O Portretul lui

Napoleon Bonaparte
realizat de pictorul
neoclasic Jacques
Louis David.
Napoleon a fost un
general genial, care
a pus mana pe putere in perioada
fran'ei revolu,ionare. s-a
incoronat imparat ~i
pentruun timp a
transformat fran'a
in puterea dominata
a Europei. Unul dintre cei mai spectaculo~i dictatori, el a
remodelat institu'iile
fran'ei. Stilul de
administra,ie centralizata pe care l-a
impus a supravie'uit
pana in secolul XX.

Folosindu-se de energia
Frantei revolutionare, aventurierul militar N apoleon
Bonaparte paruse invincibi1,
piina ciind excesiva sa ambitie
i-a adus caderea. Suprematia
sa scurta, dar impresionanta,
a avut efecte de durata asupra
istoriei franceze ~i europene.
N

apoleon Bonaparte s-a nascut in 1769

in localitatea Ajaccio, din insula
Corsica. ducat la ~colile militare franceze, tanarul Napoleon devine in 1785 locotenent de artilerie. Planurile sale de viitor sunt
ins~ afectate de revolutia francez~ din 1789,
care a dus la rnzboi cu restul uropei, c~derea monarhiei ~i emigrarea multor ofiteri aristocrati.
in aceast~ situatie armatele revolutionare
aveau nevoie urgent~ de militari abili, promovarea fiind mult mai rapid~ decat in vremurile
mai putin turbulente. in decembrie 1793, fap~ tele de vitejie ale lui Napoleon in asediul de
la Toulon -detinut un timp de britanici -l-au
f~cut, la doar 24 de ani, general de brigad~.
Conducerea
trupelor
Marea ~ans~ a lui Napoleon s-a ivit doi ani
mai tarziu, cand o mi~care regalist~ din Paris
ameninta guvemul republican. incredintat cu
conducerea trupelor ora~ului, Napoleon ~i-a
pozitionat in a~a fel artileria incat o rafala de
mitralii i-au imprn~tiat pe rebeli. Recompensa
a fost comanda armatei franceze care lupta ~
contra austriecilor in ltalia.
~
Pritria campanie a lui Napoleon in ltalii :E
(1796-97) ~i-a uimit contemporanii. Folosind
Imperiului Indian al Marii Britanii, du~manul
admirabil armata revolutionarn, care se deplasa u~or ~i traia din bunurile oferite de p~man- cel mai nelnduplecat al Frantei. La scurt timp
dupa debarcarea lui Napoleon, In iulie 1798,
t1:1rileintalnite in drum, tan~rul general inainta rapid, dejuca planurile adversarilor ~i lovea flota sa a fost distrusa 1n golful Aboukir
(batalia de pe Nil) de fortele britanice comancu forta in punctele vitale. in ciuda superiorit~tii numerice, austriecii au fost b~tuti repetat, date de Horatio Nelson. De~i francezii au
obtinut victorii asupra egiptenilor ~i turcilor,
pan~ cand au fost neyoiti sa accepte pacea.
in campania din ltalia Napoleon ~i-a pus rezistenta ora~ului Acre ~i o epidemie de
prima oarn in practica geniul militar, talentele ciuma a lmpiedicat orice avansare ulterioara.
sale politice ~i flerul sau pentru propaganda Cand Napoleon a af1at ca o criza politica era
dar ~i cinismul $i asprimeasa. Zonele eliberate pe cale de izbucnire 1n Franta, ~i-a lasat armadin Italia au devenit republici, dar in realitate ta In Egipt ~i a traversat riscant Mediterana.
erau tratate ca sateliti ai Frantei; faimoase De~i expeditia din India nu obtinuse nici un
lucrnri de acta italiene~ti erau jefuite ~i trirnise rezultat sernnificativ, fairna aventurilor estice
la Paris; f~rn nici o ezitare Napoleon a cucerit ale lui Napoleon i-au sporit reputatia.
~ vechiul stat venetian ~i l-a cedat austriecilor ca
Napoleon
pune
mana
pe putere
r parte a tratatului de pace final.
,

!
r

Napoleon s-a intors in Franta ca erou

national. ins~ Directoratul (guvemul acelor

timpuri) vedea in el o posibila amenintare ~i

abia a~teptasa scapede el. Din acestemotive,
Napoleon a obtinut cu u~urinta permisiunea
de a conduce o expeditie in gipt, impotriva

