You are on page 1of 12

AMBALAREA COLECTIV I PALETIZAREA

Ambalarea colectiva
Ambalarea colectiva sau secundara se aplica in scopul usurarii operatiilor auxiliare de
manipulare, depozitare si transport spre locul de desfacere, ca atare ambalajele folosite se mai
numesc, in afara de ambalaje de transport, si ambalaje colective, secundare sau de desfacere.
In functie de tipul de ambalaj secundar se efectueaza:
- ambalare colectiva in navete din material plastic sau din lemn
- ambalare colectiva in cutii de carton
- ambalare in folie termocontractibila
Ambalarea in navete
Ambalarea in navete din material plastic sau din lemn este folosita pentru butelii si borcane din
sticla, returnabile. Astfel se folosesc navete din material plastic cu 24 locuri pentru butelii de 500
ml, in special pentru bere, cu 12 locuri pentru butelii din sticla de 1 litru pentru apa minerala, vin
de consum curent, bere la litru, otet etc. Navetele din material plastic se mai folosesc la
ambalarea secundara a bauturilor nealcoolice in butelii de sticla de 250 ml-1 litru.
Navetele din lemn, imropriu denumite lazi, folosite pentru ambalarea secundara a buteliilor de
sticla pentru vin (700 ml sau 1 litru) au fost, in general, scoase din uz.
Acelasi tratament l-au suferit si lazile din lemn folosite pentru ambalarea secundara a borcanelor
returnabile din sticla sau a cutiilor metalice. De remarcat ca ambalajele din lem se folosesc
pentru consumul intern.
Ambalarea buteliilor de sticla in navete din material plastic se realizeaza cu utilaje de introdus
butelii in navete care efectueaza operatiile inverse ale extragerii buteliilor din navete. Ca si
acestea din urma, utilajele de introdus butelii in navete folosesc dispozitive de apucare numite
greifere care sunt actionate pneumatic, hidraulic sau mecanic. Ele pot apuca un numar de butelii

necesar pentru incarcarea uneia sau a mai multor navete, miscarea lor verticala fiind asigurata cu
ajutorul unor sine de ghidaj.
Ambalarea in cutii de carton
Destinate la inceput exportului, cutiile de carton, de obicei ondulat, au inlocuit aproape total, cu
ani in urma, lazile de lemn. Cutiile de carton destinate ambalarii secundare a conservelor in
borcane din sticla sau cutii metalice sunt paralelipipedice si prevazute cu clape de inchidere.
Clapele de inchidere exterioara trebuie sa se intalnesca la mijlocul cutiei, pe toata lungimea
acesteia, in timp ce clapele de inchidere interioara trebuie sa aiba o lungime egala cu cel putin
1/5 din lungimea cutiei.
Cutiile destinate ambalarii secundare a buteliilor de sticla pentru vin, sampanie, bauturi alcoolice
au in plus separatoare individuale pentru protectie impotriva socurilor mecanice.
Inchiderea se realizeaza cu benzi adezive din hartie sau din material plastic, iar consolidarea, in
conditii grele de manipulare si transport se face cu benzi de otel.
In figura 1 este prezentata masina cu alimentare laterala a cutiilor de carton pliate
https://www.google.ro/search?
q=introducerea+in+navete+a+buteliilor+de+sticla+pline+cu+produs&es_sm=93&source=lnms&
tbm=isch&sa=X&ei=OxdMU4SqOoSM7QbPkoGwAQ&ved=0CAgQ_AUoAQ#q=masina+cu+
alimentare+laterala+a+cutiilor+de+carton&tbm=isch&facrc=_&imgdii=_&imgrc=CR3vvunhJN
8qnM%253A%3By87uPq5IldkfYM%3Bhttp%253A%252F%252Fi1.ytimg.com%252Fvi
%252Fk5GPWORGjGY%252Fmaxresdefault.jpg%3Bhttp%253A%252F
%252Fwww.youtube.com%252Fwatch%253Fv%253Dk5GPWORGjGY%3B1920%3B1080

Ambalarea secundara prin invelire sau impachetare consta in invelirea unui grup de recipiente
(butelii, borcane, cutii) cu o invelitoare goala din carton obtinandu-se o impachetare stransa, fixa,
care permite obtinerea de economii de carton de pana la 15%. Se pot insera si separatoare desi,
de obicei nu este necesar, data fiind stransoarea invelirii.
Ambalarea in folie termocontractibila

