You are on page 1of 16
oe LS So Oe ’ 82 oe » r; len res Collection COLECTIA ete aa we 9 LE149.90 MOL Z Te ena ita ee De ae ee ‘Un paras triste Ahitectura pompeiant Towaree meizins moderne Pescari de bret de-mare 1s pole versa abrupi Opera Poseidon ‘Un pes selena De pec insult pe ata Kos ~ central oraalul ‘Va mulgumim pentru fideitatea pe care ati ardtato colectei Sperm cd v.am oferit ocazia de a vi imbogati cunostintele sie aprociati continutul editorial al publieatok Dorim informam 8, incepénd cu 2, am fost nevoiti s& majoram pretul la i din cauza cresteri costuilor de producte, a evolutietcursului de schimb sia inflate: Aaccontuate resimtite din apie 2010, data lansaricolectct ena mal multe ifomatl viru conta sev as de eli publ de i pana viner intra orele a numa de telefon. \Va muttumim pentru inelegere. | Rit ca Ty JuauL Lum ne 62 ‘Apatite buna SORES: voters 7 ce {DITOR Poros once MAAC ESN! Fer Fo tes or eon SneDOcTE: ELACTOR Se Tae tase FEDACTOR: haem Seom oncTiOw con ROLE: Sanbeo e oucre: NAGER DUTT: Se Cournouen OTHOUTE Yen Yowouse ‘Sevan cocreonaToLaastick meee SER ta i ‘ADAPTARE PENTRU LGA FON MoRTATORDSTREUTOR, oe ‘Sup Pech Waray Ms Chescu Eeleie, rear a: 790 L240 MOL Shueonos ‘ep ato orale aor Socom ‘Scenes ee omer ‘ACEASTA REVISTA ESTE NSOTITA DDEUNDVD. Sau rn oon seh pe mea to ae de le ee Snows seem i at ‘Sistem ame sea ye ‘emt oan pn ee oa Pntru orice informatie, Limaurir sae comer! 0 ‘De Agostini, sematene la (ele amin: potenti [Wins nstun ares] Gran deapostin al infodeonostn ro Kos, Kalimnos, Nisiros Inainte dea age atleia Tc) I, partea de sud-est a mati’ Egee, in apropiere de coasta Turcei, se afi un arhipelag com- pus din 12 insule mari si céteva zeci de insult in partea centrelé se situeaza Kos, Kalimnos $i Nisros. Acesta este Dodecanezul, tpic grecesc, care aminteste de Ciclade, cu case aninate pe stnei abrupt, vopsite in ab strluctor, si custrédute inguste, dar in acelal timp emangind un aer oriental iitalenesc Aceasté diversitate is are propria explicate etnoculturaé gi istoricd,Insulele, alate lao distant apreciabilé de Atena si Grecia continental au fost cuceitesinvadate de nenumirate orn decur- sul vem, De- lungul timpului au fost locute de dferite popoare, cu cuits tradi frit. in presto si Antchitate, ac au locuit minoii sau cretai (ica 1600 iH) gi ahel (circa 1400 ir), poi dorini (crea 1100 ir), care au contibuit probabil cel mai mult la dezvotarea cultural i economiod ainsullor, Dupa ei au ura pergi (se. al Ve ir) si ptolemeii sec al llLea tr), ier in secolul Hr insulle au fost cucerite de romani, Dupé ivizarea imperilui Romen, au intat ‘in. componenta Imperiului Bizantin (Imperiul Roman de Rasarit). La inceputul secolului al XIVea, pe insule au vent icant (Ordinul Monaho-Cavelerese al Cavalelor Ospitaeri a Stull loan} care, in 1309, au constituit un fe strategic in Rodos. Urmele dominatii lor in Dodecanez sunt foarte vibe gi asta. Nu exist nico insu pe care si nu seafle ofortireafd icant, int-o stare ‘mai bund sau mai precard de conservare. In 1522, arhipelagul a fost anexat la Imperiul Otoman, ccurndu-se de autonomie extins in aceastépericad. Abia in anul 1912, dupa ce turci au fost italien au ocupat insulele. In cele din urma, in 1947, dupa o scurté perioade de ocupatie germand (1943-1945), insulele au reintrat in posesia Greciei modeme, 2 furtunoasa a Dodecanezuli s-a pus amprenta asupra caracteruluiinsulelor. Ast! tn un spafiu destul de restrns, putem observa construti antic, rdicate de dorieni, temple clase, biseriebizantne gi mdndstir si castele medievale forticate, ridcate de ioai ‘ur orientalé din vremurile ocupatiel turcest, construct monumental ridicate de cer si infastructud turistic madera, i peisaelorasore si misterioase ar trebui s8 viiteze Nisros. Ai, eranatie vucanice, noroiul care bolboroseste s| mirosul de sulf va vor transpune inapoi in timp, la inceputurle existentel pianetei noastre. Amatori de scufundari cu siguranté vor fi interesati de Kalimnos, Unde se pescuiese buretde-mare foarte aprecia Kos, Kalimnos, Nisiros SGreia se fin Europe de Suda, in partes de sudapeninsuliBecanice Include 020 Continentals, peninsula Peloponer, lesa de ‘continent prin istmul Coit, si aproximatv 2-000 de insule cae, Impreund,reprazins 20% din supateta totals fri. Insuele imunioase Kos (290 kn), Kainos 109k iNisios [61k se afin centr arhipela- ‘uli Dodecenez care se nine de-alungul ‘rma Asie Mii gi face parte dn grupul de insle al Spradetor de Su, Arhipelaga esteconlat de mili din Ros, nsula cea mai cunoscuté si mal importants din punct Ae vedere istric. In cia dstanfelor mich inte insula, fecare dre ole are propria originale, dt in prim rnd de condi naturale. Peisjl insulel Nias este made lat de enomenele vlan insula Kalinnas este aproape stearg si dominals de muni, iar kos, cea ml ert insul a