__fera

P oliticii

REVISTA LUNARA DE STIINTE POLITICE EDlTATA DE FUNDATIA SOCIETATEA CIVILA

<I_.- 0

Anul VI 1998

a:

<

o ......
I

::>

(\ ..

..

6ep~a ~(t unn~ m(~

lOOt ~ffament$

~eutfcl)

C/)-~~

cDetnlch>u ~Q;:fgbQW]
t;,cynridJ
".

M~ D ~XXXIIII+

1-

a:
)

:D
--i
','- -(J)

III r''(iJ'laiI

-i

l>Ha ____

I --~~~~

:D

Cuprins

Bord Editorial:

Sfera Politicii
CALfN
DANIEL
DENNIS
GAIL
DAN
STELIAN
VLADIMIR
G.M.

ANASTASIU
CHIROT
DELETANT
KLIGMAN
OPRESCU
T ANASE (Editor)
TISMANEANU
TAMAS

~77-cCa- xi.a-

S oci.e xa-xeaPre~edinte :

C=-i.'Vi.fa
DAN GRIGORE

Redaqie:

este cititii de membrii Parlamentului,

de cei mai importanp oameni de afaceri, de

intelectuali, oameni politici ~i studenp.

SFERA POLITICn ajunge acolo unde se iau decizii,

se creeazii imagine, se ci~tigii influentii .

Sfera Politicii apare la data de 1 a fiecarei luni .

Revista poate fi procurata ~i direct de la sediul

Fundaliei, str. Piala Amzei nr. 13 , etaj 1, sector 1.

Un abonament pe ~ase luni costa 40.000 lei,

inclusiv taxele po~tale ,

~i se poate face numai la sediul redactiei .

Outside Romania:
Yearly subscription in $50

or its equivalent in your country 's currency

(12 issues).

Please send checks only to : PO Box 22/212,

Bucharest, Romania.

Include the following information: name, address,

institution, phone number.

Cont FUNDATlA "SOCIETATEA CIVILA"

Lei: 25110246602642003
USD: 25110246602840000
BANCKOOP ROSETTI

Dan Pavel

(Redactor $ef adjunct)

Valentin Stan

Adrian Cioroianu

Laurentiu Stefan-Scalat

In atentia cititorilor:

Adresa Fundaliei "Societatea Civila" este:

Str. Piata Arnzei nr. 13, Etaj 1

oficiul po~tal 221212, Bucure~ti

Fundatie tel.: 6595790; teI./fax.: 312 84 96

Tehnoredactare: tel.: 610.16.03
EMAIL sfera@dnt.ro
Adresa noastra Internet: http://dntb.ro./sfera
Web Design: Full Details. PR on-line

Grafidl:
Tomnita Florescu

2.

Editorial

Stelian Tiinase

Scena balconului

5.

Ideosfera

George Voicu

Ideile politice

9.

Excep/ionalismul
romanesc

Vladimir Tismiineanu

"Excep!ionalim romanesc? Democratie,

etnocratie ~ i pluralism incert in Romania

Grupului de Presa NORD-EST,

editorul cotidianului
Afonitorul

Alexandru Paleologu

Andrei Oi~teanu, Mythos & Logos. Studii $i eseuri

de antropologie cultllrala

20.

Mihaela Miroiu

Gail Kligman, The Politics ofDuplicity. Control

ing Reproduction in Ceausescu s Romania

24.

Dan Pavel

Gabriel Andreescu, Solidaritatea alergatorilor

de cursa lungii

28.

Andra Liiziiroiu

18.

Carti $i auton'

30 .

Teodor Wexler

Alex. Mihai Stoenescu, Armata, Mare$aul $i evreii

32.

Romulus Brancoveanu

Adrian Paul Iliescu, Liberalismul

fntre succese >~i iluzii

35.

Laurentiu Constantiniu

Mihai Pelin, Culisele spionajului rom an esc

Ion Varlam

Procesul Miron Cozma

- mu~amalizare ~i diversiune politica

Mihai Dim. Sturdza

Vadimizarea lui Michael Shafir

Document

Filierele Securitatii in Lurnea Libera

37.

Dezbateri

Gasiti Sfera Politicii la:

Arhiva Sfera Politicii

Librariile Humanitas: din Bucure~ti ~i provincie

Reproducerea articolelor aparute in publica!ia

no astra se face numai cu acordul redaqiei .

Alexandra Laignel-Lavastine, Filosojie

$i nationalism. Paradoxul Noica

42.

SFERA PounClI este inregistrata in Catalogul

publica/ii/or din Romania la numarul 4165 .

ideosfera

post-Ceau~escu" (1Il)

4l.

Acest numar apare cu sprijinul

~i

Librana '95 (Academiei):

Libraria 155 (Drept):

Bucure~ti,

Bucure~ti ,

Calea Victoriei 12

46.

Politicii interna/ionala Mihai

56.

Serviciile secrete

64 .

Semnale

Mu~et

Perspectiva relatiilor romano-americane

Bd. Kogalniceanu 24

Libraria Luceararul: Bu1evardul Unirii

Libraria M. Sadoveanu: Bucure~ti , Bd. Magheru 35

Ovidiu Maican

Securitatea posttranzitie

Euromedia: Bucure~ti, str. General Berthelot 41

Tehnoredactare :

Fundatia Car(ii : Bucure~ti, Bd. Ana Ipatescu 3

Q Press '93

Libraria Bihar Naplo: Oradea

Manuela Gheorghiu

Libraria Omniscop: Craiova

Nord-Est (Monitoruf) : Ia~i , sir. Smirdan 5

Tiparut executat 1a:

S.C. Multiprint S.A. -

Iasi

Librariile VED : Cluj , str. Heltai 59

SP nr. 62 / septembrie 1998

Editorial

Scena balconului

STELIAN TANASE
liderii de la Kremlin era ca aceasta experienta, numita
"socialism cu fata umana" sa fie preluata ~i de alte
partide comuniste. Cind exemplul parea sa devina
contagios, hotarirea de interven!ie a fost luata.
In aceste circumstante, liderii comuni~ti ro
mani au adoptat pozitii care trebuie privite nuantat. In
ciuda relaxarii din anii 1964-68, regimul comunist
din Romania raminea printre cele mai staliniste. Din
1958, el se lansase intr-un nou efort de industriali
zare. Investi\iile in industrie crescusera simtitor, co
lectivizarea se incheiase in 1962 etc. In viziunea lui
Gheorghiu Dej, Ceau$escu $i a celorlalti membri ai
Biroului Politic, lichidarea inapoierii, miqorarea de
calajelor dintre Romania ~i celelalte tari socialiste, ca
$i emanciparea de URSS justificau caracterul autori
tar, dictatorial, antireformist al regimului. Monopolul
puterii, centralismul acut erau menite sa rezolve doua
chestiuni: independenta fata de URSS ~i moderni
zarea economiei. Aceste obiective au impus 0 dubla
pozi!ie fat a de primavara de la Praga.
I. Liderii comuni$ti romani priveau cu sus
piciune refonnele care se produceau in Cehoslovacia.
Pentru ei, efervescentele dezbateri din presa de la Pra
ga ~i Bratislava erau de neimaginat, ca ~i desfiintarea
cenzurii. Tentativele lui Ota Sik de a crea 0 "econo
mie socialista de piata" care sa imbine planul centra
lizat cu elemente ale economiei de piata era tot atlt de
neimaginat. Aceste refonne erau privite ca un per~ol
pentru regim. Spre deosebire de liderii PCR, socie
tatea romaneasca privea cu simpatie mai ales aceste
aspecte ale "primaverii de la Praga". Ea s-a mulrumit
sa stea in expectativa, in speranta ca liderii comuni~ti
vor trece din propria lor vointa la refonne. Ceea ce
evident era 0 iluzie.
2. Ce il interesa pe Ceau~escu era desprinderea
Cehoslovaciei de Moscova, a~a cum Tacusera pina
atunci Tito, Mao, Enver Hodja ~i Gheorghiu Dej .
Dintre toate tarile care se emancipasera de tutela so
vietica, Romania era singura membra a pactului de la
Var~ovia ~i a CAER-ului.
In tot timpul "primaverii de la Praga", liderii
cehoslov.aci ~i-au afinnat in repetate rinduri fideli
tatea fat a de Moscova. Politica lor externa unnarea
pas cu pas indic.atii1e de la Kiemlin. Ei nu erau inte
resat i de a ci~tiga independenta fata de URSS, ci de

"Primavara de la Praga" incepe, de fapt, in

ianuarie 1968, cind Antonin Novotny este inlocuit de
Alexander Dubcek. In c1t0va saptamlni, Cehoslo
vacia, care parea inghetata de douazeci de ani, se tre
ze~te. Liderii cehoslovaci trec la refonne. Populat ia
nu mai dore~te sa traiasca la fel ca in trecut, sustine
refonnele ~i Ie impinge dincolo de limitele avute In
vedere de Dubcek ~i echipa lui. Cehoslovacia era
dintre tarile din blocul sovietic - singura cu 0 reala
traditie democratica ~i Cli 0 economie dezvoltata care,
pina la lovitura din febmarie 1948, rivalizase cu eco
nomiile occidentale. Regimul lui KJement Gottwald
~i Antonin Novotny declasase Cehoslovacia ~i pier
duse contactul cu lumea occidentala atit in ceea ce
prive~te democratia, cit ~i la nivelul economiei. Noua
conducere de la Praga, instalata in 1968, incerca sa
faca uitat e~ecul regimuJui ~i sa readuca Cehoslovacia
la standardul ei antebclic, de egala a tarilor occiden
tale. Pentru asta, trebuia sa ajusteze regimul politic
osificat, ineficient. Asta, pentru a ci~tiga !ntii de toate
legitimitate ~i pentru a 1mbunatati economia. Refor
mele, limitate, incercau sa imbine centralismul eco
nomic ~i monopoJul puterii cu pluralismul ~i econo
mia de piata. Era 0 tentativa disperata de a scoate tara
din dezastru ~i apatie. Intre ianuarie $i august 1968,
liderii de la Praga, adesea sub presiunea unor seg
mente ale societatii cehoslovace, renunta la aspecte
esentiale ale tipului de regim de inspiratie sovietica.
Desfiintarea cenzurii, rolul sporit ~i independent al
sindicatelor, alegerile libere in cadrul partidului co
munist in vederea congresului, dezbaterile publice pe
chestiuni considerate pina atll11ci tabu, dreptulla gre
va, reactivarea unor partide anexate pina atunci co
muni~tilor erau lucruri la care nu se putea spera pina
in ianuarie 1968.
In 1956, la Budapesta, insurgentii au provocat
in citeva ore prabu~irea institutiilor regimului . Inter
venti a tancurilor sovietice fusese motivata atunci de
pericolul ca populatia razvratit::'i sa schimbe sistemul
politic ~i alian!ele Ungariei. In Cehoslovacia nu era 0
revolutie, nici 0 populatie care sa incendieze sediile
politiei politice $i ale paliidului. Scenariul revolu
tionar - de jos in sus - era aici schimbat cu unul refor
mist - de sus in jos. Chiar liderii comuni$ti impuneau
reforme pentru a salva regimul. Riscul major pentru

SP Dr. 62/ septembrie 1998

Editorial
vem nu impusesera un invingator cert ~i, de ase
menea, nici un tip de politica. Ceau~escu , anturat de
baronii lui Gheorghiu Dej , continua linia de eman
cipare fata de Moscova, pe liniile trasate de "decla
ralia din aprilie 1964". Romania nu rupsese relatii1e
cl1 Israelul dupa razboiul din Orientul Apropiat, din
anul precedent, a~a cum procedasera toate celelalte
state legate de URSS. Romania fusese prima tara din
blocul sovietic care recunoscuse Republica Federala a
Gennaniei ~i Tacuse schimb de ambasadori cu a
ceasta. Relaliile Romaniei cu Occidentul erau bune.
Tinind cont de conditiile geostrategice postbelice,
Occidentul accepta un regim comunist la Bucure~ti,
mai ales dad se desolidariza in unele ocazii de
URSS. Ceea ce Romania racea. Pe plan intern, re
laxarea ideologica inceputa in 1962 continua. Un
nationalism inca difuz era propagat de mass media.
Conditiile de trai se imbunatateau, dupa multi ani de
penurii grave. Cind se produce invazia, populatia are
sentimente amestecate fat a de regim. Declaratia din
aprilie 1964 daduse destule satisfaqii sentimentelor
nationale romane~ti. Populatia continua sa ramina an
tisovietica ~i, in linii mari, anticomunista. Acceptarea
regimului (limitata) venea din lipsa unei alternative ~i
a inrelegeri i impaqirii Europei in blocuri. Frica
generata de valurile de represiune din anii 1948-53 ~i
1958-61 era inca vie. Dupa inabu~irea revolutiei bu
dapestane parea limpede ca este imposibila 0 in
toarcere la Romania antebelica ~i la democratie.
URSS era hotarlta sa i~i pastreze posesiunile, iar
Occidentul nu era pregiitit sa intervina nici chiar
atunci cind populatiile se revoltau cu anna in mina.
Romanii trebuiau sa se imp ace cu situatia ~i sa se
acomodeze cu regimul. A~a glndeau toate populatiile
din spatele cortinei de fier.
Interventia din 21-22 august 1968 a limpezit
citeva din aceste chestiuni.
1. Pentru Ceau~escu a fost momentul de apo
geu. De~i a protestat impotriva interventiei, paradoxul
face ca el a fost beneficiarul ei. Cel putin pentru 0
vreme. Acel discurs i-a adus sup Oliu I Occidentului,
care in anii unnatori Ii va da nenumarate semne de
simpatie ~i sprijin politic, dimplomatic, tehnologic ~i
financiar. Clauza natiunii celei mai favorizate, ad
miterea in GATT, WB ~i IMF, vizitele sale in Occi
dent ~i SUA, vizitele unor importanti lideri occi
dentali la Bucure~ti releva to ate acestea. Occidentul
I-a sprijinit pe Ceau~escu din calcul politic, deoarece
vedea in liderul de la Bucure~ti un opozant al Krem
linului. Se spera astfel spargerea unitatii pactului de la
Var~ovia ~i CAER. Autonomia regimului sau - pe