Ambalarea in folii termocontractibile a fost practic extinsa in toate formele de produse


alimentare neambalate cum sunt produsele vegetale proaspete sau ambalate in butelii, borcane,
cutii etc.
Ca procedeu de ambalare secundara pentru transport, ambalarea in folii termocontractibile este
destinata atat gruparii ambalajelor primare in ambalaje colective pentru usurarea manipularii si a
transportului, cat si protejarii si rigidizarii incarcaturilor pe paleta.
Cele mai utilizate materiale sunt: PE termocontractibila, PVC, PVdC, PP etc.
Exemple: 6-12 butelii din material plastic in functie de volumul buteliei, 6-10 cutii de conserve
sau de bere, 12 casete etc.
Ambalarea secundara in folii termocontractibile poate fi totala sau partiala.
In cadrul ambalarii totale sau complete ambalajele primare se introduc intre doua jumatati ale
foliei pliate in doua, se realizeaza sudarea marginilor foliei astfel incat ambalajele sunt complet
acoperite inainte de a intra in tunelul de termocontractie in care are loc contractia foliei rezultand
un grup ambalat unitar, acoperit pe toata suprafata exterioara cu folie. Se poate realiza si plecand
de la o punga sau de la o bobina de material tubular.
Prin ambalare partiala se asigura acoperirea partiala a produselor, folia de material plastic fiind in
forma de pantalon sau cilindru (tub) care se strange pe capetele ambalajelor primare dupa
contractie astfel incat in zonele de capat raman nele deschideri mai mari sau mai mici.
Tunelul de contractie este incalzit electric, cu gaze sau cu aer cald, putand fi reglat pentru a trata
folii din diferite materiale, de grosimi diferite si grupuri de ambalaje de forme si dimensiuni
diferite.
Aceasta reglare se realizeaza cu ajutorul controlului variatiei temperaturii, a vitezei
transportorului si a vitezei ventilatoarelor.
In cazul polietilenei tunelurile de contractie sunt prevazute cu o perdea de aer rece la iesire, ceea
ce accelereaza contractarea si racirea foliilor.
Dupa ambalare in folie termocontractabila se pot atasa benzi de apucare pentru a usura
manipularea si transportul ambalajului colectiv rezultat.

Imagine
Schema de principiu a ambalarii partiale in folie termocontractibila a unui box de 12 cartoane:
1 transportor pentru cartoanele ambalate secundar in cutii de carton speciale; 2 box de 12
cartoane; 3 bobina inferioara de material plastic termocontractibil; 4 bobina superioara de
material plastic termocontractibil; 5 introducerea box-ului de cartoane intre cele doua folii de
material derulat de pe bobina; 6 intrare in tunelul de termocontractie; 7 tunel de
termocontractie; 8 transportor; 9 box ambalat partial in folie termocontractibila; 10 catre
paletizare.
Imaginea unui tunel de termocontractie
https://www.google.ro/search?
q=introducerea+in+navete+a+buteliilor+de+sticla+pline+cu+produs&es_sm=93&source=lnms&
tbm=isch&sa=X&ei=OxdMU4SqOoSM7QbPkoGwAQ&ved=0CAgQ_AUoAQ#q=tunel+de+ter
mocontractie&tbm=isch&facrc=_&imgdii=_&imgrc=DQliC9BRf1DBAM%253A
%3BrdxgXXYwhhY8pM%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.robital.ro%252Ffisiere
%252Fstyles%252Fprodus-detalii-350%252Fpublic%252Fproduse%252F01_shrink_tunnels.jpg
%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.robital.ro%252Fproduse%252Ftunel-de-termocontractie
%3B350%3B331
ambalarea in folie termocontractibila
https://www.google.ro/search?
q=introducerea+in+navete+a+buteliilor+de+sticla+pline+cu+produs&es_sm=93&source=lnms&
tbm=isch&sa=X&ei=OxdMU4SqOoSM7QbPkoGwAQ&ved=0CAgQ_AUoAQ#q=ambalarea
%20in%20folie
%20termocontractibila&tbm=isch&facrc=_&imgdii=_&imgrc=2niEVQGaT5ARJM%253A
%3BT08xqP2uQzHBeM%3Bhttp%253A%252F%252Fm2.tocmai.ro%252Ff%252Fi
%252Fnormal%252F3%252F1529%252F15291693_1.jpg%3Bhttp%253A%252F
%252Fwww.tocmai.ro%252Fmasina-ambalat-in-folie-termocontractibila-15291693.html
%3B640%3B480
Depozitarea produselor ambalate. Paletizarea.

