ALZHEIMER

Generalitati
Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria,
inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta boala reprezinta forma cea mai
comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta.
Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in
varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a
gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei
observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi.

Cuprins articol
1. Generalitati
2. Factori de risc
3. Cauze
4. Simptome
5. Mecanism fiziopatologic
6. Consult de specialitate
7. Medici specialisti recomandati
8. Investigatii
9. Tratament
10. Profilaxie

Factori de risc
Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer
sunt:
- istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I (mama, tata, frati) si a
aparut la mai multi membrii ai familiei
- prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici, creste riscul
de a dezvolta boala Alzeimer
- sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental
- diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta
- terapia hormonala de substitutie. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa, inclusiv
boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si
progesteron.
Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer. Aceste
teorii includ urmatorii factori:
1

ALZHEIMER

- fumatul. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si boala Alzheimer,
dar aceste presupuneri nu au fost confirmate
- lovituri ale regiunii cefalice. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata de
pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. Sansele de a dezvolta
boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer.
- nivele crescute in sange de homocisteina. Homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in
cantitati mici in sange. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca.
Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut de boala
Alzheimer. Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei B12 si
acidului folic.
Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s-a demonstrat
ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.

Cauze
Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar ese posibil sa existe mai multe cauze.
Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri
chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa functioneze
normal.
Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari, dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta cauza.
Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala, riscul de a face
aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de Alzheimer.
Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii, dar acestea nu au fost
sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii.

Simptome
Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. Multe persoane in varsta
se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen
scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit, dar numai unii dintre acestia cu pierderi
usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. In cazul in care apar pierderi de memorie este indicat
consultul unui medic specialist.
Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea:
- unor parti din anumite experiente
- locului unde este parcata masina
- evenimentelor din trecutul indepartat
- numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu
- locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la masina
Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea :
- unei experiente in totalitate
- interpretarii ceasului sau condusul masinii
- evenimentelor recente, de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis
- unei persoane in totalitate
Boala Alzheimer se insoteste de asemenea, de modificari de comportament, de gandire sau tulburari de
personalitate. In fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate. Membrii familiei
2

ALZHEIMER

si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. Semnele de dementa ca dificultatile de gandire sau
amintire a anumitor lucruri sau probleme in activitatile cotidiene, trebuie sa indemne persoana spre consultul
unui specialist.
Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza.
Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala Alzheimer. Acestea
sunt:
- pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de telefon
- dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese
- tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite
- dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei
- tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva
- probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor
- punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul
de zahar
- tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si apoi la furie aparent
fara motiv
- modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un membru al familiei
- lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si refuzarea
efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.
Simptome ce pot fi prezente, dar nu sunt intotdeauna prezente:
- sustinerea cu fermitate a unor credinte false, cum ca cineva fura de la o persoana (deziluzii)
- senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii)
- lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie
- activitati repetate fara un scop anume, ca inchisul sau deschisul unei posete, impachetatul si despachetatul
hainelor, repetarea unor intrebari
- agresiune fizica sau verbala
- imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la actiuni nepotrivite
- boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina (de exemplu abilitatea de a inchide si a
deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simtul tactil.
O persoana care are simptome motorii (slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi ale
mainilor) sau simptome senzoriale (senzatie de amorteala) probabil au alta afectiune decat boala Alzheimer.
Boala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de dementa.
Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt:
- alte tipuri de dementa, ca dementa provocata de infarcte multiple
- dementa insotita de malnutritie
- boli ale glandei tiroide, ca hipertiroidia sau hipotiroidia
- depresia
- tulburarile vizuale sau auditive.
Mecanism fiziopatologic

