Cercetari biometrice ~i ecologice

asupra insectei Euproctis

chrysorrhoea L.
1. Introducere

Mihai - Leonard DUDUMAN

Student, anul V
Facultatea de Silviculturi'i,
Universitatea "Stefan eel mare"
Suceava*

*Extras din lucrarea de diploma claboratii sub indrumarea

dr. ing. N. Olenici de la Statiunea ICAS Campulung
Moldovenesc

toate impreuna. Pana Ia data analizarii lor ($i a cantaririi individuale) s-au pastrat ca $i cele din 1998.
in vedcrea stabilirii fecunditatii $i a corclatiei
dintre greutatea medie a unei ponte $i numarul
mediu de oua, in luna iulie 1999 s-au recoltat 100 de
ponte, cares-au pastrat tirnp de 2 saptamani in pungi
de plastic, lnchise ermetic, In congelator, pana cand
au fost cantarite individual $i apoi analizate la
binocular.
Dinamica dezvoltarii insectei In stadiul de larva
s-a studiat prin recoltarea de material biologic (larve
de diferite varste) la intervale de 4-10 zile in perioada 13.04-13.06.1999 $i de cca. 4-15 zile In perioada
28.07-2.09.1999. Larvcle s-au pastrat pana la efectuarea analizclor in alcool. Pentru a stabili perioada
de aparitie a fluturilor $i de ovipozitie, precum $i perioada necesara pentru ecloziunea omizilor, s-au recoltat din teren 30 de pupe care au fost tinute lntr-o
cutie de sticla (80 x 35 x 40 cm) acoperita cu tifon,
amplasata la umbra, asigurandu-se conditii apropiate celor din natura. In acela$i Joe s-au tinut $i fluturii ie$iti din pupe, precum $i pontele depuse de
ace$tia.
In paralel cu recoltarea materialului biologic
mentionat, s-au fiicut observatii privind comportamentul insectei in stadiul de larva $i fenologia
daunatorului in corelatie cu cea a speciei gazda sau
a altor specii de plante.
1n laborator s-au cantarit cuiburile de iernare $i
pontele cu o balanta clectronica ce asigura o precizie de 0,0 J g. Masuratorile asupra capsulei cefalice a larvelor de diferite varste, precum $i inventarierile privind numarul de oua din ponte $i nurnarul de
omizi din cuiburile de iemare, au fost cfectuate
folosind stereobinocularul marca Zeiss cu o putere
de marire progresiva de la 2X la JOX. Dimensiunile
au fost masurate cu o precizie de 0, 1 mm. Pentru
incadrarea pe varste a larvelor s-au avut In vedere
datele din literatura (Simionescu et al., 1971).
Lucrarile de laborator au fost efectuate in cadrul
laboratoarelor de la Facultatea de Silvicultura,
Universitatea "$tcfan eel Mare" Suceava, precum $i
In Jaboratorul de entomologie de la I.C.A.S .
Campulung Moldovenesc.
Calcu lele statistice au fost efectuate dupa
metodele recomandate In literatura (Giurgiu, 1972).

