Puterea Miraculoasa A Apei

PUTEREA MIRACULOASA ADE | Dr Fereudoan Batmanghelid)PUTEREA MIRACULOASA AAPEl i Nu trate setea cu medicamente! _ Dr. Fereydoon Batmanghelid) re din limba englezi de Elena Pridie AllRecunoasterea activitatii de pionierat adoctorului F. Batmanghelidj privind PUTEREA VINDECATOARE A APE! Dr. Batmanghelidj este un foarte respectat «parinte fondator» prin informatiile pe care le aduce referitoare la importanta apei. Cartile sale, lucrari de ptonierat in domeniu, arata felul in care apa afecteaz’ functionarea si structuta organismului, si pun in mod deschis sub semnul intrebarii para- digmele curente in ce priveste sanatatea. Ele reprezinta un material demn de toati increderea, progresist, iat atunci cand ajungi la finalul lor iti dai seama-cat de multe boli sunt legate de lipsa de apa (gi de sare nerafinata).“ »Aceste c&rti sunt extrem de valoroase din punct de vedere al informatiilor continute, inspiratoare si reprezinti cu siguranfa o lectura foarte tecomandatit." Vivienne B. Black, autor de materiale despre sinitate la revista Positive Health, Marea Britanie Nu este vorba de miracole, doar de bun simf obignuit. Este posibil ca dr. Batmanghelidj sa fie cel care va rade la urma.“ Dr. Julian Whitaker, Health & Healing »Solutia unui om pentru a rezolva problema costurilor tot mai mari din sindtate: apa.“ Paul Harvey, ABC Radio Network »Consider felul in care intelegi tu lucrurile unul dintre cele mai uimitoa- re pe care le-am intalnit in medicina.“ Dr. L. B. Work »Peste cincisprezece ani aceasta carte va fi considerata in mod absolut o carte clasici in domeniul sanatatii.“ Philip Day, autor, jurnalist de investigatie»Autorul aduce argumente pentru o noua abordare stiintificd ce di peste cap medicina clinica.“ The Daily Telegraph, Londra, Marea Britanie Cirtile care devin cu adevarat clasice pentru toate timpurile sunt rare. Chiar si mai rare sunt acelea care pot realiza o schimbare de paradigma in domeniile principale ale cunoasterii moderne. Dar de o si mai mare rari- tate sunt cArtile de care va beneficia in mod semnificativ sindtatea a ne- numirate milioane de fiinte omenesti, fara vreun cost din partea lor. O asemenea carte, reper in domeniu, este Your Body’s Many Cries for Water (Puterea vindecditoare a apei) a Dr. F. Batmanghelidj. El a facut descoperiri revolutionare in ce priveste metabolismul apei in corpul uman.“ Dr. Georgé Georgioiu, Nutritionist clinic ain mod regretabil, americanul de rand este neinformat cu privire la apa. Majoritatea oamenilor considera ci beau suficient’ apd, ins nu este asa. Cartea Dr. Batmanghelidj va crea un val in opinia publica privind pute- rile minunate ale apei.* ~ Ziarul Connection »Pe masura ce aceasti carte controversata castig&’ tot mai mult apreciere pe plan mondial, medicul care este autorul uneia dintre cele mai extraor- dinare teorii explicd de ce a intors spatele stiintei conventionale pentru a-si trata pacientii cu ap’, nu cu medicamente.“ The Daily Mail, Londra, Marea Britanie »Trebuie si marturisesc c&, in afara de Sfanta Biblie, nu am mai intilnit o carte avat de clara ca aceasta, care face sa se naruie ceea ce este considerat in mod normal limbaj stiintific, tehnic si complex, o carte ce se distin- ge printr-o prezentare apatte pentru cei ce inainte fuseseri neinformati.* Prof. Lekan Oyedeji, Universitatea Lagos, Nigeria Condluzia este ca dr. Batmanghelidj este cu adevarat erou internagional atunci cand este vorba de injelepciune in a recunoaste cauzele fundamen- tale ale bolii si are curajul de a vorbi deschis si de a prezenta adevarul aga cum tl vede el." Mike Adams, scriitor in domeniul sanai News TargetCUPRINS Prefara... Introducere... Nu tratati etea cu medicamente. Principii de bazi Paradigma care trebuie schimbati Sursa erorii in medicina Capitolul 2 Noua paradigm’ Reglarea apei in diferitele stadii ale vietii Este nevoie de o ingelegere deplina Alte proprietati importante ale apei Durerea: strigite pentru sete Capitolul 3 Durerea dispeptica Durerea din colita.. Durerea din falsa apendiciea Hernia hiatala, Capitolul 4 Durerea din artrita reumatoida... Durerea de spate. Durerea cervicala Durerea anginoasi 59 Durerile de cap. 60 Capitolul § Stresul si depresiaMecanismele de compensare, initial silentioase, asociate cu deshidratarea . Endorfinele, cortizonul, prolactina gi vasopresina. Alcoolul Sistemul reniné-angiotensinei Capitolul 6 Hipertensiunea arterial’. Deficitul de apa: posibila cauzi pentru hipertensiune, Capitolul 7 Hipercolesterolemia, Méreurii care ne pun pe ginduri Capitolut 8 Excesul ponder: Mancatul excesi Bauturile carbogazoase fara zahar'determin’ cresterea In greutate Capitolul 9 Astmul brongic si alergiile........1 112 Capitolul 10 Citeva aspecte metabotice legate de stres si deshidratare Diabetul zaharat insulino-independent Triptofanul si diabetul. Diaberul zaharat insulinodependent Capitolul 11 Cele mai simple tratamente. Calitatea apei de baut.. Dieta ideala pentru bolile produse de deshidratare Capitolul 12 Sarea si miscarea fizicd: dou’ ingrediente de bazA pentru sinatate. Sarea: eternul medicament. Sarea: cAteva dintre efectele ei miraculoase.. Migcarea fizica.. Care sunt cele mai bune forme de migcate fizica’ Sistemul de ingrijire a sAndtatii gi responsabilititile noastre: Economii de costuri pentru natiune... Bibliografie Despre autor. IndexNota autorului Informatiile si recomandarile prezentate in aceast& carte cu privire la folosirea apei se bazeazi pe cunostintele, experienta personal, cercetarea extrem de vastd si alte publicatii ale autorului asupra subiectului metabolismul apei in organism. Autorul acestei crfi nu da sfaturi medicale si nici nu prescrie utilizarea sau intreruperea vreunui medicament ca forma de tratament fara consultarea unui medic, direct sau indirect: Intentia autorului, avand la baz cele mai recente cundstinte de micro-anatomic $i fiziologie moleculara, este doar de a oferi informatii cu privire la importanta apei pentru sinatate si de a informa publicul despre efectele daunatoa- re ale deshidratarii cronice asupra organismului ~ din copilirie pana la batranefe. Aceasti carte nu este intentionati ca inlocuitor al sfatului unui medic de incredere. Dimpotriva, este de dorit impartasirea informatiilor din aceasta carte medicului curant. Aplicarea informatiilor si recomanda- rilor continute in carte constituie asumarea unei responsabilitigi indivi- duale. Adoptarea acestor informatii trebuie sa fie in strict’ concordant cu instructiunile care se dau aici. Persoanele foarte bolnave, cu afectiuni gtave in antecedente (in mod special boli renale severe) si aflate sub su- praveghere medical nu trebuie sa utilizeze informatiile continute in cat te fara a fi supervizate de medicul curant. Toate tecomandiarile si procedurile continute aici nu prezint& garantii din partea autorului, editorului, agentilor sau angajatilor lor. Autorul si editorul nu igi asuma niciun fel de responsabilitate privind utilizarea informariilor prezentate in lucrare.PREFAJA Degi au trecut peste 25 de ani de cand s-a descoperit ca apa are propti- etati puternice de alinare a durerii si capacitatea de a face sa regreseze procesele care se manifesta in cadrul unor boli, comunitatea medical inca i le tagaduieste, iar industria farmaceuticd este cea care culege recolta aces tei indiferente profesionale fata de cea mai mare descoperire a tuturor timpurilor, si anume aceea ca apa ii poate ajuta pe oameni mai bine decit medicamentele. Este un fapt cunoscut de acum ca medicamentele corect prescrise si utilizate imbolnavesc mai rau in fiecare an peste 2 milioane de oameni si ucid peste 100000 de oameni, in timp ce medicamentele gresit prescrise mai ucid alti 100000 de oameni pe an. Aceste greseli includ: diagnostic gresit si erori in selectarea medicamentelor, scris nedescifrabil al me- dicilor si erori in prepararea medicamentelor la farmacie. Insi greseala cea mai mare consti in folosirea de substante chimice care se prescriu in mod obignuit ca proceduri standard de tratament. In realitate, acesta este procesul care ucide. Motivul este simplu: cand corpul are mare nevoie de apa, in loc de aceasta i se dau substante chimice toxice. In decembrie 2003, incredibilul sa petrecut. Dr. Allen Roses, vice- presedinte pe plan international al companiei GlaxoSmithKline, una * dintre cele mai mari producatoare de medicamente din lume, a declarat public intr-un interviu publicat pe prima pagina in ziarul The Independent din Londra, Anglia, cA ,Marea majoritate a medicamentelor - mai mult de 90% - au efect doar la 30-50% dintre oameni“. lar editorul stiintific al ziarului a facut urmatorul comentariu: ,[n industria de medicamente nu mai este un secret cA majoritatea produselor lor sunt ineficiente pentru cei mai multi dintre pacienti, insa este pentru prima dati cand o 13FertyDOON BATMANGHELID] asemenea petsoana cu greutate din cadrul conducerii companiei declar& public acest lucru“. Dr. Roses a incriminat pacientii, considerdnd ca unii oameni au anumite gene care neutralizeazi medicamentele. El nu stie ca motivul pentru care aceste medicamente nu lucreazi este unul singur: nu sunt desemnate sa potoleascd setea pacientilor, sete producitoare de simptome. Din nefericire ins, aceste medicamente nu doar cé nu au efect, ci fi fac pe paciengi mai bolnavi decét inainte. fn trecut, cand eram mai putin aroganti in privinta stiingei medicale, majoritatea problemelor de sinitate, care ar fi trebuit sA fie recunoscute ca manifestri sau complicatii ale deshidratarii in interiorul celulelor or ganismului, etau numite ,boli cu etiologie necunoscuta“. In prezent, pentru aceleasi boli este considerat’ vinovata constitutia.geneticd a oamenilor. Ce bine ar fi ca personalul medical si ingeleaga ca lipsa de apa din mediul intern al celulelor organismului are impact si asupra activitagii enzimatice a structurilor ADN-ului si ARN-ului din nucleul celulelor. Astfel, intt-o buna masura functionarea defectuoasa a acestor gene este secundara problemei lipsei de ap& din interiorul celulelor, Apa trebuie s& existe in cantitati adecvate pentru ca aceste gene sisi indeplineascd misiunea in cadrul functiilor fiziologice/biochimice ale organismului. Genele nu sunt structuri rigide. Ele trebuie s& se replice din materi prime care sunt transportate prin ,circulatia apei* in organism. Avand in vedere ci organismul, cu exceptia neuronilor din creier, se reface la inter val de cAteva siptiméni, fiecare anomalie genetica descoperita mai tirziu trebuie considerat’ inainte de orice altceva ca fiind rezultatul deshidratarii care sa instalat cu ceva timp in urma. Cele doud editii precedente ale acestei cirti au considerat chestiunea deshidratarii ca fiind cauza principala a durerii sia bolii din organismul uman. Acum cunoasteti ch majoritatea medicamentelor nu sunt de folos paciengilor; si, intradevar, aceste medicamente le pot fi vatimitoare sau chiar pot'st-i ucida. Acum’mai mult ca oricand informatiile din aceast& carte trebuie s4 devin principii calauzitoare pentru oamenii care nu do- tes¢ 88 fie intoxicafi si condusi spre moarte Inainte de vreme prin folosi- tea de medicamente toxice, legale si legal administrate care nu sunt desemnate a ,potoli setea“. La urma urmei, cand organismul are nevoie de apa, nimic altceva nu poate potoli nevoia dupa apa. Mi-as dori mult ca cei ce imi sunt colegi in practica medical sa inteleaga acest lucru atat de simplu. Editia a treia este mai cuprinzitoare, inclusiv capitolul privind pro- tocolul tratamentului cu ap’. Cand au fost scrise ‘primele dou’ editii ale 4PuTEREA MIRACULOASA A APEL c&rtii, sa considerat ca trebuie acordati atentie doar felului cum si cand si se bea apa si de ce o alimentatie lipsit’ de sare va face rau. A devenit insi clar c& cititorii au nevoie de mai multe informatii si argumente pentru a putea face ca boala si regreseze. Ideea de inceput nu putea fi satisficdtoa- re pentru nevoile oamenilor care erau deja foarte bolnavi si aveau nevoie de informatii suplimentare despre sirurile minerale si sare, alimentatie, migcate fizici, expunerea la soare si aspectul mental in procesul de revet- sie a bolii. Aceste aspecte sunt acum discutate in carte. De asemenea, aceasta carte beneficiazd de reactii pe durata a zece ani din partea oamenilor care sau vindecat de bolile de care sufereau utili- zand informatiile pe care le-am scris cu privire la apa - un medicament cu mult mai bun decat orice ar putea oferi industria farmaceutica.INTRODUCERE NU TRATAJI SETEA CU MEDICAMENTE Problemele pe care le avem nu pot fi solusionate cu acelast fel de gandlire cu care leam creat, Albert Einstein th anul 2002 costurile ingrijirii samatagii au fost in jur de 1,6 trilioane de dolari, iar pentru 2010 se estimeaza ca va consuma 28% din PIB daca se va pstra tendinta din prezent. Cam 90% din acesta este reprezentat de costuri personale pentru ingrijirea sinatatii, costuri suportate de public. Se spune ci guvernul federal cheltuie doar 10%. Si chiar si aceasta cheltu- iala mare devine venit impozabil pentru cele 10 milioane de persoane an- gajate in momentul de fafa in sistemul de ingrijire a sanatatii din America. Este evident cd guvernul trage foloase de pe urma cresterii costurilor pentru ingrijirea sindtatii natiunii. Astfel, existi un conflict de interese intre nevoile publicului si intentia guvernului de asi conserva baza de venituri. Intelegand aceste lucruri, ne putem da seama de ce guvernul nu este interesat sa fac pasi spre a reduce costurile pentru ingrijirea sinatatii po- porului american. Este clar ci oamenii sunt responsabili pentru propria lor sanatate. Ei trebuie si se protejeze de consideratiile de natura comerci- ala ale operatorilor din domeniul ingrijirii sinatitii si ale guvernului care doresc si mengina costurile ingrijirii samatiii la nivelul actual. Vedeti dumneavoastra, criza din sistemul de ingrijire al sanatatii din America nu este generat de felul in care functioneaz’ acesta. Si nici nu este in totalitate urmarea unor prefuri foarte mari. Aceasta este cauzati de premisa de la baza stiintei fiziologiei care reprezintA temelia pentru orice cunoastere medicala si stiintifica a corpului omenesc, Cauza o constituic 17FEREYDOON BATMANGHELIDJ tealitatea cd publicul si personalul medical nu cunosc inca faptul ca organismul omenesc are nevoie de api! Aceasti situatie poate fi indreptat’. Numeroase observatii clinice asupra durerii dispeptice gi cercetiri efectuate in fiziologia durerii cronice aratd cA exist o solutie simpla si fundamentala pentru problemele de sinatate ale natiunii. Frumusetea acestei solugii const in faptul cd ea este baza- t& in totalitate pe sting’. Ea implica o noua infelegere a fiziologiei corpului omenesc. Urmeazi si aflati, asa cum spune titlul c&rtii, noi informatii cu privire la corpul uman.CAPITOLUL 1 DE CE ,MEDICINA“ NU VINDECA BOLILE Personalhal medical din zilele noastve nu infelege tolul vital al apei pentru organismul uman. Medicamentele sunt patliative. Ele nu sunt facute «ou scopul de a vindeca bolile degenerative. In aceasta carte vom discuta rolul apei in organism gi vom vedea ci o intelegere clara a acestui subiect ne poate schimba felul in care percepem problemele de sinatate din societatea noastra, Vom afla in ce fel medicina preventiva ar putea deveni abordarea principal a sistemului de ingrijire a sindtagii din orice societate. Eroina acestei cArti este apa. Fiecare explicatie va porni de la premisa cA apa constituie substanta primara si agentul principal im evenimentele obisnuite care au loc in organismul uman. Avand in minte rolul primordial al apei, vom examina céteva stiri de boala. Vom discuta despre rolul apei, trecut cu vederea, in situatii fiziologice care vor deveni in cele din. urma stari de boala. in cadrul ,bolilor* pe care le vom discuta va trebui exclus un posibil rol initial al perturbarii metabolismului apei inainte de a presupune ci aceste stri au fost cauzate prin alte procese. Acesta este sensul adevarat al unei abordati preventive in cadrul sistemului de sinatate. Pentru inceput trebuie sa excludem cauzele mai simple ale aparitiei boli in organism, iat apoi sa ne gandim la cele mai complicate. Adevarul simplu este c& deshidratarea poate duce la aparitia bolii. Oricine stie c& apa este ,buna* pentru organism, insa se pare cd nu stim cat de vitala este aceasta pentru sd- natatea noastra. Nu stim ce-se intampla in-corpul nostru daca acesta nu isi primeste necesarul zilnic de apa. Dupa ce veti citi aceast carte veri do- bandi o intelegere mai clara a acestei chestiuni. 19FereYDOON BATMANGHELIDJ Solutia pentru prevenirea si tratamentul bolilor produse de deshidratare const intr-un aport regulat de apa. Acest lucru va fi prezentat in cartea de fata. Vom discuta de ce, in majoritatea cazurilor, starile de boal& trebuie privite ca tulburiri produse prin deshidratare. Printrun simplu aport zilnic suplimentar de apa poti invinge multe boli. Trebuie sa te adresezi unui cadru medical daca, dupa ce ai ficut ajustarile necesare in privinta alimentatiei lucrurile nu se rezolva si o problema medical continua sa te afecteze. Ceea ce oferim noi aici sunt cunostintele necesare pentru prevenirea si vindecarea bolilor produse de deshidratare. La sfarsitul c&rtii, cand relatia dintre deshidratarea cronica si aparitia bolii va deveni clara pentru cititor, vor fi oferite informatii privind necesarul zilnic de apa gi dieta complementara in vederea prevenirii ,bolilor produse prin deshidratare“, sau chiar pentru vindecarea acestora daci nu sa dezvoltat deja o situatic total ireversibila. PRINCIPE DE BAZA Cand corpul omenesc sa dezvoltat din specii cdrora li sa dat viafa in ap&, a fost mostenit’ aceeasi dependenta de proprietitile ditatoare de viata ale apei. Rolul apei in organismul speciilor vii, inclusiv al omului, nu sa schimbat de la crearea viefii din apa sirat si nici apoi in adaptarea ce a urmat la apa dulce. Cand viata pe Pamant a devenit un obiectiv a trebuit si fie creat un sistem din ce in ce mai delicat de conservare a apei in organism pentru dezvoltarea in continuate a speciilor. Acest proces de adaptare tempora- ra la starea de deshidratare tranzitorie a inceput sa fie mogtenit si ca un mecanism bine stabilit in organismul omenesc si constituie acum infrastructura pentru toate sistemele de operare din corpul oamenilor care tra- iesc in acest timp. . Pentru speciile de inceput din apa aventura de dincolo de granitele cunoscute lor a constituit un stres deosebit, pentru cA s-ar fi uscat de tot. Acest ,stres“ stabileste o fiziologie dominanta pentru managementul crizei de apa. In cazul oamenilor ,afectati de stres“ se instaleaz’ aceeasi tranzitie si fiziologie a managementului crizei de apa. Procesul implica la inceput © rationare stricta a rezervelor de apa ale organismului. Se presupune ci furnizarea de api pentru nevoile imediate ale organismutui va fi limitata. Managementul rezervelor disponibile de apa din organism devine respor- sabilitatea unui sistem complex. Acest proces complex de rationalizate si 20PUTEREA MIRACULOASA A APEL distribuire pe mai multe niveluri a apei rimane in functiune pana cind organismul primeste semnale categorice ci are acces la sursa adecvati de apa. Avnd in vedere ca fiecare functic a organismului este monitorizata sidependenta de aportul de apa, ,managementul apei* constituie singura cale de a avea asigurarea ci o cantitate adecvaté de ap’ impreuna cu nutri- mentele transportate de aceasta ajung mai intai la organele vitale care vor trebui s& se confrunte si sa facd fata oricrui ,stres“ nou aparut. Acest mecanism a devenit din ce in ce mai prezent pentru supravietuirea tmpotriva dusmanilor naturali si a pridatorilor. Este sistemul final de functionare in caz de situatii lupta sau fugi: este si mecanismul de functionare din mediul competitiv al vietii moderne din socictate. Unul dintre procesele inevitabile ale fazei de rationalizare a apei din organism o constituie adevarata cruzime cu care anumite funcfii sunt mo- nitorizate in asa fel incat o anumitd structura si nu primeascd mai mult decat portia sa predeterminata de apa. Acest lucru este valabil pentru toate organele corpului. fn cadrul acestor sisteme de rationalizare a apei functia creierului detine prioritate absoluta asupra tuturor celorlalte sisteme - creierul reprezinti 1/50 din greutatea total a corpului, ins primeste 18-20% din sangele circulant. Cand ,responsabilii cu rafionalizarea* care au in griji reglementarea si distributia rezervei de apa din organism devin din ce in ce mai activi, acestia isi prezinta si propriile lor semnale de alarma. pentru a arta c& zona respectiva este lipsita de apa, la fel cum radiatorul unei masini scoate aburi cand sistemul de racire nu este adecvat pentru magina care este in urcus. _ An societatile avansate care considera ca ceaiul negru, cafeaua, alcoolul si bauturile carbogazoase reprezinta tnlocuitori de dorit pentru nevoile de apa pura, natural, ale unui organism ,stresat" zi de zi, aceasta reprezin- to greseala elementara, dar catastrofala, Este adevirat ci aceste bauturi contin apa, insi ele contin si agenti de deshidratare, care fac si dispar’ apa in.care sunt dizolvati, plus si alti apa din rezervele organismului! fn zilele noastre, stilul de viata modern ii face pe oameni dependenti de tot felul de bauturi care sunt produse in scop comercial. Copiii nu sunt invatagi sa bea apa; ei ajung dependenti de bauturi carbogazoase si sucuri. Nevoile de apa ale organismului sunt astfel neluate in seama. Nu este posibil st se consume doar baututi de acest fel care s& inlocuiasca pe deplin nevoile de api ale organismului. in acelasi timp, cultivarea preferentiala a gustu- lui pentru aceste bauturi carbogazoase va reduce automat pornirea natural de a bea apa atunci cand bauturile carbogazoase nu sunt disponibile. 