our oct ous senimins EES] peered aa Globe Collection COLECTIA INJURUL LUMI CALATORII FASCINANTEPEDVD “rl (CASTELUL PTL \ Splendida “gg Fy) uci es i prsen et )r3 Se on eee A Teams oe DCR ae i rmanzilor si al iubitorilor SU iitSub inser ound Arc Dulea via aristocrat Rejedina monashilor O ctateslavs (aren inrigior Constr de fem entra fem {Un capricn regal “Turmuil etezate Gostl sil Castelele de pe valea Loaret ‘Va mulfunim pentru fideltatea pe care ati aratat-o colecti ‘Sperm cf v-am oferit ocazia de a va imbogati cunostintle sic apreciaticontinutul editorat al publicatel.| Dorm si Informam €3, incepiind cu ‘am fost nevoiti 8 majoram pretul la din cauza eresteri costurilor de productie, a evoluieicursului de schimb sia inflate’ accentuate resimfite din aprile 2010, data lansari colectei Ptr ol multe inormati vrgim si contact servi os dl cupubliel do ni pind vines intre orele {a numarul de telefon ‘Va mutgumim pentru ingelegere. ExTura De aGOSTIN HELA SL Sen Perea 6 or anaes be repee ie @ PRODUCT sUneSS bevel orvewt waMscer: Drm REDACTOR SE Tana Stan EDACTOn War aon ‘Eon PnoouctoN CONTROLER: Ty ayut wun Kee tr Boa Naon cero | | Connecter ocr Yam vanes Setups CoonoowaToRLoastok Sos Unum Ro aKSTORE MOEN (Sb Acar aa neta oa. Tide Suroane 0. LER ReSTER ROCHA: GUSEIPE CALE IBORTATOR DSTREUTTOR Nota eres Saeed SAL (hey nop rare hte Seca re Cs Sener gsetn | | ees Sieg ae {ACEASTA REVISTA ESTE INSOTITA Tots wot, ame pa aE tS eee ‘tn pet wat dats ] | Panta orice mrormatie. Timrire sau comenal de produse De Agostin! sunatiene fa el pci ‘Vig atau nate | ‘werwadeagostinio costal infomeapostinPCC mee RC Pee) esr, ct mt ung fis a Fans esto acu un crs pe de peas Cage moleom printre cAmpille inverzte, presdrate cu case si conace cu arhitectura vernacular, cu dolmene gi vii magnifice, de la Masivul Central Francez si pana la Atlantic. Nivelul apei creste doar primévara, n timpul dezghetului, sau toana, daca sunt precipitatii abundente. Valea Loatei nu @ fost admirata doar de francezi pentru vegetatia bogata si solu fertil. Conditile naturale de aici gi psisajul romantic au fost apreciate si de numerosi strain Cu 11 secole in urma, aici au fost construite primele fortérefe gi donjoane care trebuiau ‘881 apere pe locuitori de invazile normanzilor. La inceput, acestea au fost clédite in graba, ca 0 solutie provizorie, Totusi, la inceputul secolului al Xt-lea, cénd au inceput sa se ‘exploateze materialele de constructie disponibile in zona (tufite, sisturi si calcare}, tot mai multe conace gi castele au inceput si fie inconjurate de santuri cu apa si ziduri masive, cu creneluri gi turnuri, Despre asedii v-ar putea povesti mai multe fantomele care par si loculasca inca in vechile castele Angers gi Langeais sau intre ruinele castelului Chinon. Aceasti zoné a castelelor maiestuoase, dar si modeste (chateaux) a fost transformata radical de catro rogiifrancezi si aristocratil de la sférgitul Evului Mediu gi mai ales din Renastere. Aici au fost invitati cei mai renumiti artisti si poeti si tot aici au cantat trubedurii pentru favoritele regilor. Valea Loarei a fost martora la explozii de pasiune, dar gi la risipe de mari averi. Odata cu promovarea cuiturii si artei de catre curtea regala, arhitectura castelelor a inceput sa reflecte noua abordare hedonisté a proprietarilor acestora. Artisti veniti din Italia, printre care s-a numarat gi Leonardo da Vinci, au adus cu ei stilul italian modernist la acea vreme, care se caracteriza printr-o abundent’ a ornamentelor clasiciste si un design confortabil, dar si somptuos. Fortiretele austere din Evul Mediu au inceput 84 isi piarda transformandu-se in castele-palate de basm. Treptat, s-2u construit