Professional Documents
Culture Documents
Veterinar Cluj-Napoca
Referat
Ambalaje i de design
Student:
Crciun
Loredana
Toate produsele, fie in stare naturala, fie manufacturate, trebuie sa fie transportate de la
locul fabricarii pana la cel al utilizarii sau pana la consumatorul final, in conditii de mentinere a
calitatii si integritatii lor.
Ambalajul este elementul material care asigura protejarea produsului
in timpul depozitarii, transportului si utilizarii, iar in alte cazuri protejarea
mediului inconjurator fata de eventualele influente nocive ale produsului. El
inlesneste vanzarea si utilizarea produsului. Prezinta optim produsul si prin
aceasta stimuleaza politica vanzarii.
Un ambalaj ideal trebuie sa protejeze bine produsul, sa fie usor si ieftin, iar
caracteristicile sale tehnice trebuie sa usureze manipularea, transportul si depozitarea produsului,
fiind in acelasi timp un instrument eficient de marketing. De aici deriva si existenta a trei
functii specifice ale ambalajului:
stimularea vanzarilor;
personalitatea produselor;
asupra
produsului
in
timpul
Tehnica de ambalare;
Destinatia produsului;
Nivelul de dezvoltare si putere economica;
Cerintele ecologice si de protectie a mediului.
Dintre materialele cele mai utilizate pentru confectionarea ambalajelor, sunt:
Lemnul. Este cel mai vechi material utilizat ca ambalaj. In prezent,
ponderea acestui material in confectionarea ambalajelor este in continua
scadere (in tarile dezvoltate a ajuns sa reprezinte (3-5% din total). Lemnul nu
mai este folosit ca ambalaj, dar a ramas folosit la confectionarea paletelor.
Motivele abandonarii
ambalajelor sunt:
lemnului
ca
material
de
confectionare
higroscopicitatea,
umflarea,
Mucavaua, care este mai putin spectaculoasa, dar extrem de rentabila din
punct de vedere economic. Ea poate inlocui ambalajele din duplex sau
carton ondulat.
Sticla este ambalajul cel mai vechi pentru produsele lichide si pastoase.
Este inerta din punct de vedere chimic, impermeabila, transparenta,
inodora, igienica, se spala si se sterilizeaza usor. Dezavantajele constau
in faptul ca este destul de grea, este fragila si rezista cu greu la diferente
mari de temperatura. De asemenea, daca nu este tratata specia,l este
permeabila pentru razele ultraviolete. Sticla este considerata materialul
ideal de ambalat pentru ca ofera o protectie buna si, in acelasi timp,
transparenta pentru vizualizarea produsului, devenind un factor activ de
promovare a vanzarii. Nu influenteaza calitatea produsului, nu
reactioneaza chimic cu componentii din produs.
Compozitia mediului;
Temperatura;
Durata de depozitare.
la
Ambalarea sub vid sau sub gaz protector. Aceste tehnici de ambalare
se utilizeaza in special la produsele care supuse unei pastrari mai
indelungate intra in contact cu oxigenul, ducand in timp la degradarea
calitativa a produsului. Se utilizeaza materiale termosudabile, impermeabile.
Ambalarea sub vid urmareste inlaturarea actiunii degradante a oxigenului
asupra produsului, prin reducerea presiunii aerului din interiorul ambalajului
cu ajutorul unei instalatii speciale. Ambalarea cu gaz protector este folosita
pentru produsele care se prezinta sub forma de bucati, granule sau pulberi.
Pungile sunt umplute cu produsul care se ambaleaza, sunt vidate si apoi
umplute cu gaze protectoare.
Ambalarea in sistem Cryovac. Este o varianta a ambalarii sub vid si
consta in introducerea produselor in pungi din folii de material plastic, vidate
anterior si scufundarea lor in apa fierbinte, care determina contractarea foliei
cu 50-85%, etanseizand astfel produsul. Materialul plastic folosit trebuie sa
fie impermeabil si contractabil. Aceste caracteristici sunt intrunite de foliile
de polietilena, celulozice sau celofanpolietilena (folia Cryovac), obtinuta prin
copolimerizarea clorurii de vinil cu clorura de viniliden. Aceasta metoda se
foloseste la preambalarea carnii si preparatelor din carne, a pasarilor taiate,
a pestelui, a fructelor si legumelor.
Ambalarea tip Tetra Pak. Este inovatia companiei suedeze Tetra Pak si
ideea de la care s-a pornit a fost trecerea de la operatia de scurgere a unui
volum masurat de lichid intr-un container la un proces continuu prin care
containerul este fabricat, umplut si sigilat, toate operatiunile fiind realizate
de o singura masina. Inovatia s-a extins in special in industria laptelui,
deoarece acesta este un produs cu cerere permanenta si in crestere, iar
consumatorii cer standarde de igiena inalte. Ideea ambalarii aseptice
dateaza din anul 1958, cand s-a pus problema maririi termenului de garantie
a laptelui. Pentru realizarea acestui obiectiv, ambalajul trebuie sa fie golit
initial de aer, apoi sa fie etansat si impermeabilizat contra luminii. Mai tarziu,
compania Tetra Pak a conceput ambalaje si pentru alte produse decat
laptele, cum sunt vinul, berea, sucurile, cremele.
Ambalarea tip aerosol. Este unul din tipurile cele mai moderne de
ambalare, utilizandu-se pentru produsele cosmetice, chimice, farmaceutice.