21FereyDOON BATMANGHELID] in prezent, personalul medical nu cunoaste multiplele roluri, din punct de vedere chimic, ale apei in corpul omenesc. Deoarece deshidratarea duce in-cele din urmA la pierderea unor functii, semnalele complexe, diverse, date de operatorii programului de rationalizare a apei in organism pe petioada indelungatei si severei deshidratari, au fost interpretate ca fiind indicatori ai unor boli necunoscute ale organismului. Aceasta este greseala de baz, cea mai mare, care a produs deviere in medicina clinica. La impiedi- cat pe medici s4 fie in stare si ofere mAsuri preventive sau s& prescrie tratamente fiziologice simple pentru boli importante ale oamenilor. La aparitia acestor semnale, corpului_ar trebui sii fie data apa pentru ca aceste sisteme de rationalizare s& aiba ce distribui. Dar cadrele medicale sunt invitate si aduca la ticere aceste semnale cu produse chimice. Bineinteles ca ci habar nu au care este semnificatia acestei erori extrem de grave. Diversele semnale produse de acesti distribuitori ai apei sunt indicatoii ai setei dintr-o anumit% zon a corpului si lipsei de apa din organism in general; Pentru inceput, ele pot fi atenuate pur gi simplu printr-un aport marit de apa, insi acest lucru nu se face, ci se procedeaz gresit prin folosirea de produse chimice comerciaile pani sc instaleaz’ pa tologia gi sé produc bolile. Din nefericire, aceasta greseala se continua fo- losindu-se din ce in ce mai multe produse chimice pentru tratarea altor simptome care apar pe parcuts, iar coniplicafiile deshidratirii devin inevitabile si in cele din‘urma pacientul moare, Inonia acestei situafii consti in faptul c& ef spun cd pacientul a murit deo boala. Ce eliberare pentru constiinta lor! : Greseala de a aduce la ticere diferitele semmale ale deficientei de apa in organism cu produse chimice este de indat§ daundtoare celulelor organismului persoanei care este in tratament. Difahidratarea cronica instala- t&, ce produce aceste semnale, are de ‘an impact daunitor. pet- manent si asupra descendentilor persoaneé tegpecti imi face plicere s4 aduc in atentia dungn 0 descoperire deosebit de importanti in medicina de care pogipitbeneficia orice persoan’ care se imbolniveste, si in special persoa gearsti. Pe scurt, schimbarea de paradigma in materie de stiinta aplicat enilor stabileste o abordare bazati pe fiziologie pentru cercetares omenesc in viitor gi simplifica practica medicala de pretutit dume. Rezultatul imediat al acestei schimbari de paradigm va fi ea sinittii oamenilor. Aceasta expune noua intelegere privind sem de deshidratare din or ganismul uman. Costurile imbolnavirii se ce si ele. 22PUTEREA MIRACULOASA A APEL PARADIGMA CARE TREBUIE SCHIMBATA Ce este o paradigm si cum poate fi aceasta schimbata? Paradigma este un model pornind de la care este generatd.o noua cunoastere. De exemplu, ingelegerea initiala era cd Pamantul este plat. Noua intelegere este ci Pamantul este rotund. Faptul ci Pamantul este rotund reprezinta paradigma de baz& pentru intocmirea tuturor hartilor, globurilor, recunoasterea stelelor de pe cer si pentru efectuarea calculelor pentru calitoriile in spatiu. Astfel, paradigma anterioar’, cum c& PamAntul este plat, a fost inexact’. Intelegerea corecti a faptului ca planeta noastra are forma de sfera a facut posibil progresul in multe domenii ale stiintei. Aceasti schimbare de paradigma este fundamental pentru a face posibil acest progres. Modificatea acestei paradigme si transformarea pe care a atras-o dupa sine aceasta nu au avut.loc usor, Adoptarea unei paradigme noi, fundamentala in cadrul stiingei medicale este si mai-dificila, chiar daca rezultatul este foarte de dorit si disperat de necesar pentru societate. _ SURSA ERORIT IN MEDICINA Corpul omenesc este compus in proportie de 25% din substante solide (solvat sau-dizolvat = substante dizolvate) si 75% apa (solvent = substanga in. care se dizolva). Despre creier se spune ca este alc&tuit din 85% apa. Cand a inceput cercetarea corpului omenesc, paramettii stiintifici si cunoagterea chimiei fiind deja stabiliti, s-a presupus in mod automat c& intelegerile care functionau in cadrul disciplinei chimiei se aplicau si compozitiei solutilor din organism, respectiv compozitiei substantelor dizolvate. Sa presupus de aceea ci structura, compozitia substantelor dizolvate (a solvatului) constituie regulatorul reactiv al tuturor functiilor organismului. Chiar la inceputul cercetarilor efectuate asupra corpului omenesc, sa presttpus c& apa din organism actioneaza doar ¢a solvent, ca substanta ce umple spatiile si ca mijloc de transport - aceleasi puncte de vedere care aut fost generate de experimente cu testele cu tuburi din chimie, Niciun fel de alte propriet&ti functionale nu au fost atribuite materialului solvent. Ingelegerea de bazi de astazi din medicina ,stiintifica“ - care a fost mostenita din programele de invafmant care functionau la inceputuri- le invatarii sistematice — considera, de asemenea, substantele dizolvate ca find reglatoti, iat apa ca fiind doar un solvent gi un tijloc de transport de materiale in organism. Corpul omenesc este chiar si acum privit ca un 23FgREYDOON BaTMANGHELID) mare ,tub pentru test“ plin de materiale solide de natura diferita, iar apa din organism ca un ,material de umplutura“, nesemnificativ din punct de vedere chimic. in stint sa presupus cA solvatii (substangele care sunt dizolvate sau transportate prin sange si set in organism) sunt cei care regleaz toate activitatile din organism. Aceasta include reglarea aportului sau de apa (a solventului), despre care se presupune ca este bine reglementat. Se porneste de la presupunerea ci, avand in vedere ci apa este liber disponibil& si nu trebuie sa platim pentru ea, organismul omenesc nu se poate confrunta cu lipsa a ceva ce este atat de usor de obtinut! Pornind de la aceasta presupunere eronati, toate cercetirile efectuate asupta corpului uman au fost indreptate spre identificarea unei substante particulate" care ar putea fi considerati responsabili pentru producerea unei boli, De aceea, tot ce s-a suspectat ca fiind posibile fluctuatii si variatii in schimburile de elemente a fost testat fara a se ajunge la vreo solutie clarificat macar pentru o singur’ boala. Prin urmare, toate tratamentele sunt paliative si niciunul nu pare si duc la vindecare (cu exceptia antibi- oticelor pentru infectiile bacteriene). Hipertensiunea arteriala nu se vindeca; ea este doar tratat pe tot parcursul viefii persoanei respective; la fel si astmul bronsic (bolnavul astmatic avand nevoie continua de inhala- tori;), ulcerul gastroduodenal (fiind necesare antiacidele), alergiile (bolnavul fiind dependent de medicamente), artrita etc. Pornind de la aceast presupunere preliminara cu privire la rolul apei, de-acum a devenit o practicd si se considere ,,gura uscata“ ca un semnal c& organismul are nevoie de apa, si, mergandu-se in continuare pe aceastd presupunere, daca senzatia de ,gura uscata“ nu este prezenti, se consi- deri ci apa exista din belsug si se gaseste liber. Acest punct de vedere este cu totul eronat, absurd si generator de multa confuzie in medicina si este cu totul responsabil pentru lipsa de succes in descoperirea de solutii preventive permanente pentru bolile ce apar in organism, in ciuda nenuma- ratelor studii de cercetare costisitoare care se fac. Am publicat deja un raport care prezinté observatiile clinice pe cate leam efectuat tratand doar cu apa mai mult de 3 000 de persoane ce sufereau de ulcer peptic. Am descoperit pentru prima dati in medicina c& aceasti ,,boala clasica“ a organismului rispunde la tratament efectuat doar cu apa. Din punct de vedere clinic, devine evident ca aceasti stare pare a fio ,boala" generat de sete. In aceleasi conditii de mediu gi clinice, si alte ,,boli* raspund tot la cratamentul doar cu apa. Cercetari vaste stau ca dovada a observatiilor mele clinice care au aratat cA organismul omenesc 24PUTEREA MIRACULOASA A APEI prezinti o varietate de semnale din cele mai sofisticate pentru sete - sisteme integrate de semnale in reglementarea apei disponibile tn perioade de deshidratare. Cercetirile mele au aritat ci paradigma care a stat pana acum la baza tuturot studiilor efectuate asupra omului trebuie si fie schimbata daca do- tim sa invingem ,boala*. A devenit clar-ci practica medicali se bazeazi pe © presupunere falsa si porneste de la o premisa inexacta. Altfel, cum este posibil ca un sistem de semnalizare a tulburirilor in metabolismul apei sd fie neidentificat sau ignorat atat de evident, asa de mult timp? In prezent ,gura uscati este singurul semn acceptat pentru deshidratarea organismutui. Asa cum am explicat, acest semnal este ultimul semn exterior al deshidratarii extreme. Vatamirile se produc pe fondul unei deshidratari continue care nu prezinta in mod neap&rat necesar semnalul de ,gura uscati“. Cercetatorii ar fi trebuit s4 isi dea seama mai demult cA, pentru a facilita actul amestecirii si inghitirii hranei, saliva trebuie produsa chiar dac& restul organismului este relativ deshidratat. Punctul meu de vedere stiingific in medicina a fost evaluat inainte de a-mi prezenta informatiile cu privire la schiimbarea de paradigm, la o conferinta internationala despre cancer in anul 1987. Scrisoarea doctoru- lui Barry Kendler redati in continuare in acest capitol (tiparita cu permisiunea sa) confirma in continuare valabilitatea punctelor mele de vedere cu privire la deshidratarea cronic4 in calitate de generator de boala. Aga ‘cum veti vedea, el a studiat cateva dintre cele mai importante referinte pe care leam citat pentru a argumenta ci deshidratarea cronicd este cauza principal a majoritatii bolilor degenerative ale corpului omenesc - boli ale caror cauze nu au fost clarificate pana in prezent. Cautagi in orice ma- nual medical si veti gisi mii de pagini de vorbarie, insa cind vine momentul si se spund care sunt cauzele majorititii bolilor organismului omenesc, afirmatia care se face in toate cazurile este aceeasi gi foarte scurta: »Etiologie necunoscuta! in mod normal, deshidratarea cronicd a organismului inseamni o lipsi persistenta de apa care exist de o anumit& perioada de timp. Ca orice alta tulburare prin deficienta unei substante, cum ar fi vitamina Cin cazul scorbutului, a vitaminei B in cazul bolii beri-beri, a fierului in anemii, a vitaminei D in rahitism etc., cea mai eficienté metoda de tratament a tulburarilor prezente const’ in suplimentatea ingredientului care lipseste. Prin urmare, dac& incepem s recunoastem complicatiile pentru sanatate ale deshidratarii cronice, prevenirea acestora si chiar vindecarea acestora in scurt timp devine simpla.FereyD0ONn BATMANGHELIDJ Colegiul — Colegiul Manhattan Mt. St. Vincent Riverdale Yok 10671 Fevers Mew York 10871 (212) 549-8000 Departamentul de Biologie Calegh Comps St. cont 20.06.1994 Dr. F Batmanghelidj 2146 Kings Garden Way Falls Chureh, VA 22043 stimate domnule dr. Batmanghelid;, Am avut posibilitatea 08 citesc cAteva dintre publicatiile dum- néavoastra cu privire 1a semnificatia unei bidratéri corespunzétoa- re gi rolul cronic ai deshidratarii in etiologia boli. Parcurgand acest material, am examinat cu atentie referintele citate, in special cele din lucrarea dumneavoastra. pe care ati publicat-o in Anticancer Research (19877971) ¢i din cea publicata ulterior in volumul 1 din Science of Medicine simplified. Fiecare referintd verificaté de mine a fost folosita in mod corespunzator pentru a sustine ipoteza dumneavoastra oA este justi- fieaté necesitatea schimbarii de paradigma, ¢i anune de 1a metabo- lismil organismului bazat pe solvat 1a metabolism bazat pe solvent, Gonclusia mea, pe baza studierii conceptului revolutionar.al dumneavoastra, este cA implementarea acesteia de cadrele medicale 91 de public in general ar avea cu sigurantA un impact pozitiv uriag att abupra sinAtatii individului, c&t-si asupra economiei din sistemul de ingrijire a sandt&tii. Prin urmare, vol face tot ce imi sta in putere pentru a face publice descoperirile dumneavoastra. meer, k LA, medicina, #rofesor de biologie Colegiul ManhattanCAPITOLUL 2 NOUA PARADIGMA De obicei un now adeuatrstiinpific nu este prezentat intraen mod care sai convingat pe oponentii acestuia. Mai degraba acestia mor unul dupa altul, iar apoi nowa gencratie se familiarizeazd cu adevairul incdt de la inceput. Max Planck Noul adevar stiintific, si mod de gandire cu privire la cotpul omenesc, care fi va ajuta pe oameni s4 poatd practica medicina preventiva pentru ei insisi este urmatorul: solventul ~ respectiv continutul de ap4 = este acela care regleazi toate functiile din organism, inclusiv activitatea tuturor substantele solide care sunt dizolvate in. acesta. Tulburarile in metabolismul apei in organism (metabolismul solventului) produc o multime de semnale, indicind o tulburare de ,sistem" in funcriile particulare asociate cu aportul de apa si utilizarea rationati a acesteia. Dati-mi voie si repet: fiecare functie a organismului este monitorizata si corelata cu fluxul eficient de apa. ,Distributia apei“ reprezinta singura cale de a ne asigura cA nu doar o cantitate adecvata de apa, ci si elementele transpottate de aceasta, hormoni, mesageti chimici si elemente nutritive, ajung in primul rand la organele vitale: In schimb, fiecare organ care produce o substanta care trebuie pusa Ja dispozitia restului organismului isi va monitoriza doar propria vitez’ si standardele de productie si ova elibera in ,apa care curge" in conformitate cu cotele stabilite de creier, cote care sunt in continua schimbare. Odati ce apa ajunge ea insisi in zonele ,mai uscate“ igi va exercita si multe alte actiuni fizice si chimice de reglementare care au lipsit anterior. Potrivit acestui punct de vedere, aportul de apa si distributia prioritara pe zone a acesteia devin de importantA capitala. Sistemele de reglementare 27FEREYDOON BATMANGHELID] prin neurotransmifitori (histamina si agentii subordonati acesteia) devin din ce in ce mai active in timpul reglarii necesitatilor de apa ale organis- . mului. Actiunea lor‘nu trebuie blocaté continuu prin folosirea de medicamente. Scopul lor trebuie inteles si indeplinit prin consumul de mai multi apa. Am ficut exact aceleasi afixmatii la o intélnire cu oameni de stiinta care sau adunat din toate partile lumii la Monte Carlo in anul 1989 pentru o conferinti despre inflamafie, analgezice si imuno-modulatori. Rezumatul prezentirii mele se giseste spre finalul acestui capitol. ‘Noua paradigma permite o incorporare a ,cclei dea patra dimensiuni a timpului“ in cercetarea stiintifici: Aceasta va facilita o intelegere a efectului diunator al instalirii deshidratarii care persist’ gi continua si se in- tensifice pe orice perioada de timp. Va face posibild prognozarea eveni- mentelor fiziologice care vor conduce la diverse stiri de boala in anii care vor urma, inclusiv ceea ce in prezent sunt numite afectiuni genetice. Va transforma abordarea din prezent a medicinei ,genetale, care se ocupa doar de tratarea simptomelor® intro arti medical exact din punct de vedere stiintific; va face posibil diagnosticul preventiy, o stare de sinatate excelenta siva reduce costurile de ingrijire a sinatatii atat pentru indivizi, c&t si pentru societatile care vor dori sa ajute la rispAndirea ei. Totusi, deoarece deficienta de apa din diferite zone ale organismului se manifesta prin diverse simptome, semnale si complicatii care in prezent sunt etichetate ca fiind boli, oamenii pot ajunge sa cread& c& apa nu ar putea constitui o solutie naturala la aceste probleme. Apa si vindece atat de multe boli? fn niciun caz! Giandind astfel, ei pun oprelisti in mintea lor in fata noii posibilititi de a preveni si posibil chiar de a vindeca atat de multe ,boli* care sunt produse prin deshidratare. Mintea lor nu poate ingelege ca singurul remediu pentru situatiile care apar cand organismul incepe si se deshidrateze este apa si nimic altceva. Am publicat in diverse parti din aceasta carte cteva mérturii care si deschida ochii scepticilor la faptul c& cea mai mare descoperire pentru sinitate din toate timpurile const’ in faptul ca apa reprezintd un medicament natural pentru o multime de probleme de sanatate. REGLAREA APEI iN DIFERITE STADII ALE VIETII In esenga sunt trei etape de bazi in ce priveste reglarea apei in orga- ‘nism in diferite stadii ale vietii. Una, stadiul de viaya al fatului in uterul mamei (stanga lui B in figura 1). A doua, faza de crestere pana se atinge 2BPUTEREA MIRACULOASA A APEI inaltimea gi talia de adult (aproximativ intre 18 si 25 de ani). A treia, faza de la maturitate pana cind persoana respectiva se stinge din viata. In stadiul intrauterin al expansiunii celulare, apa pentru dezvoltarea celulara a copilului trebuie sa fie furnizata de corpul mamei. Totusi, se pare ci sistemul transmifitor pentru aportul de apa este produs de fesutul fetal, ins isi inregistreazi efectul asupra mamei. Primul indicator clar ca atat fatul, cat si mama au nevoie de apa il constituie greturile matinale pe care fe- meia le prezinti in primele luni ale sarcinii. Greturile matinale ale mamei reprezinté un semnal de lipsa de apa atat pentru fat, cat si pentru mama. REGLAREA APEI TN DIVERSE STADII ALE VIEJII APA DIN ORGANISM SI VARSTA 40 Anii de viafa Aportul de apa si senzatia de sete Figura 1. Sunt, in esentd, trei etape in ce priveste veglarea apei in organism in functie de diverse stadii ale viefi. 1. Stadiul de viaga al farului in uterul mamei (la stanga lui B in figura). 2. Faza de crestere pand se atinge indiltimea i talia de adult (aproximativ intre 18 si 25 ani). 3. Faza de la maturitate pénd cand persoana respectiva se stinge din viata In stadiul intrauterin al expansiunii celulare, apa pentru devvoltarea celulard a copilului trebuie sd fie furnizata de corpul mamei. 29FEREYDOON BATMANGHELIDJ ESTE NEVOIE DE O iNJELEGERE DEPLINA Devine acum evident ca inca de la inceputul vietii de adult, din cauza pierderii treptate a senzatiei de sete, organismul nostru devine cronic deshidratat, si din ce in ce mai deshidratat. Odata cu inaintarea in varsta, continutul de api al celulelor corpului nostru descreste, pana acolo incat raportul dintre volumul de apa care este in interiorul celulelor si cel din afara acestora se modifica de la 1,1 la aproape 0,8 (vezi figura 2). Aceasta este o schimbare foarte drastici. Avand in vedere ca ,apa" pe care noi o bem asigura necesarul pentru functionarea celulei si cerintele de volum, sciderea aportului zilnic de apa va afecta eficacitatea activitatii celulare. Acesta este motivul pentru micsorarea volumului de apa din interiorul celulelor organismului. Ca urmare a acestui lucru deshidratarea cronica produce simptome care sunt etichetate drept boala atunci cand varietatea de semnale urgente emise privind deshidratarea nu sunt intelese. Dupa cum vedeti, aceste strigite urgente ale organismului dupa ap sunt considerate ca anormale si sunt tratate prin folosirea de medicamente. RAPORTUL DINTRE CONJINUTUL DE APA DIN INTERIORUL CELULELOR $1 CEL DIN AFARA CELULELOR 30 40 50 60 70 80ani Figura 2. O pierdere trepeata si constanta a sensibilitagi pentru senzatia de sete si aportul insuficient de apa vor altera raporeul dintre volumul de apa din inteionul tuturorcelulelor si cel din afara celulelor organismului. Apa pe care o bem va fine in echilibra vokumul celula, iar sa tea pe care o ingerdm va menfine volumul apei care exista in afara celulelor sn circulate. 30PUTEREA MIRACULOASA A APEI Corpul omenesc se poate deshidrata chiar cand apa este disponibila fara dificultate. Se pare ci oamenii isi pierd senzatia de sete si perceptia critica privind nevoia de apa. Nerecunoscand nevoia de api, ei devin treptat din cé tn ce mai deshidratati, cronic deshidratati, pe masurd ce inain- teazi in varsta (vezi figurile 1 si 2). Confuzia provine din ideea c& atunci cand ne este sete, ceaiul, cafeaua sau bauturile care contin alcool constituie un substituent adecvat. Aceasta este o greseala frecvent intalnita. »Gura uscata“ este un semn tardiv de deshidratare. Corpul nostru poate suferi de deshidratare chiar cand gura noastra este destul de ume- da. Si mai rau decat atat, la persoanele in varsta, chiar daci este evident cA gura este uscata, setea nu este recunoscutd si nici satisfacuta prin aport adecvat de apa. . ALTE PROPRIETAJI IMPORTANTE ALE APEI Cercetirile stiingifice arata cA apa‘are multe alte proprietati pe lang’ cea de solvent $i mijloc de transport. Nerecunoasterea celorlalte proprietiti ale apei in reglarea diferitelor functii din organismul nostru a produs con- fuzii regretabile care constituie, din picate, infrastructura pentru medici- fa noastra moderna, asa-zis bazata pe stiinta. Apa are doui tipuri de proprietati la toate fiintele vii: proprietati da- titoare de viata si proprietiti prin care viata este sustinuta. Cateva proprietaji datatoare de viafa ale apei Apa are un rol hidrolitic bine determinat, esential, in toate aspectele metabolismului organismului uman - reactii chimice dependente de apa (hidroliza). Aceasta proprietate a apei pune in migcare toate reactiile chimice cate creeazi iat. Apa reprezintii sursa de energie pentru crearea vietii. In continuare este redata formula pentru sporirea energiei. Priviti ciftele éare reprezint’ nivelul energiei tnainte si dupa hidrolizs. 600 de unititi de energie devin 5 000 de unitati, astfel ca viata s& poata trece in spariul timpului si si meargi mai departe. 31FEREYDOON BATMANGHELID] APA CONSTITUIE SURSA PRIMARA DE ENERGIE MgATP? = HO = ADP°YADPH® + Mg?*/H* +H,PO,/HPO, 600 1500 600 998 1168 318 1251 Unitatile de energie sunt masurate in Kitojuli (energia necesara pentru a ridica temperatura unei jumataji de litru de apa cu 1°F = 1 J) © Lanivelul membranei celulare, trecerea osmotic a apei prin mem- brani poate genera de asemenea energie ,hidroelectrica“ (gradient de vol- taj) care este depozitatd in bazinele energetice sub forma de ATP (adenozin trifosfat) si GTP (guanozin trifosfat), doua sisteme celulare vitale, ca niste baterii, folosit’ pentru schimburile de elemente (cationi), in mod special in neurotransmisie. ATP si GTP sunt surse chimice de energie in organism. Energia generat de apa ajuti la producerea de ATP si GTP. Aceastii proprietate a apei face posibil ca viafa sA infloreasci si si devin’ animata. © Apa formeaza, de asemenea, o structuri si o forma particulara care par si fie utilizate ca material adeziv, de legtura, in arhitectura celulei. Ca gi cleiul, aceasta lipeste laoalti structurile solide din membrana celulara. La temperaturi mai inalte ale organismului devine lipicioasa, asemana- toare ,inghetatei*. Aceast& proprietate a apei face posibil ca viata s se re- genereze pe linia ADN intro serie de medii ,protejate“ si inconjurate de pereti - medii complet protejate in interiorul altor medii. CAteva proprietafi ale apei de susfinere a vi Apa este un solvent, un mijloc de transport si un material de umplere. Aceste proprietiti ale apei fac posibil ca viata st supravietuiasca si si existe in cadrul ,duratei de viata a societagii altor forme de viaya. lata cate ceva din ceea ce face apa: © Proteinele si enzimele corpului omenese funcfioneaz mai eficient in solugii cu viscozitate mai redusa; acest lucru este valabil pentru tofi re- 32PUTEREA MIRACULOASA A APEL ceptorii din membranele celulare - sistem de mesaje prin mifloace de co- manda si control. ¢ In solutiile cu viscozitate mai mare (in stiri de deshidratare) proteinele si enzimele devin mai putin eficiente. 3” nrtenscinsce wows ConreMENCE CY Senos ABSTRACT FORM IMFOKTANT Ths aaron ote flowed Sethe sesearat Bobet tn er sa no cee oY 6 itor Farmoctogte cate Sen, ae Mie A NEUROTRANSMITTER HISTAMINE: } see, ‘AN ALTERNATIVE VIEW POINT wei ne AA Ringe Cain Wi Pat Char, Nh 2008 CL. lt now cogs, aa lla and cane ‘te dy. sowie pei tht beenczn th ugra of ecnty to seventy era of arrestee te : nator coniat of i boy has baer sbowe 10 change tran gu of OF wo a {i Shani ts dononataibe est foes ital Seepaery od ‘amesioan te oy. ‘istanxine is involved in the iaitimion of octbatar | that seem tobe mpplemesa othe va of mate Jo cla PUBLISHED; PAGE 37 OF THE ABSTRACT VOL. ‘ed Teiesseieace Work Conference Or iaantion, Anniteomaies,Ansigsies Jemmunonodslates ‘Meat (Princpaty O Monaco), Marc 15-38, 198. In Win 69 33FerrypDoon BATMANGHELIDJ © Rectinoastetea stirii de sete a organismului devine mai putin exac- t& pe misurA ce organismul devine din ce in ce mai deshidratat in interiorul celulelor sale - procesul de imbatranire. © Apa regleazi toate functiile organismului, inclusiv activitatea tutu ror solutilor (substantelor solide) pe care ea le transport. Noua paradigma = ,apa, solventul organismului omenesc, regleaz’ toate functiile acestuia, inclusiv activitatea substantelor solide/dizolvate pe éare aceasta le dizolva si pune in circulatie“ trebuie s4 devin’ baza pentru toate aborditile viitoare in stiinta medical, Astfel, formarea si eliberarea de histamina constituie o functie care este direct legaté de concentratia si viscozitatea solutiilor interne ale organismului. Histamina devine activa pentru a corecta dezechilibrul de concentratie produs de c&tre deshidratare. Una dintre responsabilitatile esentiale ale histaminei in mentinerea echilibrului concentrafiei este exercitati Ia nivelul sistemului nervos central gi al vastei sale retele de nervi distribuiti pretutindeni in organism. Substantele fabricate in celulele creierului sunt transportate pe »canale de apa la destinaria lor, respectiv terminatiile nervoase din diferite zone ale organismului. Se spune despre celulele nervoase c& ar congine 85% apa sise pare cA exist mici canale de apa dea lungul nervilor de la aceste celule pe care ,,plutesc* materiale impachetate impreuna cu sinstructiunile de utilizare“, numite microtubuli (vezi figura 3). Aceste substange sunt duse la terminatiile nervoase din celulele respective pentru a fi utilizate in cadrul sistemlui de comunicare al creierului cu intregul organism. Cand organismul este deshidratat, intri in functiune un sistem de rationate gi distributie a apei disponibile din organism in conformitate cu un program de prioritati predeterminat - un fel de management al lipsei de apa. Este clar din punct de vedere stiintific cA sistemul de neurotransmisie condus si operat de histamina devine activ si pune in migcare sistemele subordonate care stimuleaz aportul de apa prin declangarea sermnale- lor de sete ale organismului. Aceste sisteme subordonate redistribuie de asemenea cantitatea de apa existent’ in circulatie sau cea care poate fi extras din alte zone. Sistemele subordonate folosesc ¢a agenti intermedi- ari vasopresina, renin-ingiotensina, prostaglandinele si kininele. Deoarece ot- ganismul nu detine o rezervi de apa din care s& extraga, acesta pune in miscare un sistem de distributie prioritara a cantitagii disponibile de ap’. Sa aritat ca la amfibieni, rezervele de histamina si rata lor de genera- re sunt la niveluri minime. La aceste specii, histamina incepe s& fie produsa si creste ori de cate ori animalul este deshidratat. 