1.2. SIROPURI. SIRUPI (F.R.

X)
1.2.1. Generaliti
A. Definiie
Siropurile sunt preparate farmaceutice, lichide, cu coninut crescut de zahr, de
consisten vascoas, destinate administrrii interne (F.R: X).
B. Istoric
Siropurile sunt o form farmaceutic utilizat din cele mai vechi timpuri. Inc din
antichitate
erau utilizate de chinezi, indieni, egipteni, arabi i peri. Iniial ca edulcorant pentru
siropuri era
utilizat mierea. Dup obinerea zahrului din trestie de zahr de ctre chinezi, mierea a
fost mai
puin utilizat in acest scop.
In secolul IV i.H., zahrul este adus in Europa, iar mai tarziu, in 1746 A.S: Markgraf
descoper c zahrul se poate obine i din sfecl de zahr. Cuvantul sirop provine de
la
cuvantul arab schirab poiune, butur.
C. Avantajele utilizrii siropurilor
Siropurile prezint cateva avantaje importante:
- se pot utiliza cu deosebit succes in pediatrie;
- au biodisponibilitate bun;
- au valoare nutritiv;
- sunt utile ca i corectori de gust pentru soluiile care conin substane cu gust neplcut;
- se pot formula sub form de siropuri medicamentoase.
D. Clasificare
Siropurile se pot clasifica dup mai multe criterii:
a. Dup modul de preparare:
- siropuri obinute prin dizolvarea zahrului in ap sau soluii medicamentoase;
- siropuri obinute prin amestecul siropului simplu cu soluii medicamentoase;
- siropuri obinute prin dizolvarea in momentul folosirii a granulelor sau a pulberilor
precondiionate.
b. Dup rolul indeplinit:
- sirop medicamentos (sirop de codein);
- sirop aromatizant (sirop simplu);
c. Dup aciunea terapeutic:
- sirop expectorant;
- sirop tonic;
- sirop contra tusei.

1.2.2. Formularea siropurilor

Siropurile se prepar din zahr i ap distilat corespunzand condiiilor de calitate
prevzute in F.R. X
Zahrul poate fi utilizat ca pulbere sau sub alte variante comerciale condiia este s
corespund ca dozare, caractere organoleptice i puritate exigenelor prevzute de F.R:
X.
Zahrul (Zaharoza) este o dizaharid format din glucoz i fructoz fiind foarte uor
solubil in ap, greu solubil in alcool i glicerol i practic insolubil in cloroform i eter.
Stabilitatea chimic i biochimic a siropurilor cu coninut mare de zahr (64%) se
explic
prin efectul osmotic. Un sirop concentrat inhib multiplicarea bacteriilor prin fenomenul
de

deshidratare celular deoarece presiunea osmotic este mai mare decat presiunea
osmotic a
celulelor bacteriene.

1.2.3. Prepararea siropurilor

Dup cum am anticipat, prepararea siropurilor are loc prin trei metode:
A. Prin dizolvarea zahrului in ap;
B. Prin amestecul siropului cu soluii medicamentoase;
C. Prin dizolvarea in momentul utilizrii a unor forme precondiionate sub form de
granule etc.
A. Prepararea siropurilor prin dizolvarea zahrului n ap
Prepararea siropului prin aceast metod presupune urmtoarele faze:
a. Dizolvarea zahrului in ap;
b. Completarea cu ap la cantitatea prevzut;
c. Clarificarea, decolorarea i filtrarea siropurilor.
A1. Dizolvarea zahrului. Poate avea loc in dou moduri:
a) la rece;
b) la cald.
a) Dizolvarea la rece se aplic mai ales cand in soluia apoas sunt dizolvate
substane
termolabile.
Dizolvarea la rece prezint cateva avantaje i anume:
prin dizolvare nu se altereaz substanele termolabile;
se impiedic hidroliza zaharozei:
nu necesit supraveghere continu;
Dizolvarea la rece are ins i dezavantaje:
nu rezult siropuri clare;
viteza de dizolvare este mic;
nu are loc o sterilizare a siropului ca i in cazul preparrii la cald (fierbere);
filtrarea este greoaie.
1. Pentru dizolvarea zahrului la rece se pot utiliza trei metode:
a1. Dizolvarea prin agitarea zahrului cu solventul apos
a2. Dizolvarea per descensum. Zahrul este pus intr-un scule de tifon i se suspend
in
partea superioar a soluiei apoase. Dizolvarea are loc sub influena forei gravitaionale
(moleculele de ap vin in contact cu zahrul iar dup dizolvare datorit diferenei de
mas zahrul
difuzeaz in solvent dand posibilitatea dizolvrii unei noi molecule de zahr).
a3. Dizolvarea prin percolare. Pentru percolare se poate utiliza percolatorul, un vas de
form cilindro-conic prevzut cu un capac iar la partea inferioar are un tub de
scurgere cu
robinet. La baza percolatorului este o plac perforat pe care se pune materialul filtrant,
iar pe la
partea superioar se introduce solventul care va dizolva zahrul prin strbaterea
coloanei de zahr
iar dup filtrare siropul se scurge printr-un robinet in vasul colector.
In industrie se utilizeaz zaharolizoarele. Construcia unui zaharolizor este dat in figura
3.6.
A vas cilindric din cupru cositorit; B capac de inchidere; C diafragme perforate; D un alt
cilindru; N tub de nivel; Z bil care indic concentraia siropului; r robinet.