La lntoarcerea sa In Franta, Napoleon a aflat

c~ Directoratul l~i pierduse popularitatea ~i
avea dificult~ti serioase. Ner~bd~tor s~ profite
de situatie, el a pus mana pe putere in 18
Brumaire (9 noiembrie) 1799. A fost conceputa o nou~ constitutie, aprobat~ de un ple-

biscit (referendum), care introducea un nou

sistem politic, Consulatul, In care guvemul era
condus de trei consuli. in realitate 1ns~ conta
doar primul consul, Napoleon Bonaparte, mai
ales dup~ victoria de la Marengo In 1800, prin
care 1mbun~t~tise semnificativ pozitia Frantei
In Italia. Ulterior succesele Frantei au silit
Austria s~ accepte anexarea malului drept al
Rinului de c~tre Franta ~i crearea de c~tre
aceasta a unor republici satelit In Olanda,
Elvetia ~i Italia.
Fran,a
napoleonica
Devenind
practic
dictator
al
Frantei,
Napoleon a remodelat fortat institutiile t~rii,
iar modific~rile lui s-au simtit pan~ in secolul
xx. Printre creatiile sale erau centralizarea
administratiei, eficientizarea serviciului civil,
crearea unei b~nci nationale, reformarea sistemului de taxe, un nou cod de legi ~i un nou
sistem educational. oricat de impresionante
ar fi aceste realiz~ri, ele favorizau mai degrab~ accentuarea autorit~tii decat a libert~tii ~i
173

174

O La incoronarea
lui Napoleon,
acesta
a luat coroana imperiala de la Papa Pius
al Vll-lea. Apoi a
incoronat-o
pe
Josephine ca
imparateasa
a
Fran~ei.

O Napoleon ~i
Tarul Alexandru s-au
Intalnit langa Tilsit In
25 iunie 1807 pentru a diviza Europa
corespunzator sferelor lor de influen1a.

reprezentau o indepartare de la principiile revolutionare; de exemplu, femeile depindeau

din nou de bunavointa sotilor ~i tatilor lor.
O alta revenire la valorile traditionale a
fost Concordatul (lntelegerea) din 1801,dintre
Franta ~i Biserica Catolica, care a pus capat
unui lung conflict. Franta a fost declarata O
tara catolica, dar bine1nteles ca Napoleon a
tinut sa se asigure ca Biserica se afla sub
supraveghereastricta a statului.
Acestea ~i alte masuri i-au determinat pe
multi dintre oponentii lui Napoleon din
Franta sa 11considere tradator al revolutiei;
de~i el se considera mo~tenitorul autentic al
revolutiei. Inrealitate, se pare ca elconsolidaseanumite ca~tigudiil~tevolutiet (dreptul de
proprietate, egalitate Infata legii, oportunitati
egale), dar abolise O componenta principala a
acesteirevolutii: libertatea. Tipul de stabilitate
oferita de Napoleon era, 1n mod discutabil,
ceea ce francezii l~i doreau 1n 1800, dupa ani
de schimbari ~i nesiguranta.Dar, la fel ca alte
popoare au descoperit ca dictatorii militari
erau rareori satisfacuti de stabilitate.
In 1802 popularitatea lui Napoleon atinge
noi culmi prin semnareaunui acord de pace
cu Marea Britanie la Amiens. Dar nici una dintre parti nu avea 1ncredere1n cealalta ~i ostili-

tatile au izbucnit din nou in anul urmator. in

consecinta, Napoleon a lnceput sa faca planuri pentru o invazie dincolo de Canal. intre
timp el s,a autoproclamat lmparatul Frantei in
1804 ~i a lntemeiat o noua aristocratie ereditara, aleasa din cindul mare~alilor ~i rnini~trilor sai. Un nou plebiscit, extraordinar de
favorabil, oferea iluzia unei libertati nationale,
care se mai regasealntr-o anumita masura in
Franta -spre deosebire de. restul Europei,
unde Napoleon lnscauna diferiti. membri ai
familiei sale pe tronurile familiilor izgonite
sau ale statelor nou create.
Zdrobirea
coalitiei.
,
In 1805, Napoleon a trebuit sa-~i abandoneze
planurile de a invada Marea Britanie, fiind
nevoit sa faca fata unei coalitii continentale
formate de Austria, Rusia ~i Suedia. in urma
unei campanii militare remarcabile, Napoleon
a dejucat planurile generalului austriac Mack
la Ulm, for:tandu-l sa se predea fara rezistenta.
Apoi a obtinut o victorie rasunatoare la
Austerlitz lmpotriva armatei unite a Rusiei ~i
Austriei. Ru~ii s-au retras in graba in timp ce
austriecii au preferat sa faca pace. Singurul.
eveniment care a umbrit triumful lui
Napoleon a fost victoria lui Nelson asupra