reformarea sistemului la ei acasa. Sprijinul lui Cea

uescu nu Sf: indre pta spre sus\inerea reformelor, ci
incuraja distantarea de Moscova. Pentru Bucure~ti era
importantii apari!ia llnlli aliat in cadrul pactului de la
Var~ovia ~i al CAER. De aceea, de cite ori Leonid
Brejnev ii ataea pe liderii cehoslovaci, indiferent de
continuhll acestor critici, !iderii romani tineau partea
lui Dubeek, Ota Sik, Zde nek M lynar, Ludwig Svo
boda etc.
In acest context n'ebllie descifratil pozitia luata
de Bucurc~ti in 21 august 1968. Pentru liderii sovie
tici, rostul invaziei Cchoslovaciei era de a impiedica
consolidarea re fo rmel or lui Alexander Dubcek.
"Doctrina Brej nev" nu era un raspuns la 0 planuita
desprindere a Cehoslovacie i din blocul sovietic. Era
mai ales 0 riposta la contestarea "dogmelor" leninist
staliniste. Regimul lui Brejnev - aparut in toamna
anului 1964 pentru a bloca in URSS refonnele initiate
de Nikita Hru~cio v - stopa violent refonnele din unul
din satelitii sai. "Doctrina Brejnev" , a suveranitatii
limitate, pretindea ca in interiorul lagarului socialist
URSS are raspunderi sporite, Ga suveranitatea celor
lalte lari din sfera sa de infl uenta este limitata ~i ca
URSS are dreptul sa intervina atunci cind interesele
"lagarl!llui socialist" sint amenintatc. De fapt, intcre
suI de mare putere al URSS ii impunea sa piistreze eu
orice mij !oace poziriile cucerite in circumstantcle ina
intarii Annatelor ro~ ij spre Berlin in 1944-45. URSS
nu intelegea - ca la B erlin 1953, Budapesta 1956 - sa
tina cont de vointa populatiei ori a iiderilor 10caJi.
Ond i~i vodea amenintate interesele, cind alte mij
loace de a se impune e ~llau, tancurile erau mijlocul
folosit pentru a opri In loc istoria. Sau macar de a 0
am ina, a~a cum-au dovedit anii 1989-91. In 1968,
brutalitatea intervenpei URSS ~ i a patru dintre alialii
sai di n pactul de la Var~ovia trebuia sa puna capat
refonnelor ,milor '60, nu numai din Cehoslovacia, ci
din intreg blocul sovietic. Perioada hru~ciovista se in
cheia. Unna una de inghel. "Era Brejnev" va fi anti
camera prabu~irii comunismului. Treptat, regimurile
comuniste degenereaza, cup rinse de Inapoiere, inefi
cienta ~i coruplie. A fost 0 chestiune de timp ca - ero
date din interior - aceste regimuri sa cada, douazeci
de ani mai tirziu. Prab u~ irea acestor regimuri in 1989
va angrena ~i prabu~irea URSS.
Romania s-a opus, cum se ~tie, invadarii Ce
hoslovaciei. Un miting de propoqii a avut loc in ziua
de 21 august, cind Nicolae Ceau~escu a tinut dis
cursul care I-a consacrat. Trecusera trei ani de la pre
luarea puterii (manie 1965), la moartea lui Gheorghiu
Dej. Disputele inteme pentru putere in partid ~i In gu

SP Dr. 62/ septembrie 1998

Editorial
situat iei politice putea fi urn1ata la Bucure~ti de
schimbari de personal impuse de Kremlin. A~a cum
s-a intlmplat in scurt timp in Cehoslovacia cu Dub
cek, ajuns ambasador in Turcia, ~i apoi simplu func
tionar. Pentru liderii comuni~ti, criticarea interventiei
sovietice trebuie citita in aceasta cheie. Nu Intlmpla
tor cel mai vehement a fost nr. I In partid, Nicolae
Ceau~escu. Perspectiva istorica ne permite acum ase
menea consideratii. In emotia generala din august
1968 se observa mult mai putin acest aspect. Popu
laritatea lui Ceau~escu In acele zile a fost maxima.
Daca atunci s-ar fi organizat alegeri, Ceau~escu le-ar
fi c1~tigat.
Pericolul unei invazii sovietice a alimentat
sentimentul unitatii nationale ~i hotarirea de a rezista.
Asta i-a permis lui Ceau~escu sa se identifice cu regi
mul, ~i chiar cu tara. Fara el, liderul popular In Occi
dent, rara discursul ~i atitudinea lui hotarita, sustinea
propaganda oficiala, sovieticii ne-ar fi invadat. Acest
argument s-a transformat In urmatorii ani Intr-un
~antaj politic contimiu. Orice atitudine critica fata de
Ceau~escu era un act anti patriotic, care ar fi deschis
calea unei interventii sovietice. Ceau~escu parea sa
fie singurul in masura sa apere tara de sovietici. EI a
confiscat astfel mitul national ~i I-a folosit pentru in
staurarea unei dictaturi personale. Aceasta a dus la
dizolvarea institutiilor, la inapoiere, la ruina. Victoria
sa din august 1968 continea germenii revolutiei sln
geroase din decembrie 1989 ~i ai uciderii lui Cea

care el pretindea a fi 0 veritabila independen~ - i-a

permis sa-~i consolideze regimul personal.
Discursul din ba1con I-a impus celorlalti lideri
comuni~ti din PCR. EI devine un ~ef providential, 0
vedeta a lumii politice mondiale. Partidul, guvernul ,
regimul se confunda din acest moment cu Nicolae
Ceau~escu. Lansat Intr-o operatie de acaparare a In
tregii puteri, Ceau~escu doblndea cea mai mare vic
torie a sa. EI'i~i va folosi prestigiul nou dob'indit pen
tru a-~i subordona baronii ~i fidelii lui Gheorghiu Dej,
pentru a-~i inlatura rivalii ~i pe cei In care nu' avea
Incredere. La jumatatea anilor '70 Ceau~escu va
ajunge stap'inul absolut al aparatului de partid ~i gu
vernamental .
2. Popula!ia avea sentimente ~i atitudini con
tradictorii. Probabil ca singurii de acord cu invazia
erau nostalgicii stalini~ti, rama~i fideli Moscovei , c1
teva sute de persoane. Majoritatea populatiei a fost
traversata de 0 mare emotie. Invazia putea fi prece
dentul unei invazii a Romaniei. In acea vreme, parea
mai probabil ca Romania sa fie atacata din cauza ges
tmilor sale publice de independenta In politica ex
tema. Se vedea mai putin ca pe sovietici Ii deranjau
refolmele din Cehoslovacia, ~i mult mai putin sfida
rile venite de la Bucure~ti.
Din cauza liberalizarii din anii '60 nu se ob
serva ca regimul lui Ceau~escu nu simpatiza refor
mele lui Dubcek ~i nu dorea sa Ie aplice In Romania.
Populatia spera ca emanciparea de URSS sa duca In
tr-un timp previzibil ~i la schimbari 'in interior. Apa
rind Cehoslovacia, se aparau ~i reformele lui Dubcek,
intelegeau cei mai mUlti . Nu era adevarat. Ceau~escu
era departe de a fi un lider reformist. EI pindea pentru
a acapara toata puterea. Era interesat exclusiv de pu
tere, nu de scopurile ei, ~i cu atit mai putin de a de
mocratiza ori reforn1a regimul. EI era chiar mai radi
cal stalinist decit Brejnev, lucru care se va vedea in
anii '80. In 1989, c1nd se instala primul guvern ne
comunist din blocul sovietic, in Po Ionia, Ceau~escu a
cerut interventia militara. Populatia s-a in~elat in
a~teptarile ei. Sprijinul necritic, dat atunci lui Ceau
~escu, dublat de pasivitate, a dus la propriul ei de
zastru in anii '70, ~i mai ales' 80.
3. Atitudinea liderilor comw1i~ti romani in
1968 trebuie 'inteleasa ~i ca aparare a propriilor lor po
zitii. Sovieticii ar fi putut sa ii inlocuiasca. Ei s-au fo
losit de emotia generala, de patriotismul populat iei
pentru a nu-~i pierde pozitiile politice. Sigur, se ames
tecau aici ~i sentimente naturale, imparta~ite de restul
populatiei, dar esential, elita comunista romaneasca a
urmarit propria sa supravietuire politica. Schimbarea

SP nr. 62/ septembrie 1998

u~escu Insu~i.

Cariera lui a avut ca momente centrale doua

"scene ale balconului". Una In 21 august 1968, apo
geul puterii ~i al popularitatii sale. Alta, In 21122 de
cembrie 1989. Aceea~i scena, ba1conul c1adirii CC al
PCR, aceea~i multime de sute de mii de oameni ve
nitiJadu~i sa-I asculte. Acelea~i argumente folosite de
aceea~i persoana: peri co lui strain, apararea patriei.
Dar, in acest interval se scursesera douazeci de ani de
istorie, din care Ceau~escu nu intelesese nimic.

T ANASE, dr. - Scriitor ~i

analist politic. Absolvent al Facul
Hitii de Filosofie-Istorie, Universita
tea Bucure~ti. Autor al mai multor
dirti (romane, eseuri politice). In
1994, bursier la Wilson Center. Pro
fesor-invitat la UCLA, in 1997.
Fulbright, 1997. Redactor-~ef la
Sfera Politicii.

STELIAN

IdeoSFERA - Cronica ideilor politice

Ideile politice

~i ideosfera

GEORGE VOICU
S-a scris enorm in ultimele doua secole despre
forta ideilor politice in cadml oricarei societati,
despre rolul lor politic propulsor, despre capacitatea
lor de a pune stapinire pe oameni ~i, finalmente, de a
modela lumea. Au racut-o filosofi , istorici, sociologi,
politologi, cei ce au reflectat sistematic asupra mari
lor drame prin care omenirea a trecut In ultimele doua
sute de ani . Glnditorii liberali au fost probabil cei din
tii care au sesizat energia transformatoare a ideilor ~i
toto data primii care au mizat deschis pe ea. Ulterior,
descoperirea aceasta a devenit un bun politic comun,
impunlndu-se tuturora, de la sociali~ti la conservatori.
Las deocamdata deoparte metamorfozele pe care
acest impmmut le-a presupus, uneori monstruoase (a
se vedea, de pilda, "ingineria social a" - imaginata
pentru a zamisli "omul nou" - , provenind In fond din
aceea~i descoperire liberala, pe care Insa 0 desfigura,
o schilodea in asemenea grad Ineit devenea altceva).
Forta modelatoare a ideilor politice Ii s-a impus Insa
~i scriitorilor, marturiile lor In acest sens avind ace
ea~i valoare cognitiva. Sa ne glndim, bunaoara, la
anarhi~tii zugraviti de Joseph Conrad, Dostoievski
sau George Orwell pentru a ne convinge ca ideile pot
fi, In unele cazuri, resorturi de actiune carora nici 0
frina, interioara sau exterioara, nu Ie rezista. Cei
ajun~i sub fascinatia unei idei politice de acest gen se
lasa devorati de ea pina la ultima picatura de energie,
asemenea jucariilor cu arc: nu-~i mai apartin deloc,
apartin complet ideii ("ldeii"). Sint literalmente pose
dati. Sint veritabile ma~ini. Desigur, aceasta situatie
este un caz-limita, In care prea putini cititori se recu
nosc ca atare, dar mai toti I~i regasesc 0 virtualitate.
Ceea ce Inseamna ca ceva din acest mecanism infer
nal este truvabilln fiecare, altminteri n-am putea fnle
lege ~i nu ne-am lasa sedu~i de un personaj care este,
aparent, chiar contrariul nostm.
Fiecare individ are un minimum de reprezen
wi ale vietii politice, are - la urma urmelor - c1teva
idei politice in care se Increde. Nimeni nu scapa de
tirania acestor credinte-idei cu valoare politica. Ca
ideile In cauza slnt rudimentare sau moderne, sim
pliste sau sofisticate, aiuritoare sau tehnice, ~.a.m.d .
conteaza - in acest moment al demonstratiei, dar nu
pentru ceea ce mi-am propus sa demonstrez aici - mai

