Ba$;tina$;ii Amerlcii traiau

izolati de celelalte parti ale

lumii, acestafiind
cauza
.
prlncipalii
a faptului
ca
tehnologia lor s-a dezvoltat
relativ incet. Dar au creat
civilizatii, au construit ora$;e
marl $;i au facut progrese
importante in arJe $;i in $;tiinta.

rimii

probabil

locuitori

ai

cu

20

Americii

de

au

mii

sau

40

sosit

de

aici

mii

de

ani in u~.
Cu toate eforturile depuse
de arheologi, nu se poate stabili o data mai
exacta. in jurul anului 40000 l.e.n. oamenii au
luat In stapanire
partile
nelocuite
ale
pamantului ~i probabil ca atunci au migrat
primii oameni In America, prin "podul"
existent in vremea aceea lntre Siberia ~i
Alaska.
Dezvoltare
izolati
Aceasta fa~ie de uscat a existat pana la sfar~itul
erei glaciare, cand o mare parte a cantitltii de
apa a pamantului era lnmagazinatlln
calotele
de gheata ~i astfel nivelul marilor era mult mai
scazut fata de nivelul de azi. Primele popoare
ale Americii au fost probabil vanatori care au
trecut pe istmul intercontinental
urmarind
vanatul. Urma~ii lor, Intr-o mie de ani, au
populat Intregul continent, ~i au ajuns la
extremitatea sa sudica, In neprimitoarea Tarn
de Foc.
Cu o mie de ani mai tarziu s-au topit
calotele de gheata, a disparut istmul, ~i
continentul
era despartit
de Asia de
Stramtoarea Bering.
Cu toate ca stramo~ii eschimo~ilor au sosit
pe barci In Alaska mult mai tarziu, ~i s-au
stabilit atat In Nordullndepartat Inghetat cat ~i

In Groenlanda,
oceanele
au despa:rtit
popoarele Americii de schimba:rile produse In
alte locuri. Societa:tile americane s-au dezvoltat
1n mod independent, izolate de restul lumii.
Acest fapt explica: aparitia tarzie a diferitelor
civilizatii americane, ~i faptul ca: populatia
ba:~tina~a:a Americii n-a reu~it sa: ajunga: la un
nivel mai Inalt de dezvoltare, ca de exemplu
O La SO de km
spre nord de Ciudad
de Mexico se afla
ruinele primului ora~
mexican
Teotihuacan.
Este un
ansamblu de
piramide, palate,
locuin~e ~i ateliere,
care s-au construit
dupa sute de ani de
la decaderea
imperiului
olmec. Cel
mai mare
monument,
Piramida

care l-a construit.

O Acest cap uria~ de zeu a fost sculptat din

piatra, de olmeci, in Mexicul de Est. in
America Centrala civiliza,ia cea mai veche
cunoscuta este cea a poporului olmec, care a
inflorit cca. intre anii 1250-400 i. e. n.
inventarea rotii ~i a scrierii cu litere.
Pe lang~ acestea, In America chiar ~i calul a
fost necunoscut pe cand In Asia ~i In Europa,
tirnp de rnai rnulte secole acesta a fost
"rna~ina" cea rnai de pret. Abia In secolul al
XVI-lea calul a fost adus de cuceritorii spanioli.
Din aceste cauze societ~tile Americii difereau
foarte rnult de socie~tile europene sau de
cele asiatice. in lipsa cronicilor scrise, rn\1lte
aspecte ale vietii lor sunt acoperite de mister.
Ba~tina~ii
Americii
Cristofor Colurnb a crezut c~ prin traversarea
Oceanului Atlantic a ajuns In India, ~i pe
b~~tina~ii lntalniti i-a denurnit indieni. Ei
poarta ~i azi aceas~ denumire n~scut~ dintr-o
eroare.
in realitate indienii nu apal1ineau unui
singur popor. Aveau unele tr~s~turi commune:
piele rnaronie-ro~iatic~, porneti proerninenti,
p~r negru, ochi de culoare lnchis~ sau -cum
a constatat ~tiinta rnedical~ -frecventa rnare a
grupei sanguine B. Dar statura ~i aspectul
general erau foarte diferite, vorbeau peste o
C)"

CIVILIZATIILE

AMERICII

CENTRALE

~I DE

SUD

O Templu maya~ construit in

stilul clasic t3rziu in 987 e. n. in Uxmal
in Mexic. Aceste construc,ii serveau ca centre
de cult.