Figura 1.6. Zaharolizor

(dup Popivici Adriana Tehnologie farmaceutic, 2004)

Corpul zaharolizorului este de form cilindric, confecionat din cupru cositorit. La
jumtatea inlimii se gsesc dou diafragme reglabile intre care se introduce ca
material filtrant
vat intre dou straturi de tifon, iar la partea inferioar este un robinet. La partea
superioar se
introduce in vas un alt cilindru cu diametrul mai mic decat primul i avand pereii
perforai cu orificii
foarte mici in care se introduce zahrul, peste zahr adugandu-se solventul. Lichidul
saturat se
coboar la partea inferioar a vasului dup parcurgerea materialului filtrant, iar prin
robinetul de la
partea de jos se scurge in vasul colector.
b. Dizolvarea la cald
Dizolvarea la cald are urmtoarele avantaje:
- dizolvarea rapid;
- obinere de siropuri clare (substanele albuminice se coaguleaz);
- conservabilitate mai bun;
- prin fierbere sunt distruse majoritatea microorganismelor.
Dezavantajul metodei este hidroliza i caramelizarea parial a zaharozei.
Conform F.R. X prepararea la cald a siropurilor se face pe baia de ap prin fierbere 1-2
minute. Dup dizolvare se completeaz apa evaporat, siropul filtrandu-se fierbinte.
La preparare se evit inclzirea prelungit pentru a evita pe cat posibil hidroliza i
caramelizarea avansat a zahrului.
In farmacie prepararea siropurilor se poate face in vase emailate, vase de sticl etc. In
industrie se utilizeaz cazane emailate, cazane de cupru cositorit sau cazane de oel
inoxidabil.
A2. Completarea siropului cu solvent la cantitatea prevzut
Siropul simplu cu concentraia de 64% zahr m/m prezint urmtoarele caracteristici:
- densitatea relativ de 1,3005-1,3247;
- indicele de refracie intre 1,4464 1,4550;
- fierbe la 1050C.
Aducerea la concentraie a siropurilor se face in urmtorul mod: cand siropurile sunt
prea
concentrate se dilueaz iar cand sunt prea diluate se inclzesc pentru evaporarea
solventului.
Pentru determinarea concentraiei siropului la cald se utilizeaz mai multe metode:
- determinarea cu termometru a temperaturii de fierbere (1 litru sirop 64% fierbe la 105 0);
- determinarea densitii cu densimetre, cu balana Mohr Westphal sau cu picnometrul;
- prin cantrire: 1 litru sirop fierbinte = 1.260g, 1 litru sirop rece = 1.314g;
- cu zaharimetre cu scal gradat care plutesc pe suprafaa siropului citindu-se direct
concentraia siropului pe scal.
A3. Filtrarea, clarificarea i decolorarea siropurilor
a. Filtrarea se realizeaz la cald iar ca material filtrant se folosete vata intre dou
straturi
de tifon.
b. Clarificarea se poate realiza prin mijloace chimice, fizice i biochimice.
b1. Clarificarea prin mijloace fizice se realizeaz utilizand urmtorii ageni de clarificare:
- Hrtia de filtru. Se cantresc 1-5g hartia de filtru la 1kg sirop. Hartia se tritureaz in

mojar cu ap cald pan la obinerea unei paste, se stoarce i se introduce in siropul

fierbinte
dup care se fierbe 1 minut, apoi se filtreaz prin tifon.
- Crbunele activ se utilizeaz in concentraie de 2-5.
Crbunele se amestec cu siropul fierbinte i apoi se filtreaz. Are dezavantajul
absorbiei
unor substane medicamentoase (alcaloizi, glicozide).
- Caolinul se utilizeaz in concentraie de 2.
- Talcul se utilizeaz in procent de 10.
- Carbonatul bazic de magneziu se utilizeaz la siropul de balsam de tolu.
Dezavantajul
este c aceast substan cedeaz siropului un pH bazic (pH = 10).
- Albumina se coaguleaz in soluie prin inclzire antrenand particulele in suspensie.
b2. Clarificarea prin mijloace chimice
Alcoolul este folosit pentru clarificarea mai ales a soluiilor extractive apoase.
b3. Clarificarea prin mijloace biochimice
Are la baz o reacie enzimatic i se utilizeaz mai ales la clarificarea siropurilor
naturale.
B. Prepararea siropurilor prin amestecarea siropului simplu cu diferite soluii
medicamentoase
Metoda este utilizat la majoritatea siropurilor. Substanele medicamentoase se dizolv
in
ap iar soluia obinut se amestec cu siropul simplu.
C. Prepararea siropului prin dizolvarea n momentul utilizrii a unor granulate sau
pulberi precondiionate
Datorit instabilitii in prezena apei a substanelor active sau a unor auxiliari unele
siropuri
se condiioneaz sub form de pulberi uscate sau granule urmand s fie dizolvate in
momentul
utilizrii.