chiar gi unele noi ‘in acea perioad’ au fost edificate Azay-le-Rideau, Chenonceau gi Villandry, in jurul clruia se intind unele dintre cele mai frumoase grédini din Franta. Tn total, in bazinul central gi inferior al Loarei, s-au ridicat aproape 300 de astfel de regedinye-castele, Cele mal interesante se afld intre Chambord si Angers, un segment care reprezintd abia a cincea parte din lungimea total a fluviului. Zona rezervata cindva doar ‘lor privlogiati in prazent este plind de proprietati private si de turist. Inainte de a incepe cilatoria Franta Franja este o republics prezdenial Este impli in 28 do regiuni adiinistrative [22 Franta continental 14 ragiuni de peste marl, aceste find la réndul lor divizate in 100 de departamante, Statul frances, avénd capital Paris, areo supra total do £14843? sa populate de peste 8 de imileane de ocutor Cel mai mare fluiy este Loara, avind 0 lungime de cca 1020 ken. Vrful Mant Bianc, din Alp Savoie, are cinitime de 4 B10 m sieste ‘ca mal alt pie din Europa In Frana, lima ete in general tempert-cald ar pe malul AMantcului predomind un alimat da sorginte marina in centr si stu rin special in Aisacia si Lorena, clima are caracterstic! continontale Fran mosteritin wemurilecoloriale regiunle Guyana Francezs, Guadelupa, Matinica si Reunion, dar sio serie de colactitati: Tertorile Australe si Antarctic Franceze,Poinezia Francez Wal i Futuna s Nowa Caledorie ‘Castell Used loc in care 0 desi fejunen ft Frumossa a pido armSub insemnul Ioanei d'Arc Sertorlrenascost psrecut cops a Chinon n apropierea ore la 4B km de Tours, pe un deal, se afla un sir lung de ruine ale unui castel medieval. Ruinele strajuiesc un afluent al raul Vienne. Se spune c& aici, in castelul Chinon, tn 1429, vitorul rege al Franjel, Carol al Vl a cunoscut-o pe loana d’Arc. Era perisada Rézboiului de 100 de Ani cnd din Anglia veneau tot mai multi invadatori. in momentul in ajuns la Orléans, Delfinul [mostenitorul tronului_ francer! 5-2 hotérat £8 isi incropeasca la Chinon un cartier general Dup’ lsarea nopti, la data de B martie 1429, in sala de ceremo- nil in care aveau loc adunarile a sit sfios o simplé fetiscan’ de le far’, Purta haine si se: 0 rochie cenusie, cizme inal- te si o toc’ ponosité. Avea parul lung, pe care ulterior La tuns precum cel al unui paj. Fata li comunicat mai-marilor regatului prezenti acola ci a fost trimis’ de Dumnezeu pentru a elibera Franta de englezi si pentru a face Castel Chinon in 1429, loana Are tnt ee vitro, Cro a VIN positits incoronarea Datfinuli Vitoru rege a fost de acord s8 0 asculte, ins mai intai a supus-o unor incercri Fata a trobuit 58 identfie into sal in care erau 300 de cavaleri si nobil.loana Ls identticat pe Delfin si -3 trans mis. mesajul s8u, Inainte de i arsh po rug, in 1431, a reusi 8 cucereascd Oransul i 58 ig mobilzeze compatriot $8 lupe ‘impotriva englezilor gi a burgunzi Ur Dalal fostin cle in urma incoronat rege al Frante oana a fost incarcerat in dnjenul cen- tral fort Coudray) at casteuli, intemnita cua a avut una dine vicun. A fst vit se pare de insusi Arhanghelu Mina soit de i. Ecaterna si Sk. Margaret, in Castell din Milo, mai exact in Turnul Orologilu, seals in prezent Muzeul foana dre in acelasi caste, cw mai bine de un secol inainte, in 1308 Filip a Vea cel Frumosnchis infortl Cudroy 140 de gemrita Sipe Marcle Maes al Ordinal Templieriior ~ Jacques de Mota. ‘cesta a fost acuzali de presu- puse acte de ereze, practcarea Tagish, destrnare i conspiratie Cu dusinan iCativa ani mai tarziu, multi dintre cavalerii-cdlugari au fost argi pe rug, impreun’ cu Marele Maestru si numerosi membri ai cordinului din Tntreaga Europa. in sala de la parter pot fi zarite gi