ANESTEZIA IN

STOMATOLOGIE SI
CHIRURGIE OMF

Catedra de chirurgie

oro-maxilo-faciala

Profesor Hitu
Dumitru

Studenta

Rubliova Irina

Grupa 3204
Anestezia dentara

Anestezia reprezinta introducerea in organism a
unor substante care au proprietatea de a provoca
disparitia sensibilitatii.
Cuvantul “anestezie” provine din limba greaca si
semnifica absenta sau pierderea senzatiei.
Anestezicul este substanta care atenueaza sau
inlatura temporar durerea. Exemple: xilina,
mepivacaina, prilocaina, hostacaina, bupivacaina,
articaina, procaina, tetracaina, cocaina.
Clasificarea anestezie se face in functie de segmentul sau zona
asupra careia actioneaza substantele anestezice si mecanismul lor la
acest nivel. Exista trei tipuri mari de anestezie:
•Anestezia locala - este cea produsa prin contactul substantelor
anestezice, de tip local, pe receptorii periferici ai excitatiei dureroase.
Dezavantajul consta in faptul ca este rezervata unor interventii de mica
amploare.
•Anestezia de conducere - blocheaza transmiterea influxurilor dureroase
prin nervii periferici, plexurile nervoase, caile medulare. Include:
anestezia plexala, tronculara, intravenoasa sub garou si mai cunoscute
de dumneavoastra - rahianestezia si anestezia peridurala.
•Anestezia generala - cu o tehnica complexa utilizand o multitudine de
substante si o aparatura speciala, ea realizeaza mai multe deziderate:
analgezia (inlaturarea durerii si a reactiilor vegetative ale acesteia),
hipnoza (sau somnul anestezic), relaxarea musculara si echilibrarea
functiilor vitale.
-anestezie (infiltratie) locala: infiltrare directa cu solutie de
anestezic local a terminatiilor nervoase periferice,
perilezional (intradermic, subcutan, intrafascial,
intramuscular, etc.);

-anestezie (analgezie) locoregionala: abolire totala a

impulsurilor nociceptive de la o regiune a corpului
prin intreruperea temporara a conductibilitatii nervilor
senzoriali; cuprinde urmatoarele tipuri particulare:
 - bloc nervos: tehnica de realizare a analgeziei regionale
prin injectare directa in jurul nervului ce inerveaza regiunea
interesata:
- bloc al plexului brahial (abord cervical, supraclavicular sau
axilar),
- bloc al nervilor digitali (anestezie Aubert),
- bloc al nervului sciatic,
- bloc al plexului lombar (N. femural, obturator,
femurocutan lateral),
- bloc al nervilor intercostali,
- bloc spinal (rahianestezie),
- bloc epidural (peridural, extratecal);
- anestezia regionala intravenoasa (bloc Bier): interventii
chirurgicale asupra membrelor, dupa administrarea
anestezicului local intr-o vena de la extremitatea membrului
golit in prelabil de sange şi izolat circulator de restul
organismului prin aplicarea unui garou la radacina sa;
 

- anestezie generala: inhalatorie (IOT, masca

laringiana),intravenoasa.
2.Particularitatile anesteziei generale in OMF.

Anestezia generala asociaza trei tipuri de actiune:

- narcoza (sau pierderea constientei, ori somn
profund), care este datorata administrarii unui agent
anestezic, fie prin inhalare (candva de eter, azi de
protoxid de azot sau de agenti halogenati), fie pe cale
intravenoasa (barbiturice, ketamina, etomidat si, mai
recent, diprivan);
- analgezia (disparitia durerii) care este obtinuta
multumita substantelor morfinomimetice ca
fenoperidina sau fentanilul;
- curarizarea (folosirea unei substante paralizante),
care permite relaxarea musculara necesara unei bune
desfasurari a intreventiei.
 Ipotezele privind modul de actiune
al anesteziei generale asupra
organismului se refera la :
- agenti blocanti neuromusculari;
- pierderea cunostintei ;
- cortexul cerebral;
- agenti inhalatori pentru a controla
raspunsul autonom si a produce
analgezia si amnezia;
- benzodiazepine pentru efectul
antianxios si amnezic.
- obtructionarea conducerii nervoase;
- intreruperea transmiterii sinaptice;
3.Elementele de risc in anestezia generala.
Riscurile anesteziei dentare:

** Zona anesteziata nu amorteste. Cauza : anomalia anatomica a zonei

anesteziate
- Anestezia “ nu se prinde” - atunci cand in zona anesteziata este o
infectie, iar PH-ul organismului este in scadere (5-6) fata de valoarea
normala (7, 4) .

** Dureri foarte mari in timpul injectiei. Cauza: injectarea direct in nerv

sau in artera.
- Pentru a scadea durerea la efectuarea anesteziei, se poate aplica, pe
suprafata unde va intra acul, un anestezic, benzocaina. Tot din cauza
anatomiei locale, acul poate nimeri o structura nervoasa. La pacientii
mai slabi, probabilitatea de a nimeri o structura nervoasa sau o artera
este mai mare.
- Hematoamele care apar in urma injectarii anestezicului in artera apar
din cauza vasoconstrictorului, care provoaca ischemie (lipsa fluxului
sangvin) .
** Dureri prelungite, amorteala, parestezie.
** Leziuni vasculare.
** Leziuni nervoase.
** Pareza tranzitorie de nerv facial (efectele dispar in aproximativ o ora)
in cursul anesteziei pentru dintii inferiori.

** Hematomul obrazului
- Apare ca urmare a lezarii vaselor de sange din tesuturile pe care le strabate
acul seringii.
- Se manifesta prin aparitia imediata a unei umflaturi in grosimea obrazului se
aplica pentru 24 h un pansament compresiv apoi tratament cu antibiotice) .

** Necroza mucoasei.
** Fracturi ale acului, inghitirea sau aspirarea acului.
 ** Intoxicatii sistemice.
** Nevritele postanestezice
- apar datorita inteparii fibrelor nervoase sau iritatiei acestora de catre
substanta anestezica.

** Reactii de hipersensibilitate sau alergice.

- Este bine ca, daca nu ati mai facut nici o anestezie locala in scop
stomatologic, sa vi se faca in cabinet un test alergologic (prin test
cutanat).

** Reactii adverse date de vasoconstrictor.

** Riscul de infarct miocardic.
** Trimusul
- limitarea temporara a amplitudinii deschiderii gurii cu dificultati in masticatie.
In stomatologie si chirurgie OMF anestezia generala
prezinta multiple elemente de dificultate si risc specific
acestui teritoriu datorita : zonelor reflexogene mai
numeroase in teritoriul buco-maxilo-facial care expun
pacientul la declansarea unor reflexe nocive; dezvoltarii
unor procese patologice (tumori,supuratii) in raporturi
strinse cu caile aeriene superioare; limitarii sau
imposibilitatii deschiderii gurii in constrictiile de
maxilare sau anchilozele temporomandibulare;
dificultati de a mentine permeabilitatea cailor
respiratorii care risca sa fie compromisa in cursul
interventiilor prin secretii, singe, corpi straini;
desfasurarii in acelasi teritoriu a activitatii operatorului
si anesteziculuisi limitarii reciproce a cimpului lor de
actiune; dificultati de urmarire clinica a mersului
anesteziei prin supravegherea miscarii globilor aculari, a
reflexelor palpebrale.
4.Anestezia loco-regionala

Definitie
Abolirea tranzitorie a sensibilitatii unei parti a corpului pentru o interventie
chirurgicala, un examen sau un tratament.
Anestezia locoregionala consta in injectarea de anestezice locale in vecinatatea unu
nerv sau a maduvei spinarii, cu scopul de a insensibiliza o
regiune data a organismului. Starea de constienta a pacientului nu este afectata.