1.2.4. Caractere. Control. Conservare

A. Caractere i control
F.R. X prevede la siropuri controlul urmtorilor parametrii:
A1. Aspect: siropurile sunt lichide limpezi sau slab opalescente, cu mirosul, gustul i
culoarea caracteristic componentelor.
A2. Densitatea relativ: se determin conform prevederilor F.R. X de la paragraful
Densitate relativ.
A3. Indice de refracie: se determin conform prevederilor F.R. X de la paragraful Indice
de refracie.
A4. Masa total pe recipient: acest parametru se determin prin cantrirea individual
a
coninutului din 10 recipiente. Fa de masa declarat pe recipient se admit abaterile
prevzute in
tabelul 3.6.:
Tabel 1.6.
Masa declarat pe recipient Abatere admis
Pan la 25 g } 5%
25 g pan la 50 g } 3%
50 g pan la 500 g } 2%
A5. Identificarea se face conform componentelor din monografiile respective.

A6. Dozarea: acest parametru se determin conform prevederilor din monografia

respectiv. Coninutul in substan activ poate s prezinte fa de valoarea declarat
abaterile
procentuale prevzute in tabelul 3.7. dac monografia nu prevede altfel:
Tabel 1.7.
Coninut declarat in substan activ (%) Abatere admis
Pan la 0,1% } 7,5%
0,1% pan la 0,5% } 5,%
0,5% i mai mult de 0,5% } 3%
B. Conservare
Siropurile se conserv in recipiente de capacitate de cel mult 1.000 ml bine inchise,
complet umplute la temperaturi cuprinse 8-150.
La siropurile cu concentraie mai mic de zahr se pot aduga conservani i anume:
F.R.
X prevede adaosul a 1,5 amestec de p-hidroxibenzoat de metil i p-hidroxibenzoat de
n-propil in
raport 9:1, pe eticheta recipientului menionandu-se conservanii utilizai.
C. Alterarea siropurilor
In general, siropurile au o bun conservabilitate mai ales cele preparate la cald
(sterilizare,
clarificare) dar i datorit concentraiei ridicate de zahr.
Totui, in timp, datorit pstrrii in condiii neprielnice pot aprea unele transformri
nedorite la siropuri i anume:
- invertirea (hidroliza) care poate fi provocat de maltaz sau invertaz;
- invertirea poate fi urmat de fermentaia alcoolic;
- mucegirea;
- recristalizarea;

1.2.5. Siropuri oficiale n F.R. X

1. Sirupus Balsami Tolutani
Sirop de Balsam de Tolu
Preparare
Tinctura balsami tolutani gta 4,50
Magnesii subcarbonas gta 1
Saccharum gta 64
Aqua destillata g.s. ad. . gta 100
Tinctura de balsam de tolu se amestec intr-un mojar cu carbonatul bazic de magneziu
i
cu 20 g zahr. Dup amestecare se adaug 30 g ap, se omogenizeaz prin triturare
apoi se
filtreaz prin hartie de filtru. In filtrat se dizolv prin inclzire la aproximativ 400C restul de
zahr
completandu-se apoi cu ap la 100 g.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: aromatizant, expectorant, antiseptic respirator
i
antispastic la nivelul musculaturii bronice.
2. Sirupus Belladonnae
Sinonime: Sirop de Mtrgun,
Sirop de belladon
Preparare
Tinctura belladonnae gta 5,00
Sirupus simplex gta 95,00

Componentele se amestec i se omogenizeaz.

Aciune farmacologic i ntrebuinri: parasimpatolitic.
3. Sirupus Codeini 0,2%
Sirop de codein 0,2%
Preparare
Codeinum gmma 0,20
Alcoholum gta 1,80
Sirupus simplex gta 98
Codeina se dizolv in alcool i se amestec cu siropul simplu.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: antitusiv.
4. Sirupus Simplex
Sirop simplu
Preparare
Saccharum gta 64,00
Aqua destillata q.s.ad. gta100,00
Zahrul se dizolv prin inclzire in ap, se fierbe timp de 1-2 minute agitand continuu, se
completeaz cu apa inclzit la aproximativ 700C pan la 100 g i se filtreaz fierbinte.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: edulcorant.
1.3. LIMONADE. LIMONADA