putin. Important este ca toti oamenii, rara exceptie,

sint caracterizabili prin prezenta lor. Nici n-ar putea fi
altfel , eita vreme oricine simte nevoia sa-~i explice
intr-un fel ceea ce se petrece in juml lui, sa dea un
sens acestor intimplari, sa ia 0 atitudine fata de ele
(prin aqiune sau inactiune). Prin ideile politice pe
care Ie are - fie ca acestea sint reductibile la mituri
sau c1i~ee , fie ca iau forma doctrinelor sau teoriilor
~tiintifice , fie, cum se intimpla mult mai des decit pu
tern banui, ca imbina intr-un chip sui generis ~i inex
tricabil stereotipuri cu judecati pozitive - omul "ratio
nalizeaza" in primul rind lumea sociala in care tra
ie~te ~i, prin aceasta, adopt a 0 conduita. Din aceasta
"intelegere" a ceea ce se petrece In jur ~i din aceasta
"motivare" comportamentala n-au cum sa lipseasca
sentimentele; rareori acestea sint estompate (~i atunci,
de regula, strategic), de cele mai multe ori ele sint ex
primate deschis, citeodata chiar paroxistic. Afectivi
tatea este a~adar profund infiltrata in ideile politice,
fie ca acest lucru se vede fie ca nu, ceea ce nu este
lipsit de urmari pentru ideile inse~i .
Prezenta acestora nu a fost ins a intotdeauna
evidenta in istorie. Dar veacul care se va incheia cu
rind a fost unul In care existenta ideilor politice in
mintile oamenilor, nu numai in tomurile filosofilor, a
devenit frapanta. Secolul nostru a fost - s-a spus cu
indreptatire - eminamente ideologic, adica unul in
care ideile politice au coborit in strada ~i in case, fiind
traite de grupuri mari de oameni cu 0 intensitate rara
precedent. Multiplicata, credinta in idei s-a revelat in
fine a fi resortul actiunii politice. ldeile au capatat ast
fel mai multa consistenta, Iac1ndu-se "simtite" intr-un
mod direct, parca neintermediat. Extinderea cimpului
politic, proces Inceput in secolul al XlX-lea ~i desa
vir~it in secolul nostru, explica in mare aceasta per
ceptie aproape generala a rolului covir~itor al ideilor
politice.
lnainte acest lucru era, cum am spus , mai greu
de observat: ideile unei societati erau relativ omo
gene, presupunlndu-se, confirmindu-se reciproc. Oa
meni ~i idei formau, de regula, un tot inseparabil ~i
indistinct, aVlnd 0 inertie temporal a considerabila. Pe
scurt, ideosfera unei lumi din timpurile vechi era pre
cum aerul: invizibila, insesizabila, dar nu mai putin

SP nr. 62/ septembrie 1998

IdeoSFERA - Cronica idei/or po litice

prezenta ~i nici mai putin importanta. Si , a~ putea
spune, continulnd comparatia, ideosfera era "curata",
a~a cum era ~i atmosfera din acele epoci. "Curata" nu
Inseamna "lipsita de convulsii" ~i nici "buna" (furtuni
devastatoare sint ~i In atmosfera " curata"), ci "relati v
omogena", "cu putine ingrediente noi ", "verificata"
In practicile politice. Toate acestea 0 laceau "natu
rala" ~i "i nvizibila".
Refonnarea modema a politicului - cu insti
tuirea principiului reprezentativ ~i a dreptului la vot,
cu dezvoltarea exploziva a mass-mediilor etc. - a
avut ca efecte imediate proliferarea ~i diferentierea
masiva a ideilor, mergind pin a la aglutinarea lor In
corplisuri divergente ~i contradictorii. In acest fel,
ideosfera a capatat "vizibilitate". Ceva similar s-a
Intlmplat ~i cu atmosfera in care traim : industrializa
rea ne-a adus, ca efect secundar, un aer adesea ires
pirabil, nesanatos. N-am ~tiut acest lucru din primul
moment, ci doar cu timpul, dupa ce s-au produs des
tule suferinte, destule boli. Abia in vremea din urma
am devenit ceva mai con~tienli de aerul pe care il res
piram. Una peste alta, ~tim astazi ca atmosfera exista;
In consecinla, 0 "vizuaJizam" sensibil mai mult. Dato
ram a~adar aceasta "vizualizare" in mare masura
chiar poluarii atmosferei, despre care luam cuno~tinta
din ce in ce mai mult. Ceva Intru-totul asemanator
s-a petre cut ~i cu ideosfera lumii noastre moderne: ea
nu numai ca s-a diferenliat de noi, oamenii, dar s-a
umplut toto data de noxe, lacindu-ne astfel sa 0 sim
tim, nu de putine ori chiar s-o resimlim . Ideosfera este
deasupra ~i imprejurul nostru, aparent "independen
ta", ~i totodata extrem de sensibila la "activitalile"
noastre, precum atmosfera. Ea retine, incorporeaza
intr-un chip selectiv - nu intotdeauna explicabil
parti mai mari sau mai mici din ceea ce gindim ~i
credem, unii sau allii, rasfring:indu-se apoi asupra vie
Iii noastre, pentru ca 0 "respiram". In ea se acumu
leaza tensiuni, interdependente, riscuri, fenomene noi .
Nu numai atmosfera s-a inealzit in secolul nostru,
ceea ce a dus la schimbarea climei, ci ~i ideosfera, fe
nomen care nu poate sa nu fie pus in legatura cu
schimbarile politice at it de nefaste pe care secolul
nostru, mai ales, le-a cunoscut. Sint, toate acestea,
motive pentru care ideosfera no astra a de venit mai
"vizibila".
Ca ~i atmosfera, ideosfera are deci autol1omie.
Altfel spus, are inertie, are un mecanism propriu,
launtric de formare ~i perpetuare, in care indivizii
identificabili - mai ales din rindul intelectualilor, sus
linatorii ~i propagatorii privilegiati ai ideilor - par sa
nu conteze. Ei , totu~i, conteaza. Ideosfera se schimbii,
desigur, lucru observabil mai ales in timpuriJe mo
deme, chiar daca niciodata ~i In nici 0 Imprejurare

SP Dr. 62 / septembrie 1998

(nici macaf eli ocazi a ru pt urilor revolulionare) aceas

ta preiaeere nu sc realizeaza peste noapte; cu toate ca,
uneori , idei cu totul noi ocupa brusc spariu1 public
(mediatic), dj'nd impres ia de modific are instantanee ~i
radica la, fi nal izarea lor soc ialii se va lasa inca mult
timp a~t eptata, vreme In care Yl:chea idcosfera ramine
definitorie, dqi mai putin " vl zibiHi". A lteori avem
impresia ca nume le cuiva expJidi el singur angaja
mentele ideologice ale unor grupuri sau societali. In
asemenea situatii, ramlne insa intotdeauna ceva ne
explicat, care - din punctul de vedere din care scriu
aceste rind uri - este esenlin!: de ce tocmai acele idei
se bucura de credit social? Incercarea de a explica a
cest lucru doar prin interesele emitihori!or sau purta
torilor ace lor idei este 0 tentati va 80rtita, in cele din
uJlTla, c~ecu lui. Fire~te . In ci'tcva cazu ri se pot detecta
interese precise , dar acestea nu lam urese nici pe de
parte persistenta, de atitea or1 hipnoticii ~ i mai ales
perdanta, a ideilor respective In minfi le altor oameni,
in universul unei societali. ldeilc se plamadesc ~i se
asuma de cele mai muJte ori prin tre ~i peste intere5ele
celor in cauza, citeodata chiar COl1lrtl lor, sfidindu-Ie
deschis. lata un motiv puternic de U slistine aUln
nomia lor, in mod cert mai puternicii decit interesul
cclor ce Ie Imbra!l~eaza . Intre idei ~ i aeru! pe care-l
respiriim, intre ideosfera ~i atmosfera omologiile par,
a~adar, destul de numeroase.
Compara!iile ar putea continua, dar nu In ab
solut, fiindc5 orice paralelism are 0 limita. Ideosfera
exista doar ~i exclusiv prin oameni, ceea ce nu putem
spune despre atmosfera. Ideosfera este creatia oame
nil or, dar oamenii depind apoi intr- un mod sever de
ea. Ei produc idei ~i. totodata, ei sint p r odu~i de idei.
Sintem - s-a spus de atitea ori pe un to n excesiv de
solemn - creatori de idei, dar s-a observ&t lllai rar ~i
s-a spus cu sfiala ca slntem ~i creaturi ale idei/o,.. Iar
din punct de vedere social sau statistic, categoric di
sintem mai mult creaturi ale ideilor decit creatori de
idei. Idcosfera in care traim ne Ulodeleaza infinit mai
mult, fie cii 0 ~ tim bine fi e. ea nu 0 ~tim deloe (mai
ales in aceasta din urma situatie). Nu, fire~te, ideo
sfera In ansamblul ei , a~a ceva este imposihil , ci acea
parte a ei care ne inglobeazii indi vid ual , eu care 5ta
bilim - uneori ad hoc ori printr-un joc al'intimpJ arii ,
alteori printr-o lunga ;;i anevoioasa acomodare - afi
nitaIi, fata de care slabiciunile noastre l~i spun cu
vlntu!. Mai mull, in masura in care ne Iftsii m vriijiti de
o idee , in care nc- o as umam , acca idee traiete . Libe
raJi, comuni~ti , conservatori, fasci~ ti ~. a. m .d. au sesi
zat cu tOlii acest fapt ~i all cautat sa cl~tige adcrenti
pentru cauza lor, sa eonvinga ~ ilsa u sa seduea, ~t i ind
cii I~i vor putea impune doctrinele numai in mas ura In
care ele vor fi Imparta ~it e , apropriate - cit mai stra~-

IdeoSFERA - Cronica ideilor politice

nic, daca se poate - de un numar tot mai mare de oa
meni , numai in masura in care ele vor deveni ideo
logii. Ideile politice, dincolo de organizarea lor " ra
!ionala", conteaza doar In masura In care slnt crezute
social, pentru ca numai astfel pot deveni resorturi de
actiune politica. Este suficient sa privim cu aten!ie ~i
cu oarece distanta un grup de protest aflat Intr-o piata
sau mar~aluind pe 0 strada pentru a vedea ca tOli cei
c:are-I formeaza au ceva comun: ceva In care cred
(unii cu stra~nicie, altii mai putin, dar nici ace~tia din
urma lara un minimal ata~ament afectiv). Acest ceva
care i-a adus acolo ~i care Ii tine laolalta este 0 idee
sau un set de idei. Cu putin efort, putem "vedea" acest
!iant, altminteri destul de transparent, luind forma
unei aure sau - pentlil a pastra tonul stilistic al acestor
rinduri - a unei sfere.
Ideosfera In care traim este deci - ca sa spun
a~a - un dat sau - daca preferati - 0 variabila indepen
denta. Impersonala sau transpersonala, cel putin In
dominantele ei, ea e totu~i ~i subiect al schimbiirii, In
direqia careia se depun nenumarate ~i neobosite stra
duin!e personale. Cine sint cei care se incumetii sa
modifice aceasta ideosfera ce pare nemodificabila? In
principal, cei ce se ocupa cu ideile. Intr-un cuvint,
intelectualii. Ei au nu numai aceasta Indeletnicire de
a lauri idei sau relansa idei uitate, ci ~i pe aceea de a
Ie argumenta, de a Ie "rationaliza" ~i a Ie face atraga
toare; in plus, fapt extrem de important, dispun ~i de
canalele prin care acestea pot ajunge la cei multi ~i
anonimi care, final mente, dau substanta ideosferei.
Intelectualii definesc ideatic universitii!ile, ei scriu
cartile, ei dau con!inut ziarelor ~i revistelor, posturilor
de radio ~i de televiziune. Pe scurt, de la ei pleaca
ideile. Oamenii politici, apoi; dar, dad observam mai
atent lucrurile, ace~tia nu slnt decit ni~te relee Intre
intelectuali ~i alegatori, ni~te placi tumante prin care
ideile primilor - mai mereu simp!ificate, vulgarizate,
impregnate de afectivitate; totu~i, tocmai prin aceste
ajustari, intrucitva recreate - sint impinse inca 0 data
- cu forta mai mare sau mai mica, mai mult sau mai
putin inspirat -In societate. Sursa ideilor 0 constituie
~adar profesorii, scriitorii, jumaJi~tii, preo!ii etc., dar
destinul social al ideilor nu intotdeauna depinde de
autoriil lor. Inca 0 proba, deci, In sprijinul autonomiei
ideilor.
Ca ~i cartile, ideile au soarta lor. La inceput,
ele au, prin forta lucrurilor, un loc marginal In spatiul
ideosferei, greu observabi!. Se poate intimpla sa-~i
mentina acest statut vreme Indelungata sau, pur ~i
simplu, sa dispara. In alte cazuri, cI~tiga progresiv
teren ~i ajung, dupa un timp, sa fie 0 componenta
esenliala a ideosferei. Se poate 'intimpla sa se impuna
~i intr-o maniera exploziva, fulgeratoare , indeosebi