REV/STA PADURILOR Anul 115 2000 Nr.4

25

In ultimii ani, pe valea Siretului, in raza judetelor

Suceava $i Boto$ani, s-a constatat o tnmultire puternica a daunatorului Euproctis chrysorrhoea L., mai
ales in livczile cu porni fructiferi ale fostelor C.A.P.
- uri, livezi care nu au mai fost ingrijite corespunzator dupa 1990, creandu-se 0 situatie potential periculoasa $i pentru arboretele de stejar din apropiere.
Cu aceasta ocazie s-a considerat util sa se faca unele
observatii privind ecologia insectei, vizand In special cre$terea $i dezvoltarea daunatorului in decursul
unui an calendaristic in aceasta zona, precum $i
comportamentul omizilor tn funqie de actiunea
diferitilor factori ecologici.
2. Material ~i metoda
Materialul biologic pentru cercetare a fost adunat
din livada de meri Bere$ti, situata la 22 km NE de
municipiul Suceava, cu o suprafata de aproximativ
40 ha, unde daunatorul produce pagube importante
lncepand cu anul 1994, cu un maxim in 1996. S-a
recurs la livada de porni fructiferi intrucat in
padurile de stejar din apropire daunatorul nu a fost
semnalat decat sporadic, in stadiul de adult.
Pentru a studia eorelatia dintre greutatea cuiburilor de iemare $i numarul de omizi/cuib, in decembrie 1998 s-au recoltat 40 de cuibmi, ce au fost conservate impreuna intr-o punga de plastic, in congelator, timp de cca. doua !uni, dupa care s-au cantarit
individual, s-au desflicut $i analizat la binocular In
vederea detenninarii numarului de larve din fiecarc
cuib. Verificarea acestei corclatii s-a fiicut prin
recoltarea $i analizarea altor 50 de cuiburi, colectate
in decembrie 1999. De aceasta data, s-a urmarit sa
se verifice $i valabilitatea pentru zona de studiu a
ecuatiei prezentate in literatura (Simionescu et al.,
1971 ; 2000), ecuatie In care intra greutatea medie a
cuiburilor stabilita prin cantarirea impreuna a unor
probe de minimum 50 cuiburi. in acest scop, dupa
recoltare cuiburile au fost ~inute trei zilc intr-o
incapere racoroasa dar uscata, apoi s-au cantarit

3. Rezultatele obtinute si discutii

Tabelul 1
Corelafia dintre greutatea individualli a cuiburilor de
iernare ~i numarul de larve din cuib

3.1. Aspecte biometrice

ua1a
rrnmarul
vrcuta1ca
r1umarul mC<liu
Ecuatia de rcgrcsie
Coeficientu l
ScmniMasuratorile efectuate pe prclcvarii decuiburi medic a
de omizi
obtinutli
de corclatic r
ficatia
orobci
unui cuib
dintr-un cuib
cuiburile recoltate tn 1998 au eviDec. 1998
40
2.09
185
y 117,lx - 59.133
0,85
dential faptu l ca greutatea Dec. 1999 1
2,09
v a 98 26x - 24 33
50
181
0.89
cuiburilor de iemare variaza intre Dec. 19992
50
2 40
181
v = 85 72x 24 33 1
0 88
..
0,56 si 4,74 g, media fiind, in conditiile ment1ooate
Notli: I) S-au folos1t valonle dm cantannle md1v1duale; 2)
S-au folosil valorile din cantliririle individuale ajuslate.
anterior, de 2,09 g, iar numarul de larve/cuib a fost
cuprins tntre 4 si 647, cu o medie de 185 larve/cuib
(tabelul I). Intre numarul de larve/cuib ~i greutatea 700

