsilinlLri este guvernat de prevederile Legii nr. 176/2010 privind
integritatea in exercitarea flrnctiilor qi demnitililor publice66. iq acest
colltext, starea de incompatibilitate atrage imposibilitatea exercitd.rii
mandatului de membm al Consiliului.
Elocventd in acest sens este Decizia Curlii Constitutionale nr.
54 clin 25 iemttarie 201167 referitoare la ,"rirur.u de
neconstitufionalitate a Hotirdrii Plenului Senahrlui nr. 3l din l5
decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanfi ai societiifii
civile in Consiliul Superior al Magistraturii.
Cu ptivire la acest aspect, Curtea rctinca ci Agentia Nalionald
cle Integritate a cons(atat cd'l'eodor Victor Alistar s-a aflat, in
perioacla 23 ianuarie 2001 lrnurtic 2009, in stare rle
incompatibilitatc, intrtrcit u tlctinrrl corrcorrrit.:nt cirlitililc tlc
66
07

putrlicati in tvt ()l rtt. 62 I rlin 2 sclrtcrrrlrric 2() I 0

['ublicati in M ot trr. ()() tlin ] l'clrrrrur ir: l0 I l.

d lui Tcodor Victor Alistar a rdmas definitiva la

incomnatibilitate
'i
acesta necontestand actul Agenfici Nafionalc
7
august
2009,
data de
de Integritate in teimenul prevdzut de lege, la instanfa con-tpetenti.
Totodatd, Curtea relinea cd, potrivit aft. 25 alin. (2) ultima teza
din Legea nr.176/1010 privind integritatea in exercitarea ftrncfiilor gi
demnit5lilor publice, psntru rnodificzu-ea qi complctarca Legii nr.
144/2007 privind infiinfarea, organizarea gi ftlnclionarea Agenliei
Nafionale de Integritate,-precum gi pentrtr moditicarea gi completarea
altor aclc normative,,,In cazttl in care persoana ntt ttrai ocrtpri o
firncfie sau o demnitate publicl la data constatdrii stlrii de
incornpatibilitate ori a conflictului de interese, intertliclitt cle 3 utti
oltereuzd potrivit legii, de la data rdmdnerii clefinitive n raporhrltti
cle etttluure, respectiv u rdm1nerii deJinitive Si irevocubile a
lrctdrdrii judecdtoieSti cle confirmare a exisienfei uruti conJlict de
interese snt a uneiistdri de incompatibilitate".
Curtea aprecia asffel ci alegerea reprezentanfilor soc ietd [ii civi I e
in cadrul Consilirilui Superior al Magistraturii lrebuie si se
intemeicze pe 'verificarea prealabili a indeplinirii cer-intelor legale
pentnr ocuparea re$pectivei demnitdli, a competenfelor profesionale,
a reputaliei moralel qi a interdicliilor qi incompatibiUtalilor izvordte
fie din statutul perspnal, fie din alte prevederi legale.
in acest conteit, Curtea constata ci ioate ac{)ste aspecte reliefau
faptul ca HotirArealPlenului Senatultti nr. 3l din l5 clecernbrie 2010
privind alegerea 1ui Teodor Victor Alistar ca reprezentant al
societilii civile iri Consiliul Supcrior al Magistrattrrti ,,a fost
odoplrttti ctr tnI't;ltioreu ii.tTsoziTiilttr tlc lege .ru.s-cil(tle", ceea ce
,,ttlrt"ttt'tt trcr:ott.siil'gt!ionttlilttlt'tt ttt'c,tlt itt" irt ra;ttlrl. cLt prcvedcrile
crlnstitrrliorrirlc itlo, itt't. I alin. (5), ptltr ivil olirora ,,ltt l{tlrnliniit',
lcspt:t:lirrt:ir ('orrslitrrlir.'i, ir sttllrcrrraliui sttlc 5i ir legiltlr cstc
olrliglrtor ie";i rrlt' urt. l(r irlirr. (2), conlirrru cdt'orit,,Ninrc:tti rtrt estc
I

rrr:ri 1llt,:;tts tlc: lt:ge".