Scop:
-Sa previna durerea de la inceput ;
-Sa ofere conditii optime actului operator, atat pacientului cat si
chirurgului ;
-Sa mentina constante functiile vitale si metabolice ale pacientu
5. Clasificarea metodelor de anestezie loco regional.

Anestezia de contact
(prin instilatii, badijonare, spray)
•Utilizata in : oftalmologie, ORL, stomatologie, urologie
•Se aplica pe mucoasele: nazala, buco-faringiana, esofagiana, kerato-
conjunctiva, vezicala
•Se folosesc :
 Cocaina (5 - 15%), singura cu efect vasoconstrictor, anestezic
puternic, dureaza 30-60 min., are toxicitate
mare – da dependenta, midriaza, convulsii, necesitand reanimare
cardio-respiratorie;
Xilina (0.5 - 4%), folosita si anestezia rahidiana, dar si in tratamentul
infardului miocardic acut (IMA) si
tulburari de ritm cardiac.
Tehnica

Mucoasa se usuca pentru a usura absorbtia anestezicului. Administrarea se face

prin clatirea gurii, instilatie, badijonare, masaj timp de 1 minut pe mucoasa cu
pasta analgezica si in mod current prin aplicarea unui tampon imbibat cu anestezic
si lasat citeva minute pe locul unde se va intervene, sau prin pulverizare sub
presiune.
Timpul necesar pentru instalarea analgeziei de suprafata prin contact este de
aproximativ 1-2 minute, iar durata medie de 10-15 minute. Concentratia
anestezicului,cantitatea utilizata si intinderea zonei de aplicare trebuie atent
controlate.
Disparitia senzatiei de voma se obtine prin clatirea gurii cu pantocaina
0.5%,cocaina 2% sau prin pulverizarea acestor solutii. Badijonarea declanseaza ea
insasi reflexul de voma.
Prin aceasta metoda se mai poate obtine anestezia nervului nazopalatin aplicind
cite un tampon imbibat in anestezic pe planseul foselor nazale linga septul nazal,
indaratul subseptului cutanat; anestezia nervului lingual prin aplicarea tamponului
pe mucoasa planseului bucal in santul paralingual la nivelul ultimului molar.
Anestezia prin refrigeratie
*Utilizeaza substante volatile care produc racirea tegumentului
(clorura de etil - Kelen, efect 1-3 min., folosita pentru interventii
mici – abcese, panaritii);

Se obtine prin proiectarea unui jet de clorura de etil asupra liniei de

incizie sau cimpului operator. In contact cu pielea sau
mucoasa,clorura de etilen se volatilizeaza, luind caldura necesara
din tesuturi si producind o racire a planului superficial pina la
-3grade,-5gradeC. Prin congelarea tesuturilor se suprima
sensibilitatea dureroasa .
Indicatii:

~restrinse la interventiile superficial si de scurta

durata, adica, incisia unui abces superficial
subcutanat sau submucos, extractia unui dinte
temporar cu rizaliza accentuate.
Tehnika:

