You are on page 1of 63

120 EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

puiui la dispozi|ie raportul expertizelor ante- comparativ adecvat, provenit de la persoanele


rioare si toate probele de scris (semnaturi) ale presupuse a fi executanfii actelor ce se
presupusului executant, examinate anterior. examineaza.
La dispozifia expertului trebuie sa se
puna inscrisul care confine textul (menfiunea) 9.1.2.2. Procurarea materialelor
supus examinarii sau semnatura si probele de
de comparatie
scris (semnaturi) prelevate de la presupusii
executanfi. Procurarea materialului de comparatie
Examinarea scrisului pe baza de fo- nu este sarcina experfilor, ci intra in obli-
tografii se face in cazul in care originalul s-a gafiile organelor care solicits expertiza si au
pierdut sau cand mentiunile au fost facute pe obligafia de a verifica daca scriptele de
un obiect sau material neobisnuit (pe peretele comparafie provin de la persoanele carora li
unei case, pe o usa etc.). Daca la dispozifia se atribuie, precum si de a le pune in discutia
expertului se depun exemplarele unui inscris, parfilor.
executate cu hartie de copiat, xerocopiile sau In urma punerii lor in discufie, se
fotografiile acestora, examinarea este mai inlatura toate probele de scris asupra carora
dificila. parfile nu cad de acord.
Rezolvarea cu succes a problemelor Dupa efectuarea acestor investigafii,
puse in fafa expertului depinde de calitatea si probele de scris trebuie sa fie nominalizate si
de cantitatea probelor de scris de comparable vizate de catre organele solicitatoare.
(probelor de semnatura a presupusului exe-
cutant). 9.1.2.3. Caracteristicile materialelor
Scriptele (semnaturile) ce se prezinta de comparatie
pentru expertiza, trebuie sa indeplineasca
anumite cerinje, din care amintim princi- Materialul de comparatie trebuie sa fie
palele doua cerinfe: cat mai amplu atat ca numar de piese, cat si
- la prelevarea probelor de scris ca intindere, pentru a cuprinde scrisul sau
(semnaturi), liber, este necesar sa se verifice semnaturile persoanelor respective in cat mai
autenticitatea lor, adica daca intr-adevar ele multe variante.
sunt intocmite de persoana in numele careia Aceasta se impune deoarece scrisul
sunt prezentate; fiecarei persoane prezinta o serie de mo-
- toate probele de scris (semnatura) dificari si transformari datorita unor cauze
trebuie certificate spre neschimbare de catre (factori) diferite, fenomen care poarta numele
de variabilitatea scrisului.
anchetatorul penal sau de instanta.
Variabilitatea scrisului poate fi:
Prezentarea unor scripte necertificate
a) temporala (succesiva) cand modifi-
exclude posibilitatea efectuarii expertizei.
carea scrisului are loc in timp, in diferite
etape din viafa persoanelor (varsta, profesie);
9.1.2.1. Importanta §i varietatea b) condifionata - apare in funcfie de
materialelor de comparatie anumite cauze (factori) ce acfioneaza izolat
sau simultan. Cauzele pot fi:
Expertiza criminalistica a scrisului este - obiective (defectuozitatea instrumen-
una dintre cele mai raspandite categorii ale tului de scriere, folosirea unor instrumente
expertizei judiciare, avand drept confinut exa- neobisnuite, scrierea pe un suport in miscare
minarea manuscriselor in vederea solufionarii sau necorespunzStoare, scrierea in condifii de
problemei cu privire la executanfii textelor iluminare insuficiente, in pozifii neobisnuite
sau a semnaturilor. etc.);
Examinarea se face comparand textul -subiective, care {in de persoana
sau semnaturile in discutie cu un material scriitorului (afecfiuni ale ochilor sau ale
Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor 121

aparatului locomotor, schimbari ale tonusu- afectat de starea emotiva sau teama, date de
lui muscular datorate proceselor de excitable executarea probelor in fa^a instan^elor sau
sau inhibi^ie din scoarja cerebrala, stari de organelor de ancheta;
ebrietate, intoxica^ii grave, sub influenza dro- - reprezinta o garan^ie a autenticita^ii
gurilor, sedativelor, tranchilizantelor etc.); semnaturilor sau a textelor scrise de mana, in
c) modala (intalnita la majoritatea per- situa^iile in care actele sunt intocmite in fa^a
soanelor) si se refera la dispozifta scriptorului unor organe de stat.
de a scrie intr-un fel sau altul (variante ale In cazul examinarii cifrelor, se vor
scrisului: tehnic, cu inflorituri, lizibil, ilizibil cauta scripte cu diverse opera^iuni materiale,
prin deghizarea scrisului); cu insiruiri de cifre cum apar in diferite
d) intrinseca (ce ^ine de constructia registre sau in diverse note cu cheltuieli
semnelor grafice) si se refera la faptul ca gospodaresti.
aceleasi semne realizate prin aceleasi miscari In cazul expertizarii semnaturilor se
nu vor fi identice in doua exerci^ii succesive, vor procura acte care sa con^ina mai multe
chiar daca sunt executate distinct si cu atat variante ale semnaturilor presupusului autor,
mai mult daca sunt intercalate intre litere inclusiv cele prescurtate (acte de serviciu,
diferite. condica de prezen^a, la serviciile de stare
De aici rezulta cu necesitate a se pune civila, eliberarea buletinelor de identitate si
la dispozi^ia expertului un material cat mai pasapoartelor, acte notariale etc.).
bogat §i variat. Probele libere trebuie depuse in ori-
ginal. Nu se admit duplicate, fotocopii sau
9.1.2.4. Clasificarea materialelor de xerox intrucat se limiteaza posibilitatea
studierii caracteristicilor scrisului de catre
comparatie expert. Fac excep^ie actele care sunt supuse
Materialul de comparatie ce serves,te la restric^iei de a fi scoase din institutii sau cele
efectuarea expertizelor poate fi incadrat in incorporate in mape sau registre cu care se
trei categorii: probe de scris libere (anterioare lucreaza in mod frecvent (registrele de stare
sau preexistente), probe intermediare2 si pro- civila). Fotocopiile si xerocopiile vor fi cer-
be experimentale (executate la cerere). tificate.
Condifiile ce trebuie sa le indepli-
Probele libere (anterioare sau pre- neasca probele libere:
existente) sunt cele executate de o anumita - sa fie scrise in aceeasi limba cu ac
persoana anterior cauzei §i fara a avea vreo tele de expertizat;
legatura cu imprejurarile acesteia (scrisori, - actele sa fie de acelasj tip (de exem-
notice, acte juridice, cereri, autobiografii, de- plu, daca se expertizeaza contracte, sa se
clara{ii, corespondents de serviciu, semnaturi procure de preferin^a acte sub semnatura
pe diferite acte la diverse organe etc.). privata sau autentice);
Aceste probe au o valoare foarte mare - actele ce se examineaza §i probele
in expertiza criminalistica a scrisului pentru libere sa fie scrise de preferin^a pe cat posibil
urmatoarele considerente: in aceeasj perioada de timp sau perioade
- ipoteza deghizarii este redusa la mi apropiate;
nim; - in masura posibilita^ilor sa se procure
- fund intocmite in condign diferite, ele acte scrise in condign similare, referitor la
con|in mai multe variante ale scrisului per- instrumentul de scris (stilou, pix, creion etc.)
soanei respective; si suportul de hartie (velina, .semivelina, ziar,
- scrisul este mai natural, mai apropiat carton etc.).
de scrisul obisnuit al scriptorului, nefiind Pentru a garanta autenticitatea proveni-
2
en^ei probelor libere, ele trebuie prezentate
Din practica judiciara s-a desprins §i aceasta presupusului executant pentru ca acesta sa
categoric.
122 EXPERTIZELE -MIJLOCDEPROBA INPROCESUL PENAL

confirme ca le-a scris personal, iar in cadrul din cauza proceselor care sunt pe rol, timpul
dezbaterilor sa fie puse in discufia partilor, avut la dispozitie este mult mai redus.
aceasta pentru ca exista riscul ca unele acte Aceste probe sunt de multe ori insufi-
care ar trebui intocmite personal, sa poata fi ciente pentru a se ajunge la o concluzie certa
scrise si de alte persoane. deoarece:
- unul din factorii care influenteaza
Probele de scris intermediare3 sunt
scrisul - starea subiectiva a scriptorului in
manuscrisele intocmite dupa declan§area li-
momentul intocmirii actului cercetat - nu
tigiului sau procesului penal, care pot fi in
poate fi reprodus in timpul efectuarii experi-
legatura cu cauza respectiva (cereri de che-
mentului;
mare in judecata, declaratii, note explicative,
- in privinta datei intocmirii, probele
dovezi de indeplinire a procedurii, notite cu
experimentale se pot apropia de actul cercetat
propuneri de probe etc.) sau nu sunt in
numai in cazul in care acest document a fost
legatura cu cauza, dar nu sunt intocmite
scris relativ recent;
pentru expertiza (scrisori adresate rudelor sau
- la data luarii acestor probe de scris,
cuno§tintelor, notice etc.).
persoana este in cunostin^a de cauza cu
Ele nu au valoarea probelor libere,
privire la efectuarea expertizei si ca atare,
intrucat la data intocmirii partea putea sa
fiind de rea credin{a, isi poate deghiza scrisul.
presupuna ca se va ajunge la efectuarea
expertizei §i ca vor putea fi folosite drept
material de comparafie, pentru ca: 9.1.2.5. Reguli speciale pentru pregatirea
- in aceasta situatie, deghizarea scri materialelor de comparatie
sului este mai probabila; in cazul probelor experimentale
- aceste acte fiind scrise mai citet, lip-
sesc tocmai elementele caracteristice scrisului - Li se va cere persoanelor banuite sa
natural, spontan, cand autorul are in vedere in scrie in primul rand declaratii sau note
mod special lizibilitatea scrisului; explicative in legatura cu unele imprejurari,
- in cazul in care actele ce se ex- chiar fara legatura cu cauza respectiva, pentru
pertizeaza sunt mai vechi, se pot constata ca atentia sa le fie concentrata asupra con-
diferen^e mai mari sau mai mici in funcfie de tinutului acestor acte §i nu asupra modului de
modificarea scrisului autorului in decursul realizare a scrisului.
timpului. - Se va proceda, apoi, la dictarea unui
§i in cazul acestor probe, trebuie pre- text pregatit din timp, in care sa figureze
zentate scriptele presupusului autor si sa fie cuvinte, men^iuni din text, fraze sau chiar
puse in discutia partilor. textul de examinat in intregime. Aici se vor
avea in vedere:
Probele de scris experimentale (exe- -textul sa corespunda din punct de
cutate la cerere) sunt cele care se executa vedere al limbii;
special pentru efectuarea expertizei. -daca textul este executat in acte
In cazul in care aceste probe sunt specifice (foi de operaduni CEC sau docu-
solicitate de organele polifiei sau parchetului, mente financiar-contabile) §i probele scrise
acestea pot fi executate la sediul lor. trebuie prezentate de sub forma unor ase-
In cazul in care sunt solicitate de in- menea documente, intrucat pentru expertiza
stanfa este bine ca probele sa fie executate in prezinta important §i dimensiunea, liniatura,
camera de consiliu intrucat solemnitatea §e- starea suprafejei documentelor;
dintelor de judecata poate crea persoanei o - dictarea se va face calm, cu voce lina
stare emotiva care sa-i afecteze scrisul, iar si in acela§i ritm, fara indicatii cu privire la
amplasarea textului, alineate, ortografie si
3
Din practica judiciara s-a desprins $i aceasta punctuatie;
categoric.
Expertiza criminalistica a scrisului s.i a documentelor 123