atllnci clnd se "potrivesc" imprejurarilor ~i mental ita

lilor ~i clnd ce'i ce Ie fOJ111Uleazii $i Ie sus\in se bucura
de un imens prestigiu socia!. Sa ne amintim, buna
oara, de "ideile de la 1914" care s-au impus in socie
tate a germana prin scriitori ~i filosofi extrem de influ
en!i, ca Thomas MaJU1, Sombart sau Scheler, ~i care
au avut rolul lor - dupa mulli istorici - la pregatirea
~i declan~area razboiului; "cultura" gem1ana inalta
era moralmente datoare - potrivit acestor intelectuali
- sa dea 0 ripos ta fenna "civilizatiei" din tarile occi
dentale grupate in Antanta, materialista, decadenta,
superficiala. Rezultatul il cunoa~tem.
S-a intimplat ca intelectuali ~i oameni politici
sa formeze simbioze stra~nice, atingind chiar substi
tuirea, situalii In care forta ideilor s-a dovedit irezis
tibila . Cercetlnd Cll atentie istoria ultimelor doua se
cole, yom constata ca intelectualii au fost In primele
rinduri In momente politice cruciale, ca rolul lor s-a
dovedit de multe ori determinant. Exista, s-ar piirea,
doua traiectorii pe care intelectualii s-au inscris In
jocul marilor evenimente. Una este cea care pleaca de
la, sa zicem, Benjamin Franklin, Thomas Paine, Tho
mas Jefferson sau de la enciclopedi~tii francezi ~i
ajunge plna la Vaclav Havel sau Adam Michnik; pa
~opti~tii rom ani pot fi ~i ei a~ez::l ti pe aceasta traiec
torie. Este, s-ar putea spune, calea regala a inteli
ghentiei. Cealalta cale e plinii de umbre , adesea chiar
de intuneric, ea nefiind, pentru acest motiv, mai putin
populata. Prezenta intelectualilor intr-o situa!ie poli
tica cruciala n-a reprezentat de fiecare data 0 garan!ie
asupra sensu lui benefic al evenimentelor. Nu de pu
line ori, istoria a luat 0 turnura demonica tocmai prin
prezenta intelectualilor, aratind astfel inca 0 data ce
forta hipnotica uria~a - ~i, in asemenea cazuri, devas
tatoare - au ideile. Un istoric american, R.R. Palmer,
analizlnd componen!a "Comitetului de Siguranta
Publica" format III ultimul all al Revolutiei Franceze,
responsabil de teroarea practicatii impotriva opozan
lilor, de folosirea pe scara larga a ghilotinei, constata
ca toti eei doisprezece membri ai sai au fost, lara ex
ceptie, intelectuali. Intelectuali intilnim In toate revo
lutiile, In toate mi~carile politico-sociale de amploare:
in revolu1ia bol~evica, in revolutia national-socialista,
in mi~carea legionara, in mi~carile contestare studen
le~ti pariziene din mai 1968 etc. "Opiul intelectua
lilor", sintagma lui Raymond Aron, nu este doar 0
metafora, ci un diagnostic exact al fanatismului pe
care ideile il pot stlrni, ceea ce indeamna la mai multa
refleqie pe marginea eticii ideilor politice ~i, mai
ales, la dialog continuu . Daca ar fi sa-I credem pe
Andre Glucksmann, intelectualii au luptat mai mult
pentru totalitarism decit pentru democratie. Valorile
democratiei sint - s-ar zice - intelectualmente plic

SP Dr. 62 / septembrie 1998

IdeoSFERA - Cronica ide ilor politice

ticoase, pe cind celelalte, prin fantezia lor, adesea
melodramatica, mult mai ispititoare, mai "inspira
toare", mai "mobilizatoare". ldeile democratice, CU
rationalismul lor inerent, slnt mai degraba "reci", cel
mult "calii", antrenlnd u~or indiferenta, indolenta,
ostilitatea intelectualii; dimpotriva, ideile totalitare
slnt, nu "cal de" , ci de-a dreptul "fierbinti", "incades
cente", ele putlnd rapid sa aprinda - pina la febra
delirului - imaginarul politic. Democratia promite
putin, ea se ~tie imperfecta, deficitara, plina de ca
rente, pentru ca ideile sale nu pot ie~i din perimetrul
eticii realiste; ~i, ca ~i cum nu ar fi de ajuns, demo
cralia recunoa;;te deschis ca niciodata nu va fi per
fecta. Totalitarismul, din contra, promite totul, fag a
duie~te paradisul, mintuirea pentru toti ;;i pentru fie
care. Democratia e modesta, macinata de indoieli,
criticabila ;;i criticata; totalitarismul e trufa~, grandi
locvent, expansiv, necriticabil. Sa comparam, de pi 1
da, PLaidoyer po ur L'Europe decadente cu Schimba
rea La fata a Romaniei pentru a ne convinge ca aceste
maniheisme politice nu sint 0 inven!ie, ci 0 practica
intelectuala identificabila, cu 0 istorie considerabila.
Toate aceste consideratii nu vor nicidecum sa
proclame - cum poate ar intelege un cititor grabit
discreditul fata de intelectuali atunci cind miza este
politica. Nu, nici yorba nu poate fi de a;;a ceva. Fara
idei politice, am vazut, nu se poate trai . lar fauritorii
~i propagatorii acestor idei slnt intelectualii, chiar
daca, ulterior, ele par sa traiasca intr-un mod auto
nom. Dar, deducem din toate acestea, a priori nici un
intelectual nu este infailibil ~i nici 0 idee politica nu
este creditabila. ldeile trebuie, inainte de orice, sa fie
analizate, verificate, incercate, testate, nici una nefi
ind sacrosancta; in conciuzie, ele trebuie supuse dez
baterii publice. Este un exercitiu lung ~i anevoios, nu
lipsit de asperita!i ~i de e;;ecuri, de drame personale,
dar este singurul mod prin care ele pot fi cit de cit
cunoscute ~i cemute, cit de cit Imblinzite, domesti
cite, ajustate pe masura omului. In afara dialogului,
lara confruntarea deschisa a punctelor de vedere, intr
un ciimat intolerant sau chiar indiferent, ideile se vor
salbatici ~i vor deveni - 0 ;;tim cu tOlii din proprie ex
penenla - cei mai man du~mani ai no;;tri.

sa fie in principal 0 placa rumanta a unor idei care

merita mai muita receptivitate ~i mai multa atentie .
Incepind insa cu numarul viitor, Sfera Politicii
va lansa 0 rubrica permanenta avind ca obiect ceea ce
se intimpla in mod semnificativ in ideosfera noastra,
incercind sa urmareasca aventura ideilor politice in
spatiul public romanesc, sa Ie sondeze rationalitatea,
sa Ie evalueze oportunitatea. Titlul acestei rubrici va
fi - ~i cu aceasta se va intelege tilcul prezentului ar
ticol - JdeoSFERA.
Dezbaterea de idei de la noi este inca departe
de ceea ce ar tret'l'.li sa fie. Sint numeroase ideile care
au parte de tacere in loc de comentarii aplicate, de
entuziasm in loc de receptie critica, de ostilitate in loc
de bucurie. Sint ziare, reviste, carti, multe din acestea
cu tiraje impresionante, in care sint cultivate idei - ca
sa folosesc un eufemism - dintre cele mai stranii (teo
rii conspirationale, conceptii rasiste, xenofobe ;;i anti
semite, antioccidentale ~i antidemocratice ~.a.), ;;i care
trec neobservate ~i neanalizate de catre instan!ele cri
tice; dar ele, judecind dupa multimea consumatorilor
(~i sondajele de opinie confirma), produc efecte in
ideosfera dintre cele mai poluante. Sint, pe de alta
parte, discutii in jurul unor idei extrem de delicate
(bunaoara, cele despre Holocaust ~i Gulag, fascism ~i
comunism) in care puncte de vedere discutabile - ca
sa nu spun vulnerabile - sint Imbrali~ate de pe pozi
tiile unui esprit de corps care sufoca literal mente re
plica. lnadecvarile de acest fel trag In jos 0 cultura.
ldei care fac cariera In reviste sauJ~i carti, in ziare
sau/;;i emisiuni radio ori TV, care fac opinia publica
dar ;;i opinia speciali~tilor, care participa la constitui
rea a ceea ce am numit in articolul acesta ideosfera,
toate aceste idei, sub bolta carora ne ducem viala, ~i
care ne ating pe fiecare intr-un fel sau altul, vor fi re
luate ~i supuse unei investigatii critice amanuntite.
Semnatarul acestei rubrici nu-~i imagineaza nicicwn
ca examenul pe care-I propune va fi ultimul, cel
cum se spune - concluziv, dincolo de care ar fi inutil
orice alt comentariu critic. Dimpotrivfi.

GEORGE VOICU - doctor in filoso

fie, conferentiar universitar in ca
drul FacuWitii de Stiinte Politice ;;i
Administrative a Universitatii Bucu
re;;ti. A publicat aproximativ 50 de
studii, majoritatea acestora in do
meniile ;;tiintei politice ;;i crimino
logiei . Este autorul volumului re
cent aparut Pluripartidismul. 0 teo
rie a democra!iei (Bucure;;ti, Editu
ra All, 1998).

Sfera Politicii, con;;tienta de imperativul for

mulat mai sus, repune in discutie In numarul de fata
mai multe carti aparute anul acesta, unele din acestea
intimpinind in mediile noastre intelectuale - daca pot
spune a~a - 0 tacere jenanta ~i nedreapta. Sfera Poli
ticii incearca, prin grupajul de recenzii de fala, sa
restabileasca echilibrul in zona receptiei cartilor de
idei. Deocamdata, prin textele care urmeaza, ea cauta

SP nr. 62 / septembrie 1998

Exceptionalismul romanesc

ExceptionalisIll rOIllaneSC?
DeIDocratie, et:nocratie !ji pluralisID incert:
in ROIDania post:-Ceau!jescu (III)

VLADIMIR TISMANEANU
(urmare din numiiruL trecut)

timp ce in cazul Cehoslovaciei de dupa 1968, cance

lariile ~i presa occidentale au fost aproape instinctiv
favorabile oricarui gest de opozitie fata de regimul
Husak, acelora~i Ie-au trebu,it decenii pentru a aban
dona imaginea lui Ceau~escu drept patriot autentic.
Prin urmare, dezacordul din Romania era re
dus la pro teste individuale impotriva celor mai scan
daloase decizii luate de supremul lider sau Conducii
toruL, cum Ii spuneau propagandi;;tii partidului lui
Ceau~escu. Cei care indrazneau sa critice masurile
politice tot mai irationale ale lui Nicolae ;;i Elena
Ceau;;escu erau In mod automat categorisiti drept
tradatori ai intereselor nation ale. Unii erau dati afara
din tara, altii erau tinuti sub arest la domiciliu, arun
cati In temnita sau pur ~i simplu dispareau. 32
Contraponderea represiunii politice era repre
zentata de legitimarea intema a lui Ceau;;escu prin
tr-un nationalism combinat cu un curs autonomist al
politicii exteme, care asigurau regimului 0 anumita
autoritate in relatiile intemationale. Spre deosebire de
alti lideri din blocul sovietic, Ceau;;escu nu era perce
put ca 0 marioneta a Kremlinului, iar initiativele sale
erau adesea laudate pentru clarviziune. In acest sens,
initiativele sale politice notabile au inclus refuzul sau
de a rupe relatiile diplomatice Cll Israelul in 1967,
dupa Razboiul de ~ase Zile, precum ;;i condamnarea
invaziei sovietice din Cehoslovacia, in august 1968.
Pentru multi, In Occident, Ceau~escu era un comunist
independent din punct de vedere politic, interesat sa
apere traseul original al tarii sale impotriva ameste
cului sovietic. 33 De fapt, perceptia in Occident era ca, .
in eventualitatea unui razboi in Europa, Romania ar
putea chiar sa nu lupte de partea URSS.
Pe masura ce Occidentul se complacea In a
ceasta relatie prietenoasa cu Ceau~escu, intelectualii
critici romani se simteau abandonati ~i lipsiti de pu
tere . A~a cum arata Vaclav Havel, una dintre premi

Folosindu-se de pretextul opozitiei sale fata de

hegemonia sovietica, Ceau~escu a faurit 0 ideolog ie
originaHi a socialismului romanesc, care amesteca un
angajament stalinist fata de economia centralizata
planificata ~i agricultura colectivizata cu teme tradi
tionale ale extremei drepte (inciusiv mitul natiunii
omogene, exaltarea domnitorilor medievali, insisten
ta asupra riidacinilor traco-dacice ale natiunii romane,
fixa!ia xenofobica asupra unei conspiratii pusa la cale
de straini ~i antiintelectualism) 30. Gheorghe Gheor
ghiu-Dej (1905-1965) a reu~it sa evite destalinizarea
~i sa mentina Romania ca 0 fortareata a ortodoxiei co
muniste. 31 in vreme ce Dej condusese precum demni
tarul superior al unei oligarhii ;;i cauta sa fie pe placul
birocratiei de partid, puterea sub Ceau;;escu era exer
citata de 0 coterie restrinsa, folosind mecanismele
autoritarismului populist, manipularii simbolice ;;i, in
special dupa 1980, terorii psihologice in masa . Cu
toate ca Ceau;;escu s-a abtinut de a mai organiza pro
cese-spectacol ~i epurari singeroase, el a permis Secu
riHitii sa stabileasca 0 enorma retea de informatori ;;i
"colaboratori", al carei scop era sa previna aparitia
oricarui curent critic.
In ultimii ani ai conducerii lui Ceau~escu , ro
manii nu au cunoscut doar agonia unor teribile lipsuri
economice, dar de asemeni 0 stare de deprimare mo
rala ~i frica universala. De vreme ce conducatorul se
imagina drept garantul independentei tarii, to ate for
mele de opozitie ;;i dezacord erau tratate drept delicte
criminale. A pune la indoiala infailibilitatea lui Ceau
~escu echivala prin definitie cu 0 incercare de a slabi
suveranitatea ;;i sistemul de aparare al tarii. In plus
fata de obstacolele psihologice legate de dezvoltarea
anemica 0 oricarei rezistente intelectuale fata de tira
nie, persoanele cu pretentii de disidenta intimpinau
un alt tip de obstacol, legat de imaginea lui Ceau~escu
In Occident ca oponent al hegemoniei sovietice. In

SP nr. 62 / septembrie 1998

Exceptionalismu/ romanesc
sele deciziei cuiva de a se angaja in activitati disi
dente era sentimentul ca actele lui sau ale ei nu vor
trece neobservate de catre fortele democratice din Oc
4
cidene Coercitia, indoctrinarea ~i inregimentarea
mental a erau instrumentele perpetuarii sistemului re
presiv. Nu puteau sa apara nici un fel de forme de ac
tivism organizat al clasei muncitoare, iar cele citeva
incercari de a infiinta sindicate independente erau
Inabu~ite in fa~a.35 Intregul sistem educational ~i cul
tural era subordonat deciziilor indari'itnice ale Elenei
Ceau~escu.

