Avantajele lacurilor dentare sunt:

D. rezist n mediul oral

E. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc n plaga dentinar
Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:
B. efect bacteriostatic
C. alcalinitate crescut ce se pstreaz i dup priz
E. stimuleaz indirect depunerea de dentin secundar
Actiunea clinica optima a unui liner in timp presupune:
C. un grad de fluiditate care s permit distribuirea sa uniform pe suprafaa plgii dentinare
D. insolubilitate n lichidele de microinfiltraie marginal
E. o bun rezisten mecanic la solicitrile masticatorii
Avantajele tehnicilor adezive sunt:
- Cantitatea de tesuturi sanatoase indepartate este mai redusa
- Stressul functional este mai bine transmis si distribuit
- Obturatiile deteriorate pot fi reparate,fara pierdere de substanta dura
Adeziunea:
-

Este mai usor realizat la smalt

Saliva si smear layerul interferenza cu adeziunea

Aspecte ale componentei si structurii smaltului si dentinei

- Smaltul matur are 4% apa si 1% continut organic
- Dentina are 70% continut organic
Aplicarea rasinilor adezive:
- acest material trebuie aplicat in straturi prin pensulare
- un strat mai consistent avand rolul de tampon elastic
- acest principiu este valabil atat pentru rasinile cu vascozitate mica cat si la cele cu
acid pilialkenoic
Amalgamul:
- se indeparteaza doar tesuturile alterate
- marginile cavosuprafetei trebuie sa fie cat mai aproape de 90 de grade
- la amalgamele aplicate fara sisteme adezive se recomanda crearea unor santuri de
retentie la nivelul peretilor ocluzal si gingival
Aparitia cariilor radiculare sunt favorate de:
- diminuarea fluxului salivar si/ sau a capacitatii de tamponare
- proteze mobilizabile
- opt sau mai multi dinti absenti

neurolepticele

Amalgamul:
- amalgamul are cea mai lunga istorie clinica
- are o rezistenta excelenta la uzura
- trebuie realizata retentia mecanica
Avantajele prepararilor multiple sunt:
A. necesit un numr redus de instrumente
B. reduc numrul vizitelor pacientului la medicul dentist
D. au un bun efect psihologic asupra pacientului
Avantajele rasinilor compozite ca material restaurator in zona posterioara:
- numar mare de culori,nuate si opacificanti pot simula excelent culoarea dintelui
natural
- compozitele foto contin mai putine amine si se ingalbenesc mai greu
- permite o abordare conservatoare
Avantajele restaurarilor preventive cu rasini compozite sunt:
- conservarea structurilor dentare
- estetica ameliorata
- oprirea din evolutie a cariei sigilate
.Acidul fosforic utilizat in mod curent:
- are o concentratie de 30%-40%
- Timpul de aplicare nu va fi mai scurt de 15 secunde
- O spalare de 5-10 secunde este recomandata
Abrazia dentara:
- Este definita ca pierdera de structuri dentare prin forte mecanice sau de frictiune
- Apare la periajul excesiv
- Are forma literei V
- Are o evolutie rapida pentru ca smaltul este subtire la acest nivel
Abfractia:
-

Este definita ca pierderea de substante dentare prin forte flexurale

Leziunile sunt mai frecvente la pacientii cu bruxism

Avantajele tunelizarii sunt:

lezarea dintelui vecin este mai putin probabila
nu se produc supraobturari gingivale
se abordeaza o zona mai mica cu volum mai redus al microinfiltrarii

Avantajele restaurarilor preventive cu rasini compozite (PRR) sunt:

- Conservarea structurilor dentare
- Estetica ameliorata
- etanseitate crescuta a restaurarii
- uzura minimala
Bizotarea:
- se face pentru a imbunatati aspectul estetic in zonele vizibile
- se face cu o freza flacara
se poate face si manual
Benzile de finisat:
actioneaza proximal si gingival
pot avea suport metalic,plastic sau hartie
pot abraza smaltul sau cementul

Care sunt materialele de obturatie la care se indic bizotarea:

B. composite
D. incrustaii
Care din urmtoarele afirmatii despre primerii autogravani sunt reale:
A. nu au puterea de penetraie n smal a agenilor convenionali
C. ptrund n plaga dentinar pn la o adncime de 1m n 30 de secunde
D. economisesc timp
E. asigur o adeziune de foarte bun calitate
Care este compozitia smaltului?:
- 95% - 98% continut anorganic
- 4% apa
- 1% continut organic la toate nivelele
Care dintre urmatoarele teorii incearca sa explice adeziunea:
- Mecanica-aderenta
- Difuziunea
- Electrostatica
Care este compozitia dentinei:
- 12% apa