1.3.1. Generaliti
A. Definiie
Limonadele sunt soluii apoase obinute prin dizolvare de acizi organici, anorganici sau
sruri in ap coninand edulcorani, aromatizani i destinate administrrii interne in
diferite
afeciuni avand efect laxativ, purgativ, antiemetic sau utilizate ca buturi rcoritoare.
B. Formularea limonadelor
Limonadele conin urmtoarele componente:
a. Acizi. Acizii se utilizeaz in concentraii de 0,2-1%. Pentru prepararea limonadelor se
pot folosi urmtorii acizi:
a1 acizi organici (acid citric, acid tartric, acid ascorbic);
a2 sau acizi anorganici (acid clorhidric i acid fosforic):
b. Sruri. Citrai de natriu i magneziu, glutamai, tartrat de potasiu, bicarbonat de sodiu
etc.
c. Edulcorani: sirop simplu, sirop de lmaie, sirop de portocale etc.
d. Solvent: apa distilat.
Limonadele gazoase conin in afar de aceste componente i bioxid de carbon introdus
sub presiune sau rezultat in urma reaciei dintre bicarbonat de sodiu i un acid utilizat.
C. Prepararea limonadelor
Limonadele se prepar prin dizolvarea substanelor in ap dup care se filtreaz. La
limonadele gazoase filtrarea se realizeaz inainte de neutralizare, de asemenea
prepararea lor are
loc in mod diferit i anume:
- prin dizolvarea bicarbonatului in ap i adugarea unui acid organic cand rezult dioxid
de carbon;
- prin prepararea i condiionarea separat a soluiilor acide respectiv bazice
amestecarea
fcandu-se in momentul utilizrii;
- prin introducerea substanelor solide (bicarbonat de sodiu i un acid organic) intr-un

recipient adecvat peste componente adugandu-se siropul i apa distilat urmat apoi
de
inchiderea flaconului. Recipientele in care sunt ambalate limonadele gazoase trebuie s
aib
pereii rezisteni pentru a rezista la presiuni de 2-3 atm.
Timpul de conservare a limonadelor este de 1-2 zile la rece deoarece sunt medii
prielnice
pentru dezvoltarea microorganismelor. In limonade pot aprea i fermentaii datorit
zahrului utilizat.
D. Limonade oficinale n F.R. X
In F.R. X avem oficinale dou limonade: Solutio Efervescens (Limonada gazoas, Sol.
Riviere) i Soluia de Citrat de magneziu (Limonad purgativ sau Limonad Roge).
1. Solutio Efervescens
Sinonime: Soluie efervescent
Limonada gazoas
Preparare:
Soluia I:
Natri hydrogenocarbonas 4g
Sirupus simplex 15g
Aqua destillata q.s.ad. 100g
Soluia II
Acidum citricum 3,65g
Sirupus simplex 15g
Aqua destillata q.s.ad. 100g
Soluiile se prepar in dou recipiente separat i se amestec in timpul utilizrii.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: antiemetic.
2. Solutio Magnesii citratis
Soluie de citrat de magneziu
Preparare:
Acidum citricum 25,5g
Magnesii subcarbonas 15g
Sirupus simplex 50g
Citri Aetheroleum 0,1g
Talcum 5g
Aqua destillata q.s.ad. 350g
Peste acidul citric dizolvat in 200 ml ap inclzit la aproximativ 700C se adaug in
cantitate mic carbonat bazic de magneziu i se agit pan la dizolvare. Se adaug
siropul simplu
i uleiul de lmaie in prealabil triturat cu talcul i 20 ml ap, apoi se filtreaz i se
completeaz cu
ap la 350 g.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: purgativ.
1.4. APE AROMATICE. AQUAE AROMATICAE (F.R: IX)

1.4.1. Generaliti
A. Definiie
Apele aromatice sunt soluii apoase de uleiuri volatile destinate pentru a fi utilizate ca
atare
sau ca vehicule pentru prepararea unor medicamente de uz intern (F.R. IX).
In prezent utilizarea apelor aromatice in farmacie este restrans, in schimb industria

utilizeaz aceast form pe scar destul de larg. Apele aromatice sunt utilizate in
industrie pentru
aromatizarea unor produse tipizate sau in unele cazuri chiar utilizate pentru un efect
terapeutic.
Utilizarea apelor aromatice poate fi atat pentru preparate pentru uz intern cat i pentru
preparate uz extern (ape de gur, creme etc.).
B. Istoric
Apele aromatice au fost cunoscute i utilizate inc din antichitate. Cele mai vechi surse
care indic utilizarea acestei forme le gsim in literatura antic chinez, de unde au fost
preluate
de ctre arabi. In sec. IX d.Hr. savantul arab Geber a dat indicaii asupra distilrii ca
metod de
obinere a apelor aromatice i a prezentat proprietile acestei forme. Mai tarziu apele
aromatice
au fost aduse in Europa (in sec. al XIII-lea) de ctre medicul Villanova (1235-1312)i
desigur forma
s-a perfecionat tot mai mult prin imbuntirea metodelor de obinere i respectiv a
aparaturii
utilizate.
In Romania, apele aromatice au fost introduse ca form oficinal in F.R. I (1862) unde
sunt
inscrise un mare numr de ape aromatice, o monografie general fiind introdus abia in
F.R. IV
sub denumirea de Aquae aromaticae sau Hydrolata, in care sunt introduse i soluiile
de uleiuri
volatile alturi de soluiile extractive obinute din plante. Delimitarea net apare abia in
F.R. VI care
descrie monografia Aquae aromaticae.
In F.R. IX avem monografie general Aquae aromaticae sau Hydrolata, in F.R. X
nemaifigurand aceast monografie.