Daca in prima etapa a conducerii sale, Ceau

~escu a simulat toleranta fata de marxismul critic ~i a

permis experimentul cultural, situa!ia s-a schimbat

dramatic dupa 0 vizita In China ~i Coree a de Nord, In
1971. Dupa acea ci'ilatorie, Ceau~escu s-a angajat intr
o minirevolutie culturala; cu urmari dezastruoase
pentru viata spirituala a Romaniei. Multi dintre inte
lectualii straluciti ai Romaniei au emigrat sau au de
fectat. AI!ii s-au retras intr-o emigratie interna, refu
zlnd sa ia parte la paradele oficiale.
Oricum, un grup zgomotos de autori sprijinea
discursurile ~ovine ale ideologiei oficiale ~i prosperau
In cali tate de scriitori de curte ai Conduciitorului ~i
so!iei sale. Cei mai notorii erau Adrian Paunescu, Eu
gen Barbu ~i Corneliu Vadim Tudor. Ace~ti oameni
nu au disparut pur ~i simplu dupa caderea regimului
Ceau~escll. Paunescu, Barbu ~i Vadim au reaparut in
cali tate de campioni ai nationalismului fundamenta
list, cu tonuri rasiste, care pur ~i simplu s-au debarasat
de poleiala comunista obligatorie din vremurile de al
36
t'adata. Dupa 1989, ei au putut sa-~i proclame con
ceptiile pe care Inainte nu Indrazneau decit sa Ie ~op
teasca. Ei sint in momentul de fa!i'i cei mai activi ex
ponen!i ai alian!ei radical etnocentrice, ale carei prin
cipale !inte sint partidele democratice ~i toti indivizii
care au avut vreo urma de 0pozi!ie impotriva lui Cea
u~escu.37 In timpul alegerilor din septembrie 1992, ei
chiar au reu~it sa intre In parlament mizind pe 0 plat
- forma saturata de atitudini xenofobe.
Disiden!a romaneasca a reflectat ciuda!eniile
politice ale tarii Sl!lb comunism. Mai intli, cu except ia
Albaniei, nici 0 alta tara nu a cunoscut un asemenea
exercitiu neintrerupt al represiunii staliniste. In al doi
lea rind, distrugerea intelligentsiei nationale In anii
'50 s-a facut probabil cu 0 intensitate ~i 0 cruzime ne
mailntilnite in alte !i'iri: explicatia sta In chinuitorul
complex de inferioritate al comuni~tilor romani, care

SP Dr. 62/ septemhrie 1998

10

Exceptionalismu/ romanesc

au incercat sa-I Intreaca pe Stalin insu~i in tentativa

lor de a impune noua ordine. In al treilea rind, propa
ganda national-comunistii a atins corzi sensibile in
rindurile intelectualilor romani, care au acceptat sau
chiar s-au oferit in mod voluntar sa se alature Partidu
lui Comunist Roman in anii '60 ~i '70. 38
Oricurn, anumite grupuri ~i asociatii au pus sub
semnul Indoielii monopolul ideologic al partidului.
Un exemplu a fost Uniunea Scriitorilor, 0 institutie
descrisa in mod traditional drept un instrument stali
nist conceput pentru stabilirea unui control complet
asupra literaturii. Dupa 1971, Uniunea a ramas una
dintre putinele institutii care au permis dezbateri sem
nificative asupra unor probleme controversate apart i
nind ideologiei. Conflictul din interiorul Uniunii din
tre national-stalini~ti ~i liberali a fost de fapt 0 lupta
politica. 39 Prima dintre aceste factiuni se bucura de
intregul sprijin al partidului. Ultima dintre ele a tre
buit sa recunoasca de forma dogmele oficiale, in timp
ce ii repudia consecintele grote~ti ~i pernicioase. La
sfir~itul anilor '70, nationali~tii i-au cemt lui Ceau
~escu permisiunea sa formeze 0 adevarata Uniune a
Scriitorilor comunista, acuzindu-~i rivalii liberali ca
fiind "cosmopoliti" manipulati de Radio Europa Li
bera. Ultimul congres al Uniuni i Scriitorilor tolerat de
catre Ceau~escu a avut loc in 1981 ~i a avut ca rezultat
un compromis neviabil intre' cele douii grupuri: libe
ralii ~i-au dat seama de propria lor impotenta ~i s-au
retras In ceea ce ei numeau "rezistenta prin cultura".
Mai tirziu, cind conditiile au devenit de nesuportat,
unii dintre ei s-au angajat in activitati disidente pe
fata.

DeceIllbriele lui

Ceau~escu

Cu cit metodele de conducer,e ale lui Ceau

~escu deveneau mai personaliste ~i mai autoritare, cu

atit el era mai putin inclinat sa accepte vreo forma de

conducere colectiva. In timpul ani lor '70, el a reu~it
sa inlature complet factiunea politica sustinatoare a
ambitiilor sale de cucerire a condl!lcerii absolute a
partidului. Toate numirile semnificative pe linie orga
nizatorica ~i de personal erau decise de catre Elena
Ceau~escu ~i sluga ei cea mai servila, Secretarul Co
rnitetului Central, Emil Bobu. 40 Intre timp, cel mai
tinar copil al cuplului, Nicu, devenise membru su
pleant al Comitetului Politic Executiv al partidultii ~i
prim-secretarul organizatiei judetene de partid Sibiu,
in Transilvania. Cu toate ca era celebru pentru stilul

miciliu. Refuzullor de a retracta a aratat limitele pu

terii lui Ceau~escu.44 De asemenea, in 1989, intelec
tuali proeminenti au inceput sa critice in mod deschis
politica culturala obscurantista a regimului. In no
iembrie, scriitorul disident Dan Petrescu a lansat un
apel public impotriva realegerii lui Ceau~escu ca
secretar general' al partidului la cel de-al XIV -lea
Congres al PCR.
De~i parea inexpugnabila la prima privire, pu
terea lui Cau~escu intrase in declin, in intregul ei.
Detestat de populatie, izolat pe plan international, tra
ind in propria sa lurne de amagiri ~i fantezii, condu
catorul imbatrinit nu putea intelege ce se intimpla cu
comunismul. EI II considera pe Gorbaciov drept ma
rele tradator al ideafurilor leniniste ~i incerca sa mo
bilizeze 0 coalitie internationala neostalinista. in au
gust 1989, el era atit de iritat de formarea in Polonia
a unui guvern condus de Solidaritatea, incit a propus
o interventie a Pactului de la Var~ovia in acea tara.
Zilnic, media din Romania punea in lumina primej
diile reformismului ~i "dezideologizarii". in ciuda
controlului absolut al regimului asupra mijloacelor de
comunicare in masa, majoritatea romanilor ascultau
posturile occidentale de radio ~i priveau la televi
ziunile bulgara, ungara, iugoslava ~i sovietica. Circu
lau deja casete video cu inserturi privind schimbarile
revolutionare din Polonia, Ungaria, Germania de Est,
Cehoslovacia ~ i Bulgaria. Tinerii romani ~tiau ca nici
macar militia est-germana inarmata pina-n dinti nu
indraznisfl sa trag a in demonstrantii pa~nici.45
Stalinist inflexibil, Ceau~escu se intorsese la
prima sa iubire ideologica, teoria maestrului sau cu
privire la socialismul intr-o singura tara, ~i se prega
~ea sa trans forme Romania intr-o fortareata perfect
inchisa, imuna la ideile revizioniste corupatoare care
distrusesera mo~tenirea bol~evica. In noiembrie 1989,
la al XIV-lea Congres al PCR, Ceau~escu a fost reales
in mod entuziast, ceea ce insemna mecanic, ca se
cretar general.
Conceput ca 0 demonstratie de forta ~i un gest
de sfidare la ad res a lui Gorbaciov ~i a adePtilor sai,
Congresul nu a aratat decit alienarea fatala a lui Cea
u~escu fa!i'i de natiunea romana pe care pretindea ca 0
reprezinta. Devenise clar ca, departe de a fi acceptat
vreo limitare a puterii sale, liderul era hotiirit sa lupte
cu infinita indirjire pentru a-~i indeplini ceea ce cre
dea el a fi misiunea sa In istoria romaneasca. 46

sau scandalos de viata, se pare ca Nicu era pregatit

pentru a-i succeda tatalui sau.
Pe masura paralizarii partidului, nu mai exista
nici un sprijin pentru secretarul general decit cel al
aparent credincioasei Securitii{i. 41 Condusa de gene
ralul lulian Vlad, un politist de cariera lipsit de con
vingeri ideologice, aceasta institutie a dus la indepli
nire cele mai draconice ordine ale lui Ceau~escu. In
acela~i timp, dupa cum apare acum, capii militiei erau
profund con~tienti de perspectivele unei explozii
populare. Cea mai clara indicatie a faptului ca prover
biala rabdare a romanilor ajunsese la capat s-a mani
festat la Bra~ov, cel de-al do ilea ora~ ca marime din
tara, in noiembrie 1987, cind mii de muncitori au pro
testat impotriva decaderii standardelor de viata, au
devastat sediul local al partidului ~i au strigat sloga
nuri anticeau~iste ~i anticomuniste. 42
In 1989, Ceau~escu ~i-a dat seama ca, daca nu
i~i intensifica politica represiva, intregul edificiu a
ceea ce el numise "societatea socialista multilateral
dezvoltata" se va farlmita imediat ~i lara glorie. Re
formele politice ale lui Gorbaciov ~i impactullor asu
pra altor !i'iri din blocul socialist i-au facut pe dicta
torul roman ~i clica sa tot mai nervo~i. Cu diferite
prilejuri, Ceau~escu a criticat lara menajamente pe
restroika, pe care 0 denurnea 0 "deviatie de extrema
dreapta" in interiorul comunismului mondial. 43 Pe
masura ce se contura tendinta reformista in Europa de
Est, Ceau~escu se alia cu stilpii brejnevismului, Erich
Honeker, Todor Jivkov ~i Milos Jakes. Se formase 0
alianta antireformista intre ace~ti neostalini~ti, care
intelesesera ca fortele schimbiirii puse in mi~care de
catre Gorbaciov ii vor scoate de la putere.
Incurajari de politica de glasnost a lui Gorba
ciov, unii romani ~i-au asumat riscul de a-I critica
public pe Ceau~escu. In martie 1989, ~ase veterani de
partid i-au adresat lui Ceau~escu 0 scrisoare deschisa,
denuntindu-i excesele, masurile economice excen
trice ~i deteriorarea generala a imaginii intemationale
a Romaniei. Autorii nu erau partizanii pluralismului
de tip occidental. Unul dintre semnatari, Silviu Bru
can, era un experimentat propagandist de partid, care
fusese ~i ambasador al regim~lui la Natiunile Unite ~i
in Statele Unite, la sfir~itul anilor '50 ~i inceputul
anilor '60. Nici una dintre aceste figuri nu se bucura
de sprijin popular, insa erau binecunoscuti In ierarhia
de partid, ~i tocmai asta conta. Ceau~escu a reaqionat
furios la scrisoare ~i i-a pus pe autori sub arest la do

11

SP Dr. 62 / septemhrie 1998

Exceptionalismul romanesc

Exceptionalismul romanesc
In ultima luna a vietii sale, trasaturile psiho
logice ale lui Ceau~escu - un devorator simt al pre
destinarii, 0 incapacitate de a asculta ~i alte puncte de
vedere decit ale lui, 0 imensa vanitate care I-a tacut sa
fie orb la semnale altminteri inconfundabile ale
nelini~tii sociale, insa de asemenea 0 extrema perse
verenta, tenacitate ~i autolncredere - au atins punctul
lor maxim. EI credea cu disperare in steaua lui ~i re
fuza sa admita imposibilitatea repetiirii celei mai stra
lucite performante In cali tate de ~ef de stat - denun
tarea, in august 1968, a invaziei Cehoslovaciei de
catre trupele Tratatului de la Var~ovia. Nici 0 putere
straina nu era interesata sa invadeze Romania .47 Lip
sit de orice fel de alibi demagogic, de tip nationalist
sau internationalist, Ceau~escu nu mai ave a alte caTti
de jucat in afara represiunii violente Impotri\'a ori
cami protest.
Oricum, sosise clipa sfir~itului, atlt pentru
Ceau~escu, cit ~i pentru regimul sau. Pe 16 decembrie

1989 a avut loc 0 demonstratie la Timi~oara. Militia

incercase sa-I ridice de la casa parohiala pe pastorol
protestant maghiar Laszlo Tokes. Clnd protestatarii
au refuzat sa se impra~tie, militia ~i armata au deschis
foeul. In ziua unniitoare, mii de oameni au ie~it in
strada strigind sloganuri antidictatoriale, apoi a urmat
macelul. Posturile occidentale de radio au fost infor
mate cu privire la masacrul de la Timi~oara, ~i toti
romfmii au inteles ca Ceau~escu era pregatit sa se an
gajeze intr-un razboi total impotriva demonstrantilor
nonviolenti ~i neinarmati . in ace I moment, pentro
Ceau~escu nu mai exista drum de intoarcere: a ac
cepta revendiciirile protestatarilor de la Timi~oara ar
fi Insemnat sa arate cit de fragila era puterea sa. In
schimb, a preferat sa faca. ceea ce a1ti lideri din blocul
sovietic au evitat: a folosit fOTta In Incercarea de a re
duce rebeliunea la tacere.
Ceau~escu a subestimat primejdia ~i a parasit
tara, pe 18 decembrie, pentru 0 vizita de stat in Iran.
Pe 20 decembrie, cind s-a intors, el a tinut la televi
ziune un discurs extrem de provocator, iar a doua zi a
ordonat un miting popular pentro a sprijini opoziria sa
intransigenta la reforme. Oricum, cu acea ocazie,
romanii au refuzat sa se mai supuna poruncii condu
catorului lor. Zeci de mii de oameni I-au huiduit in
Piata Palatului, In fata ciadirii Comitetului Central al
partidului . Cu toate ca Ceau~escu a incercat sa domo
leasca multi mea, era prea tlrziu. Televiziunea a trans
mis in direct reaqia sa stupefiata ~i confuza. Oamenii

SP

OT.