acum desenele scrijelite de ‘cestia pe pereti Fortul Coudray si celelalte dou part ale castelului - Castell din Mijloc si fortul Saint-Georges = sunt imprejmuite de santuri adanci, traversate de poduri mobile. Turnurile, fortificatite podurile si palisadele acestet for- trefe imense [400 m lungime si 70 m l&time] sunt impunstoa- re, inspirand pan’ si astézi un arecare sentiment de team Fortareaja a fost construits de strmosii Angevirilor, in seco- lul al X-lea, dar complexul a fost extins‘n urmatoarele cincisecole, _prezent, datorité eforturilor ofici- Un element important al castelu-_alitilor departementului Indre- luiChinon il constituie elemente- el-Loire, care acum define cas- le arhitectonice si de fortiticatie, telul Chinon, orasul si castelut care aveau rolul de a proteja cas- au fost restaurale partial. storia lul in timpul asedillor. in cazul _—_mentioneaza si marele clopot ~ unui asediu, apérétori fortirefei Marie Javelle - care de sapte pputeau fugi spre orag prin tunelu- ecole anuntS ora exact din File subterane, de evacuare, con Turnul Orologiului struite in peretele putului de 47 m din fortul Coudray. Dup moartea lui Carol al Vil-lea, Chinon nu a mai prezentat interes pentru urma- torii regi. Oragul din Jmprejurimi a ince- put $5 decad8, iar In scurt timp, din cauza lipsei de interes din partea cardinalului de Richelieu, a deve- nit chiar 0 ruind. in Stata lone! de, facie are ler Fara do ola, ss pebeat coir Fadi (1201559, sett $ unsrist erase toed roma Gagan Paisgrieh Capodopare ‘oe proc In ipa Line 2 ama do mor gots Din regan cate, rte see, send css 1s potarou'n abt Ftd Tole, unde, ne, fat mes Fac cosa oe 414 pbs. In Chinon, n eas Si care car numa se ‘onl gosta sa pomal ub, Mweul deat ise feud 5 neat rope, La Deri inca incre sani sea Tourane exe 0 re ne viels impor ‘ann cent ech ol orpui po sada Votre re 12 fs Mou Ariat AL Vinh, unde toa pus tnimate vi yor spune ma rte despre istor product vin. n progam devia rp al mune at inl 0 degusare de vw. Ar bu face o plimbare sp stad Voie, pet edn ‘a cline fone pice, Cole msi mute 20 fost core site scala XV sales, Pun apt Frans fo imps in ang eri ue, dal de Burund inacal moment cl lana te i neugat pe lector rap Onder Supe imp engl gi te comins pe Dain vite rope Caroll Vile, sb nu se mal azcun nse tro Datei se cacao Chinen. Maria reer 3 loans ee, or a fest 8 pa ng in 13, rikarat 9 trod des vor rclor Inacest ab asionig anné op eulg 918gDulcea viata a aristocratiei Castelul de vis Dac vei Vita call Azzy san, ders i mig ing la juan bi spt in timp spectacoor de 14 § sana’, vasa ma mute espe cum sia dost Phipps Lesbahy ars caste Din oie, romania Fiona nu 3 e aceta,Frumosil caste Arty Te Rdbava feet conict deegele Fanos | cind cena a deco Pr 8 soul nu ora c en mace ri drone rox Dotapidtoruafostreveit fu, ln sg i a webu 8 se mpace ru pind cat lata de huzur a aristocra- tiei din Touraine, 0 regiune din departamentul Indre-et-Loire, se desfésura in principal in trei castele pitoresti, atlate pe malu- rile aftuentilor Loarei ~ Cher si Indre, Chateau de Villandry, care se afl pe malul raului Cher, merita vizitat pentru renumitele gradini dispuse pe trei terase. Aranjamentele de flori, legume, ppomi fructiferi si plante consti- tie o adevératd incdntare pentru ochi, acestea alcatuind diferite forme geometrice. Gradinile au fost create in stil renascentist de familia. milionarului spaniol Joachim Carvallo, care @ cum- parat proprietatea la inceputul secolului trecut. Grédinariipri- ceputi ai proprietarului, folo- sind planurile originale ale lui Jacques Androuet du Cerceau i combinand florile si legumele, au creat o gr&din& conceput’ pe trei erase. Pergolele si fantanile