se izoleaza cimpul operator, se usuca regiunea si se

proecteaza jetul de kelen de la o distant de 25-30 cm,
urmarind linia de incizie printr-o miscare continua a
jetului de-a lungul ei.Pt grabirea evaporarii se poate
proiecta concomitant asupra regiunii un jet de apa.
Aparate special pentru administrarea locala a
kelenului ii maresc eficienta. Instalarea analgeziei este
indicata prin aparitia unei coloratii albe; zona
respective devine dura si se acopera cu un strat
asemanator ca zapada.
 A
n
eicn
tjp
ita
ez
sti
xoni ei tcejni ed eca m ;c 5 is 2 ed c i tsalp lairetm aniduas droceR ignires ;eranm iaxe ed etn
m
uertsni erasecen tnuS
s alacol aizetsena urtnep i i tacidniartnoc atnizerpun acm arugisa en ; tceroc tanm
iaxe etse luvanlob:elareneg i lugeR
lurotar ipsa ac i lpa es I iopa,ac i tpesi tna los uc arug etsetalc is i luvanlob , alaro elac ep eizetsena urtneP
ANESTEZIE PRIN INJECTARE (sau prin infiltratie locala) - se realizeaza prin
injectarea solutiei de anestezic local in tesuturile pe care se intervine
chirurgical sau in jurul acestora, si/sau prin injectarea anestezicului local
la distanta (anestezie in baraj) de locul unde se intervine chirurgical.
Acestea pot fi :
* directa intramucoasa
* punctiforma
* liniara (superficial, profunda)
* difuza
* intragingivala,
* plexala- indicata pentru anestezia unui dinte - injectarea anestezicului in
dreptul dintelui
* “ in baraj” - afectiuni superficiale situate la nivel tegumentar (abces
tegumentar)
* tronculara- anestezia unuia sau mai multor dinti deodata - introducerea
anstezicului in vecinatatea unui nerv dentar
* intraligamentara – anestezicul locala se depune in tesutul periodontal.
* intrapapilara- la nivelul papilei dentare.
* intraseptala- se foloseste rar.
* intraosoasa- se foloseste foarte rar.
* intrapulpara- la nivelul pulpei dentare
Acestea pot fi folosite in proceduri stomatologice ca : obturatii, curatarea cariilor,
pregatire dintilor pentru coronare sau boli parodontale.
Tehnica.

Pentru a face intepatura mai usor de suportat , se

efectueaza o anestezie topica cu pantocaina 2% sau un
spray analgezic.Acul este schimbat pentru o fiecare
noua intepatura si se evita atingerea sa de buze, dinti ,
limba.

Bizoul acului este indreptat spre planul osos.

Anestezia prin infiltratie
•Consta in injectarea intradermica a solutiilor (xilina 0,5-1%)
pe linia de incizie pana la aparitia efectului de “coaja de
portocala” (buton dermic) – in abcese.
•Injectarea in profunzimea tesutului (xilina, bupivacaina,
ropivacaina), plan cu plan; permite efectuarea de operatii de
apendicita, hernie, organe genitale, iar infiltrarea peritoneului
si a mezourilor permite operatii mari pe abdomen la bolnavii
tarati. Infiltrarea trunchiurilor nervoase permite realizarea
anesteziei loco-regionale de conducere (tronculara – n.sciatic,
n.colaterali digitali; plexulara – cervical, brahial; spinala –
rahidiana si peridurala).
Infiltratie locala
 Interesata este doar o zona anume.
 Tehnica:
La o interventie complicata necesita o cantitate mare de
anestezic si provoaka o dilacerare a tesuturilor.
Se foloseste procaina 0.5-1% sau xilina de 0.25-0.50%. Se face
mai intii un buton intradermic sau intramucos si apoi se
introduce solutia anestezica treptat pe traiectul liniei de
incizie, plan cu plan, in pielea sau mucoasa, tesut celular,
muschi. Acul este impins aspirind si injectind incet sol
anestezica in tesuturi, apoi este retras partial si introdus in
alta directie sau retras complet si reintrodus in alt loc
anesteziat anterior.Anestezia se instaleaza in 5 min.
Injectie prin infiltratie
Video

Video.flv
Infiltratie la distanta
Se obtine pornind din 2-4 puncte dermice asezate la
distanta, circumscriind intr-o figura geometrica
regiunea in care se va interveni. Conform actiunii
fiziologice este o anestezie terminala,deoarece
blocheaza ramuri foarte fine. Prezinta avantajul ca nu
deformeaza cipmul operator si nu diminua vizibilitatea
.
Indicatii:
- restrinse, in interventiile pe obraz, regiunea
submandibulara etc.in special pentru extirparea unor
tumori.
Anestezia prin infiltratie, incidente
si accidente
•1. Hipersensibilitatea la solutia anestezica : paliditate, hipotensiune,
tahicardie, puls filiform, greata, dispnee, stop cardio-respirator (testare
obligatorie : buton intradermic, test pe conjunctiva);
•2. Injectarea intravasculara determina lipotimii, convulsii, stop cardio-
respirator;
•3. Gangrena segmentului respectiv;
•4. Complicatii septice;
•5. Neinstalarea anesteziei;
•6. Accidente tehnice: ruperea acelor, lezarea vaselor sangvine,
hematoame, inteparea trunchiurilor nervoase sau organe cavitare.
Anestezia plexala
ANESTEZIA PLEXALA: indicata pentru anestezia unui
dinte - injectarea anestezicului in dreptul dintelui.
 