individuala a cuiburilor exista o stransa corelatie (r em ~

= 0,85), exprimata matematic prin ecuatia de regre- ~ : 1
sie y = 117, l x _ 59, 133, unde x reprezinta greutatea ~
iodividuala a cuibului (tn grame), iar y - numarul de i1 :a:x>
omizi (tabelul l ~i fig. 1). In 1999, intervalul de 100
..._-=.......11-~--~variatie pentru greutatea cuiburilor a fost de 0,950
8
s
3
2
4,5 l g (media 2,09 g), iar pentru numarul de
0
p.ciac111
larve/cuib intre 5 si 541 (media 181 Jarve). Se conpentru anul 1998
A valorilc pentru aoul 1999
stata astfel ca, in ambii ani, greutatea medie a - valorile
dreapta de rcgresie pcntru 1998
- --- dreapta de rcgresie pentru 1999
cuiburilor a fost aceea~i , iar numarul mediu de
Fig.I. Varia~ia numarului de omizi/cuib in functie de
larve/cuib difera foarte putin (2,2 %). Prin urmare,
greutatea individuala a cuibului de iernare.
utilizarea ecuatiei determinate in 1998 ofera un
ln ce prive$te greutatea pontelor, s-a stabilit ca
rezultat foarte apropiat de eel obtinut prin
aceasta a fost cuprinsa intre 0,02 g ~i 0, 14g (media
numararea directa.
fiind 0,097 g), iar numarul de oua a fost cuprios
Greutatea medie a unui cuib in cazul cantaririi
intre 66 ~i 580 (media 441) oua/ponta. Intre cele
impreuna a celor 50 de cuiburi in conditiile aratate
doua caracteristici exista o corelatie foarte stransa (r
mai sus a fost de 2,40 g. Utilizarea acestei valori in
= 0,92), exprimata prin ecuatia de regresie prezenvederea determinarii numarului mediu de larve/cuib
tata in figura 2.
folosind ecuafia mentionata In literatura : y = 136 g
1 3843.Gl< 88., 38
- 14,88 (Simionescu et al., 1971; 2000) conduce la
R1 O.es.46
600
obtinerea unui rezultat complet diferit fa~a de eel din
I
!IOO +
determinarile directe (312 larve/cuib, respectiv un
plus de 72,3 %). Ca urmare, in conditiile in care Sau desfii~urat cercetarile de fata (localizare in nordestul tarii, planta gazda - mar) ecuatia recomandata
pentru speciile forestiere din tara noastra nu este
aplicabita. Considerand ca diferenta fata de greu0.08
0.1
0.12
O.H
0.04
0 .06
0
O.o2
greutaa ponta IOI
tatea medie obtinuta prin cantariri individuate se
Fig. 2. Variatia numarului de ouli/pontli i n func~ie de
datoreaza, eel mai probabil erorilor de cantarire,
greutatea pontei
valorile obfinute prin cantariri individuates-au ajustat distribuind proportional cu marimea lor diferenta
Fecunditatea medie tn cazul acestei populatii,
dintre rnasa celor 50 de cuiburi cantarite impreuna ~i
calculata pe baza relatiei din literatura: fee. medie =
suma valorilor obtinute prin cantariri individuate.
g/ 0,000181 (Dissescu, 1960; Simionescu et al.,
Corelatiile dintre numarul de larve/cuib si greutatea
1971; 2000) este 537 de oua, ceea ce inseamna o
cuiburi lor in cele doua situatii mentionate se prezinsupraestimare cu 22 % fata de valoarea determinata
ta in tabelul l. Ca urmare, in cazul cantaririi impredirect (prin numarare), de~i greutatea medie a unei
una a pontelor, ecuatia de regresie adecvata pentru
depuneri determinata prin cantariri individuale e de
populatia studiata este y = 85, 72 g - 24,331, tn care
a~teptat sa fie mai mica decat in cazul cantaririi
terrnenii au aceea~i semnificatie ca ~i in cazul
impreuna, a~a cums-a vazut in cazul cuiburilor.
ecuatiei prezentate anterior.

......

...

:ml

~L: ~ ____;. --.- -

26

REVISTA PADURILOR Anul 115 2000 Nr.4

Valorile constatate pentru fecunditatea medie ~i

greutatea medie a unei depuneri indica faptu l ca
populatia este in faza I-II a gradatiei, ceea ce concorda cu observatiile din anii anteriori privind
defolierea si extinderea atacului pe pomii din livezi
~i din preajma gospodariilor.

3.2. Aspecte f enologice

E$a1onarea calendaristica a dezvoltarii larvare in
anul 1999 se prezinta in figura 3, din care se poate

rI \

100
10

ft

Zlua din an
._.