Va pot ajuta 58 va imaginagi cum arta‘n secolul al XVI-lea aceast resedinga. Aici, natura este tinuta Renumsle grin ale casei Vitro. — Cstell Useb nen pe Charlee Pru ete Frumaesa dn p8duree admits sub control, Nivelul superior este ocupat de Jardin Eau. Bazinul oglind’ cu rama aurita, alimen- teazi cu api fantanile si santul care Tnconjoaré castelul. Alees teilor reprezint’ axul grin Mai jos se afl Gradina Ornamental, cu 0 gradin8 a lubiri, Aspectul su rafinat si labirinturile geometrice vor- bese despre dieritele tipuri de iubire, Flcérile evocs pasiunea nestinsi,fluturii din flri,iubi- rea nestatornicS si ingelitoare, inimile din fli, iubirea impar- t8sit8, iar pumnalele din lori, iubirea tragic’. Mai jos se afl cea mai mare gradiné de leau- me din ume Jardin Potager. Fiecare planta formeazé un alt ‘model geometric, in culori con- trastante, care se schimbi odatt cu trecerea anotimpurilorCU Ree CR Clr ey -le-Rideau, Ussi ep eat) Castelul, inifiat feudala, a fost restaurat. Fatada sa este caracterizaté de o el gan clasicist8, sobra. Cu toate acestea, porticurile cu arcada ii ‘confer un aer ramantic. Castelul este Inconjurat de un sant cu apa pe trei dintre laturi. Noli pro- prietari au refacut si frumosul interior renascentist. Ajuns va trebui s& dedicati ceva timp colecfiei de picturi spaniole. DIAMANTUL DE PE MALUL RAULU! INDRE (Daca va continuafi crumul, mer- and spre sud-vest, vefi ejunge la Azay-le-Rideau. Balzac, care obignuia s8i5ipetreacé maimulte luni pe valea Loarei, a numit acest castel .diamantul de pe ‘malul rdului Indre". Arhitectura ssa se armonizeaza cu impreju rimile. in apele raului Indre, care formeazi un sant latin jurul telului, se reflecté zidurile alt si acoperigurile cenusii ale aces- tuia, Turnurile delicate si forti- ficajile decorative contrasteaza cu peretele intunecat, format de pidurea din fundal, Stratucirea acestei capodopere realizate in stil renascentist francez timpu- riu se datoreazé pietrei aduse din valea raului Cher. Cle patru turnulete si crenelurile dantelate par s8 fi lost géndite mai curand pentru a admira imprejurimi le, decat pentru a supraveghea dusmanii din depértare. Castelul a fost construit pe o insula, pe rul Indre, dup modelut vene- sian al pilonitor de temn batut direct in albia rului. Lucrarle au fost supravegheate de Philip Llesbaby, sola trezorierului regal Giles Berthelot. Gusturile sale feminine au influentat siluetele suple ale turnurior si scart ele gante, cu arcade duble, decora tive. Mobilierul din camere este Lnul original, de epoca ar pereti sunt acopert cu tapisei si bro carturi. Putetivzita bucstira, cu cuptoare impresionante din pia 13, usi din stejar si coletia de ustensile vechi CASTELUL FRUMOASEL DIN PADUREA ADORMITA acd va veti continua drumul de-a lungul réului Indre, 1 © propria coe aparins wor pied aie, aoa Came unane,compuse 6 poape 0 de rnane nc, Tene fh fect oe gh "om inate sof care 1 ee dedi extol sca inion cle do inc au para ces Alc pu ved cca i de cae, porte ab emelor acral bt @ mans ore, Caracas sat ar de ego dort ‘ape pitt mana ca sho he otis, py ioses se ald in amon, pe mal Ii a. A fs arp de mal mute stole ree diye sure cin nas tin Partagenet (pete cae 3 numirat rage angle Fear ined, Dud ce ‘ost rzupeatin 1208 Fp al Hea al Fane, case 3 event enue te ‘eg silo tori Se te cb du ery nc ric di lem gfe ant poroade Indangste Alba paracat tii aa itn bern, Ladovn Stoe (numero, duced isn, Doss 8 fost noi in Tu art ip eo an Incorrect erate, ‘mutt obit deur. sos rai total sur ined 20 il cu ice isa relate de cre au os asi9niq/Oareni a intrigilor Floatea de crn, selemandra.. ach a eit cu ate, n cas tau Ba eo mei mute ce blroane al roel 8, area