ANESTEZIA PLEXALA

Arcada superioara

-acolo unde corticala osoasa e subtire

Aria anesteziata
*periostul

*osul

*mucoasa vestibulara

*1 –max.2 d-ti daca subst anestezica se lasa intr-un sg. loc

 
Indicatii:
*pulpectomii vitale
*extractii dentare
*rezectii apicale
*extirpari chisturi, epulide, etc.
*plastii limitate mucoasa sau os
*interventii de chirurgie parodontala

Contraindicatii:

*anestezia unui grup de d-ti

*infectie sau inflam a mucoasei
*cortical anormala, groasa (la copii in dreptul apex molari)
 
Tehnica
-punctia se efectueaza in vestibulul bucal in mucoasa mobila
(in fixa => distensie = durere)
-bizoul acului paralel cu osul (pentru a evita inteparea periost)
-directia ac = oblica, se va orienta deasupra apex dinte dar si M si
D de acesta
-injectarea sol. imediat dupa ce s-a traversat mucoasa, lasandu-se
anestezicul sub
-mucoasa, intre aceasta si periost, lent, fara presiune
-lasare anestezic pe o arie mai larga (M si D de apex) duce la o instalare
mai rapida a anesteziei (difuzare pe mai multe canale Havers) + pe o arie
mai intinsa pentru anestezia IS punctia anestezica se poate face trecand
cu acul prin frenul buzei superioare, dinspre partea opusa zonei pe care
dorim sa o anesteziem datorita disp. filetelor nervoase prin anastomozele
cu ramurile nervoase contralaterale .
 Arcada inferioara
 
-zona incisivilor, si in special la copii si tineri
 

Indicatii
*anestezia a 1-2 d-ti frontali
*anestezia mucoasa si periost reg V frontale
*vasoconstrictia unui teritoriu
 
Contraindicatii
*afectiuni de tip inflam in reg frontala
*procese tumorale
 
Tehnica
- idem
 

6. Anestezia regionala/ tronculara

ANESTEZIA TRONCULARA: anestezia unuia sau mai
multor dinti deodata - introducerea anstezicului in
vecinatatea unui nerv dentar .
Anestezia regionala tronculara este o
anestezie de conductie. Solutia anestezica actioneaza pe traiectul trunchiului
nervos sau la nivelul orificiilor osoase de intrare sau iesire a trunchiurilor
nervoase, intrerupand conductibilitatea si propagarea sensibilitatii
dureroase:
1. Daca solutia anestezica e introdusa in ganglionul Gasser se produce
anestezia lui si a tuturor ramurilor nervului trigemen.
2. Daca solutia anestezica e depusa la baza craniului (la gaura rotunda mare)
ea actioneaza asupra nervului maxilar.
3. Daca solutia anestezica e depusa la baza gauri ovale, actioneaza asupra
nervului mandibular si a maxilarului superior si a tuturor ramurilor lui.
4. Daca solutia asestezica e depusa la orificiile unde intra nervii dentari
supero posteriori sau nervul dentar inferior, sau pe unde ies nervii
suborbitari si supraorbitari, naso- palatin, palatin mare, mentonier si incisiv.
Daca se depune la nervul lingual, bucal, maseter sau maseterinul, care se
desprin din trunchiul principal mandibular, anestezia se numeste tronculara
periferica.
Avantajele: este o anestezie
sigura, reduce volumul
solutiei injectate, reduce
numarul de intepaturi,
tehninica este simpla, atat
exo cat si endo.
La maxilarul superior
Anestezia tronculara periferica a nervului supraorbitar (ramura
terminala a nervului oftalmic), ca zone de anestezie sunt cuprinse
tegumentul pleoapei superioare, tegumentul unghiului intern al orbitei,
tegumentul regiuni frontale pana la vertex, osul frontal cu musoasa
sinusului frontal, tegumentul radacinii nasului si a dorsului nasului,
tegumentul varfului si aripilor nazale, lobulul nazal, sacul lacrimal si
segmentul medial al pleoapelor.