62 / septembrie 1998

au vazut ca el i~i pierduse controlul. In aceea~i noap

te, studentii protestatari au fost masacrati in Piata
Univ ersitatii, iar a doua zi de dimineata 0 multime
imensa a sosit in Piata Palatului. Multimea a luat cu
asalt ciadirea Comitetului Central, iar Ceau~escu ~i so
ria sa au fugit de pe acoperi~ul cladirii cu elicopterul.
Ramlne sa fie ciarificata In intregime povestea
fugii lui Ceau~escu ~i a capturarii sale, a procesului
sau secret ~i a executiei sale In ziua de Craciun. 48
Exista destule elemente deconcertante in aceasta po
veste pentru a face ca explicatiile oficiale furnizate de
succesorii lui Ceau~escu sa fie mai mult decit suspi
cioase. De pilda, cine i-a selectat pe judecatori ~i cine
a scris acuzarea impotriva lui Ceau~escu? De ce a fost
necesara executarea conducatorului ~i a sotiei sale,
cind era evident ca nici 0 ameninlare serioasa nu pu
tea veni din partea loiali~tilor acestora, care sa puna in
primejdie noua putere? Un lucru este ciar acum:
odata ce Ceau~escu a parasit ciadirea Comitetului
Central, s-a creat un vacuum de putere, care a fost
u~or umplut de ditre reprezentantii nemultumiti ai
aparatului de partid, reprezentanti ai armatei ~i Citiva
exponenti ai masei rebele. 50 Acesta nu a fost un tucru
surprinziitor, de vreme ce nu se permisese existenta
nici unei 0pozitii ilegale. Oricum, criza postrevolu
tionara a fost determinata de cre~.terea prapastiei din
tre revendicarile pfuraliste ale unei rapid crescatoare
societati civile ~i politice, pe de 0 parte, ~i rezistenta
noilor lideri in a Ie accepta, pe de alta parte. Pentru
Iliescu ~i asociatii sai, crearea unor partide politice pe
deplin angajate In stabilirea unei democratii liberale
~i elimjnarea fo~tilor apparatchiks din pozitiile-cheie
Ie aparea ca 0 amenintare personala. In timpul primi
lor ani la putere, ei ~i-au aparat pozitiile hegemonice
facind apella manipulare, coroPtie ~i coercitie.
Rena~terea

politicului

Dupa ridicarea (upheaval) revolutionara care a

maturat dictatura lui Ceau~escu In decembrie 1989,
romarui au descoperit rapid savoarea politicului. Pen
tru prima data in patruzeci ~i cinci de ani, oamenii s
au putut bucura de libertate de expresie nelncatu~atii,
au putut sa-~i critice noii lideri ~i sa organizeze aso
ciatii ~i partide independente. Insa birocratia nu era
pregiitita sa capituleze ~i a pus la cale 0 vicieana stra
tegie de supravietuire. Astfel, imediat dupa revolutie,
s-a format Frontul Salvarii Nationale (FSN).

12

In ceea ce prive~te noua conducere, anali~ti in

forn1ati au fost,imediat izbiti de aparitia unor veterani
~i apparatchiks comuni~ti in pozitii de vaza. 5 4 Ynsu~i
pre~edintele FSN, Ion lliescu, in vlrsta de ~aizeci de
ani, fusese pe vremea lui Ceau~escu , la sfir~itul anilor
'60, primul secretar al Uniunii Tineretului Comunist
~i ministrul tineretului .55 In anii 1970 ~i 197 1, el a
fost secretarul cu propaganda al Comitetului Central
al PCR ~i membru supleant al Comitetului Politic
Executiv. In 1971, Iliescu s-a opus "revolutiei mini
culturale" a lui Ceau~escu ~i a fost criticat pentru "in
telectualism ~i liberalism mic-burghez". Dupa acest
incident, Ceau~escu I-a umilit pe lliescu pentru pozi
.tiile lui neortodoxe numindu-I in posturi mult mai
urnile In ierarhia de partid ~i de stat.
In 1984, Iliescu ~i-a pierdut locul in Comitetul
Central ~i a fost numit director al Editurii Tehnice din
Bucure~ti . Pina la revolutie, el nu a ie~it cu nimic in
evidenta ~i nu s-a angajat in nici 0 activitate 'indraz
oeata impotriva lui Ceall~escll. Cu toate ca nu a fost
printre senmatarii "Scrisorii celor $ase", romanii
~tiau de divergentele sale politice Cll Ceau~escu. In
anii care au precedat exploziei din decembrie, el a
fost perceput de catre multi ca un gorbaciovist, a carui
venire la putere ar fi permis Romaniei sa se angajeze
in refonnele indelung aminate . Insa, violenta revolu
tiei, aparitia 'in ritm exponential a a~teptarilor politice
~i refuzullui lliescu de a-~i abjura crezul comunist au
facut din el un om nepotrivit pentro rolul de tribun
radical.
Era greu de vazut in Iliescu un simbol al
fervorii revolutionare antitotalitare a tineretului. Tre
buia ates altcineva pentru a j,uca acest rol. Nascut in
1946, noul prim-mirustru Petre Roman nu avea alte
merite revolutionare decit pe acela ca impreuna cu
mii de alti romalli a participat 'in 22 decembrie la
luarea cu asalt a ciadirii Comitetului Central. 56 Ti
narul Roman nu putea sa invoce nici macar un prilej
din trecutul sau cind sa-~i fi manifestat 'in vreun fel
solidaritatea cu disidentii persecutati. Fluent in fran
ceza ~i spaniola, avind un doctorat luat la $coala Poli
tehnica din Toulouse, se presupunea ca Roman va asi
gura noii conduceri spoiala europeana de care avea 0
dramatica nevoie. Spre deosebire de Iliescu ~i de
Roman, Silviu Brucan (care era nascut in 1916) putea
sa invoce un trecut disident. Acela~i lucru era adeva
rat ~i in legatura cu Dumitru Mazilu, cel de-al patru
lea cel mai vizibil membru al conducerii Consiliului

Prima deciaratie a Frontului anunta angaja

mentul sau fata de principiile democratice, inciusiv
fata de sistemul pluripartit, precum ~i nevoia de a 01'
garuza alegeri libere cit mai curind cu putinta. Frontul
pretindea ca reprezinta 0 ruptura decisiva cu detes
tatul regim comunist. 51 PCR a disparut fara nici 0
urma din viata politica a tarii . Cei mai multi dintre cei
3,8 milioane de membri erau lipsiti de orice fel de
identificare emotional a sau ideologica cu conducerea
de partido Plin urmare, al1un!UI FSN cu privire la tran
zitia catre sistemul pluralist a fost salutata, iar oame
nii au avut incredere. Or, tocmai aceasta a fosl una
dintre sursele tensiurulor politice care au unnat: con
trastul dintre angajamentele oficiale ale FSN ~i actiu
nile sale practice autoritare. Retorica ~i practica Fron
tului erau vazute de ciitre multi intelectuali romani ca
fiind intr-o ~ocanta divergenta. Pretins transideologic,
Frontul era in realitate 0 mi~care de In tar ire a pozitii
lor birocra!iei, al ciirei initial principal ideolog, Silviu
Brucan, insista asupra functiei sale integrative. Pentru
Brocan, atlta vreme cit FSN permitea fractionalismul
intern, nu era nevoie de 0 competi!ie lntre paltidele
politice.

Criza de legitimitate a noului regim era legata

de circumstantele tulburi ale na~terii sale. In timpul
procesului lor, Ceau~e~tii ~i-au pus sub semnul intre
barii judecatorii ~i i-au acuzat pe noii lideri de tradare
~i puci anti constitutional. Consiliul FSN a justificat
executia sumara invocfnd motive legate de oporturu
tatea .revolutionara, insa multi romani s-au indo it de
aceasta explicatie ~i au banuit ca scopul acestei Insce
nm, cu avocati ai apararii care erau mai dojenitori cu
c1ientii lor dedt acuzatorul, era sa ii elimite pe dic
tator ~i pe sotia acestuia, considerati martori potential
stinjenitori intr-un inevitabil proces al PCR.
Pseudo-justitia a fost pusa la cale In mod su
mar pentru a preveni adevarata justitie politica. 52 De
vreme ce un asemenea incident ar fi implicat eondam
narea chiar a sistemului care a tacut posibil fenome
nul Ceau~escu, organizatorii procesului secret au pre
ferat sa transfere intreaga vina asupra celor doi acu
zati ~i sa-i reduca la tacere cit mai repede posibil. In
acest sens, noii lideri ai Romaniei au ales cea mai
proasta dintre alternative: un tiranicid cu pretentii le
gale. Incercfnd sa pastreze puritatea revolutiei, ei au
intinat-o.53 Cu avantajul interpretarii post-factum , se
poate spune ca executia sumara a lui Ceau~escu a per
mis aparatului birocratic sa-~i mentina pozitiile.

13

SP Dr. 62 / septembrie 1998

Exceptionalismul romanesc

Exceptionalismul romanesc
FSN. Fost profesor de drept international, el criticase
dosarul enorm al Indilcarii drepturilor omului de ca
tre guvemul lui Ceau~escu , intr-un raport special In
tocmit in 1988 pentru Comisia Natiunilor Unite pen
tru Drepturile Omului. S7
Pentru a contracara acuzatiile ca ar reprezenta
un complot comunist pentru cucerirea puterii, liderii
FSN au decis sa coopteze in Consiliul mai larg un
numar de figuri binecunoscute ale opozitiei. Pe 12 ia
nuarie 1990 a avut loc 0 demonstratie la Bucure~ti, in
care Iliescu, Roman ~i Mazilu au fost acuzati ca in
cearcii. sa salveze sistemul comunist. Sub presiunea
multimii, cei trei au anuntat decizia de a pune PCR
sub interdictie. Mazilu s-a angajat intr-un dialog cu
demonstrantii, dialog ce a parut a fi 0 incercare de a
submina autoritatea lui Iliescu. 0 zi mai tirziu, Roma
nia libera, cotidianul cel mai important al tii.rii, a pu
blicat date necunoscute din biografia politica a lui
Mazilu. 58 Afectat de aceste dezvaluiri, Mazilu a de
misionat, iar conducerea FSN a dimas In miinile troi
kai Iliescu-Roman-Brucan.
Mai mnlte alte elemente au contribuit la radi
calizarea politica a romanilor. Unul dintre ele a fost
constituirea rapida a partiClelor politice. In timpul pri
melor zile de dupa rastumarea lui Ceau~escu s-au for
mat partidele National Taranesc ~i National Liberal.
Pe 5 ianuarie 1990, Radu Clmpeanu, un politician
liberal care ~i-a pierdut noua ani in inchisorile comu
niste, s-a Intors de la Paris dupa 14 ani de exil. Natio
nal-!ii.rani~tii s-au unit cu 0 formatiune cre~tin-demo
crata ~i au devenit Partidul National Tii.ranesc ~i Cre~
tin Democrat (PNT-CD), condus de catre Corneliu
Coposu, un supravietuitor allnchisorilor staliniste ale
Romaniei ~i unul dintre cei mai apropiati colaboratori
ai lui Iuliu Maniu, liderul istoric al Partidului Na
tional Taranesc, care murise in inchisoarea de la Si
ghet Iia inceputul anilor '50. 59 0 alta personalitate im
portanta a PNT-CD care s-a Intors in Romania, dupa
cincizeci de ani de exil in Anglia ~i a decis sa candi
deze pentru pre~edintie in mai 1990, a fost Ion Ratil!l
(vezi tabelul I). Partidul Social Democrat, cel de-al
treilea partid democrat traditional din Romania, a
reaparut sub conducerea inginerului Sergiu Cunescu.
Se parea ca, in clteva saptarnini, Romania cu
noscuse experienta saltului extraordinar de la mutenia
politica din anii lui Ceau~escu la frenezia unei vieti
pub lice vii ~i dramatice. De asemenea, In 1990, for
tele nationafiste .~i-au format propria mi~care, numita

SP Dr. 62 / septembrie 1998

Vatra Romaneasca, al carei brat politic, PUNR, a fost

creat in 1991. Beneficiind de toleranta lui Iliescu ~i
Roman, Vadim Tudor a inceput sa-~i publice saptaml
nalul Romania Mare in 1990 ~i a format partidul
omonim in 1991. Cit despre opozitie, aceasta ~i-a for
mat propriul bloc, Con venti a Democratica, a carei co
loana vertebral a 0 reprezenta PNT-CD. Lupte nesfir
~ite Intre liderii opozitiei au dus la fragmentarea Parti
dului National Liberal In mai multe grupuri, cu un
sprijin electoral redus. In 1991 , s-a format Partidul
Aliantei Civice (PAC) sub conducerea eminentului
intelectual Nicolae Manolescu. Platforma sa politica
era inspiratii. de valorile civice ~i liberale. Parte a Con
ventiei Democratice in timpul alegerilor din 1992, in
1994 PAC a ie~it din blocul opozitiei.