sut.I de limbi, aveau obiceiuri, traditii ~r culturi

foarte diferite.
Popoarele "indiene" difereau unul de altul
mult mai mult decat popoarele Europei 1n
orice moment al istoriei. Aceasta ~i datorit.I
faptului ca multitudinea mediilor inconjuratoare a marit diferentele, obligand societ.Itile
indiene sa se adapteze la munti, la campii, la
mla~tini, la tundre ~i la p~duri tropicale.
Indienii Americii de Nord au devenit
agricultori la marginea preeriei, vanatori, iar in
California pescari.
Cei care s-au stabilit mai la sud, s-au ocupat
de agriculturn, care se baza pe cultivarea
porumbului. Aici au aparut culturi dezvoltate,
dintre care unele erau in perioada de inflorire

96

cind, m 1492 Cristofor Columb a ajuns in

Lumea Noua.
in doua zone s-au format culturi dezvoltate:
in America Centrala (cuprinzind ~i partea
centrala ~i de sud a MexiculuO ~i in America
de Sud m zona lantului muntos a Anzilor .
Societatea
Olmeci
Dintre civilizatiile americane cunoscute cea
mai veche este a olrnecilor din Mexicul de Est.
Centrul sau se afla lntr-o zona de padure
tropicala mla~tinoasa-de nelnteles de ce pe
acest teritoriu ostil au construit imense centre
de cult asemanatoareunor ora~ecu movile de
pamint artificiale uria~e, pe virful carora
odinioara se aflautemple.

Cu toate dimensiunile lor mari, aceste

centre nu erau orase adev~rate,desi In timpul
ceremoniilor religioase se adunau aici o mare
multime de oameni, dar locuitorii permanenti
nu puteau fi mai mul.ti de catevasute de preoti
Si slugile lor.
pan~ azi templele din lemn au disp~rut, dar
s-au p~strat monumentele olmece uriase,
cioplite din piatr~, Si sculpturi de dimensiuni
mai mici executate din jad, bazalt Si obsidian
(ultimele dou~ sunt roci vulcanice). De cele
mai multe ori reprezentau animale, -jaguari,
acvile, rechini -lnzestrate
cu tr~s~turi
omenesti, pentru ca s~ devin~ Si mai
i:ngrozitoare.
Cultura olmeca s-a format In jurul anului
1200 1. e. n. Si pana In anul 800 1. e. n. s-a
extins in mare parte a Americii Centrale Si pe
litoralul Oceanului Pacific, apoi dupa 400 de
ani, din cauze necunoscute,a'declzut: Totusi,
In secolele urm~toare apar din nou constructii
monumentale, scU[pturifantasticeSi zei olmeci
dovedind ca mostenirea lasata de aCestpopor
a dainuit in America Centrala ca d traditie
putemica Si continua. Pe de alta parte, pana
azi nu s-a descoperit Inca scrierea olmeca, cu
toate c~ dupa perioada olmeca a aparut
imediat o fonrul a scrierii In hieroglife.
Cu cateva sute de ani mai tarziu, In jurul
anului 150 era noastra, s-a Inaltat primul oras
adevaratIn America. La 50 de kIn Nord-Est de
actualul Ciudad de Mexico se intind ruinele
Teotihuacanului, la Nord de teritoriile olmece,
In lnalta Si fertila Vale Mexicana.
pana azi nu s-a reusit identificarea poporului care a construit acestansamblu imens de
piramide, palate, case Si ateliere, ale caruic
strazi rectangulareformau o grila p~trata.
Cea mai mare constructie a orasului,

adanc 1n Marea Caraibelor, ~i unde se afl~ azi

Guatemala, Hondurasul ~i Belizele. Marea
majoritate a teritoriilor lor ca ~i ale olmecilor
erau acoperite de p~duri tropicale. Trebuie s~
fi fost o munc~ uria~~ t:lierea copacilor ~i
impiedicarea reaparitiei vegetatiei.
Dup~ dec~derea culturii maya~e, centrele
lor, ora~ele au fost inghitite de p~durea
tropical~ 1n a~a fel, 1ncat numai 1n zilele
noastre s-a reu~it descoperirea lor, ~isigur sunt
1nc~ multe lucruri nedescoperite.

O Capitala azteca
Tenochtitlan
a fost
construita pe o
insula, primii
locuitori s-au stabilit
aici in cca. 1325.
pana in secolul al
XV-Iea s-a
transformat
intr-un
ora~ mare. Dupa unii
istorici a avut 250
de mii de locuitori,
dupa al,ii 500 de
mii. Aceasta a fost
cea mai importanta
realizare a aztecilor
in domeniul
construc,iilor.
Se
intindea pe un grup
de insule legate de
uscat prin istmuri
artificiale. Fernando
Cortes, conchistador
spaniol, l-a distrus in
totalitate
in 1519,
nu cu mult dupa
sosirea lui in Lumea
Noua.