18% continut organic

70% continut anorganic

Care a fost cel dintai material de obturatie estetica cu eliberare de flour:

cimentul silicat
Care dintre urmatoarele materiale pot elibera flour
Compomerii
Cimentul ionomer de sticla
Rasinele compozite
Care dintre urmatoarele medicamente pot induce aparitia cariilor de radacina
Antidepresivele
antiinflamatoriile
diureticele
sedativele
Care dintre urmatoarele medicamente nu pot induce aparitia cariilor de radacina
Analgezicele
Caria de radacina
Toate de mai sus
Cariile radiculare:
- Se prezinta ca un cement moale sau pierdere de substanta ce apare pe radacina
Cariile apar secundar:
- Apar la marginea obturatiilor existente
Cariile incipiente din smalt (nepenetrante)
Nu necesita praparare
Se pot rezolva prin remineralizare
Cavitile de clasa I rezulta in urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaz la nivelul:
A. feei palatinale a frontalilor superiori
C. foselor i fisurilor de pe suprafaa ocluzal a molarilor
D. foselor i fisurilor de pe suprafaa ocluzal a premolarilor
Cavitatii le de clasa IV-a
- Prepararea este asemanatoare cu cea de la clasa III-a, in plus se face un bizou de
1mm la periferia cavitatii
Cavitatile de clasa a II-a se pregatesc la nivelul cariilor care evolueaz pe suprafeele:

D. proximale ale molarilor

Cavitatile de clasa a III-a se pregatesc la nivelul cariilor care evolueaz pe suprafeele:
B. proximale ale incisivilor centrali
C. proximale ale incisivilor laterali
D. proximale ale caninilor
Cavittile de clasa a VI-a rezulta n urma tratamentului leziunilor de la nivelul:
A. marginii incizale a incisivilor inferiori
B. marginii incizale a incisivilor centrali superiori
C. vrfului cuspizilor dinilor laterali
Ce dimensiune trebuie sa aiba puntea de smalt existent ntre dou fose sau fisuri pentru a putea
fi pstrat:
B. mai mare de 0,5 mm
C. 1 mm
E. 1,5 mm
Cimenturile ionomere de sticla modificate cu rasini:
- Au o polimerizare dubla auto si foto
- Mai putin sensibile la apa comparativ cu cele convenzionale
- Adezivitate mai buna si rezistenta mecanica crescuta comparativ cu cele
convenzionale
Conditionarea dentinei se poate face cu urmatorii acizi:
- Citric
- Maleic
- Nitric
- Fosforic
Compomerii sunt:
- Rasini modificate prin adaugare de acid carboxilic
- Se manipuleaza usor si simplu,utilizam doar un primer autogravant
Cimenturile ionomere de sticla convenzionale
- Elibereaza fluor la marginea cavitatii
- Sunt biocompatibile
Compozitele sunt recomandate posterior cand:
- Factorul estetic este primordial
- Latimea vestubulo orala a cavitatii nu este mai mult de o treime din distanta
intercuspidiana

La clasa II-a pragul trebuie sa fie plasat in smalt

Compozitele sunt recomandate posterior cand

Toate de mai sus
Compensarea contractiei de polimerizare se face
Compozitele fotopolimerizabile ce fac priza mai rapid decat autopolimerizabile
Restrictii in deformarea plastica sunt date de configuratia restaurarii
Compozitele microincarcate (MFR)
- Finisarea duce la un luciu si netezime buna
Clinic:
-

O suprafata hidratata a dentinei are un aspect lucios

Conform clasificarii anatomo-topografice, n ce clas sunt cuprinse cavitile de genul MOD:

D. clasa a VI-a
Conturul marginal care rezulta n urma preparrii unei caviti ocluzale la primul premolar
superior seamn cu un:
D. fluture
Dimensiunea peretelui dentinar ce asigur protecie pulpar chimic i termic este de:
A. 2 mm
Dentina tertiara mai poate fi numita:
- De reparatie
Dentina:
Are continutu organic distribuit variabil in functie de apropierea de pulpa
Este organizat in structura heterogena
Canicule dentinare radiaza dinspre pulpa spre smalt
Dezavantajele tunelizarii sunt:
Este o precedura dificila si minutioasa
Se poate submina creasta marginala odata cu marirea cavitatii
Exista riscul deschiderii camerei pulpare sau al lasarii de dentina alterata
Dezavantajele linerilor din eugenat de zinc sunt urmtoarele:
B. nu ader de dentin
C. sunt solubilizai de lichidele de microinfiltraie marginal
D. inhib polimerizarea rinilor