Transportul intern pentru depozitare sau pentru expeditie se realizeaza cu benzi transportoare sau
cu ajutorul electrostivuitoarelor. Acestea din urma folosesc drept suport de asezare paletele, de
unde si denumirea de paletizatoare.
Un electrostivuitor este alcatuit din cadrul de rulare pe care se sprijina sistemul de actionare,
inchis intr-o carcasa si un cilindru de ghidare a bratelor de stivuire. Bratele de stivuire, prinse, pe
o placa, se deplaseaza pe verticala cu ajutorul unui lant.
In afara electrostivuitoarelor se mai folosesc carucioare sau transpalete care poti fi manuale,
electrice sau cu mototr termic si motostivuitoare actionate cu motoare Diesel sau cu benzina si
folosite indeosebi in spatiile deschise datorita gazelor de esapament.
Ambalarea colectiva permite depozitarea compacta si sigura a produselor ambalate, operatie care
se realizeaza pe palete, de unde si denumirea de paletizare. Paletele cele mai folosite sunt: Europaleta de uz general cu dimensiuni 800 x 1200 mm si paleta pentru industria conservelor cu
dimensiuni 1200 x 1000 mm, ambele cu inaltime de 145 mm.
Paleta Euro este destinata schimbului intern si international fiind folosita la manipularea,
transportul, depozitarea si desfacerea produselor ambalate stivuite.
Paletele sunt confectionate din lemn: cherestea de fac, stejar, ulm, frasin sau alte foioase tari.
Lemnul trebuie sa fie sanatos, iar umiditatea sa sa nu depaseasca 22%. Paletele se depoziteaza in
spatii acoperite, in stive pentru a fi ferite de intemperii.
https://www.google.ro/search?
q=introducerea+in+navete+a+buteliilor+de+sticla+pline+cu+produs&es_sm=93&source=lnms&
tbm=isch&sa=X&ei=OxdMU4SqOoSM7QbPkoGwAQ&ved=0CAgQ_AUoAQ#q=paletizarea
%20mecanizata&tbm=isch&facrc=_&imgdii=_&imgrc=KW4N9Kg4kxcetM%253A
%3B53g85GymfOLK2M%3Bhttp%253A%252F%252Fcdn.clubafaceri.ro%252Fclients
%252F92%252F92406%252F17%252Ffolie-paletizat-1675102_big.jpg%3Bhttp%253A%252F
%252Fwww.clubafaceri.ro%252Fprodusehot%252Fpaletizat%252F25%252F50%252F
%3B218%3B250

Ambalarea este operaia prin care se realizeaz protejarea produselor n scopul pstrrii
calitilor iniiale n condiii igienice n timpul manipulrii, transportului, depozitrii i desfacerii
lor (i chiar n timpul consumului).
Alegerea modalitii de ambalare este deosebit de dificil datorit diversificrii
materialelor folosite, varietii produselor ce trebuie ambalate, mulimii metodelor i mainilor
de ambalare i de confecionare a ambalajelor, numrului mare al accesoriilor de protecie i
prezentare i diversitii condiiilor de transport.
Cele mai ntlnite tehnici i metode de ambalare a produselor sunt:
- ambalarea n recipiente (sticle pentru lichide alimentare, cutii din hrtie i carton sau din
materiale complexe pentru fluide i semifluide);
- ambalarea tip aerosol (ambalarea sub presiune a produselor);
-ambalarea sub vid (eliminarea aerului din ambalajul impermeabil la gaz n care s-a
plasat produsul);
- ambalarea n atmosfer controlat (nchiderea produsului ntr-un ambalaj impermeabil
la gaz n care gazele de referin i vaporii de ap au suferit modificri i sunt controlate
selectiv).
- ambalarea n atmosfer modificat (nchiderea produsului ntr-un ambalaj n care
atmosfera din interior este modificat);
- ambalarea n pelicul aderent (aplicarea pe suprafaa produselor, prin pulverizare, a
acetogliceridelor sau emulsiilor de adezivi ce formeaz dup uscare un strat aderent, rezistent i
impermeabil);
- ambalarea aseptic (introducerea unui produs sterilizat destinat comercializrii ntr-un
ambalaj sterilizat, n condiii aseptice);
- ambalarea n folii contractibile (foliile contractibile mbrac produsele solide de
form regulat sau neregulat, individuale sau n grupuri, ce pot fi manipulate ca o singur
unitate, prin aezarea pe o plac suport).