- abrevierile, cuvintele straine, expre- 9.1.3. Metoda de baza in expertiza


siile tehnice, cuvintele necunoscute de scrip-
tor nu se dicteaza litera cu litera, ci sunt
criminalistica a scrisului
lasate sa fie scrise a§a cum dore§te s.i cum o Metoda de baza folosita de expert, a§a
face in mod curent; cum am aratat anterior, este cea a com-
-daca se constata ca scriptorul vrea
paratiei4, precedata de examinarea separata a
sa-§i modifice scrisul s.i in acest mod in-
scrisului incriminat §i a celui de comparatie.
cetine§te sau grabeste ritmul scrisului, acest
In acest mod se determina caracteristicile
lucru trebuie impiedicat prin accelerarea sau
incetinirea dictarii; speciale (forma semnelor grafice) din compa-
-se va cere persoanei sa execute rarea carora rezulta asemanarile §i deosebi-
scrisul in toate variantele pe care le cunoa§te, rile. Acestea sunt puse in eviden^a cu ajutorul
pe diferite file. Daca varianta cautata nu ,,raportului de expertiza" intocmit de expert,
apare in scripte, i se va indica sa o execute lucru pe care-1 ilustram in continuare.
(majuscule, sens tehnic, caractere gotice In prezent, criminalistica romaneasca
etc.); beneficiaza de o tehnologie de inalta per-
- probele sa fie executate pe cat posibil formanta (de altfel singura din sud-estul Eu-
in acelea§i conditii in care a fost scris §i actul ropei) reprezentata prin aparatul VSC 2000
in litigiu (in picioare, §ezand, cu foile de (static de examinare a documentelor, compa-
hartie aplicate pe perete, cu mana stanga, cu rator video-spectral 2000).
sau fara ochelari, cu acelas.i gen de in Aparatul reprezinta o combinatie intre
strument de scris, pe acela§i gen de hartii sau ingineria digitala §i noile aplicatii software
formulare) facandu-se mentiunea pe ele ce permit analiza documentelor in spectrul
(probe) modul in care au fost luate; vizibil §i apropiat de regiunile ultraviolet §i
- nu se da actul in litigiu pentru a fi infraro§u. Aparatul este echipat cu doua
copiat de eel in cauza, deoarece ar avea multe camere video, una sensibila la infraro§u §i
posibilitati sa-§i deghizeze scrisul. cealalta de inalta rezolutie color, care permit
• In cazul in care actul litigios confine compararea a doua specimene preselectate
cifre, scriptorul va fi pus sa efectueze diferite prin combinatii de filtre §i lumini ce produc
operatiuni matematice pentru a i se distrage conditii de maxim contrast de imagine.
atentia de la forma cifrelor, el fiind con- Aparatul dispune de un microspec-
centrat in efectuarea calculelor. trometru de la 400-1000 nm ce contine in-
• Daca scrisorile anonime sunt insoti- formatii spectrale cantitative ale reflexiei §i
te de plicuri, i se va cere persoanei sa luminiscentei cernelurilor §i hartiei.
completeze §i plicurile, intrucat plasamentul Se pot obtine diagrame spectrale ce
mentiunilor, marimea literelor §i chiar forma pun in eviden^a adaugiri de texte.
lor pot furniza elemente cu caracter iden- VSC 2000 poate fi utilizat, de aseme-
tificator. nea, la relevarea scrisurilor invizibile (v. in
• Cand se expertizeaza semnaturi, este acest sens articolul: ,,Semnatura invizibila"
necesar ca acestea sa fie luate in primul rand de Gh. Ene din revista ,,Criminalistica" nr. 5
de la titulari §i apoi de la persoanele banuite. anul I, noiembrie 1999) §i greu lizibile, la
Ele se executa pe mai multe foi de hartie,
care trebuie luate dupa executarea a 5-7 4
Referitor la aceasta, de la Ordway Hilton, ne-a
semnaturi. In cazul semnaturilor ce trebuie sa ramas urmatorul pnncipiu: ,,Daca doua scrisuri - dintre
fie executate pentru alte persoane, scrip- care la unul autorul este cxmoscut, iar la celalalt nu -
prezinta in urma examinarii comparative una sau mai
torului i se cere sa scrie initial numele §i multe deosebiri caracteristice sau fundamentale, fara ca
prenumele titularului §i apoi sa execute acestea sa fie explicate in mod logic, scrisurile
propriile-i semnaturi. respective nu au fost executate de aceea§i persoana".
124 EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA INPROCESUL PENAL

relevarea scrisului initial, sters chimic, me- ta de 10 august 1994, un act aditional la
canic sau acoperit cu diverse substance. contractul de vanzare-cumparare, in doua
Permite stabilirea succesiunii gramelor exemplare, prin care se certifies faptul ca
(semnatura, stampila), adaugiri de text, ana- pana in acel moment, cumparatorul a platit,
liza comparative a scrisului (scrisul de mana, iar vanzatorul a primit suma de 550 DM, in
masini de scris, scos la imprimanta sau contul sumei datorate, document semnat de
reproduse prin metoda xerox) cat si a ambele parfi.
impresiunilor papilare. In perioada ce a urmat, cumparatorul
Al&turi de acest aparat mai mentionam refuza sistematic sa mai restituie banii
videomicroscopul de mare putere CVM 2000 datorati, sustinand ca s-a achitat de obligajii
ce permite mariri de imagini de pana la fafa de vanzator, ceea ce 1-a determinat pe eel
1000 ori si transfer de imagine in VSC 2000 din urma sa se adreseze justitiei pentru re-
pentru analize. cuperarea sumei ce i se cuvenea.
Intreaga analiza a documentelor si Ca proba in aparare, cumparatorul pre-
demonstratia privind o anume lucrare se zinta organelor de ancheta exemplarul doi -
realizeaza intr-un timp extrem de scurt in dactilografiat cu hartie copiativa albastra -
comparatie cu eel mai dotat si rapid in lucrari, al unui act aditional la contractul de vanzare-
laborator clasic. cumparare incheiat intre parti, datat tot 10
Aceste date, de altfel, au fost pre- august 1994, prin care se certifica
zentate in comunicarea cu titlul: ,,Utilizarea predarea si respectiv primirea sumei de
VSC 2000 in examinarea tehnica a docu- 21 000 DM in contul pretului stabilit.
mentelor", de V. Bogdan si C. Radu la al Documentul poarta la pozitiile res-
V-lea simpozion national de comunicari pective semnaturi depuse, de asemenea, cu
stiintifice: Criminalistica romdneasca la sfdr- hartie copiativa albastra. Sub semnatura cum-
§it de secol. Umbre §i lumini, care a avut loc paratorului apare, in forma latenta, urma unui
la Cluj-Napoca in perioada 27-28 mai 1999, scris ce pare a fi o semnatura (fig.9.1).
organizat de Societatea Romana de Crimi- Vanzatorul Radu-Sorin Dragan contes-
nalistica si Criminologie si Universitatea ta documentul prezentat, in totalitate, inclusiv
,,Babes-Bolyai" - Facultatea de Drept. semnatura existenta sub numele sau.
Expunem in continuare o spefa care isi In aceasta situatie, organele de ancheta
propune sa prezinte pe langa modul de se adreseaza expertului grafoscop, caruia ii
abordare a obiectivelor unei expertize asu-
stabileste urmatoarele intrebari:
pra unui inscris sub semnatura privata si
- daca cele doua acte aditionale pur-
importanja VSC 2000 la efectuarea unei
tand aceeasi data au fost dactilografiate cu
astfel de lucrari:
In vara anului 1993, cetajeanul Radu- aceeasi masina de scris;
Sorin Dragan, de 50 de ani, din orasul - daca aceleasi documente au fost dac
Bistrifa, incheie un contract de vanzare- tilografiate de aceeasi persoana;
cumparare a unui imobil situat in aceeasi -daca semnatura depusa la pozitia:
localitate, concitadinului sau Cristian-Con- ,,Am primit" din cuprinsul actului aditional in
stantin Duca, valoarea fund stabilita, prin referire la suma de 21 000 DM a fost exe-
negocieri, la suma de 30 000 DM. cutatS de vanzator;
Cumparatorul ofera la incheierea tran- -daca urma latenta de scris de pe
zactiei, ca prima transa a pretului stabilit, un documentul contestat este o semnatura si de
autoturism Volkswagen, pe care il evalueaza catre cine a fost executata.
la 4650 DM, restul urmand sa fie achitat in Prin mijloacele tehnico-criminalistice
numerar. clasice, examenul scrisului dactilografiat de-
Dupa mai multe tergiversari ale res- pus pe cele doua acte a condus la concluzia
tituirii datoriei, cele doua parfi incheie la da- utilizarii aceleiasi masini de scris, baza
Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor 125