Ap'cr.:it:rr ci'i irrslanta constitutionali nu ar fi tie6uit s[ se

I11)nnnlc c:rr privirc la existenta sau nu a stdrii J" to**l"iiuili*," io
firpt. arraliz.a rle constitutionalitate trebuind sd pri*Basci doar
c:lc:rrrcrrtclc
r:lc:rrrcrrtclc de corrstitu[ionalitate extrinsecd. referitoaie
referitoare ia adoptarea
hotiriirii Parlarnentului de validare a mandatului. cdnstatarea Ei
dcclararea stirii de incornpatibilitate in exercitarea
irnctiilor qi
(relruiltaulor
clerrurititilor pubhce
judecdtoruldi ordiuar,
publice revlne
revine ludecdtorului
j}decitomlui
ordinar, qi
nu
Ei
constitu[ional, pdrnul fiind singurul competent sd aplicel dispoziliile
l^-.i-l^ti.'
i"^
f^-r
r | cu z.nron*ar
caracter legislativ.
in
fupt, Cunea
procedlazi^
^---.r -la o
corrstitufionalizare a regimului juridic al incornpati-uilititi
llitarlor in
exer-citar-ea funclii
exercitarea
furrcliilor
qi derrrnifitilnr
lor si
demnitdtilor nrrlrli.e
publice.
I

Sec{iuneo 2
Mandatul ntem brilor CSM
$1. Durata rnandatului

Potrivit art. 51 din Legea-cadru, durata ntandaturuiimembrilor

rrleqi ai consiliului superior al Magistraturii este de k ani,
fir-d
posibilitatea retnvestirii. Legea nr. 317/2004, in forrna salinitiuld, ,ru
prcvedea o asernenea interdicfie, rnodificarea fiind opcrati ca urmare
a intrrrii in vigoare a Legii nr. 247/2005 privina lefornra in
rlorneniile propriet[tii gi justitiei, precum gi unelc misuri qdiaccrrr.c6'.
In ceea ce privegte acest aspect, in practica acest{i autoriliti
publice s-a pus problerira dac6 membrilor csM al cdror riandat dc 6
ani a inceput sub imperiul reglementirii iniliale a legii se aplici
!i
interdictja stabiliti anterior privind imposibilitatea reinvestirii.
Astfel, prin HotdrArea Plenului Senatului ff. 43 din 22
decembrie 2010 au fost validafi cei 14 magistrati alegi cairnembri ai
consiliului superior al Magistraturii, 3 clintre aceqtia fiind practic
irrvestiti clr url al doilea mandat consecutiv. Trebuie jretinut cn
mandatul anterior al acestor magistrali incepuse sud imperiul
reglementlrii initiale a legii care, la acea dati. nu prevBdea nicio
iuterdiclie in ceea ce privegte reinvestirea
I

6'r

l'ulrlicalir in M.

Of .

u.653 din22

Au

administrative autononte cu stalut cortslitulional

101

obiectia de neconstihrFonalitate a Hotdrdrea Plenului

Senatului r:r. 43 dn 22 decembrie 2010, curtea constitufionali, prin
Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 20116e, a pronunfat neconstitulionafitatea

S"ri-ta cu

acesteia.

Curtea observd cd Legea nr. 31712004, in fonna sa initiali, nu

prevedea o asemenea interdicgie, modificarea fiind operati ca u:mare

vigoare a Legii nr. 247/2005 privind refonna in

domcniilc proprietitii gi justifiei, precum qi unele rnlsuri adiacente.
Curtea retinea ci prin instituirea acestei interdictii nu suut
afcctate clreptuii atc mcmbrilor Consiliului Superior al Magistraturii,
alcSi antcrior. intririi in vigoare a Legii nr.2471200-5 9i care doresc si
oblinn un nou rnandat. La data cflnd au dobdndit calitatea de mernbri
ai ClonsiliLrlrri Supcrior al Magistraturii, acegtia cNeau rnmtai vocalia
de. o /i oleSi penlnt ut7 tlott nnndat'
ilurtca Constitufionali constata astfel c[ prin noua reglementale
nr-l sc incr-rloa principiul nerehoactivitelii legii, consacrat prin
prcvcrlcrilc afi. 1-5 alin. (2) din Constitufie. ln concepfia Curlii
Con s t i l rrtiola lc, concrc tizatd in nurneroase r6nduri in j urispruden[a
sa, rt lcgc nu cste retroactivi atunci cAnd modifici pentru viitor o
stalcr dc tlrcpt niscutl anterior 5i nici atunci ddnd suprimi producerea
in viitor a cfcctclor unei sihralii juridice cond-tituite sub imperiul legii
vcchi, Pcnlnr ci in accste canti legea noui nu face altceva decat si
rcglcrncrrtczc rnotlul dc acliune in timpul urmitor intririi ci in
vigoarc, acli,Ji in domeniul ei propriu de aplicare. Legea posterioari
nu poalc atingc dreptul ndscut sub imperiul legii anterioare, deoarece
ar inscrnna ca lcgea nouf, si fie aplicati retroactiv, contrar
prcvcclcrilor art. 15 alin. (2) din constitulie qi cerintelor legate dc
asigurarca stabilitilii raporturilor juridice. Noua lege poate modifica
rcgimul juridic al dreptului anterior, poate suprima acest drept sau,
ceca cc, in fond, este sinrilar, il poate inlocui cu un alt drept care