arhpelaguli, este incoruraté de ple risipnase. Clima este subirpical-mesiteraneeant. inulin ani, inulele grecesti au devenit 0 atracie a mods in rSndu turgor esta, ofrnd © multtudine de posit de perecere a timpulu tier, “Port lt in ore Pte nal Kans, Cossta nsuleKo, in aproplere de Agi Seana. Un paradis turistic statue ‘manmirh uel Semele sen 9 os este a doua insulS ca marime, afléndu-se foarte ~aproape de Asia Mic. Este renu- mit pentru scoala de medicin’s Tnfingat tn secolul al V-lea iH fn senctuarul lui Asclepios (sau Esculap in mitologia. romans aul farmacil si medicine, pen- tru stofele fine, uleiurile parfu- mate si amforele produse aici. in pericada elenistics (330-30 {Hr} 2 fost un important centru titerar siartistc, care intretinea legSturi stranse cu Alexandria Egiptului Timp de mai multe secole 8 g32- duit pelerini din intreaga lume, care veneau aici ca sig trateze diferite afectiuniin sanctuarul tui Asclepios. In prezent este vizitats in special de tinerivigurosi si sportivi, amatori de not side alte sporturi aevatice Kos prezinté un pelsaj foarte varia. Este cea mai fer insula din Dodecanez, Aci puteti intlni lune intinse. Se cultivé si legume, in spacial o varetate locals de sala- Coasta de est este muntoass si desi varfurile nu au mai mult de 846 m, sunt sti lip site de vegetatie. In zonele infe- rioare ale versantilorcresc pin si smochini slbatici Kos, ca mai toate insulele gre- cesti, este asociata cu relaxarea la soare, pe plaji, gi cu stafiu- rile aglomerate si zgomotoase. Cei mai multi turisti profit: de aceste atracti, Cel care vor 58 cunoasc mai bine insula merg ‘in centrul acesteia. La cStivakilo- rmetrivest de orasul Kos, capitala insulei, in apropieres celui mai ‘nalt varf de pe insuté, Dikaios (848 ml, se afld satele Pili Antimahia si Asfendiou. Acestea sunt nite sate pitorest, ascunse printre pidurile de pe versanti muntelui, Nu e usor de ajuns aici,ins® rasplata este explorarea Grecieiinsulare din afara hértilor turstice Piaje minunate os exten pat ijl sae nips Se. imo de abe, cre reo apap tet ud, Cas ma hg (2k) a oct de ord nT n Ma aster aes faves, pj rete lnfelde ung inh as aft ipl bait alocragine Ag lenis ure pata "mozart goometion i acter fase ce pcos c ut in Ketsoe js Sten, ee, cin plete sunt am egomert. Margnd pe ja Kamar la ung inl bal crepe Ags Swan de sac a Vea ec rice pre aco demas Inacio ai acl Ks Flt, cal ms och rd ere Al pus oo Tol Demers a Cis in meg ramen nia apil s rercioy, cin seco Maun xa ginal Gin Astgal, loci cane se pte ce isu rae Hort Un drum serpuit vi va purta prin ultimele pduri rimase pe insul, Le capatul acestui drum veti vedas cisute albe, impo- dobite cu muscate, buganvilea teandri, si amplasate in jurul unor bisercibizantine str8vechi Satele de aici se numese Zia, ‘Asomatos, Laguei, Evangelistria si Agios Dimitrios. Casele albe, separate de o relea de stridule Inguste, tavernele, magazinele, tarabele cu decoratiuni viu colo- rate creeaz’ o atmosfer’ uni Alc, viaga curge Tncet, intr-un it cu multi ann urms, iar locutori se ocupa cu meseri tradifionale. Din pBcate, strani dora satu Asomati sau inceput s& cumpere sis renaveze casele de aici, fd a pasta intotdeauna still traditional al constructitor din zond, in satul Zia, grupurile de turistivin cu autocarele, pentru a participa la asa-numitele seri grecost, organizate in noile taver- ne. Ins numai localnicii de aici ar putea spune in ce proportie sunt aceste seri grecesti originale si cat este regie, Prasind aceastd regiune, putet merge spre vest. Dupa cativa Kilometr vise vor inftisa ruinele oragului bizantin Paleo Pil, afiate pe versantului muntetui Dikaios. Nimeni nu mai locuieste aie Drummul serpuit v8. va conduce printre cBsutole afiate in ruin’ gi bisericile care stau s8 se dira- me. Au mai rmas doar citeva capete, cu pereti acoperiti de pic~ turi, care se deterioreaz’ odaté cu trecerea timpului. Oragul se afl pe 0 coasti abrupt, imps durité, find dominat de zidurile vechii fortdrefe, ridicat& pe stan- i. Putefi ajunge la fortéreats dup 0 ascensiune obositoare Cu mult timp in urms, zidurile fortérete i protejau pe locuitori orasului de incursiunile piratilr. Tot aici, binecuvantatul c&lugéc Hristodoulos, col care a construit mandstirea Sf. loan de pe insula Patmos, a ridicat in secolul al Xb-lea biserica Ipapanti. Aceasta ry este unica atractieturistieS din zon’. In Pil puteti vedea tolosul Imormant cu cupotél compus in 12 cripte subterane al legenda- rului rege Harmitos, dominat de biserica Stavros, V6 recomandim sB v8 conti nual drumul spre vest, ocalind stajiunes Kardamena, afité pe coast such ainsi. Este osta- Siune aglomerats si zgomatoass, ca multe alt stajun dn insulele arecesti sau Baleare si din orice att loc al lumi unde se practca turismal tr mass. In scurt timp vedi ajunge la Antimahia, caste- Uul foarijlor construit