34PUTEREA MIRACULOASA A APEI Intra in functiune managementul lipsei de apa printr-o crestere proportionala in rata de productie si depozitare a neurotransmitatorului histamina pentru reglarea rationalizarii apei disponibile la animalele deshidratate. Histamina si reglatorii subordonati acesteia pentru aportul si distributia de apa, adica prostaglandinele, kininele si PAF (factorul de acti- vare a plachetelor sangvine) produc de asemenea durere cand traverseaza nervi sensibili la durere din organism. SISTEMUL DE TRANSPORT PE CANALE DE APA PRIN FIBRELE NERVOASE Sectiune printr-o Un .cablu celula nevonall telefonic* tipic Un singur nerv Microtubi. Vezicule * neurotransmitatoare — 70M0.92 M91 Zone Cu viscozitate mai redusa in jurul -microtubilor Proteina Microtub ,monosuport* transportoare care dreneaza apa din vecinatatea sa Figura 3. Aceasta este reprezentarea schematicd a unei singure fibre nervoase sia sistemului de trans port pe canale de apa dea lungul microtubilor care actionead ca niste conducte de drenaj si creeazit zone de viscozitate mai redusa prin extragerea apei din zonele invecinate. 35FrrrypooNn BaTMANGHELID] Aceasti ,modificare a abordarii“ in medicin’ atrage atentia asupra a dou’ puncte importante care au fost trecute cu vederea pan’ acum. Primul, organismul poate deveni tot mai deshidratat pe masura ce inain- tim in varsta. In acelasi timp, nu fine cont de ,,gura uscati“ ca singur indicator al lipsei de api din organism. Al doilea, cand histamina si reglatorii de apa subordonati acesteia devin excesiv de activi, pana la punctul de a cauza alergii, astm brongic si dureri cronice in diferite parti ale corpului, aceste simptome ar trebui interpretate ca semnale urgente ale lipsei de apa din organism. ‘Aceasta ,schimbare de paradigma* ne ajut& acum si recunoastem multe alte semnale asociate cu deshidratarea generald sau locala a organismului si sa le consideram ceea ce sunt in realitate - nu boli, ci pur si simplu stiri de deshidratare. DUREREA: STRIGAT DE SETE Adoptarea acestui nou punct de vedere (a noii paradigme) ne arati cu claritate c& durerile cronice ale organismului care nu pot fi integrate in categoria leziuni-sau infectii, erebuie interpretate mai intai si inainte de ‘orice altceva ca fiind semnale ale lipsei cronice de apa din zona in care se inregistreazi durerea - 0 lipsd locala de apa. Aceste semnale pentru dure- ‘ye sunt cele care trebuie luate primele in seamii ca indicatori ai deshidratirii organismului inainte ca orice alte proceduri complicate sa fie aplica- te pacientului. Durerile recurente neinfectioase sau cronice trebuie considerate ca indicatori ai lipsei de apa din organism. ‘Durerea este o senzatie care denot& schimbiri chimice locale in zona din jurul nervilor care monitorizeazi echilibrul acide-bazic. Mecanismul acesta este previzut ca o protectie impotriva acumularii de acid in exces din metabolism, care ar putea ,atde“ si distruge membranele gi structurile interioare ale celulelor din zona. Cand apa nu este disponibila pentru a spala reziduurile acide toxice rezultate din metabolism, terminatiile nervoase simt schimbarea produsi si raporteazi acest lucru centrilor dureri din creiez, Pana la un anumit punct, creierul suprima senzatia pentru a lisa procesele corectoare s& rezolve tacit problema. Vine ins& un timp cand linistea aceasta trebuie intrerupta, iar constiinta si fie avertizati cu privire la lipsa de api. Cand nu se recunoaste semnificatia duterii ca semnal urgent pentru lipsa de apa, intensitatea durerii creste pana cand sunt afectate miscatea si mobilitatea zonei - aceasta pentru a se preveni pto- ducerea in continuare de reziduuri toxice. 36PUTEREA MIRACULOASA A APEI DESHIDRATAREA $1 DURERILE CRONICE Lipsa de apa si rationarea acesteia Reglatorul general al creierului, histamina Aproape toate medicamentele analgezice tntrerup aceasta conexiune Dispepsia (arsuri retrosternale) Durerea reumatoida Durerea de spate Durerea anginoasa (de inima) Durerile de cap Durerile de picioare la mers Figura 4. Exisid dowd componente ale senzaiei de durere. Una este local, iar cealalua este trnegistra- 1d la nivelul sistemului nevios central. Intro fazd timpurie, durerea inregistrata local poate fi calmata cu analgezice (medicamente imporiva dueerii). Dupi ce se atinge un anumit frag, creienul devine centrul divect pentrw monitorizarea pevpetwarii acesteia pana cénd are lac hi- dratavea organismului, 37FEREYDOON BATMANGHELIDJ Nerecunoasterea fenomenului durerii prin ceea ce este el de fapt - un semnal sofisticat, local care indica lipsa apei - va duce fara indoiala la ge- nerarea de probleme complicate atunci cand se trateaz aceste stiri. Este mult prea usor sa se presupuni c&.aceste semnale reprezint complicafii ale unor procese patologice grave si s le tratim cu substange chimice toxice si proceduri complicate. Desi simpla ingestie de apa ar putea rezolva situatia, persoanei in cauzd i se administreaz’ obligatoriu medicamente si proceduri complicate. Este responsabilitatea atat a pacientilor, cat sia doctorilor de a fi constiengi de vatamarea pe care o poate produce in cor pul omenesc deshidratarea cronica. Durerile cauzate de deshidratare includ: durerea dispeptica, durerea din artrita reumatoida, durerea anginoasa (durere de inima care apare la efort si chiar in perioadele de odihna), durerea de spate, claudicatia in- termitenta (durere care apare in membrele inferioare la mers), migrenele si durerile de cap persistente, durerea colicativa asociat cu constipatia ce le insoteste, si durerea din falsa apendicita. ‘Aceasti noua paradigma arat ci toate aceste tipuri ‘de dureri trebuie tratate printro ajustare regulata a aportului zilnic de apa. O persoani tre- ‘buie si consume minim 2,5 litri de apa in 24 de ore, cateva zile inainte dea recurge la analgezice sau alte medicamente care amelioreazi durerea, cum sunt antihistaminicele sau antiacidele - cu mult inainte de a se produce o vatamare locala sau generala, iar starea de boalé siajunga in faza de ireversibilitate. Daca problema a persistat mai multi ani, cei care doresc sa testeze proprietitile analgezice ale apei trebuie s4 se asigure cA rinichii lor pot produce suficient4 urind, astfel ca si nu se retina prea mult& apa ih organism. Cantitatea de urina eliminata trebuie evaluata in functie de cantitatea de apa bauta. In mod normal, o dat cu cresterea cantititii de apa baute, si cantitatea de urina eliminate ar trebui sA creasca. Aceasta noua intelegere a fiziologiei apatitiei durerii in deshidratare va face lumina in cercetarile medicale viitoare in multe stari grave de boala. Ea arata, de asemenea, caracterul distrugator al utilizarii pe termen lung a medicamentelor impotriva durerii (analgezice) pentru cA reduce la tacere un semnal de maxima importanti pentru deshidratarea cronica si lo- calizata a organismului. Analgezicele pot avea efecte secundare fatale, in afari de vatimarea produsa de deshidratarea continua, care este temporar ,,redusa la tacere“ itd a se indeparta.cauza de baz’ a acestor dureri, si anume deshidratarea. Adesea analgezicele produc hemoragii gastrointestinale. Cateva mii de oameni mor in fiecare an din cauza complicatiilor produse de folosirea frec- venti a analgezicelor. Folosirea peste masura a.medicamentelor impotriva 38PUTEREA MIRACULOASA A APET durerii poate produce la unele persoane leziuni la nivelul ficatului gi al rinichilor, in ultima instanta acestea putind duce la deces. Temeiul stiintific pentru puncttl de vedere redat mai sus este deja disponibil pentru oamenii de stiinta in studiile de cercetare a durerii. Prin aceasta carte dorim si dam la o parte impotrivirea profesionala a AMA (American Medica] Association/Asociatia Medical Americal) si a NIH (National Institute of Health/Institutul National de Sanatate) care cunosc descoperirile mele insi au refuzat si le propage spre beneficiul final al publicului larg, acest lucru fiind neconform cu juramantul lor si obligatiile fara de societate. Acest nou punct de vedere asupra rolului apei in organismul uman poate face minuni in practica viitoare a medicinei clinice, si acesta este motivul pentru care aceste corpuri profesionale, care cAstigd financiar de pe urma perpetuarii ignorantei lor anterioare, nu sau anga- jat in rspandirea informatiilor despre problemele asociate lipsei dé apa in organismul uman. tn momentul in care profesionistii din domeniul sinatitii vor adop- ta aceasté modificare de paradigma, forma prezenti de ,practic’ medica- 1a bazata pe ignorarea corpului omenesc* se va transforma intro aborda- te serioasi, preventiva a ingrijirii sanatatii. $i mai important decat acest luctu, vor deveni disponibile tratamente simple, bazate pe cunoasterea fiziologiei, cu mult inainte de a’se produce boli ireversibile.CAPITOLUL 3 DUREREA DISPEPTICA Recunoasterea unui nou semnal al lipsei mari de ape tn organismul uman Durerea dispeptica reprezinti cel mai important semnal pentru or ganismul uman. Ea indica o state de deshidratare. Este un semnal de sete al organismului. Poate apirea atat in copilirie, cat si la varste ina- intate. Deshidratarea cronica si persistent& constituie cauza principala a majoritatii bolilor grave ale organismului uman. Dintre durerile dispeptice, cele din gastrite, duodenite si pirozisul (arsuri retrosternale) trebuie tratate doar cu un aport mai mare de apa. Cand. sunt prezente gi ulceratiile, trebuie acordata atentie si alimentatiei zilnice pentru a se grabi viteza de reparare a leziunii ulceroase. Pottivit celor declarate de prof. Howard Spiro de la Universitatea Yale, este deja cunoscut ci 12% dintre persoanele care prezinti dispepsie vor dezvolta ulceratii in duoden in decurs de gase ani, 30% in 10 ani, iar 40% dupa 27 de ani. Durerea dispepticd este cea importanti, insd starea respectiva de boala este luata in seam doar cand ulceratia se observa la exami- narea endoscopica. Se pare cA practica medicali devine din ce mai mult o disciplina orientata pe vizual decat o art& bazati pe ingelegere si gandire cum era candva. Durerea asociatii cu aceste afectiuni clasificate diferit este cea care determina persoana in cauzi si se prezinte la medic. Spre aceasta durere se indreapt’ acum mai mult atentia. Factorul comun este durerea dispeptica. Modificarea tesucului local este explicatia pentru schimbirile produse de factorul comun de baz4, $i anume inceputul procesului de deshidratare. 40PUTEREA MIRACULOASA A APEL Ce ma determinat pe mine s& pot face asemenea afirmatii? Am tratat numai cu apd peste 3 000 de persoane cu dureri dispeptice care prezen- tau si alte caracteristici distincte spre a le putea clasifica conform uzantei existente. Toate aceste persoane au rdspuns pozitiv la cresterea aportului zilnic de apa, iar problemele clinice asociate cu durerea au disparut. Raportul despre noua mea metoda de tratare cu apa a durerii dispeptice a fost publicat ca articol editorial in editia din. iunie 1983 a publicatiei Journal of Clinical Gastroenterology. La un anumit prag al deshidratarii, cand organismul striga urgent dupa apa, nimic altceva nu o poate inlocui. Niciun medicament in afar de apa nu poate fi eficient. Unul dintre numerogii pacienti pe care tam tratat cu apd dovedeste acest lucru. Era un tinar in varstd de 20 de ani, care suferca de ulcer peptic de mult timp. I se efectuaser’ procedurile uzu- ale de investigare si i sa pus diagnosticul de ,ulcer duodenal". I sau pre- scris antiacide si cimetidina. Cimetedina este un medicament foarte puternic care blocheazi actiunea histaminei in punctele de receptie de tip secund ale acesteia, in general cunoscute ca ,receptori® in organism, si, in acest caz, cunoscute ca receptori histaminici tip 2 sau H,. Unele celule gastrice care produc acid sunt sensibile la acest medicament. Totusi, multe alte celule din organism care nu produc acid sunt si ele sensibile la actiunea de blocare a acestui medicament. Acesta este'motivul pentru care medicamentele din aceasta categorie au multe efecte secundare (inclusiv impotenta la tineri) si s-au dovedit extrem de periculoase la persoanele varstnice deshidratate. Prima data cand lam vazut pe acest ténr era in vara lui 1980. Avea dureri era att de puterrnice incat era aproape incongtient. Statea ghemu- it pe podeaua din camera sa. Gemea de durere, fiita sise poate gindi la locul unde se afla si la oamenii ingrijoragi din jurul Lui. Cand i-am vorbit, nua rispuns. Nu comunica cu cei din jurul lui, A trebuit si scutur purin ca si capat un raspuns. L-am intrebat ce are. Abia a gafait: ,Ulcerul ma omoari“. L-am intrebat de cand are dureri. Mi-a spus cA durerea a inceput la ora 1, imediat dupa masa de prénz. Aceasta sa intensificat pe ma- sur ce timpul trecea. L-am intrebat daca a facut ceva sa scape de durere sidacd a luat vreun medicament. Mi-a spus cA a luat trei tablete de cimetidina si o cutie intreagi de antiacide, si nu a simtit nicio ameliorare — nici chiar cu acea cantitate mare de medicamente - in cele zece ore care trecuseri de cand a inceput durerea. Cand atat de multe medicamente nu pot reduce durerea din ulcerul peptic, in mod automat te gandesti la ,abdomen acut“, stare ce € posibil s& necesite investigare chirurgicala. Poate acest ulcer a perforat deja. 41FEREYDOON BATMANGHELIDJ Am viaut si am asistat la operatii la pacientii cu ulcere peptice perfora- te. Persoanele respective se aflau intr-o stare foarte grava, la fel ca tanarul din fata mea. Testul este foarte simplu: acesti pacienti au un perete abdominal foarte rigid, ca o scindura de lemn. Lam examinat peretele abdominal acestui tanar: Din fericire nu perforase. Peretele siu abdominal era moale, insi:sensibil din cauza’durerii. Era norocos ca nu perforase inc’, desi, daca ar fi continuat astfel, acidul ar fi facut o gaurd in zona aceasta inflamata de ulcer. Arsenalul de medicamente care se folosesc in asemenea circumstante este foarte limitat. Trei tablete de cimetedina de 300 mg fiecare si o cutie intreagi de antiacide nu au putut ameliora durerea. Adesea, astfel de cazuri sfargesc pe masa de operatie a unui chirurg. Avand deja experienta in.ce ptiveste proprietatea apei de calmare a durerii dispeptice; tam dat acestui tindr dou pahare pline cu apa, adica o jumatate de litru de apa. La inceput nu a vrut si bea apa. I-am explicat ci medicamentele pe care lea luat nu Lau ajutat.cu nimic. Trebuie sa incerce ,medicamentul* meu pentru aceasti boala. Nu a avut de ales. Durerea era foarte mare si nu stia.ce s& facd. Am stat intr-un colt si Lam urmarit timp de.citeva minute. A trebuit apoi si plec, iar cand m-am intors, dupa aproximativ 15 minute, duretea se atenuase, iat el nu mai gemea. |-am mai dat un pahar plin cu apa, un sfert de litru. In cAteva minute durerea a dispirut complet si a inceput si fie constient de cei care se aflau in jurul lui. S-a ridicat apoi gia inceput si stea de vorbi cu cei care il vizitau si cate erau acum mai surpringi decat el vaznd transformarea pe cate o produsesera cele trei pahare de-apa! Timp de zece ore acest om suferise crunt din cauza durerii si luase cele mai puternice si noi medicamente pentru tratarea ulcerului peptic fara niciun rezultat. Iar cele trei pahare de apa au produs o-alinare total, a durerii in aproximativ 20 de minute: Dacd priviti din nou figura 4 din capitolul precedent si comparati afirmatiile facute acolo cu privire la durere cu experienta acestui pacient, veti observa: importanta creierului in intensitatea semnalizarii setei. Dup& un anumit prag; analgezicele locale nu mai sunt eficiente. Antiacidele si agentul de blocare H, cimetedina nu au putut nici macar sa amelioreze durerea resimrité-de acest tinar. Doar apa a fost cea care a putut inregis- tra mesajul corect transmis de creier de intrerupere a apelului pentru apa, deoarece exista acum un-semnal ce nu dadea gres al prezentei adecvate a acesteia in organism. Acelasi mod de inregistrare a durerii functioneaza si in alte regiuni care semnaleazi deshidratarea. Persoanele care sufera de dureri articulare reumatice ar trebui si fie constiente de acest fenomen. de inregistrare a durerii la nivelul creierului in caz de deshidratare severa. 42PUTEREA MIRACULOASA A APEI Am avut si o alt ocazie in care am putut testa daca durerea abdomi- nala produsi de deshidratare este dependenta de timp sau de volumul de apa. De data aceasta, este vorba despre uni barbat care a fost adus la clinica unde lucram pe atunci. Pacientul nu putea merge singur. Si acesta era un pacient cu ulcer peptic care prezenta dureri abdominale sau dispeptice extrem de severe. Dupa ce Lam examinat pentru a vedea daca ulcerul nu a perforat, -am dat pacientului cite un pahar plin cu apa la fiecare ord. Sia revenit dupa ce a biut trei pahare:cu apa. In medie, in cazurile mai putin grave, sunt necesare cam 8 minute pentru a scipa complet de durere. » Sa dovedit experimental ca atunci cand bem un pahar cu ap§, aceasta ajunge imediat in intestin si este absorbita: Totugi, in decurs de 30 de mi- ‘mute, aproape aceeasi cantitate de apa este secretaté in stomac prin stratul sau glandular din mucoasa. Aceasti api este folosité pentru descompune- tea alimentelor. Digestia alimentelor solide este dependenta de prezenta ‘unei mari cantitati de apa. Acidul ajunge pe alimente, enzimele sunt acti- vate, iar hrana éste descompusi.ajungind intro stare fluida, bine omogeni- zati, state in care poate trecé in intestin pentru faza urmétoare a digestiei. Mucusul acopera stratul glandular al mucoasei, care constituie stratul cel mai interior al peretelui stomacului (vezi figura 5). Mucusul consti din 98% apa si 2% substante anorganice care atrag apa. in acest ,strat de apa se instaleazi o stare natural de solutie tampon. Celulele de de- desubt secreta bicarbonat de sodiu cate este atras in stratul cu apa. Cand acidul din stomac incearca si treaci prin acest strat protector, bicarbonatul il neutralizeaza. ‘Urmarea acestei actiuni o constituie o productie mai mare de sare (sodiu din bicarbonat gi clor din acid). O cantitate prea mare de sare alterea- 24 proprietitile mucusului de retinere a apei. Neutralizarea in exces a acidului si depunerea de sare in acest strat de mucus if face mai putin omo- gen si lipicios, permitand acidului si patrunda in mucoasi, ceea ce produce durere. Planul natural in resecretarea apei prin mucoasa gastric’ pare sa fie procesul de ,,respilare“ a stratului de mucus si de indepartare a depozite- Jor de sare. Acesta este cel mai eficient plan pentru rehidratarea stratului intern al mucoasei cind este secretat de asemenea un nou strat de mucus. Aceasti bariera de mucus, reimprospitati, mai densi si lipicioasi constituie scutul protector natural impotriva acidului din stomac. [n mod natural, eficienta acestui scut depinde de un aport regulat de apa, in mod special inainte de conisumarea a diverse alimente solide care stimuleaza productia de acid din glandele peretelui stomacal. Astfel, apa ofera singura protectie 43FEREYDOON BATMANGHELID) natural impotriva acidului din stomac, de la baza in sus. Antiacidele se ataseaza de aciduli din stomac - dar este o protectie ineficienta. La fel cum avem un semnal de ,durere de foame“ avem si un semnal de ,durere de sete“ in organism. Din nefericire, acest semnal de sete este STOMACUL $1 DUODENUL Mucoasa gastric stomac gi duoden — adesea locatia pentru ulcer, in mucoasé Acid gi alimente. Se? as SS eesti, Depunerile \de bicarbonat ‘Stratul din mucoasa impiedic& trecerea acidului Deshidratat, acidul patrunde Figura 5. Oimagine a stomacului si a structurilor sale mucoase. O barierd alotiewita din mucus bine hidratat va retine bicarbonatul si va neutraliza acidul cid acesta incearca sa treaca prin mie coasa. O stare de deshidratare a organismului va face ca bariena mucusului sa fie inefcient, sitwatie in care se permite pdtrunderea acidului si lezarea mucoasei. Hidratarea face ca bariera impotrva patrunderiiacidului spre mucoasa sa fie mai bund decat orice medicament.PUTEREA MIRACULOASA A APEL etichetat drept ,dispepsie“ si tratat cu tot felul de medicamente p4na se ajunge la distrugerea tesutului duodenal sau gastric prin complicatiile metabolice ale deshidratarii. Folosirea de antiacide pentru oprirea duretii este forma de tratament general acceptati. Aceste substante nu sunt decat niste otravuri lente pentru care nu iti trebuie nici macar reteta, le poti cumpara chiar si in supermarketuri- Studii importante efectuate in Suedia au aratat cA rezultatul este acelasi pentru cei care nu au ulcer, desi prezinti dureri dispeptice clasice, fie c& utilizeazd sau nu un placebo, un antiacid sau chiar agentul care blocheazi actiunea histaminei. Cu alte cuvinte, nici antiacidul, nici alte medicamente mai puternice nu sunt atat de eficiente. Tocmai in acest stadiu al fiziologiei organismului care genereazi acum semnale de deshidratare, trebuie s4 se manifeste prudenti si abtinere de la folosirea oriciror medicamente. Cel mai probabil, apa este singura substantia eficienta care poate ameliora durerea, La urma urmei, apa si numai api este ceea doreste organismul, ceea ce el ate nevoie si dupa care striga. Daca vom cauta cu atentie si alte semne, von vedea‘c& existi mai multi indicatori pentru deshidratare. Nu v4 imaginati ci durerea dispeptica este indicatorul unui fenomen izolat si localizat undeva. In orice caz, durerea dispeptica este un semnal de deshidratare - un semnal de lipsa de apa - al organismului, chiar daca exist si un ulcer asociat ei. Daca se bea apa si aceasta amelioreazi durerea, impreu- ni cu o alimentatie corespunzatoare, ulcerul se va repara la timpul potrivit. Antiacidele care contin aluminiu sunt peticuloase. Ele nu trebuie folosite in situatii care rispund Ja un aport crescut de apa. Prezenta excesi- via aluminiului in sange este implicata ca factor favorizant principal in boala de tip Alzheimer. Este imperativ a se intelege relatia dintre folosirea de antiacide care contin aluminiu pe o perioada indelungata si efectul