u intrArii in

astfel se nagte.

Din aceastl jurispruden!5 rezultd cai letroactivitatea legii privegte

modificarea unei situalii pentru trecut, iat'nu reglementarea diferiti a
unei situafii jru'idice pentru viitor.

200-s
6e

I'ublicate in Ivl. Of. nr. 90 din 3 februarie 201 I

I0l

Autoritlf i administrative aulnnoure

l)e de altd parte, Curtea

ref,n"u.a @
3L7/2004, republicatd, cu totdifi"atit" gi
Lrlterioare' nu aduceau modificdri regare de conliruiur "o-pl"ta.il"
,roidorur,i,
ntoclul de exercitare ar aceshia siu durata hd,
ci instiluiau o
interdiclie, qi anume aceea de a nu avea mai mult cle un manclat.
Curtea constata cd, aceastd interdicfie nu influenfeaza
desfEgurarea mandaturui in curs, astfer cd dispoziliile
art. 5l alin. (r)
clin Legea nr' 3r7/2004, republicatd, cu modificdrite gi
ulterioare, sunt de imediati aplicare. posibilitaiea
"o-fl"rarit"
unei noi
candidaturi, dupi expirarea mandahllui, este un element
extqinsec
acEshlia, ce poate fi modificat pentru viitor, prin rege.
De altfel,,leggn
?n vigoare la momentul organizdrii
6i declanqdrii ilegerilor, in spe,ta
ad. 5l alin- (l) din Lcgea nr.3r7/2004, repubricatr,-cu
modific[riie
gi completirile ulterioare, stabilegte conditiile,'interdicpiite
qi
incornpatibilitalile ce trebuie indeplinite de un candidat. -':
propunerea de validare, c6t gi validarea membrilor
-- Astfel, atat
consiliului
Superior al Magistraturii trebuii si se intem"i*" p.
verificarea prealabili_ a respectirii proceduilor de alegere,
a
indeplinirii cerinfelor..legale pentru ocuparea respectivei
oemniiegr,
precr',", gi a interdicpiilor qi incompatibihtalilor ce pot rezulta fie
din
statutul personal, fie din alte prevederi legale.
Toate aceste aspecte, in opinia Cu4ii, reliefau fapt'l cd prin
Flotdrdrea Plenului senahrlui nr. 43 d.-22 decembrie do10
prlvind
validarea magistrafilor aleqi ca membri ai consiliul'i Superior
al
Magistrafurii, dintre care, conhar prevederilor legale, 3 se afli
la al
doilea mandat, au fost incdlcate prevederile art. i arin. (5)
din
constitutie, pofrivit ctrora ,,in Romania, respectarea constifnfiei,
a
supremagiei sale gi a legilor este obligatorie". principiul
supremapiei
constitufiei qi principiul legalitalii s,nt de esenta cerlnletor
staturui
de drept, in sensul prevederiror constit'fionare are urt. r6 alin.
(2),
conform cl.rora,,Nimeni nu este mai p.est,s cie lege,,.
curtea a stabilit ci, avflnd i' vederc i'rpeitiv.l co'stitutiorral
referitor la organizarea gi lirnotionaroa cirnsirirrlrri Srrpcriir
al
Magistraturii, pAnd la rcluarea qi finalizaroa llcgerilrlr
lre,ntnr ce lc trci
demnitati ce atl atras viciul de neconstitrr!ionirlitlrtu,
Scrrirtrrl
indatorirea constitLr[ionald si procerlezc Ia vrrlid.r.c' cckrrlalti
'v.,ir
l'cgea

w'

Au

r i t d pi admin is trat

i,v

e au

to

nonl e

at

s Ia t u

I cons

t i tu !

ional

103

rnembri alegi cu respectarea legii.