dee, cate i smb: Inoue oe, ria, zonal tiene ues de retina, Ana = si ego Caro al VIF Lavi al Xen. Pre pinos ‘peas pe baton cau co die ar samara sport rege Franc egiunea Blescis, aflaté intre Touraine si Orléans, reprezint’ punctulde plecare pentru cei care vor 58 cBlatoreascé de-a lungul fluviului. Oragul medieval Blois a fost céndva regedinta contilor de Blois. Din acestia s-au tras regit Frantei din dinastia Capetienilor, care au domnit in anil 987-1328. jin secolul al XVi-lea, castelul regal a fost resedinta a trei regi din dinastia de Valois ~ Ludovic al Xil-lea, Francise | gi Henric al lil-lea de Valois. In secolul al XVi-lea, pan’ cand curtea a revenit la Paris, Blois a fost con~ siderat a dous capital’ a tari Nicio alta resedint® regalé din valea Loarei nu se poate com- para cu Blois in ceca ce priveste intrigile politice care au mar- cat, Aici s-au fesut intrigile din perivada razboaielor religioase dintre protestanti si catolici. Cel important eveniment, care a fnvaluit acest castel in aura infamiei, a fost uciderea ducelui Henric de Guise, conducatorul Ligii Catolce, in 1588. Puterea tot mai mare a acestuia si faptul ci ducele loren era tot mai apreciat de popor nu au fost bine vizu- te de Henric al Illlea de Valois. ormiterl Coane de Modi. Castell Bois un a a itor compote, Regele a conspirat cu Henric de Bourbon, rege al Navarei [care ‘a devenit poi regele Henric al \V-\ea al Frantei), care era protes- tant si unul din principalii actori din Noaptea St. Bartolome ~ in rnoaptea zilel de 23 august 1572 au fost ucis, in Paris si in terito- riu, 30 000 de hughenatifrancezi La 73 decembrie 1588, inving’- torul hughenofilor gi cel care a ‘organizat acest masacru cu spri- jinul Caterinei de Medici, Henric de Guise, inainte de a intra in cabinetul regel, a strigat: Misere Deus! (,Doamne, fie-Ti mila!" Ducele nu se astepta la un atac migelesc, Fusese chemat la 0 intrevedere de tain& cu regele. inainte, la Blois, si-a avut rese- dinfa gi Ludovic, duce d'Oriéans, inca din 1392, Deoarece s-a asociat cu factiunea contilor Armagnac, a fost ucis intr-o conspiratie a factiunii ducitor de Burgundia, care rvalizau cu aces- tia. La Blois_a muri siCaterina de Medici, regents si mama a trei ‘Seara decoratvs n cure regi ~ Francis |, Caro al lea Si Henri alles de Valois. In Bpartamentul su flat a primul eta in arpa nascent dnco- te de panourile sculptate exsté aT de comportimente secrete Doar imaginaia v8 poste spune ce ascundea ac cea care a fesut atateaintrgil cure.UC ek OO RC Mere] (er me ater Construit de femei, pentru femei si Chateau des Dames. Este cea_mai fermecstoare rege- ding regal din valea Loarei Privind-o, veti avea impresia ci este suspendata. Edifciul este sustinut de niste piloni fixati in albie raului. Arcadele sale, care se ridic’ deasupra oglinzii apei, dau impresia cé leviteaza. Chateau des Dames a fost con struit din porunca unor femei, 4 un atl eons foe, peur cai Chenencea pentru femei. DatoritS acestor femei puternice, castelul are anghinare. Aceasta a decorat struit, pe padulrealizatla porun- a fl erence arte, es Sect sonore. id) Uw 62 Catherine Brigonnet, sofia per- ii flamande si mobilier realizat_- Grande Galerie, care era folo- Bios inveniou ceplorului regal Thomas Bohier, in Frana, tala si Sparia. De siti casalé de ha sisal de pri Tamaesanmanis s-a ocupat de construirea noii asemenea, ea a dispus constru- mire. Caterina i-a lsat moste- Nreamattotiedp ot, regedinje pe locul unei mori irea unui pod care sa lege cas- ire castelul nurori sale, Louise oh aim sat la. og fortficate distruse, din care, in telul de mosia din jur. Diane s-a de Lorraine, care, atunci cind a _‘eeind esol a Xb, EP prezent, arémas