in seco- lul at XMea, in rezent ines se mai pastreaz3 deasupra por- ti principale blazonu tu Pierre ‘Aubusson, Mare Maestru al Ordinului Cavalertor loan in perioada 1476-1503. Zdurie impunstoare, eu crener, tur nul cu vor impresiona, Sina ede mirare, deoarecefortireaia fu era 0 locint 2 cruciation, o inchisoare pent inemici lor. Curtea afta in spatateziuror este acoperité de 0 ards nats Panorama privé din caste este impresionant. Ve putea vedes Dali vex de circe planta de mistn, vi gi ordgele abe, ris- plnditeprintredealuie oase DupS acees v8 putel) odini ve una gine cole mat frumoa- 5 plaje de pe farm insult In sezonul de var’ v8 va fi destul de greu sa gasiti un loc de caza~ re. De-a lungul coastei nordice se site intons briza mri, aie puténdu-se practica pe parcur~ sul fnregulul an windsurfing Este unl din cele mai apreciate tocuri din Europa pentru pra carea acestui sport. est ste cn gn, Seco Wl e Port cu aug ambereatn furstee Ko. Localtile aflate pe coasts Tigkaki, Marman i Mastchan au fost céndva mici sate pes- cies, Acum au devent riste stajunipline de hotlur, pens Un restaurane baru putnd gézdui céteva mii de turisti, Una dintre atracfile acestui loc sunt miagtinile erate likes, in per ada ianuarie-aprilie, aceste rast gizduiesc mat multe speci de psi de bat, precum eiocintorsul si piciorongul. Tot aici vin 3 se hréneascabroastle testoase de mlasin in feowe an, da sfestul i uie lode opal i xo bai naa mii Eoe te ate n vi wet @ er ie Cs ml tae rae Cele spo sino suczes pure ¢ raver fs Dodeene.nAnienta, tteene lets). Virtue eter apa atc nd den supre Bakanier 2 camps Panne se omeaz un cer ds presie amos id 1, br detupa Ao Mei, oni de preiune amos ‘cnt. Vil ope sf bat leomieasingndle 4 pede sears Beaulo $98 potol ele Bsr sr. Tog une sin ipa i pat tinge 7.gadep sa Boson ge ost ssf sp nul nop {i Vine Meta pot po thc vl unin de ind 1a 5 inspec ne Celt Si Dedecnar Acesta vim reve nivel de nits cn ser 9crese iti pe mare Peters dn rade es fost inert de estore teeta vin, Labia de cave mis sta ng 30 ted a ee for for ib vii. 5 asionig, Arhitectura pompeiana Insulele grecesti - Kos, Kalimnos, Nisiros Zint8 chintesenta diversitafiicul- turale si istorice a regiunii. Veti vedea adunate la un loc ruine ale Antichitii, monumente ita- liene, ziduri medievale gi editicii orientale. De-2 lungul pl ‘nguste, pe kilometriintregi, se afl hoteluri anoste din punet de vedere arhitectonic. Toate aces: tea sunt completate de multi- mea care se inghesuie in port, ‘in piete si pe promenada Akti Miaouli. Peste tot vezi numai taverne, magazine cu suveniruri siateliere de bijuteri, ‘Stravatand strSdugele Intor- tocheate, puteti admira ruinele grecesti si constructile romane. Sunt atat de multe, incdt orasul a fost imp&rfit in trei zone arhi gice ~ de est, centralé si de vest. ‘in mod paradoxal, aceste vest- gii au fost descoperite dup un cutremur care a zquduit insula in anul 1933. Acesta a produs pagu- be insemnate, mai ales in zona veche a orasului, dar, in acelasi timp, a scos la ivaal multe ves- '¥ Chel penta bal posebog eum ad 4 Mice pla rag Kos dossupa oi ena un mar tigi ale Antchitati. La inceputul secolului al ¥X-lea, arheologi en au descopert ci ruine- orasuiul Meropis, infinat de dorien’in anul 366i, S-au dez- 4gropat mai multe coloane, propi resturi de pereli, corise si blocuri de piatr. Totus, © destul degreu sitiimaginezicum arsla cAndva acest oras doar pe baza acestor elemente arhitecturale disparate. in perioada sa de infla- rir, la sfarsitulsec. al V-lea Hr, orasul era locuit de cateva mi de persoane. Avea o retea de strzi simpla, 0 agoré Theonjurat® cu un portic dori, un girsnaziu, un stadion, temple gi case cu curt impodebite cu mozaicuri,repre- zenténd, printre altele, scene din mitologe si motive florale Ruinele Casei Romana - 0 28 In stil pompeian - sunt Cee unele dintre cele mai frumoase vestigi, Vila avea 24 de camere sitrei curticu piscine, inconjura~ fe cu coloane ionice $i corintice. care s-au pastrat neasteptat de bine randurile cu bSncule din marmur’ (pentru elitil si din calcar [pentru plebel. Plimbi du-v8 printra,ruine, veti ajunge 8 meditai fSr& 8 vrefi la pute- rea distrugatoare a timpulti Totusi, timpul 2 fost ceva rai bland cu castetut ioanifilor, datand din secolul al XIV-tea, care doming oragul Tn perioada ocupatiei otomane, insula a fost un important punct strategic si a avut rol de apa re, Céndva, un gant adénc si un pod de piatré separau castelul de restul orasului, Castelul s-a pis- rat in stare bund si, in prezent, loan pare eran on deca moni spt ina mpl Prins Crs, ‘uvotes euslmu La heap rat Aura sau Comat Stu an. Sopra fost ala do cg gnoeno un spa enced sper psi car caren a Tene. Bus pon Pics Icin a 112. cot el cel orn = epee credit (uit ee, are socio segs pauper) apres ltr de muster. nul 123, rd a raseatn iru in 