ALZHEIMER

Cercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer. Acestea
includ :
- nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale
- placi senile, ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce inconjoara depozite de amiloid
(proteine anormale) si noduri neurofibrilare, gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei
nervoase. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie.
Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale bolii
Alzheimer. Nu se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele nu apar.
Boala Alzheimer progreseaza in timp, dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta.
Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii. Alte persoane pierd capacitatea
de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii.
Simptomele se accentueaza progresiv. La inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si
progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar moarte.
Simptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala, de mijloc sau tardiva. Este dificil de
precizat cat dureaza fiecare faza.
O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.
Faza initiala
De obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer:
- devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta
- pierde abilitatea de a initia anumite activitati
- evita situatiile noi si nefamiliare
- are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita
- vorbeste mai rar decat in trecut
- are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor
- are tulburari de judecata si ia decizii gresite
- poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat, iritabil sau nelinistit.
Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva se afla intr-un loc
sau o situatie noua, nefamiliara.
Faza intermediara
In faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta:
- probleme in recunoasterea familiei si prietenilor
- neliniste in special dupa-amiaza si seara
- probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor
- probleme de gandire si de logica
- imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea ce a uitat
- greutati in a se imbraca singur
- tulburari de dispozitie, se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare
- credinte false (deziluzii), suspiciuni (paranoia) si agitatie
- necesita ingrijire permanenta
- pierde orientarea temporala
4

ALZHEIMER

Faza tardiva
In faza tardiva, avansata a bolii Alzheimer, pacientii:
- nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau sa manance fara ajutor. Aceste
persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza ca uita sa mearga
- pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii
- au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent
- devin extrem de confuze seara si au insomnii
- nu pot comunica prin cuvinte
- pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta).
In timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer, bolnavii devin mai predispusi la alte afectiuni. In anumite
cazuri pot aparea crize. Moartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat.
Consult de specialitate

Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. In cazul in care simptome precum confuzia sau alte
modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc, in interval de zile sau ore, problema poate fi delirium
tremens, o boala ce necesita tratament de urgenta.
Este indicat consultul de urgenta cand:
- simptomele de genul scurtarea atentiei, tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul de
rapid, in interval de ore sau zile
- la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele se inrautatesc
brusc.
Se indica programarea pentru consult atunci cand:
- simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie, tulburarile de memorie sau deziluziile se instaleaza
treptat in decurs de cateva saptamani sau luni
- pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei respective
sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective.
Medici specialisti recomandati

Medicul de medicina de familie

Medicul internist
Medicul de geriatrie
Medicul neurolog
Medicul psihiatru
Investigatii

Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. Medicul specialist va cauta alte
cauze de dementa, inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer.
Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc, deoarece
delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta.
Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive. Depresia
este relativ frecventa printre persoanele in varsta, dar este destul de greu de recunoscut. Aceasta poate fi
tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica.
5

ALZHEIMER

Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic. Aditional se fac
examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. Aceste examinari presupun actiuni
simple pentru verificarea orientarii. De obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent si un
membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. Membrul familiei poate da detalii asupra vietii de
zi cu zi a pacientului, memoria acestuia si modificarile de personalitate.
Investigatii, ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru
vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului, ce pot fi legate de memorie si de instalarea bolii
Alzheimer. Alte doua investigatii imagistice, tomografia cu emisie de pozitroni (PET) si tomografia cu
emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite cazuri, dar nu sunt efectuate de rutina.
Tratament

Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, exista multe mijloace de a mentine calitatea
vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei.
Tratament initial
In prima faza, imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza.
Aceste substante, printre care hidroclorhidrat de donazepil, galantamina si rivastigmina, pot imbunatati
temporar memoria si gandirea afectate de boala. Efectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot
sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. Desi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea
simptomelor, ei nu incetinesc progresia bolii. Cu toate acestea expertii recomanda inhibitorii de
colinesteraza ca prima linie in tratament.
Un alt medicament, numit memantin, poate fi folosit singur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza
pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala
Alzheimer. Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza, dar nici acest produs nu
incetineste progresia bolii.
Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale asociate
bolii Alzheimer. De exemplu, depresia apare la aproximativ 50% din pacientii cu Alzheimer, in special in
primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul prost. Depistarea si
tratarea acestor conditii asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si maximiza abilitatile restante ale
pacientului.
In faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie:
- ingrijirea de care are nevoie pacientul
- persoana sau persoanele care-l vor avea in grija si supraveghere pe pacient pe masura ce boala va avansa
- aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa
- planning-ul pentru terapia si ingrijirea bonavului.
Educarea familiei sau a persoanelor care au in grija un bolnav cu Alzheimer este esentiala pentru oferirea
ingrijirii optime. Ingrijitorii trebuiesc educati cu privire la problemele ce pot aparea si la evolutia bolii.
Tratament de intretinere
Este importanta examinarea pentru detectarea altor boli.
Tulburarile de vedere si de auz, artrita, afectiuni ale glandei tiroide, bolile renale sunt probleme frecvent
aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de boala Alzheimer. Artrita face dificila
6