119899
--o - fl/9899 -vee.99
I 992000 H992000 - - I 992000

- Vl98-99

Fig. 3. Dinamica dezvoltar ij larvare a daunatorului

Euproctis chrysorrhoea in anul 1999

observa faptul ca insecta a iemat in stadiul de larva

varsta a ill-a. In data de 26.03. 1999, inainte de
pranz, cand temperatura aerului era de 10 C, nu sau observat omizi ie$ite din cuib, dar erau fire de
matase tesute intre ramuri, iar cuiburile erau ciuruite, semn ca omizile ie~isera anterior din acestea,
probabil in 24-25 martie sau chiar mai devreme in
intervalul 4-11.03, cand s-au inregistrat maxim; ce
depa$eau pragul de 13,6 C (fig. 4), prag considerat
40
1
35 '

Temperal1Jri ma>Gme

-Temperaturl minime

30 ~

25 --

~!!
&.

0
10 - - -

55

85

115

145

175

205

235

265

295

z1ua(n..m1N1)
Fig. 4. Var iatia temperaturilor extreme zit.nice in
perioada 24.02-27. 10.1999 la statia meteorologica Suceava

ca temperatura limita inferioara la care insecta se

dezvolta in stadiul larvar (Marcu, 1965). ln intervalul 26.03-13.04, cand maximele zilnice au depa~it
frecvent pragul mentionat $i nu s-au mai inregistrat
minime negative, iar mugurii florali de mar s-au
umflat $i au inceput sa crape (fenofazele B-C din
fig. 5), omizile au ie$it din cuiburi $i au inceput sa

