UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTAR TURISM I PROTECIA MEDIULUI

SPECIALIZAREA:CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE
FORMA DE NVMNT: cu frecven

REFERAT
AMBALAJE I DESIGN
UNTUL RNESC DE CAS

NDRUMTOR :
Mester Mihaela

STUDENTA:
Ivan Adriana Elena

ARAD
2015

Ambalajul este un material (hrtie, carton, mas plastic etc.) n care se mpacheteaz ceva
pentru a fi pstrat sau transportat. Ambalajele se clasific n funcie de mai multe criterii, care
sunt utilizate frecvent n practic:
Clasificarea ambalajelor se poate face dup mai multe criterii, astfel:
1.Dup natura materialului din care sunt obinute:
-

ambalaje din hrtie-carton;

ambalaje din sticl;
ambalaje din metal;
ambalaje din mase plastice;
ambalaje din materiale textile;
ambalaje din lemn;
ambalaje din materiale complexe.

2.Dup natura produsului ambalat:

-

ambalaje pentru produse alimentare;

ambalaje pentru produse industriale;
ambalaje pentru produse periculoase.

3.Dup tipul ambalajului:

-

lazi;

butelii;

cutii;

borcane;

flacoane;
damingene;
tavite;
saci;
butoaie;
cosuri;
containere;
sacose;
pungi;
bidoane;

4.Dup sistemul de confecionare:

-

ambalaje fixe;

ambalaje demontabile;

ambalaje pliabile.

5.Dup gradul de rigiditate:

-

ambalaje rigide;

ambalaje semirigide;

ambalaje suple.

6. Dup sistemul de nchidere:

-

ambalaje deschise;

ambalaje nchise(cu capac, dop, buson, etc.);

ambalaje etanse.

7. Dup domeniul de utilizare:

-

ambalaje de transport;

ambalaje de prezentare;

ambalaje de desfacere.

8. Dup natura de utilizare:

-

ambalaje recuperabile (reciclabile, recuperabile);

ambalaje nerecuperabile.

Hrtia este un material plan i subire, avnd ca element esenial suprafaa sa pe care se
poate scrie, ale crei dimensiuni sunt mult mai mari dect grosimea sa. Hrtia este obinut din

fibre de celuloz amestecate, care se menin mpreun fr un alt liant cu excepia legturilor de
hidrogen i a mpletirii fibrelor.
Dei cele mai cutate materiale celulozice pentru fabricarea hrtiei sunt pulpa lemnoas a
unor specii de arbori de esen moale, n special cea a coniferelor, datorit existenei fibrelor de
celuloz n structura multor plante, de la ierburi pn la arbori, se pot folosi i multe alte fibre,
aa cum ar fi cele ale plantelor de bumbac, in, cnep sau orez.
Ambalajul din hrtie este un mod civilizat i eficient de a ambala diferite produse
alimentare sau nealimentare i totodat un excelent suport pentru a promova produsele. Hrtia
este ideal pentru ambalat, datorit flexibilitii i abilitii de a se plia perfect pe produse.n
ambalarea produselor sunt utilizate mai multe tipuri de ambalaje de hrtie:

pungi de hrtie:
pungi simple cu fundul n V cu sau fr burduf lateral (pentru produse

farmaceutice, de panificaie, fast -food, etc),

pungi cu fund ptrat (pungi de fain, mlai, gri, pesmet , etc)
saci de hrtie:
saci mici cu capacitate de 3-5-10 kg. (nisip de pisici , glet , etc),
saci mari cu capacitate de 20-50 kg. (ciment , etc)
sacoe de hrtie:
cu mner decupat,
cu mner exterior,
cu mner rsucit.
hrtie de mpachetat

Pungile de hrtie simple sunt folosite pentru vnzarea produselor vrac att n alimentaie
public, ct i n alte domenii. Hrtia utilizat n operaia de ambalare poate fi:

netratat (inferioar, obinuit sau superioar),

tratat (cerat, metalizat, acoperit cu polimeri),
special (creponat, anticorosiv).

Folosirea hrtiei la fabricarea ambalajelor are urmtoarele avantaje:

au mas proprie mic;

se pot modela la forma i dimensiunile dorite;
se pot inscripiona uor, direct, fr s mai fie necesar ataarea etichetei;

au costuri reduse;
sunt biodegradabile sau se pot recicla;
unele pot fi rezistente la penetrarea uleiurilor i grsimilor.