ALZHEIMER

deplasarea fara ajutor; tulburarile de vedere sau de auz pot determina agitatie, anxietate sau
imposibilitate de comunicare. Tratarea acestor afectiuni creste calitatea vietii bolnavului si usureaza sarcina
ingrijitorului.
Majoritatea pacientilor cu Alzheimer pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru al familiei sau un prieten, cel
putin pana cand boala devine severa. Terapia de intretinere se bazeaza pe maximizarea abilitatilor persoanei
pe masura ce acestea se modifica si pe rezolvarea problemelor pe masura ce acestea apar. Sarcinile
ingrijitorilor variaza de la mentinerea unui mediu inconjurator sigur si imbracarea bolnavului in fiecare zi
pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de comportament, ca tulburarile deviante si
de somn. Nu exista o terapie singulara care sa fie utila la toti bolnavii. Succesul ingrijirii depinde si de
implicarea persoanei ce se ocupa de ingrijire in luarea de decizii cu privire la tratament. Aceste decizii il vor
afecta atat pe bolnav cat si pe ingrijitor.
Tratament instadiile avansate
Pe masura ce boala avanseaza, asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila. Asigurarea ingrijirii unei
persoane cu Alzheimer este un lucru dificil, indiferent de pregatire sau de devotament fata de persoana
bolnava. Internarea bolnavului intr-o institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat, dar in unele cazuri
institutiile specializate in tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai buna solutie.
Tratament in stadiile terminale
Deoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele persoane aleg sa discute
anumite probleme legate de ingrijirea pe care o vor si de problemele legale ce o sa apara. Aceste persoane
aleg sa-si scrie sau sa spuna dorintele atata timp cat inca sunt in deplinatatea facultatilor mintale. Unii
bolnavi doresc sa incerce toate terapiile ce prelungesc viata, pe cand altii prefera masurile care mentin
confortul fara a prelungi viata.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Majoritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de furie, spaima, depresie,
anxietate si ingrijorare in legatura cu viitorul.
Desi boala evolueaza de-alungul timpului, anumite persoane sunt capabile sa-si continue activitatile
obisnuite timp de mai multi ani, chiar daca la un nivel redus.
Probleme frecvente cu care se confrunta persoanele cu Alzheimer si familia acestora sunt:
- daca sa mai conduca masina sau nu. Persoanele in fazele precoce de boala trebuiesc investigate periodic
pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta. Membrii familiei pot detecta modificari in
comportamentul la volan prin simpla calatorie in masina
- masurile legale si financiare ce trebuiesc luate. In perioada urmatoare diagnosticarii bolii este indicata
scrierea unui testament si desemnarea unui avocat.
Aceste masuri sunt dovada ca dorintele privind terapia sunt documentate.
In fazele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele sfaturi:
- realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile. Efectuarea anumitor activitati poate dura mai mult timp
decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa faca acea activitate este indicat sa continue. Se recomnada
7