constatarii fund: pasul masinii, forma §i observa urmele unui scris in forma
dimensiunile caracterelor, distan^a dintre ran- latenta, depus cu hartie copiativa albastra,
duri, caracteristicile individuale legate de ce pare a urma traseul unei semnaturi
pozitia deplasata a unor caractere fata de (fig.9.4).
celelalte si de linia de baza a scrisului §i uzuri Examinarea cu mijloace optice clasi-
ale unor caractere, iar suprapunerea cu- ce - lupa, microscop - nu au dat rezultate,
vintelor din text intregeste demonstra^iile fapt pentru care am apelat la dispozitivul
efectuate. ultraperformant VSC 2000, de produce bri-
In ceea ce priveste persoana care a tanica, cu ajutorul caruia am reu§it aducerea
dactilografiat textele celor doua documente, scrisului in forma vizibila (fig.9.5).
analiza a relevat ca in ambele acte, scriptorul Simpla vizualizare a rezultatului ob-
dactilograf, datorita automatismelor formate, {inut a stabilit ca suntem in prezen^a unei
executa constant elemente care-1 caracteri- semnaturi, ale carei elemente grafice consti-
zeaza, parte dintre ele fund: la substantivele tutive sunt asemanatoare celei recunoscute de
proprii ori la inceput de fraza suprapune vanzatorul Radu-Sorin Dragan.
caracterul literei majuscule peste caracterul Dupa analiza grafica comparative ama-
literei minuscule; despar^irea in silabe la nuntita a semnaturii reactivate optic si a celei
sfarsit de rand se face incorect (de exemplu recunoscute de vanzator am concluzionat ca
cuvantul Bistri^a, este despar^it ,,Bist" §i ambele au fost executate de acesta, insa
,,rita"); introducerea de pauze nejustificate pozi|ia ei nefireasca a necesitat explicarea
intre ultima litera a frazei s.i punct; suprapune momentului depunerii. In acest sens, cu
semnul parantezelor peste caracterele cifrelor acelasj dispozitiv VSC 2000 am realizat o
aflate pe aceeasi tasta, respectiv 6 §i 7. supraproiecjie a celor doua semnaturi, re-
Studiul grafic comparativ intre sem- zultand nu numai formele grafice identice, ci
natura contestata si cea recunoscuta de §i dimensiunile si pozitia trasaturilor, ceea ce
vanzator a demonstrat ca, desi la o prima demonstreaza faptul ca semnaturile de pe
vedere, ambele semnaturi con^in, in aparen^a, actul adi{ional in referire la suma de 550 DM
acelea§i elemente de constructfe grafica, cea si eel in referire la suma de 21 000 DM,
depusa pe actul adijional in referire la suma sub semnatura predatorului (cumparatoru-
de 21 000 DM prezinta o serie de diferen- lui) au fost executate concomitent (v. fig.9.6,
{e, astfel: nesiguranta executarii traseelor, unde in prima faza semnaturile sunt u§or
datorita unor ezitari s.i viteze scazute in depozitionate, iar in final suprapunerea este
trasare, lipsa unor cro§ete ori reintoarceri in totala).
debutul sau fmalul unor grafisme, mlocuirea Concluzia de mai sus, coroborata cu
buclelor reale §i virtuale cu repasari ale faptul ca la pozi^ia unde a semnat predatorul,
traseelor, formele rotunjite sunt executate
unde initial a fost dactilografiat ,,Am primit"
unghiular ori semiunghiular, deplasarea unor
§i apoi anulat cuvantul ,,primit", comple-
componente grafice fa$ de anumite repere
tandu-se cu cuvantul ,,dat", semnatura pri-
(incipience, Hnii, intersectii etc.) - (v. fig.9.2,
mitorului executata de alta persoana §i nu in
semnatura recunoscuta, §i fig.9.3, semnatura
ultimul rand, faptul ca primul exemplar al
contestata).
Constatarile de mai sus pun, desigur, acestui act nu exista, dovede§te indubitabil ca
bazele concluziei ca semnatura de pe actul documentul denumit ,Act adifional la con-
aditional prezentat de cumparator nu a fost tractul de vanzare-cumparare", datat 10 au-
executata de contestatar, ci de o alta per- gust 1994 si in referire la restituirea sumei de
soana, dupa model original. 21 000 DM este contrafacut.
A§a cum aratat in prezentarea spetei, (Ene Gh. ,,Semnatura invizibila", arti-
pe actul adi^ional contestat, sub semnatura col publicat m Criminalistica, revista de in-
cumparatorului Cristian-Constantin Duca, se formare, documentare §i opinii, nr. 5 anul I,
noiembrie 1999).
126 EXPERTIZELE -MJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

9.1.3.1. Raport de expertiza criminalistica privind un text anonim

MINISTERUL JUSTITIEI
LABORATORUL INTERJUDETEAN
DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE

RAPORT
OE EXPERTIZA
CRIMINALISTICA
NR ......
din .....
"

Dosar nr.166/92 al JUDECATORIEI .......


EXPERT: ..

OBIECTUL EXPERTIZE!

Prin Tncheierea de §edint3 nr.101 din 15.IV.1992, se dispune efectuarea unei expertize
grafice pentru a se stabili dacS textul Tn litigiu, respectiv anonima intitulata': ,,Domnule
Georgescu, fntamplator v-am cunoscut TmpreunS cu...", a fost scrisS de numitul Pavel
Constantin.

OBIECTELE SUPUSE EXAMINARII

Piesa fn litigiu este reprezentatS de un Tnscris intitulat ,,Domnule Georgescu, Tntampla'tor


v-am cunoscut TmpreunS cu...", scris cu cerneala neagrS pe o coala de hartie alba (cu
dimensiunile formatului A4), fiind datatj tn final, (partea inferioara' a colii de hartie, Tn stanga)
,,21.09.'91" §i respectiv ,,Un fotograf (partea inferioara' dreaptS).
Proba de scris reprezinta un text intitulat ,,Declaratie, Subsemnatul Pavel Constantin,
domiciliat Tn localitatea...", scrisS cu cerneala neagrS pe o coala de hartie alb3 (avand
dimensiunile formatului A4), fiind datatS Tn final (partea superioara' a textului, Tn stanga)
,,12.12.'91", iar Tn partea dreaptS fiind aplicata' semna'tura ,,C.Pavel".
-

CONSTATARI
ANALIZA COMPARATIVA DINTRE PIESA AFLATA IN LITIGIU SI SCRIPTA DE
COMPARATIE, EMANATA DE LA NUMITUL PAVEL CONSTANTIN

Textul piesei Tn litigiu reprezinta' un scris cursiv, cu dimensiunea relativS mijlocie, cea
absoluta p3trat§, continuitatea dimensiunii u§or inegaia, cu depasantele superioare §i inferioare
variabile, cu raportul dintre majuscule si minuscule normal.
Este un scris dilatat, cu spa^iile dintre litere §i cuvinte largi, iar cele dintre randuri normale,
cu amplitudine normals.
Constatam c3 este un scris cu mclinatje verticals cu u§oare tendinte spre stanga, dar Jn
mod constant, cu randurile orizontale, cu finale progresive.
fn privinta arcuirii, observSm c& nazalele sunt mixte (predominand forma Tn ghirlandS si
semiunghiulara').
Este un scris cursiv, combinat, natural, de evolutie superioara.
Constatcim o presiune moderate §i neuniforma' (cu ductele suitoare subtiri, iar cele
coboratoare normale). Cat prive§te forma ductelor, evidentjem ductele cilindrice sj cele ascufite.
Fig.9.1. Documentul de vanzare - cumparare.

Fig.9.3. Semnatura contestata.


Fig.9.2. Semnatura recunoscuta.
Fig.9.4. Semnatura cumparatorului si
formele unui scris in forma latenta depus
cu hartie copiati va albastra.

Fig.9.5. Examinarea semnaturii cu


ajutorul dispozitivului VSC 2000.

Fig.9.6. Semnatura predatorului (cumparatorului).


Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor 127

Este un scris limpede, executat cu vitezS moderate, precis, legat, cu ovale Tnchise (uzi-
teazS lacatuirea acestora) si unele deschise. Articulatia se face Tn ghirlanda.
tn privinta oranduirii scrisului constatam un ansamblu ordonat, ingrijit, cu o claritate
coplesitoare, Tncadrat sinistromarginat regresiv.
La asezarea topograficS a textului Tn pagina evidentiem plasarea datei Tn partea stangS
inferioara a colii de hartie, data fiind formata din cifre arabe, ziua, luna, anul fiind despSrtite prin
puncte. In privinta modului de scriere al anului foloseste apostroful ('91).
Plasarea titlului se face usor in partea stanga, dupa care apiicS virgula.
Scrierea Tn partea dreapta, inferioara, a colii de hartie a cuvintelor ,,Un fotograf, si ceva mai
sus, comparativ cu data 21.09.'91, se face Tn acela§i mod si la scripta de comparable.
Caracteristicile grafice generale pe care le-am descris anterior, le Tntalnim si la scripta de
comparat-ie emanatS de la Pavel Constantin.
In continuarea analizei noastre vom descrie comparativ, ilustrat prin fotograme, cele mai
caracteristice elemente grafice, pe care le Tntalnim Tn morfologia unor litere, atat din piesa Tn
litigiu cat si din scripta de comparable emanata de la sus-numitul.
In debut, minuscula ,,a" (fig.9.7) - se remarca prin absenta trasaturii preliminare, prin
punctui de atac plasat Tn stanga la ora 09,00, prin ovalul lacatuit si unghiular la baza si prin
grama a doua distantata, repasata la partea superioarS cu fmalul concav.

/.•

Fig.9.7. Minuscula ,,a" (de debut): a) litigiu; b) proba.

In interiorul cuvantului (fig.9.8) aceastS minuscula are caracteristic legStura cu litera


anterioara, punctui de atac plasat la ora 11,00 si grama a doua distantata unghiulara la partea
superioara cu fmalul concav §i usor retinut.

Fig.9.8. Minuscula ,^i" (Tn interiorul cuvantului): a) litigiu; b) proba.


128 EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

In pozitie finala (fig.9.9) - evidentiem legatura cu litera anterioara, punctul incipient plasat in
interiorul ovalului la ora 10 si grama a doua cu debutui separat, iar finalul concav.

/.

Fig.9.9. Minuscula ,,a" (de final): a) litigiu; b) proba.


In pozitie finala, minuscula ,,a" (fig.9.10) -- are caracteristic legatura cu litera
anterioarS, ovalul §i grama a doua executate sub aceeas, i grafica ca la minuscula ,,a", iar semnul
diacritic plasat superior fn dreapta, executat fn forma semiovala, cu microcro§et fn debut si
finalul u§or amplificat.

t rt

*,' i-
Fig.9.10. Minuscula ,,a" (de final): a) litigiu; b) proba.

Depasanta ,,b" (fig.9.11) - se remarcS prin linia de atac prescurtata, cu debutui plasat
deasupra liniei de baza a scrisului, prin bucla reals fntretaiata median, prin partea inferioara
concavS si prin latul real cu finalul legat de litera urmatoare.

Fig.9.11. Minuscula ,,b" (de final): a) litigiu; b) proba.


Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor 129

La depasanta ,,d" (fig.9.12) - observSm punctul de atac plasat intern la ora 9,00, ovalul
semiunghiular la baz§ cu punctul final dirijat §i amplificat In stanga, bastonata distantata,
buclata real cu finalul legat de litera urmatoare.

Fig.9.12. Minuscula ,,d" (de final): a) litigiu; b) proba.