Poziyia Currii tixprimati cu aceasti ocazie este criticabilA din
mai multe motivriio.
i

in pritrtil riindl Cvtea constitufionalizeazt o dispozilie legal[,

interdicfia reinvestir{i, degi textul constitl{ional de referinld, art. 133,

nu o precizeazd,Tt.lNonna legall introduce astfel o interdicfie

ce

excede cadrului constitu{ional qi care ar- fi trebuit considerat[ ca o

resfrAngere a exercigiului unui drept frrndamental, qi drept tlt-lrlare
controlati din punc{ de vedere al constitulionalitSlii in raporl cu art.
53. Fundamentul aciestei pozigii ciudate a Cur.tii este constifuit din
prevederile constituiionale ale art. I alin. (5), ce normeazLprincipiul
ierarhiei normativd potrivit cimia ,,respectarea Constitupiei, a
suprema[iei sale gi i legilor este obligatorie". Rezt]ltatul r'rnui astfel
de rafionament, este] cd in virrutea principiului' constitufional enunfat
anterior se produce ipractic constitufion alizarcu htfuror legilor, astfel
inc6t atdt norm.Ale legale, cdt gi cele constitulionale ar avea acelagi
rang. RafionamgntLjl ne introduce inf-un cerc vicios, cleoarece o
atare concluzie edte in total dezacord cu: esenfa principiului
cons titr.r tional ni' di s lufie, ierarhizarea norme loi. t
in ql doilea rdn4, Consiliul Superior al Magistraturii este un organ
al statului ,,de rattg bonstifugional", astfel incdt reglementarea legald a
condiliilor mandatLllui membrilor s5i devine circurnstanfiatd prin
obiect la organizalea instiftlfiei, gi mr la staftrtul personal al
mernbrilo/2. Regleinentarea legald trebuie astfel sd vueze doar
problema obiectivd d rnandatulni, nu pe cea subiectiv[ a persoanelor ce
pot si il exercite, adpect observat de cdhe autorii opiniei separate: ,,a
doua problemd este laceea a incSlcarii criteriului constitufional privind
mandatele reglemer\tate de Constitulie prin schimbarea criteriului
obiectiv qi a spiritrilui unitdlii constitufionale, cu criteriul subiectiv
referitor la persoanb, iar ntt la nandat; sintagma <dEr[ posibilitatea
reinvestirii> se rcferii itt motl evitlcnt ltt petsoane tittllale de mandat,
ilr nrr lu trtirndatrrl prcvizttt tlc Clttnstiltrfie, ccca ce inseanrn[ cd

711

/" l,.,trtrrr o urlrliztr jrrrirlit:h rlt:lllialll, v. l)rrrt (lltrrrtlirt l)iitri;rlt, Nttlti lrt l)acizitt
\.1 rltrt .l \ kntutt, tt' )01 l , in l':ttttlct:lr,:lc l(otttlittc ':n'. 2/2O l l, 1rp. 9-5 l l2.

" ll,nl,'rrt,p. l(l'l.

" //,i,i 'lr, P. 108.

i
i
I

r04
Autoriti!.i adnrinistratiye autonome
arlijrrsifcir lir lcxlul corrstitutional s-a {icut pe alte baze gi,]evident, dirr
corrsirlercrrtc privirrcl pcrsoanelc ce se aflau in

functie".

Irr ul tt'eilett rtincl, reglernentarca legali a interclicfiej de a ocupa

trrr al doilca rnanclat excede dispozitiei constitutionale a drt. 133 alin.

(4) Ei constituie practic o revizuire a Constitufiei firnlrespectarea

150-151.
ht al patrulea rdnd, efectele juridice ale lpronunli"rii

proceclurii instituite prin art.

rrccorrstitutionalitdtii unei astfel de

hotirali a parladrentului cu

caracter individual nu sunt clare, un text nonnativ expreslneexistand.