PluralislTIul delTIocratic
Astfel, semnul distinctiv al primului stadiu al
perioadei detranzitie a fost un amestec de autorita
rism, paternalism ~i procese politice embrionice, care
au mentinut birocratia In pozitii de putere economice
~i institutionale ~i au redus opozitia la statutul de lipsa
de putere. Instrumentele principale ale conservarii
acestei stari au fost: ( a) aparatul poli tic grupat in j urul
lui Ion Iliescu mai intii in interiorul Frontului Salvarii
Nationale (FSN), iar apoi, dupa ruperea de grupullui
Petre Roman, in Frontul Democratic al Salvarii Na
tionale (FDSN), numit in mod curent PDSR; (b) biro
cratia economica de stat ~i parti ale noii elite din
afaceri; (c) televiziunea nationala controlata guverna
mental; (d) Serviciul Roman de Informatii, Serviciul
de Protectie ~i Paza ~i alte servicii de politie secreta;
~i (e) ~i mai mul te mi~cari ~i partide fundamentalist
populiste, al caror extremism a contribuit la crearea
imaginii de "centrist" a lui ]Iiescu, In locul unui sis
tern bine constituit ~i functionind adecvat al partidelor
politice, spatiul public al Romiiniei a fost dominat de
o versiune pretins majoritara, favorabila imburghe
zirii rapide a nomenclaturii (formarea unei clase om
nipotente din punct de vedere financiar de oameni de
afaceri de tip mafiot) ~i conversiunii predictibile a
dominatiei sale politice in suprematia economica. 60

Tabelull
Alegerile parlamentare ~i preziden/iale fn ROl1uinia, 1990
Partide politice sau candidati

Voturi

% voturi

locuri

% locuri

9.089.659
991.601
879.290
358.864
351 .357
290.875
250.403
232.212
143.393
73.014
65 .914
358.983
n.a.

66,31
7,23
6,41
2,62
2,56
2,12
1,80
1,69
1,05
0,53
0,48
2,61
4,59

263

29

29

12

12

16

68,0
7,5
7,5
3,1
3,1
2,3
2,3
2,1
1,3
0,5
0,5
4,1

Camera Deputa/i!or
Frontul Salvarii Nationale
Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania
Partidul National Liberal
Mi~carea Ecologista din Romania
Partidul National Taranesc Cre~tin Democrat
Partidul Unitatii Nationale a Romanilor
Partidul Democrat Agrar
Partidul Ecologist Roman
Partidul Socialist Democratic Roman
Partidul Social Democrat Roman
Grupul Democratic de Centru
Alt ii
Partide care nu au obtinut nici un loc
Total

396

Senat
Frontul Salvarii Nationale
Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania
Partidul National Liberal
Partidul National Tiiranesc Cre~tin Democrat
Miacarea Ecologista din Romania
Partidul Unitatii Nationale a Romanilor
Partidul Ecologist Roman
Partide care nu au obtinut nici un loc

9.353.006
1.004.353
985 .094
384.687
341.4 78
300.473
192.574
n.a.

lotai

67,02
7,20
7,06
2,50
2,45
2,15
1,38
11,24

92
12
10

119

77,3
10,1
7,6
0,8
0,8
1,7
0,8

Pre$edin/ie
12.323.489
1.529.188
617.007

Ion Iliescu
Radu Campeanu
Ion Ratiu

85,07
10,64
4,29

Note:
Votanri eligibili: 17.200.722

Adunarea Deputa(ilor: voturi valabile - 14.825.017 (86,2%)

Senat: voturi valabile -14.875.764 (86,5%)

Pre~edinTie: voturi valabile - 14.826.611 (86,2%)

Suma procentelor nu totalizeaza 100 din cauza rotunjirilor.

La categoria "al(ii" intra alte 16 partide, fiecare primind mai pu(in de 0,4% din vot

~i

un loc in Adunarea DeputaTilor.

Surse:
Domnita $teranescu, Cinci ani din istoria Romciniei

Traducere de

Dan

14

PAVEL

(Bucure~ti:

Editura

Ma~ina

de scris,1995), pp. 458-60,468.

. Limmo Kuusela, "Emerging Party Systems and Institutions", in Democratization in Eastern Europe: Domestic
and International Perspectives, ed. Geoffrey Pridham snad Tatu Vanhanen (New York: Routledge, 1994), pp. 240-1.
->

15

SP Dr. 62 / septembrie 1998

Excepfionalismul romiinesc
36. Eugen Barbu a incetat din viata in 1992.

NOTE:

37. Cele mai active publicatii ale "stingii verzi" (sau "drep
tei ro~ii", cum mai este descrisa aceasta tendinla), sint
saptaminalele Romania Mare (condusa de Corneliu Va
dim Tudor), Europa ~i TOlll~i, iubirea (conduse de
Adrian paunescu). Pentru 0 analiza a ideologiei nalio
nal-extremiste a acestor publicalii, vezi Vladimir Tisma
neanu and Mirceq Mihaie~ , "Infamy Restored", East
European Reporter 5, no. I (January-February 1992),
25-27.

30. 0 remarcabila explorare a reverberatiilor culturale ale

ceau~ismului se gase~te la Katherine Verdery, National
Ideology Under State Socialism (Berkeley: University
of California Press, 1991). Pentru analiza cu privire la
sistemul politic al Romfmiei sub Ceau~escu, vezi Mary
Ellen Fischer, Nicolae Ceallsescu: A Study in Political
Leadership (Boulder, CO and London: Lynne Rienner,
1989); Michael Shafir, Romania: Politics, Economics
and Society (Boulder, CO: Lynne Rienner, 1985); ~i
Vladimir Tismaneanu, "Personal Power and Political
Crisis in Romania", Government alld Opposition, 24
(Spring 1989), 177-98.

38. Pentru 0 remarcabila antologie de texte ~i marturii ale

disidenlilor romani, vezi numarul special din Transi/
vania, nr. 1-2 (1992).
39. Lupta a fost in multe privinte similara eonflictului din
tre revistele Novy Mir ~i Oktiabr - diferenta accentuata
in mod explicit de catre Verdery ~i negata implicit de
catre "Cartea Alba a Seeuritalii".

31. Pentru analize ale perioadei Dej, vezi Kenneth Jowitt,

Revolutionary Breakthroughs and National Develop
ment: The Case of Romania (Berkeley: University of
California Press, 1971) ~i Vladmir Tismiineanu, "The
Tragicomedy of Romanian Communism", in Crisis and
Reform in Eastern Europe, ed. Ferenc Feher and An
drew Arato (New Brunswick: Transaction Publishers,
1991), pp. 121-174.

40. Dupa revolu\ia din 1989, Bobu a fost judeeat ~i a prim it

o condamnare pe viata pentru "participarea sa la geno
cidul naliunii romane".
41. Spun "aparent" deoarece multe documente publicate
dupa decembrie 1989 sugereaza ca Securitatea era pe
deplin con~tienta de nemultumirea generala ~i se pre
gatea pentru era post-Ceau~escu. Astfel, este semnifica
tiv ca Virgil Magureanu, ale carui opinii antieeau~iste
erau cunoseute Seeuritiilii, nu a fost arestat, ci i s-a dat
pur ~i simplu un serviciu In provincie, de un de caliitorea
free vent la Bucurqti , un de mcnlinea legaturile cu Ion
Iliescu.

32. Cazul scriitorului Paul Goma, care In 1977 a organizat

o mi~care pentru drepturile omului, este mai mult dedt
graitor cu privire la soarta disidenTilor Romaniei. Dupa
nenumiirate persecu\ii ~i Incercari de a-I cumpara, Goma
a fost obligat sa piece in ex il in Franta. In mod semni
ficativ, Goma continua sa traiasca In exilul francez, cu
toate ca majoritatea carrilor sale au fost publicate in
Romania, dupa decembrie 1989.
33. Vezi Hany G. Barnes, Jr., "Impressions on Romania",
Davis Funderbunk, "Relations Between the United
States and Romania during the First Half of the 1980s",
and Nestor Ratesh, "The Rise and Fall of a Special
Relationship", in The United States and Romania: Ame
rican-Romanian Relations during the Twentieth Cen
tury, ed. Paul D. Quinlan (Woodland Hills, CA: Ame
rican-Romanian Academy of Arts and Sciences, 1988).

42. Vezi Vladimir Tismaneanu, "Tremors in Romani'a",

New York Times, 30 December 1987; ~i Mark Almond,
Decline Without Fall: Romania under Ceausescu
(London: Institute for European Defence and Strategic
Studies, 1988).
43. Vezi Michael Shafir, "Eastern Europe's Rejectionists",
Radio Free Europe Research, RAD Background Re
port/ I2l, 3 July 1989, pp. 1-6.

34. Vezi Vaclav Havel, "The Power of the Powerless", in

The Power of the Powerless: Citizens against the State
in Central-Europe, ed. Vac1av Havel et al. (Armonk,
NY: M.E. Sharpe, 1990), pp. 23-96.'

44. Vezi Vladimir Tismaneanu, "The Rebellion of the Old

Guard" $i textul integral al "Scrisorii celor ~ase" in East
European Reporter 3, no. 4 (Spring/Summer 1989),
23-25.

35. Idealurile proc1amate oficial ale egalitatii ~i mitul ro

lului conducator al clasei muncitoare erau contrazise de
stilul de viata strident al familiei prezidentiale. Oricum,
aceste valori ~i-au pastrat 0 rezonanta intre muncitorii
industriali, cum ar fi minerii, ceea ce explica atit radi
calismul proletar din 1977 din Valea Jiului, dt ~i ma
nipularea miniei minerilor de catre regimul Iliescu in in
eercarea sa de a anihila opozilia democratica ~i refor
mele in favoarea pietii libere initiate de cabinetul Roman
(septembrie 1991).

SP nr. 62 / septembrie 1998

45. Confornl interviurilor personale lacute de autor cu par

ticipantii la mi$carile revolulionare, in timpul vizitelor
sale in Romania in februarie-martie ~i iunie 1990.
46. Vezi raportullui Nicolae Ceau~escu la cel de-al XIV-lea
Congres al PCR, Scfnteia, 21 noiembrie 1989 (tradus in
FBIS-EEU, 22 November 1989, pp. 59-84). Pentru di
rcqia antireformista a Congresului, vezi Alan Riding,
"Romanian Leader Refuses Change", New York Times,

16

Excepfionalismul romiinesc
21 November 1989, ~i "In Romania, Fear Still Out
weighs Hope", ibid., 24 November 1989.
47. In mod simptomatic, amagirile conspirativiste ale lui
Ceau;;escu eu privire la pactnl de la Malta intre cele
doua supraputcri de a scap'a de el au devenit leit-motivul
revizionismului nationalist al istoriei recente a Roma
niei. in conformitate cu revistele Romania Mare ~i Eu
ropa, revolta de la Timi~oara a fost rezultatul unui plan
bine pregatit pent!ll destabilizarea Rorna-iei.
48 . Vezi Matei Cilinescu $i Vladimir Tismaneanu, "The
1989 Revolution and Romania's Future", Problems of
Communism, January-April 1991, pp. 42-59. Abwlda
teoriile cu privire la difcritele conspiratii care, Intr-un fel
sau altul, au prccipitat sfir~itul dictaturii lui Ceau~escu.
Oricum, plll.a acum, singurele elemente eerte sint ea
Securitatea $i Amlata au trecut de partea cealalta ;;i I-au
abandonat pe Ceau~escu in primele ore ale lui 22 de
cembrie 1989.
49. In diferite ocazii, Iliescu ~i-a exprimat regretele pentru
exeeutarea fostului dictator, insa a pretins ca aceasta a
fost indispensabila pentru a evita un razboi civil.
50. Pentru 0 apreciere sobra a evenimentelor din decembrie
1989 ;;i a urmarilor acestora, vezi Nestor Ratcsh. Roma
nia: The Entangled Revolution (Washington: Ccnte!' for
Strategic and Internationale Studies, 1991).

mitate eu eele scrise de el, I~i i-a parut extrem de clar ca

Ion Ilicseu ~i P~tre Roman ave au 0 agenda comuna de
asfixiere a ardorii revolu\ionare a maselor. Criticile lui
Mazilu au provocat 0 campanie sistematica de plngarire
lansata impotriva lui de catre presa proguvernamentala.
Unul dintre elementele folosite in aceasta campanie era
trecutullui Mazilu, inclusiv seurta perioada petreeutii de
aeesta ea director al ;;eolii de Securitate de la Baneasa.
Se pare ea fo;;tii eolegi ai lui Mazilu nu au putut aeeepta
conversiunea Illi la antieomunism ~i au po~t 0 campa
nie pentru a-I eompromite.
58. Mai tirziu, Romania libera I~i va retrage acuzaliile im
potriva lui Mazilu.
59. Pelltnl distrugerea partidelor democratice romane;;ti In
timul anilor stalinismului dezlanruit, vezi Gheorghe Bol
dur-Ui\escu, Genocidlll cOIJiullist in Romania (Bueu
re~ti: Editura Albatros , 1992).
60. Mctamorfoza statutului birocraliei este
racteristic tranziliei postcomuniste din alte
Timofeyev, Russia:S Secret Rlilers: HolV
mellt alld Criminal Afafia Exercise Theil'
York: Knopf, 1992).

la fel de ca
rari. Vezi Lev
The Go;/ern
Power (New

(contilluare ill numarul viitol)

51. Vezi Olivier Weber, " La revolution confisquee", Le

Point (Paris), 30 aprilie .1990, pp. 46-47.
52. Pentru aspectele morale ~i filosofice ale justiriei politice
in societali posttotal'itare, vezi Gyorgy Bence, Political
Justice in Post-Communist Societies: The Case of
HungGly (Washington: Wilson Center, Occasional Paper
no. 27, Aprill 1991), cu comentarii de Jeri Laber ~i Vla
dimir Tismaneanu .
53. Vczi Alexandru Paleologu ;;i M. Semo, C. Trean, SOll
venirs merveilleux d'un Glnbassadeur des gOlaJIS (Paris:
Balland, 1990), in special pp. 219-228, ~i Edward Behr,
Kiss the Hand You Canllot Bite: The Rise and Fall ofthe
CeusesCl/s (New York: Willard Books, 1991). .

