Professional Documents
Culture Documents
2015
Cuprins
1.
Scurt istoric................................................................................................... 3
1.2.
Ambalarea in sticle.......................................................................................... 3
1.3.
Dopul de pluta................................................................................................ 4
1.4.
1.5.
Buteliile PET................................................................................................. 5
1.6.
TETRA-PACK............................................................................................... 6
1.7.
BAG IN BOX................................................................................................ 7
2.
Concluzii:.......................................................................................................... 7
3.
Bibliografie:...................................................................................................... 8
Scurt istoric
Sursa:http://img2.rasunetul.
ro/cdn/farfuture/yrhfFTyKUF
Istoricul Pliniu cel Batran, din secolul intai, consemneaza ca mestesugarii din Galia
(actualmente Franta) au conceput o metoda de modelare si imbinare a bucatilor de lemn in asa
fel incat sa se obtina butoaie. Mestesugul, numit dogarie, si secretele lui se transmiteau din
generatie in generatie. Pe langa butoaiele ermetice, in care se puteau transporta lichide precum
vinul sau uleiul, dogarii faceau si butoaie ale caror doage nu erau bine stranse, ideale
transportarii unor produse precum faina sau cuiele. Intr-o epoca in care manevrarea bunurilor
depindea de forta fizica a omului sau a animalului, inventarea butoaielor a fost o mare
realizare. (1)
Rolul corect al butoiului este de invechire a bauturii. Asadar, vinul sau distilatul se
pastreaza in butoi o perioada limitata de timp, dupa care se imbuteliaza in sticle. Dupa taierea
scandurilor din care se face butoiul, acestea trebuie stivuite sub cerul liber intre 1 - 3 ani, in
functie de esenta de lemn (stejar, salcam, prun, dud, cires). In acest fel, sub influenta factorilor
naturali (ploaie, zapada) scandurile pierd o parte din tanini. Fara acest procedeu, prima
umplutura a butoiului va fi compromisa. (2)
1.2.
Ambalarea in sticle
Sursa: http://www.rafturivin.ro/user/content/big_9eb2raft_
1.3.
Dopul de pluta
Sursa: http://www.casagradina.ro/wp-
Mic prin dimensiunea lui, dar foarte important prin locul pe care il ocupa in obtinerea unui
vin de calitate, dopul de pluta, aduce un plus de imagine vinului prin crearea unei atmosfere
romantice, generand senzatia de traditional si in acelasi timp de elegant si sofisticat. Are
forma cilindrica sau usor conica, este elastic si asigura etanseitatea buteliilor, impiedica
intrarea in sticla a aerului si previne degradarea vinului, insa faciliteaza dezvoltarea
buchetului de invechire.
Un neajuns important al dopurilor de pluta este faptul ca in interiorul porilor dopului se pot
dezvolta microorganisme si astfel apare mirosul de mucegai de dop, defect iremediabil si
foarte neplacut care poate face neconsumabil un vin altfel bun. Daca dopul nu este in
permanent contact cu vinul el se usuca si se contracta ceea ce afecteaza etanseitatea inchiderii.
Din acest motiv sticlele imbuteliate trebuie sa se pastreze intr-o pozitie care sa permita
contactul permanent cu vinul.
In functie de prezenta si marimea lenticelelor, fisurilor si a altor defecte structurale dopurile
se clasifica in mai multe categorii de calitate. Dopurile de cea mai buna calitate trebuie sa aiba
ambele capete tip "oglinda" lipsite de lenticele deschise pentru a nu cadea in vin praful pe care
il contin. Dopurile de calitate mai redusa sunt supuse unui proces de colmatare a golurilor cu
rumegus de pluta si adeziv care le imbunatateste nu numai capacitatea de etanseizare dar si
aspectul, suprafata devenind mai uniforma. Dopurile aglomerate sunt realizate din resturile de
pluta ce rezulta de la confectionarea dopurilor care sunt tocate in fragmente de 2-4 mm si
amestecate cu un liant. In ultimii ani au aparut dopurile twin-top care au corpul din pluta
aglomerata iar capetele care vin in contact cu vinul din pluta naturala, capete tip "oglinda".
Deoarece pluta este un material deficitar si scump se folosesc si alte tipuri de dopuri sau
sisteme de inchidere cum ar fi dopurile din material plastic respectiv capacele cu filet. (3)
1.4.
Sursa:http://food-info.ro/wpcontent/uploads/2015/04/sticla.
jpg
Producatorii de astfel de sticle sunt totodata indrumati spre a utiliza o cantitate mai mare
de sticla reciclata, cum ar fi cioburile de sticla pentru obtinerea produselor finite. In 2003 o
fabrica de vin cu sediu in Hopland, California a decis ca vinul lor sa fie imbuteliat in peste 23
de milioane de astfel de sticle. Datorita acestei alegeri, cantitatea de gaze cu efect de sera din
SUA s-a redus cu peste 14 % mai exact cu 2985 de tone de CO 2. Aceasta reducere a gazelor
cu efect de sera a fost echivalenta cu plantarea a peste 70.000 de copaci si cresterea acestora
timp de 10 ani. Conform california.org aceasta decizie a fost luata drept exemplu si de alte
companii, astazi utilizandu-se la scara tot mai larga aceste sticle, in detrimentul sticlelor
obisnuite. (4)
1.5.