REV/STA PADURJLOR Anul 115 2000 e Nr.4

r;J
c

~~
D

~~~~~
E'

Fig. 5. Principalele fenofaze la mar (dupa Baicu

Savescu, 1978)

~i

se hraneasca rozand mugurii florali. La sfiir$itul

primei decade a Junii aprilie au avut Joe $i primele
naparliri, gasindu-se primele larve in varsta a IV-a.
In intervalul 13-29 .04, merii au parcurs fenofazele
D-F, iar omizile au ajuns in totalitate in varsta a IVa. In 3.05 merii erau in fenofazele F-G, iar larvele
trecusera in proportie de 60 % in varsta a V-a. Dupa
8 zile, timp in care s-au inregistrat maxime de peste
15 C, larvele erau in propoqie de 90 % in varsta a
V-a, iar 10 % in varsta a VI-a, merii fiind in stadiile G-H. Prin unnare, trecerea in varsta a V-a coincide cu inceperea formarii fructelor, iar trecerea in
varsta a VI-a, are loc in perioada in care frunzele de
mar i~i incheie dezvoltarea. La inceputul lunii iunie
(3.06) larvele cu dezvoltarea cea mai avansata i~i
teseau coconii in care urmau sa se impupeze, iar l O
zile mai tarziu cca. 80 % din exemplare erau in stadiul de pupa. Primii fluturi au fost observati in
28.06, respectiv la 21-23 zile dupa primele pupe, in
conditiile in_care - in intervalul 3-26.06 temperatura
medie a fost de 19 ,8 C. Larvele s-au impupat in
perioada de inflorire a salcamului, iar cand teiul a
inflorit $i stejarul a dat a doua serie de frunze, au
inceput sa apara fluturii.
Femelele obtinute din cre$teri au depus primele
ponte pe data de 30 iunie, iar perioada de depunere
a pontelor a durat 6 zile, dar este foarte probabil ca
in teren perioada ovipozitiei a fost mai lunga,
datorita e~alonarii emergentei adulplor in condWile
unui mediu mai putin omogen. La data de 22.07 au
aparut primele larve, care au inceput sa se hraneasca
scheletizand frunza pe care a fost depusa ponta.
Perioada de incubare a fost de 22 zile, la o temperatura medie de 21, J8 C.
Observatiile efectuate in 28.07 au evidenpat faptul ca eclozarea larvelor se incheiase $i toate erau in
varsta I, iar o tuna mai tarziu peste 50 % din larve erau in varsta a III-a $i cuiburile de iemare erau comp let formate, insa larvele se mai hraneau. in primele
zile ale lunii septembrie toate larvele ajunsesera In
varsta a TII-a $i s-au retras in cuiburi pentru iemare,
de$i vremea Inca era favorabila (temperaturi minime
27

pcste 5 C, iar maximele peste 15 C). Prin urmarc,

dczvoltarea larvclor in a doua jumatate a verii a
durat cca. 42 de zilc, la o tempcratura medie de
18,9 C, ceca cc reprezinta o dezvoltare mai rapida
decal cea men~iooata in literatura (Simionescu et al.,
1971 ), respectiv 40 de zile la 20 C.
4. Concluzii

Cerceti'irilc efcctuatc au condus la urmatoarelc

concluzii:
ecuatiilc de rcgresie rccomandate in litcratura
noastra, in cazul daunatorului studiat, pcntm determinarca indirecta a numarului de larvc/cuib de
icmarc $i a fecunditatii rncdii in functic de greutatca
pontclor dau rezultatc mult diferite de ccle ob\inute
prin dcterminari dirccte, dovedind faptul ca ele nu
sunt aplicabilc in cazul populatiilor din zona
Succvei, eel putin atunci eand larvclc SC dczvolra pe
pomi fructiferi;
dezvoltarea inseetei corespundc - in linii generate - cu datele mcntionate in litcratura, insa dczvoltarea larvelor de la ecloziunc $i pana la
rctragerea pentru icmarc se pare ca este mai rapida

in cazul hranirii pc mar;

insecta in stadiul de Jarva i$i modifica comportamentul in functie de actiunea diferi\ilor factori
de mediu (tcmperatura, vant, precipita\ii etc.).
BIBLIOGRAFIE
B a i c u , T., S a v c s c u , A., 1978: Comhaterea integratii in protec/ia plantelor. Eclicura Ceres, Bucurcsti, 327 p.
Diss cs cu, G., 1960: Folosirea in l11criirile de prognozii. 11 depunerilor de ouci ale insectei E11proctis chrysorrhoea.
Rcvista Padurii nr. 7: 432-435.
G i u r g i u, V., 1972: Metode ale sWtisticii matematice
aplicate in silviC11l111rii. Editura Ceres, Bucurcsti. 565 p.
M a r c u , 0 .. 1965: Noi procedee pentni stabilirea progno=ei insectei Euproctis chrysorrhoea L. Lucrari stiintificc in
silvicultura, lnstitul\11 Politehnic Brasov, VII: 87-103.
S i m i o n e s c u , A., M i h a I c i u c , V., C h i r a , D.,
L u p u , D., V l a d u I c a s a , A . V i $ o i u . D., R a n g ,
C., M i h a i . D.. M i h a 1 a c h e , G.. C i o r n e i , C.,
0 I e n i c i , N .. N c \ o 1 u , C., I 1 i e s c u , T .. C h i r a , F.,
T a u t , !., 2000: Protec1ia padurilor. Editura Musatinii,
Suceava, 883 p.
S im io ncsc u ,
A.
$ t e fa n es c u ,
M.,
A rs c a cs c u , M., P o p e s c u , T., S a vu , D.,
D i s s es cu , G .. Ce 1 an u, I., Pct res c u , M.. En e .
M., D u m i t re s c u , E., R a d o i . D., 1971: Diiw1iitorii
piid11rilor. Editura Ceres, Bucure~ti, 519 p.

E11proctis clrrysorrlroen L. Biometric and ecologycal research

Abstract
E11proc1is chrysorr/1oea is an important injurious insect for Romanian oak forests. Using modem examination and analysis it was
fond that for Suceava region, this species has certain particularities.
From a biometric point or view, the regression equations recommended in literature m order to find out establish the weight or
the hibernating nest w11h the larva's number in the nest . as well as the weight of the addled eggs from these doesn't work for this
area.
Introducing the gathered data in this model we get an overestimation or 72,3 % or 22 % respectively .
The insect growth corresponds on the whole with the data mentioned in literature. its behavior, depending on various factors from
namre.
Keywortl'f: e11tomology, ecology, Euproctis clrrysorrlroea.

28

REVISTA PADURJLOR Anul 115 2000 Nr.4