Indicatii: pt alcolizari in nevralgia de trigemen, in interventia

din chirurgia maxilo-faciala, pt regiunile invecinate nervului
supraorbitar, pt plasti sau interventie pe sinusul frontal. Ca si
dezavantaje: posibilitatea intepari glubului ocular, dificultati in
reperarea orificiului.
REPERELE GAURI SUPRAORBITARA (osoasa) pe arcada sprancenoasa,
la 2-3 mm deasupra marginii osoase, la 1 cm lateral de unghiul intern al orbitei,
pe aceeasi verticala cu gaura suborbitara si mentoniera.

Tehnica: se dezinfecteaza tegumentul cu iod, alcool, dupa care se trece la

intepatura, acul patrunde la cativa mm deasupra arcadei sprancenoase
, in 1/3 interna a arcadei sprancenoase, medial cu orificiul supraorbitar.
Directia acului si profunzimea, usor in jos, inafara si inapoi. Imediat dupa
ce se inteapa se cade pe os, in scobitura supraorbitara si fara sa se
patrunda in orificiul supraorbitar dar pastrand contact cu osul, aici se va
depune anestezicul. Pt anestezia ambelor ramuri ale nervului oftalmic, locul
de intepatura e intersprancenos. Directia acului va fi impins intr-o
parte si alta, subcontinent, de-a lungul unei linii care trece prin regiunea
sprancenoasa.
Zone anesteziate: dintii incisivi si caninul,
partial premolarii 50% din cazuri, osul,
parodontiul si mucoasa vestibulara, pleoapa
inferioara si fata latero nazala, jumatatea buzei
superioare, peretele osos antero sinusal si
mucoasa corespunzatoare a sinusului. Ca si
indicatii: e folosita in procedurile
stomatologice si in chirurgia maxilo, atunci
cand anestezia plexala e insuficienta sau cand
anestezia nu se pot face din motive patologice.
Repere gaurii suborbitare: osoase, dentare, de parti moi si mixte.
Reperele osoase: marginea inferioara a orbitei, la 6 - 10 mm sub marginea inferioara
a orbitei. La unirea 1/3 interne cu cele 2/3 externe. Pe linia verticala care trece prin
mijlocul marginii inferioare a orbitei. Pe linia verticala care uneste gaura
supraorbitara, suborbitara cu gaura mentoniera. Pe linia verticala care trece prin
sutura maxilo malara.
Repere dentare : pe verticala care trece prin axul PM2 superior, sau intre primul si
al doile premolar. Cam la 2,5 cm deasupra apexului PM2 superior.
Reperele partilor moi: la 0,5 cm inauntrul liniei verticale, mediopupilare, cand
pacientul priveste inainte. Pe verticala care trece prin marginea interna a corneei. Pe
vertiala care trece prin comisura bucala.
Repere mixte: la intersectia verticalei care trece prin cele 3 orificii cu linia oblica ce
porneste de la marginea gingivala intre IC si IL omolateral si care merge la
aproximativ 4 mm deasupra partii interne a suturii fronto malare. Repere pt situatia
in cazul in care se face pe calea exobocala: reperele gaurii suborbitare, aripa nazala,
santul nazogenian, marginea inferioara a orbitei. Pe cale endobucala: repere la gaurii
suborbitare, fornixul vestibular superior, caninul, marginea inferioara a orbitei si fosa
si bosa canina.
Tehnica pt calea endobucala: cea mai frecvent folosita,
sunt folosite ace de mici dimensiuni, gura trebuie sa fie
intredeschisa, se ridica buza pt a mentine fornixul
vestibular intins, inainte, se poate aplica o anestezie
topica, se dezinfecteaza mucoasa cu alcool, se repereaza
marginea inferioara a orbitei cu indexul si gaura
suborbitara cu policele.