80s, prope ita Puteti admira centura de fortifi- afi, cu turnuri gi bastioane. Pe poarta impunstoare, impodobits cu garguie, se poate observa bla- zonul marelui maestru al ordinu: lui din perioada 1977-1396, Juan Fernandez de Heredia, Vizavi de poarta se afl renu- mitul platan al lui Hipocrate, un copac venerabil, cu circurnferin- fa de 14 m, Acesta este destul de afectat de trecerea timpulu, fiind sustinut de niste schele metalice, Cu toate acestea, mod miraculos, inc mai infrun- zeste, Se spune c& acest platan 2 Tost salt chiar de Hipocrate. Cel putin asa scrie pe plicuta de ling’ el. Acest lucru nu poate fi ns& adevarat. Hipocrate a trBit pe insula Kos in secolul al V-lea Hr, iar platanul, dupa spusele dendrologilor nu are mei rmult de 700 de ani (unii spun chiar 3 ar avea circa 540 de ani in apropiere de aga-zisul pla- tan al lui Hipocrate se afta doud cismele turcesti, datnd din secolul al Xvil-tea. Una dintre ele, avand 0 cupola rosie sus- finut& de sase coloane corinti- ce, este construité din gresie. A doua, construité dup’ modelul Uunui sarcofag antic, are forma jgheabului in care curge apa, Era folosité pentru spilarea ritualics de dinaintea rugSciunilor la mos- cheea din apropiere, Gazi Hasan Pasa. Moscheea nu mai ese foosi- 18 din secolul al XVll-tea, Datorité formei porticului lateral, aste ‘numité Moscheea cu Logie. in departare, printre coroanele atborilor, se poate zéri minare- tul rosu al unei alte moschei Este moscheea Defterdar, o con- structie ceva mai veche decat aga-numita Maschee cu Logie In aceasté moschee se afts mau- soleul lui Hagi Pasa, un renumit comandant al armatelturcesti de (a nceputul secolutui al XVll-lea mpunstorl etl loan, const neeolle XV. @ em Pond oeceeee re een os oper y thin ot on ee 2 awe sauna SC enee oe ee SER ape aitaes aes rope ened Fiala mscord ‘tauren aeerecee ieeiaaeree ome Se aa Sareea Tauvnatoe dopant do ees ean Daten Praia ltrs, ef Nurul de Aheolog, cone do afer in pied Iebel. Ace gizdige exons dn prcatan gas cas, ese romans nate ole at fu se ose, fii, sea rier als hi poo, at in sell Vs Ue Un at axponst dose ee fund stohar eT epi pe Discs ou Pa st Sind, $e ech en de a ate ada reir Fr abase sr, dod dn seco ales n op ouig 0363 2 | Izvoarele ont pile Inada conamporane nul dintre cele mat im, nle situri arheolagice de pe insula, Templullui Asclepios, este situat la 3 km sud-vest de oragul Kos. Aici se afla sanctuarut lui Asclepios, zeul mesicinei, si, in acelasi timp, un centru medical de cult side terapii experimenta- le, administrat de sacerdoti-dac- tori. In Grecia Antics, acest com: era cel mai renumit dintre cele aproximativ 300 de centre similare existente. A fost constru- itn secolul al N-lea THe, pe trel terase spate in versantul mun- telui acoperit cu pini. Terasele au fost unite cu trepte monu- mentale. Pe terasa inferioar’, ‘nconjuraté de porticur, se aflau invoarele terapeutice, scoala de camerele pentru bol- navi, doctori si personalul adi ristrativ. S-au pistrat doar frag- mente din stilobat [postamentul colonadelor), din piedestale, din coloane si din poarta constru- it8 in secolut al Illea ir. Pe terass centralise afla Templul Top Asleples,constutn saci al Nila un cera mia nic medicinei moderne lui Apolo, construit in secolul al liltea tHe, altarul inconjurat cu ccolaane ionice si leche, un fel de loc de tntdlnire, unde noaptea se retugiau sBracii si cei fra ad- post. Pe terasa superioarl se afla ‘marele Templu al lui Asclepi construit in secolul al I-lea iHr, ‘n stil doric. Acesta era principala cladire a complexului Sanctuarele lui Asclepios pot fi aseménate cu sanatorille din zilele noastre. Bolnavii veneau aici nu doar ca s& se trateze, ci gi ca s8 se odihneasc’ si s8 Tsi Hipocrate - pirintele medicine! paca [otes 460-7 It) 08 not pe insula Kos, Ea cesonde a Asser care, dn gerete fh gee, i tone mks cungile made, Medina i porate baza pe consrent raj, fresupunen sores ues ere Seoeebte sage de condi iin unui digress oer dup obanare sets 2 sel puoreloc Nu © do mre cg in Dart Heat esa consi ree nade ince sae cle mo dua mod cee ru secs beh (ut iran non roc § lar fone videdoare ani, pera este aunt i madcale lela incre "epei ba acu tl medal, petreacé perioada de convales- enti. Terapiile medicale erau precedate de pregitirea paci- entului in Templul lui Asclepios. ups ce depunea ofrande si par- ticipa la ritualurte de punificare, acesta igi petrecea noaptea in vestibul. fn vis, numit .incuba- fie”, i se ardta zeul Asclepios care fi oferea sfeturi si fi didea indicii cu privire la boala de care suferea. Preotii erau cei care se ocupau de interpretarea visului si de alegerea unui tratament. Pacientilor Ui se aplicau diferite tratamente ce tineau de cea ce am numi azi medicing natu- risti - b8i, regimuri alimenta- re, impachetiri. Cel considerati vindecati lésau ofrande in