nu se indura sa porneasca pe drumul catre noi,ca sa izgoneasca noaptea,m-am trezit intr-un murmur de soapte pe care nu le intelegeam.Am ascultat atent cuvintele care mi se incrucisau in urechi si mi-am dat seama ca vin din adancul bibliotecii,unde cartile se leganau si prinsesera viata.Ele isi rasfoiau singure paginile poroase si ma imbiau sa patrund inauntrul povestilor ascunse in ele. -Buna dimineata! Vino sa te plimbi cu noi,imi spunea Tom Sawer. -Ba nu,vino sa traiesti Povestea fara sfarsit, imi spunea Bastian. -Mor,mor,hai la Polul Nord imi spunea Fram Ursul Polar.Am sa te conduc in lumea aceea unde vei vedea aurora boreala. Eram ametit de puterea cuvintelor care se transformau in personaje,cu o viteza uluitoare si ma duceau ,rand pe rand,in lumi fantastice.In aceste lumi animalele puteau sa vorbeasca ,oamenii traiau o tinerete fara batranete ,copiii aveau intelepciunea batranilor,iar soarele stralucitor si luna argintie erau cei mai buni prieteni. In aceasta stare de fericire,brusc s-a deschis usa dormitorului si am auzit-o pe mama spunandu-mi: -Copile, nu te trezesti? Azi nu te duci la scoala? In acel moment cartile au incetat sa se mai legene ,soaptele s-au oprit,iar eu am ramas doar cu regretul ca nu a durat mai mult aceasta aventura si m-am hotarat ca de azi inainte sa citesc mai mult ,pentru a descoperi toate minunatiile din paginile poroase ale cartilor de pe rafturile bibliotecii mele.