Efecte ale eliberarii de flour sunt:

Inhibirea metabolismului bacteriilor
Inhibirea cresterii bacteriilor
Moartea bacteriilor
Eficacitatea gravarii acide a smaltului depinde de:
- Tipul de acid utilizat
- Concentratia acidului
- Timpul de gravare
- Forma acidului (gel,semigel,sau solutie apoasa)
Eficacitatea gravarii acide a smaltului depinde de:
- Compozitia si starea smaltului
- Daca smaltul a fost fluorizat,demineralizat sau patat
Eficacitatea polimerizarii depinde de:
Lungimea de unda a lampi (450-500 nanometrii)
Intensitatea becului
Timpul de expunere
Distanta de la varful lampii la stratul de compozit
- Nuanta materialului
Eficacitatea gravarii acide a smaltului depinde de:
Tipul de acid utilizat
Concentratia acidului
Timpul de gravare
Timpul de spalare
Eroziunea dentara:
- Se defineste ca pierderea de structurii dentare printro-o actiune chimica
- Apare predominant la pacientii ce consuma multe citrice
- Leziune este de forma circulara si daca nu se trateaza penetreaza dentina,dar
pastreaza forma
Factori ce influenteaza retentia si efectivitatea sigilarii sunt:
- Premolari au o rata mai mare a retentiei decat molarii
- Utilizarea agentilor adezivi inaintea efectuarii sigilarii amelioreaza retentia clinica
a sigilarii
- Compozitele flowable (fluide) par sa reprezinte o alternativa valabila in sigilari
- Nivelul activitatii carioase este critic in raportul cost-calitate al sigilarii
Factorii care afcteaza adeziunea la structurile dentare:

Proprietatile fizico-chimice ale substratului si ale adezivului

Proprietatile structurale ale aderentului
Umezeala,stressul fizic
Factorul C:
Raportul dintre suprafetele legate cu adeziv si cele libere
Cu cat este mai mare cu atat contractia este mai accentuata
Florul:
-

Are efecte antibacteriene

Reduce solubilitatea smaltului
O mica cantitate penetreaza tesuturile dentare

Finizarea presupune realizarea:

Formei
Conturului
Netezirii restaurarii
Finizarea obturatiei:
- Frezele flacara sunt recomandate in mod clasic pentru a realiza o forma anatomica
optima
- Discurile permit accesul la nivelul ambrazurilor si suprafetelor proximale
- Gumele impregnate si cupele se recomanda la finisarea santurilor,fosetelor si
zonei concave linguale
Gravarea acida indeparteaza:
- 10 microni din suprafata smaltului
- Creaza un strat microporos de 5 pana la 50 de microni
Gravarea umeda contra celei uscate:
- suprafata dentinei o dorim umeda pentru a evita prabusirea schelei din fribrile de
colagen
- aplicarea monomerului adeziv necesita conditionarea anterioara a smaltului
Gravarea acida a smaltului se face timp de:
B. 30 secunde
Gravarea acida a dentinei se face timp de:
C. 15 secunde
Glazurarea:
Este procedura efectuata dupa terminarea finisarii si lustuirii
Smaltului este gravat din nou

Se aplica un strat de compozit cu vascozitate redusa(surface sealer) pe suprafata

restaurarii si se polimerizeaza

Hibridizarea dentinei uscate are urmtoarele particulariti:

A. necesit o uscare moderat a plgii dentinare
B. permite verificarea eficienei clinice a gravrii acide
C. nu exist riscul de supraumectare
E. este acceptat ca tehnic standard de hibridizare
Hibridizarea:
- un strat superficial amorf format din fibre de colagen denaturat
- un strat bazal ce face trecerea la dentina nealterata
- formarea de rezistenta prin hibridizarea peretilor tubulilor dentinari reprezinta
15% din forta de legarare la sistemele adezive
- La dentina trebuie facuta distinctia intre umiditate interna si externa
- Contaminarea cu saliva impiedica contactul intim dintre agentul de legare si
substrat
In cavitatile cu dentin dur i mici zone de dentin alterat, coafajul indirect se indic n
urmtoarele condiii:
B. pacientul este tnr i sntos
C. accesibilitate direct pe dinte n cursul coafajului
D. dentina alterat ocup o suprafa punctiform
E. dentina alterata este plasat strict n dreptul coarnelor pulpare
In cazul adezivilor ce dizolva smear layerul sunt valabile urmatoarele afirmatii:
- Se mai numesc si adezivi autogravanti
- Se elimina faza de spalare dar este necesara o gravare acida diferentiata
In sensibilitatea dentinara se folosesc urmatoarele metode pentu obturarea tubilor dentinari
expusi:
- Toate de mai sus
In cazul tehnicilor adezive:
- Stressul functional este mai bine trasmis si distribuit
- Obrturatiile deteriorate pot fi reparate,iar cele dezlipite pot fi refacute fara pierdere
de substanta dura
- Microinfiltrarea la interfata dintre restauratie e redusa

Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt:

A. obturaia coronar adeziv cu amalgam
B. obturaia coronar adeziv cu compozit
C. sigilarea preventiv a anurilor i fosetelor ocluzale
D. sigilarea curativ a plgii dentinare
E. sigilarea preventiv a plgii dentinare
Indicatile restaurarilor preventive cu rasini compozite (PRR) sunt:
Carii minime
Carii moderate ale fisurilor
Indicatiile tunelizarii sunt:
La pacienti cu necesitati estetice ridicate
La pacienti cu un index carios mic si cu o igiena corespunzatoare
La pacienti cu o igiena corespunzatoare
Indicatiile stomatologiei adezive:
Rasinile adezive au fost folosite in restaurarea:cariilor,fracturilor coronare
Rasinile se folosesc la corectarea eroziunilor si leziunilor de abrazie cervicale
Corectarile estetice de forma,pozitie,dimensiune sau culoare
In tratarea cariilor in dentina cu margini in smalt:
Toate de mai sus
In tratamentul restaurator al cariilor de radacina se pot utiliza:
Amalgamul
Rasinile compozite
Cimenturile ionomere de sticla conventionale
Cimenturile ionomere de sticla modificate cu rasini
In tratamentul restaurator al cariilor de radacina nu se pot utiliza:
Eugenat de zinc
Ciment silicat
Ionomeri de sticla:
- Ionomeri de sticla s-au folosit mult in restaurarile de clasa V-a
- Se recomanda la pacienti cu risc la carie mare sau mediu
Izolarea:
-

realizarea adezivitatii pe smalt necesita o suprafata bine uscata cu aer

umiditatea interna se refera la lichidul dentinar din tubuli

Izolarea:
-

Calitatea legaturii adezive scade cu cresterea umiditatii in mediul ambient

Umiditatea externa este data de mediul bucal

Lacurile dentare sunt contraindicate:

A. sub lineri
B. sub coafaje indirecte
E. sub obturaiile din rini acrilice sau compozite
Lustruirea presupune realizarea:
Stalucirii
Luciului
Leziunile noncarioase pot avea ca si cauza:
Eroziunea
Abrazia
Abfractia
Masuri preventive in aparitia cariilor de colet:
- Instructaj in profilaxia si in igiena orala
- Asigurarea terapiei parodontale daca este necesara
- Fluorizare
- Clatirea cu sol. de clorexidina dimineata si seara pentru 2saptamani
Obiectivele prepararii cavitatilor sunt:
A. ndeprtarea tuturor esuturilor alterate
B. s permit aplicarea estetic a materialului restaurativ
C. s ofere protecia necesar pentru pulpa dentar
D. s permit aplicarea funcional a materialului restaurativ
Obtinerea culorii optime a obturatiei:
- Se recomanda utilizarea surselor multiple de iluminare
- Examinarea din diverse unghiuri
Placarea directa cu compozite:
- compozitele pot fi utilizate pentru inchiderea diastemei si acoperirea fetei
vestibulare a dintilor frontali
Plasarea si polimerizarea rasinii compozite:
- compozitele sunt disponibile in seringi si in capsule
- daca avem o suprafata neteda realizata de matrice aceasta trebuie asprita cu o
freza si se aplica un strat de adeziv
Proprietatile cimentului fosfat de zinc sunt urmtoarele:

A. rezisten mecanic mare

B. este friabil
C. are porozitate mare
E. excelent izolare termic

Proprietati mecanice:
- rezistenta la fractura datorita elasticitatii mai mari a compozitelor decat a
amalgamului
- inconsistenta legaturii cu dentina poate produce micro infiltrare
marginala,sensibili tate,colorari si cedeaza in timp
Primerii:
-

reprezinta agentii promotorii ai adeziunii

contin monomeri hidrofili
prezinta afinitate pentru fibrele de colagen expuse

primerii se pot utiliza cu succes in combaterea hiperesteziei dentinare

Primerii:

Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizeaz dentina pe o adancime de:

B. 0,2 m
Primerii au rolul de:
A. generare a legturilor adezive
B. umectare intim a fibrelor de colagen
C. nlocuire a manonului de ap din jurul fibrelor de colagen
Restaurari de clasa III-a :
- cavitatiile de clasa III-a se prepara in carii ale suprafetelor netede
- se detecteaza cu sonda,radiografic sau prin transiluminare
- cariile incipiente nu necesita preparare
Retractia chirurgicala:
- gengivoplastica este recomandata daca avem mai mult de 3mm de ginge fixa
- se recomanda efectuarea unui lambou daca avem gingie fixa mai redusa de 3mm
- daca ne aflam la mai putin de 3mm de creasta ososasa este necesara si osteotomia
Restaurarile clasa II-a cu rasini compozite:
- prepararea este restransa la indepartarea tesuturilor alterate si a smaltului fragil

Restaurariile de clasa a III-a se prepara:

La dintii frontali
In carii ale suprafetelor netede,plasate de obicei spre gingival de contactul
proximal
Cu pastrarea unghiului incizal
Restaurariile de clasa a IV-a se prepara:
La dintii frontali
Fara pastrarea unghiului incizal
Rasinile adezive cu procent foarte redus de umplutur de foarte mic dimensiune sunt:
B. Optibond
D. Clearfill LB2
E. Prime & Bond NT
Rezistenta mecanica la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisa prin:
A. raportul sczut pulbere/lichid
C. spatularea incorect
D. contact prematur cu lichidele bucale
Smear layer-ul e compus din:
- pulbere de hidroxiapatita
- colagen alterat
- bacterii
Smear layerul:
Apare cand dintele este manipulat cu instrumentarul mobil sau manual
Este compus din pulbere de hidoxiapatatita,colagen alterat,saliva,bacterii
Smear layerul:
Are o structura poroasa
La nivelul tubulilor formeaza niste capace
Substantele acide de conditionare eficace sunt:
- acidul citric
- poliacrilic
- lactic
- fosforic
Scaderea rezistentei la uzura:
- uzura rasinilor composite se datoreaza afectarii suprafetei

- atritia care este pierderea de material ce apare la contactul direct cu suprafetele

dintilor antagonisti in zonele de ocluzie
- abrazia este uzura gneralizata a rasinii compozite ca urmare a actiunii de tocire
Strategia adeziunii un sistem modern de classificare:
- modificarea smear layerului si incorporarea lui in stratul hibrid

Sensibilitate dentinara:
- este adesea asociata cu retractia gingivala si cu prezenta leziunilor cervicale
noncarioase
- sensibilitate dentinara este rezultatul descoperiri tubilor dentinari ce declanseaza
durerea la stimuli tactili,termici si osmotici
- este indicata folosirea adezivilor dentinari,solutie de oxalati singure sau cu
electroforeza
Tehnicile adezive sunt recomandate in cazul:
- fracturilor dentare
- sigilarea de santuri si fosete
- diastemelor
Tehnica gravarii acide a smaltului:
Legatura dintre smalt si rasina restauratorie se face prin polimerizarea
monomerului din portiunea gravata
Legaturile dintre smalt si rasina sunt de tip carbon-carbon
Tipuri de placi aderente (tags) apar:
Macrotags la tipul I
Microtags sunt superioare datorita cantitatii
Au suprafata mare de insertie
Tratamentul profilactic al cariei dentare se refer la:
A. sigilarea anurilor i fosetelor
B. modificarea dietei
C. folosirea fluorurilor
D. remineralizarea leziunilor incipiente
E. eradicarea cariilor acute prin terapie intensiv
Urmatoarele cimenturi prezinta adezivitate intrinseca:
- CIS

Urmatori factori influenteaza adeziunea la structurile dentare:

- Obiceurile masticatorii
- Variatii de ph
- Componenta dietei
Un material de restaurare estetica trebuie sa:
- Simuleze culoarea,transluciditatea si textura dintelui natural
- Biocompatibilitate
- Pastreze culoarea si morfologia externa a dintelui

Un material de restauare estetica trebuie sa indeplineasca conditiile:

Sa simuleze culoarea,transluciditatea si textura dintelui natural
Sa pastereze culoarea si morfologia externa a dintelui
Viteza de difuziune a rasinii adezive ntr-un strat depinde de:
A. temperatur
B. masa molecular
C. vscozitate
D. concentraie
Xylitoul:
Toate de mai sus