....... La abrevierea dv. (fig.9.13) - constatam depasanta ,,d" cu punctul incipient plasat in
dreapta la ora 03,00, ovalul Tnchis, bastonata buclata real cu ducta coboratoare secants la oval
si finalul legat de litera urmatoare; minuscula ,,v" are debutul buclat real, partea inferioarS
concavS si finalul Tn forma de lat real sau u§or virtual.

Fig.9.13. Minuscula ,,dv" (de final): a) litigiu; b) proba.

La depasanta ,,f" (fig.9.14) - observSm bucla usor deschisS, ducta coboratoare a


partii inferioare u§or convex^, ducta suitoare mtreruptei §i bara u§or concav§, cu lat virtual In
debut, iar finalul legat de litera urmatoare.

Fig.9.14. Minuscula ,,f': a) litigiu; b) proba.


130 EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

Tn interiorul cuvantului, minuscula ,,g" (fig.9.15) - se remarcS prin legSturile dintre litere,
prin punctui de atac plasat intern la ora 09,00, prin finalul ovalului dirijat Tn stanga si prin grama
a doua executata fn continuarea trSsSturii cu bucla reals TntretaiatS superior partii mediane si
prin finalul tangent la oval. ____________

Fig.9.15. Minuscula ,,g" (in interiorul cuvantului): a) litigiu; b) proba.

La grupul ,,gesc" (fig.9.16) - constatSm:


- minuscula »g" are ovalul executat dupS aceeasj grafica, bucla intretaiata median si finalul
ascendent;
- minuscula ,,e" este redusa la o bucla reala;
- minuscula ,,s" este executatS Tn continuare cu partea inferioara buclata triunghiular si
finalul concav si ascendent;
- minuscula Oc" are debutul ascutit si finalul ascendent legat de litera urmatoare.

Fig.9.16. Grupul ,,gesc": a) litigiu; b) proba.

La cuvantul ,,in" (fig.9.17) - constatSm:


- minuscula „?" are linia de atac convexa, cu croset Tn debut, bastonul legat semiunghiular
la partea superioarS cu finalul unghiular si semnul diacritic plasat superior Tn partea cu debutul
Tn forma de croset, partea medians convexd si finalul usor ondulat;
- minuscula ,,n" este executata Tn continuare cu gramele repasate la partea superioara si
semiunghiulare la baza, iar finalul ultimei grame usor retinut.
.

Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor 131

Fig.9.17. Cuvantul ,,in ": a) litigiu; b) prob&.

La grupul ,in" (fig.9.18) - remarccim minuscula ,,T" cu bastonul liniar sau u§or convex si
semnul diacritic plasat superior cu debutui Tn forma de cro§et, partea mediant §i finalul legat de
debutui nazalei ,,n" printr-o trSseitura extracaligraficS convexci; minuscula ,,n" are debutui buclat
real, grama intai semiunghiularS la partea superioara, legatura dintre grame, de asemenea, se
face semiunghiular, grama a doua repasatci cu finalul legat de litera urm§toare.

Fig.9.18. Grupul ,,in": a) litigiu; b) proba.

Minuscula ,,m" (fig.9.19) - are caracteristic debutui convex, prima grama semiunghiularS
la partea superioarel, gramele a doua si a treia unghiular-repasate, legatura semiunghiulara
dintre grama intai sj a doua §i Tn ghirlanda Tntre gramele a doua si a treia, iar finalul ultimei
grame concav §i legat de litera urmatoare; privite Tn ansamblu cele trei grame sunt gladiolate.

Fig.9.19. Minuscula ,jn": a) litigiu; b) proba.


132 EXPERTIZELE - MJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

Tn debut, minuscula ,,o" (fig.9.20) - se remarca" prin punctui de atac plasat fn partea
stangS, prin ovalul Tntretalat submedian si prin finalul ascendent legat de litera urmatoare.

\£*=

Fig.9.20. Minuscula ,,o": a) litigiu; b) proba.

In interiorul cuvantului (fig.9.21) - aceasta minuscula are semnificativ legatura cu litera


anterioara, punctui de atac plasat intern la ora 10,00 si finalul semiovalului dirijat in dreapta la
ora 04,00.

ff
T
Fig.9.21. Minuscula ,,o" (in interiorul cuvantului): a) litigiu; b) proba.

Depasanta ,,p" (fig.9.22) - se evidentiaza prin bastonul dedublat la croset in debut si prin
grama a doua concava cu lat virtual Tn debut si finalul legat de litera urmStoare.

Fig.9.22. Minuscula ,,p": a) litigiu; b) proba.

Tn interiorul cuvantului, minuscula ,,r" (fig. 9.23) - se remarca prin legaturile dintre litere
(prima legatura se face sub linia de baza) prin trasatura preliminara prelungind, prin latul real si
Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor 133

plasat superior corpului de liters, prin podis,ul amplificat, liniar si descendent si prin grama a doua
concava.

Fig.9.23. Minuscula,,r": a) litigiu; b) proba.

La grupul ,,re" (fig.9.24) - constatam: legatura cu litera anterioara, minuscula ,,r" cu partea
superioara sub forma de lat virtual si grama a doua liniara plasata oblic (inclinata mult stanga) sj
legata unghiular cu litera urmatoare; minuscula ,,e" are bucleta reala intretaiata inferior si finalul
mult amplificat pe linia de baza.

Fig.9.24. Grupul ,re": a) litigiu; b) proba.

Cuvantul ,,si" (fig.9.25) - se remarcS prin minuscula „§" executata in forma convexa cu
croset In debut §i finalul buclat real, sedila plasata inferior, In dreapta §i executatci tn forma
unghiularS; minuscula ,,i" este executata Tn continuare cu debutul rontunjit si finalul redus la un
croset, iar semnul diacritic convex, amplificat cu croset in debut.

Fig.9.25. Cuvantul ,,si": a) litigiu; b) proba.


134 EXPERTIZELE - MJJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

La grupul ,,ti" (fig.9.26) - depasanta ‘’t" are trunghiul liniar sau usor convex cu croset in
debut, sedila executata sub forma unei trasaturi concave si bara plasata submedian, usor
convexa §i descendentS; minuscula ,,i" este executata Tn continuarea barei, fiind redusa la un
microcroset, iar semnul diacritic prezinta aceeasi grafica ca la grupul ,,si".

Fig.9.26. Grupul ,,{i": a) litigiu; b) proba.

Minuscula ,,z" (fig.9.27) - are caracteristic podisui superior redus la un croset diagonala
u§or ondulatd, partea inferioara buciata real In dreapta si legate de bard printr-un lat virtual
(stanga), finalul barei fiind amplificat ?i legat de litera urmatoare.

Fig.9.27. Minuscula ,^": a) litigiu; b) proba.

La majuscula ,,E" (fig.9.28) - observam o imitare a modelului tipografic cu gramele Tntai si


a patra executate sub forma unei tras§turi convexe cu debutul Tn forma de croset si finalul cu
tampon, grama a doua plasata inferior cu tampon Tn final si grama medians usor ascendents
intersectata de un alt tampon.

Fig.9.28. Majuscula ,E": a) litigiu; b) proba.


Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor 135

Majuscula ,,l" (fig.9.29) - se evidentiaza prin bastonul usor convex cu croset Tn final si prin
semnul diacritic convex, de asemenea, cu croset Tn debut.

Fig.9.29. Majuscula I": a) litigiu; b) proba.

La majuscula ,,V" (fig.9.30) - observam prima grams liniara, legatura semiunghiulara


dintre grame si grama a doua convex^ cu finalul buclat real.

Fig.9.30. Majuscula ,,V": a) litigiu; b) proba.

Elemente grafice caracteristice intalnim §i la alte litere, dar nu le mai descriem Tntrucat
consideram suficienta analiza de mai sus pentru a formula urmatoarea

CONCLUZIE

Piesa Tn litigiu (fig.9.31) intitulatS Tn introducerea prezentului raport a fast scrisa de numitui
Pavel Constantin de la care emana scripta de comparatie (fig.9.32).

.
EXPERTIZELE - MLJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

Fig.9.31. Piesa in litigiu din raportul de expertiza criminalistica.


Expertiza criminalistica a scrisului yi a documentelor

&sSU>

<? J ecc
^ A v
(} -
*c««32>vV>c

\oor ^i
\AA^^-

Fig.9.32. Proba de scris apartinand numitului P.C. din raportul de expertiza criminalistica.
138 _____________________EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

9.1.3.2. Raport de expertiza criminalistica privind o semnatura


MINISTERUL JUSTITIEI
LABORATORUL INERJUDETEAN
DE EXPERTIZE CRIMINALISTICE
BUCURESTI

RAPORT
DE EXPERTIZA
CRIMINALISTICA5
NR
din......
.
Dosar nr ... al JUDECATORIEI..........
EXPERT...

OBIECTUL EXPERTIZE!

Se cere sa se stabilesca daca semnatura de pe ,,actul de schimb", nr.1003 din 30.07. 1997,
de la pozitia ,,detinator teren" (fig.9.33), apartJne numitului Cernea Ion (fig.9.34).

Fig.9.33. Semnatura in litigiu.

Fig.9.34. SemnSturi de comparatie.

1
A.Fratiia, Gh.Pasescu - Expertiza criminalistica a semnaturii, Editura National, Bucurejti, 1997, pp.200-202.
Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor 139

SCRIPTE DE COMPARATIE

Pentru efectuarea expertizei ne-au fost puse la dispozitie urmatoarele acte purtand
semnatura lui Cemea Ion:
- o copie prin metoda xerox de pe fisa individuate de instructaj pentru normele P.S.I, a sus-
numitului;
- probe de semnatura iuate lui Cernea Ion Tn fata instantei.