tem- plu, cel mai adesea unele care Teprezentau partea vindecaté a corpului, aruncau bani fn fant’ nna sacr’ si scrijeleau pe coloa- rele din-marmura informati despre boala si vindecarea lor uinleTeplu a Apolo, concn in soo aa Me imnos, Nisiros Pescarii de bureti- de-mare Katinas, coo ma asp ites benlele Tien eatebréist de mnt nutoate iS Fra (pnd L678 m5 gl inci ce sean cuit for= uri Exit psn tren frie (doar 18% din suprafata insulei este ocupat de tern arbi pls de multe socal, princpaa hana neuron este asiguraa de apa mir. Pescutl burl ir-de-mare constuiao ocupa fle traciional th zon, iar fama unde seal planta de cio pescarlor local a aurs char si Setele de ai Rina, Patanes § pe coasia de nord a Arici, in Temochor ncarjurate Flrida si Cuba. Sih prezen, tl de cic, obtincau candva ical de aie an cnsierafi_ venturi sutstantle cin vanca- unit nr cel eal bun scufun- rea de mandarin $i portocale dtori din lume. Pescuitul bur ‘in prezent, principale surs8 de lorde-mare ni maiestlafelde vert este turism. Din mic important, deoarece cloile de port Rina, céndve un refugu burel-de-mare au fot decimate al iar unde in prezent se Antichtate, aceasta era consi in anit 1980. Cu toate acestea, af un atelier de bar, pute! deratd un cag de cult pens bureti-de-mare au rimas sim~ merge pana pestra Daskalio. nimi bbolul insulei. In aproape fieca- - un antic licas de cult rupes- In ciuda vestigiilor culturale re casi puteti vedea exemplare tru. Inapropiere mai putefivizta si a unicitStiv naturi, ineula nu sigantice, iar rattle mageci- alte cdteva pester cu stolac- este rea popular printers nelor cu sweniur sunt pine de tte si stalagmite muttcolore. Pentvu acest, ovacana reugt burejede-mare Una dine acest este gfota Inseam neapsrat reaxare pe Coasta esi a insulator’ marind Kefala. De asemenea, plas simi inapele mar si stearps, este aproape nelo= pute vista Pestera color Sapte Dac totusi ajung In Kalimnes, cuita. Exceptia o reprezin- Fecioare (Epta Partenon), care —_acestia prefer’ coasta vestica, ta valea Mandarinelor, Wathi, se afl la sud-vest de Rina. In —_numita Brosta. «Bare colrate ae petal in ule Kaos 1 Poscari de totic 1 Panoram cu neul dos din stuns Masud pe nel Kain, Kalimnos B katona nu exe 0 ace dsr pets tei cao ioos lia gbsiein rare part anatoc de pins et nv tin “nngl devant un caer al sphismul exer env roseut pe plan intreforal Pe surat ik nul so i poste 30 de soe tps, 22 de parte abup te gio sunedeni de doine, ravee che! spetouloos, Uncle crest sunt scans on trig fad alo sunt ned sae gl nounbate, pov interes spinor entry aceasé zond vind, Cea msi mare provecre pen tu arator de apis sunt creel ure de Pace aby House. To ce cre au su pinain vr ou elt 8 sunt rite locur neobgruie slot priv vie de ss Sunt cove de nett, Klinnos_ milo B) inswla én sop Fonneazh an atipe- lag in inti, care pox 1 sonogram, La vest do Kalinos in repulse estvale Nye gi Masri se 8 0 mics ins stnce 18, Telos, caw cinda a ‘acu pane dh sua mare Jn and 56 die a an bo un cater patria ura ce 99 format 9 gripe. fu adincinsa de eprocmatiy ‘0m. In per, rasta fost inundit de oot mii, ine find actel epat insu prnipl. Pe Tbs, fe teu 8 ees oc tara Ig dovese sé se oh ose nn. Alvi gs taveme 9 camara de inci. 2 sngura inconvenient find pljle acoperte cu ries Bis gfe vest inte ‘esate: nine romane, un fr Imeeval pts, Mon Age Vesleos, dar sun bizar {n, Meri Agios Kontos, Irae Teles 1 Myre cal hic amare’ are transport ptr. Calla inule ale aripelgub fet mut mai pune atact Inula Poetinos se fl ite Kalinnos Kos este nex cat. n apropire 20 mai at insulle Pits Kairos, es z npg ap at Insulele grecesti - Kos, Kalimnos, Nisiros ast 1 “Orage Pohl, nent mun La poalele versantilor abrupti Ca ai mare oye pe insula Kalimnos este Pothia, E un ras 2gomotos, aglomerat, nu prea frumos, dar tipic gre- cese. Acesta se afld a poalele versanflar montani, In jurul gol- fului sunt construite castele in culori pastelate. Acestea sunt vopsite in galben, alb si alba tru. Stradutele inguste si intor tocheate sunt pline de turist si localnici. in cafenelele de pe {Brmul mari stau barbafi cu panamale si berete marindrest Ar putea fi cBpitani verti do pe cine stie ce mri sau chiar ci- Case din p asl vada dn Dodecanese a o form cracls se deosbese do cle po ae inai, cm rite, Perry consrea aceoa se foosicstuct ‘gor din len, Epo sump cu usa chip. Pe slo vai (Ne, case srt conse dn uf wean. Cle sur nai au dou sau meee, ‘adele sunt ops in cer pata, find aden deceae cu seat. Pinca lor exzetoiho recat frasve i blearle dn fern sa for De obi, ae au copes ogi isd exit unl cv aoperut pt, da lee, 200 eit curse nimi amestcat cu alge In paren dn pate case in ene, sal o acid in care se cubic vibe, mug, hits neo brain sal speci do pao. Oat si earctrisictaoraplor din Dodane sunt ‘dled ners publ, constrain eral oeupii tale 1212-194, 10 enti... Din