flotelor franceze $i spaniole, in b~~lia de la

Trafalgar; aceast~ victorie a oferit Marii
Britanii suprematia asupra m~rilor.
Victoria lui Napoleon de la Austerlitz i-a
adus suprematia in Italia $i i-a dat posibilitatea
s~ refac~ harta Germaniei, recompensandu-$i
aliatii $i grupandu-i intr-o confederatie a
Rinului, care avea Franta drept protector.
Vechiul titlu de Sfant jmp~rat al Imperiului
Roman, p~strat timp de mai multe secole de
habsburgi, i$i pierduse acum semnificatia, astfel incat Francisc, noul s~u benficiar a renuntat la el $i s-a numit doar jmp~rat al Austriei.
Blocada
continentala
Steaua lui Napoleon se afla intr-o continu~
ascensiune. cand Prusia, oarecum intarziat, a
declarat razboi, soldatii ei candva atat de elogiati au fost infcinti injositor in b~t~liile de la
Jena $i Auerstadt (1806). Conditiile de pace
erau dure. Ele includeau rena$terea statului
polonez, Marele Ducat al Var$oviei, din teritoriile care fusesera cedate Prusiei in anii
1790. Din capitala Prusiei, Berlin, Napoleon a
emis o serie de decrete ale viitoarei "Blocade
175

NAPOLEON

Continentale", care unnareau sa loveasca

Marea Britanie prin singurul mijloc posibil interzicerea importului de bunuri de provenienta britanica In Imperiul Francez, in speranta ca distrugerea comeI1ului britanic va
Ingenunchia Marea Britanie.
Mai ramanea totu~i un inamic de care
Franta trebuia sa se ocupe: Rusia. O confruntare singeroasa ~i neconcludenta ce a
avut loc la Eylau a demonstrat ca Napoleon
nu era invincibil; dar ru~ii au fost stra~nic
batuti la Friedland in 1807.Jar cind Napoleon
~i imparatul Alexandru s-au Intilnit la Tilsit,
conducatorul rus nu numai ca a acceptat
pacea data ~i propus o alianta.
La sfi~itul anului 1807trupele franceze au
ocupat ~i Portugalia, care s-a opus Blocadei
Continentale. Anul urmator Napoleon i-a
pacalit ~i a obligat regele Spaniei ~i mo~tenitotul sau sa renunte la drepturile lor, numindu.:l3:polrege pe fratele sau mai mare, Joseph
Bon~~aite. Dar multi spanioli au refuzat sa
atC~te o dinastie straina ~i In cele din unna
rezisrentas-a raspindit ~i a degenerat Intr-un
salbatic razboi de guerila, sustinut apoi de
expeditia britanica condusa de Sir Arthur
Wellesly (mai tarziu Duce de Wellington). in
timp, resursele ~i ~morala francezilor au fost
drastic slabite de "ulcerul spaniol".
Semne
de nemul\umire
Aparent Napoleon se afla pe culmile gloriei ~i
ale puterii. Austria fusese Invinsa Inca o data
(In batalia de la Wagram in 1809) ~i parea ca
In sfir~it va accepta inevitabila alianta cu
Franta. Pentru a pecetlui alianta, Napoleon,
divol1at de sotia saJosephine, s-a casatorit cu
o printesa austriaca, care i-a daruit mo~tenitorul de care avea atata nevoie. Totu~i, In
Europa Incepeau sa apara semne de nemultumire. Napoleon adusese o serie de beneficii
prin abolirea vechilor privilegii feudale; dar
176