In prezent a inceput sa fie folosita si pentru unele produse
alimentare (creme, sucuri, mustar, maioneze). Aceasta metoda consta in
introducerea unui produs impreuna cu un gaz lichefiat sau comprimat (gaz
propulsor) intr-un recipient rezistent, de unde poate fi evacuat, prin
deschiderea unei valve, datorita suprapresiunii din interior. Un astfel de
ambalaj consta din: un recipient de presiune, o valva comandata de un
buton, un agent propulsor si produsul activ. Recipientii se confectioneaza din
tabla cositorita, aluminiu, sticla si materiale plastice, in functie de produsul
ambalat si presiunea necesara in interior. Propulsorii sunt cei de care
stransa
la
cerintele
consumatorului,
acestea
au
in
vedere
Pornind de la efectele dezvoltarii tehnicii de calcul, care pot modifica atat proiectarea si
fabricarea ambalajelor, cat si modul lor de utilizare, se poate imagina ca in secolul urmator
cumparatorul va intra in magazin avand in buzunar un cititor laser, cu ajutorul caruia va obtine
informatii cu privire la produs, pret, cantitate, folosire, putand emite cu microcalculatorul pe
care-l detine si cecul pentru plata, in caz de cumparare.
Productia de ambalaje va trebui sa raspunda in viitoarele decenii si
multitudinii de cerinte generate de formele moderne de comert ale sec. al
XXI- lea. Astfel, in SUA se prevede ca ponderea cea mai mare a desfacerilor
de marfuri sa revina, in continuare, magazinelor cu autoservire, centrelor
comerciale si depozitelor. Dar se apreciaza ca va creste, in acelasi timp,
numarul magazinelor specializate care vor solicita ambalaje pretentioase si o
sporire a exigentei fata de procesul de ambalare a produselor.
9.8. Etichetele si rolul lor in comertul contemporan
A. Importanta si functiile etichetei
Un rol important in definirea calitatii si identificarii cu usurinta a
caracteristicilor specifice ale produselor precum si a modului de intretinere
pe durata utilizarii il are etichetarea marfurilor.
Eticheta reprezinta totalitatea informatiilor care insotesc produsul
respectiv si pe care sunt inscrise detalii privind caracteristicile de calitate ale
acestuia. Scopul etichetarii este acela de a furniza consumatorilor toate
informatiile necesare, verificabile si usor de comparat, pentru ca acestia sa
poata efectua in cunostinta de cauza o alegere corecta, alegand acel produs
care corespunde cel mai bine cu nevoia lor, cu posibilitatile lor financiare,
sau cu interesul lor de moment. De asemenea, eticheta trebuie sa informeze
consumatorii asupra riscurilor la care acestia ar putea fi expusi.
Eticheta reprezinta orice material scris, imprimat, litografiat, gravat
sau ilustrat care contine elementele de identificare a produsului si care
insoteste produsul sau este aderent la acesta.
Asadar, rolul esential al etichetei este acela de a oferi informatii
despre produs. Etichetarea formeaza, pe plan international, un obiect al
cercetarilor si preocuparilor continue, concretizate in reglementari si
recomandari speciale, cu atentie sporita si grad mare de exigenta. Si la nivel
national, gradul de detaliere, limba folosita pentru transmiterea informatiilor
sunt reglementate, astfel incat producatorii si comerciantii au un control
redus asupra etichetei.
Eticheta indeplineste doua functii:
Functia persuasiva;
Functia informationala.
Functia persuasiva pune accent pe convingerea consumatorului prin
evidentierea temei promotionale sau a logo-ului, in timp ce informarea
consumatorului trece pe locul doi. Cuvintele standard, precum nou,
imbunatatit, super, au un impact redus asupra consumatorilor care
evalueaza marfurile, acestia fiind de cele mai multe ori saturati de aceste
noutati. Prin aceasta functie, eticheta joaca un rol important de marketing,
care este des folosit, pentru ca este primul lucru pe care il analizeaza
consumatorul atunci cand este in faza de analiza a produsului pentru a-l
cumpara.
Functia informationala are drept scop ajutarea consumatorului
selectioneze marfa conform propriilor convingeri si necesitati.
sa
importatorului
sau
Cantitatea neta;
Conditii de depozitare sau folosire;
Locul de origine ( daca este cazul);
Instructiuni de folosire;
Mentiuni suplimentare pe grupe de produse.
Informatia inscriptionata trebuie sa fie de asa natura mentionata incat sa fie
usor de inteles de catre oricine. Mentiunile de etichetare trebuie redactate in
limba nationala, lizibil si inteligibil, asezate in mod vizibil. Fac exceptie de la
prevederea redactarii in limba nationala marcile de fabrica sau de comert,
denumirile de firme si denumirile arhicunoscute publicului larg (pizza, chips,
snacks, croissant, pop-corn). In plus, informatiile de pe eticheta nu trebuie sa
prezinte modificari (stersaturi, inlocuiri sau adaugari) care pot induce in
eroare consumatorul. In ceea ce priveste alimentele, se interzice
reetichetarea acestora.
[1] Purcarea Anca, Ambalajul, atitudine pentru calitate, Ed. Expert, Bucuresti, 1999.
[2] Falnita Eugen, Bazele merceologiei, Ed. Mirton, Timisoara, 2000.