Daci am face aplicatia art. 28.alin. (3) din Legea w.47lIip92 privind
organizara qi funclionarea Curtii Constitulionale, care lprevede cd
.,Dacd prin decizie sc constatd neconstitufionalitatea un{r dispozilii
:rlc rcgularneutului, Carnera sesizati va reexamila, in teineu de 45
rlc zilc, aceste dispozitii, pefltr.u punerea lor de acord curprevederile
constitufiei", ar trebui ca Parla.mentul si. reexarnineze o lrotriare de

validare

mandatelor CSM

in

vederea punerii del acorcl cu

dispozigiile achrlui fundamental. Ori, pe de o parte, in ac{st caz actul

|cexaminirii nu are niciun sens, fiind vorba doal de expriinarea unui

vot pozitiv sau negativ, iar pe de alti par-te, a ptrne d9 acord cu

prcvededle constitutiei are sermrificatia raportirii la ari. 133 alin.

(4). d_ispozilie care nu cuprinde nicio interdiclie.

In al cincilea rdnd, in ceea ce privegte problema neretroactivitifi
legii, curtea amalgarneazi nepemris cele doui teorii in mdterie. cea a
drepturilor cagtigate gi cea a situafiilor juridice definitiv ]constituite,
achies6nd aparent la ultirna dintre acestea, dar.cu uu sens denahrrat si
ciudat: legiuitorul poate face orice, atflta vrrne c6t igi lmus"h"urn
actiunea sub pretextul aplicnrii imecliateT3. Aplicar-ea imediLta priveqte
iusi mrmai situaliile jwidice in curs de constituire, nu pe cgle definitiv
constittdte, in cazul de fa!5 drephrl de reinvestire repr6zentfind o
situatie juridicd. delmitiv constituitd. prin lipsa inter<licfiei iri rnomentul
ocupirii rnandatului, reglementarea ulterioari a interdictiei gi aplicarea
irnecliati a zrcesteia avAnd efect rehoactiv.
i

Autoritdli administrative ntttononle cu statut ,o^tit"fo'"l

105

$2. Incetarea mandatului

Calitatea de mernbru al Consiliului Superior al Magistraturii

htceteazd, dupS' caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare
din funcfie, nerezolvarea st5rii de incompatibilitate ilr termen de 15
z1\e rJe la data alegerii ca membru al consiliului superior al
Magistraturii, nerespectarea dispozifiilor art' 7 din Legea nr'
30y2004, republicati, imposibilitatea exercitdrii atribuliilor pe o
perioadi mai mare de 3 luni, precum 5i prin deces'
Revocarea dinfunclia de membru ales al consiliului superior al
Magistraturii se poate propune de preqedintele sau vicepregedintele
Corisiliului qri .1" o ireime din membri, in urmdtoarele situalii,
conform art. JJ.:
indeplinegte condiliile.legale
- cdnd p6r*ou,'u in cauzi. nu rnaisuperior
al Magistraturii;
al
consiliului
ales
pentm a fi membru
necorespunzdtoare a
indeplinirii
sau
in cazul neindeplinirii
Magistrat-urii;
al
Superior
atributiilor in',cadrul consiliului
- in cazul aplicirii oricilei sancliuni disciplinare'
Plenul Consiliului Superior al Magish'aturii, la sesizarea formulat[
potrivit procedurii antcrioare, poate dispune levocalea din funcfia _de
mernbru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. ReVocarea din
fuuclia de preqedinte sau vicepreqedinte se propune de o treime din
n unrirul rnembri lor Consiliului Supedor al Ma gis traturii.
Membrii alepi ai Consiliului Superior al Magistraturii pot fi
rcvocati qi la cererea rnajoriti$i adunirilor generale de la nivelul
instantclc,rr sau parchetelor pe care le' reprezhtS, in cazul
ncinclcplinirii ru.t incleplinirii necorespun2itoare a atribu!iilor
incrccliirlate prin alegerea ca membrrr al.''tonsiliului. In cadrul
aclunirilor geirerale, decizia se ia cu votul a doui treimi din numiml
juclecitorilor sau procurorilor.
$3. Rdspunderea membrilor CSM

7t

ll:ii:lbn., yt. | | |

Rdspunderea rnembrilor aleqi ai Consiliului Superior al

Magistraturii, in contextul art. 53 din lege, poate fi de naturd civild,
p",ila scu disciplinard. Orice persoani interesatS, inclusiv
conducdtorii instantelor sau ai parchetelor, poate selrnala Inspectiei

Autoritifi adnrinis{rative autononte

udiciare aspecte in legdfura cu activitatea ori condttita
necorespruudtoare a judecltorilor sall procurorilot', ctt incilcarea
obligatiilor profesionale in raporhrile cu justiliabilii ori ctt sivArgirea
de citre acegtia a unor abateri disciplinzue. Sectiile Consiliului
Superior al Magistraturii indeplinesc rolul de instanfe de judecaii in
don-reniul rispunderii disciplinare a membrilor aleqi ai Consiliului
t06

pentnr faptele prevdzute de art. 99 din Legeaw.303/2004, republicatd.