doar Tour des putut bucura de cadoul primit aflat c8 sotul ei Henric al tl-iea_SBabla et ars fp Marques. in 1547, noul propri- de la rege doar in timpul viel de Valois a fost ucis, sia deco- fatnags anew ont etar,regele Henric al Ie, i-aacestuia rat apartamentele cu Lambriuri seb pat as ee mens dSruit castelul favoritel sal negre gi s-a inchs aici, pentru site peat Sab Sor Diane de Poitiers. Se spune cS OSCHIMBARE NEASTEPTATA a medita sia se ruga, Tristelea S>tsb, dit soit favorita regelui isi pastra fru- Dupa moartea regelui, in 155%, a continuat s& domneascd aici 4 gue As conf do Bo rmusefea [si devotamentul rege- sofia regelu, Caterina de Medici, siin timpul Revolutiei Franceze, pineev dil." Ipineas lui) ficdnd bai in r4u si man- i-aimpus vale sale s3icedeze —incepand din 1789. Castelul a sepa : cand cant impresionante de castelul La Chenonceau @ con fost saliat datorté urmteari iemel care atoct ac, Louse OF rr coe ee ‘mak ui Beuwron, ge comisar revolutionar si contro- este sit frumosul casts hone scone lea marin Poptart | tualirenumii ai acelor vremuri _o Owen. De et cml Voltaire, Montesquieu si Jean- Ss oat in eriment vetirs, Menteequist 1 1 din inure Jacques RoUsséau (co-autorul PW Ws fe ouren Marii Enciclopedi Franceze a Sind cd exe get de ts fost gi protesorul copitor doam- 34 so, cele Howe rei Dupin]. Ultima femeie care Mwaitarest ao suing i ny in trae arent, dps care a locut aici, doamna Petouze, a [fuera ag sgt cumpiirat castelul in 1863 si i-a fen coe vo mi de il redat splendoarea din vremea stb su de ov Neiia tui Catherine Brigonnet Faro bs ae IlUn capriciul regal capodoperd a Renasteri, folie de grandeur (.un capricis regat’} - acesta este impundio- rul Chateau de Chambord, cea mai frumoasa resedinta regal’ din valea Loarei. Afiat la est de Blois, castelul daring impre- jurimile. Unii sunt de pSrere 3 acesta este intrecut doar de Versailles. Alt consider’ cS resedinta de pevalea Loarsi este chiar mai frumoas’ decat rese- dinfa Bourbonilor. Chambord trebuia sj asigu- tdovalxiea |, re monarhului nemurirea. De 4 canal Chambord comida ocopodoga anager SERIE" aceea, cand a planificat constru- irea castelului, Francisc | nu 2 dint’ de vandtoare, find folosit Atunci a fost construit donjonul ‘cut deloc ecanomil. Din aceas- _atunci cnd regele vana in pidu- principal {un bastion masiv allat tS cauzi a intémpinat nenu- rea Sologne. in 1519, Franciscla in incinta zidurilor casteluluil, cu arate probleme financiare si ordonat demolarea constructiei turnuri impunteare si terase acest lucru a devenit evident in initiale si construirea unui palat _aflate sub cerul liber. Tot maes- Chieu de Chambord askurat_ —momentul in care nu a putut —renascentist. Se pare c& proiec- trului italian i se datoreazl si ners cibicat acaminit lati pentru rSscumparereatul a fost inceput de Leonardo scar aflaté in partea central matde mut cainpies rae colOT doi fil al si, ostatici in da Vinci. Un mare admirator al a donjonului, care are dou ran Invonsiniea acest cst dear Sparia. LucrSrile de constructie Renasteriiitaliene, trei ani mai duri de trepte in spiral8, astfal vind umerosle bierane ay durat 15 ani sia fost nevoie _tarziu, regele (-a adus la curtea net cei care ured si cei care segue obi, Sdurund®, go aproape 2 000 de munci- sa pe Leonardo. Pani in 1537, coboard si nu se stinghereasch Snonitie fences spare de tori. Monarhul @ supravegheat asa cum se poate presupune — uniipe ati deste 70 de oe Chambord, personal construirea zidurilor datorita schitelor lui Leonardo, Aceata sibolzessivieoris care inconjoard castelul (32 km castelul feudal s-a_ transfor- Bond ai Dea 2: angime g 2.5 rm idtimel. Mala int-un fermecitor