3.4.2. Formulare
Pentru obinerea apelor aromatice avem nevoie de urmtoarele materii prime:
a. Produse vegetale. Pentru obinerea produselor de calitate este nevoie ca drogul
vegetal
(frunze, flori) s fie utilizat imediat dup recoltare, excepie fcand scorioara, florile de
tei i florile
de levnic care se utilizeaz uscate.;
b. Vehicul. Ca vehicul pentru aceast form se utilizeaz apa distilat. Raportul produs
vegetal /solvent variaz in limitele 1/1 pan la 1/5 dependent de gradul de solubilitate a
uleiului
volatil cat i de coninutul de ulei volatil in produsul vegetal utilizat.

1.4.3. Prepararea apelor aromatice

Apele aromatice pot fi obinute in urmtoarele moduri:
- distilare i antrenare cu vapori de ap, a uleiurilor volatile din plante;
- diluarea apelor aromatice hidroalcoolice concentrate obinute industrial;
- dizolvarea uleiurilor volatile in ap:
dizolvarea direct;
dizolvarea cu talc (F.R. IX);
dizolvarea cu ajutorul agenilor tensioactivi
- dizolvarea uleiurilor volatile in alcool urmat de diluarea acestor soluii cu ap.
A. Distilarea i antrenarea cu vapori de ap

Exist diferite instalaii utilizate pentru obinerea apelor aromatice, prin distilare i
antrenare
cu vapori de ap.
Instalaia este compus dintr-un balon, generator de vapori de ap, balonul cu produsul
vegetal din care vor fi antrenate uleiurilor volatile, sursa de inclzire, refrigerent i vasul
colector. In
timpul fierberii, vaporii de ap formai in generator antreneaz vaporii de ap incrcai cu
uleiuri
volatile din vasul al doilea, care datorit suprapresiunii create ajung in refrigerent, de
unde, dup
rcire se condenseaz obinandu-se astfel apa aromatic care este colectat intr-un vas
colector.
Dezavantajul acestei metode este c produsul vegetal vine in contact prin intermediul
balonului cu sursa de cldur care poate degrada o parte din componentele volatile.
A2. Antrenarea cu vapori de ap n acelai cazan. Aceast metod utilizeaz instalaia
din
figura 3.8.:
Figura. 1.8. Aparat industrial pentru obinerea apelor aromatice i a uleiurilor volatile
(dup Lupuleasa Dumitru, Popovici Iuliana, 1997)
1 Cazan;
2 Refrigerent;
3 Vas colector
Aceast metod este mai perfecionat decat prima, inlturandu-se inconvenientul
degradrii unor componente ale uleiului volatil datorit suprainclzirii. In aceast
instalaie
produsul vegetal este adus intr-un co din sit metalic inchis sau nu in prealabil in
panz de sac,
ca sa nu vin in contact cu apa aflat in partea inferioar a cazanului. Vaporii de ap
ptrund prin
produsul vegetal din partea inferioar a vasului antrenand uleiul volatil de unde datorit
suprapresiunii create ptrunde in refrigerent apoi in vasul colector, de unde, datorit
diferenelor
de densitate, pot fi colectate uleiul volatil pur sau ape aromatice.
Antrenarea cu vapori de ap se utilizeaz pentru distilarea a dou lichide foarte puin
miscibile sau foarte puin solubile unul in cellalt. La o anumit temperatur fiecare din
cele dou
lichide cu puncte de fierbere diferite degaj vapori dezvoltandu-se o presiune de vapori
diferit
pentru fiecare lichid. Vaporii sunt miscibili in orice proporie. Presiunea total a
amestecului
eterogen va fi egal conform legii lui Dalton cu suma presiunilor pariale
P = Pa + Pu
Pa = presiunea parial a vaporilor de ap;
Pu = presiunea parial a vaporilor volatili.
Presiunea amestecului de vapori va atinge presiunea atmosferic la o temperatur mai
mic de 1000C i amestecul va incepe s fiarb la acea temperatur. In timpul fierberii
temperatura
rmane constant pan la epuizarea unuia dintre componente. Produsul vegetal utilizat
pentru
obinerea apei aromatice in acest mod trebuie adus in prealabil la gradul de mrunire