Secliunea 3
Funclionttreu Consil iului Superior al Magistraturii,

Consiliul Sr"rperior al Magistrahrrii ftlncfioneazl" ca organ cu

irctivitate pennanenti. flotirdrile Consiliuiui Superior al
Magistlaturii se itru in plen sau in seclii, potrivit atribuf,ilor care
revin acestora.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desliqOari o

rictivitate permanenti. Pregedintele qi vicepregedintele Consiliuhd
Superior al Magistrafurii nu exercitd activitatea de judecitor sau
procuror. Judecitorii gi procurorii alegi ca membri ai Consiliului
Sr.rpedor al MagistratLrrii iqi suspendd activitatea de judecltor,
respectiv de procuror, referitoare la prezenta judecitorilor in
complete de judecati, respectiv efechtarea actelor de urmdrire penali
cle cdtre procurori. La incetarea mandatului, cei care au optat pentru
suspendarea activitdpii iqi reiau activitatea de judecitor sau procuror
(art. 23 din Legea-cadru).

$1. Pregedintelc gi vicepregcdintelc Consiliului Superior al

Magistraturii

I'otrivit art. 2tI clin

a-caclnt, Consiliul Superior al

Mrgistratur-ii cstc cortdtts tlc pre;ctlirttc, ajtrtat dc urt viccpreqedinte,
irle6i clintrc jrrtlccitorii ;;i llrocrrrrrrii c,ortsilittltti, cilro lirc ;larte clin
scctii tlilori(c, pcntr.rr trrr rrrirrrtlirt rlc tttt irtr, ce trrt p<lirtc fi rcirtrtttit.
l)rcqctlirrtclc ;i viccllrc;;crlirrtc:le ('orrsilirrlrti Srrpe r ior irl Vlirgisllirtrrrii
sunt alcgi dc plcn, in prczcntir ir r:r:l 1rrrtirr l5 rrrcrrrllt i iri ('orrsilirrlrri,
cr.r votuI rnajorititii rncr.nbriIor- itcestttirr.
Lcge

|{l7
perspectivi
ccl
aceasti
poate
clea
rnult
u
se
in acea limba. Din
obligalie de a I se asigura traducerea susfinerilor salr actelor
beneficiarului serficiului, deoarece nu se poate impure hncfionar"ului
ce reprezinld resJiectivul seruiciu public sf, cunoasci 5i s[ utilizeze o
altd limbi decAt cea oficiald (intr-o asemenea ipotczd rezultatul ar fi
crearea rmor res*iclii interzise in materia dreptului la Iuunci prirr
prisma art. l6 ;qi art. 4 din Constitulie). Constituanftrl insuqr
introducdnd positJilitatea de utilizare in spafiul public a unci alte lirrbi
dec6t cea ofici:lhi rezultatul direct constd in instihlilea unei pcrsibilita!i
numai pentnr cetd{eni, nu qi pentru organele statului, care in contiuttarc
sunt linute de obligafia generali de a utiliza limba oficiali.
Art. 63 alin.l(2) din Legea nr.215/2001 normeazi ca atribufie a
prirnarului in calitate de reprezentant al statului indeplinirea funcfiei
de ofi1er de siare civil[. Astfel, intreaga procedurd solemnd
destdquratd in acgst caz prin intermediul primpmlui in calitatea sa cle
reprezentint al statului trebuie in mod obligatoriu sd fie realizatd in
limba romdnS, dstfel incAt utilizarea unei ,alte limbi in momentrrl
exteriorizdrii: corisimfimdntului liber al viltorilor sogi constituie tr
violare a pro'beclurii gi atrage nulitatea acesteia.
t'.
.,

$2. Interdibfia restringerilor in materie de libertate tn

cadrul adminisfrafiei publice ca rezultat al utilizirii unci altc
limbi decit limUa oficialI
Orice autorilzare creatil de citre Constitufie de a utiliza o alti
limbi decdt ceaioficiall in sfera administraliei publice igi gdseqte
i

drgpt lin-rita irnposibilitatea de a crea consecinle restrictive in materie

de'iibertate' pentru cei lal gi celileni lomdni.