CONSTATARI
Semnatura tn litigiu de pe actul supus expertizarii se afia pe prima paginS a acestuia, Tn
coltul din dreapta-sus, la rubrica detinator teren si este executatS cu pasta de culoare albastrd.
Aceasta este de tip literal, reprezentand initiala numelui si prenumele redate legat, are un
aspect spontan si nu prezinta urme ce ar indica o copiere.
Examinarea comparative a semnaturii de pe actul tn litigiu cu cele executate de Cemea Ion
evidentiaza ca, sub aspectul caracteristicilor individualizatoare ale semnelor grafice com-
ponente, semnatura in litigiu se IncadreazS Tn coordonatele semnSturilor obisnuite ale lui
Cemea Ion.
Spre exemplificare, notam urmatoarele caracteristici grafice.
- executarea semnaturii legata, cu traseu grafic continuu (1);
-trfisatura franta a incipientei semnului grafic reprezentand majuscula ,,C" sub initiala
numelui (2);
- realizarea majusculei ,,CU sub forma unui voal (3);
- continuarea semnaturii cu o bucla ce ar putea reprezenta minuscuia ,,e" (4);
- legStura cu semnul grafic reprezentand majuscula ,,l" caligrafica este facuta printr-o
trasStura unghiulara plasatd la nivelul superior al majusculelor (5);
- forma concava a trasaturii superioare a majusculei ,l" caligrafice (6);
- unirea printr-o bucla suprainaltata a celor doua trasaturi ale majusculei caligrafice „I" (7);
- convexitatea mai pronuntata a pSr^ii din dreapta a acestei bucle (8);
- dublarea sj supradimensionarea trasSturii verticale a majusculei ,,l" caligrafice (9);
- finalizarea majusculei „I" printr-o forma grafica cu aspect concav, ce are punctul incipient
In locul de unire a celor doua trasaturi componente (10);
- parafa semnaturii prezinta o concavitate orientals usor spre stanga (11) si o fmalizare
alungita terminata Tn varf de ac (12);
- orientarea ascendenta a semnaturii (13).
Asemanarile stabilite demonstreaza identitatea de autor a semndturilor comparate.
de cele de mai sus, formuiam, urmatoarea

CONCLUZIE

Semnatura Tn litigiu de pe actul de schimb nr.1003 din 30.07.1997 de la pozitia detinator


teren a fost executata de numitul Cemea Ion.

Expert,
140 EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA INPROCESUL PENAL

9.1.4. Expertiza grafica §i grafologia Asa meat, ceea ce se solicita in actele


notariale si in mod obisnuit, in justice, este o
Se face curent confuzie intre expertiza expertiza grafica.
grafica si grafologie, desi s-a precizat mca In mod special se cere un examen gra-
mai demult deosebirea dintre acesti termeni. fologie, adica o analiza a psihologiei scrisului
Nu numai ca denumirea de ,,expertiza cuiva, pentru a cauta sa se stabileasca struc-
grafologica" figureaza in numeroase ordo- ture personalitatii (normale sau anormale),
analiza efectuata de catre un grafolog care are
nanfe si incheieri ale instanfelor de cercetare
o pregatire psihologica.
penala si ale instantelor de judecata, dar rar Asa incat, e locul de a face sa dispara
am intalnit o persoana care sa faca distinctia confuzia dintre expertiza grafica si exame-
corecta intre expertiza grafica si grafologie. nul grafologie, asa cum sublinia si la noi prof.
Este vorba de studiul scrisului. Dar, eel H. Stahl.
ce se apleaca asupra unei scrieri poate fi Sunt doua nofiuni cu totul diferite: ,,Po{i
caligraf, expert grafic, grafolog, asa cum, de fi grafolog fara a fi expert grafic si sunt ex-
exemplu, cine studiaza un corp omenesc poa- perti grafici care se intituleaza ,,grafologi",
te fi anatomist, pictor, sculptor etc. fara a fi studiat tratatele de grafologie si fara
Discipline deosebite, atat expertiza gra- a avea o formatie psihologica", remarca pro-
fica cat si grafologia, au o parte comuna: fesorul Stahl.
cercetarea caracterelor obiective ale scrisului. In continuare, vom detalia cele expuse
Un scris - ca sa exemplificam - poate fi mai anterior.
mare sau mai mic, mai repede sau mai incet, Despre expertiza grafica am vorbit de la
Tnceputul prezentului capitol si pana aici, de
apasat sau user, legat sau, dimpotriva, cu
aceea vom trata mai departe problema
litere separate, ordonat sau dezordonat etc. grafologiei.
Sunt caractere grafice care-i intereseaza
si pe grafolog si pe expertul grafic. Ele
constituie in munca si a unuia si a altuia un Motto: ,,Condeiul este graiul sufletului".
studiu de mceput absolut necesar. Cervantes - Don Quijote
Dupa efectuarea acestei cercetari de ana-
tomic grafica, expertiza grafica si grafologia Grafologia, studiul scrisului pentru a
isi separa drumurile. determina calitatile autorului lui, a suferit
Expertiza grafica, in principal, se preo- intr-un timp scurt o mare evolutie, trans-
cupa numai de identificarea autorului unui formandu-se dintr-o simpla distractie de salon
scris si cu descoperirea falsurilor in scrieri,
intr-o disciplina cu baze stiin^ifice demon-
recte:
strate.
- verificarea faptului daca un text sau o
Cuvantul ,,grafologie"6 deriva din com-
semnatura provine de la scriptorul nomina-
punerea termenilor grecesti: graphein care fn-
lizat in act;
- identificarea persoanei care a efectuat seamna ,,a scrie" si logos care Tnseamna
un text sau o semnatura care s-au dovedit ca ,,stiin^a". Acest termen a fost intrebuintat
nu aparjine titularului respectiv (false) sau ca pentru prima oara in 1872 de catre abatele
re provine de la un autor necunoscut (scrisori M/'chon, care 1-a luat ca titJu al lucrarii sale,
anonime, acte pe nume fictive, adaugiri etc.). Systeme de graphologie. Din acest moment,
Grafologia (analiza grafologica) merge
mai departe si anume sa deceleze, dupa scri- 6
Andrei Athanasiu, Tratat de grafologie. Cunoa^-
ere, insusirile autorului ei, adica vrea sa afle terea personalitafii prin scris, Editura Humanitas,
legatura dintre scris si personalitate. Bucurejti, 1996, p. 7.
Expertiza criminalistica a scrisului si a documentelor 141

el devine un termen general pentru desem- direcfia si distributia ei pe hartie. El introduce


narea studiului scrisului ca expresie a ca- principiul expresiei, dupa care orice miscare
racterului §i a personalitatii scriptorului. El nu exteriorizeaza mobilul sentimentului care se
semnifica nimic altceva decat analiza sau exprima.
psihologia scrisului. fnceputurile grafologiei La fel, cehul Saudek pune in valoare tot
trebuie cautate in antichitate, cand multf - complexul scriptic si cauta sa verifice expe-
fntre care Aristotel, Demetrius din Falera si rimental, cu ajutorul cinematografiei, viteza
mai ales Suetonius - au intrevazut legatura scrisului, stabilindu-i o serie de legi.
dintre scriere §i caracterul individului. Max Pulver (Elvetfa) observa in serfs
Adevaratul parinte al grafologiei este viata psihica con§tienta, dar scruteaza §i ima-
abatele J.H. Michon (1801-1881)7 care, cu ginile incon§tientului, adica tendin^ele care
un neobi§nuit dar al observatiei §i o munca influenteaza asupra sentimentelor §i asupra
perseverenta, publica in 1872 o lucrare intitu- ac^iunilor noastre.
lata Les mysteres de I'ecriture. Apoi Michon O contribufie originala aduce §i R.Pophal
scrie: Systeme de graphologie. Methods (Germania), care incearca sa demonstreze ca
pratique, unde, printr-o documentare extrem simpla cercetare a fiziologiei mi§carii grafice
de bogata stabiles.te primele reguli ale ne da posibilitatea cunoa§terii expresive §i
grafologiei. Michon spune: ,,Pentru ca sa reprezentative a scrisului.
putem avea revelajia unui lucru interior s.i La noi in tara s-au ocupat cu studiul scri-
invizibil printr-un semn exterior vizibil, sului prof. dr. Gheorghe Marinescu, prof. dr.
trebuie sa existe o legatura intre semn §i C.I. Parhon, dr.M. Derevici, Elena Bogdano-
lucrul semnificat. Acest raport exista tntre vici, Henri Stahl, Andrei Athanasiu.
creier, organ al gandirii si manifestarile Astfel, C.I. Parhon insista asupra necesi-
exterioare ale sentimentelor, gesturi, atitudini, tatii determinarii caracterelor obiective ale
expresia fizionomica sau a limbajului... Ast- scriptelor, aratand legatura dintre scriere §i
fel, toate semnele grafologice se explica, personalitatea somatopsihica. ,,Un raport intre
comparandu-le cu gesturile naturale ale omu- scriere ?i personalitate e in afara de orice
lui". indoiala. Putem afirma de cele mai multe ori
Continuatorul lui Michon, fondatorul ca o anumita scriere aparjine unei anumite
grafologiei moderne in Franca8, a fost J. Cre- persoane, dupa cum putem identifica acea
pieux-Jamin, care a supus verificarii cele persoana printre multe altele sau dupa cum o
stabilite de Michon. El cerceteaza dominan- putem recunoaste pe o fotografie. Faptul
tele unei scrieri, determinand §apte clase: acesta este bazat pe principiul corela|iilor.
viteza, presiunea, forma, direcfia, dimensiu- Scrisul e, in ultima analiza, expresia inre-
nea, continuitatea s. i oranduirea. gistrata a unor contrac^i musculare, ele insele
$coala germanS a dus mai departe cele expresia scurgerii in mu§chi, cu o anumita
initiate de Michon. intensitate, viteza §i ritm, a energiei nervoase.
Ludwig Klages a dat o deosebita stra- Acestea toate nu Jin nutnai de activitatea
lucire §colii germane, considerand scrierea ca psihica, de caracterul individului, ci §i de cea
o imitate, studiind-o fn ritmul, intensitetea, somatica, prima frind de altfel, strict condi-
|ionata de ultima".
'•8 A. Athanasiu, op. cit, pp. 8-9 ?i A. Athanasiu In general, dupa doi ani de studii se-
?i colab., Cars de grofologie, Editors. PAN-PUBLI-
SHING HOUSE, 1997, pp. 2-3.
rioase, un grafolog dotat este capabil de-a
142 EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA INPROCESUL PENAL

face, pe o scriere de dificultate mijlocie, o 9.1.4.1. Schita grafologica dupa


schita justa, in timp ce portretul aprofundat grafismul lui M.N.9
nu poate fi abordat cu succes decat dupa
Impresie generala: eficacitate si vivaci-
cativa ani de experienja.
tate, intr-un ansamblu rejinut si echilibrat.
Informatiile otyinute de un bun grafolog
pot fi juste in 90% din cazuri, astfel meat Organizarea grafismului: putine forme cu
marja de eroare este mica pentru o disciplina adevarat personale, dar claritate si structurare.
care are un domeniu de cercetare atat de Armonie: scriere armonioasa, desi o oa-
sensibil precum caracterul. recare lipsa de usurinta si de sobrietate;
Rezultatul unei analize grafologice se grafism omogen.
concretizeaza printr-o schita grafologica sou Formniveau: de evidential bunul mers al
portret grafologic, prezentate in continuare repartifiei (articularea negrelor si albelor), dar
ca exemple. mai multa constrangere decat liberare.