lor secundar de distrugere a creierului in boala Alzheimer. Niciun fel de studii genetice nu pot anula efectul secundar toxic al unui metal folosit in medicamente pentru a trata un simplu semnal de sete in cadrul unei pa- tadigme gresite. Majoritatea antiacidelor contin intre 150-600 mg de aluminiu la fiecare linguriga de lichid sau in fiecare tableta. Solul insulei Guam este bogat in aluminiu (situatie intalnita in unele regiuni din vestul Pacific - Guam, peninsula Kii din Japonia, vestul Noii Guinee gi altele). Apa de baut din Guam era puternic contaminata cu aluminiu. In perioada cand nu se stia acest luctu si aluminiul era prezent contamindnd apa de baut, pe insula era frecvent intalnita o forma de dementia similara celei din boala Alzheimer. Chiar gi cei mai tineri pareau cA sunt afectati de acea boal&. Cu cétiva ani in urma, sa aflat cauza pentru 45FEREYDOON BATMANGHELID] situatia respectiv’, iar apa a fost decontaminata. S-a observat cA persoanele tinere nu au mai fost afectate. Acum se recunoaste ci toxicitatea aluminiului din apa de baut a fost cea care a cauzat acel tip de dementa asemenea celei din boala Alzheimer in insula Guam. Nici agentii de blocare a histaminei nu sunt potriviti pentru utilizare pe termen lung. Ei au multe efecte adverse, de exemplu, amefeali gi stiri de confuzie la persoanele in varsta. La citeva siptimani dupa administra- tea acestui medicament poate apirea mirirea sanilor la barbati. De asemenea, sa constata reducerea numirului de spermatozoizi si pierderea li- bidoului la unii pacienti barbati. Femeile care alApteaz& ct si-cele insir- cinate nu trebuie si foloseasc acest tip de medicamente pentru a trata semnalele de sete ale organismului - ale copilului si ale mamei. Capilarele creierului tispund la deshidratare dilatandu-se daca histamina le stimu- leazk. Medicamentele antihistaminice vor bloca actiunea de dilatare a capilarelor sub actiunea histaminei atunci cand creierul trebuie s& acumu- Jeze mai multe informiatii decat in mod normal, asa cum se intimpla in situatii de présiune sub stres. Creierul va primi mai putin sdnge cand se folosesc antihistaminice pentru tratarea durerii dispeptice. Cauza principala a bolii Alzheimer o constituie deshidratarea cronica a organismului. Dupa parerea mea, lipsa de ap la nivelul celulelor creierului este cauza principala a bolii Alzheimer. Toxicitatea aluminiului reprezinti o complicatie secundara a deshidratirii in zonele unde apa nu este contami- nat& cu aluminiu: Atentie: in societatile occidentale, avansate din punct devedere tehnologic; in procesul de purificare a apei pentru aproviziona- rea cu ap a oraselor se foloseste sulfat de aluminiu. fn stiri prelungite de deshidratare, celulele creierului incep s& se micsoreze. Imaginati-va o prund proaspatA cum se transforma treptat intro pruna uscati. Din nefericire, in stirile de deshidratare, foarte multe functii ale celulelor creierului se pierd, cum este de exemplu sistemul de‘ transport care furnizeazi neurotransmifatori.terminatiilor nervoase. Unul dintre prietenii mei medici a preluat sincer aceasta informatie de la mine si a inceput s&-i trateze fratele care suferea de boala Alzheimer, fortandud sa bea mai multa apa in fiecare zi. Fratele sau a inceput s&-¢i re- capete memoria in asa masuri incat poate sustine acum conversagii, fari si faci prea multe repetifii. Aceasti imbunatitire a avut loc in decurs de doar cateva siptamani. . Trebuie recunoscut faptul ci, desi durerea dispeptica este localiza- t4 in -regiunea gastric&, deshidratarea se produce in tot organismul. Nerecunoasterea durerii dispeptice ca un semnal al lipsei de api din 46PUTEREA MIRACULOASA A APET organism va cauza’in anii ce urmeaza probleme ireversibile. Desigur ¢4 $i © tumoare gastrica poate cauza o durere similara. Totusi, durerea aceea nu. va disparea cu apa. Ea va persista. Daca exist dureri care se repetii cind se consuma api in mod regulat un anumit numar de zile, este de dorit sa se consulte un medic pentru a se investiga situatia. Daci durerea proyine de la-o gastrita, duodenita sau chiar ulceratii dispeptice, este necesar un. consum regulat de apa si o alimentatie adecvata pentru tratamentul bolii. DUREREA DIN COLITA Durerea din colita, resimtita in partea sting inferioara a abdomenului ar trebui considera initial ca un alt semnal de lips de ap4 in organism. Una dintre functiile principale ale intestinului gros este aceea de a extrage apa din excremente astfel ca si nu se piarda prea mult apa in reziduurile ce rezulta dupa digerarea alimentelor. Cand exista deshidtatare, reziduul tespectiv este lipsit de cantitatea normala de apa necesar pentru un pasaj mai usor. De asemenea, prin incetinirea curgerii si extrage- tii de apa, chiar si ultimele picdturi de apa sunt retinute din reziduul solid in intestinul gros. Astfel, constipatia devine o complicatie a deshidratirii organismului. Odata cu o noua ingestie de hrana in intestin se acu- muleaza si mai multe reziduuri solide'si se mareste astfel povara trecerii acestora. din cauza continutului lor tare. Procesul respectiv produce durere. Durerea din colita trebuie considerata initial ca un semnal al lipsei de apa din organism. Dacd se consuma apa in cantitati adecvate, durerea din partea sting’ inferioari a abdomenului care insoteste constipatia va disparea. De asemenea, daca se mnanc& un mar, o para sau o portocali seara, aceasta va reduce.constipatia pentru ziua urmatoare. DUREREA DIN FALSA APENDICITA In partea dreapta inferioari a abdomenului poate apirea uneori o durere puternicd. Aceasta poate imita o inflamatie a apendicelui si poate avea caractere similare duretii din faza initiali a apendicitei. Nu exist& alte caracteristici distincte ~ nu creste temperatura corpului, nu se modific’ starea peretelui abdominal si nu exista stari de greata. Unul sau doua paha- te de apa vor indeparta aceasti durere din partea dreapti inferioara a abdomenului. Un pahar cu apa poate servi drept instrument de diagnostic in aceasta situatie particulara. 47FerryDoon BaTMANGHELID} HERNIA HIATALA Se poate ajunge adesea la durerea dispeptica clasica, pe care doctorul © diagnosticheaz& ca hernie hiatala. Hernic hiatala inseamn’ deplasarea parti superioare a stomacului printr-un orificiu al diafragmei (hiatul esofagian) in cavitatea toracica. Aceasta nu este pozitia normal a stomacu- Jui. Cu o parte a stomacului in cutia toracic’, digerarea hranei devine dureroasa. Acidul din stomac atinge peretele neprotejat al esofagului, cau- znd pirozisul (arsuri in capul pieptului). In mod normal, continutul paryii superioare a stomacului nu poate trece tnapoi in esofag cand hrana este digerata. Directia normala a contractiilor intestinale este in jos, dinspre gura spre rect. Mai mult de- c&t atat, exist doua valve care impiedica regurgitarea alimentelor. Pe pe- tetele tubului digestiv dintre esofag si stomac este o valvi, care doar se re- Jaxeazi atunci cand hrana trece in stomac. O alta valva este situatd in afara tubului digestiy, in diafragma, in locul unde esofagul trece prin hiatul sdu pentru a ajunge ta stomac. Aceasta ,valv capcana este sincronizata pentru a se relaxa de fiecare data cand se inghite hrand gi aceasta trebuie s4 treac& din esofag prin valva. in restul timpului aceasta este contractati sinu permite continutului stomacal si se intoarca in esofag. Aceasta este starea normalé a celor doua valve care impiedica regurgitarea alimentelor. Tubul digestiv, de la cavitatea bucala pana la rect, este un tub lung. Partile diferite ale acestuia au dezvoltat insusiti fizice si functionale speciale, astfel ca procesul digestiei alimentelor si evacuarea produselor reziduale s fie o operatiune bine integrati, ce se desfigoara fara probleme. Sunt mai multi hormoni locali care fac ca aceasta operatiune si fie posibila, Hormonii locali sunt mesageri chimici care semnalizeazi si tempori- zeazi urmiatoatea etapa a procesului. Ei determin’ secreria enzimelor necesare pentru descompunere si absorbtia ulterioara a substantelor nutritive din alimente. La inceputul procesului digestiei, stomacul secret acid pentru a acti va enzimele gia ajuta la descompunerea proteinelor solide, cum sunt cele din carne si alte alimente greu de digerat. In mod normal, continutul li chefiat, dar extrem de acid, al stomacului este pompat in prima parte a intestinului. Intre stomac si intestin exist valva pilorica, a cdrei functionare este reglati de sistemul de mesaje din partea cealaltd a tractului intestinal. Este una ca stomacul sa vrea si-si goleasc& continutul in intestin si alta ca intestinul sa fie gata si primeasca continutul gastric acid gi foarte coroziv. 48PUTEREA MIRACULOASA A APEL Pancreasul este glanda care secret’ insulina, cu rol in reglarea glucozei din singe (glicemia). De asemenea, deverseazi cateva enzime digestive esentiale in intestin. Pancreasul are, in acelasi timp, responsabilitatea fiziologica de a face ca mediul din intestin sa fie alcalin tnainte ca acidul din stomac si patrunda in intestin. Cea mai importanta functie a pancre- asului este de a fabrica si secreta in mod constant solutia apoasa de bicarbonat - solutia alcalina care va neutraliza acidul care patrunde in intestin. Pentru a fabrica solutia apoasi de bicarbonat, pancreasul are nevoie de mai multd apa din. circulatie. Cand organismul este deshidratat, acest proces nu este prea eficient: Din acest motiy, valva piloricd nu va primi semnale clare legat de momentul cand si se deschida gi s permita acidului gastric sa treaca in intestin. Acesta reprezinta primul pas in producerea durerii dispeptice, indicatorul initial pentru lipsa de apa din organism. Cand bem api, in functie de volumul de apa care p&trunde tn stomac, este secretat un hormon/neurotransmititor numit motilind.Cu cat bem © cantitate mai mare de apa, cu atat mai multi motilind se produce in tractul intestinal, nivelul acesteia putand fi masurat in sangele circulant. Efectul motilinei asupra tractului intestinal este dea produce contractii ritmice ale intestinelor - peristaltism — din partea superioara spre cea inferioara. O parte a acestei actiuni cuprinde deschiderea gi inchiderea la timp a valvelor aflate in calea fluxului intestinal. Astfel, cind exist suficienté apa in organism pentru toate procesele digestive care depind de aceasta, pancreasul va produce solutia apoa- 84 de bicarbonat pentru a pregati tractul intestinal superior s& primeas- cA continutul acid al stomacului. in aceste circumstante ideale, si valvei pilorice i se permite sa se deschid& pentru evacuarea continutului stomacului. Motilina are un rol de transmisie major in coordonarea acestei actiuni. Este un hormon de satietate, secretat cind apa ajunge la perete- Je stomacului. Problema este atunci cand nu exista suficientA apa in organism pentru aceste procese digestive, astfel ca ele si se poat desfiisura in mod coordonat. fn niciun caz sistemul nu va permite conrinutului acid, coroziv al stomacului s4 patrunda in intestin dacd mecanismul de neutralizare a acestuia nu este eficient. Vatamarea ar fi ireparabila. Peretii intestinclor nu poseda acelasi tip de strat protector imporriva acidului ca si stomacul. Primul lucru care se intimpla este inversarea puterii de contractie a valvelor din ambele parti ale stomacului. Valva piloricd se va contracta din ce in ce mai mult, 49FrreyDOON BATMANGHELIDJ ‘Valva inelara dintre esofag si stomac si valva externa a diafragmei devin mai relaxate. Initial, o parte din acid poate trece in esofag atunci cand persoana in cauzd sti intinsa si se produce un fel-de durere cunoscuti sub numele de pirozis. Launele persoane, relaxarea valvei diafragmatice poate fi atat de mare incat o parte a stomacului poate trece prin aceasta gi ajunge in cutia to- racici, afectiune numiti hernie hiatals. Cand valvele igi inverseazi modul de operare privind trecerea normali a confinutului stomacului, de fapt ele se pregitesc pentru o alta situatie posibila si inevitabila: evacuarea continutului stomacului prin gura. Cand continutul stomacului nu trece in intestin, nu poate ramane la nesfargit in stomac, existind o singura cale de iesire afari - pe gura. Pentru ca acest lucru si se intample, tractul intestinal este capabil sisi inverseze directia contractiilor sale, fenomen numit anti-peristaltism. Una dintre cele mai gresit intelese si neplacute situatii care este 0 complicatie a deshidratarii severe este bulimia. Persoanele care suferi de bulimie au o ,,foame“ continua. Cand manancé, ei nu pot retine manca- rea si au o stare de vom incontrolabila. Senzatia de foame constanta este de fapt un indicator al setei, iar nevoia de a vomita este de fapt mecanismul de protectie explicat mai sus. Daca cei cate sufera de bulimie incep ‘ssi rchidrateze organismul bine gi beau ap’ inainte de a manca, aceasta problema va dispirea. Dupa parerea mea, din, cauza efectului coroziv repetat al acidului re- gurgitat asupra fesutului esofagian neprotejat, exista o puternicd legiturd intre pirozisul instalat in anii tineretii si cancerul de esofag inferior cate apare mai tarziu in viata. Durerea dispéptica, oricum ar fi denumits din punct de vedere patolo- gic, trebuie sé fie tratata printr-un aport regulat de apa. Folosirea de antiacide si medicamente care blocheaza histamina nu este in beneficiul unei persoane deshidratata cronic al cirei organism strigi efectiv dup’ apa. A.B. lucreaza in domeniul medicinei alternative. Ea este puternic implicat in terapia prin chelare. Totusi, a suferit multi ani de dureri groaz- nice din cauza herniei sale /hiatale, pentru care chelarea nu a putut ajuta cu nimié. Sorul ei mia spus cé abia suporta si stea la masi din cauza duretii. Uneori trebuiau chiar s& pardseasca restautantul unde mancau pentri cd durerea nu fi permitea nici midcar si termine de mancat. A.B. mica spus c&-nu obignuia si bea apa aproape deloc. Dupi ce a ci- tit'cartea mea sia inteles problema ei, a inceput s4 consume apa. Pe masura ce mirea consumul de apa, a observat ca durerea era mai putin severa. 50.PUTEREA MIRACULOASA A APEI In decurs de cAteva zile a dispirut complet si nu a mai revenit niciodata. Este interesant de notat cA acest procedeu, chelarea, terapia ei favorita pentru multe boli, nu a putut si o ajute. Trebuie si recunoastem c& me- ritul terapiei prin chelare, in majoritatea cazurilor, const4 in necesitatea unui aport foarte mare de apa in decursul procedurii ca atare. Totusi, in trecut, aportul crescut de api nu era recomandarea obisnuita pentru sesi- unile dintre tratamente. Astizi, ca tezultat al discutiilor pe care leam avut sial cartii mele, multi dintre cei care practici medicina alternativa teco- manda pacientilor lor si bea mult apa. Tetapia prin chelare este cea mai eficienti pentru extragerea metalelor toxice din organism. jn rezumat: durerea dispeptica este un semnal al lipsei de apa insofita de deshidratare cronici sau sever a organismului,uman. Poate coexis- ta cu alte dureri cauzate de lips de apa in organism. Cititi scrisoarea lui Samuel Liguori din capitolul 7. El avea atat hernie hiatala, cat si dureri anginoase. Marind consumul de ap, prima durere a disparut, iar cealalta sa redus semnificativ in decurs de numai o saptimana.CAPITOLUL 4 DUREREA DIN ARTRITA REUMATOIDA Aproximativ 50 de milioane de americani sufera de 0 form’ de artri- ti, 30 de milioane sufera de dureri de spate, alte milioane sufera de dureri reumatice de gt, iar 200 000 de copii sunt afectati de forma juvenila a artritei. Odata ce una dintre aceste boli afecteazé o persoani, este ca si cum sar fi pronuntat o sentinta de a suferi pe tot parcursul vietii - aceasta in cazul in care nu se inelege cauza de haz a aparitiei acestei probleme. Initial, durerile articulare din artrita reumatoida trebuie privite ca niste indicatori ai deficiengei de apa la nivelul suprafetelor cartilajelor articulatiilor afectate. Durerea din artrita constituie un alt semnal pentru lipsa de apa dintro anumiti zon a corpului. In anumite dureri cauzate de artrita, si lipsa de sare poate constitui un factor care contribuie in plus la aceasta stare. Suprafetele cartilajelor oaselor dintr-o articulatie contin multi apa. Proprietatea de lubrifiere a acestei ,ape retinute® este folosita in cartilaj, permitind celor doua suprafete opuse si alunece liber una peste cealalta in timpul migcarii articulagiei. in timp ce celulele oaselor sunt cufundate in depozite de calciu, celulele cartilajului sunt cufundate intro matrice care contine o mare cantitate de apa. Cum suprafetele cartilajelor aluneca una peste alta, unele celule expuse acestui proces mor $i se descuameazi. Noi celule le iau locul in car- tilajele de crestere atasate la suprafetele oaselor pe cele dou’ laturi. Inte-un. cartilaj bine hidratat, rata lezirii prin frictiune este minima. Intrun car tilaj deshidratat, rata distrugerii abrazive este mai mare. Raportul dintre rata de regenerare a celulelor cartilajului si ,decojirea lor abraziva reprezinta indicatorul eficienfei articulare. Celulele active ale sangelui din maduva hematogena au prioritate asupra cartilajului in ce priveste apa disponibila care circula prin structura 52,PUTEREA MIRACULOASA A APEI osoasa. In procesul de dilatare a vaselor de singe pentru a spori circulagia in zona, este posibil ca vasul de sange care trece printrun orificiu ingust al osului si nu se poata extinde suficient pentru a face fata situafiei; celulele care depind de aceste vase de snge pentru aprovizionare cu 0 cantitate mai mare de apa si elemente nutritive ajung astfel sub un control de ARTICULATIA DEGETULUI Apa retinuta in cartilajul unei articulatii este lubrifiantul care protejeaza suprafetele de contact ale articulatiei. Artera intra in os printr-un singur orificiy Puncte de stramt contact ale. cartilajului ‘Apa ajunge Capsula articulatiei la cartilaj siarterele dela bazé prin maduva ‘osoasa si os Figura 6. Model schematic al unei artculatii normale tip balama (care se gasese la degetele de la mai- ni) ~ arterele care o deserves, spre maduva osoasd, capsula sa, si directa circulatiei sanguine spre punctele de contact ale cartilajului prin maduva osoasa. 53FEREYDOON BATMANGHELIDJ rationare fizict impusa. In asemenea circumstante, si in cazul in care nu se petrece o dilutie a sangelui pentru a transporta mai multa apa, necesa- tul de ser al cartilajului trebuie sa fie satisfacut din vasele de sange care alimenteaza capsula articulatiei. Mecanismele de sunt reglate nervos (la toate articulatiile) produc de asemenea semnale de durere. La inceput, aceast durere este un indicator al faptului ca articulatia nu este complet pregatita sA suporte presiunea pana cand nu este complet COMPARATIE INTRE O ARTICULATIE BINE HIDRATATA $I O ARTICULATIE DESHIDRATATA O articulatie ey Articulatie bine deshidratata fy hidratata Artera care patrunde in capsula gx articulatiei y i Articulatie f G i Hidratarea inflamata: ft ( articulatiei de Ser care curge in . partea osului capsulaarticulara nee WW Capsulé articular Cartllatectat ~~” NA si cartilaj normal care expune osul NS y care acopera osul Maduva hematogena Miscarea determina aparitia unui vacuum in articulatie. Apa va fi trasa prin os si cartilaj in cavitatea articularé — daca este disponibila. Figura 7. Model schematic care aratat si comparit o articulatie bine hidratata cu una deshidratata. Intro articulatie bine hidratatata, cartilajul articular isi primeste elementele nutritive din sdnge de la baza sa atasata osului. O articulatie deshidratata are nevoie sd primeasca ceva lichid din cinculatie din capsula articulara, rezultdnd tumefierea si sensibilitatea capsulei articulare. Procesul inflamator poate peirea a fio infect, cand de fapt este doar lipsa de ap. S4PUTEREA MIRACULOASA A APEL hidratata. Acest tip de durere trebuie sa fie trataté cu un aport regulat si crescut de.ap& pentru a se determina intrucatva o dilutie a singelui care circula in zon’ pana cnd ‘cartilajul este complet hidratat si reparat la lo cul de atasare ta os - calea osoasi normal a difuziei serului citre cartilaj. Figurile 6 si 7 explica aceste lucruri. Presupunerea mea este ci umflarea si durerea din capsula articulara constituie o indicatie ca exist dilatatie si edem de la vasele care asigura circulatia spre capsula. Suprafetele articulate au terminafii nervoase care regleazi toate functiile. Cand terminatiile nervoase emit o cerere de mai mult sange spre zona penttw'a extrage apa din ser, se presupune ca expan- siunea vasculara compensatorie in capsuld este produsi pentru-a contra- cata ineficienta circulatiei de’aprovizionare a osului, Deoarece deshidratarea la nivelul suprafetelor articulare va conduce in cele din urmé la leziuni grave — pana la punctul de a face ca suprafetele articulare s4 ajunga in cele din urmi dezgolite si expuse, instalandu-se in cele din urmi artroza = Jezarea fesuturilor va declansa un mecanism de remodelare a articulatiei. fn capsula articular exist celule care secreti hormoni. Cand apar leziuni (si din cauza deshidratarii) resutul afectat trebuie sd fie reparat. Acesti ,hormoni pentru remodelare locala“ intra in functiuine si restructureazé: suprafetele articulatiei. Se pare ci ei actioneaza asupra liniilor de forta si presiune pe care articulatiile trebuie si le suporte. Din nefericire, se pate c& procesul de reparate produce o deviatie’a atticulatiei. Pentru a evita aceast deformare, bolnavul trebuie sa ia in se- tios durerea initial si si fie foarte atent la cantitatea de apa.pe care o bea zilnic. Aceasta durere de inceput trebuie recunoscutd ca un semn local de deshidratare. Dac& ea nu dispare dupa cateva zile in care aportul de api a fost mai mare gi s-au efectuat miscari usoare ale articulatiilor respective pentru a imbunatiti circulatia din zona, atunci trebuie consul- tat un medic. . Nu aveti nimic de pierdut, dar aveti mult de castigat daca admiteti ci durerea gi inflamatia neinfectioasi a unei articulatii reumatice constituie un semnal de lips’ de apa in organismul dumneavoastra. Probabil exist si alte semnale ale deficientei de apa in organism, ins’ aceasta localizare speciala indicd predispozitie spre o lezare locala si mai grav. Dac& suntem constienti c4 organismul are dificultati in a recunoaste starea de deshidratare, atunci este posibil ca aceasta incapacitate sa fie intalnita si la copii. Este posibil ca deshidratarea la un copil in cregtere si se mianifeste prin durere resimfit’ in articulatié, Modul de producere a sem- nalului care denoti setea poate fi acelasi atit la persoanele tinere, cat gi 5SFEREYDOON BATMANGHELIDJ la adulti. De aceea se recomanda ca $i artrita juvenila si fie tratatd printrun aport sporit de apa in fiecare zi. Dr. Lawrence Malone, a carui scrisoare este prezentata in continuare, este un doctor si profesor cu experienta. Observatiile sale cu_privire la efectul apei asupra propriilor sale dureri reumatice arata ca si alti colegi medici ar trebui si acorde mai multa atentie valorii apei in prevenirea bolii. Decan penta After aademice Z 1216) 543 87 ‘Dr. in medicind Laurence A. Malone 18.12.1993 Centrul de Educatie Health Solutions Inc. PO Box 3189 Falls Church, VA 22043 in atentia onorabilului Dr. ¥. Batmanghelidj Domnilor: La 82 de ani sunt inci in form cu singurul regret c& nu am be- neficiat mai demult de sfatul extraordinar al dr. Batmanghelidj din crtile sale Your Body's Many Cries for Water 51 Low Back Pain, Argumentele dr, Batmanghelidj sunt incisive, unos tintele sale medicale strAlucese de inteligentd gi logicd clara. Cartile sale sunt acum © comoara in biblioteca mea. Am folosit sfaturile sale pentru artrita dureroasa pe care o am la m&ini gi spate si in