Piramida Soarelui, are o in~ltime mai mare de

60 m. Teotihuacan era sigur un centru comercial important ~i un ora~ sfant, deoarece ~i
dup~ multe sute de ani de la dec~derea lui
dornnitorii azteci veneau aici in pelegrinai.
Istoria lui este un mister, deoarecenu a rnmas
nici un indiciu despre formarea lui, despre
viata lui ~i nici despre distrugerealui defmitiv~
in iurul anului 700 e. n.
Se cunosc mai multe lucruri despre societatea maya~~, deoarece maya~ii utilizau o
fo~
de scriere in hieroglife descifrabil~, ~i
scrierile rnmase fixeaz~ unele intampl~ri ~i
date despre istoria lor.
Poporul Maya a trnit pe peninsula Yucatan,
pe pintenul de p~mant larg care se intinde

Performan1ele
maya~ilor
Chichem Itza capitala maya~ilor ~i celelalte
centre nu puteau fi realizate decat de societ:lti
cu un grad de organizare ridicat, a c~ror viat:!
a fost condus~ de religie. Aceasta este dovedit
de cuno~tintele avansate de matematic~ ~i de
astronomie
ale maya~ilor,
dar aceste
cuno~tinte erau folosite exclusiv pentru a
intocmi
calendare complicate
pe milenii
intregi. Cugetul lor se invartea in jurul
timpului, ~i m~surarii lui i-au conferit semnificatii religioase deosebite.
Dar spiritualitatea religiei maya~ilor n-a
devenit deosebit de rafinat:l. Meseria~ii au
continuat traditia central-americarul, sculptand
figuri mistice supranaturale cu forme fantastice
~i infrico~~toare, reprezentand animale cu
tras~turi umane -de altfel cu o pricepere ~i
ingeniozitate admirabil~ -1n "perioada clasic~"
(300-800 e.n.), utilizand doar unelte din lemn.
Mai tarziu, posibil sub influenta cuceritorilor tolteci sositi din Mexic, ~i maya~ii au
preluat obiceiul de a sacrifica prizonierii d~
razboi zeilor.
Cu toate c~ teritoriul lor s-a diminuat, din
civilizatia lor a disp~rut avantul creator, dar
cultura lor tot mai anemic~ a rezistat, parul ce
in secolul al XVI-lea spaniolii au facut-o s~
dispara cu totul.
O Ruinele "ora~ului pierdut" al inca~ilor.
Machu Picchu. aflat pe teritoriul statului Peru
de azi la 80 de km spre nord de Cuzco.
Ora~ul a fost parasit de inca~i nu cu mult
dupa invazia spaniola.

97

CIVlLIZATllLE

AMERICII

CENTRALE

~I

DE

O Dupa credin~a
aztecilor in fiecare zi
Soarele trebuia sa
ca~tige lupta cu
Noaptea. Deoarece
de victoria Soarelui
depinde existen~a
lumii. acesta trebuie
hranit cu sange ~i cu
inimi umane (in
partea dreapta). La
stanga: o figura
imbracata in pielea
unei victime jupuite
reprezinta simbolul
porumbului in
coacere.

SUD

~
~
"~
]
0}
-0
"
"
~
Ji
~
.2
E
"
~
"
~
~
:0:
':1
"

i
1--

intre timp s-au desfa~urat razboaie ~i

mi~tiide popoare. in Valea Mexicana toltecii
au fost schimbati de azteci, care au venit
probabil din nordul Mexicului. Ei s-au stabilit
aici in jurul anului 1300, ~i in doua secole au
reu~it subjugareatuturor triburilor din America
Centrala. Poate s-ar fi extins ~i rnai departe
daca nu soseau spaniolii, care au gasit aici o
"civilizatie azteca".A,5ase pare ca aztecii n-au
imbogatit cu mult civilizatiile
centralamericane, numai prin succesele lor militare

la mijlocul statului Chile. Ca ~i aztecii, .~i ei

trecusera printr-o perioada de dezvoltare
lunga. Prin crearea unor terase mari In
versantii muntilor, pe care le Intareau cu
piatra ~i folosind un sistem de irigatie
dezvoltat, locuitorii Anzilor creau suprafete
agricole. Confectionau tesaturi colorate, vase
de lut ~i obiecte artizanale din aur, argint ~i
alte metale.
in America de Sud, pe langa cultura din
munti existau ~i alte culturi, ca marele
Imperiu din Tiahuanacao (500-1000 e. n.) ~i
alte popoare ca popoarele Mocika ~i Cimu,
care trniau 1n apropierea coastelor oceanice.
Si cultura inca~a s-a cladit pe traditiile
mo~tenite din trecut, dar ei au organizat
imperiul cu a minutiozitate exemplara. Vointa

