Interventiile asistentei in boala Alzheimer

Boala Alzheimer este o afeciune degenerativ progresiv a creierului care apare mai ales la
persoane de vrst naintat, producnd o deteriorare din ce n ce mai accentuat a funciilor de
cunoatere ale creierului, cu pierderea capacitilor intelectuale ale individului i a valorii sociale
a personalitii sale, asociat cu tulburri de comportament.
Boala Alzheimer progreseaza treptat, in evolutia sa distingandu-se trei stadii:
Stadiul usor in care simptome precum dezorientarea in zone necunoscute, tulburarile de
memorie de scurta durata, scaderea concentrarii la serviciu, trec neobservate sau sunt puse pe
seama varstei.
Stadiul intermediar este cel in care bolnavul devine retras social, neaga boala, apar
dezorientarea in locuri familiare, tulburarile de limbaj, semnul "intoarcerii capului" (la intrebari
la care nu poate raspunde, bolnavul intoarce capul spre insotitor), etc.
Stadiul sever-avansat caracterizat prin indiferenta sociala, apatie, dependenta de ingrijire,
necesita deseori internarea in centre speciale de ingrijire. Pot aparea tulburari severe de
comportament precum agresivitate, agitatie, vagabondaj.
Tratamentul bolii Alzheimer este complex si cuprinde atat tratamentul medicamentos cat si
terapia psihologica si comportamentala, toate acestea avand drept scop incetinirea evolutiei bolii.
Din pacate, prin natura dementei, nici persoana afectata, nici apartinatorii nu doresc sa
recunoasca faptul ca ceva nu este in regula
Cele mai importante aspecte in relatia cu bolnavii de dementa sunt intelegerea, acceptarea,
bunatatea si multa rabdare. Lipsa de rabdare manifestata de persoana care acorda ingrijirea ii
transmite bolnavului senzatia ca a gresit cu ceva, ceea ce poate duce la nemultumire si tristete,
dar si la o stare de rau si de comportament agresiv. In plus, trebuie stiut ca bolnavii de dementa,
din cauza tulburarilor mentale, au doar o capacitate conditionata de invatare, aceasta capacitate
diminuandu-se progresiv pe parcursul evolutiei bolii.
Ingrijirea speciala
Persoanele cu Alzheimer au nevoi speciale si necesita ingijiri deosebite, ceea ce poate fi o
provocare pentru cei care le ingrijesc. Principala preocupare este ca pacientul sa-si pastreze cat
mai mult timp o oarecare independenta si un sentiment de incredere in sine, ceea ce nu este o
sarcina usoara.
Ingrijirea pacientilor care sufera de dementa se diferentiaza de cea a celor cu alte afectiuni sau a
varstnicilor prin faptul ca, in cazul bolii Alzheimer, are loc o scadere progresiva a capacitatii
bolnavului de a conlucra si colabora. Persoana care acorda ingrijirea trebuie sa poata intelege
trairile pacientului, sa gandeasca impreuna cu acesta si in final sa decida ce este mai bine pentru
el. In acest sens trebuie avute in vedere atat nevoile psiho-emotionale ale pacientului, cat si
aspectele practice legate de ingrijire.

In principiu, ar trebui depus tot efortul pentru a-i asigura pacientului o viata intr-un mediu
cunoscut, cu un program zilnic regulat si pe cat posibil interactiunea cu aceleasi persoane.
Aceasta este o premisa importanta pentru asigurarea sentimentului de siguranta si de stabilitate
emotionala.
Prevenirea accidentelor
Prevenirea accidentelor in cazul pacientilor cu dementa reprezinta un aspect important si de
prima prioritate in cadrul acordarii ingrijirii, deoarece, prin pierderea progresiva a capacitatii de
a-si desfasura activitatile zilnice, apare un risc crescut de accident. In stadiile doi si trei ale bolii
cele mai frecvente accidente care pot aparea sunt cazaturile, arsurile sau oparirile
Igiena corporala si imbracamintea
Igiena corporala zilnica ar trebui efectuata o perioada cat mai indelungata de catre persoana
afectata. Asistenta partiala, respectiv sprijinul substantial, devin necesare in momentul in care
bolnavul nu mai poate urma succesiunea activitatilor de igiena personala. Ingrijitorul trebuie sa
se asigura ca apa folosita la baie are temperatura potrivita, ca in cada nu exista pericolul de
accidentare, prin utilizarea covoraselor speciale, sa foloseasca scaune speciale de baie pentru
bolnavii care nu mai colaboreaza deloc.
In ceea ce priveste imbracamintea, respectiv actiunea de imbracare, pot aparea dificultati intr un
stadiu relativ timpuriu al bolii. De aceea, este nevoie sa i se asigure bolnavului haine cat mai usor
de imbracat/ dezbracat, care sa ii fie asezate la indemana in ordinea in care le va imbraca, astfel
incat imbracarea sa nu ii creeze o stare de disconfort sau agitatie.
Alimentatia
Deoarece persoanele confuze uita sa manance, mananca prea mult sau nu mai pot constientiza
daca se alimenteaza corect sau nu, persoanele ce ingrijesc bolnavii cu Alzheimer trebuie sa
acorde o atentie speciala acestor aspecte.
O alta problema o constituie lipsa poftei de mancare. Aceasta poate avea multe cauze: pacientul
crede ca a mancat deja, nu are pofta de mancare din cauza lipsei de miscare, exista probleme de
masticatie si deglutitie sau pacientul nu mai este in masura sa utilizeze tacamurile.
Aportul de lichide
Ca si in cazul mancarii, pacientul uita deseori sa bea lichide, ceea ce agraveaza situatia in cazul
varstnicilor cu o senzatie de sete oricum redusa. In consecinta, controlul si supravegherea
aportului de lichide sunt esentiale, necesarul zilnic fiind de cel putin 1,5 litri.
Probleme cu somnul si plimbarile nocturne
La persoanele cu dementa "ceasul intern" pare sa functioneze inversat: in cursul zilei acestea
manifesta deseori somnolenta dar in timpul noptii sunt treze. Insomnia este deseori insotita de o
plimbare agitata si confuza, care nu poate fi influentata de pacient. Trebuie verificat daca
pacientul nu doarme prea mult in timpul zilei si, daca este posibil, este recomandat sa se faca
plimbari prelungite in a doua parte a zilei, spre seara.