Dupit destritmarea Imperiului

Roman de Apus, popoare

migratoare germanice au
pittruns in Europa ~i zona
mediteraneanii. .Preocupitrile
civilizate ~i ~tiinta au cunoscut
un declin ~i au trecut multe secole piinit ciind o nouit Europit
a inceput sit se contureze.
~
secolul4
d.Hr., Imperiul Roman, proasp;lt
I cre~tinat, l~i p;lstra granitele europene
de-a
lungul Rinului ~i Dun;lrii.
In spatele acestor

granite erau popoarele numite de romani

barbare. jn acea perioad;l,
barbarii
din
vecin;ltatea acestor frontiere erau triburile germanice -.vandalii, francii ~i burgunzii pe Rin,
iar vizigotii ~i ostrogotii dincolo de Dun;lre.
Vreme 1ndelungat;l Roma a f;lcut comert ~i
a luptat cu astfel de popoare. jn 370, Ins;l,
hunii din Asia au invadat Europa, zdrobindu-i
~i punandu-i pe fug;l pe barbarii stabili1;i aici.
jn'376, un Intreg popor, vizigo1;ii, s-au refugiat
1n Imperiul Roman. S-au stabilit acolo 1n calitate de alia1;i ai romanilor, dar In curand au
1nceput nelntelege,rile cu ace~tia, ajungandu-se
la conflicte de mari proportii care au dus la
asedierea Romei 1n 410 ~i la 1nf1intarea unui
regat vizigot In Franta, iar mai tarziu In Spania.
inceputul
sfar~itului
Numeroase arrnate romane s-au concentrat pe
Rin pentru a 1ntampina amenintarea vizigot;l,
iar 1n 406, vanda1ii ~i alte popoare au trecut fluviul spre Galia. Un an mai tarziu, ultimele trupe
imperiale au p;lr;lsit Britania, unde anglli, saxonii ~i go1;ii din nordul Gerrnaniei 1ncepeati s;l
renunte la jafuri, ~i s;l se stabileasc;l pe aceste
meleaguri. Dup;l o serie de migratii ~i rnzboaie,
francii ~i burgunzii au ocupat Galla, vizigo1;ii au
ajuns la conducerea Spaniei, iar vandalli au
ocupat Africa de Nord. In Italia, conduc;ltorul

O In 455, Roma a fost invadata de barbari,

pentru a doua oara in mai pu,in de 50 de
ani. De aceasta data a fost atacata de
vandali, condu~i de Gaiseric, care a recurs la
metode foarte violente: ucideri, jafuri ~i distrugeri.
O Teadaric. reprezentat pe aceasta
maneda de aur. a fast insarcinat de imparatul
bizantin sa preia Italia de la Odaacru.
Scapul imparatului a fast sa indeparteze
armatele astragate din pravinciile dunarene
ale Bizan,ului.
O Ravenna, pe vremuri o baza navala
romana. a fost capitala ostro9ota in Italia.
Acest mozaic se afla in biserica Sf. Apollinaire
Nuovo. Mozaicurile 91orificau conducerea
ostro9ota ~i preamareau arianismul. care
sus,inea ca Isus are un 9rad de divinitate
inferior fa,a de Dumnezeu. Cre~tinii
considerau aceasta teorie o erezie.

"
~
o
I
-0;
-5
~

barbar Odoacru l-a detronat pe ultimul :imp~rat

al Imperiului Rornande Apus, 1n 476. Acestaa
fost 1ntr-adevarsfar~itul Imperiului Roman de
Apus, 1ns~Odoacru ~i alti conduc~tori conti:nuau s~ recunoasc~suprernatia:imp~ratuluidin
Constantinopol. De fapt, barbarii doreau prosperitatea imperiului, nu distrugerea lui: ei i1
admirau realiz~rile ~i luxul ~i ~tiau c~ nu aveau
cu ce s~ le 1nlocuiasc~.
Conducerea exercitat~ de triburile germanice ~i conflictele repetate 1ntre acestea au
acceleratdeclinul civilizatiei romane, inceput~
1nainte de sosirea lcir. Restrangerearelatiilor
comerciale a dus la dec~dereavietii urbane ~i
la declinul ~tiintei de carte, a cuno~tintelor ~i
a diferitelor ocupatii. Acestea sunt motivele
pentru care perioada dintre anii 500-1000
d.Hr. a fost denumi~ Epoca intunecat~.
popoarele germanice aveau totu~i propria
lor cultura, iar in unele privinte -foloseau
plugul greu pe solurile nordice -erau mai
priceputi decat romanii. ins~, in ceea ce
39