decurs de doua sdptdmani am experimentat o considerabila reducere a durerilor. Dorm nai bine acum, am mai multa putere, m& pot coordona $i relaxa mai bine, Acun privesc viata cu alti ochi, totul imi pare mai us or de facut. CArtile dy. Batmanghelidi sunt pline de bun simt $i sfaturi medicale autentice. Tratamentul pe care il sugereazi pentru boalA merge la réd&cina problemei, 1a cauza de bazd si oricine are norocul micar 58 le citeasc’ nu va fi dezamagit c& si lea procurat. ro RR Dr. Laurence A. Malone 56PUTEREA MIRACULOASA, A APEL DUREREA DE SPATE Trebuie s& fim constienti de faptul c& articulatiile coloanei vertebrale - articulatiile intervertebrale si structurile discurilor lor - sunt dependente de diverse proprietiti hidraulice ale apei depozitate in centrul discului vertebral si in cartilajul care acopera suprafata neteda a vertebrelor. In articulatiile coloanei vertebrale, apa nu este doar un lubrifiant pentru ‘suprafetele de contact, ci ea este de asemenea retinuta in centrul discului din interiotul spatiului intervertebral si suporté compresia exercitata de greutatea jumatitii superioare a corpului. O mare parte (75%) din aceasta greutate este sustinuté in intregime de volumul apei care este depozitatd in centrul discurilor intervertebrale, iar restul (25%) este sustinuti de materialele fibroase din jurul discului intervertebral (vezi figura 8). Principiul care sta la baza planului de alcatuire si functionare a tuturor articulasi este acela ci apa actioneazi ca un agent de lubrifiere si totodata sustine forta generati de greutatea corpului sau tensiunea produsa de actiunea muschilor in articulatie. Este acelasi tip de forta. In majoritatea acestor articulatii, formarea unui vid intermitent stimuleazi circulatia apei in articulatie, api extras prin presitinea produsa ca tezultat al activitatii articulare. Pentru a preveni aparitia durerii de spate, trebuie si se consume suficienti apa si sa se execute o serie de exercitii speciale pentru a crea un vid intermitent care conduce apa in spatiul discal. De asemenca, exercitiile fizice reduc spasmul muschilor spatelui care reprezinti principala cauzi a durerilor de spate la multe persoane. Este importanti si mentinerea unei posturi corecte. Subiectul durerii de spate si legitura acesteia cu apa este extrem de important pentru ingelegetea noastra, astfel cd m-am ocupat de el intro carte speciala, How to Deal with Back Pain and Rheumatoid Joint Pain care are si un material video insotitor, How to Deal with Back Pain. Daca suferiti de durere de spate, si in special de durere sciatic’, veti beneficia mult daca veri citi cartea si/sau veti vedea materialul video. In majoritatea cazurilor, durerea sciatic’ poate fi inlaturati in totalitate in decurs de jumatate de ora daca se fac acele miscari speciale care produc un vid intermitent in spatiul discului intervertebral - aritate in carte si materialul video. DUREREA CERVICALA © postura gresiti - care rezulta din tinerea capului aptecat o lung peri- cada de timp, de exemplu cand sctiem, cand lucram la o masa joasi sau la 57FEREYDOON BATMANGHELIDJ computer multe ore intro pozitie in care aproape cA intepenim, sau cand folosim o perna necorespunzitoare sau mai multe perne - poate constitui un factor care contribuie la producerea durerii de gat sau chiar la deplasarea discurilor intervertebrale din zona cervicala. Miscarea gatului este esentiala pentru o circulatie adecvata a lichidului din interiorul spatiilor IMPORTANJA CELUI DE-AL 5-LEA DISC LOMBAR 75% din greutatea partii superioare Partea a corpului este superioara suportaté de volumul a corpului de apa depozitat in centrul discului intervertebral aher oe 25% este suportat de materialele fibroase din jurul discului intervertebral Figura 8. Model schematic care arata importanta apei pentr« centrul discului intervertebral. Aceasta furnizeazit suportul hidraulic esential pentre capacitatea de a suporta greutditi a disculi intervertebral. Odatdi ce se instaleazat deshidratarea, intregul organism incepe sai sufere. Al S-lea disc lombar este afectat in 95% dintre cazur. 58PUTEREA MIRACULOASA A APEI discurilor intervertebrale din zona gatului. Greutatea capului forteazi apa s& ias’ afara din discurile intervertebrale o petioada de timp. Pentru a aducé inapoi aceeasi-apa, trebuie creati o forté de vacuum in interiorul aceluiasi spatiu al discului.‘Acest lucru se poate facé numai daca gatul si capul sunt migcate corespunzator - spre inapoi. O modalitate:simpla de a ameliora durerile cervicale mai putin severe produse prin deplasarea discului vertebral consta in a apleca incet si tepetat capul si gatul inapoi, atat cat se poate apleca. Gatul trebuie tinut in extensie aproximativ 30 de secunde o dati. Aceasta extensie prelungita sporeste. forta de vacuum gi aduce apa in spatiile din interiorul discului intervertebral. In acelasi timp, din cauza atasirii lor frontale de ligamentul spinal, toate discurile vor fi retractate in spatiile lor normale dintre vertebre si la distanga de ridacinile nervoase ale cefei. Un alt mod simplu de a amelior durerea de gat const in a va intinde pe spate pe marginea Unui pat’cu capul atarnand. Aceasta posturi permite greutatii capului si intinda gatul care nu poarti greutati gi si il aplece spre inapoi. Cateva momente petrecute in aceasta pozitie, in relaxare totala, vor elibera tensiunea in zona cefei. Aceasta este o pozitie buna pentru a genera vacuum in spatiile discurilor vertebrale cervicale. Dupa ce va aplécati usor capul inapoi pand ajungeti si vedeti podeaua; ridicatid pana vedeti peretele cel mai aproape de picioare. Aceasti procedura poate fi eficienti in ctearea unui vacuum intermitent in spatiile vertebrale dintre ori- care doua vertebre. Vidul creat atrage apa in spatiile din interiorul discului, © rispandeste in toate zonele articulariilor gatilui si le lubrifiazd migcarile. Aceasti api trebuie si fie absorbits de interiorul discului pana ce miezul acestuia sé mareste din nou pana la dimensiunea sa normala, ridicand si separand vertebrele una de alta, Acum veti putea apleca capul dintro parte in alta. Incercafi sA priviti peretele si podeaua camerei, mai intii dintro parte, apoi din cealalta. Persoanele care suferd de artritA cervicala sau de deplasare de disc in zona aceasta pot incerca aceasta simpli procedura pentru agi imbunatiti mobilitatea in zona articulatiilor gatului. DUREREA ANGINOASA Pentru mai multe informayii cititi sectiunea despre colesterol din capitolul 7. Pe scurt si pentru a constientiza durerile produse de deshidratare in intreg organismul, durerea anginoasd inseamni lips’ de apa tn organism. Factorul comun pentru toate starile etichetate ca boli ale inimii si 59FEREYDOON BATMANGHELIDJ ale plimanilor il constituie deshidratarea instalata. Scrisoarea lui Samuel Liguoti din capitolul 7 arat& ci durerea sa anginoas’ a dispirut cand a mi- rit cantitatea de apa pe care a baut-o. Si durerea provocata de hernia sa hi- atald a inceput si se reduca. In timp, va disparea complet. Cititi si scrisoarea Lorettei Johnson din acelasi capitol. Chiar si la varsta de 90 de ani angina pectorala de care sufera poate fi tratat cu apa pana acolo cA nu mai are nevoie de niciun fel de medicamente antianginoase. Dac& suferiti de dureri anginoase, trebuie si incepeti s& faceti migcare fizicd si, de asemenea, si beti mai mult apa. Nu uitati, mergeti pe jos cat mai mult! DURERILE DE CAP Din experienta mea, durerile de cap si migrenele par a fi produse prin deshidratare din urmatoarele cauze: folosirea prea multor paturi, ceea ce nu permite corpului sisi regleze temperatura in timpul somnului; consumul de biuturi alcoolice care initiazi un proces de deshidratare celulara, in special in creier (mahmureala); stimuli alimentari sau alergici declangeaza eliberarea histamine; si exces de cildura in mediu far a se consuma apa. In esenta, migrena pare a fi un indicator de reglare deficient’ a tempera- turii corpului in momente cu ,stres din cauza cildurii*. Deshidratarea joa- cA un rol major in precipitarea durerilor de cap migrenoase. Modul cel mai prudent pentru a trata 0 migren& consti in a 0 preveni printrun aport regulat de ap’. Odati ce migrena se instaleazd, o cascada de reactii chimice opreste corpul si-gi desfiigoare activitatea mai departe. In acest moment pacientul este fortat si ia medicamente pentru calmarea durerii impreuna cu o cantitate mare de apa. O cantitate suficienti de ap rece sau chiar cu gheati poate si ricoreasc& organismul (de asemenea, si creierul) din interior si si determine vasoconstrictie. Dilatatia in exces a vaselor pe- riferice poate constitui de asemenea cauza principala a cefaleei migrenoase. Mavis Butler, misionar adventist australian din Filipine, are o poveste interesanta. Ea suferise de multi ani de migrene. Uneori acestea erau att de mari c& trebuia s& stea in pat. A gisit aceast4 carte si a inceput si spo- reasca drastic cantitatea de apa biuti zilnic. Starea ei sa imbunatatit in asa mésur cd fi vine si strige de pe acoperis de bucurie. Cititi scrisoarea ei. Aceasta este o alti scrisoare care ne face si cugetiim serios: Cum este oare posibil s& fim atat de ignoranti cu privire la importanga apei pentru sind tate astfel incdt oamenii si ajunga sa sufere atat de tare de pe urma lipsei ei in organism incat si doreasci sii moari? 60PUTEREA MIRACULOASA A APEI PO Box 1619, Innisfail 4860 North Queensland, Australia 23 ianuarie 1995 Dr. Batmanghelidi, ‘Am suferit mulpi ani de duereri cumplite de cap. Am consuluat doctori, neurologi, chiroprac- ticieni si am cheltuit sute de dolari penta tomografii si radiografii far niciun folcs. Uneori doar credinta pe care o am in Dumnezeu mai fitcea sai nwii doresc sit mor, bentru cit ziceam. zile in sir in pat cu dureri foaste mari. Niciun fel de medicament nu putea opri durerea, ea isi urma cursul si apoi se oprea. Nu ‘am putut sit fac niciodata vreo legditurd intre dieta si durerile mele de cap, singurul lucru pe care Lam purut observa era cit acestea tncepeau cam la doud ore dupa masa. Intro xi o prietend mia spus cit ea crede cdi am dureri atat de mari de cap pentru cd nu beau niciodata suficienta apd. Stiam ca ¢ adevarat cét nu prea beam apd, insd eu credeam cat ceaiu! meu de plante si sucurile de fructe pe care le consumam. plus o multime de fructe proas- pete imi satisfaceau nevoia de lichide. La doar trei sdptdmani dupa aceea, pe céind rasfoiam (0 fevistit de scindtate, mia atras atentia o reclama a ceirpii dumneavoastra Your body's Many Cries for Water". Am facut cele necesare pentru ami procura cartea. Cand aceasta a sosit, am citito cu nerdbdare si am recitito pentru a invdta acest nou concept legat de apa i, vdzand cat de gresite imi erau obiceiurile privind consumul de lichide, de indata am pornit sit le indrept. Oare ar putea cineva care nu a trecut prin asa ceva st ‘infeleagd cu adevdat ce inseamnd sd nu mai ai parte de zile in care ai numai dureri, ci de zile ‘minunate, fara nicio durere, in cate poti face tot ce doresti, in loc de a fi vapus de o durere de cap? O, aceasta este asa o binecuwintare, peneru care fi mulpumesc lui Dumnezeu continuu. Au fost necesare cdteva luni pentri ami hidvata corespunzéitor organismul ins acum due rerea de cap este doar intamplatoare. [i mulgumesc lui Dumnexeu care ne iubeste si ne poar ta de grijd, pentru cat m-a condus pas cu pas la acest adeudr minunat. Fara indoiala ca El ar fi vrut ca eu sa ajung aici mai devreme, insd am fost oarbd. Va muljumesc, doctore, pentri aceasta lucrare extraordinara si pentre perseverenta cu care duceti la oameni acest adevitr. Predaw seava cursuri de alimentatie, insit mam hotelrdt ca una dinere lecti st fie tn tnoregt- ‘me despre nevoia de apa a organismului. Prin aceste cunostinfe am putut s@ ajut multi oameni sa beneficieze de o stare mai bund de sdindtate si de mai purina durere in wietile lor. Un prie ten mi-a spus ca trebuie sit se interneze in spital pentru tratarea ulcerului sau la stomac. Lam rugat sd tenunte la internare $i sd incerce tratamentul cu apd recomandat de dumneavoastra. A fadcut acest lucru, cu retinere, dar a fost wimit si este mulgumit ca durerile au incetat si cd stie ca, in timp, ulcerul se wa vindeca, fara niciun fel de medicamente. Dafi-mi woie sd va prezint multumirile mele pline de recunostined gi sd ma tog ca Dumnezeu sd vd binecuvanteze pe dumneavoastra si echipa be care 0 avefi in aceasta lucra- te spre o mai bund stare de séindtate a omenirii. Cu sinceritate, (D-na) Mavis ButlerOnmul rational se adapteaza lumit, cel nerational persists in incercarea de a adapta lumea vederilor proprii. lata de ce progresul de orice fel depinde de cel nerafional. George Bernard ShawCAPITOLUL 5 STRESUL $1 DEPRESIA Se spune cA starea de depresic existi atunci cand creierul, confruntin- du-se cu o problema emotionala stresanta, gaseste dificil sa faca fara altor actiuni care necesiti atentie in acelasi timp. Acest fenomen poate deveni. atat de acaparator incat poate face ca persoana in cauzi si ajunga incapa- bil& si-gi desfagoare normal activitatile obisnuite. Pe termen lung, o ast fel de slabire prin stres a activitatii creierului poate produce diferite ma- nifestari care sunt etichetate in functie de modelul-de comportament exterior al persoanei respective. Se spune cd zecé milioane de americani sufera de astfel de stiri. Un numir infinit mai mare de persoane trec insa, sau vor trece candva, prin. forme ceva mai ugoare de depresie. Depresia pana la un anumit grad re- prezinté un fenomen natural in cadrul procesului de dezvoltare si progres al fiectrui individ. Tocmai prin aceste stari in care se foloseste activitatea mentala se dezvolt& caracterul si se faureste vigoarea interioari a individului. Este natural, in cadrul acestui proces, si ne luptim pentru a face fata diferitelor aspecte ale sentimentelor negative cu care ne con- fruntam. Aproape intotdeauna starea de depresie este un fenomen trecé- tor daca dragostea, grija si empatia sunt nutrite pentru a mobiliza indivi- dul in directia rezolvarii simpimintelor launtrice negative. Din nefericire, unele persoane nu sunt in stare s& faci fat temerilor, anxietatii si furiei care sunt asociate depresiei. Atunci cand se adreseazi medicului, acesta le prescrie o anumiti medicatie. La inceput, cand depresia a inceput sA fie tratati cu substante chimice, medicamentele erau mai putin dauniatoare. In zilele noastre, acestea sunt foarte puternice si uneori periculoase. Unele dintre acestea ii lipsesc pe cei ce se trateazd.cu ele de capacitatea de a simti emotional atat penitru ei ingisi, cit si pentru 63FertYDOON BATMANGHELID) altii. Unele dintre aceste medicamente pot distruge empatia si pot fixa o anumiti idee negativi, in special in cazul persoanelor mai vulnerabile. Aceste persoane pot ajunge mai usor predispuse la suicid, sau pot deveni antisociale sau ucigase. Ceea ce explic eu in acest capitol este motivul pentru care fiziologia asociat& cu stresul si depresia este ineficienta. Propunetea mea este 0 modalitate de a spori eficienta puterii creierului de a putea face fati stresului emotional extrem de sever si manifestirilor exterioare ale depresiei. Personal am experimentat, si am observat si la multi alfii, toate aspectele pozitive pe care le propun. Patologia curent asociat’ cu ,stresul social“ ~ team, anxietate, nesigu- rant&, probleme emotionale si conjugate continue ~ si instalarea depresiei reprezinté rezultatul unei deficiente de apa atat de mare incat sunt afectate cerintele de apa ale fesuturilor creierului. Creierul utilizeaza energia electrica generat& de trecerea apei prin pompele gencratoare de energie. Cand exist deshidratare, nivelul energici generate in creier este micsorat. Multe functii ale creierului care depind de acest tip de energie devin ineficiente, stare pe care © numim depresie. Aceasti stare depresiva cauzata de deshidratare poate conduce la sindromul oboselii cronice. Aceasta afectiune este o etichet care se pune pe o serie de probleme fiziologice avansate care sunt asociate cu stresul. Daca intelegem evenimentele care se produc odata cu stresul, vom intelege si sindromul oboselii ctonice. Dupa o perioad’ de timp in care se corecteazi deshidratarea si complicagiile metabolice ale acesteia, sindromul oboselii cronice se amelioreazi foarte mult, aproape de necrezut. In urmatoarele pagini ne ocupim de evenimentele fiziologice si posibilele tulburari metabolice care pot conduce la epuizarea anumitor rezerve ale organismului, situatie ce poate sta la baza sindromului oboselii cronice. MECANISMELE DE COMPENSARE, INITIAL SILENTIOASE, ASOCIATE CU DESHIDRATAREA Cand organismul ajunge deshidratat, procesele fiziologice care se in- staleazii sunt aceleasi cu cele aparute cand trebuie si facem fara stresului. Deshidratarea este egal cu stresul, si odat& ce se instaleaza stresul, mate- tialele de rezerva depozitele organismului se mobilizeazi. Acest proces ,termina complet unele dintre rezervele de apa ale corpului uman. In 64PUTEREA MIRACULOASA A APEL consecinta, deshidratarea cauzeaza stres, iar stresul produce in continuare deshidratare. In stres, intra in functiune mai multe sisteme hormonale. Organismul recunoaste ci aceasta este o situatie de criz& si incepe si se mobilize- ze pentru un raspuns de tipul ,lupti-sau-fugi“. Se pare cA organismul nu recunoaste situatiile de tip social ale oamenilor. El evalueaza toate situatiile de stres ca fiind situatii in care trebuie mentinuta atitudinea de plupti-sau-fugi", chiar in cazul stresului asociat cu munca intrun birou. In asemenea situatii sunt secretate mai multe feluri de hormoni puternici care rman in stare de ,declansare“ pina ce organismul iese din aceasta DESHIDRATAREA: FACTORUL DISTRUCTIV PRINCIPAL IN STRES Cercul si spirala vicioasa STRES sa DESHIDRATARE Vasopresina Cortizon Renina-angiotensina Prezentare schematica a secretiilor hormonale pe durata ,spiralei* continue a stresului sau deshidratavii cronice. | Figura 9. 65FEREYDOON BaTMANGHELID] situatie stresant. Acesti hormoni sunt in principal endorfinele; factorul de eliberare a cortizonului, prolactina, vasopresina si reninangiotensina. ENDORFINELE, CORTIZONUL, PROLACTINA $I VASOPRESINA Endorfinele pregitesc organismul pentru a'suporta greutagi si vatamari pind in clipa cand trece de pericol. De asemenea, cresc pragul de supor- tabilitate a durerii. In cazul unei leziuni care ar fi cauzat durere la un nivel mai redus de endorfine, cu.o ,umbrela* de endorfine, organismul este capabil si continue si indeplineasca aceasta satcina. Datoriti nasterilor gi menstruatiei lunare, se pare cA femeile au acces mai usor la acest hormon. in general, éle au o capacitate mai mare de a face fara durerii si stresului. Cortizonul initiazd remobilizarea energiilor de depozit gi-a materiilor prime. Grasimile sunt descompuse in acizi grasi care sunt apoi convertiti in energie. Unele proteine sunt din’nou descompuse in aminoacizii de baz pentru formarea de noi neurotransmifitori, noi proteine si unii aminoacizi speciali care: si fie arsi de citre musgchi. In timpul sarcinii si al alaptirii, acest hormon impreund cu susbtantele asociate lui mobilizeazi eliberarea uniforma de materii prime pentru dezvoltarea copilului. Daca actiunea cortizonului continua prea mult timp, in curdnd se va produce o siracire selectiva a rezervei de aminoacizi a organismului. Sub influenta cortizonului organismul continua si se hrineasci din rezervele proprii. Efectul cortizonului este de a induce furnizarea rapida de materii prime pentru producerea celor mai importante proteine si neurotransmifitori necesari pentru a ajuta organismul sA treaci peste situatia de criz&; el nu are scopul de a descompune continuu materiale- Je utilizate in mentinerea integrit&tii structurale a organismului. Acest fe- ‘nomen este cel care produce vatamirile asociate cu stresul, daca ,,streso- tul isi continua actiunea. Prolactina are rol in producerea laptelui la femeile care au niscut; pregiteste celulele glandulare mamare si continue producerea de lapte chiar in caz de deshidratare sau stres care determina deshidratare. De asemenea, are rol in regenerarea si cresterea numeric a acestor celule, Nu trebuie si uitim ci, desi noi ne concentram pe compozitia solida a laptelui, pentru fatul in crestere de important primara este continutul de apa existent. De fiecare data cand o celula da nagtere unei celule fiice, 75% sau chiar mai mult din volumul acesteia trebuie si fie umplut cu apa. 66PuTEREA MIRACULOASA A-APEL Pe scurt, cresterea este dependenti de disponibilitatea apei. Cand apa este adusi in zoni, celulele pot accesa continutul dizolvat in aceasta. Prolactina este, de asemenea, produsa in placenta si depozitata in lichidul amniotic cate inconjoat& fatul. Deci, acest hormon are o actiune ,mamotrofica". El face ca celulete si canalele mamare si creascé. Hormontl de cregtere seamana mult cu prolactina. Ei au actiuni similare, cu exceptia faptului ca prolactina are ca tinta principal organele de reproducere. Sa dovedit pe experiente efectuate. pe soareci ci producerea de prolactina in cantitate mare cauzeazi tumori mamare. fn anul 1987 am prezentat intro lucrare adresat& unui grup international de cercetare a cancerului ideea ca deshidratarea cronica din organismul uman constituie un factor cauzal pentru producerea de tumori. Nu trebuie trecut& cu vederea. relatia dintie stres, deshidratarea cronici dependent& de varsta, secretia continua de prolactina si transformarea neoplazicd a fesutului glandular mamar. O corectare regulat4 a aportului zilnic de apa - in special cand ne confruntim zilnic cu situatii de stres - va’servi cel putin ca o masura preventiva impotriva unei posibile dezvoltéri a cancerului de sén indus prin stres la femeile din grupa de varst predispusa la aceasta boala, iar a cancerului de prostata la barbati. Vasopresina regleaz4 fluxul selectiv de.apa in anumite celule ale organis: mului. De asemenea, produce o constrictie a capilarelor pe care le activea- 24. Aga cum spune si numele ei, ea produce vasoconstrictic. Vasopresina este produsi in glanda hipofiza si eliberatd tn circulatia sangvina. [n timp ce aceasta poate determina constrictia vaselor de vange, unele celule vitale posed puncte de primire (receptori) pentru acest hormon. In functie de ierarhizarea importantei acestora, unele celule se pare ci posed’ mai multi receptori pentru vasopresina decat altele. Membrana celulara - inveligul protector al celulei - este in mod natural alcdtuit din doua straturi. ,Caramizile“ solide de hidrocarburi asemenea unui diapazon sunt finute laolalta datorita proprietatilor adezive ale apei (vezi figura 14). Intre cele doua straturi exist un-canal de legitura prin care trec enzimele, reactioneazi selectiv impreuna si produc actiunea dorita in interiorul celulei. Acest canal de apa actioneaz4 ca un sant de apa sau un.,drum de centuri“, dar care este umplut cu apa gi totul trebuie s& pluteasca in el. Cand exist suficienti apa pentru a umple toate spatiile, Satta se umple si apa intra si in celula. Pot fi perioade cand rata de intrare a apei in. celula si nu fie suficienta, iar unele functii ale celulelor si fie afectate. Ca protectie impotriva acestei posibile situatii catastrofale natura a inzestrat o7FEREYDOON BATMANGHELIDJ organismul cu un mecanism extraordinar pentru crearea de filtre de apa prin membrana. Cand vasopresina ajunge la membrana celulara gi fuzio- neazi cu receptorul special desemnat pentru ea, acesta se transforma intro structura asemenea unui ,cap de dus" si face posibila trecerea doar a apei prin orificiile sale. FILTRAREA APEI PRIN MEMBRANELE CELULARE Celulele nervului lung Nervi fini 8 legatura de legatura ae Hormonul vasopresin& si receptor el Doar eee Receptorul se transforma intr-un de apa patrund cap de dus" ¢ifitreaz’ doar in celula moleculele de apa in celulé Figura 10. ‘Model schematic al unei celule nervoase, membrana sa in dublu strat sireceptorul vasopresinei care se transformd intro structurd asemenea unui cap de dus" si permite ca apa filtra- ta din plasma sa intre in celulele care au acel receptor. De asemenea, vasopresina produce vasoconseructie, care determind o micsorare prin contractare a volumului de sange pentru a se produce presiune pentru filtrarea apei ~ fenomenl de osmozi inversd. 