corespunztor, dup care se macereaz 24 de ore cu ap rece sau amestec de ap i

alcool, apoi
se supune antrenrii cu vapori de ap.
A3. Antrenarea cu vapori de ap care provin de la un generator separat
La aceast metod utilizat mai mult industrial exist un generator de vapori care poate
alimenta o baterie de distilatoare. Generatorul poate fi plasat intr-un spaiu separat
prezentand in
acest mod cateva avantaje:
- distilatoarele nefiind in contact cu sursa caloric se inltur eventualele posibiliti de
incendiu;
- extracia decurge continuu nefiind nevoie de intreruperi pentru completarea cantitii de
ap epuizat.
In operaiile de distilare se acord o atenie deosebit inclzirii pentru ca producerea de
vapori s fie moderat, condensarea rapid pentru a evita pierderile de ulei volatil.
Primele poriuni de distilat sunt principii volatile cu caracter hidrofil (aldehide, alcooli,
acizi)
cu arom plcut, in continuare obinandu-se fraciuni volatile mai greu solubile in ap i
cu miros
aromat mai puin evident. Sfaritul distilrii se constat atat prin absena mirosului
produs de uleiul
volatil dar i prin diferite identificri calitative.
B. Diluarea apelor aromatice concentrate obinute industrial
Industria furnizeaz soluii concentrate de uleiuri volatile care se dilueaz cu ap in
funcie
de concentraia produsului tipizat (duplex, triplex etc.), adic soluii care rezult prin
amestecarea a
dou sau trei pri ap cu o parte ulei volatil.
C. Dizolvarea uleiurilor volatile n ap
C1. Dizolvarea direct. Se realizeaz prin agitarea uleiului volatil cu ap in cantiti
strans
corelate cu gradul de solubilitate a uleiului volatil in ap.
C2. Dispersarea uleiului volatil cu talc (F.R. IX)
Preparare
Aetheroleum gta 1,00
Talcum gta 10,00
Sol. Conservans q.s.ad. gta 1000,00
Uleiul volatil se tritureaz cu talcul i cu soluia conservant inclzite la 35-400C
adugat
treptat. Talcul are rolul de a dispersa uleiul in particule foarte fine mrindu-se in modul
acesta
suprafaa de contact a uleiului cu apa i uurandu-se astfel dizolvarea.
Talcul mai are rolul de a clarifica soluia. In acest mod se produce o dizolvare selectiv i
anume se dizolv componentele volatile hidrofile in cantiti de 0,3-0,4 g/l. Diferena de
60-70%
ulei volatil reprezentat de hidrocarburile terpenice greu solubile nu se dizolv in ap.
C3. Dispersarea uleiul volatil cu ageni tensioactivi
Prin aceast metod se obine o dizolvare bun, inconvenientul fiind gustul mai puin
agreabil produs de Tween, fapt pentru care F.R. IX exclude aceast metod de obinere.
In F Hung. VI avem urmtoarea formul pentru obinerea apelor aromatice utilizand
aceast metod:
Aetheroleum gta 2,00g

10

Tween 20 gta 20,00

Alcoholum gta 200,00
Aqua destillata gta 778,00
Conform acestei metode uleiul volatil se dizolv in alcool apoi prin intermediul
emulgatorului in apa distilat.
D. Dizolvarea uleiurilor volatile n alcool i diluarea cu ap a soluiilor alcoolice
Conform acestei metode apele aromatice se obin in urmtorul mod: se prepar iniial o
soluie coninand 1% ulei volatil utilizandu-se alcool concentrat in cantitate
corespunztoare pentru
a obine 100 ml. Pentru obinerea apei aromatice se amestec 3 ml din aceast soluie
concentrat cu 97 ml ap proaspt fiart i rcit la aproximativ 40-500C. Apa este
adugat in
poriuni mici i sub agitare continu, dup care se filtreaza

1.4.4. Caractere i control. Conservare

Apele aromatice sunt soluii neutre sau slab acide, limpezi sau slab opalescente, cu
mirosul
i gustul uleiului volatil.
F.R. IX prevede la condiii de puritate controlul urmtoarelor substane: cloruri, fer,
metale
grele, alcool i substane tensioactive.
Dozarea uleiului volatil se face prin extracie i cantrire conform metodei generale
inscrise
in F.R. IX. Apele aromatice trebuie s conin in general 0,03% ulei volatil. F.R. IX
prevede un
termen de valabilitate de 6 luni (deoarece apele aromatice sunt uor alterabile).
Factorii care contribuie la alterarea apelor aromatice sunt:
- factori fizici (temperatura, lumina);
- factori chimici (oxigenul etc.);
- factori de ordin biologic (invadare cu microorganisme).
F.R. IX prevede c apele aromatice care prezint mucegaiuri, miros modificat s nu fie
folosite. Unele farmacopei permit adugarea de conservani (nipagin 0,05%).
Apele aromatice se conserv in locuri rcoroase, ferite de lumin, in flacoane de sticl
complet umplute i bine inchise.
1.5. ALTE FORME FARMACEUTICE CU ADMINISTRARE INTERN

1.5.1. Poiuni
Sunt preparate farmaceutice, apoase, indulcite, care conin una sau mai multe substane
medicamentoase administrate intern cu lingura sau linguria. Poiunile au conservare
limitat, de
aceea se prepar la nevoie in cantiti necesare consumului pentru cateva zile (150-300
ml).
Poiunile conin diferite componente ca: uleiuri volatile, ape aromatice, infuzii, siropuri,
decocturi, edulcorani, aromatizani iar ca solvent apa distilat.