plat, Francisclaawit numeroase pla 5 intai, Chambord a fost o rese-desprins parc dintr-un basm. nuri pentru Chambord. & suge- rat chiar si modificarea cursului Agl Fanci | scores perso cotnatia scs t Loarei, pentru ca raul s8 treacs pe lang’ castel. A renuntat ins’ le aceastbidee siaschimbat cur- sul rdului Closson, care urma si tumple santul exterior. Monarhul a mai tril $8 isi vad’ si pro- priv pavilion, construt in aripa de nord-est si avand 0 galerie ppe dou niveluri. Totusi nu s-a bucurat prea mult de acest pavi- lion, n cei 32 de ani de dom- nie (1515-1547), la Chambord = 12si-2 petrecut doar. 42 de zile Imensa constructie, - avand 440 de camere, 365 de semi- neuri, 14 sciri principale si 70 mai mici ~ a fost finalizat de Ludovic al XV-iea, in 1885 Jn plus, Ludovic al XIV-lea a viai- tat Chambord de mai multe ori Regele Soare a prt acest cas- tel cu 0 foarte mare sericzta- te. In primul rand, pentru c& plicea si vaneze, iar resedinta de vanStoare din valea Loarei ora perfect pentru asta, iar in al doiles rnd, pentru ci 52 strduit s& fi redea strdlucirea din vremurite de demult, Aci s-au organizat baluri, spectacole de opers si spectacole puse in scen’ dupa piesele lui Moliére. Apartamentale sale sunt cele mai impresionante din intregul castl. In timpul lui Ludevie al V-lea, Chambord 2 trecut in posesia regelui polonez exlat Stanistaw Leszczytiski [socrul regelui francez]. Noul proprie- tar a adus cateva imbundtatiri. Uttimul proprietar al castelului maregalul Maurice de Saxa, care i-a invins pe englezi la Fontenoy in 1748, a adpostit-o in acest castel pe iubita sa, 0 actritS, si dou unitti de cavalerie. Arhitectura castelului Chambord este, de fapt, o imbinare a mai multor stiluri. Ornamentele bbogate sunt realizate in stil renascentist italian, ins silue- te castelului aminteste de stilul otic tarziu, Datorité decoratiu- nilor, acesta poate fi aseménat cu Taj Mahalul. Cu detali atent elaborate, amestecul ciudat de turnuri asezate simetrc, felina- re din piatrS, balccane aflate la inltime si semineuri formesz’ tun tot armonios, dnd impresia ‘nei miniaturia unui orag orien- tal de poveste Marea vanatoare Sub nena ui Francs | vio cu igo deenit «elma popular mod de pebecre a timpul fbr cues Fre In seal a XVM. ll ros ra nso do 500 de goin Toe ea o» av phd cu vnlowes er tae Toare mith sera. Arle, comul devine i imbrcSminta er 385 gemineu spec crete In oi og ae duce in lane pai rogite 5 eseta acolo o gonac <8 imgngé nau, Urge 1 France |, Hore al Ee g Car al Ds, spec el 1 fess sbaicuib, Doar de i cute aveau oxata dhe aria eau vntorir de pe teal cactus 13_Turnurile retezate Lichior faimos Inangrs, orl ion Contes se produc In focare an aproximaty 2 de miloone oe sto dn oss urd, Dsl Foss 1842 deg cole rerum or, Hoe Edouard Coins Fil uni ie cid invert © ree orginal, obsind un amwstec he porosecii amare Lihiorl poste f dequtt in inpuniorl zo Cointreau in cae psa vee itd cle, document, tar, pana gfe cre pein lungs ‘trea dsl 2 enue ste picae de Fehr Vite ile. "js eb cu dequsarea reumi tui eo de portale ilueta caracteristics 3 Chateau 6 Angers, care seas pe malul sting al réului Maine, este inconfundabili, Cele 17 turnuri ovale, unite de nist ziduri sim- ple, sobre, au fost ridicate in locul fortiretei ui Foulques Nerra, un conte dAnjou care @ atin st- panire valea Loarei in secotul al. Xriea, Cu dous secole rai ina- int, familia regalé a Angevnlor fcuse din oragu Angers capitala regatului, In secolul al xl-tea, Sub st8pdnirea Plantagenesilor oragul 2 devenitcapitala regatu- lui englez care, in cele vremur, se intndea pn in Scotia Lucririle de constructie au fost initiate ta porunca regen: tei Blanche de Castilla, mama lui Ludovic