68PUTEREA MIRACULOASA A APEI Celulele importante fabricA receptori pentru vasopresina in cantititi mai mari. Vasopresina este unul dintre hormonii implicati in rationarea si distributia apei in caz de deshidratare, in conformitate cu un plan de priorititi, Se pare ci celulele nervoase actioneaza prioritar fatii de alte ce- tule prin fabricarea de mai multi receptori pentru vasopresina. Ele trebuie si-gi pastreze functionale canalele de apa din nervi. Pentru a se asigu- ta cA apa poate trece prin aceste mici orificii (cate permit trecerea unei singure molecule de apa o dati) vasopresina are, de asemenea, proprietatea de a determina vasoconstrictie si a extrage ap din fluidul din zona. In felul acesta, proprietatea hipertensoare a neurotransmitatorului vasopresina este necesara pentru a produce o filtrate uniforméa a apei in celule doar atunci cAnd curgerea libera si trecerea direct& a apei prin membrana celulara sunt insuficiente. In figura 10 se explicd acest mecanism. Pentru mai multe informatii privind membrana celulara cititi sectiunea despre colesterol. ALCOOLUL Alcoolul suprima secretia de vasopresina de c&tre glanda hipofiz’. Lipsa vasopresinei in circulagie se va traduce in deshidratarea generaliza- ta - chiar si in celulele creierului. In acest caz, 0 stare de deshidratare anterior usor de corectat se transforma intr-o deficienta de apa foarte severi, acelulelor foarte sensibile ale creierului. Pentru a face fat acestui stres, sunt secretati mai multi hormoni, inclusiv endorfinele de care este de pendent organismul. Astfel, consumul prelungit de alcool poate fi mijlocul prin care se stimuleazi tendinga de dependenti de secretia de endorfine din organism ~ declansindu-se secretia de endorfine in exces. Din. cauza tendinei lor naturale de a produce mai multe endorfine spre a face fafa nasterilor gi menstruafiilor lunare, femeile par si ajunga dependente de alcool mai degrabai decat barbatii. Se pare ci femeile devin alcoolice in aproximativ trei ani, spre deosebire de barbati care devin dependenti de alcool in aproximativ sapte ani. Figurile 10 si 11 explicd unii dintre factorii care pot contribui la instalarea sindromului oboselii cronice in cazul deshidratarii cronice pe 0 perioada mai mare de timp, fenomen care apare din cauza consumului regulat de bauturi ce contin cofeina si de alcoal in loc de apa. Receptorul pentru vasopresina este desemnat in mod natural si pastreze canalele de 69FEREYDOON BATMANGHELID) apa din celulele nervoase umplute la maxim. Consecinta este ci in cazul deshidratarii sistemului nervos energia si vointa de a actiona din nou sunt reduse drastic. in deshidratarea sever produs& de consumul obisnuit de alcool si cofeina, cand apa trebuie pompata de urgenta in canalele de apa ale nervilor, in jurul nervilor circulatia trebuie sa fie abundenta. Procesul implica eliberarea de histamina din celulele stratului extern al nervilor. La un moment SISTEMUL DE TRANSPORT DIN NERVI Un ,cablu telefonic* Sectiune printr-un nerv tipic neurotransmitatori ei Zona de viscozitate ‘mai redusa in jurul microtubulilor Proteina transportoare Microtub ,monosina* care dreneazé apa din vecinatatea sa Figura 11. ‘Model schematic pentru a demonstra mecanismul de transport prin ,,plutire in cadnul siste- melo de microscurgere de viscocitate mai redusa care se instaleaza in jurul unor structuri de tip ymonosinat" numite microtubuli ~ in mod particular deat lungul nervilo. 70PUTEREA MIRACULOASA A APEI dat acest lucru va:cauza inflamatie care.in cele din urm va distruge stratu- tile de celule din vecinatate ~ intr-un titm mai rapid decat ar putea fi reparate acestea. Manifestarile exterioare ale unui asemenea proces cate are loc intro anumita zona au fost denumite ca diferite tulburari nervoase, printre care scleroza-multipla (SM). In momentul de fat tratamentul si controlul acestora sau clarificat. Am vazut c4 acest tratament lucreazi in cazul-scle- rozei multiple. Vezi scrisoarea lui John Kuna de la sfargitul acestui capitol. SISTEMUL RENINA-ANGIOTENSINA Activitatea sistemului tenina-angiotensina (RA) (vezi figura 12) este un. mecanism subordonat activarii histaminei din creier. De asemenea, sistemul RA este recunoscut ca fiind foarte puternic activ la rinichi. Acest sistem este activat atunci cand volumul de lichid din organism este diminuat. El este activat pentru a retine apa, stimuland absorbtia de mai multa sare (sodiu). Atunci cand organismul are deficiensi mare de apa sau sodiu, sistemul RA devine foarte activ. Pana cand continutul de api si de sodiu al organismului nu-atinge un anumit nivel, sistemul RA produce gi o éotisttictie a patului capilar si a sistemului vascular. Este desemnat sa faci acest lucru astfel incat si nu existe niciun spatiu ,inactiv“ sau gol in sistemul circulator. AceastA vasoconstrictie poate ajunge la un asemenea nivel incat si devina masurabil, stare pe care o numim hipertensiune arteriala. Credeti cd daca cititi 200 mmHg este prea mult? Am vazut un caz cand. ‘tensiunea unui barbat, fata hipertensiune in antecedente, a atins valoarea de 300 mmHg, atunci cand a fost arestat si dus intr-una dintre inchisorile iraniene-pentru a fi impuscat. Motivul pentru care se produce aceasta constrictie a vaselor de sange in situatii de stres este simplu de inteles. Organismul uman este un complex imultisistem, tnalt integrat. Cand existi stres, o parte din apa disponibila este utilizati pentru descompunerea materialelor din depozit, cum sunt proteinele, amidonul (glicogen) si grasimile. Pentru 'a compensa apa pier- dutd, sistemul RA coordoneaza de asemenea activitatea cu vasopresina si alti hormoni. Rinichii reprezint& locul principal al actiunii sistemului RA. ~~ Rinichii sunt responsabili pentru producerea‘urinei gi excretia excesu- Jui de hidrogen, potasiu, sodiu si materiale reziduale. Toate aceste functii trebuie mentinute proportionale cu disponibilitatea apei din care si se produci.urina. Este adevarat ca rinichii au capacitatea de a concentra urina. Totusi, aceasta capacitate nu trebuie utilizata la extrem tot timpul, cAci in cele din urmé se vor produce leziuni la nivelul rinichilor. 7FEREYDOON BATMANGHELIDJ] Sisteml RA este un mecanism central pentru restaurarea volumu- tui de lichid din organism. El este unul dintre mecanismele subordonate activitatii histaminei pentru aportul de apa. Intervine asupra patului vascular pentru a se ajusta in raport cu continutul de lichid din sistemul circulator. Activitatea sa este diminuat’ prin prezenta unei cantititi mai ‘mari de sare si apa care umple capacitatea pentru lichide a patului vascular. La rinichi acesta percepe fluxul de lichid si presiunea de filtrare pentru ACTIVITATEA SISTEMULUI RENINA-ANGIOTENSINA. Volumul de sange scade Activarea reninei stimuleaza producerea de |___angiotensina | LS [ Aportul de apa | de \ [Vasoconstrictie | { Retentie de sodiu | Inhibarea sistemului renina- angiotensind dupa ce se ating nivelurile normale Figura 12. Model de evenimente fiiologice cate fle vor, stimula, fie vor inkiba producerea de| It PUTEREA MIRACULOASA A APEL sistemul de producere a urinei. Daca presiunea de filtrare nu este adecvata pentru filtrarea gi secretia urinei, sistemul RA va produce constrictia vaselor de singe din rinichi. Cand tinichii sunt afectati si productia de urina este insuficienta, sistemul RA este mai activ, stimuleazd un consum mai mare de sare gi creste senzatia de sete. Lezarea rinichilor poate fi consecinta pe termen lung a deshidratarii si a lipsei de sare care au declangat in primul rind activarea sistemului RA. Insa in trecut noi nu am tecunoscut semnificatia constrictiei vasculare (hipertensiune arteriala esentiala) ca un indicator al pierderii de lichid din organism. In prezent un dezechilibru al lichi- delor din organism ar putea fi considerat factorul principal in unele ca- 2uri de afectare renal, pani la punctul de a fi nevoie de inlocuirea tini- chilor. Odata ce sistemul RA este pe deplin activat, acesta, tsi, continua actiunea in ritmul séu pana cind un sistem natural ii ordona inchiderea. Componentele comutarii naturale pe dezactivare a acestui sistem sunt APA si putina SARE - in aceasti ordine - pan cand constrictia vascula- 14 indica valori normale. Glandele salivare par a avea capacitatea de a simti lipsa de sare din organism. Se pare ci atunci cand exist& un deficit de sodiu, acestea produc nigte substante numite kinine, care stimuleazi un aflux mai mare de sange si productia crescuti de saliva de catre glandele salivare. Cresterea productiei de saliva (posibil pina acolo incat saliva curge din gura) are doua scopuri: (1) lubrifierea cavitatii bucale in timpul mesei la un organism deshidratat; si (2) compozitia alcalina si curgerea sa abundenti ajuta la descompunerea alimentelor si in final la evacuarea lor din stomac. In cadrul sistemelor integrate ale organismului, se pare ci si kininele declangeazi activarea sistemului RA care incepe si influenteze intregul organism. Astfel, lipsa de sodiu din organism (care contribuie si ea la deficienta devastatoare de apa din spatiul extracelular) poate initia o serie de evenimente care vor produce in ultima instanti hipertensiune arteriala si du- teri cronice la oameni. Relatia dintre kininele salivare si deficienta de sodiu (lipsa de sodiu cauzeazi pierderea de apa din organism) si produce- sea abundenti de saliva, chiar daca organismul este complet deshidratat, constituie un paradox in modul in care functioneazi in mod natural or ganismul uman. Acest lucru evidentiazd eroarea grosolana a sustinerii cA gura uscat’i constituie singurul indicator al lipsei de api din corpul oamenilor! Din cauza acestei foarte simple erori practica medicalé si cercetarea stiintific’ sunt cu foarte mult timp ramase in urma. Este inevitabil si se tevizuiasci si si se corecteze punctele de vedere deja adoptate. 54 speram cA ,autoprotectia* nu va constitui un obstacol. 73FrereyDoon BATMANGHELIDJ Ce se intampla daca bem ceai negru, cafea sau bauturi de tip cola in loc de apa? Stimulentele naturale din cafea si ceaiul negru sunt cantitatile mari de‘cofeina si cantititile mai mici de teofilina (teafelina). Acestea sunt stimulente ale sistemului nervos central; in acelasi timp, ei sunt si agenti de deshidratare, din cauza puternicei lor actiuni diuretice asupra rinichilor. O ceasea de cafea contine cam 85 mg de cofeina. O ceagca de ceai negru confine cam 50 mg de cofeina. Bauturile de tip cola contin cam 50 mg de cofeina, dintre care o parte sunt addugate pentru a standatdiza’ reteta atunci cand sunt extrase substantele active din nucile de Cola accuminata. Aceste'stimulente ale sistemului nervos central elibereazi energie din depozitele de ATP si convertesc ATP in forma sa arsi de AMP ciclic din celule - la anumite niveluri, un puternic agent inhibitor. Ele elibereaza, de asemenea, energie prin scoaterea calciului din depozitele de-calciu ale celulelor. {n felul acesta, cofeina sé pare cA actioneazi ca 0 capacitate de eliberare a.energiei in corpul nostru. Tori cunoastem acest efect final al cofeinei; ceea ce ar trebui si mai cunoastem insa este efectul extentant al acesteia atunci cdnd organismul nu vrea si elibereze energie pentru o anumita activitate. Astfel, actiunea anumitor hormoni si transmifatori nu va fi limi- taté la un timp ulterior din cauza unui nivel mai redus al energiei de depozit. Cofeina va produce un efect de extenuare pani cand se atinge un nivel mai redus al energiei de depozit: Bauturile de tip cola au exact acelasi efect. Efectul cofeinei poate fi de dorit uneori, ins& inlocuirea constant a apei cu bauturi care contin cofeina va lipsi.corpul de capacitatea sa extraordinara de producere de energie hidroelectricd. Cofeina in exces va sa- raci de asemenea creierul si organismul in-general de energia depozitati sub forma de ATP - ceea ce poate constitui un posibil factor cate sd ex- plice capacitatea mai redus& de concentrare a tinerei generatii, consuma- toare de bauturi de tip cola, sau pentru sindromul de oboseala cronici care survine'ca urmare a consumului in exces de cofeind in anii de mai tarziu din viata. Aportul de cofeina in exces va epuiza in cele din urma muschiul inimii din cauza suprastimularii lui. Recent, in unelé modele experimentale s-a aratat ci cofeina inhiba unul dintre cele mai importante sisteme enzimatice - fosfodiesteraza (PDE) care este implicati in procesul de invatare si dezvoltare a memoriei, In experimentele raportate, cofeina a avut efecte de vitimare a vederii si memoriei la speciile folosite in experiment. ‘Va putegi da seama acum de ce persoanele suferind de boala Alzheimer si copiii cu dizabilitati de invatare nu ar trebui sa bea nimic altceva in afara de apa. In niciun caz nu ar trebui s4 se consume bauturi ce contin cofeind. 74PUTEREA MIRACULOASA A APEI Sa punem acum in legitura informariile din acest capitol cu doua probleme diferite dar legate intre ele, hipertensiunea arterial si formarea de colesterol, ambele ducand la imbolnavirea inimii. Mecanismul care opereaz4 pentru adaptarea la deshidratare, care ajunge ld punctul culminant prin vasoconstrictie, este acelasi cu cel mentionat pentru stres. Si anume, actiunile continue ale vasopresinei si ale sistemului RA sunt responsabile pentru instalarea adaptarii necesare la lipsa de apa. ‘Acestea inchid un numir de capilare deschise din sistemul vascular si ma- ‘resc presiunea din restul vaselor de sange pentru a extrage ap prin membrane in celulele organelor prioritare. Nu uitagi - deshidratarea reprezi t& stresorul numarul unu al organismului uman - sau al oricdrei fiinte vii. 20 octombrie 1995 Dr. F, Batmanghelid Global Health Solutions Ine. PO Box 3189 Fairfax, VA 22043, Stimate domnule dr. Batmanghelid, ‘Sunt o persoand care suferd de soleroz multipli. Am folosit timp de patru sAptimani cea mai sare descoperice din istorie in domeniul sinitiii (beau 2 litri de apa zilni, nu folosese cofeind si folosese ceva sare Ia mAncare). Pot firma cu toatl tnerederea cd sunt incdintat de rezultatele de-a dreptul incredibile, Inainte de aceasta, ani de zile am fost chinuit de umfliturile de la picioareie mele. {in decurs de dou siptiméni umfliturile au disprut in proporfie de 90%. ‘Ca pacient cu sclerazi multipl, sunt de asemenea recunoscBtor pentru faptul cB am scipat de obiceiul de a consuma cofeind si zahir. Sunt incdntat de energia mea tot mai mare gi consistent. care dureazd pe tot parcursul zilei pin scara. Nu mai am parte de stirle de extenuare care urmatt vvitimirilot produse de cofeint. Am fost inlénpuit in acel obicei care nu ficea altceva decét sf-mi agraveze sifrile de oboseal8 de peste zi. Acum c& sunt liber de acelcicla care se desfisurazilnic, observ de asemenea ci sunt mai calm, mai pufn anxios i mai producti, De asemenea, sunt mai ‘optimist in general, mai capabil si mi dedic semenilor mei gi mai atent fa)5 de ritmul natural al organismutui meu, rtm pe care taaint fl mascam cu substante chimice prin folosirea cofeinei. ‘Cu adevirat descoperirea dumneavoastr mi-a dat inapoi o mare parte din viata mea, a THe Kaine. John Kuna RDI Box 1488 Nicholson, Pa, 18446 PS. Ag fi mai mult decat fericit s& pot spune oricui este interesat ceea ce cu insumi am descoperit.CAPITOLUL 6 HIPERTENSIUNEA ARTERIALA Doctor cred cl fae ceva. pentru voi eticherdind drepe boala ceva ce avefi. Immanuel Kant Hipertensiunea arteriala (hipertensiunea esential&) reprezintd un proces de adaptare la o lips de apa foarte mare in organism, Vasele de sange au capacitatea de a.se adapta fluctuatiei volumului de sAnge care trece prin ele si-cerintelor fesuturilor, acest lucru realizinduse prin deschiderea si inchiderea a diferite vase de sange. Cand se micgoreazi yolumul total de fluid din organism, vasele principale de singe trebuie sisi micgoreze orificiile (sii inchid& lumenul), altfel nu ar exista suficient fluid pentru a umple toate spatiile alocate volumului de singe din re- spectivul organism. Nerealizindu-se aceast& ajustare la volumul de api al vasclor de singe, gazele sar separa de singe si ar umple spatiul, produ- cand blocaje de gaze. Aceasti proprietate de reglare a lumenului pentru circulatia fluidului constituie unul dintre cele mai avansate modele din cadrul principiului hidraulicii si dupa care este modelata circulatia singelui din organismul uman. Devierea circulagiei sangvine reprezinté o rutind normala. Cand man- c&m, cea mai mare parte a sangelui este trimisa in ubul digestiv. Acest lucru se realizeaza prin inchiderea capilarelot sanguine din alte zone. Cand mancim, se deschid mai multe capilare din tractul gastrointestinal i mai putine in sistemele principale de muschi. Doar in regiunile unde existi cereri mai urgente pentru sistemul circulator, acesta isi va pastra complet deschise vasele pentru trecerea singelui. Cu alte cuvinte, capacitatea de 76PUTEREA MIRACULOASA A APE refinere a sdngelui din reteaua de capilare este cea care determina directia si debitul de sange intr-un anumit loc si la un anumit moment. Acest proces este desemnat in mod natural s4 faci fati oricarei activitati in regim de prioritate fari povara de a mentine un volum de lichid in exces in organism. Dupi ce digestia s-a incheiat si este nevoie de mai putin sAnge in zona gastrointestinala, circulatia spre celelalte zone se va desfisura mai usor. In mod indirect, acesta este motivul pentru care ne simtim mai putin activi imediat dupa masa si mai activi dupa ce trece un anumit timp de la masa. Pe scurt, exist’ un mecanism pentru stabili- rea unei prioritati in circulatia sangelui in diferite zone - unele capilare se deschid, iar altele se inchid. Ordinea este predeterminata, in conformitate cu o scala a importantei functiei. Creierul, plamAnii, ficatul, rinichii si glandele au prioritate fati de mugchi, oase si picle in distribuirea sdngelui - aceasta cu exceptia cazului cand nu intervine o alta prioritate in organism. Acest lucru se va intimpla daca va ap&rea o cerintA continua din partea vreunei zone din organism care sa influenteze volumul de sange pentru zona respectiva, cum ar fi punetea in miscare a muschilor prin exercitiu fizic regulat. DEFICITUL DE APA: CAUZA POSIBILA PENTRU HIPERTENSIUNE Cand nu bem suficient’ ap& pentru a acoperi necesititile organismului, unele celule se deshidrateazi si pierd o parte din apa pe cate 0 contin cedand-o circulatiei sangvine. Unele capilare din anumite zone se inchid, astfel ca aceasta stagnare si determine ajustarea volumului circulator. Cand lipsa de apa determina deshidratarea organismului, 66% este luat din volumul de apa existent in mod normal in interiorul celulelor, 26% este luat din volumul de apa existent in spatiul extracelular, iar 8% sunt luate din sange (vezi figura 13). Vasele sangvine nu au o alta alterna tiva in afara de aceea de agi inchide lumenul pentru a putea face fata acestei diminuaria volumului de sange. Procesul incepe prin inchiderea unor capilare din zone mai putin active. Astfel, cum sar realiza echilibrul necesar daca s-ar mentine deschise aceste capilare? Cantitatea care lipseste trebuie preluati fie din afara, fie dintro alta parte a corpului! in ultima instanta extinderea refelei de capilare sanguine in intreg organismul este cea care determina volumul sangelui circulant. Cu cat muschii sunt pusi mai mult in migcare, cu att capilarele lor se deschid 7FEREYDOON BATMANGHELID} gi etin un volum mai mare de singe in rezervele lor. lata de ce miscarea fi- ‘icd reprezintat una dintre cele mai importante componente pentru adaptarile fiziologice la cei care suferd de hipertensiune arteriala. Acesta constituie unul dintre aspectele fiziologiei hipertensiunii arteriale. Reteaua de capilare a organismului trebuie si rimana deschisi si plina, si si nu manifeste ROLUL SISTEMULUI DE CAPILARE DIN ORGANISM 8% se ia din apa exis ‘in sistemul circulator ‘Anumite vase de sange igi inchid lumenut pentru a compensa pierderea de apa linchiderea lumenului cauzeazal © cregtere a tensiunii sangelui pe care noi o numim hipertensiune arterial& Figura 13. Sistemul vascular din tntregul organism se adapeeazi la sciiderea volumuului de sage prin inchiderea selectiva a lumenului unor capilare. O'cauzd principal a reducerii dé volum sang vin o-constituie pierderea de apa din organism sau. neaprovizionarea corespunziitoare cu apd a cesta pentru cl lipseste senzatia de see. 2BFEREYDOON BATMANGHELIDJ si retin un volum mai mare de sange in rezervele lor. lata de ce miscarea fizicd reprezintd una dintre cele mai importante componente pentru adaptarile fiziologice la cei care suferd de hipertensiune arteriala. Acesta constituie unul dintre aspectele fiziologiei hipertensiunii arteriale. Refeaua de capilare a organismului trebuie si rimana deschisa si plina, si si nu manifeste ROLUL SISTEMULUI DE CAPILARE DIN ORGANISM Pierdere de apa in deshidratarea cronica 26% provine din apa extracelulard 8% se ia din apa existent ‘n sistemul circulator Anumite vase de sange Igi Inchid lumenul pentru compensa pierderea de apa linchiderea lumenului cauzeaza crestere a tensiunii sangelui pe care noi o numim hipertensiune arteriala Figura 13. Sistemul vascular din intregul organism se adapteazd la scdderea volumului de sénge prin inchiderea selectiva a lumenului unor capilare. O cau principala a reducerii de volum sang. ‘vin o constituie pierderea de apet din organism sau neaprovizionarea covespunziltoare cu apd a acestuia pentru ca lipseste senzatia de sete 78PUTEREA MIRACULOASA A APEI rezistenta in circulatia singelui: Cand reteaua de capilare este inchisi si opune rezistenta, doar o fort mai mare a sangelui circulant va putea asigura trecerea anumitor lichide prin sistem. Un alt motiv pentru care reteaua de capilare poate deveni selectiv in- chisé este lipsa de apa din organism. In principiu, apa pe care o bem ajunge in cele din urma in celule. Apa regleaza volumul fiecarei celule din interior. Sarea regleaza volumul de-apa retinut in afara celulelor - oceanul. din jurul celulelor. Exista un proces foarte delicat de-menyinere a echilibrului in mentinerea compozitiei singelui in detrimentul fluctuatiei continutului de apa al anumitor celule.