Calea exobucala
Este indicata in caz de leziuni endobucale care
impiedica anestezia pe cale endobucala.
La mandibula

ANESTEZIA LA SPINA SPIX

            (n alveolar inferior)
- cale orala -
 
Indicatii
*interventii asupra osului si d-tilor pe o
*hemiarcada, a mucoasei vestibulare, de la
*gaura mentoniera la linia mediana
 
Contraindicatii
*procese inflam sau tumori la locul de intepatura.
 
Reperele

-nivelul planului de ocluzie al Minf

-creasta temporala, medial si posterior de
marginea anterioara a ramului mandibular
-plica pterigomandibulara situata de-a lungul
marginii anterioare a muschiului pterigoidian
intern.
Tehnica
-capul bolnavului in continuarea trunchiului sau in usoara extensie, arcadele
dentare larg deschise, expunandu-se bine regiunea retromolara
-se fixeaza punctul in care se va face punctia anestezica prin palpare cu
indexul mainii stangi cand anestezia se face la arcada dreapta sau cu policele
cand se face la arcada stg
-locul de punctie este intre creasta temporala si plica pterigomandibulara la 1
cm deasupra planului de ocluzie al Minf
-directia acului e de la inceput sagitala ant-post pana cand se ia contact cu
osul in zona crestei temporale, corpul seringii ramanand paralel cu arcada
inferioara
-acul va progresa apoi in contact cu osul inaintand in profunzime pe fata
interna a ramurei mandibulei si pe masura ce patrunde, datorita oblicitatii
acesteia , necesitatea mentinerii contactului cu osul va face ca corpul seringii
sa se deplaseze progresiv catre linia mediana a mandibulei ajungand chiar in
dreptul C sau Pm arcadei popuse, in functie de gradul de inclinare a ramului
mandibular
-injectarea anestezicului se incepe in momentul cand acul atinge osul si
continua pana la  1.5-2 cm , profunzime
-la 1 cm se aneseziaza n lingual
-la 1.5 – 2 cm n alveolar inferior situat mai posterior
Anest. tronculara a nervului lingual
-odata cu anest. n. dentar inf. (pt. anestezia n. lingual (endobucal) se
depune AL la spix, la o profunzime de 1 cm, (iar exobucal pe cale
submandibulara, 5,5 cm)
-odata cu anestezia altor nervi (situati in vecinatate)
-anestezie separata tronculara a n. lingual.

Anestezia limbii
N. bucal e o ramura terminala a n. temporo-bucal. Trece prin spatiul
pterigomandibular, are traiect descendent si spre ant.,
paralel cu marginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei, pe care o
incruciseaza la nivelul bazei apofizei coronoide (punct
important pt anestezia tronculara) si se indreapta spre obraz, aici in dreptul
bulei grasoase a lui Bichat se bifurca:
- intr-o ramura interna ─ pt mucoasa jugala, gingia si periostul vestibular in
dreptul molarilor inf. (mai rar si in dreptul
premolarilor, si uneori si zona vestibulara superioara corespunzatoare molarului
1)
- si o ramura externa ─ care inerveaza pielea obrazului si a regiunii labio-
comisurale
In stomatologie si chirurgia orala se abordeaza ramura sa interna
prin:
- infiltratie locala in fornixul vestibular corespunzator
-sau prin anestezia tronculara la baza apofizei Coronoide.

Indicatii:
-detartraj subgingival
-rezolvarea cariilor de colet vestibulare si subgingivale
-prepararea bonturilor subgingival
-plasarea unei matrici...