JU dU|,'tL^
e..f-

AU

.AJU*<A
U

Fig.9.35. Scrisul lui M.N. dupS care s-a efectuat schija grafologica.

9
Andrei Athanasiu, Tratat de grafologie. Cunoa^-
terea personalitafii prin scris, Editura Humanitas,
Bucure?ti, pp. 274-276.
143
Expertiza, Crlminalistica a scrisului si a
documentelor
activitate regulata, voluntara, motivata prin
Raportul de forma-miscare: miscare reti-
simtul datoriei si mandrie personals.
nuta care creeaza o forma bine controlatS.
Definite: scriere simplS, clara si prop tionala, Abordare psihologica, caracterolo-
retinutS, cu zona mediana mijlocie §1 putin gica, tipologica
inegalS; in ghirlanda, verticals spre usor Hipocrate: limfaticul pare temperamer,
redresata, ordonata, aerata spre spatfata, cu bun de baza, mascat printr-un bilios al compo
contact pe linia care este bine retinuta; tamentului.
presume nuantatS, fma, cu cateva ascupjm. Le Senne: criptemotiv-activ-secundar,
Analiza trasaturii (Hegar): apasata -curbs -+, comportament flegmatic (nonemotiv-activ).
neta -+. rapida -+. Jung: introvertit; adaptare prin gandire.
Inegalitati tn conducerea traseului cu c
Portret
tendinta de legare, dar opriri, juxtapunen i
Un spirit clar, pozitiv §i bine organizat,
particular litere i izolate), finale scurte,
permitand contactul rapid cu problemele si
suspendari, o ferm, uneori lacatuit, cateva
situatiile, perceperea elementelor importante
combinatii si inlantauri, p tn pensa, bate mai
Suficienta suplete si nobilitate pentru a nu
lungS si cruciata, s ingust si colour cateva
scapa nimic privirii, criticii sale ascut*
gesturi contrare caligrafiei; accentuare ioasS constructive, suficienta fermitate, pentru
si precisa; marginea din stanga mica $1 gandirea sa sa nu se tndeparteze pe planul
regulata, marginea din dreapta mare si ine- activitatii de o logica viguroasa.
gala usorprogresiva-Semnaturaconforma Concret, pragmatic, lucid in alegen
textul, simpla, farS parafa, in centru si putin obiectivele sale. Si daca demersul sau raman
mai departe de text. prudent, cu tendinta neta de a reflecta mam de
Sindroame grafice a intreprinde ceva, este pentru ca mandria
1 Scriere simpla, clara, omogena, I personals si exigenta ii comanda. asemenea,
portionala, ordonata, verticala, cu o buna pentru ca tntelege sa ramana in toate aspectele
obiectiv, sa se distanteze de tendinta initials a
tinere a liniei si semnatura conforma: pei
impulsivitatii.
sonalitate autentica, serioasa si echilibrata;
Are un comportament stabil, ce rel atat un
comportare de calitate.
bun echilibru personal, cat si voin^ a arSta
2 In ghirlanda, presiune nuan^ata, mega- despre sine o imagine de cahlate MultS
litati ale legaturii si ale marginii din dreapta, fermitate si rigoare morala. Stn vrea si cat
dar de asemenea, verticala, retinuta, suspei valoreaza, Tara ca aceasta sa antreneze din
data, gesturi inverse, ascutimi, o inch partea sa o ambitie, s«i competitivitate
sensibilitate si emotivitate, dar control accet excesiva, se mamfesta d §i natural. Totusi
tuat in dorinta de independent^. rezervat, gata de a pastr, distantele si de a-si
3 Clara, precisa, aerata, legata spre grv proteja independenta c reactii puternice dacS
pata, m ghirlanda cu combinatii, rapida: < lucrurile nu merg cum ar dori si mai ales daca
ritate a gandirii si luciditate a judecatilor, are impresia ca i dicteaza conduita.
asimilare si comunicare usoara pe plan n Participand la viata grupului, ramar
lectual. foarte selectiv, discret si comunicarea, m
4 Clara, precisa, ordonata, cu tendinta dialog, nu depaseste cadrul profesional ceea
ce priveste activitatea: un ritm ferm si
de. legatura si tiere buna a liniei verticala,
..
b lui t cruciala, marginea din stanga
144 EXPERTIZELE - MLJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

regulat, bine sustinut prin for^a motivatiilor; Se dedica intens activita^ii, dand dovada
se implica fara restrictii in munca sa, avand de ordine, prevedere, logica fermitate, sobri-
un acut simj al responsabilitatii. Caracter etate si precizie. Se adapteaza abil si cu finete
destul de independent, ti place sa decida §i
(savoir-faire), realizand coeziunea intereselor
are initiative in resortul sau. Nu adera usor la
ceilalfi. Contact sobru, inspirand Tncredere. materiale si sufletesti, dand dovada de tact in
Preocupat de ceea ce face, dar fara mani- rela^iile cu oamenii.
festari de entuziasm. Ca structura mintala si mecanism al
gandirii, are claritate intelectuala, luciditate,
9.1.4.2. Portret grafologic10 dupa obisnuind sa reflecteze, sa mediteze pro si
grafismul lui R.H. contra aspectelor realita^ii. O inteligen^a care
Prin structura sa psihologica, el alege nu se limiteaza sa culeaga faptele si sa le
drumul de mijloc, ocolind extremele si ex- claseze, ci simte nevoia de a interveni pentru
cesele. Nu s-ar spune ca nu le-a cunoscut, cu a le adapta propriilor sale nevoi, cu judecata
o cultivare a indraznelii si cu un instinct de cumpanita, renuntand la scopuri secundare si
afirmare manifestat prin incredere in sine si cu o imaginatie realista. Dispune de con-
mandrie, dar in toate aceste impulsuri ele- centrare mintala puternica, atenfie precisa si
mentare, instinctive, el aduce o frana, o ma- sus^inuta, precum si o vointa aplicata si cu
sura, o tending de echilibru, care nu este doar tending la Tncapatanare.
expresia educafiei §i a instructiei dobandite, In ceea ce priveste sociabilitatea, este un
ci mai ales a unei modera^ii innascute. spirit vigilent si perspicace, cu atitudini ferme
Un om de tip pasionat-atenuat, cu o si energice, dar sj contacte sociale amabile.
emotivitate neta, dar refinuta, cu nevoile de Adaptarea sa este suficient de elastica, avand
activitate desfa§urata, cu ecou persistent al o comportare eleganta, cu sim{ estetic. Are
impresiilor. Un temperament hiperemotiv, posibilitatea disimularii problemelor interioa-
sensibiliatea sa alcatuind o trasatura sufle- re si conflictelor cu lumea exterioara, dove-
teasca predominanta. dind un sentiment al valorii proprii §i man-
Cu orientare in mare masura introvertita, drie, o nevoie de independents in manifested
analist atent al mi§carii busolei sale inte- §i o neacceptare a privirilor indiscrete in viata
rioare, isi controleaza si inhiba reac^iile sa launtrica. Are resurse de tandrete si de
imediate. Un stapanit, un voluntar care se fidelitate, dar un fond egoist.
domina, inaintand pe calea existenfei sale, asa In fata socurilor inevitabile ale existenfei
cum in^elege sa si-o construiasca. §tie sa se exteriorizeze convenabil, fara
Este deopotriva Tntors spre lumea din
contraste frapante intre eul social §i indivi-
afara prin lucruri senzoriale, iubind viata si
dualitatea proprie §i fara ca starea sa dispo-
toata gama ei de placeri, dar punand o surdina
zi^ionala sa fie alterata, eel pu^in aparent.
efervescen^elor sale.
Totu§i, nerecunoasterea meritului personal,
Isi organizeaza destinul existence! prin
constiin^a nedrepta^ii au in el repercusiuni de
anumite limitari, fara renun^ari totale.
intensitate, cu prelungiri §i reminiscence in
timp.
' A. Athanasiu, op. cit, pp. 189-191.
145

Este doritor de a achizitiona si de a Orgoliul lezat sau nesocotit constituie pentru el


conserva tot ceea ce il intereseaza, resimtind un prilej de suferin^a.
nevoia rangului, a autoritatii, a superioritatii.

.<w-» IB ' . c***" /.' •• /—y ' ,Ju O& <&t a '
fc
S, W « m^ ^ f' ]T££o*-/«» ^^^
. - ,i f - *L. /7i3few' / -';^- r fJl^U^ ^'^^.
,.,,„,,; .*-*»*»£**?££ **%*&"*%*
ii^Mi^A&m^
-^yft^ Wm^^y^\
^ ^ ^ ^ W £ ^ ^ ^ ^

Fig.9.36 Scrisul lui R.H. dupS care s-a efectuat portretul grafologic.
146 EXPERTIZELE - MLJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