acest aspect era umbrit tot mai mult de dominatia francez~ ~i pierderile economice provocate de Blocada Continental~. Blocada s-a
dovedit o arm~ eficient~ care a distrus industria britanic~, dar In acela~i timp a produs o
~erie de neajunsuri ~i supu~ilor lui Napoleon.
Contrabanda s-a r~spandit, impunand luarea
unor m~suri severe din parte politiei. jn aceste conditii imperiul lui Napoleon Incepea s~
fie v~zut -chiar
~i de c~tre cei mai loiali
francezi -mai mult opresiv decat glorios.
Punct
de rascruce
Aceste nemultumiri nu puteau fi transformate
Intr-o rezisten1;:l eficient~ atata timp cat armata francez~ detinea suprernatia. Punctul de
cotitura s-a ivit atunci cand au ap~rut disensiuni Intre Napoleon
~i Tarul Alexandru.
Hot~rat
s~ obtin~
supunerea
Tarului,
Napoleon a invadat Rusia cu o imens~ armat~
multinational~, In 1812. Dup~ o confruntare
lung~ ~i sangeroas~ la Borodino, ru~ii au
adoptat o tactic~ victorioas~. S-au retras In loc
s~ se implice In b~t~lie, atr~gandu-~i du~manii
In centrul friguros al1;:lrii. Chiar ~i atunci cand
Napoleon a p~truns In Moscova, Tarul a refuzat s~ se predea sau s~ lupte. Izolarea periculoas~ a francezilor s-a intensificat atunci
cand o mare parte a Moscovei a ars, iar
Napoleon nu a avut alt~ alternativ~ decat s~
se retrag~. H~rtuit de frig, foamete ~i cazaci,
Marea armat~ s-a dezintegrat ~i campania s-a
transformat Intr-o catastrof~.
Caderea
Imperiului
Dup~ aceast~ campanie, Imperiul Francez a
dec~zut cu o rapiditate uimitoare. Marea
Britanie a finantat o nou~ coalitie Impotriva
Frantei care includea Prusia, Rusia, Austria ~i
Suedia. Cu toate c~ Napoleon era un cornandant extraordinar, sortii erau de data aceasta
Impotriva sa.

O Batalia de la Waterloo, din 18 iunie 1815.

Dupa revenirea din Elba, Napoleon a preluat
controlul Frantei, dar trupele aliate de I 30.000
de membri au infrant armata de 72.000 de
luptatori a lui Napoleon intr-o singura zi.

Dupa batalia de la Leipzig din octoffibrie

1813, Germania a fost pierduta definitiv.
Olanda se razvratea, britanicii sprijineau eliberarea Spaniei, iar la inceputullui 1814, trupele coalitiei au invadat Franta. in aprilie
Parisul a fost ocupat, iar Napoleon silit sa
abdice. A ramas in continuare iffiparat, dar
doar in mica insula ffiediteraneana Elba.
intilnirea
de la Waterloo
Acesta ar fi trebuit sa fie sfar$itul carierei lui
Napoleon, dar intaffiplarea are un epilog
reffiarcabil. Dupa abdicarea lui Napoleon,
noul rege Bourbon al Frantei a devenit
nepopular, iar relatiile dintre fo$tii ffieffibri ai
victorioasej coalitii s-au deteriorat.
Mizand pe ace$ti doi factori, Napoleon a
parasit Elba ~i, la 1 ffiartie 1815, a ajuns in
Frantainsotit de o mana de oaffieni. A ajuns la
Paris intr-un mar~ triumfal, preluand puterea
fara un singur foc de arma. Dar Europa i-a stat
ferm impotriva ~i a doua sa doffinie -"cele o
suta de zile" -s-a sfar~it pe caffipul de la
Waterloo, cand francezii nu au reu~jt sa infcinga armata anglo-olandeza,condusa de Ducele
de Wellington ~i in final au fost pu~i pe fuga
de armata prusaca condusa de BIOCher.
Napoleon a abdicat pentru a doua oaril,
dar de data aceastaa fost exilat pe indepartata
insula Sfanta.Elena, unde a raffiaS pana la
ffioartea sa, in 1821.
in ciuda urii invingatorilor, Napoleon ~i-a
lasat affiprenta asupra istoriei Europei.
Legenda sa a raffiaS vie, dand posibilitatea
unui viitor Bonaparte sa inteffieieze un nou
iffiperiu, chiar daca ffiai putin iffipresionant.