ALZHEIMER

anumite schimbari. De exemplu, in cazul in care gatitul devine o problema, se recomanda alte activitati care
sunt realizabile, ca ajutorul la cumparaturi, planificarea sau asezarea mesei sau realizarea de retete mai
usoare
- modificarea caminului in asa fel incat acesta sa fie un loc sigur. De exemplu stabilizarea covoarelor cu
ajutorul unor cuie, punerea de suprafete nederapante in cada, asigurarea aragazului cu stingator automat
pentru flacara, in cazul in care exista probleme de memorie. Evaluarea riscului de ranire in cazul in care se
continua gatitul
- asigurarea unei alimentatii sanatoase. Este important ca dieta zilnica a persoanei cu Alzheimer sa contina
fructe, legume si cereale. In cazul in care greutatea este mica si nu se reuseste cresterea ei se indica
suplimentele nutritive. Unele persoane cu dementa au tulburari de somn. Este indicat sa se evite somnul din
timpul zilei si sa se faca exercitii fizice ziua, iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu lapte cald sau ceai
fara cafeina
- programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt maxime. Poate fi
indicata creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta. Persoana poate fi mai putin frustrata
daca activitatile se efectueza dupa un anumit orar sau program zilnic
- rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. Utilizarea de liste, etichete sau alte modalitati care sa
ajute la amintirea anumitor lucruri. Notarea activitatilor zilnice pe un calendar sau o agenda si pozitionarea
acesteia intr-un loc vizibil
- inainte de a merge intr-un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se intentioneaza sa se
mearga, adresa si modul de intoarcere acasa, chiar daca au mai fost efectuate de mai multe ori in trecut
aceste activitati. Este indicat ca iesirile sa se faca sub insotire daca este posibil
- pastrarea activitatii, mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri incetineste deteriorarea
abilitatilor mentale.
Informatii pentru persoanele care ingrijesc bolnavii cu Alzheimer
Majoritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingrijiti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. Ingrijirea
unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct de vedere fizic cat si emotional, dar
exista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de ingrijire.
Una dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingrijitorului. Pot fi luate masuri pentru a
maximiza abilitatile restante ale bolnavului, pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a imbunatati
calitatea vietii bolnavului cat si a ingrijitorului. Trebuie retinut ca ingrijirea unei persoane poate fi o
experienta pozitiva atat pentru ingrijitor cat si pentru bolnav.
In cazul ingrijirii unui bolnav cu Alzheimer, scopul este de a mentine sanatatea si siguranta pacientului. Un
mediu sigur, alimentatie corespunzatoare, somn regulat, igiena corespunzatoare si rezolvarea promta a altor
afectiuni medicale sunt importante pentru binele general al pacientului.
Realizarea unui mediu inconjurator sigur, prin ordonarea camerelor, utilizarea de incuietori la usi si la
dulapuri.
Mentinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr-o experienta pozitiva.
Poate fi necesar sa se serveasca alimente ce pot fi mancate cu mana, ce pot fi mai usor manevrate de
persoana cu Alzheimer. Se indica acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea posibilitatilor alimentare
pentru a scadea confuzia.
Tulburarile de somn se rezolva prin descurajarea somnului in timpul zilei si administrarea unui pahar de
lapte cald inainte de culcare.
8

ALZHEIMER

Incontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incurajarea mersului la toaleta de mai multe ori
in timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare.
Rezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta cea mai mare
provocare pentru persoanele ce ingrijesc un bolnav cu Alzheimer. Strategiile pentru abordarea acestor
probleme nu duc la eliminarea lor, dar le fac mai usor de acceptat.
Maximizarea abilitatilor restante. Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp cat inca mai
poate face acest lucru.
Persoana trebuie ajutata sa se descurce mai usor in mediul inconjurator. Se pun etichete pe obiectele
inconjuratoare si se inconjoara pacientul cu obiecte familiare de genul fotografiilor.
Intelegerea modificarilor comportamnetale. Tulburarile comportamentale pot aparea la pacientii cu
Alzheimer. Trebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat daca nu cumva acele manifestari
reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau obiceiurile din trecut.
Abordarea agitatiei. Trebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton scazut in
discutiile cu bolnavul.
Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin aprinderea luminilor in
casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa-si focalizeze energia.
Realizarea unei bune comunicari. De exemplu nu trebuiesc avute discutii in contradictoriu cu bolnavul.
Trebuie oferite asigurari si trebuie canalizata atentia acestuia asupra altor activitati. Se indica folosirea de
cuvinte si propozitii simple, usoare si familiale.
Este de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de ingrijire sa fie pe
primul loc. Exista anumite organizatii care ofera suport persoanelor ce se ocupa de ingrijirea bolnavilor cu
Alzheimer.
Tratamentul tulburarilor de comportament
In unele cazuri, anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament sau simptomele ce
cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau al ingrijitorului. Aceste medicamente se folosesc de
obicei atunci cand alte mijloace au dat gres. De exemplu in cazul insomniilor aparute chiar si dupa exercitii
fizice si evitarea somnului din timpul zilei, poate fi necesar tratamentul medicamentos.
In cazul tulburarilor de comportament, dupa epuizarea altor mijloace se indica administarea de
tranchilizante. Aceste medicamente sunt indicate atunci cand:
- un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din jurul acestuia
- eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament, de genul schimbarilor de mediu sau
asigurarea unei rutine au esuat
- comportamentul este intolerabil pentru persoana care-l ingrijeste pe bolnav
- bolnavul are dificultati in a face diferenta intre real si ireal (psihoza). Psihoza cauzeaza credinte false
(deziluzii) sau halucinatii.
Tratamentul dementei