al M-lea_ cel Sfant, in pericada 1200-1240. Constructia a fost finalizaté un secol mai térziu. Iniial, turnu- File castelului au fost acoperite de cupole conice care confereau un farmec de poveste. Cupolele au fost eliminate, iar inaltimea “Turn desebite ale cestuhd Angers, Const pe eel una forte turnurilor a fost redus’, dup’ ce Henrie al Il-lea de Valois, in 1585, a ordonatdistrugerea cas- telului. Guvernatorul de atunci, Pierre de Donadieu, senior de Puycharic, nu a vruts8 distrugs castelul. S-a prefacut c& asculté crdinul primit, reducénd doar inaltimes turnurilor. Decizia acestuia a fost una remarcabilé Castelul a supravietut pang jn zilele noastre in forma conferité dde-acel nob. ‘jn perioada Renasterii, aristo- crafii au dus 0 viatd care con- trasta cu aspectul modest al zidurilor castelului.Ultimul rege. angevin, René Anjou (1409-1480), numit si Bunul Rege René, 9 mai adSugat si atte construct, grin, voliere Si menajeri. In timpul domai- i lui Ludovic al XIV-lea, care isi alesese ca resedinf® de vanatoare castelul Chambord, Angers 2 fost transformat tn inchisoare. Poate ca de aceea, in timpul celui de-al Doilea Razbai Mondial, Gestapoul nazst sia instalat scl cartierul general. ‘Arta goblenului in Evol Meds, golourie er rzena ts forilor regal ¢ ator, cao Is osprey rapa cu oe. Eau ait pee str de lt’, inpieccind treceesaxenier do ae git emer teres cur nine. Denaro vind ln tl rest Lusi 0, In prope de Pais pen eran cumpitat de a ofan de vop or arse nuau Goto nso a vera goblnll 3 dev nats i Flndra ands esto! copa chide ‘rete de arttn ie natural. nsec bl al xe, 886 and iat in de, ¢a eral ape, pt sexe mat ots Rzbe! Mon, todos ost seul stoutGustul stralucirii 0 acest rai burghez, sau cum il numesc rancezii- gr8dina Frantei -, mancérurite $i bButurile Ti vor satisace chiar si pe cet mai pretenfiosi gurmanzi. Nu v8 va fi greu s8 vi amintti cB aici existS de mai multe secole un cult al viet tinite, care sléveste bucuria si placerile lumesti in valea Loarei, gazdele igi primesc cu bucurie oaspeti 0c xb, Introsl pat ara cuar este remit i ‘spaciaestitefe oe de asa, Aceto nu sunt Principal mast ete pine aeouner care restaurant, {2 serves ntotosun nu orl 120. Ny tat momar, parr e8 dupho ora putea sv fe gr gs un foc unde Si vise le comanda, Cu foots cesta, ceenlae i baerle tin orale at mii mai far cempromisur Cina neo doua ‘asd importa 9s se sevente dab jr oe 2000, iarutima comands se primes pnd i ora 21:00 Dueonil stas ‘eit dour n mare conte trie ‘Docs rerun anrer, 28 av nei lal principal vi va east ma rapade,Recula ‘de baci buctre ranceae exec ecare fe de mancare tetul sent la moment poe, In aoastca, pentru av ses apo ar tebul sincerest catvaanbeut Cala adionale ‘Sint: ute (sane de srt su hic sar iu, ehareutroeeat carat do pore isu ltes (pasa de cara de por aude gsr hve Lore sunt prot raparatoecin pegt de oa dle, cate se sorvescadesos cu sos de ut Argzle bute nin rogue Chinon (nate angus) au un gust dla jee sevoe Aegsainscuao al prearteler dn cre dep esteun prepara in punea Bary“ pout ‘nbartouile ca epare ep fet cu merow 5 caap a brncy vn, ser ci ses ‘dion cn sange smintnag fiat tea. (vit in van Lstl ato ocsieurice de va patece o reap Inan cael ato. Mute tre raedrisio do ae. care sath ‘npoweia acl aii do ras mule genera ver abst postal cesta ete carl Cotesu ds ores, consbu. ‘reeoll Xie, care ate dein de coos aie $886 eee Pevacorea wai nop sel docs est cove Shorebe Mk dnge eel garonse Faml a eut gu cs i, Crates dos Cortmandee arn ‘onfetl uu otal modern euatmstra star, pon es oma smo ne ade member fai oeuouyg raise 9 BOE * i } loulyd uo) lh, a _0sp1juOW) ; ; t nouns 2345) i auynysugy ‘iossuouoy) ; asjoquiy Pras | Tau eo)