-Cand exista deficit de apa, o’ parte a necesitatilor unor celule raman nesatisfacute, in timp ce alte celule ‘vor primi o cantitate predeterminati prin rationalizare pentru asi putea menfine functia (asa cum's.a explicat, mecanismul implica filtrarea apei prin membrana celular), Totusi, singele isi va pistra compozitia sa normala. Trebuie s& faci.acest lucru pentru a pistra compozitia normala a ‘elementelor care ajung la centri vitali. Aici este locul in care’, paradigma substantelor dizolvate“ este necorespunza- toare si nu merge bine. Ea igi bazeazi toate estimarile si evaluarile functiilor organismului pe continutul de substange solide ale sangelui: Aceasta nu recunoaste deshidratarea care are loc si in alte zone ale organismului. Toate analizele de singe pot fi normale, si totusi micile capilare ale inimii sau ale créierului pot fi inchise, determinand distrugerea treptat a anumitor celule din cauza continuirii statii de deshidratare pe o perioada mai lunga de timp. Veti intelege mai bine aceast& afirmatie cand veti citi capitolul despre formarea colesterolului. Cand ne pierdem senzatia de sete (sau nu recunoastem celelalte semnale ale deshidratarii) si bem mai putin’ apa decat necesarul zilnic, inchiderea anumitor vase de singe din reteaua capilara reprezinta singura alter nativd natural pentru a mentine pline celelalte vase de snge. Intrebarea este: cat timp putem continua in acest fel? Raspunsul este: destul de mult timp, darin cele din urma ajungem foarte bolnavigi murim. Dac& nu do- vedim intelepciune pentru a modifica aceasti paradigma si nu incepem si recundastem, profesional si tn general, problemele asociate cu tulburarile de metabolism al apei in organismul uman i multitudinea de semnale ale lipsei de apa, deshidratarea cronic& va continua sisi pretinda birul atat asupra corpurilor noastre cat gi prin efectele asupra societitii. Hipertensiunea arteriala esenriala trebuie tratat in primul rand-cu'o marire.a aportului zilnic de apa. Modalitatea actual de tratare a hipertensiunii arteriale este gresita pana la stadiul de absurditate stiintificd. Corpul 79FerEYDOON BaTMANGHELID] nostru inceared sisi pistreze volumul de api, dar noi spunem planului intocmit de natura pentru noi: ,Nu, tu nu intelegi - trebuie s4 iei diuretice si si scapi de apa“. Daca nu bem suficient& apa, singura alternativa prin care corpul igi poate asigura apa este prin pastrarea sodiului in organism. Sistemul RA este direct implicat in aceasta. Doar cand este retinut sodiul, apa va putea rimane in compartimentul extracelular. Din acest spatiu, prin mecanismul producerii de ,capete de dus“, apa este obligata sA intre in anumite celule care au un statut prioritar. Astfel pastrarea sodiului in’ organism constituie o ultima cale posibila de a retine ceva api pentru utilizare prin filtrarea prin capetele de dus. Existi-un punct sensibil legat de retentia de sodiu in organism. A trage concluzia c& aceasta reprezinta cauza hipertensiunii arteriale este inexact $i provine dintr-o cunoastere insuficienta a mecanismelor de reglare a apei in organismul uman. Cand se dau diuretice pentru a scipa de sodiu, organismul ajunge si mai deshidratat. Se atinge nivelul de deshidratare manifestat: prin ,guri uscati“ si pentru a compensa aceast stare se bea ceva api. Folosirea de diuretice mentine organismul intro stare continua de deficientd in managementul apei. Diureticele nu vindecd hipertensiunea arteriala; ele fac ca organismul sa fie mai determinat in absorbtia apei si pentru sare - totusi acest lucru nu va fi niciodata suficient pentru a corecta problema. Acesta este motivul pentru care, dupa o perioada de timp, diureticele nu sunt suficiente i alte medicamente vor fi impuse pacientului respectiv. © alta problema in evaluarea hipertensiunii arteriale o reprezinti mij loacele de masurare a acesteia. Anxietatea asociata gandului de a avea hi- pettensiune arteriala afecteazi. in mod automat persoana in momentul examinarii ci. Ceea ce arata aparatul de citire nu reflect adevarata va- joare, natural si autentic& a tensiunii singelui. Un cadru medical fara experienti sau pripit, mai degraba din teami de litigiu decat printr-o ana- lizd atenta, poate trage concluzia ca pacientul are hipertensiune cAnd in realitate acesta poate avea doar un moment de ,anxietate clinica“, care duce la marirea ciftelor pe care le arata instrumentul de masurare. Oalta problema importanta, dar mai putin cunoscuta legati de mecanismul de citire a tensiunii arteriale este procesul de umflare a mansetei pana ce se citeste valoarea sistolic’, dupa care se las s& iasi aerul pana ce se aude pulsul. Fiecare artera mare (si posibil si cele mici) are un nerv insotitot care monitorizeazd curgerea lichidului prin vasul de singe. Odati cu pierderea de presiune dincolo de mangeta care este umflata la maxim, se declanseaza procesul de ,deschidere a presiunii“ obstructiei din artere. 80PUTEREA MIRACULOASA A APEI fn momentul cand presiunea din manseti este sciizuta pentru a se citi nivelul: pulsatici, devine inevitabila inregistrarea unei hipertensiuni arteriale artificial induse. Din nefericire, masurarea hipertensiunii este atat de arbitrara (si bazata pe nivelul diastolic) incat, in aceasta societate a dis- putelor, o eroare minor in evaluare poate eticheta o persoani ca fiind hipertensiva. Apa ca atare este cel mai bun diuretic natural. Daci-o persoan& care prezinta hipertensiune arteriala si produce o cantitate adecvata de uri- n& ar bea mai multi apa in fiecare zi, nu ar mai fi nevoitd s& ia diuretice. Daca deshidratarea prelungiti care a generat hipertensiune a produs si insuficienta cardiac’, aportul de apa trebuie crescut gradat, astfel ca acu- mularea de lichid in organism sa nu fie excesiva, iar acesta si se poat’i ocupa de ea. Mecanismul de retentie a sodiului la aceste persoane este prin depletie. Cand aportul de apa este crescut treptat si se produce mai mul- 14 urina, lichidul din edeme care este plin de substante toxice va fi elimi- nat, iar inima igi va recta puterea. Scrisorile care urmeazi sunt publicate aici cu permisiunea autorilor lor care au dorit si-gi impartseasci experientele cititorilor acestei carti. 22 noiembrie 1993 Stimate domnule dr. Batmanghelidj, Tocmai am comandat un alt exemplar al carpi dumneavoastra despre apd, pentru cé pe primul pe care Lam achizitionat i Lam dat fiului meu. Spun tutu- tor despre aceasta carte si le povestesc ceea ce am experimentat eu. Poate vd inte- reseaza si pe dumneavoastra. Fiul meu cel mare, Charles, de 58 de ani, care locwieste impreund cu mine este surd si suferat de autism. 3-4 zile pe saptémana il duc la o clinicd pentru persoane cu handicap. Acolo tau masurat tensiunea arteriala si mi-au'spus ca doctorul considera cat trebuie sal treactt pe medicamente pentru aceasta — valorile acesteia au fost de 140-160/100-104 mmHg. Tocmai primisem cartea dumneavoastra si iam cerut medicului permisiunea sd experimentez cele scrise in ea timp de 2 siptaméni. A fost de acord, dar nu cu foarte mare placere, avertizandwma cd este foarte periculos ceea ce vreau sd fac. Lam tinut pe Charles acasé si iam dat sa bea apd, addéugand putin magne- xiu si potasiu. 81FrreyDOON BATMANGHELIDJ Peste 2 saptdmdni asistenta a mdsurat tensiunea si aceasta era 106/80. Ea @ spus:.,,Vine imediat doctorul“. Evident, doctorul nu a crezuto sia masurat si el tensiunea, fiind nevoit sa admitd cat intradevar atat era. Nu ma intrebat ce am facut, -asa ca nu iam spus despre apd, inst daca tensiunea va continua sd fie asa. cum este, ti voi spune. Am continuat si eu sd beau apd dupa. recomandarea diiienocreen fara sd am in atentie vreo anumitd problemd,.insd-am observat dupa vreo 10 zile ca tendinta mea de a amefi atunci cand miscam repede capul a disparut.-De asemenea, aveam nevoie de mai multe perne pentru a putea dofmi. Acum sunt mult mai bine si urmez tratamentul doar de o lund: am 82 de ani. Va mulgumim pentru lucrarea pe care o facegi — este atdt de necesard. Multa putere vd doresc! Marjori Ramsey Daca piteti afla de ce acest doctor nu a fost interesat s& stie cum a.reusit mama lui Charles si-si readuca la normal tensiunea arterialé, vi veti da seama atunci de ce ayem 0 crizd in sistemul de ingrijire a sindtatii! tn scrisoarea sa, Michael Peck explica problemele medicale pe care le are inca din copilarie. Cine sar fi putut gandi cA ar putea exista atit de multe probleme medicale si ci dupa atat de multi ani acestea ar putea disparea doar ca urmare a cresterii cantitafii’de apa baute zilnic? Solutia pentru problemele medicale ale domnului Peck a fost atat de simpla, incat sofia sa a inceput si adopte si ea acest tratament. Michael Paturis este membru al clubului rotarienilor. El a aflat des- pte lucrarea mea cAnd am fost invitat si vorbesc la clubul lui acum cafiva ani. Intro zi-am luat pranzul impreuna si iam explicat in detaliu de ce hipertensiunea arterial si acumulatea de grisime in organism sunt in general consecinta unei deshidratati instalate. A acceptat sfatul meu de a bea mai multi apa in fiecare zi. A convins-o si pe sotia lui si faci acelasi lucru. Observati de asemenea impactul pe care La avut aportul crescut de apa asupia alergiilor si astmului, asa cum reiese din scrisorile domnilor Peck si Paturis. 82PUTEREA. MIRACULOASA A APEI MICRO INVESTMENTS INC. Dr. F. Batmangheligj 25 martie 1992 Foundation for the Simple in Medicine 2146 Kings Garden Way Falls Church, VA 22043 Drag Fereydoon, Aceastd scrisoare reprezinta o marturie c& apa constituie o parte esenfiald a tratamentului alimentar zilnic pentru o stare buna de sanatate. Am urmat recomandarile tale aproape 5 ani si am constatat cé efectele pozitive ale apei vin de la sine. Cand am inceput acest program eram supraponderal, aveam hipertensiune arteriala, astm bronsic gi alergii pe care le aveam de cand eram copil. Fusesem tratat pentru toate aceste afectiuni. In prezent greutatea corporala gi tensiunea sunt sub control (am scazut in greutate cam 15 kg, iar tensiunea este mai mic& cu 10 unitati). Acest program a redus frecventa problemelor legate de astm gi alergii pana la punctul c& practic ‘nu mai exist. In plus, au mai fost gi alte beneficil, m-am Tmbolnavit mai rar de raceli $i grip&, si acestea au fost mai putin grave. |-am vorbit de acest program si sotiei mele care era sub tratament pentru hipertensiune arteriala de 4 ani si printr-un aport marit de apa ea ‘@ putut 88 renunfe recent fa medicamente. Iti muttumesc din nou pentru acest program. Leila. Aled, Michael Peck i — 83FereyDoon BATMANGHELID] Aga cum atest scrisoarea It. col. Burmeister, $i el a renuntat la medicamente, tensiunea sa arterial revenind la normal. Dacé apa este un diuretic natural, de ce insista incé oameni inteligenti, care pretind cd.au cunostinte, si foloseasci substante chimice pentru a eli- mina apa din rinichi? In ceea ce ma priveste, socotesc acest act neglijenti Deoarece aceasta actiune va duce in cele din urmé la afectarea rinichilor si apoi a inimii, aceast& practica trebuie neaparat stopata. Colegii mei care inca insista pentru folosirea orbeste a diureticelor in tratarea hipertensiunii arteriale se indreapta spre litigii previzibile pentru tratament neglijent al pacientilor lor. Aceste noi informatii fi vor lamuri in suficienti masura pe pacientii lor care vor infelege ce vatamari li sau facut prin tratamentele cu diuretice pentru hipertensiune! Fie ca actiunea intreprinsa de un grup de fumatori in 1995 impotriva industriei tutun lui si fic o lectie pentru industria de produse pentru ingrijirea sanatatPUTEREA MIRACULOASA A APET CCABINETUL DE AVOCATURA E. MicHaet Paturis €ICHARL PATURS vee stater soUARe “01 Wise sect 20 februarie 1092 [ALEKARDUA,VIRGEWA 22314 a Dr. F. Batmanghelidj Foundation for the Simple in Medicine 2146 Kings Garden Way Falls Church, VA 22045 Stinate domnule dr. Batmanghelidj, Doresc 58 iti multumesc din nou pentru amabilitatea de a ne ajuta pe mine si pe sotia mea si apreciem mai mult importanta apei pentru sinatate, Vedem cum mirirea consumului gilnic de ap a contribuit mult 1a sc&derea noastr& in greutate - lucru care ne-a fost cerut de medicii nog tri de ani de zile. Bu am pierdut in greutate 225 kg si aceasta a dus 18 o asemenea scddere a tensiunii mele arteriale incat nu mai trebuie 6 iau medicamente pentru hipertensiune. Pe cotia mea pierderea in greutate a ajutat-o 1a alinarea disconfortului pe care i l-a: dat durerea de spate multi ani. in plus, ea crede cA aceast& pierdere in greutate a ajutat-o'pi si-pi reducd neplacerile cauzate de alergii. Cu urari de bine, A fli cle be 5. Michael Paturis 85FEREYDOON BATMANGHELIDJ Dr. F, Batmanghelidj Foundation for the Simple in Medicine 2146 Kings Garden way Falls Church, VA 22043 3 august 1994 ‘Stimate domnule dr. Batmanghelid, De Ja scrisoarea mea din 24 mai 199 urmatA de telefonul dumneavoastré, timpul meu.a fost absorbit de schimbarea res edintei noastre. Noua noastraé adres& este LIC walter F. Burmeister, 118 Casitas del Zste, E Pso, Texas 79935. Dar mai important dec&t acest lucru, este faptul cd pot vedea cum apa obis nuit& de 1a robinet soade efectiv hipertensiunea arterialé. De la inceputul lui aprilie 199, cand-am renuntat la folosirea diureticelor gi a medicamentelor blocante ale calciului, pe care le foloseam de multi ani, in conformitate cu recomandarea dumneavoastr’, am biut zilnic timp de 3 luni opt pahare de apa, uneori chiar mai mult, Tensiunea arteriala, cdreia medicamentele nu-i-au putut face nimic, a scdzut treptat de la valoarea medie de 150-160 mmig valoarea sistolich $1 95-98 mg cea diastolic’ Ja valorile de 130-135 mmlig cea sistolicd si 75-80 mm¥g cea diastolicd f4rd ca 5A iau medicamente, cea ce este uimitor. Sotia mea o mAsoard, acasa, de fiecare dat verificand de dowd sau trei ori. Datele consemnate de noi arat& cateva cifre mai joase de 120/75 mmiig si rareori valoarea de 140/90 mmHg. Totus i, valorile medii scrise mai sus, sunt cele care predomind. Pe 1langa Vitamine i minerale, aceasté abordare fara medicamente, bazata in principal pe consumul de apa de-la robinet si putina sare a adus alinare organismului meu si justificd inerederea pe care o am c& detineti un concept medical cu adevarat revolutionar $i minunat. Deoarece sunteti pe cale de a publica o carte cu mirturii privind regimul de hidratare, imi ofer experienta personal ca recunos tint& sica un fel de a spune multumesc pentru ajutorul dumneavoastra. Cu respect, al dumneavoastra, . sD (ate A FS srmesshe Lt. col. Walter F, BurmeisterCAPITOLUL 7 ~ HIPERCOLESTEROLEMIA ‘Hipercolesterolemia (nivel crescut al colesterolului sangvin) este un semn ci celulele organismului au’ dezvoltat un mecanism de aparare impotriva fortei osmotice a sangelui care continua si extragi ap’ din celule prin membranele celulare, sau c& sangele, fiind prea concentrat, nu poate elibera suficienta apa care 84 treaca prin membranele celulare in celule astfel ca functionarea celulelor s4 se desfagoare normal. Colesterolul este un ,lut natural care, ajungand in porii membranei celulare, face ca peretele celular si devina impermeabil pentru trecerea apei (vezi figura 14). Fabricarea acestuia in exces si depozitarea sa in membranele celulelor constituie o modalitate natural prin care celulele vii se protejeaza impotriva deshidratarii, La celulele vii care poseda nucleu, colesterolul este agentul care regleazi permeabilitatea membranelor celulare fata de apa; la celulele vii care nu au nucleu, acizii grasi din compozitia membranelor celulate le di acestora puterea si supravietuiascé deshidratarii si deficientei de apa. Producerea de colesterol in membrana celulara reprezinta o parte a sistemului de supravieruire a celulei, deci este un compus. absolut necesar, Prezenta.colesterolului in exces semnaleaxé deshidratarea. in mod normal, apa este cea care instant, répetat si pasager se.transforma in straturi adezive care leagi ciramizile de hidrocarburi laolalta. In cazul unei membrane deshidratate, aceasti proprietate a apei se pierde. in-acelasi timp, aceasta ap: mentine structura solid’ a membranei si, de asemenea, patrunde prin pori in celula. in.figura 14 sunt prezentate structura unei membrane dublu stratifi- cate hidratat’ corespunzitor si structura membranei in caz de deshidratare extrema. Cum ne afecteazi pe noi acest fenomen in viata de 2i cu zi? 87FrrevDoon BATMANGHELIDJ Raspunsul este simplu. Dact nu bem apa inainte de a manca, procesul digestiei alimentelor se va desfagura pe seama celulelor organismului care vor fi afectate negativ. Alimentele din stomac trebuie sii se amestece cu ap pentru ca proteinele si se descompuni si sa se separe in componentele lor de baza, aminoacizii. In intestin, este nevoie de si mai multa apa pentru pro- cesarea ingredientelor din alimente pentru ca apoi acestea si fie trimise la ficat. in ficat, celule specializate proceseazi in continuare substantele digerate in intestin gi apoi trimit sdngele reaprovizionat si ajustat din punct de vedere:al compozitiei in partea dreapti a inimii. In ficat si mai multi apa este utilizaté pentru a procesa substantele din alimente. Sangele din ma dreapta, care a primit si ceva componente ,grase“ prin sistemul limfa- tic, este pompat acum in plimani pentru oxigenare si schimbul de gaze dizolvate in singe. In plamani, oxigenarea singelui il deshidrateaz’ in continuare pe acesta prin procesul de evaporare a apei - ,aburul de iarna“ Acum acest sange concentrat din plamani este trimis in partea stanga a inimii si este pompat in circulatia arteriala. Primele celule care iau contact cu acést singe puternic concentrat din punct de vedere osmotic sunt cele care captusesc vasele de singe mai mari si capilarele inimii si ale creierului. Acolo unde arterele se curbeaza, celulele vatamate osmotic trebuie de asemenea si facd fat’ presiunii sangelui care continua si vina. In aceste locuti, celulele fie se autoprotejeaza, fie sunt distruse ireversibil. Nu uitati c& integritatea membranei lor celulate este dependent proportional de prezenta apei care este disponibila lor si nu de cea care este extrasé osmotic. Figurile 14 si 15 ne ajuta s& intelegem acest proces de adaptare a colesterolului. ta deshidratare. Vine insa un timp cand creierul incepe s& recunoascé lipsa sever’ con- tinui a-apei din organism si el trimite persoanei respective, care se afla Ja masa, un semnal si bea apa. Este oricum prea tarziu, pentru cd deja au loc vatamari la nivelul celulelor care clptugesc vasele de singe. lar medicii, cAnd se produce aceasta deshidratare resimpiti prin dureri dispeptice, administreaz antiacide. Nu api, ci antiacide! Nu apa, ci agenti de bloca- rea histaminei! Din nefericite, aceasta este matea problema a tuturor pro- cedurilor de tratament care functioneaza in cadrul ,paradigmei substante dizolvate“. Toate procedurile de tratament au in vedere doar simptomele. Ele nu sunt desemnate si elimine cauza problemei. Acesta este motivul pentru care bolile nu sunt-vindecate. Ele sunt doar tratate. Cauza de-baza a bolilor degenerative nu este cunoscuti deoarece a fost urmati o paradigma gresita. Dac incepem si considerim c& apa este ingredientul cel mai important pentru procesul digestiei alimentelor, in 88PUTEREA MIRACULOASA A APEI MODUL CUM SE PREZINTA MEMBRANA CELULARA DUBLU STRATIFICATA CAND ESTE: DESHIDRATATA HIDRATATA Membrana oricarei celule este formata din doua straturi ‘Secfiune la microscop a unei membrane bine hidratate ‘Sectiune la microscop a unei membrane deshidratate Trecerea apei Inchisa pentru it migcarea cenzimelor ‘Trecerea apei deschisé pentru migcarea enzimelor necesara ‘pentru functionare eficient Celulele produc colesterol pentru a lipi ,c&ramizile" sia impiedica apa s iasa. U8 Aceasta este 0 adaptare la o deshidratare foarte severa Straturi adezive de apa fin c&ramizile laolalta Caramizi te hidrocarburi ale membranei celulare Figura 14. Intro membrana bine hidratatd, apa este materialul adeziv care se raspdndeste si printre yc reimisile* de hidrocarburi. Cele doualstraturi sunt separate intre ele, iar spatiul creat este utili zat caun ,canal de apal" penta activitatea enzimaticd. In cazul unei membrane deshidratate, colesterolul este produs pentru ai lipi ycdrdimizile" si de asemenea pentru a impiedica pierderea in continware de apai din interiondl celulei. De asemenea, ,canalul de apa este obstructionat prin intrepdtrunderea proeminentelor ,cardmizilor“ — in partea stanga. 89FEREYDOON BATMANGHELID} INIMA $1 PLAMANII, PRIMELE ORGANE LA CARE AJUNGE SANGE CONCENTRAT * ‘Sangele concentrat PLAMANII Plerdere de apa intra'n arterele pro svenoral® creierului 5 ‘Sangele concentrat din plamani ficat este trimis la plamani ‘SAngele concentrat patrunde in partea FICATUL: Sent ajung in stomac si intestine Digestia Alimentele solid Substantele digerate ajung in ficat TRACTUL GASTROINTESTINAL Figura 15. Alimentele solide vor fi digerate in stomac $i intestine, trec in ficat pentru prelucrare chimicd $i, apoi, prin sdnge ajung la inima si plaméni dupa care in testul organismului. Dacd nu se bea suficienta apa inainte de masa, sdngele din circulatie va fi puternic concentrat. In trece- ‘tea sa va influenta osmotic celulele.PUTEREA MIRACULOASA A APEL MARTURII CARE NE PUN PE GANDURI AMBASADA REPUBLICII ARABE EGIPT BIROUL DE PRESA §1 INFORMATIL 1666 CONNECTICUT AVENUE. SMITE 440 WASHINGTON, D.C 20008": (62) 1268478 HOH 12548678 1 mai 1991 Dr. Fereydoon Bimanghelidj Foundation for the Simple in Medicine PO Box 3267 Falls Church, VA 22043 ‘Stimate domnule dr. Batmanghelid3, va seriu pentru a-mi exprima recunos tinta pentru oA ati facut din mine un om mai putin ingrijorat. Din 1982 am suferit din cauza colesterolului m&rit. Cand Lam descoperit prima data era 278. Pe atunci eram in Germania gi am fost supus unei diete atat de stricte ino&t in mai putin de dowd luni am slAbit opt kilograme, iar colesterolul nu a cobor&t deo&t 1a 220. Am refuzat s& accept sciderea mai mult 4 acestuia cu ajutorul medicamentelor, mai ales pentru c& in Egipt doctorii ined socotesc.c& acest nivel nu este periculos, aga cum aratd standardele din tara aceasta. Decarece particip la dineuri de afaceri mai mult decit ce ag teapta de la un diplomat $1 din cauza sarcinii suplinentare pe care o am de a m& ocupa de media, colesterolul meu varia mereu de 1a 250 1a 220, atunci cand, din cAnd in cand puteam respecta dieta foarte stricté. Exceptie de la die + fSceam doar cénd nu mAncam acas&. AcasA eram foarte strict cu mine. De fapt, gi cand trebuia s& mAnanc in alta parte, eram foarte atent 91 ale- geam, din felurile de mancare disponibile, pe cele care erau mai putin bo- gate in grasimi. Anul trecut am fost gocat s& constat c& din nou eolesterolul sieu a ureat 1a 279. Am fost ‘norocos c& v-am int&lnit atunci. atunei c&nd mi-ati presoris 58 beau mai multa apa Goud pahare mari) inainte de mece in loc ée modicamente la care eram gata sa trec atunci, am fost foarte sceptic. Mai alles c& dumneavoastra nu ati pus prea mare accent pe dietd. in doud luni, ¢4 doar eu putin atentie acordaté vechilor ,reguli" care imi faceau viata mizerabila, colesterolul meu.a sc&zut la 203, pentru prima data in mai mult de 9 ani! $i greutatea mea a scdzut surprinzAtor cam ou 4 ke si de atunei o tin sub control. De fapt, ma simt atat de bine ine&t sunt sigur o& data viitoare cAnd imi voi face analiza colesterolului, valoares acestuia va fi gi mai micd. Apa o&, la revedere standardelor egiptene ,normale" $i. bun venit noilor niveluri americane de colesterol f&r& a fi necesar s& fiu privat de atAtea lucruri! Pentru cf m& bucur sf pot minca, moderat desigur, as a cum n-am mai putut s-o fac de mult timp, 5i pentru cd nu mai trebuie s& fiu ingrijorat ca inainte, ored c& va sunt dator un mare MULTUMESC, AL dumneavoastra sincer, © hehe watiistra Mohamned Wahby—_ Director, Biroul de Pres gi Informatii 91FEREYDOON BaTMANGHELIDJ mare parte bitilia este cistigata. Daci dim organismului apa necesara inainte de a primi hrana, lupta impotriva formarii colesterolului in vasele de snge va fi castigati. Dupa o perioada mai lunga de timp in care aportul de apa a fost reglementat astfel ca celulele sunt bine hidratate, acest sistem de ap&tare prin colesterol fata de trecerea liber a apei prin peretele celular va fi treptat tot mai putin necesar. Productia de colesterol se va reduce. S-a ardtat ci enzimele sensibile la actiunea hormonilor, care ard grasimi devin active dupa o ori de mers pe jos. Ele rman active 12 ore. Se pare cA prin scdderea colesterolului sanguin si cu ajutorul mersului pe jos prin care se induce activitatea de ardere a grasimilor, colesterolul depozitat este descompus gi el, si va fi posibilA trecerea sfngelui prin arterele blocate (vezi scrisoarea lui John Fox). Daci mergem pe jos de doua ori pe zi - o data la fiecare 12 ore ~ se va mentine activitatea enzimei numi- 14 lipazd, enzima sensibila la hormoni, ce arde grasimi pe tot parcursul zilei si al nopyii si-acest lucru va ajuta la indepartarea depozitului de lipide in exces din artere. Ingrijorarea lui Mohammed Wahby exprimati in scrisoarea sa cu privire la valorile mari ale colesterolului nu este unica; oricine are colesterolul mare este ingrijorat. Se stie ci multe boli sunt asociate cu aceasti pro- ‘blema. In trecut etau considerate normale alte valori ale colesterolului - pragul actual de 200 (miligrame per centimetri cubi de sange) era considerat normal. Aceasti ciffa este o evaluare arbitrari. Eu personal consider normale valorile intre 100 si 150. Valorile pe care le am eu sunt intre 89 si 130, niciodaté nu am avut mai mult de atat. De ce? Pentru c& de multi ani eu imi incep ziua cu 2-3 pahare de apa. Editia din 28 martie 1991 a publicagiei New England Jowmal of Medicine prezenta in editorialul stu un. raport despre un birbat in varsti de 88 de ani care minanci 25 de oud zilnic si are colesterolul normal; aceasta evidengiaz4 un lucru: colesterolul pe care il ingeram prin alimente se pare cA are putin de-a face cu colesterolul sanguin la anumite persoane. Un lucru este clar: colesterolul format in exces este rezultatul deshidratarii. Deshidratarea este cea care produce multe boli, nu nivelul colesterolului din sangele circulant. De aceea este mai important sa acordam in primul rand atentie aportului zilnic de apa si apoi alimentelot pe cate le mancim. Cu 0 activitate enzimatici adecvati, alimentele pot fi digerate, inclusiv colesterolul din ele. Dupa ce a vorbit cu mine, domnul Wahby si-a putut reduce nivelul colesterolului fara s& se ingrijoreze prea mult de alimentele ingerate. 