taate directile se aud motoarele scuterelor. Noaptea, Jn orag e mare forfots. Din caf nele, baruri si taverne se aud rsete, disculi aprinse i melo- di ritmate. Sirena de bronz, sim- bolul orasului, priveste linistits toate acestea de pe sténca ei aflatd pe tarmul mri Pothia si imprejurimile Este una din cele 43 de sculp- uri pe care Irene si Michalis Kokkinos le-au druit oragu- lui. Mult haos, aglomeratie si un aer mediteraneean - asa poate fi caracterizat’ capitala insulei. Dac& veti ajunge aici in Saptiména Mare (Megali Evdomadal, veti putea vedea procesiunile, slujbele gi, in cele din urm3, veti putea partici- pa la petreceree din Duminica Pastelui, cand se lanseazi arti- fici si petarde, Vizitarea oragului Pothia tre- buie inceputa din port, unde, pe apa cristaling, plutesc bircile calorate ale pescarilar. Pe trm se afl tarabe cu suveniruri bureti de mare, scoici, restau- rante si taverne. Cu sigurants WS vor atrage atentia clidirile construite in stil italian, numit de multi .art deco maur”. Acest siil este caracterizat de arcade, ferestre semicirculare, cupo- le, ornamente sobre, realizate din ipsos, si culori pastelate. Cam asa araté vechiul Palat al Guvernatorului in prezent deve- nit piat’), Priméiria (Dimotikon} si catedrala Sotiros Christou, cu _acoperisul su argintiu, constru it8 in secotul al XIX-lea Aci puteti admira iconostasul sculptat, realizat de Giannulis Chalepas. La interior, biserica Kolinos real cade pesuaburat deat tiie Puree afore grace, hid cn ar 500, xt ict oper reece peste bu Busia fs n oni ost rn ere tt in El Meu su tl peta ctues sro cr lintorerure stan. Api uo tleainchrag, pert product de prepese soxete, or elie busi deo este decoraté cu fresce, picturi murale si icoane realizate de artisti local PE MUNTI Pe munti care str3juiese oragul puteti vedea si alte lcasuri de cult la fel de frumoase. Unul este manastirea Sf. Sava, cu acoperisul ei rosu (Moni Agios Saws), Intr-una din capelele afiate tn partea veche a ménas- tir se afl mormantul Sfantului Sava, ocrotitorulinsulei care se pare c& avea puteri timSduitoa- Te. Ar trebui s& vizitati aceasts méndstire fie si numai pentru {rurmoasa panorama. upd aceea va puteti continua drumul pe farm. Aici se afl Muzeul Navigatiei si Folctorulul Vefi putea afla mai multe despre tehnicile de prindere side prelu: crare a burefilor-de-mare gi vei admira 0 colectie de costume popular Mai departe, in centru, nu trebuie sé ratati Muzeul de Arheologie, gBzduit intr-0 cl3- dire construité in stil clasie, cu © frumoasa gr8din8. Pe lang’ exponatele din cultura minoi- ©, din epocile miceniand si elenistic8, veti vedea intericare complet restaurate, daténd din secolul al XDXlea, cu mobilise si articole de uz cotidian, birouri, reviste, arhiva fotograficS a lui Nikolaos Vuvalis, un antreprenor sicomerciant de burefi-de-mare din secolul al XIX-lea, Deoarece spatiul este insuficient, multe obiecte nu pot fi expuse si, de aceea, s-a planificat mutarea colectilor intr-o clédire nous, Poate ne asteapts si alte alractituristce in imprejuririle cones mia foun fi, ds su cater deat. orasului Pothia. La 2 km spre nord-vest se afl Chorio, vechea capitala a insulei. in prezent este considerata periferia locuibils ‘a orasului modern, in apropi- ere de Chorio se afl Kastro Chrisocherias, 0 fortéreati a ioanitilor, construits in secolul al XV-lea pe locul unei fortérete bizantine mai vechi. Dincolo de ruinele zidurilor se afl man’s tirea Maicii Domnului cea cu Mainile de Aur La 200 m de oras, spre nord, vefi 2iri fragmente din oragul bizantin fortificat Pera Kastro, Unde pute ajunge urcand trep- tele care se afl in partea de est 2 orasului Chorio. Dincolo de zidurile pr’busite puteti vedea ruinele oragului, cu o vechi me mai mare de 1 000 de ani, Acesta a fost reconstruit in secolul al Xill-lea de venetieni Tncepand cu secolul al XI-lea, locuitorii din Chorio s-au apérat aici de atacurile turcilor sel giucizi. Cateva ruine ale unor case din piatr’, citeva capele in stare bund, blazonul ioanitilor Spat in piatr&... doar att 2 mai mas din acest maret oras. Urmeazi_ultimul vestigiu istoric din Chorio, Acesta este Bazilic luiHristos din lerusalim, care se afl la nord-vest de oras. Este unul din cele mai vechi lcaguri de cult de pe insuld. Bazilica a fost construits pe ruinele Templului lui Apolo, jn secolul al WV-lea dHr, de ‘imparatul bizentin Arcadius (377-408 dH], in semn de mulfumire pentru cd a sci- pat cu via dintr-o furtun’ pe drumul de intoarcere de ta lerusalim, «4 Panorams oragu Poi “A Mandates St, Sav, tat pun del domind raul Insulele grecesti - Kos, Kalimnos, Nisiros Opera lui Poseidon Paris tegen, sua Nisiros a fost creat’ chiar de Poseidon, care a rupt o bucat in insula Kos, a in uriagul Polivotis. Sunetele are se aud si azi din adancurile piméntului ar reprezenta chiar , De