Astfel, . dreptul acordat persoanelor aparfindnd minoritdfilor

nalionale d9 a-gi lblosi in rmumite conditii linrba matemi in raportirile
cu,atlnrinistl-afia publici, nu trebuie si resh{ng[ drephrl flindamental la
nrrinca al pcrsoirirekrr ce dorcsc sd-qi exercite acest drept in sistemul
atlnrinistla!ici prrblice in mport dc cttttoa;;tct'ct/trccttnoaqterea limbii
rrrinolitlrrclt'). l)trpir cunr iun plccizrrt lrrrtcriot', rlrgitrtelc rttlttrirtistrrrlici
""

( )t t,:a, ,a,sl, illllcl

po;rli' l;rt r' rlt'r':il

Lj il

ttt r:itrlt ttl

cxcrcrliulrri turrri tlrcpt sarr litrcrtili lirrrrlarrrcrrtalq nu sc

irrstrtrrit ttc irrt. 5 I tlirr (irnslitLrlic, tiirrrl tlctcrntinittl rlc

|rrr|rlir.r.1lrl|lirl|r|igit|t:1rrilt|cgcccl'''uffi
tttinot ilrrr ikrr liit:rrlr: irr lirrrba nratemi, ?nsi rm pof fi
obiiebte si utilizeze
t'lt' irrsr:lt: irc:crrsri'i lirrrhi considcrarea calitilii lor de plisoa'e
iuriclice

i'

ciurra li sc i'rpunc limba oficiald a statrilul.

Art- 76 alirr. (2) prevede ci in unitifile administritiv-teritoriale
irr care cetitenii aparlinand unei mi'oritdfi nalional"
pondere de
^u]o
peste 20%o di' numdrul locuitorilor, in raporturile lor
[u autorititile
adnrinistratiei publice locale, cr apaiatul de .$*i"titoi" 'ii
organismele subordonate consiliului local, aceqtiu ," pjt acrresa,
oral
sarr itr scris, Ei in li'rba loi materni
si vor prirut ,is)u,urt at6t f,
limba
c6.t si irt rtunba ntaternd. Aiin. (3) nofrneazd ca in
.rontdnd,
posturile ca'e au atribufii qlvind rela[ii cu publicul vor h incadrate qi
persoane care cunosc liurba maternd a cetdlenilol apar,findncl
,1. .11c:pt prrblic

inoritdgii respective.
Interpretarea acestei dispozifii legale trebuie reariatl,
sensul
interdictiei
dicfiei de a crea o consecint"
consecinte ..rhi.tiu.
reshictive in materi{
materiJ a,-frtrii
drentrrl,,i r,
l"
nr

i'

mrrnci
.ploh? cetifenii romdni ce cunosc numai ilrba oficiali.
obligatia instihrit[ pentru administratia publici de a frrlniza
in astfel
de situafii
rispuns qi in alti timbi dec6t cea oficiali nr! echivareazd
'n pentru fu'cfionari
cu obligatia
de a cunoaqte rirnba d*o""tiue. n"
asemenea. in indepiinirea obligatiei ce-i revi'e, aami'istiplia
nu poare
impune drept conditie penku ocuparea unui post d"
fuoJd;;;Jublic
curloa,sterea unei alte limbi dec6t cea oficiali.
fggrgea faptului cd in posturire cuu'e au atributii ppivind reratii
ctr publicul vor fi incadrate
si persoane care cunosc ii"it" .rrt"*i-"
cetiferrilor aparlindnd u'ei minoritili trebuie interpretatl
in s.nsur
- --"

"i
a crearea r[*, r""ru.i
*tt :i, *. j*!11 sd piocedezerlicul
destinziG .*Juriu
vorbitorilor timbii ni'oritare .".p""ti.,n". Aceste ,l*"tuJ
uo,
'*
*ffli:.il
cle, c.elelalte srructuri
alrr4"#-r"i.^n
nrlnrinicfr.o+io

Ll"lli i:Tjf

*"l-'li^x

l-

-,^ L-^r- --r

.l

"]ilturi al lirnbii oficiale

publicul cunoscitor
"o..
a statului.