In rezumat, ne apare ca o fiin^a am- domneste inca in spiritul multora. Este vorba,
bitioasa, care isi realizeaza ideile si care isi bineinfeles, de delimitarea dintre expertiza
men^ine constant personalitatea in vibrate grafica si grafologie, discipline despre care
stapanita. §tie sa se infraneze, sa se domine, am comentat in subcapitolele anterioare.
sa astepte momentul oportun pentru ca acji- Ele sunt doua lucruri deosebite, urmaresc
unea sa fie eficace. Este exigent isi or- alt obiectiv, desi pornesc de la o baza co-
ganizeaza ierarhic viafa afectiva, in care nu muna: studierea stiintifica a scrisului.
admite imixtiuni; traieste persistent aceleasi Daca grafologia este studiul psihologic al
impresii, ca si cand ar fi legat de trecutul sau documentelor sense, expertiza grafica se ocu-
emotional. Are o activitate stabila si perse- pa cu identificarea autorului unui grafism si
verenta, talent de a direcfiona si un sentiment cu descoperirea falsurilor in scrieri. Expertiza
al sociability care alterneaza uneori cu ne- grafica, adoptand tehnica preconizat£ de gra-
voia de izolare. folog, studiaza si ea scrisul, dupa caracterele
obiective ale acestuia, adica dupa dimensi-
De la schita la portret s-ar putea crede ca une, direcjie, forma, presiune, viteza, conti-
nu este decaf o diferenfa de detalii, o ob- nui'tate si orandufre, cautand a prec/za do-
servafie a semnelor grafice mai minujioasa in minantele grafice ale unui document, spre a
acest ultim studiu decat in primul. Nu este compara daca se regasesc aceleasi dominante
chiar asa. In realitate, materialele de care in scrisul identificat.
dispune grafologul pentru a construi portretul Atat expertul, cat si grafologul aleg tra-
au fost deja stranse in definirea care precede saturile caracteristice ale unui grafism, care
schita. Toate semnele au fost adunate si permit identificarea lui in linii mari.
interpretate. Dar, in timp ce intr-o scurta De aici incolo, incepe bifurcarea dru-
analiza ramanem pe terenul aproape sigur al mului. Daca expertiza grafica studiaza orice
evidenfelor grafoJogice, indicand marile linii fel de scriere (sincera, deghizata. contrafa-
ale caracterului pe care le releva semnele, in cuta), grafologia analizeaza scrierea sincera.
portretul amanuntit se cauta rasunetul diver- Grafologul merge mai departe in studiul sau
selor tendinfe, influenza unora asupra altora,
si, dupa ce a fixat dominantele grafice, vrea
se incearca, prin asocieri si deducfii psiho-
sa afle si resorturile psihologice pentru care
logice, in|elegerea rezultatelor in contradic-
un scris are cutare caracteristici si nu altele.
|iile sau armonia raporturilor lor. Trebuie,
Daca expertul se multumeste cu descri-
pentru a reusi in aceasta munca delicata, o
erea si constatarea trasaturilor unui scris,
fina intui{ie, o cultura psihologica vasta si o
grafologul trebuie sa fie si un bun psiholog,
mare experienja a oamenilor si a viefii.
intrucat pe baza elementelor grafice consta-
Schi^a este, in general, suficienta pentru
a ne orienta asupra datelor fundamentale ale tate - combinandu-le - va putea sa intoc-
temperamentului si caracterului persoanei, measca un portret caracterologic valabil.
asupra energiei, ritmului, coloraturii afective, Expertul grafic se poate dispensa de expli-
tipurilor de atitudine, calitajilor de vointa, de carea psihologica a cauzei care a provocat
ordine, de metoda, aspectelor de anormalitate cutare sau cutare caracteristica grafica. Po|i fi
psihica si morala, intr-o scriere de tip feminin excelent expert, dar slab grafolog si invers:
sau masculin, po^i fi un grafolog remarcabil ca patrundere
psihologica si totusi un slab expert.
Expertul se margineste, in genere, la
9.1.43. Expertiza grafica §i anatomia grafica, la o disecfie ,,mecanica" a
grafologia - paralelism partjlor componente ale scrisului studiat, dar
Asa cum mcepeam acest material, este va impinge cat mai departe aceasta disectie,
necesar sa inlaturam o confuzie care mai studiind cu lupa fiecare litera in parte, fiecare
Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor 147

virgula, sedila, punct, spatiile dintre litere, Prin descrierea succinta a celor doua dis-
cuvinte, randuri etc. cipline, cu exemplificarea concreta a fmali-
Cu lupa, expertul va cauta sa descopere zarii uneia §i a alteia - expertiza grafica §i,
cat mai multe semne particulare, particula- respectiv, grafologia - speram ca am reu§it
rita^i grafice rare, care nu se intalnesc in alt intr-o anume masura sa facem lumina in ceea
grafism, asa-numitele idiotisme grafice, va ce ne-am propus la inceputul capitolului.
studia apoi intreruperile in duct, retusarile, Asa cum aminteam la capitolul despre ex-
lipiturile; va studia hartia, penita, cerneala pertiza grafica, unul dintre principiile funda-
etc. mentale ale procesului penal, dar s.i in materie
Expertul grafic se ocupa, deci, de partea civila, este acela al aflarii adevarului judiciar.
,,mecanica", anatomica a scrisului, grafolo- Disciplined care concura la stabilirea
gul, de partea psihologica. adevarului judiciar sunt: criminalistica, medi-
De asemenea, la prima vedere ar parea ca cina legala, toxicologia legala, psihiatria si
exista o serie de deosebiri intre aportul unui psihologia legala etc.
grafolog §i eel al unui expert grafic cand Ca stiinta de sine statatoare, crimina-
acesta studiaza o scriere. Astfel, examenul listica include: tehnica, tactica si metoda
grafologului ,(ca si al expertului grafic) se criminalistica.
face pe execu^ia materiala a scrisului, adica Tehnica criminalistica cuprinde totalita-
pe scriere, in timp ce acela al expertului tea mijloacelor tehnice si metodelor stiintifice
grafic are in vedere ansamblul scrisului, adi- necesare descoperirii, fixarii, ridicarii, exami-
ca, in acelasi timp, scrierea, ortografia, sin- narii §i interpetarii urmelor §i ale altor mijloa-
teza, stilul §i ideile exprimate (continutul). In ce materiale de proba, efectuarii expertizelor
fapt, intre studiul aspectelor grafologice §i de si constatarilor tehnico-§tiintifice, de unde
continut (expertiza graficS) exista intrepa- rezulta ca expertiza criminalistica este o parte
trunderi si completari - un expert grafic integrants a §tiintei criminalistice.
avizat de grafologie poate avea o privire mai Expertiza criminalistica cuprinde metode
completa asupra unui scris (si implicit asupra si mijloace tehnice aflate la dispozitia or-
personalita^ii autorului inscrisului studiat). ganelor judiciare cat si mijloace folosite in
Din cele expuse se poate vedea ca daca procesul efectuarii expertize!. Ea reprezinta,
expertiza grafica este relativ us.oara §i la alaturi de expertiza medico-legala, contabila
§i tehnica, unul dintre cele mai importante
indemana oricarui om inzestrat cu spirit de
mijloace de proba puse la dispozitia orga-
observable si rabdare migaloasa, nu la fel stau
nelor judiciare, esenta ei constand in efectua-
lucrurile cu grafologia.
rea de catre persoane competente a unor
Intr-adevar, nu ajunge sa determini exact
examinari speciale pentru otyinerea de date
dominantele unui scris; trebuie sa le grupezi
faptice, care nu au o importanta in cauza.
in ordinea intensitatii cu care se manifests
De asemenea, merita sa amintim ca, in
intr-un grafism; apoi, sa alegi din mai multe prezent, in intreaga lume, conceptul modern
explicatii posibile interpretarea psihologica in care intra toate disciplined care concura la
justa, sa imbini artistic nuantele, sa dai via^a stabilirea adevarului judiciar, adica: crimina-
portretului. Acesta cere nu numai calitati de listica, medicina legala, toxicologia legala,
fin psiholog, dar si un talent de descriere care psihiatria si psihologia legala etc. este acela
sa inlature monotonia. de stiinte forensic" .
Cunoasterea oamenilor implica mult stu- intr-o accepjiune restransa, dar cea mai
diu, observatie, experienta si, chiar si atunci - uzitata, criminalistica este echivalenta, egala,
cum spunea Dostoievski - ,,Nimeni nu §tie
exact cum suntem, decat poate numai Dum- 11
Lucian lonescu, Criminalistica. Incotro?, revis-ta
nezeu!". ,,Palatul de Justitie", nr.l 1-12/1997.
148 EXPERTIZELE - MIJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

cu stiinta forensic, de unde denumirile de Clasificarea speciilor grafice in sapte


,,institut forensic", ,,expert forensic", ,,exami- genuri diferite, pe care a facut-o Crepieux-
nare forensic" etc. toate desemnand ceea ce, Jamin, este o etapa pentru constituirea gra-
traditional, infelegem prin ,,criminalistica" fologiei ca stiinta, dar ea ramane inca la
sau ,,politie stiintifica". nivelul unei clasificari bazate pe considera-
In aceasta viziune (,,Forensic Science") |:ii ,,anatomice". Generalitatile enumerate de
criminalistica apare ca o stiinta exacta, Crepieux-Jamin con^in, totusi, principii gene-
automata, bazata pe preluarea si adaptarea rale care implica o interpretare a scrierii prin
stiintelor pozitive la descoperirea si ana- semnificajia gestului. Pulver insista in special
lizarea macro- si microurmelor, inclusiv iden- asupra simbolismului spafiului, Klages pe
tificarea persoanei dupa semnalmente, produ- aspectul global al grafismului.
se biologice si testul ADN. Psihologia miscarilor expresiei, cerceta-
,,§tiinta forensic incepe cu scena infrac- rile de psihofiziologie, precum si metodele
fiunii. Daca investigatorul nu poate recu- noi abordate in ultimul timp, au dat posibi-
noaste, colecta si impacheta corect probele litatea unei fundamentari stiin^ifice a acestei
materiale, nici un echipament sau expertiza discipline.
nu va putea salva situafia". (Richard Sa- Considerata, dupa expresia lui H.Wallon,
ferstein, Criminalistics - An Introduction to ca ,,stiinta in formatie", ea poseda deja baze
Forensic Science, edijia a 5-a, 1995). experimentale solide, un vocabular in mare
In concluzie, rolul criminalisticii (alias parte international, reguli generale stabilite
Forensic Science) este acela de instrument plecand de la experien^a. Ca atare, ea nu
auxiliar al justijiei, stiin^ific si impartial. poate fi clasificata ca ,,§tiinta exacta", in
Expertiza criminalistica este de mai sensul obisnuit, analiza scrisului ramanand
multe genuri, avand in vedere faptul ca or- mai departe o arta a celui care o manevreaza.
Exista exceptia unui anumit numar de semne
ganele de urmarire penala sau de judecata
masurabile (dimensiuni de mai multe feluri,
solicits expertilor criminalisti rezolvarea unor
raporturi de dimensiuni, inclinare) si semne
probleme care sunt de competenja acestora,
care sunt cuantificabile. Aceste masuratori
dar care are o mare diversitate. constituie mijloace de analiza si de descripfie
Intre expertizele criminalistice, dactilos- precisa cand ele sunt posibile. Asa incat,
copica, traseologica, balistica etc., intra si reticen^ele, opozijiile fa^a de posibilitafile
expertiza criminalistica a scrisului, sau, cum studiului scrisului fata de insusi termenul de
este cunoscuta mai pe scurt expertiza grafica, grafologie, au dus, ca si in psihologie, la o
a carei activitate am descris-o in cuprinsul adevarata ,,drama a psihologiei" (Pavelcu).
lucrarii. Grafologia isi gaseste aplicatii in carac-
terologie, pedagogic, medicina, criminalisti-
Dezvoltarea grafologiei aminteste de ca, via^a sociala (orientare profesionala),
aceea a altor stiinfe: o serie de stiinfe fara o management.12
metodica a cercetarii, apoi colecta de fapte,
progresiv acumulate de cei care s-au pre- 12
A. Fratila - Scrisul - oglinda personalitafii,
ocupat si care au fost atrasi, fara sa aiba Editura Colosseum, Bucure?ti, 1995, p. 7.
pretenjia de a fi savanfi, de acest domeniu al A. Athanasiu - Tratat de grafologie. Cunoafterea
expertizei, mai tarziu stiinja, esen^ial descrip- personalitafii prin scris, Editura Humanitas, Bucuresti,
19%, pp. 18-21.
tiva care se vrea autonoma, confirmata prin A. Sandu ?i C. Radu - Management fi grafologie,
aplicarile sale. Editura Universitaria, Craiova, 1999, pp. 94-95 si 181-
Grafologia nu se poate mul^umi cu o 187.
colectie de fapte a corespondentelor semnelor A. Sandu ?i C. Radu - Management fi grafolo-
grafice si a realitafilor psihofiziologice, a gie, articol publicat in ,,Revista de stiinfe juridice"
nr.!6(l)2000 a Facultatii de Drept ,,Nicolae Titulescu"
carorexpresieeste. a University!! din Craiova.
Expertiza criminalistica a scrisului $i a documentelor 149