- ambalarea n folii extensibile (foliile contractibile sunt concurate de foliile extensibile


care pot ndeplini aceleai funcii, fr a fi necesar trecerea produselor ambalate n folii, prin
tunele de contracie).

Factorii care determin alegerea ambalajului sunt:


- caracteristicile produsului;
- condiiile de transport / manipulare;
- caracteristicile materialelor de ambalare;
- metoda de ambalare;
- cheltuielile pentru realizarea i transportarea ambalajului.
n practic ntlnim urmtoarele procedee de ambalare:
- ambalarea colectiv (gruparea mai multor uniti de produs ntr-un singur ambalaj).
- ambalarea porionat (cantitatea de produs se stabilete pentru o singur folosire).

Ambalarea colectiv

Aceast metod se folosete pentru ambalarea ntr-un singur ambalaj a mai multor
produse. Aceast metod uureaz mult manipularea i transportul

produselor, ajutnd la

paletizarea acestora.
Metoda poate fi utilizat cu succes i pentru produsele alimentare de uz curent (zahr,
fain, orez, mlai etc), precum i pentru ambalarea unor produse deja preambalate.
Ambalarea n cutii de carton se realizeaz n trei etape, indiferent de complexitatea
mainilor folosite:

- formarea sau deschiderea ambalajului pliat materialul poate fi sub form de band sau
carton desfaurat de pe o bobin, bucat de carton croit corespunztor dimensiunilor i formei
ambalajului sau chiar o cutie de carton deja format, care se afl n stare pliat;
- umplerea ambalajului;
- nchiderea nchiderea bazei cutiei se face, n cele mai multe cazuri, naintea umplerii,
exist ns produse rigide, care se pot introduce mai nti n cutie i apoi aceasta se nchide la
ambele capete.
Ambalarea n cutii de carton se face pe linii manuale, semi-automate sau automate, n
funcie de modul n care se introduce produsul n ambalaj. Astfel, dac introducerea produsului
n ambalaj se face de ctre main, chiar dac alimentarea dispozitivului de ncarcare se face
manual, sistemul se considera automat. Dac ns, introducerea produsului n ambalaj se face
manual, iar celelalte operaii se fac automat, atunci sistemul se consider semi-automat.
Sunt mai muli factori de care trebuie s se ina seama la alegerea liniei de ambalare.

Acetia se refer la:


- utilajul folosit la ambalare;
- producia care trebuie realizat;
- dimensiunea ambalajelor ce trebuie formate;
- frecvena schimbrilor ambalajului;
- spaiul necesar montrii liniei;
- modificrile probabile ale produsului, influeneaz alegerea materialului de ambalare
folosit (de exemplu, produsul trebuie ambalat n materiale cu ridicate proprieti de barier la
arome, grsimi etc.).

Paletizarea

Este operaia de manipulare i transport a mrfurilor aezate pe palei, deplasai cu


ajutorul electro-stivuitoarelor. Paletul este o suprafa plan de dimensiuni standardizate, folosit
la transportul mrfurilor ambalate n ambalaje paralelipipedice, ce prezint o stabilitate
suficient.
Paletizarea este important pentru c permite transportul mai multor mrfuri n acelai
timp, utiliznd judicios spaiul avut la dispoziie.
Exist palei de uz general, palei lzi i palei de uz special.
Folia stretch este cea mai folosit pentru protecia produselor paletizate pe durata
transportului, manipulrii i staionrii, fiind pretabil pentru paletizare manual i automat.
Folia stretch este rezistent la perforare, transparen i are un cost redus.
Reguli de formare a pachetelot si de incarcare a bunurilor materiale in mijloacele de
paletizare
Paletizarea bunurilor materiale are la baz corelarea dimensional a unitilor de
ncrctur cu mijloacele prin care se realizeaz aceast activitate (echipament, mijloace de
manipulare i transport, spaii de depozitare).
Dimensiunile unitilor de ncrctur trebuie s aib la baz un modul care s permit
gruparea acestora, astfel nct s se nscrie ca submultipli ai dimensiunilor mijloacelor de
transport i spaiilor de depozitare. La baza sistemului de paletizare st modularea ambalajelor cu
dimensiunile, n plan, ale paletei standard. Modulul 800 mm x 1.200 mm corespunde
dimensiunilor nominale ale paletelor de transport de uz general, care sunt conforme
reglementrilor ISO.
Pentru corelarea dimensiunilor de gabarit ale ambalajelor de desfacere cu dimensiunile
interioare ale ambalajelor de transport trebuie respectat modulul a crui valoare reprezint 95%
din modulul de baz 800 mm x 1.200 mm, respectiv 760 mm x 1.140 mm. Plecnd de la acest
modul sunt stabilite, prin divizare, n numere ntregi, lungimi i limi ale ambalajelor de
transport.