EPOCAiNTUNECATA
privea metodele de Incalzire centrala, arta,
arhitectura ~i literatura, realizarile romanilor
nu au fost egalate In Europa timp de multe
secole.
O vreme, prnbu~irea imperiului nu a fost
evidenta. Cand ostrogotii au amenintat Imperiul
Roman de Rasmt, 1mparatul a reu~it sa-i alunge
1n ltalia, unde liderullor, Teodoric, l-a detronat
pe Odoacru ~i a condus, teoretic, 1n calitate de
reprezentant al1mparatului. Dupa moartea lui
Teodoric, 1mparatul Iustinian (527-565) a facut
un efort suprem pentru a 1ntregi vechea Rorrul,
reu~ind sa recupereze ltalia, Africa de Nord ~i
sudul Spaniei, pentru ca Marea Mediterana sa
fie din nou "un lac roman". Victoriile sale au
fost de scurta durata, deoarece 1ncepand cu
568, noii invadatori germanici, lombarzii, au
1nceput cucerirea ltaliei. Aceste rnzboaie au distrus 1n ftnal viata civilizata din peninsula.
jntre timp, o noua putere se ridicase In
nord-vest. Regatul francilor s-a extins treptat
spre sud, sub Clovis (481-511) ~i urma~ii sai,
pana cand a ajuns sa controleze Intreaga
Galie, care a devenit inima Franciei, sau
Frantei.. jn jurul anului 496, Clovis a trecut la
cre~tinism; el a ales catolicismul In locul arianismului, preferat de majoritatea popoarelor
germanice, iar legatura stransa care s-a f6hnat
Intre regii franci ~i Biserica a fost deosebit de
importanta pentru ambele parti.
Puterea
Bisericii
prnbu~irea celorlalte institutii romane a conferit Bisericii o importanta deosebita 1n vestul
barbarizat, care avea sa influen~eze Intreaga
sa istorie ulterioarn. Stiinta de carte ~i domeniul administrativ au intrat In atributiile clerului. Episcopii au devenit conducatori ai comunitatilor locale, iar In absenta unei autoritati
imperiale competente, episcopii de Roma papii -au jucat un rol important In afacerile
italiene. Cu un dublu prestigiu -In calitate de
urma~ al Sf.-ului Petru, primul episcop al
Romei, ~i de conducator al vechii capitale

O Totila, ultimul
rege ostrogot al
Italiei, este prezentat in acest manuscris din secolul 13,
in audien~3 la Sf.
Benedict al Nursiei,
pe care l-a vizitat in
542. Evenimentul a
avut loc la
m3n3stirea din
Cassino, fondat3 de
Benedict in 529.

imperiale -papa a fost acceptat in Vest drept

conduc~tor al Bisericii $i a devenit o prezen~
impun~toare in stat. Aceast~situatie a devenit
$i mai marcant:l deoarece barbarii au renuntat
treptat la arianism. intre timp, monasticismul
oferea un refugiu fat~ de lumea agitat~, iar in
camerele lor de scris c~lug~rii p~strau elemente de $tiint~ clasic~ $i cultur~.
A
Na~terea
Europei?
In secolul 7, arabii au traversat Africa de Nord
$i au ajuns in Spania. Acesta a fost un eveniment decisiv, lumea mediteranean~ fiind
imp~rtit~ intre dou~ religii ostile, iar centrul
Vestului cre$tin s-a mutat spre nord: pe scurt,
in acea perioad~ ap~ruse ideea unei Eu(ope.
Forta dominant:l a Europei era regatul francilor. De$i dinastia lui Clovis (Merovingienii)
i$i pierduse din putere, adev~rata putere era
exercitat~ de c~tre magistratii palatului regal.
Unul dintre ei, Charles Martel, a oprit invazia
arabilor asupra Europei, in b~t~lia de la
Tours, in Franta. Fiul s~u, pepin cel Scurt, i-a
dat papei o man~ de ajutor impotriva longobarzilor, l-a detronat pe ultimul merovingian,
cu aprobarea papalit:ltii, iar in 751 s-a proclamat rege. pepin a fost fondatorul dinastiei
carolingiene. Fiul s~u, Charlemagne, avea s~
construiasc~ un imperiu care p~rea s~ pun~
cap~t Epocii intunecate.

~,

O Scena din Epoca

intunecata.
Tehnicile
agricole ale noilor
conducatori
din vestul Europei erau
probabil mai
avansate decat cele
ale romanilor .
Barbarii au inventat
un plug special pentru solurile dure din
nordul Europei.

O
Charlemagne
(742-814),
tiullui
pepin
Imperiul

cel Scurt.
sau

capat
Epocii
intunecate.

40

a pus

(,~
~1.?
,-

(((/
,

1/

ii

;""""
,'"
,;.0

if

00
Un tier de
plug, o cazma de
lemn cu dou3 t3i~uri
~i seceri de tier, de
tipul celor care erau
tolosite in perioada
Epocii intunecate.