Professional Documents
Culture Documents
com
SUBIECTE , parte 2
1. Cerebelul configuratie externa, asezare, raporturi
Cerebelul este considerat centrul moderator al activitatii musculare.
Asezare: cerebelul se gaseste in fosa posterioara a craniului, inferior de cortul cerebelului si posterior de
bulb si punte, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului 4. Cerebelul se sprijina postrior pe fosele cerebeloase
ale occipitalului.
Forma: cerebelul are forma de fluture; el este format din 2 emisfere si vermis. In ansamblu i se descriu 2
fete, una superioara si una inferioara. Fata inferioara prezinta median o adancitura in care se gaseste vermisul. La
limita dintre cele 2 fete, posterior, se gaseste un sant care se numeste marele sant circumferential sau fisura
orizontala.
Pe suprafata cerebelului exista santuri mai mici care il impart in lame sau folii, si santuri mai largi care se
numesc fisuri.
Filogenetic este impartit in 3 parti: arhicerebel (aparut la pesti), paleocerebel (aparut la amfibieni),
neocerebel (aparut la primate si la om).
Aceste parti sunt considerate lobi: arhicerebelul este lobul floculonodular, paleocerebelul este lobul
anterior, neocerebelul este lobul posterior.
La limita dintre partile cerebelului exista fisuri:
a) Fisura primara este intre paleocerebel si neocerebel si se gaseste pe fata superioara a cerebelului
b) Fisura postero-laterala este intre arhicerebel si neocerebel si se gaseste pe fata inferioara a cerebelului.
Lobulii emisferelor
6. Scoarta cerebeloasa
Scoarta cerebeloasa este dispusa la suprafata si este uniforma (aceeasi structura la orice nivel). Ea are 3
straturi de la suprafata in profunzime.
1) Stratul molecular cu rol in asociatie, este format din celule nervoase stelate, celule nervoase cu
cosulete, fibre si nevroglii.
Dendritele celulelor fac sinapsa cu fibre paralele (care sunt axonii celulelor granulare din stratul granular)
si cu fibre agatatoare (fibre reticulo-cerebeloase si putine fibre ponto-cerebeloase si oligo-cerebeloase).
Axonii celulelor fac sinapsa cu dendritele celulelor Purkinje din stratul intermediar.
Componenta fibrilara este reprezentata de fibre paralele si fibre agatatoare.
Nevrogliile sunt reprezentate de microglii, celule gliale Bergman (care formeaza membrana limitanta
externa), nevroglii multipenate Fananas.
2) Stratul intermediar are rol efector si este format din celule Purkinje (aproximativ 15 milioane), asezate
pe un singur rand. Aceste celule au forma de butelie si sunt asezate cu baza spre stratul granular.
Dendritele celulelor ajung in stratul molecular, unde fac sinapsa cu fibre paralele, cu fibre agatatoare, cu
axonii celulelor stelate si cu axonii celulelor cu cosulete.
3) Stratul granular are rol receptor si este alcatuit din celule, fibre si nevroglii.
Componenta celulara este alcatuita din:
A. Celule Golgi sunt cele mai mari din scoarta cerebeloasa, dendritele lor ajung in stratul molecular
unde fac sinapsa cu fibrele paralele. Corpul celular face sinapsa cu fibrele agatatoare si muschioase. Axonul face
sinapsa cu dendritele celulelor granulare.
B. Celule granulare sunt cele mai mici celule nervoase din nevrax (sunt aproximativ 100-150 de
miliarde). Axonii lor merg spre stratul molecular unde se ramifica in "T", formand fibrele paralele care fac
sinapsa cu celulele stelate, cele cu cosulete, celulele Purkinje si celulele Golgi. Dendritele lor fac sinapsa cu
axonii celulelor Golgi, cu fibrele agatatoare si cu cele muschioase.
Componenta fibrilara este alcatuita din :
A. Fibre agatatoare
B. Fibre muschioase, care reprezinta restul aferentelor cerebelului. O fibra muschioasa prezinta pe
traiectul ei pana la 40 de ingrosari unde fac sinapsa dendritele celulelor granulare (pana la 20 de celule pentru
fiecare ingrosare). Aceasta ingrosare este lipsita de teaca de mielina si formeaza cu dendritele celulelor granulare
un glomerul cerebelos.
Nevrogliile sunt mai numeroase si sunt reprezentate in special de celule gliale Bergman si nevroglii
multipenate Fananas.
Centrul alb este constituit din fibre aferente si eferente, la care se adauga fibrele proprii de asociatie ce unesc
foliile si lobii cerebelosi. Medial si ventral, in dreptul acoperisului ventriculului 4, centrul alb se despica in 2
lame: valul medular superior si cel inferior.
8. Nucleii cerebelosi
Nucleii cerebelosi ocupa o pozitie centrala, fiind inconjurati de substanta alba, care intre nuclei si scoarta
formeaza centrul alb.
Acesti nuclei se impart in 3 grupe:
1) Nucleii fastigiali se gasesc la nivelul vermisului sau tavanului ventriculului 4, si apartin
arhicerebelului.
2) Nucleii globos si emboliform (nucleul interpozitus la pasari) se gasesc la limita dintre vermis si
emisfera cerebeloasa, si in hilul nucleului dintat.
3) Nucleul dintat are forma olivei principale bulbare, cu hilul orientat postero-medial, si apartine
neocerebelului.
Nucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebelului, si din ei pleaca toate eferentele.
9. Aferentele cerebelului
Dupa ce dau colaterale nucleilor cerebelosi ajung in scoarta cerebeloasa ca fibre agatatoare si muschioase.
In general aferentele sunt activatoare pe celulele scoartei.
Stratul granular primeste majoritatea aferentelor, de aici informatiile merg spre stratul molecular asociativ,
iar statia finala a impulsurilor aferente sunt celulele Purkinje.
Axonii celulelor Purkinje parasesc scoarta si ajung la nucleii intracerebelosi, avand efect inhibitor pe ei.
Deci singura legatura dintre scoarta si nuclei sunt axonii celulelor Purkinje.
Aferentele sunt de 2 tipuri:
1) Aferente directe: -> fibre vestibulo-cerebeloase spre arhicerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi
inferiori)
-> fibre spino-cerebeloase anterioare si posterioare spre paleocerebel (ajung prin
pedunculii cerebelosi inferiori si superiori)
-> fibre cuneo-cerebeloase spre paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi
inferiori)
-> fibre trigemino-cerebeloase de la nucleul tractului mezencefalic al nervului
trigemen spre paleocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medular superior)
-> fibre tecto-cerebeloase cu informatii acustice si optice de la coliculii cvadrigemeni
spre neocerebel (ajung prin pedunculii cerebelosi superiori si valul medular superior)
2) Aferente indirecte: -> fibre cortico-reticulo-cerebeloase spre paleocerebel
-> fibre cortico-ponto-cerebeloase spre paleocerebel
-> ibre cortico-arcuato-cerebeloase spre paleocerebel
-> fibre cortico-olivo-cerebeloase spre neocerebel
Aceste fibre reprezinta majoritatea fibrelor muschioase si o mica parte din fibrele agatatoare