fapi, sunetele respective au legituré cu pro- cesele vulcanice, Insula se afl deasupra centuril vulcanice care trace prin Egina, Poros, Milos si Thira este o insull mic’, Tn centrul Dodecanezului fect pentru... vizi- De eal prea cals’ sot de cel mult o zi, Cei mai mutt af saul Nk, pin de vat si turigti care vin aici vor vad sigos cu cieue ateineons —principala atractie turisticd — termi ese gop coeos, caldera gi cele gase cratere, cel pati caun morse 2 Biserien lbs din Ace Nii, Niclsou Chonafit Paral si, mai mare fiind Stefanos. Cup nimic de mirare in asta, Stancil solul fertl de origine vulca rmalzat dn pote abe #9", cAteva ore, acestia se intorc in negre de bazalt, lipsite de vege- nica, s-a dezwoltat o vegetatie foment non ea) Staurla luxoase de pe mall- tai, craterele, gazele vlearce, — Luxuriant, att de deasd, int eee Tae inelei Kon Absenia plajeiceverelstermaleg lil de la distanfS seaménd cu 0 simge la cotere preugind (or nisipoase si infrastructura _perite cupietrip negru sirosiatic _pdure tropical. Aicicresc mas. ‘trea car tece pe lingl turistic® aproape absent ji fine formeaz8. un peisaj destul de lini, smochini si migdali. Printre ae departe pe exponentii turis- sumbru, foarte diferit de cele sduri si psuni se ascund cele rnului in masi. Aici vin doar promovaten brasurileturistice. teva localitt de pe in globe-trotterii, petrecdrejii Din fericire, nu toaté insula coastei, PE COASTA Capitala insulei este Mandraki att pe coasta de nord, Aceasta este locuiti de numai 900 de persoane, Case aseménatoare, taje acoperisuri plate, care stau aninate ca prin minune de pereti idute sialei intor- te, pe care te poti ratéici romantici si singuratici. Nu e este aga. In apropier imaginea oragului, In cartieru! Langadi, strazile sunt atat de Tnguste, incat balcoanele colora- te, de care sunt atarnate siraguri de cepe $i rosii, aproape c ating. Centrul oragului este piats llikiomeni, 0 pif. anim parcursul intregi zte, Pe timp. ile, localniciigituristiisi petre timpul prin kafenios sau pur $ simplu stand ta umbra copaciler. Ajifac.cumparaturintr-una din numeroasele pr’vali, decorate cu copertine colorate. Seara, de peste tot se aud sunetele ritmice produse de bouzouki Oragul este dominat de ruinele Paleokastro, o cetate ale cirei prime ziduri au fost inaltate de orien, acum cirea 2 600 de ani ‘in secolul al XV-lea a fost extins& de mai multe ori de icaniti si s-au pistrat fragmente ale fort- ficatilor din secolu al N-lea tHe jin citadela se poate ajunge ureand treptele care pornasc din ras. Merité $8 urcati, pentru a vedea coloanele dorice, zidurile Ciclopice din secolul alXl-ee tH, construite cu pietre poligonale ‘r8 mortar, si poarta miceniand ain piat. Dacé mergeti spre cetat, te buie 58 8 opritila MuzeulIstoriei si Folclorului, gSzdut intr-0 casas renovati, decoratin stil radio Capola in Ménstrea Mic Domi jn rat Aici putt adrirao colectie de broderit gi de fotografi care cocumenteae storia nul in apropierea cel se afls poate cea mai importants atracie turstied din Mandraki = Ministires Abs a Maici Domnutui din rot, constuits in interiorul zidurilor ridicate de ioaniti in jurul anutui 1600 [unele surse sustin oar fi mai veche ose abe cu deta base, combina de culo racist per nau Ns, cu 300 de ani. Trebuie sa urcati cBleva sute de trepte pentru a ajunge ta grota sfanta. in inte- riorul mandstiri puteti vedea iconostasul realizat in secolul al Xvill-lea gi icoana fécStoare de minuni a Maicii Domnului, acoperita cu ofrande din aur si argint. Biserica este renumit si pentru faptul ¢, in timpul inva zillor turcesti, In icoanele sale s-aascuns tezaurul din argint. La cBtiva kilometri est de Mandraki se afla Lutra, unde existé niste izvoare geotermale si un mic sat pesciresc, Palo Aci, lang8 faleza aglomerata se afl un mare port de iahtur. Dacé va continuati drumul spre sud, spre vulcan, veti ajunge la oraselul Emporeio, care este aproape pardsit. Casele in ruin abia mai rezist pe marginea AldSrii vuleanice. In pivnitele unora dintre tocuitori sunt ame- najate saune care folosesc vapo- rit de ap8 veniti direct din adn- curile pamantului. in grota din capitul satului exist 0 saund publicd ce functioneaz’ pe ace- — panorami cu Mindstizon Ma lasiprincipi Sin Gots eon pe tne 13 ne recs. ae Un peisaj selenar 1 centrul_insulei Nisiros se afl 0 caldeir’ imens3 [cra- ter vuleanicl, cu 0 tungime de 2,5kmsiolajimede peste 900m, formata in timpul eruptiei vulca- rului. Oamenii de stint inc’ nu au stabilit cu exactitate cnd a avut loc ultima eruptie. Uni est- rmeaz’ cé s-a produs acum circa 44 000 de ani, iar alti, acum 24.000 de ani In timpul eruptie, din adéncu- rile pmantului au fost aruncate cantitatiimense de lava, materi- ale piroclastice[pietre si cenusé vulcanic’, lap si gaze, precum ‘sivapori de apa. In urma eruptiei -2 format caldeira [cildareal