Dimensiunile exterioare derivate din modulul de baz pot fi depite, cu condiia ca, la
aezarea ambalajelor pe palet, depirile s nu fie mai mari de 5%, adic s nu se depeasc
cotele maxime de 1.260 mm pe lungime i 840 mm pe lime.
La realizarea unitii de ncrctur paletizat trebuie s se asigure dispunerea ordonat i
echilibrat a materialelor. n acest scop se vor respecta urmtoarele reguli:
a) produsele i mrfurile ambalate de form regulat, paralelipipedic, se aseaz pe palet
cu partea care prezint cea mai mare suprafa, fiecare colet din stratul inferior trebuind s fie n
contact cu cel puin dou colete din stratul de deasupra (alternarea rndurilor, pe laime i
lungime);
b) ncrctura format trebuie s acopere n ntregime placa superioar a paletei, iar n
cazul n care dimensiunile produselor nu permit acest lucru este preferabil dep irea muchiilor
paletei (n limitele precizate mai sus), dect neutralizarea integral a suprafeei acesteia;
c) pentru colete de forme diferite este recomandabil ca n primul rnd s fie compus din
uniti cu dimensiuni apropiate, cele mai grele fiind plasate la baza ncrcturii, iar cele mai
uoare, n straturile superioare;
d) pentru produsele neambalate sau a cror ambalaj, din punct de vedere al dimensiunilor,
nu se ncadreaz n standarde, se determin modul de aezare pe palete prin diferite procedee, n
special cele grafice;
e) aezarea materialelor (coletelor) pe palet poate fi simpl sau esut;
f) pentru fixarea unitilor de ncrctur paletizate se utilizeaz diferite procedee cum
sunt:
- intercalarea unor foi de carton;
- fixarea prin band gumat a stratului superior;
- fixarea prin colare din carton i benzi din materiale textile sau plastice;
- fixarea prin benzi metalice;
- lipirea cu adeziv;

- fixarea prin folie metalic contractibil.

Avantajele transporturilor paletizate


n interiorul uzinelor, paletizarea aduce economii importante prin reducerea costului
manipularii. n plus stivuirea paletelor permite s se limiteze suprafaa de nmagazinare, care n
general are un pre ridicat calculat pe metru ptrat.
Paletizarea mai are ns i alte efecte favorabile. Astfel devine posibil o simplificare a
operaiilor de predare - primire a mrfurilor prin numararea ncrcturilor paletizate n locul
numrrii pieselor izolate.
Pentru anumite mrfuri fragile se reduce riscul avariilor i distrugerilor nlocuind
manipulrile manuale, bucat cu bucat prin manipularea mecanizat a ntregii palete.
Utilizarea transportului paletizat prezint un interes deosebit i prin aceea c paletele sunt
preparate pentru expediere chiar n procesul de fabricatie, iar mrfurile pot rmne grupate pe
palete de-a lungul ntregului proces de transport pan la punctul de distribuie sau de consum.
n prezent sistemul producie - depozitare - transport - consum este studiat n ansamblul
su ca un sistem unic de transport. Paletizarea intereseaz n mod direct pe transportatorii nsi.
Efectele pozitive ale paletizrii se reflect n:
- reducerea operaiilor de ncrcare - descrcare n transporturile auto pe distane scurte.
- reducerea duratei de ncrcare - descrcare a vagoanelor de cale ferat la linii industriale
sau publice.
- reducerea operaiilor de introducere - scoatere a mrfurilor n transcontainere.
De asemenea paletizarea ofer un ajutor indispensabil n traficul de colete uurnd
operaiile de primire, predare i triere. Datorit acestor efecte, administraiile de ci ferate
favorizeaz utilizarea paletizrii de ctre beneficiarii de transport prin urmtoarele trei metode
principale:

- pun la dispoziia beneficiarilor n schimbul unei taxe acceptabile, palete i boxpalete


proprietatea cilor ferate;
- permit schimbul de palete cu acei beneficiari care sunt dotai cu palete i boxpalete
agreate;
- acord tarife prefereniale mrfurilor paletizate.

You might also like