92PUTEREA MIRACULOASA A APET Valoarea colesterolului sau a scizut dramatic de la 279 la 203 in doua luni fara limitari alimentare. Ceea ce a avut de facut a fost si bea mai multa apa inainte de mese. Daca ar fi facut si doua plimbari pe jos zilnic, acesta ar fi sciizut si mai mult in cele dous luni. fn timp, acesta va continua s& scada. Daca marind aportul de apa nivelul colesterolului scade, dar apoi creste din nou, asigurativa ci organismul dumneavoastra nu sufera de lips de sare. Cititi sectiunea despre sare din capitolul 12. Trebuie s4 fiti constienti cA colesterolul este materialul de constructie de bazi pentru majoritatea hormonilor din organism. In mod normal, o cerere de crestere a productiei hormonale va atrage dupa sine si mirirea ratei de producere a colesterolului. De obicei se considera ca boala de inima incepe odati cu depunerea de pci de colesterol in arterele inimii. in stadiile finale, ambele pot exista in acelasi timp. Totusi, dupa parerea mea, imbolinavirea inimii incepe atunci cand substantele chimice din plimani care produc constrictie sunt deversate in exces in singele circulant care ajunge la inima. Asa cum se explica in capitolul despré astmul bronsic, in deshidratare, ca parte’a procesului de economisire a apei este asociata secretia unor substante care contracta bronhiolele. La un moment dat cand aceasta stare nu se manifest printro crizi de astm brongic, aceleasi substante chimice, daci sunt deversate in exces in circulatia sanguind care trece prin plimani, acestea vor produce si constrictia peretilor arterelor inimii atunci cand sangele ajunge la ele. Aceasta situatie conduce la duterile de inima, stare cunoscuta sub numele de angina pectoral. Tot aceleasi substante chimice pot determina depunerea dec colesterol pe peretii arterelor. Instalarea deshidratarii este factorul comun al tuturor acestor stari diferite, etichetate ca boli variate ale inimii si ale plamanilor. Aruncati o privire pe scrisoarea lui Sam Ligouri. Durerea lui anginoasa a disparut cand a marit cantitatea de apa bauta. El suferea si de hernie hiatala. Si aceasta a inceput s4 se amelioreze. La un moment dat, se va face bine complet. Cititi scrisoarea Lorettei Johnson. Veti vedea ca si la varsta de 90 de ani, angina sa pectorala poate fi tratata cu apa pana intracolo cA nu mai are nevoie de medicatie pentru durerile de inima. Am multe, multe scrisori similare acestora. Nu este posibil si le pu- blicim pe toate. Am selectat doar cateva pentru a va arata cA ceea ce propun cu nu este o teorie. Isi face efectul la multe persoane, chiar de varste diferite. 93Fereypoon BATMANGHELIDJ WARD The Talk Station 1550-- AM 2 decembrie 1994. Global Health Service, Inc. fn atentia Dr. Fereydoon Btmanghelidj PO: Box 189 Falls Church, VA £2043 Stimate domnule dr. Batmanghelias, Aveasta este o scricoare acurt# ca s& v8 mulfumim pentru o& dati. dnformat pe ascult&torii nogtri in legdturd ou beneficiile pe oare le pot aves dact beau 2 1itri de apd ztinic, Nu doar cH ati fost Ge folos audtentet noastre, dar chiar eu personal am simjit o refacere a energiel dupa ce am fnceput s& beau doi litri de ap& ziinioc,. 1 aceasta fn decurs de doar o siptimand. Durerea anginoas& de care sufir de oinct ania dispurut tar nepl&cerea pe care mi-o G& hernia mea hietalé s-a redus mult, Ma stmt, o noud persoant. Am flcut‘emisiunt la postul de radio WARD in ultimii 20 de ant, dar trebuie s& v& spun of interviul cu dummeavoastraé este unul pe vare nii-l vol .uita niciodat®. Gu sinceritates Se Asean rr fos WAKD Broadcasting Corporation mel M. Liguori, Director de Programei Pete PUTEREA MIRACULOASA A APEI tf mai 1994 Stimate domuute Dr. Batmangheidj, An, 90 de: ani. yi auf. de angio. Nu am, dune daw crampe pectorale, dar amo durere ta baga gitubui, © tension dureroadé, iar pulbul men ebte ca af unui cal, cane fuge, Snbic dupa. oe cn cit eaten dunemvoastri You B 5 Many Cried fou Water* ont, tneeput 0 beau, api, A am neplicari ox angina, beau, apf Vi vine vi. ovedeti? Nu mai. am novoie de Nibiostat, # ritroglicerina tamponatil, Suit aya'de buouroasis penbus od, medicamentul, aceite, imi arden. guia. yi mi-a causal ubooraii. Pe unde merg port ou mine c ati. cw api i beau, pe lang com po care 6 beau aeabi, Vir mublumere do wn milion de orif & 4 pte esa Lorain. folunson Stem Naugatuck, CJ. 06770 95FereyDoon BaTMANGHELIDJ BATES-FOX Natural Vision Training 2945 North Lexington Street Arlington Virginia 22207 “Telefon 703 536 7482 Atestare: 25 martie 1992 Bra fn primdvara lui 1991 cand am aflat de 1a un membru el asociatiel Foundation for the Simple in Medicine despre valoarea aped ca medicament. Cu gase luni fneinte de aceasta, an-suferit douk ate- curi de cord gi mi s-a facut angioplastie. Dupd operatie, mi s-au presoris doze mari de blocante ale canalelor de calciu, beta-blocante, aspiring, nitroglicerind (pentru dureri) gi medicamente pentru scdderea colesterolului ca si m& pot reface. Angiograma efectuat& inain— te de angioplastie ardta ci una dintre arterele inimii mele era 97% blocatd de depuneri de colesterol. Mt s~a spus c# inina fmi este se~ ver afectata. Dupd gase luni $n care m-am conformat ou strictete programului de »recuperare” ce mi s~a preseris am observat od starea mea se dete rioreazi rapid pn& acolo ed nu puteam dormi Gin cauza durerilor ée la bratul st&ng, de la spate gi piept si aceste dureri le simfeam g1 cfnd faceam plimb&rtle cilnice. M3 vedeam deja supus unet operatil de by-pass. In acelasi timp, sufeream gi din cauza efectelor secunda~ re produse de medicamente: prostate mi-a creat probleme de reten}ie; an fnceput si am probleme -cu vederea si memoria mi-a fost afectaté. Pentru prime dat& am fneeput si m& simt mai bine cand am inceput si beau tn mod regulat 6-8 pahare de apd pe zi, si acest lucru.s-a produs chiar dup& primele trei zile. Mi s-a spus a& beau api cu ju- mitate de ord fnainte de mesele zilel, Nu am mai luat medicamentele {mpotriva colesterolulul, aspirina gi nitroglicerina. Judecénd dupa efectul apel, se pare c& acestea nu-mi erau necesare. Am fnceput sh beau gi suc de yortocale si am {nceput si folosesc din now sare fn allmentajie (in loc de dieta tard sare care tml fusese recomandatd). Dupd primele trei zile, am inceput si m& simt mai bine datorita apei pe care o beam. Dupi tret sdptim@ni fn care am redus treptat medicatia ou blocente ale canelelor de calciu si beta-blocante, an observat unele schimb&ri foarte bune. Ori de cate ori aveam o durere gt beam api, aceasta disparea instantaneu. Dieta mea a rémas aceeagi: fructe, le~ gute, pul, pegte, suc de portocale gi suc de morcovi. Ca s& benefi- clez de mai mult triptofan, mi s-a spus si adaug in dict& branzk de vaci gi sup&é de linte. 96PUTEREA MIRACULOASA A APEI Dr. Batmanghelidj mi-a cerut s& fac dou& plimb&ri de cite o ord pe zt (1,5 km fn 25 de minute). Dup% ce au trecut dowd luni, nu an mad avut nicto durere, chiar cfnd urcam dealuri Snalte. Dupi cincit luni plimb&rile mele au ajuns de jumétate de ord, dar in ritm de 1,5 km $n 15 minute. Nu am mai avut dureri {n timpul plimbarilor, far energia mea s-a dublat. fn mare parte memoria s-a fnbundt&pit, tar vede- Tea a revenit la normal. fn octombrie 1991 mi-am fdcut mai multe investigatii, inclusiv re- Gfografit, ecografie, ecocardiogratie gi electrocardiogran’ pentru a vedea care este starea inimii mele. Acestea.au ardtat of inima mea gira revenit la stares normalé si nu mai aveam nevole de niciun fel de medica}ie pentru a-mt putea desfasura viata de zi cu zi. Doctorulut meu nu ima venit si creadd c&t de simplu s-au petrecut aceste schimbari. bons OF John 0. Fox Bates-Fox Natural Vision Training Cazul lui John Fox este unul foarte neobignuit in sensul c& boala sade inimd, in stare foarte grava, a regresat suficient astfel incat viata sa a putut reveni la normal - fara-operatia de by-pass care este acum la moda. El esté un inginer electronist pensionat, care a petrecut multi ani in marina militara. In prezent el este specialist instruit la firma Bates, firma ce pro- moveaza vederea naturala. La un moment dat orbise la un ochi, iar la ce- lalalt urma si-gi piarda vederea. Devenise interesat de metoda de instrui- te Bates privind vederea din cauza-propriilor nevoi. Ca urmare a instrui- rii pentru recuperare, in prezent nu mai este orb si vederea sa este salva- ti - de fapt acum vede normal. Cu c4tiva ani in urma era considerat hipertensiv. A primit medicamente pentru reducerea tensiunii arteriale. Nu a putut lua medicamentele - il faceau si se simt mai rau. A inceput s& aiba probleme cand a avut infarcturile. Scrisoarea sa explicd ce i sa intamplat si cum a ajuns si fie mai bine acum. Partea cea mai interesanta din scrisoarea sa este ci dupa doua luni de cand incepuse si bea mai multa api, s& facd usoare ajustari in alimentatie si s& faci plimbiri zilnice, arterele sale coronare s-au curatat suficient incat el-si se poat simti normal. Se bucura acum de o viati nor mala, firi a mai suferi dureri, si toate acestea fara s4 foloseascd vreun medicament sau si i se faci operatic de by-pass. Imaginati-va co persoana cu o boala de inima atat de grava ca cea a lui John Fox a putut si se bucure din nou de o viafi normala in doar 7FEREYDOON BATMANGHELID] doua luni de zile si nu a mai avut nevoie de tratament invaziv, dupa ce tratamentul cu medicamente chimice nu Lau ajutat cu nimic! Abordarea propusa, de fapt planul natural de refacere pentru respectiva problemi. din punct de vedere stiintific si logic pare c& depinde de tegresia fiziologi- cia procesului bolii. Este-o cale ideala de a oferi tratamente pentru une le stri degenerative. Privind la aceste scrisori, se poate vedea cA apa obisnuité de la robinet are valori medicinale nerecunoscute pana acum. Apa teprezinta un medicament natural disponibil si la indemana pentru cateva dintre principa- lele boli grave care ucid mii de oameni in fiecare an. Boala de inima sau deshidratarea ii omoara pe oaineni? Ca profesionist, socotesc ci din punct de vedere stiintific, deskiidratarea este cel mai mare ucigas, mai mult decat. ar putea-o face orice altceva. Diversele aspecte si particularitati chimice ale reactiei organismului fiecdrui individ la acelasi fel de manifestare a deshidratarii au ptimit diferite nume din punct de vedere medical si au fost tratate diferit ~ si ineficient. Deshidratatea este factorul comun. Diferenta in structura chimicd a fiecdrui organism este cea care da initial semnale ale deshidratarii cronice prin diferiti indicatori exteriori. Mai tarziu in cazul acestui proces, gi ceilalti indicatori ai aceleiasi deshidratiri devin vizibili. Motivul existengei acestei diferente in tiparul initial il poate constitui procesul selectiv al hi- dratirii de urgent a anumitor tipuri de celule din organism. Daca priviti scrisorile lui Michael Peck si Michael Patutis (capitolul 6) sia lui William Gray (capitolul 11) veti vedea ci aceste persoane au avut mai multe probleme si toate au evoluat mai bine cu un aport zilnic marit de apa. ‘Ati primit acum personal informatii privind greseala care a creat pro- blemie monstruoase sistemelor de ingrijire a sinatatii din pirile avansate din punct de vedere stiintific. Se pare ci aceste sisteme trateazi simpla deshidratare a organismului uman prin mijloace chimice pana cand bolile adevarate chiar apar.CAPITOLUL 8 EXCESUL PONDERAL Intrebare: De ce 30% dintre americani sunt supraponderali? Raspuns: Pentru cdi fac o greseala fundamentald. Nu sti cdnd le este ‘sete, De asemenea, ei mu stiu sd faca diferenta intre ,lichide" si ,apa’. Sa discutam scrisorile primite de la Michael Peck si Michael Paturis (capitolul 6) si cele de la Priscilla Preston si Donna Gutkowski, incluse in acest capitol. Toti au afirmat ci au pierdut intre 15 si 22 de kilograme atunci cind au inceput s& bea ap gio considere biutura lor prefera- ta. Citind in continuare acest capitol, veti vedea cat de usor ne ingrasam. Sistemul central de control din creier recunoaste nivelurile scizute de energie disponibile pentru functiile sale. Senzatiile de foame gi sete'se nase tot din niveluri reduse de energie. Pentru a mobiliza energie din cea depozitata in grasime, sunt necesate mecanisme de eliberare a hormonilor. Acest proces necesiti ceva mai mult timp (si ceva activitate.fizica pentru eliberarea de energie) fata de nevoile urgente ale creierului. Lobul fron- tal al creierului primeste energie fie prin hidroelectricitate, fie din zaha- tul din sangele circulant. Nevoile functionale ale acestuia pentru hidroelectricitate sunt mai urgente - nu doar formarea de energie din api, ci si sistemut de transport din cadrul sistemului de curgere prin: microcanale care depinde de mai multa apa. Astfel, senzatiile de sete si foame sunt generate simultan pentru a indica nevoile creierului. Noi nu recunoastem senzatia de sete si conside- tim, ci ambii indicatori ne Indeamné s& mancim. Noi mAncim chiar si atunci cAnd corpul ar trebui s4 primeasca de fapt apa.-Aceste persoane care’au scAzut in greutate band mai multi apa inainte de mese au reusit s& faci deosebirea intre cele dow senzatii. Nu au mancat peste masura pentru a-si satisface impulsul care era de fapt pentru apa. 99FEREYDOON BAaTMANGHELIDJ MANCATUL EXCESIV Creierul uman reprezint& aproximativ 1/50 din greutatea totala a cor pului nostru. Se spune cé poseda cam 9 trilioane de celule nervoase (ca ci- purile de computer). Celulele din creier contin 85% apa. 20% din singele circulant este alocat si disponibil creierului. Aceasta inseamni ci creierul isi ia si alege din sAngele circulant ceea ce are nevoie pentru functionarea sa normal, Creierul este unul dintre organele speciale ale corpului nostru care sunt constant active, chiar si atunci cand dormim -profund. El proceseaz toate informatiile din diferite zone ale organismului, cat si pe acelea care pitrund in el prin expunere zilnica la medii fizice, sociale si electromagnetice. Pentru a procesa toate aceste inputuri gia alerta toate pirtile organismului pentru un raspuns coordonat, creierul cheltuie o mare cantitate de enetgie. In acelasi timp, el cheltuie energie pentru fabricarea ingredientelor principale si a mesagerilor chimici ai creierului (neurotransmitatori) si trebuie transportati la terminagiile nervoase din diferite zone ale organismului: Sistemul de transport foloseste o cantitate mare de energie, care constituie motivul principal pentru care creierul primeste aproximativ 20% din sangele circulant. Celulele creierului inmagazineaza energie sub doua forme principale: ATP si GTP - ca grimezile de carbune si cocs din preajma centrale- lor electrice. Unele functii sunt aprovizionate cu energie din rezervele de ATP care sunt localizate in diverse parti ale celutei, in principal in interiotul membranelor. Membrana celulara este locul unde intra informaria si unde se initiaz o actiune. Exist un sistem de rationalizate a energiei existente in fiecare celula. Nu toti stimulii yor obtine o alocare de ener gie din rezervele de ATP pentru a fi inregistrati si a invoca un rispuns. Existi un prag pentru cliberarea de energie pentru anumite inputuri: Creierul calculeaza si intelege ce este important si ce nu este impor tant pentru cheltuielile sale energetice. Cand rezervele de ATP sunt mici, multi stimuli nu invoc& un rispuns. Aceasti rezerva scizuta de ATP din uncle celule foarte active din cteier se reflect printro stare de oboseala in functiile controlate de acele celule ale creierului. Exact acelasi proces functioneazA si pentru rezervele de GTP. in anumite situagii de urgenti, © anumita cantitate de energie din rezervele GTP poate fi dirijaté pentru a mari rezervele de ATP pentru cao anumita functie speciala si poa +4 fi sustinuta, Depozitarea de energie in bazinele de energie ale creierului pare a fide- pendent de disponibilitatea glucozei. Creierul extrage continuu glucoza 100PUTEREA MIRACULOASA A APEL din singe pentru a-si reumple rezervele de ATP si GTP. S-a descoperit recent ci organismut uman are capacitatea de a genera energie hidroelectricd acunci cand apa, doar apa, trece prin membrana celulara si pune in migcare nigte-pompe foarte speciale, caré produc energie - asemenea producerii de energie hidroelectricé atunci cand se construieste un baraj pe un rau mare. Astfel, creierul utilizeazi doud mecanisme pentru necesitatile sale de energie: unul, din metabolismul alimentelor si formarea de gluco- 2A; si al doilea, din rezerva sa de apa si conversia in energie hidroelectri- cA, Se stie astazi ci creierul depinde foarte mult de formarea de energie din hidroelectricitate, in mod special pentru sistemul de transport prin reteaua sa de nervi la diferite zone ale organismului. Pentru a satisface nevoile creierului, organismul a dezvoltat un delicat sistem de echilibru pentru a pistra o concentratie normalé a glucozei din sAnge (glicemie). El face acest Lucru pe doua cai: (1) prin stimularea apor tului de proteine gi alimente amidonoase pe care le va converti in ghico- 24, pe lang& zahfrul din alimentatie; si a doua, prin convertirea in glucoza amidonului sia unor proteine din rezervele organismului. Acest ul- tim mecanism se numeste gluconeogeneza si inseamna cA produce glucoz’ din alte substante. Aceasté refabricare a glucozei pentru a fi utilizati de creier se efectueaza in ficat. Dependenga majoritiii functiilor creierului de energia din glucide a rezultat intro plicere pentru gustul de dulce. Organismul a stabilit un anumit sistem de codare pentru coordonarea functiilor indeplinite de alte or pane, in special ficatul, atunci cand un gust dulce stimuleaza limba, Cand nu exist& suficient§ glucoz’ in circulatie, ficatul incepe si fabrice zahir gi aprovizioneazi continuu singele, adaugind mai multa glucoza. La inceput el transforma amidonul din depozit in glucozi, urmat de proteine si cantitati mici de grisimi. Convertirea grasimii este un proces foarte lent. Organismul trebuie si fie lipsit de hrana o anumiti perioada de timp inainte sA se instaleze metabolizarea mai rapida a grasimilor. Proteinele sunt mai accesibile si sunt descompuse mai usor decat grasimile. Depozitele de grasimi se formeaza din mai multe unitati de acizi grasi care se unesc. Acizii grasi individuali sunt cei care sunt descompusi pentru valoarea lor energeticd. Fiecare gram de grisime furnizeazi noua calorii, iar fiecare gram de proteine sau de glucide furnizeaza doar patru calorii de energie. Acesta este motivul pentru care, cind se metabolizeaza grisimile, persoana in cauz’ este mult mai putin flamanda. La copii depozitele de grasimi au culoare maronie si circulatie sangvina bine dezvoltata. In grasimea bruna, grasimile se metabolizeaza direct, 101FrrEYDOON BATMANGHELID] producindu-se cildura. La persoanele varstnice, rezervele de grasimi auo circularie sangvina mai redusa gi sunt mai putin accesibile enzimelor care mobilizeazi acizii grasi pentru conversie in ficat si mugchi. Cand muschii sunt inactivi, ei sunt mai usor de atacat, si proteinele lor sunt descompuse pentru convertire in glucoza. Totusi, daca mugchii sunt folositi, ei ‘incep si metabolizeze o parte din grisimea depozitat& ca o sursa alternativa- de energie pentru a putea lticra si a mentine sau agi mari volumul. Pentru:a tealiza acest lucru, ei incep sa activeze o enzima pentru descompunerea grisimilor, numita lipazi hormono-sensibild. Sa aratat prin mai multe analize de sange efectuate in Suedia cA activitatea acestei enzime este observati dupa.o ori de mers pe jos, ea mentinandu-¢i aceasta activitate de descompunere-a grsimilor timp de 12 ore. Odat& ce muschii incep s& foloseasca grisimi, mai multi glucozi devine disponibila pentru a fi utilizata de creier. Dac& mersul pe jos se efectueazi in mod regulat, activitatea enzimelor care ard grasimile devine mult mai pronungata. In felul acesta, orice program de slabire trebuie si cuprind’.componenta de folosire a muschilor pentru efectul sau fiziologic direct si de lung’ durata asupra descompune- ii grisimilor, Tot aceasta lipazi din sangele circulant este.cea care curapi peretii vaselor de sange de placile si depozitele de grisime. Acest raspuns fiziologic al organismului la activitatea fizicd regulata a fost cel care a facut sii regreseze problemele de sanatate ale lui John Fox. Cantitatea mai mare de api bauta ia dat energie si vigoare, iar mersul pe jos a stimulat enzimele care i-au curiitat artetele. Munca la birou din viata moderna de astazi reprezinta o transformare culturala. Fiziologia organismului-nostru nu sa transformat ins intratat incat si se acomodeze pentru aceasti folosire anormala din punct de vedere functional a organismului uman. Organismul are inca nevoie de activitate muscularé pentru a-si mentine functiile in stare normala. Daca organismul functioneazi normal, el stie cAnd sé manance si cat de mult s4 mAnance fara si depoziteze grasime. Fiecate zona a corpului nostru isi utilizeazd partea de energie alocata pentru o functionate eficienta si bine coordonata. Aga a fost randuit sa fie. Towusi, dac& creierul este folosit mai mult (in perioade de stres), iar corpul nu este folosit proportional pentru a aproviziona creierul cu cantitatea de glucoz’ necesara, o persoana mai putin disciplinata va incepe sa minance mai des gi in cantitate mat mare. Devine si mai dramatic daca noi nu recunoastem celelalte semnale de sete.ale organismului cand acesta are nevoie de apa pentru rezerva sa de energie gi, in loc s& bem apa, 102

Puterea Miraculoasa A Apei

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Puterea Miraculoasa A Apei

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like