ALZHEIMER

Depresia apare la aproximativ 50% dintre bolnavii cu boala Alzheimer.

Este in general comuna in fazele initiale ale bolii. Antidepresivele diminua simptomele depresiei si
imbunatatesc calitatea vietii, dar nu incetinesc progresia bolii Alzheimer.
Tratamentul altor cauze de dementa
Anumite afectiuni de genul hipertensiunii arteriale (ce determina dementa vasculara), afectiunilor tiroidiene
sau boala Parkinson, contribuie la dementa persoanelor in varsta cu Alzheimer. Unele dintre aceste afectiuni
raspund la tratament medicamentos.
Inhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala Alzheimer.
Memantin, un medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer, pentru tratarea pierderilor de
memorie si confuziei moderate sau severe.
Tranchilizante pentru tratarea anxietatii, agitatiei sau comportamentului ostil, tulburarilor de somn,
deziluziilor, paranoiei si halucinatiilor.
Selegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire.
Tratament chirurgical
Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer.
Terapii alternative
Tratamentul cu anumite plante, de genul ginkgo-biloba sunt considerate experimetale.
Alte terapii de genul terapiei cu lumina, aromoterapia si exercitii fizice, pot ajuta la diminuarea tulburarilor
comportamentale de genul agitatiei, dar trebuiesc efectuate numai sub supraveghere.
Aromoterapia. Un studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta terapie, atunci
cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale, poate fi utila in reducerea agitatiei la persoanele
cu dementa severa. Totusi pentru a i se dovedi eficacitatea sunt necesare mai multe studii.
Terapia cu lumina. Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei. Poate fi util in tratarea
depresiei, agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer. Persoanele sunt expuse fie la lumina
naturala fie la lumina artificiala timp de cateva ore in fiecare dimineata sau seara pentru diminuarea
depresiei.
Exercitiile fizice usoare de genul, mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea diminua simptomele de
depresie cauzate de boala Alzheimer.
O alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul mesei sau a baii.
De retinut!
Terapiile alternative pentru boala Alzheimer, de exemplu administrarea de ginkgo biloba necesita cercetari
suplimentare. Eficacitatea acestor terapii si efectele adverse ale lor nu sunt cunoscute in totalitate. Este
necesar consultul medicului inainte de a incepe o astfel de terapie.
Profilaxie

Pana in acest moment nu se cunosc mijloace de prevenire a bolii Alzheimer.

Desi nici o substanta nu a fost dovedita ca previne boala Alzheimer, cercetatorii studiaza posibilitatile ca
10

ALZHEIMER

anumite substante sa reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie instalarea ei. Aceste substante sunt:
- vitamina E si alti antioxidanti in cantitati moderate
- in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica cresterea aportului de acid
folic si vitamina B6 si B12
- antiinflamatorii nesteroidiene, ca indometacinul, ibuprofenul, naproxenul sau aspirina in doze zilnice
- statinele, medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric.
Exista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul de
dezvoltare al bolii Alzheimer. Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului, cartilor, revistelor,
jucatul de carti sau alte jocuri, rezolvarea rebusurilor, vizitele la muzeu sau chiar privitul activ la televizor
sau ascultatul la radio pot ajuta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer. Desi aceasta teorie de
"foloseste sau pierzi" nu este dovedit ca ar fi eficienta, dar nu exista dovezi ca aceste activitati de folosire a
intelectului ar fi daunatoare.
Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de prevenire a ei.
Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru prevenirea formarii placilor de amiloid
si a formatiunilor neurofibrilare, pot fi folosite in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer.
Se fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer.

11