lzvoarele geotermale Dat activ vucanie an ecune, au apart voare getemal In nar g Sud insli Nskos. Prope lor apace ea cansscat in Aci, fn rajunee Panis fuse rine anor tome roman, unde $2 const rnigusieried Funai Thoin. Temperature apo ar 3 atv pau cr, a ‘fig eoou st Ka ieppulsecolu al xKiay, acl fit 9 staune rte, pean prs, Urmstorlevor gate, co ange apa > 48, a of in Lito, Ac consti un sanatoi saxon. Tt, ve putea bons do taro doct dic avo o mitre dol un medi de specs ‘Nola evo: gotermal ox miei (50, ea n pares desu insu n of Aa Co ani urn, si ext un centud hcp is in prazet apa reubzaté sears boborsnd a are 14 care, la inceput, avea diame- trul de aproximativ 3 km. Pe suprafata din jurul craterului, pe versanf, a format un strat de piatr’ ponce - 0 roc vulcanics usoar’, poroasé, bogaté in sili ciu, avandin unele our grosimi de pnd ta 100 m. Totus, aceasta nu fost prima eruptie vulcanics de pe Nisiros. Cele mai vechi straturi de piates ponce dateazS de acum circa 15000 de ani, Nua fostns8 nici ultima. lzvearele istorice rela- teazd despre aparitia frecven 8 a unor fenomene vulcanice jn porioada 1422-1888, Totusi, Prien vuleaie din sropar de Ni, acestea au avut o alti evolutie si ni 5-au putut compara cu erup- fia catastrofala de acum cAteva zeci de mii de ani. in perioada 1996-1997, activitateavulcani- c& s-a intetit in mod neastep- tat. Au inceput s& se produc’ tot mai des explozi, urmate de emanatii de vapori fierbinti si conus’, si au crescut emisile de furarole, De aceea, caldei- ra a inceput s8 fie monitorizats de seismologii si vulcanologii care lucreaz’ in cadrul progra- mului international finantat de Uniunea European GEOWARN (Geospatial Warning Systems) Pantle iene alse forms dp tins erupt vlan pe Nskos. De peo insuli pe alta Cele treiinsule din Dodecanez - Kos, Kalimnos, Nisiros - reflects mediul natural si cultural caracteristic Greciei insulare. Aici vetiavea parte de muni st8ncosi, dar si de plaje Intinse, cu nisip alb. Facdnd © excursi in caldeirs, veti avea impresia c& af ajuns in atelierul lui Hefaistos, zeul foculu sal metalurgiei. Veti putea nota in valurile mari de smarald si veti putea aumira clsciri antice si medievale Noapies inves srstorest fare rumos pe inslle proce, find ces me important ‘Sibstoarerogiass cn Gee's. Aire embolic stor antes roca bb, tunel ind ecu bial eoacor anol pin rotund poste car 3 pen ou osiscuret) Ia ‘cent poroadd au lo eferte proces ferivi slemne a care parispaieoy aie Famele prepara mincirur space pet aces srtoar In Dursoia Foor (adr Vaio cae precess Septména Mare [Mogal Evomedo)eodinciog!primese scl inpleite cin ‘amur de paimior. Vers Mere (Mega Parastov) esto de doi, Ps sea rece procain Patimtor Gora, care reonstaie Pate Mantutorl In Saptdna Patil ce in sibe Infiecare sears, iar Sa divs (Anata) in Simba Mare Megalo Sarat) ext un even ‘ment increat de emt In tinpul acest suf are oc momen sim al sari religosee ‘riodoxe, prnderas luranaror cre senboizaes vara Mantucor. Cede au amine oa unui dn preot et nreaga zon, pind atunc cutunatin inner luminea® fete SETA IB Sirah eso corsidera un can populse sutra acet ree til ona ‘asa door se asearind cu temoeramentl Scorers dersrlorpoure acon ftavech liar grant versene tnalrapiadarellhasgpito (Chsepton opus sa est oat do nea Mis Theodorais commpusa prt fl Zorba Gracl din 1984, regia do ils Kogiamis De aces, aru este rut Gansu Zarb sau par sma mrt ‘Sita ru se dansaaa cer ar dane nu sen de dna cesta rah ‘Surtees rd ig pun mainte Poumat salar de ing. De sao st fosebest de maorate danse 9>- pulse grees La ecoput tempol eee de 448 ir spt po mesic lira devine mah ‘api hnge 28 In preven, sa! at 9 ace regoraa ge aarseaa n evome Su specal pon tur car pati saumielese gece sine rar eit vig, sina sh avigele in Anh tae cid cel eare au mass era pedepay ou moartoaaeu ou flu Plante de mtn a fost canidarate de pet locurle ideale percuianitia rors. Din emule oder, mls- lines sunt ngreciontl de bane dn linantaia olor care lcwiee _e coastele Meiaraei,§ ava nox. Mine contin mute ubstantehdnioereomnoacz, grin, liu esevat g ‘meroslamont.hasinete cesta consul cect 2 clog netoapie,cénd sunt ind mara. Ape sunt supuse un proces Compton uma cue capa cularea mastle sa vile fobdindess un gust mat plas. Aun ot foloste pet pre area de gust sites mneSrur,pecum rerumite Sts freoeascd, nant chonaat cle zatine sunt unl dn elemantale oss ncla ein Gree. Singuratic, ia Soenes sunt inconarate ‘it gig mands ‘srocegh,o cia cent asta scope doo cupela Cupolele apar 9 desuprapravitarull sa never Sbiceinerior este dasa de ntunacot, find luminet door ‘earl lumdndelor si eondlelor apres de eedinclo: de razle de lumina care ee prin ferestele mio In arse ste ‘ios mae ain ae cu tare, nant d a, ee sflb.un pate despértor, acoperit cu icoane, nuit iconostas Si Cercle e tL a i g i Ss

You might also like