1.5.2. Elixire
Elixirele sunt preparate farmaceutice de uz intern care conin un ulei volatil dizolvat in
alcool coninand i un edulcorant potrivit.
Elixirele pot avea o concentraie alcoolic de maxim 200 i o concentraie in zahr de
maxim 20%.
Uleiul volatil se dizolv in alcool iar soluia obinut se amestec sau cu sirop simplu sau
cu
glicerol.

11

1.5.3. Alte soluii buvabile

In aceast grup intr soluii rezultate prin dizolvarea substanelor medicamentoase intrun
solvent sau amestec de solveni i destinate administrrii interne. Aceste soluii pot avea
diferite
condiionri i anume:
- flacoane de sticl prevzut cu dop picurtor;
- sering dozatoare alturi de flaconul in care se gsete ambalat soluia;
- fiole de sticl de diferite forme dar cea mai utilizat este fiola alungit la ambele capete
(tip C).
Modul de deschidere a fiolei este urmtorul: fiola se aduce in poziie oblic deasupra
unui
pahar cu ap sau a unui lichid indulcit sau aromatizat dup care se rupe unul din
capilare prin
uoar apsare. Apoi fiola se intoarce invers i prin ruperea celui de-al doilea capilar
soluia
ambalat curge in pahar.
1.6. SOLUII MEDICAMENTOASE ADMINISTRATE PE MUCOASE

1.6.1. Soluii bucofaringiene

Pentru cavitatea bucofaringian se utilizeaz mai multe forme farmaceutice (soluii,
aerosoli, tablete) dar o pondere mare o au soluiile (ap de gur, gargarisme etc.).
Preparatele bucofaringiene sunt utilizate cu dou scopuri terapeutice i anume:
- scop curativ (infecii, inflamaii etc.);
- scop profilactic (prevenirea infeciilor).
In continuare vor fi prezentate principalele forme utilizate in acest scop:
a. Ape de gur. Sunt soluii apoase, hidroalcoolice, destinate meninerii sntii
mucoasei
bucale sau utilizate chiar in scop curativ. Pentru obinerea acestei forme se utilizeaz
urmtoarele
ingrediente:
- substane active (antiseptice, deodorante, antiinflamatoare, astringente sau antestezice
locale) dizolvate singure sau impreun cu ali auxiliari intr-un solvent potrivit. Pentru
prepararea
aceste forme utilizm substane ca: acid boric, acid benzoic, timol, eucaliptol etc.
- iar ca solveni: ap, soluii hidroalcoolice (intre 500-800) i uneori cu adaos de glicerol.
Modul de utilizare a formei este prin meninerea in contact cu mucoasa bucal un anumit
timp urmat de eliminarea apei de gur i cltirea cavitii bucale.
b. Colutorii (badijonaje). Sunt forme farmaceutice vascoase, destinate administrrii
topice
pe mucoasa bucal. Pentru obinerea acestor forme se utilizeaz urmtoarele
componente:
- substane active (albastrul de metilen 1-3%, colargol 1-2%, fenosept, acid lactic,
nystatin,
borax, anestezice locale, antiinflamatoare);
- iar ca vehicule se utilizeaz: glicerol, propilenglicol, polietilenglicoli lichizi, mucilagii de
metilceluloz sau carboximetilceluloz etc.
Aceste vehicule avand o vascozitate ridicat asigur o aderen fa de mucoase
prelungind in acest mod timpul de contact al medicamentului cu mucoasa bucal.
Principalele colutorii (badijonaje) utilizate in practica medical sunt urmtoarele formule

12

neoficinale in F.R. X:
1. Solutio Glycerini boraxati 10% (20%)
Preparare
Natrii tetraboras gta 10,00 (20,00)
Glicerolum q.s. ad. gta. 100,00
Boraxul cantrit la cumpna de man sau alt balan farmaceutic se introduce dup
pulverizare intr-un vas emailat sau din sticl dup care este adugat glicerina.
Dizolvarea se
realizeaz prin inclzire pe baia de ap. Dup obinerea soluiei badijonajul este ambalat
in
recipiente de capacitate mic 10-20 g i etichetat uz extern.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: antiseptic, antimicotic in stomatite.
2. Badijonaj bucal cu anestezin i borax
Preparare
Ethilis p-Aminobenzoas gta 3,00
Natrii tetraboras gta 3,00
Glycerolum gta 50,00
Boraxul se dizolv in acelai mod ca la glicerina boraxat prin dizolvare la cald in
glicerin,
pe baia de ap. Dup dizolvare i rcire se adaug anestezina dizolvat in 20 g alcool
cantitate de
solvent care se scade din cantitatea total de solvent prevzut.
Ambalarea i administrarea se face in acelai mod ca la produsul anterior.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: antiseptic, antimicotic in stomatite.

