You are on page 1of 1

PSIHICUL UMAN I STRUCTURA SA

Psihicul este nsuirea materiei special superior organizate cu ajutorul creia are loc reflectarea
subiectiv i obiectiv a realitii nconjurtoare.
Procesele psihice reprezint reflectarea dinamic a realitii n diferite forme ale fenomenelor psihice.
Strile psihice reprezint nivelul relativ stabil al activitii psihice concretizat n momentul dat, care se
exteriorizeaz printr-o activitate mai intens sau mai slab a personalitii. nsuirile psihice reprezint formaii
stabile, care asigur un anumit nivel calitativ i cantitativ al activitii i conduitei, caracteristic pentru omul
respectiv.
Se desprind, astfel, ca definitorii pentru psihicul uman urmtoarele caracteristici:
- psihicul este un model informaional intern al lumii externe cu rol adaptativ specific;
- apariia lui de nscrie ca un moment de apogeu pe scara evoluiei animale;
- psihicul se supune legii generale a dezvoltrii, modificndu-se de-a lungul timpului;
- esena psihicului, care nu posed nici o proprietate substanial (greutate, volum, densitate, gust, miros etc),
rmne de natur ideal, nonsubstanial; el este o entitate de ordin relaional, comunicaional, informaional;
Structura psihicului uman este alcatuit din trei subsisteme principale: subsistemul inconstient - care
reprezint primul nivel ierarhic, subsistemul subconstient - care reprezinta pe cel de-al doilea nivel ierarhic si
subsistemul constient (constiinta) - care reprezinta cel de-al treilea nivel ierarhic.
1. Subsistemul inconstient
Inconstientul individual a fost asezat la baza edificiului vietii psihice interne. S. Freud a impartit
inconstientul individual in doua componente: inconstientul innascut si inconstientul dobandit.
Inconstientul nnscut se considera ca fiind determinat exclusiv biologic si legat de trebuintele primare.
Functionarea lui se subordoneaza principiului placerii, satisfacerii neconditionate si imediate a trebuintei.
Inconstientul dobandit se structureaza, potrivit lui Freud, in copilaria timpurie, respectiv in primii 5 ani
de viata si el include elementele constiintei morale a societatii, de genul valorilor (bine-rau, permis-interzis),
normelor si modelelor morale. Din punct de vedere functional, in cadrul sistemului personalitatii, inconstientul
dobandit se situeaza pe o pozitie antagonica, de respingere a "cerintelor" inconstientului innascut.
Astfel, in cadrul sistemului global al personalitatii, cele doua forme ale inconstientului devin instante de
comanda: inconstientul innascut devine instanta sinelui (id-ul) care actioneaza in directia satisfacerii
trebuintelor, iar inconstientul dobandit devine instanta supra Eu-lui (super ego), care actioneaza in directia
blocarii "dorintelor" sine-lui si a supunerii lor controlului socio-moral.
2. Subsistemul subconstient
Subconstientul cuprinde doua categorii de "elemente":
a) "elementele" care provin din inconstient si au fost refulate sau asteapta sa intre in constiinta
b) "elementele" care provin din constiinta si se afla in stare latenta.
El are o organizare stratificata ca si inconstientul. Se pot delimita astfel trei straturi principale:
- stratul superior, care cuprinde "elemente" (informatii) ce urmeaza sa intre imediat in fluxul actual al
constiintei;
- stratul median, care cuprinde "elementele" din tezaurul memoriei de lunga durata la care avem acces
ori de cate ori avem nevoie;
- stratul inferior (profund), care include elemente la care avem acces foarte greu sau deloc (cuprinse de
uitare).
3. Subsistemul constient (constiinta)
Contiina este una dintre cele mai importante nivele de organizare a vieii psihice (nivelul superior de
dezvoltare al psihicului). Este forma cea mai superioar de reflectare psihologic, este rezultatul condiiilor
social-istorice de formare a omului n cadrul activitii de munc, care se afl permanent n comunicare (cu
ajutorul limbajului) cu ali oameni. Omul este unica fiin care este capabil de autoanaliz, autocontrol i
autoapreciere.
Se cunosc dou tipuri de contiin:
- contiina implicit primitiv, nedifereniat, care exist i la animalele superioare
i
- contiina reflexiv contiina de sine, de eu, ntr-adevr specific uman.