O Cu,it de jertfire aztec. Manerul

incrustat reprezinta
un membru a ordinului
Acvila. Aceasta forma,ie
constituita
din
luptatori
ale~i aveau menirea sa prinda
prizonieri
pentru sacrificii umane.

domnitorului -Sapa Inca -dicta orice lege.

Centrul imperiului era legat cu tinuturile
sale cele mai indepartate prin drumuri bune,
avand o lungime de mai multe mii de
kilometri ~i pe posturile desemnate stateau
pregatiti curierii, gata sa preia ~i preda
informatiile ca la ~tafeta, cu toate ca nu
cuno~teau nici o forma a scrisului. Se puteau

"
3
~
-&
~

au devenit s~panii acestora.

Cea mai mare realizare a aztecilor a fost
fondarea capitalei lor Tenchtitlan. Ora~ul a fost
construit pe insulitele lacului Texaco ~i
comunica cu uscatul prin largi istmuri artificiale. in realitate a fost ora~ullagunelor -plin
de caiace-cu piramide ~i temple uria~e ~i cu
un comert dezvoltat.
Sacrificiile
aztece
La azteci cultul sacrificiilor umane a ajuns la
dimensiuni inimaginabile, in unele cazuri
erau sacrificati mii de oameni deodata. De
aceeaaveau nevoie continuu de prizonieri de
razboi noi in scopul sacrificarilor, ~i ca urmare
formau o comunitate in permanenta stare de
ra.zboi. Popoarele subjugate urau dominatia
azteca nemiloasa. Din aceastacauza, cu toa~
amploarea lui ~i cu toata forta sa militara
iniperiul aztec era foarte vulnerabil.
Aproape siniultan cu extinderea azteca ~i
inca~ii au creat propriul imperiu, care se
intindea din nordul Ecuadorului de azi pana

ii
~
"
;;:
"'
\:1
a

9
.E

trimite
instructiuni
detaliate,
se ,puteau
informa despre evenimente In centru, cu
ajutorul codului
kipu, adic,} cu ajutorul
nodurilor legate pe fire colorate.
Severitatea
domniei
incase
Oamenii simpli erau sub un control' ~i o
supraveghere
strict,}, Nu puteau p,}r,}si
localit,}tile de domiciliu, trebuiau s,} pl,}teasc,}
impozite, s,} fac,} serviciu militar, erau datori
cu corvoad,} pentru st:Ipani, 1n schimb trniau
In sigurant,}, datorit,} bunei organiz,}ri a
statului puternic ~i a sistemului de distributie
a alimentelor, bine pus la punct.
Unii istorici privesc statul inca~ ca o tiranie
binef,}c,}toare, altii 1n schimb accentueaz,}
natura lui agresoare.
Inca~ii au fost mari me~teri constructori, iar
ruinele capitalei lor, Cuzco, precum ~i ale
ora~ului montan Machu Picchu stau m,}rturie,
La constructii utilizau blocuri de piatrn, care
erau cioplite
cu exactitate
milimetric~,
Imbinate Intre ele f,}r,} mortar, cu atata
exactitate Incat 1n rosturi nu intra lama unui
cutit.
Aproape sigur c,} In jurul anului 1000 In
America au sosit vikingii, ~i pentru o scurt:l
perioad,} s-au stabilit In Newfoundland. Dar
acest episod istoric nu a avut urm,}ri. Nu la fel
s-a 1ntamplai dup~ sosirea In 1492 a lui
Cristofor Columb dup,} traversarea Atlanticului.
Aparitia europenilor 1n Lumea Nou,} a ~vut
urm,}ri catastrofale asupra aztecilor, inca~ilor
~i a tuturor popoarelor b,}~tina~e ale Americii.
O Oricat de
dezvoltate au fost
civiliza~iile olmece,
maya~e ~i aztece, nu
au descoperit
scrierea alfabetica.
insa aveau
cuno~tin~e profunde
de matematica ~i de
astronomie. Au avut
totu~i o scriere in
hieroglife, cum arata
exemplul alaturat.
un calendar magic
aztec.