Autoitdti adminislrative dulonome cu statut conslittt

Sec(iunea 4

Atrib u{iile

C ons

iliului

S up erio

r al M agistratu rii

Potrivit Legii-cadru de organtzare 9i firnclionare, consiliul

superior al Magistratufii exerciti unnitoalele atribufii generale:

a) are dreptul qi obligalia de a se sesiza Ei din oficiu pentru a
ap6ra ju4ecntoiii $i procurorii irnpotriva oricbrui act care le-ar putea

ai"cta independenla sau imparfialitatea ori ar crea suspiciuni cu

privirc la acestea (art. 30);
b) apSri reputalia profesionali ajudecdtorilor qi procurorilor;
osig,,re iespectarea legii qi a criteriilor de competenli qi eticd
"j
prof"sionale in desfEqurarea carierei profesionale a judecitorilor gi
procurorilor:
d) intocineqte qi pdstreazl tlosarele profesionale ale judecitorilor
gi procurorilor (art. 33);
e) p.opuo" Preqedintelui Romdniei mrmirea in funcfie 5i
elib"rur* cl^in fi.rnc1ie a judecitorilor qi a procurorilor, cu exceplia
celor stagiari (art. 35);
' f; numepte judecitorii stagiari 5i procurorii stagiari, pe baza
rezuliatelor obfinute la examenul de absolvire a Institutului National
al Magistraturii;
g) clispune pronlovareajudecdtorilor qi a procurorilor;
din funcliejudecitorii stagiari qi procurorii stagiari;
h;
"lib"r"o"i
i) proprrne Preqedintelui Romdniei conferirea de distinclii penttu
-judccitori gi proculori, in condifiile legii;
j) convoaci adunirile generale ale judecltorilor qi procurorilor,
in condiliilc lcgii (art. 37).
:;

Secliu.nea 5
P uter ile C o nsiliulu i S up erio r u I M ag is traturii
$L. Puterea de investigare

exrstenla

-anumitor cauze specifice qi limitativ enun{al.e

r:orrtlitii g6ncrale irrrl.usc.

gi

respectAnd anurute

Potrivit art. 3I alin. (1) din Legea-cadru, in exercitarea

atribufiilor saie consiliul Superior al Magistraturii ,,poate solicita
Minisierului Justitiei, instarifelor judccitoreqti gi parchetelor,

I tl,
Autoritrifi adrtrinistrative auronome
Irrstrtutului National al Magisfraturii, altor autorit6ti gi institulii
publice, pr."r- qi persoanelor fizice- sau juridice informafiile sau
actele pe care le considerl necesare". in scopul informi.rii cir privire
la activitatea instantelor qi parchetelor, membrii consiliului sriperior
al Magistraturii efechreazd cleplasiri la sediile instantelor, qi ale
parchetelor qi organizeazd intdlniri cu judecd.torii, procuriprii gi
reprezentantii societdtii civile (alin. 2).
i
$2. Putcrea de nvizarc pi dc cmitcre dc puncte de vedere

Confomr art. 32 din Legea-oaclnr,

PARTEA A III-A

in cazurile in car6 l:gea

prevede avizul conform, aprobarea sau acordul consiliului superior

al Magistraturii, pnnctul de vedere emis de acesta este obligatoriu.
Dirci legea prevede consultarea sau avizul consiliului Superior al
i\4agistraturii, punchrl de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.
Irr cazul in care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor
de catre consiliul superior al Magishahrrii, acestea se emit in 30 de

zile de la

sesizare. Depf,girea de c6he consiliur superior al

a termenului de emitere a avianlui nu afecteazd.
varlabilitatea actului.

Magistrahrrii

$3. Puterea de sancfionare

Art. 53 din Legea-cadm dispune faphrl cI membrii alegi ai

consiliului Superior al Magistraturii rdsprurd civil, clisciplinar Ei plnal,
in condiliile legii. orice persoand. interesati, inclusiv conducdtorii
instantelor sau ai parchetelor, poate semnala Inspectiei judiciare
aspecte in legifur'i cu activitatea ori conduita necorespunzdtoarc a
judecitorilor sau procurorilor, ciriinci.lcarea obligaliilor profesionale in
raporturile cu justifiabilii ori 'cir sdvargirea de cdlrc aceqtia a rmor
abateri disciplinals. Sec$ile Consilillui Superior al Magistrat,rii
incleplinesc rolul de instanfe de judecati in domeniul rispunclcrii
disciplinare a membrilor alegi ai consiliului pentnr ftrptolc prcvizutc
de art. 99 din Legea nr.303/2004, republicati.

Autoritifi

1.
ministrative :auto n o rn e
cu statut legal

ad