3. Solutio Methylrosanilini Chloridum 1%

Sinonime: Soluie de violet de genian 1%
Soluie de pioctanin 1%
Preparare
Methylrosanilini chloridum gta 1,00
Alcoholum gta 10,00
Glycerolum gta 5,00
Solutio conservans q.s. ad. gta 100,00
Pioctanina se dizolv in alcool dup care se adaug treptat i sub agitare uoar soluia
conservant i glicerolul pan la masa prevzut. Dup omogenizare soluia se
ambaleaz in
flacoane colorate i se eticheteaz corespunztor.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: antimicrobian i antimicotic pentru uz extern
pe
epitelii i mucoase.
4. Solutio Methylthioninii Chloridum 1%
Sinonime: Soluie de albastru de metil 1%
Preparare
Methylthioninii chloridum gta 1,00
Aqua destillata q.s. ad. gta 100,00
Albastrul de metil se dizolv in ap inclzit agitandu-se uor pan la dizolvare. Dup
omogenizare soluia se ambaleaz in flacoane colorate i se eticheteaz corespunztor.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: antimicrobian pentru uz extern pe epitelii i
mucoase.

13

c. Gargarismele. Sunt preparate fluide destinate tratamentului diferitelor afeciuni cu rol

de
splare a mucoasei cavitii bucale, respectiv faringiene prin efectul mecanic realizat de
barbotarea aerului dar evitandu-se desigur inghiirea soluiei.
Gargarismele au aciune local de splare i dezinfectare a mucoasei.
Pentru obinerea formei se utilizeaz urmtoarele componente:
- substane active: ap oxigenat, borax, infuzie de mueel, permanganat de potasiu,
cloramin;
- iar ca solveni apa distilat.
In continuare se va prezenta o formul magistral de soluie utilizat pentru gargar:
1. Soluie pentru gargar cu cloramin 0,2%
Preparare
Chloramina B gta 2,00
Natrii tetraboras gta 2,00
Natrii hydrogencarbonas gta 4,00
Aqua destillata q.s. ad. gta 1000,00
Componentele se dizolv in ap in ordinea prescris . Dup omogenizare soluia se
ambaleaz in flacoane colorate etichetate Extern.
Aciune farmacologic i ntrebuinri: antimicrobian utilizat in gargar pentru diferite
afeciuni ale cavitii buco-faringiene.
d. Soluii pentru regiunea gingivodentar (soluii stomatologice). Sunt preparate
lichide
care conin antiseptice, anestezice, uleiuri volatile, dizolvate in soluii apoase, alcoolice
sau
glicerolate i destinate tratamentului unor afeciuni gingivale.
e. Soluii dentifrice. Sunt preparate lichide utilizate pentru curirea i albirea dinilor. In
ultimul timp aceste soluii sunt mai puin utilizate, locul acestora fiind preluat de pulberi
pentru dini
dar mai ales de pastele de dini.

1.6.2. Splturi i comprese

a. Clisme sau splturi rectale. Sunt forme farmaceutice lichide utilizate in diferite
scopuri:
laxativ, purgativ, nutritiv, dezinfectant sau pentru tratamentul diferitelor afeciuni ale
poriunii terminale a
tractului digestiv. Ca substane medicamentoase se utilizeaz: antiseptice, astringeni,
antiinflamatoare, calmante, laxative dizolvate in diferite vehicule (ap, soluii extractive
apoase etc.).
b. Splturi vaginale. Sunt forme farmaceutice lichide utilizate in scop igienic pentru
tratamentul mucoasei vaginale coninand diferite substane: antiseptice, dezodorizante,
astringente, antimicotice, epitelizante dizolvate in ap distilat sau in soluii izotonice de
NaCl etc.
c. Splturi uretrale. Sunt soluii lichide care conin diferite substane (permanganat de
potasiu 0,1%, protargol 1%, rivanol 0,5% etc.) dizolvate in ap distilat i utilizate pentru
introducerea in uretr in scop terapeutic cu ajutorul unor sonde speciale.
d. Loiuni. Sunt soluii care servesc la umectarea sau splarea pielii (capului, feei),
prului
i mainilor. Loiunile conin substane antiseptice (resorcinol etc.), antiparazitare, (sulf),
tonifiante
(ulei de ricin), dizolvate intr-un vehicul (ap sau alcool diluat).

14

15