Buteliile PET
Sursa:http://cdn.clubafaceri.
ro/clients/78/94311/11/vin-
Sunt mult mai usoare, greu de spart si mai ecologice decat cele obisnuite. Fiind PET-uri,
sunt 100% reciclabile, adica materialul cel mai frecvent reciclat la ora actuala. In plus, noua
sticla din plastic este cu 90% mai usoara decat cea traditionala. Totodata, in compozitia ei este
incorporat MonOxbar, un element care face ca buchetul si culoarea vinu
lui sa fie protejate de oxidare. Mai mult, acest timp de ambalaj, protejeaza vinul pe durate
destul de lungi si atunci cand sunt diferente de temperatura intalnite mai ales in timpul
distributiei.
4
Pe langa aceste lucruri, datorita diferentelor mari de greutate dintre acest tip de ambalaj si
traditionala sticla din sticla, se reduc drastic si costurile de transport, cantitatea de gaze cu
efect de sera care se emite in atmosfera, precum si cantitatea de carburant utilizata de
camioane la distributia vinului. Dupa golire, sticlele pot fi reciclate materialul rezultat
putand fi din nou folosit pentru confectionarea in special de noi ambalaje, saci de dormit,
haine, covoare si chiar anvelope.
Desi cercetatorii sustin faptul ca aceste sticle nu ofera aceeasi protectie ca o sticla de sticla
traditionala, unii producatori francezi de vinuri au optat pentru acest tip de ambalaj. Acesti
producatori sustin faptul ca aceasta alegere a fost luata in mare parte, datorita sfaturilor
consumatorilor. (4)
1.6.
TETRA-PACK
Sursa:http://vertassets.blob.core.windo
ws.net/image/0f5a2147/0f5a2147-57d6-
Desi ambele tipuri de flacoane sunt reciclabile si pot fi realizate din materiale reciclate, o
buna parte din sticlele din sticla utilizate pentru imbutelierea vinului sunt distruse sau pur si
simplu nu ajung inapoi la producator pentru reciclare.
In aceasta situatie, Tetra Pak a revolutionat industria ecologica sustinand faptul ca 70%
din materialele folosite pentru fabricarea recipientelor lor provin din materiale reciclate. De
asemenea, flacoanele Tetra Pak, prezinta un avantaj semnificativ din punct de vedere al
greutatii fata de sticlele traditionale din sticla. Recipientele Tetra Pak utilizeaza materiale de
ambalare din hartie si cantaresc aproximativ 40 de grame comparativ cu sticlele de sticla a
caror greutate poate ajunge si la 700 de grame.
Totodata, utilizarea recipientelor Tetra Pak in locul celor din sticla are ca efect reducerea
cantitatii de material folosit pentru impachetare cu 92%, se va folosi cu 54% mai putina
energie pentru fabricare, vor rezulta cu 80% mai putine gaze cu efect de sera si se va reduce
cu 60% volumul deseurilor solide. Spre deosebire de sticlele din sticla care sunt mai fragile si
greu de stivuit, recipientele Tetra Pak pot fi usor stivuite si prezinta o mai mare rezistenta la
transport si depozitare.
Compania franceza Rabbit a fost prima firma care a acceptat ambalarea vinului in
recipiente Tetra Prisma Aseptic si Tetra Brik oferite de catre compania Tetra Pak. Recipientele
5
Tetra Prisma sunt confectionate dupa o tehnologie speciala care ofera un design placut, mai
putin ambalaj si mai mult continut. Firma Tetra Pak recomanda totusi ca acest tip de ambalaj
sa fie utilizat cu precadere de catre companiile care produc in special vinuri de masa, iar
pentru vinurile destinate imbatranirii sa se apeleze la traditionalele sticle din sticla. (4)
2.Concluzii:
Alegerea vinului dupa modul de imbuteliere ii revine consumatorului. Totusi, ar trebui
de stiut faptul ca in cazul in care un vin este destinat a fi consumat intr-un an sau doi ar trebui
utilizate aceste ambalaje alternative, iar vinul destinat pastrarii si imbatranirii sa fie imbuteliat
in recipiente din sticla.
Din pacate vinurile imbuteliate in cutii Tetra Pak, sticle lightweight de acest gen
prezinta o mai slaba vanzare deoarece consumatorul are proasta impresie ca vinul este mai
slab calitativ sau mai putin din punct de vedere cantitativ si nu se gandeste ca pretul este mai
redus datorita costurilor reduse ale ambalajelor. In calitate de consumatori, avem capacitatea
de a influenta aceasta schimbare in industria vinului prin puterea noastra de cumparare. (4)
3.
Bibliografie:
1. http://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/102005526.
2.
http://www.hrbexpert.ro/articol/1630/Ce_trebuie_sa_stim_despre_butoaie
.html.
3. http://www.imbutelieri.ro/imbuteliere-vin.
4. http://food-info.ro/in-ce-se-mai-poate-imbutelia-vinul/.