Ambalarea untului
Ambalajul indeplineste un rol functional in acoperirea si protectia produselor lactate, atat
in magazin cat si in posesia consumatorului. Denumit uneori vanzatorul tacit, datorita abilitatii
de a influenta cumparatorii, ambalajul reprezinta si o modalitate de informare, transmitand
personalitatea, pozitionarea si valoarea marfii pe care o gazduieste. Ambalarea corecta a untului
si a smantanii, lactate grase si pretentioase din punct de vedere al perisabilitatii, asigura (pe langa
comercializare sigura) mentinerea calitatii produselor si pastrarea o periada confortabila de timp.
Dozarea acestor produse vascos-grase in ambalaje se face acum exclusiv cu masini automate
pentru dozare-ambalare. La stabilirea si folosirea ambalajelor pentru unt si smantana sunt
respectate standarde generate de dimensiuni si dispozitiile referitoare la productia si circulatia
ambalajelor. Untul, ambalat si pregatit pentru desfacere
Mentinerea conservabilitatii si calitatii untului sunt caracteristici strict legate de modul
cum acesta este ambalat. Untul se ambaleaza in vrac, sub forma de bloc, in timp ce preambalarea
se face in pachete de diferite dimensiuni. Lazile folosite la ambalarea untului, confectionate din
placaj sau carton, au o capacitate de 25 kilograme unt. Butoaiele si lazile folosite la ambalarea
untului se recomanda a fi captusite cu hartie pergamentata, care se recomanda a fi sterilizata prin
oparire sau prin mentinerea, timp de 10-12 ore, in saramura fiarta.
Depozitarea hartiei pergamentate se face intr-un spatiu ferit de lumina solara, intr-o
incapere racoroasa si uscata, fara mucegai. Lazile trebuie sa fie curate, dezinfectate, fara mirosuri
straine. Intrebuintarea acestor ambalaje este unica, nemaifiind admisa refolosirea lor in industria
alimentara sau in alimentatia publica. Pentru a putea indesa bine untul, lazile asezate pe masa de
ambalare se fixeaza astfel incat, in timpul umplerii, sa nu apara posibilitatea deformarii.
Indeosebi a peretilor laterali. Untul este introdus in lada, in calupuri de cate 2 kilograme odata,
folosindu-se doua lopatele din stejar (cu maner), nefiind permis contactul cu mana operatorului.
Untul scos din putinei se introduce intr-un bazin confectionat din otel inoxidabil sau, in absenta
acestuia, se asaza direct pe masa de ambalare. In lada, untul se preseaza de la mijloc spre
margine, astfel incat sa nu ramana spatii/intervale cu aer. Spre pachete, cu ajutorul

portionatoarelor automate.Este recomandabil ca ambalarea untului sa fie facuta imediat dupa

fabricare, deoarece a fost confirmata modificarea proprietatilor acestuia, in conditii de depozitare
urmata de ambalare in bloc. Astfel, cantarit dupa scoaterea din putinei, untul se introduce in gura
de alimentare a masinii de ambalat, unde un surub-melc il capteaza si il preseaza printr-o
deschizatura, scotandu-l sub forma unui calup paralelipipedic, care este la randul sau
portionat cu alt dispozitiv de taiere. Imediat este ambalat. Ambalajele vor fi marcate cu
urmatoarele specificatii: marca de fabrica, denumirea produsului, categoria si continutul de
grasime, masa neta fara indicarea valorii tolerate, valoarea tolerata (separat), tara (la ambalajele
de transport).
Masinile de ambalat si portionat untul sunt de diverse tipuri. Avantajul folosirii masinilor
automate este debitul mare, care variaza in functie de gramaj: 30-120 de pachete de 200 de
grame/ora (360-1.440 kg unt/ora). Utilajele procesatorilor nostri pot portiona pachete de 25, 100,
200 si 250 de grame. Untul se inveleste in pergament inscriptionat cu caracteristicile prevazute
de standard sau in foita metalizata captusita cu pergament subtire. Aceasta din urma asigura, pe
langa o conservabilitate indelungata, o prezentare mult mai igienica. Pachetele de unt se
transporta exclusiv in lazi de lemn sau cutii din carton.
Depozitarea de scurta durata, ulterioara ambalarii (la fabrica), se face la o temperatura a
aerului de 0-8 grade Celsius si o umiditate de 70-80%, timp de maximum 6 zile. In depozitele de
fabrica, lazile cu unt se asaza pe gratare, asigurandu-se circulatia intensa a aerului. Se previne
astfel umezirea si mucegairea ambalajului. Lazile se asaza la o distanta de cel putin 50 de
centimetri fata de peretii incaperii si la cel putin 10 centimetri distanta unele de altele.
Depozitarea de scurta durata se aplica untului care, dupa fabricare, este transmis retelelor
comerciale spre desfacere. Untul topit se ambaleaza in bidoane metalice, butoaie sau lazi
captusite cu saci de polietilena. Untul topit nu trebuie sa mai prezinte gustul dominat de materia
prima, produsul avand la final o structura fin-nisipoasa si aroma specifica. Untul topit este
absorbit limpede, fara vreun sediment, iar culoarea sa trebuie sa fie intre alb-galben si galben in
toata masa, dupa racire.
Defecte ca urmare a ambalarii neconforme
Untul ambalat neconform poate determina diverse defecte de structura:

goluri de aer in unt (untul nu este presat corespunzator in lazi sau unt care a provenit

de la baterii diferite);
repartizarea neuniforma a apei din unt (malaxarea insuficienta inaintea ambalarii);
unt de diferite culori in acelasi ambalaj (ambalarea, in acelasi ambalaj, a untului

provenit din baterii diferite);

unt stratificat (tasarea incorecta a untului in lazi, unt fabricat in procedeu continuu);
unt care cedeaza apa din compozitie (umplerea exagerata a putineiului);
picaturi tulburi de plasma in unt (urmarea spalarii insuficiente a boabelor de unt si a

malaxarii lor insuficiente);

unt gresit ambalat, prin deformarea ambalajelor, inexistenta controlului existentei
aerului in ambalaje si depozitare incorecta.

BIBLIOGRAFIE

1. C. Banu, C Vizireanu

Procesearea industrial a laptelui. Editura Tehnic,

Bucureti, 1998.
2. Rotaru Gabriela; Controlul calitii produselor alimentare, Note de curs,
Universitatea Dunrea de Jos, Galai.
3. http://ec.europa.eu/environment/policies_en.htm
4.

Poppel E., Petrovan F. Operaii i utilaje n industria hrtiei, Editura Tehnic,

Bucureti, 1979

5.

Botea, T. Ambalaje i tehnologii de ambalare n industria alimentar,

Universitatea Politehnic, Facultatea de mecanic, Timioara, 1996.