Spre exemplu, in materia expertize! ce sau a responsabilitatii penale a unei


criminalistice a scrisului, uneori, expertul este persoane.
confhmtat cu intrebarea daca pe baza
scrisului se poate constata boala psihica a Incheiem acest capitol, prin ceea ce
scriptorului in momentul scrierii sau semnarii spunea Elena Bogdanovici la 1944: ,,Aceste
actului respectiv ori daca se poate stabili in cateva consideratiuni arata - independent de
mod concret boala psihica de care sufera foloasele ce a tras expertiza din studiul
persoana (paranoia, mania depresiva, schizo- grafologilor - ca drumurile lor s-au despatch;
frenie, intoxicatii cu alcool, tutun, cocaina, si trebuie sa evolueze distinct".14
morfina etc.).
Este bine de §tiut ca, stabilirea unei
boli concrete pe baza scrisului nu poate fi
facuta de catre expertul criminalist.
9.2. Expertiza criminalistica
Stabilirea unui diagnostic este o pro- a documentelor
blema pur medicala si ca atare presupune
examinari de specialitate din domeniul medi- 9.2.1. Obiectul expertize! criminalistice
cal. a documentelor
Scrisul bolnavilor psihici13 poate re-
flecta elemente caracteristice unei psihoze de Expertiza criminalistica a documen-
natura neuro-psihica, poate confine elemente telor are ca obiect stabilirea conduiilor in ca-
din care sa rezulte doar o stare patologica re a fost intocmit inscrisul, modificarea
generala ori poate sa nu exprime nici o continutului acestuia, precum si identificarea
tulburare mentala particular^, in special mijloacelor de imprimare a textului prin
scrisul persoanelor cu cultura grafica redusa, dactilografiere, tipografiere, poansonare, cu
caracterizate printr-un scris inferior, rudi- ajutorul calculatorului etc.
mentar, neorganizat. Prezenta unor elemente Acest gen de expertiza este frecvent
naturale, de ordin grafic se diferentiaza §i in asociat cu expertiza grafica. Problemele care
raport cu fazele de evolutie a bolii. Ele pot fi se pot rezolva in cadrul acestei expertize sunt
considerate temporare, regresand sau dispa- urmatoarele:
rand o data cu vindecarea bolnavului. a) daca actul prezinta modificari, in ce
Expertul criminalist poate observa constau acestea, cine este autorul lor;
schimbari de ordin grafotehnic, care reflects b) daca actul prezinta §tersaturi, adau-
anumite stari naturale, iesjte din comun. giri;
Men^ionarea si interpretarea acestor c) daca semnatura de pe act este pre-
fenomene in raportul de expertiza pot com- existenta textului (data in ,,alb", ,,furata");
pleta rezultatele diagnosticului medical, con- d) daca diverse parti ale actului sunt
stituind un indiciu suplimentar pentru instan^a scrise deodata, cu acelasj material (instru
judecatoreasca in stabilirea capacitatii juridi- ment) de scriere;
e) daca actul este intocmit la data pe
care o poarta;
Radu, C. - Pledoarie pentru grafologie, articol
publicat in ,,Revista de §tiin(e juridice" nr. 16(1)2000 a
f) daca una din filele actului este sub-
Faculta{ii de Drept ,,Nicolae Titulescu" a Universitafii stituita;
din Craiova.
13
A. Athanasiu - Scris f( personalitate, Colecfia
Psyche, Editura §tiintifica, Bucure§ti, 1970, pp. 120- 14
Elena Bogdanovici — Raport intre grafologie $i
134. expertiza grafica. Paralelism istoric, Tipografia VRE-
L. lonescu - Expertiza criminalistica a scrisului, MEA, Bucure?ti, str. Carol, 10, 1944, p. 16.
Editura Junimea, Ia§i, 1073, p. 47 §i urm.
150
EXPERTIZELE -MLJLOC DE PROBA IN PROCESUL PENAL

g) daca actul este alcatuit din frag-


In situafia in care se pune problema
mentele a doua sau mai multe acte;
identificarii, trebuie procurate si materiale de
h)daca fotografia sau marcile (tim-
comparajie corespunzatoare.
brele) de pe act sunt Tnlocuite;
Exemple:
i) daca impresiunea de stampila de pe
act este originala. - cazul identificarii masinii de sens si
a dactilografului;
Expertiza tehnica a actelor se poate
solicita si cu privire la autenticitatea marcilor - a stampilei originate sau a cliseului
contrafacut si gasit la inculpat;
postale, precum si pentru reconstituirea si
stabilirea veridicitatii unor piese cu valoare - a matrijei ori a poansoanelor cu care
s-a imprimat un text;
istorica si artistica.
- a materialelor si instrumentelor
Obiectele care se examineaza de expert utilizate la confec|ionarea unui inscris fals.
pot consta din: acte deteriorate, falsificate, In continuare vom prezenta doua
suporturi de scriere, materiale §i instrumente rapoarte de expertiza criminalistica privind:
de scriere, masini de sens, stampiJe, timbre, 1) identificarea masinii de sens si
librete sau bilete de calatorie, semnaturi date 2) identificarea dactilografului care a
in,,alb"etc. redactat un text pe o masina de sens.

9.2.2. Raport de expertiza criminalistica privind


identificarea masinii de scris
-

MINISTERUL JUSTIJIEI
LABORATORULINTERJUDEJEAN
DE EXPERTIZE
CRIMINALISTICE

RAPORT
DE EXPERTIZA
18
CRIMINALISTICA
NR ......
din...

Dosar nr ......AL JUDECATORIEI ..............................


EXPERT:.....................................................................

OBIECTUL
EXPERTIZE!

Prin incheierea de sedinta nr. ....... din ............ , se dispune efectuarea unei expertize
pentru a stabili daca textui in litigiu, respectiv anonima intitulata: .Domnule, Va asigur..." a fost
dactilografiat la masina de sens marca ^OPTIMA" seria 0197 model INTERMEDIATE E 20
proprietatea numitului ....................cu care s-a realizat textui model de comparatie.

15
V. Bogdan, Bucure§ti, 1999.
Expertiza criminalistica a scrisului §i a documentelor 151

OBIECTELE SUPUSE EXAMINARII

1. Piesa in litigiu - reprezinta o anonima intitulata: ..Domnule, Va asigur ca daca pana


joi..." dactilograflata la o masina de scris marca ..OPTIMA", pe o fila de hartie velina, format 1/2
A4, continand 10 randuri cu lungimi variabile, fiind semnata in final: ,,Guralivu" (fig.9.37)
2. Scripta de comparatie dactilograflata la masina de scris marca ..OPTIMA" seria 0197
model INTERMEDIATE E 20 proprietatea ............. reprezinta un inscris intitulat: ,,Domnule
Director, V3 rog a-mi aproba...", redactata pe o fila de hartie velina, format 1/2 A4, continand 11
randuri cu lungimi variabile, fiind semnata Tn final ,,Gura Ion" (fig.9.38).

Va asigur ca daca pana joi orele 19,35


nu vi cu banii, nu o sa mai vezi ziua de vineri,
si nici urmatoarea, nai face totul.
Banii sa nu-i pul in plasa, intr-o geanta
pe care sa o tina Sinziana la vedere si sa ne-o
predea cand ii vom face semn.
Te asigur ca biletul eate real,
Maine vom vedea.

Guralivu.

Fig.9.37. Piesa in litigiu.


152 EXPERTIZELE -ML/LOG DE PROBA INPROCESUL PENAL

Do-nule Director,
.
VS rog a-mi aproba o zi libera in data de joi
19 9i vineri pana la orele 15
Solicit aceasta zi pentru ca imi este
necesara pentru a-mi face on control la vedere.
Ziua pe care o solicit o voi recupera sambata.
Va asigur ca pentru vineri o sa lucrez du-
inica, pina la or a 13, daca nu duminica aceasta,
cealalta.
Multumesc anticipat.

Fig.9.38. Proba.

CONSTATARI

Dupa efectuarea masuratorilor tehnice asupra piesei in litigiu am stabilit urmatoarele: Textul
piesei in litigiu a fost dactilografiat la o masina de scrie marca .OPTIMA" model
INTERMEDIAIRE E 20, cu urmatoarele caracteristici:
Formula principals: 260/1/b/A
Formula secundara: M = 2,90 mm
u = 2,15 mm
Interiignes: 8,58 mm
Tip de caractere: PICA
Tip de cifre: ELZEVIRIAN
Expertiza criminalistica a scrisului $i a documentelor _____ 153

Procedand la aceleasi masuratori tehnice ale scriptei de comparatie, dactilografiate la


masina de sens marca ..OPTIMA" seria 0197 model INTERMEDIAIRE E 20, am stabilit ca
acestea corespund cu ale piesei in litigiu.
Forma literelor majuscule si minuscule, a semneior de punctuatie si a celorlalte semne
din textele supuse analizei, si rezultate la masuratorile efectuate, conduc la concluzia ca atat
piesa in litigiu cat si scripta de comparatie au tost dactilografiate la o masina de scris marca
.OPTIMA".
In continuarea analizei, pentru determinarea individuala a masinii de scris, vom descrie
comparativ si ilustrat prin fotograme, unele dezalinieri si defectiuni de uzura, atat din piesa in
litigiu cat si din scripta de comparatie dactilografiata la masina de scris marca ..OPTIMA" seria
0197, model INTERMEDIAIRE E 20.
La grupul ,,asigur" - remarcam minuscula ,,a" cu axa verticala inclinata stanga,
minuscula ,,s" inclinata dreapta, cu partea inferioara ingrosata, plasata sub linia de baza,
minuscula ,,i" ingropata, minuscula ,,u" cu grama stanga fara tampon, supratnaltata, plasata sub
linia de baza, si minuscula r cu tamponul inferior lovit stanga (fig.9.39).

I f
Va igur ca d
banii, nu o sa -
ir.« fU «J
i^Srf, KM

• «*r
ca
or a
1/2Z/19W

Fig.9.39. Grupul ,asigur":


a - litigiu; b - proba.

You might also like