Avantaje: -tehnica usoara pt. anestezia prin infiltratie

Alternative: -anestezia tronculara bazala a n. mandibular

Tehnica anesteziei tronculare pe cale endobucala:
- Pacientul are gura larg deschisa. (Pt. anestezia prin infiltratie plexala pacientul are
gura intredeschisa). Mucoasa se
dezinfecteaza cu alcool.
- Locul de intepatura: la intersectia planului de ocluzie molar superior cu marginea
anterioara a ramurii
ascendente a mandibulei, la baza apofizei coronoide, distal si bucal de ultimul molar
superior.
- Directia acului: acul cu bizoul in jos, spre os, paralel cu planul de ocluzie molar
superior; corpul seringii e
indreptata spre comisura bucala de partea opusa; directia acului e inapoi, in afara si
relativ orizontal.
- Profunzimea: se avanseaza cu acul pana la mucoperiostul marginii ant. a ramurii
ascendente la baza apofizei
coronoide, fara a intepa periostul, (2-4mm adancime), 0,3 ml/10 sec.
 
Anestezia tronculara bazala

Nivel de incostienta care este foarte apropiat de nivelul

anesteziei chirurgicale complete. Pacientul nu
raspunde la stimuli verbali, dar reactioneaza la stimuli
durerosi (ex. intepaturi).
Anestezia nervului maxilar.
Nervul maxilar asigura sensibilitatea unui maxilar
impreuna cu dintii si paradontiul respective, a
sinusului maxilar, boltii si valului palatin, mucoasei
foselor nazale si a vestibuluilui bucal superior,
hemibuzei superioare, aripii nasului si pleoapelor
inferioare.
Anestezia ganglionara
Anestezia ganglionului Gasser se poate obtine: pe cale
lateral subzigomatica, folosind procedeul Braun
pentru anestezia nervului mandibular si un ac curb
pentru a patrunde prin gaura ovala sau pe cale
anterioara prin procedeul Hartel care prezinta conditii
mai favorabile de traversare a bazei craniului. Acul
trebuie sa patrunda prin gaura oval ape o distant de 1-
1.5 ml sol anestezica.
In present acest tip de anestezie este inlocuita cu
anestezia prin intubatie.
7.Anestezia regionala prin acopunctura
sau electropunctura.

Analgezia regional poate fi obtinuta prin stimulare

periferica cu ajutorul unor ace in punce de elective
diferite in raport cu teritoriul in care urmeaza a se
intervene. Mecanismul analgeziei in raport cu
teritoriul in care urmeaza a se interveni. Pentru ca
analgesia sa fie eficienta este necesara colaborarea
pacientului, increderea sa in succesul metodei.
Stimularea acelor se poate obtine manual
imprimindu-li-se miscari de rotatie sau de dute-vina
effectuate de medic sau pacient, sau prin stimularea
electrica utilizind un current de intensitate slaba.
Analgezia se instaleaza in 15-20 de minute.
Principiul - S-a demonstrat ca acupunctura elibereaza in sistemul
nervos central endorfine (hormoni cu efect analgezic). Mai mult,
introducerea de ace, stimuland nervii periferici, ar distrage atentia de
la durerea de baza. Dupa medicina traditionala chineza, ki, influxul
vital, circula in corp in lungul a 24 meridiane sau linii de inaintare, in
legatura unele cu altele. Pe lungimea fiecarui meridian se gasesc
punctele-cheie. Ele se impart in 5 categorii:
- punctele de tonificare, al caror rol este de a stimula o functie
organica deficitara;
- punctele de dispersie, al caror rol este de a calma o functie organica
ce sufera prin exces (hiperfunctie, hipersecretie etc.);
- punctele surse care regleaza;
- punctele de alarma sau punctele Herault, dureroase spontan atunci
cand meridianul pe care se gasesc este perturbat;
- punctele de trecere, prin care se scurge energia vitala atunci cand
ea se afla in exces intr-un organ.
Bibliografie
G. Timosca ; C. Burlibasa Chirurgie oro-Maxilo-
Faciala

Internet – “info dent”

08.12.2009