VLADIMIR TISMANEANU - Profesor

de $tiinte politice ~i Director al
Centrului de Studii ale Societatilor
Postcomuniste al Universitatii din
Maryland (College Park). Autor al
mai multor lucrari de ~tiinte politice
publicate in SUA ~i in lumea in
treaga, precum ~i a unor volume de
publicistica tiparite in limba ro
mana. Ultima sa lucrare importanta
este Fantasies of Salvation. Demo
cracy Nationalism and Myth in
Post-Communist Europe (Prince
ton, New Jersey: Princeton Univer
sity Press, 1998).

54. Vezi Jean-Fran~ois Revel, "Roumanie: flagrant delit",

Le Point (Paris), 12 martie 1990, p. 87.
55. Pentru biografia lui I1iescu ~i rolul sau in reprimarea
mi~carilor studente~ti din anii '50, vezi 22, no. 40, 9-15,
octombrie 1992, p. 16.
56. Vezi Davis Binder, "An Aristocrat Among the Revolu
tionaries", New York Times, 27 December 1989.
57. Principal autor al primei Proclamalii a FSN-ului catre
tara, Mazilu a rupt-o cu FSN in ianuarie 1990 ~i a scris
un interesant expozeu autobiografic pentm revista em i
grariei romane din New York, LlI/nea Libera. In con for

17

SP nr. 62 / septembrie 1998

Carli .Ji auton'

Carli ;,i autori

carte de antropologie
culturala ~i politica
Cartea ~ lui Andrei Oi~
teanu recupereaza, de fapt reinsta
leaza in cultura romaneasca - la
ni~te niveluri pe care cindva le-a
avut, dar pe care acum risca sa Ie
piarda - !ipsa de patima ~i dreapta
socotin!a, cum se spune in patris
tica rasariteana. Este foarte multa
patima azi in orice discutie, chiar
de cel mai Inalt nivel de specula
tie intelectuala sau de erudit ie .
Pentru a rna exonera de
suspiciunea ca nu a~ vorbi cu toa
ta sinceritatea, vreau sa spun de la
bun inceput ceea ce nu-mi place
la aceasta carte, ~i anume titlul.
Exista un fel de suprernatism al
erudi!iei sa ai titluri grece~ti: Eros
$i Logos, Myth 0 .1' $i Logos, ~i a~a
mai departe. Adica, sa ajungi sa-t i
pui literatura sub 0 deviza din ca
pul locului savanta are ceva care
pe mine ma crispeaza, care-mi
aduce amin1e de un anumit abuz
de etimonuri grece~ti, care se
practica cindva, Intr-o perioada pe
care eu nu am agreat-o.
Dar, spun aceasta ca sa va
lini~tesc, sa eli min orice fel de
suspiciuni, pentru a-mi marturisi
enorma admiratie umana ~i satis
fact ie personal a pe care mi le-a
provocat lectura acestei cart,i inca
de cind a aparut, In prima sa edi
tie, Mai ales ca aveam 0 con~tiinta
vinovata, de mult, fata de autor.

* Fragmente din prezentarea Iacuta de

Alexandru Paleologu cu ocazia lan
sarii car1ii lui Andrei Oi~t.eanu, My
thos & Logos. Studii -Ii es.euri de an
tropologie cuituralii (EditLlm Nemira,
Bucure~ti, 1997; editia a doua, rcva
zuta ~i adaugita, 1998), la Tirgul In
ternational de carte, Bookarest, 4-8 iu
nie 1998. Au mai vorbit George Pru

teanu, Dan Petrescu $i autorul.

I-am datorat 0 alta mare bucurie

intelectuala, cu multi ani in urma,
pentru ca a avut gentiletea sa-mi
trimita 0 aWi carte a sa, Gradina
de dineolo , pe care am savurat-o,
dar nu i-am multumit pina in ziua
de azi . M-a onorat mult acest gest.
Andrei Oi~teanu se pla
seaza pe 0 traditie cu totul onora
bila, de natura sa ofere culturii
romane~ti dreptul de a privi de sus
lumea valorilor, lume in care
avem tendinta de a fi complexati,
ca ~i pe alte teritorii. Sintem com
plexati din cauza urbanisticii
noastre, a uritei inrati~ari a multor
concetateni, a faptului cii sintem
ignorat i de Occident, complexat i
ca lipsirn, de pilda, din Cartea
Neagra a Comunismului (vina
este ~i a noastra, nu numai a igno
rantei celor care au a1catuit car
tea). De multe ori, 0 atitudine in
telectuala ~i 0 eruditie ca ale dom
nului Oi~teanu sint de natura sa ne
vindece, dintr-o data ~i rara risc
de recidiva, de astfel de com
plexe. ~i aceasta pentru ca, mai
Intii, el reinnoada 0 traditie care
incepe cu Hasdeu ~i cu marele lui
discipol Lazar ~aineanu ~i include
~i un alt mare savant ~i erudit,
Moses Gaster, ultimii doi expul
zat i din Romania din ratiuni de
antjsemitism.
Cartea lui Andrei Oi~teanu
_ careia dl. George Pruteanu i-a
racut un examen exhaustiv, ca
pitol cu capitol, scutindu-ma pe
mine de asemenea act necesar
aduce la marrurisirea (stricta)
ca a citi .aceasta carte te decom
plexeaza, pe tine ca om care te
suspectezi de insuficienta eru
dit ie . Tot i care am ajuns In viata
no astra sa practicam 0 oarecare
erudit ie ~tim ca ea epateaza pe

mi

SP nr. 62 / septembrie 1998

18

profani. De fapt, ea se dobinde$te

u~or, prin favoarea unor zei care
te ajuta. lar cind se dobinde~te,
beneficiarul ei este a~a de satis
racut, In cit capata un fel de privire
de sus, un fel de suficienfii, de
arogant a, un fel de alura de mag $i
de initiat. Or, Andrei Oi~teanu
practica 0 eruditie la 'indemina,
comunicativa, imediata, simpa
tica, a carei necesitate vine de la
sine. Ea nu apare deloc, la el, sub
forma unei etalari ostentative; are
insa 0 extrem de fina ~i subtila
captat ie , care este voluptatea eru
dit iei , 0 voluptate u~or abuzata,
u~or ironica, de aceea~i natura cu
aceea pe care 0 intilnim la Odo
bescu, In principal in Pseudo
kineghetikos.
Vorbind despre antisemi
tism ~i despre alte forme de in
tolerant a , de care se ocupa Andrei
Oi~teanu in cartea sa, a~ vrea sa
amintesc .un eveniment din viat a
mea personal a, petrecut 'in 1990,
cind m-am aflat in Franta, pentru
o scurta perioada de timp, cu 0
anumita misiune oficiala. Am luat
parte la 0 masa rotunda, la un co
locviu la Sorbona, pe tema "In
cotro merge Europa de Est?", or
ganizat de publicatie. Liberation.
Cu acel prilej, I-am auzit pe Bro
nislaw Geremek spunlnd ni~te lu
cruri care m-au impresionat puter
nic. Pentru mine ele au fost foarte
importante pentru ca mi-au des
chis ochii asupra unor stari de spi
rit, de care e bine sa fii avertizat
ca sa nu ri~ti sa aluneci 'in dezamagiri absurde. Sa nu credet i spunea Geremek 'in martie 1990 ca dupa cad ere a zidului Berlinului
~i dupa prabu~irea comunismului
o sa vina imediat, de la 0 zi la alta,
o lume a statului de drept, a com
portamentu~ui civilizat, a 'ingadu
int ei , a intelegerii mutuale. Dim
potriva, Yeti vedea ca vor aparea
vechi demoni, ce vor stimi pas i
uni . Pentru ca, spunea dlnsul , nu

este posibil ca recuperarea mem o

rie; colective ~i istorice sa se poa
ta face senin, l ini~tit ~ i elegant.
Din contra, ea imbraca aspecte
violente, excesi ve, pas ionale,
pentJ1J cli nu se poate sa te rein
troduci, di ntr-o datil. 1ntr-o lume
din care ai fost brutal sm uls de
jum iitate de secol. Deci, a ~tepta
\J-va sa vedeli, din nou, excese
xenofo be, patimi nationaliste, an
tisemitism, care nu vor uvea pcntru cci care cauta motivatiile
lucrurilor - cauze obiective detec
tabile . Se m anifesta un fenomen
de dificila recuperare, de reintrare
'i ntl'-o conditie de mult pierduta.
Pentru m ine, interventia lui Bro
nislaw Geremek a fost de 0 mare
irnportanla. fiindca ~i eu eram
atlmci dintre naivii care credeau
ca am scapat de comunism ~i ca
miine, poi rruine 0 sa fie a~a cum
era in ti neretea mea, Or, s-a 1n
fimplat cum a prezis Geremek,
Nici acum nu am i e ~ it din aceste
tensiuni, din aceste excese ~i din
aceste paroxisme, dar parca incep
sase illl11oaie. incep sa aiba un ton
~i un slil rnai obosit ~i mai fonnal.
In tot cazul, vreau sa spun
d teva cuvinte despre un capitol
exlTem de important al cartii lui
Andrei Oi ~teanu, ~i anume
imaginam
versus
"Evreu l
evreuJ real", 0 tema care astazi
este inca dificila, Inca primejdios
de ab ordat, Uti nwnai pentru ca
sensibititatile s'int exacerbate, dar
~i pentru cli slnt suspiciuni ime
diate, care se nasc ~i de 0 parte ~i
de cealalta . Or, printr-o atitudine
absolut seuin a, 'incarcatii cu 0
nuanta de umor sau incerci'nd sa
capteze umoruJ posibil in aseme
Dea teme ~i sa 11 foloseasca lini~
titor, ca antidot, Andrei Oi~teanu
tr ateazii lntr-un mod tamaduitor 0
tema atlt de fierbinte, de dificila ~i
de tensionatil, de natura sa nasca
intre oameni suspiciuni ~i priviri
indoielnice. Tema acestui capitol,

antisemitismul, exista 'inca ~i este

tot sensibila - rara materie reala,
dar sensibila - din cauza ca toate
pasiunile s-au declan~at ~i, cum
spunea Geremek, fenomenul a
cesta trebuie, evident, sa-l privim
cu circumspectie ~i cu prudenta,
sa putem sa-l circumscriem pen
tru a nu-l lasa sa se lateasca, dar
nu este dedt un fenomen asema
nator cu acneea de pe obrazul
unui adolescent.
Fenomenul nu este at it de
alannant cum pare ~i de acest lu
cru ne convinge chiar acest text
fundamental din cartea lui Andrei
Oi~teanu ~i, dupa parerea mea, un
text nu numai binevenit, dar de
natura sa aduca impacarea intre
noi, intre toti oamenii, indiferent
de pasiunile pe care Ie avem. Am
remarcat ca la foarte multa lume
aceste pasiuni sint ca migrena,
apar ~i dispar in momente nesin
crone cu altii, de unde multe dis
pute rara ratiune, rara sens. Ei
bine, acest capitol iti da 0 as eme
nea perspectivii umana, inteli
gentii ~i cultural a, de natura sa ta
maduiasca ~i sa scoata din impas
o atare tema fierbinte. Rar am 'in
tilnit, pe aceasta tema, ceva mai
lini~titor, mai impacator, mai ra
cator de pace , lata, fericiti raca
torii de pace, cum a spus cineva, Ii
putem spune lui Andrei Oi~teanu,
In acest sens, mai vreau sa adaug
doar faptul ca - intr-o discu\ie la 0
masa rotunda de la Grupul pentru
Dialog Social, discutie care a fost
publicata in revista 22 - Andrei
Oi~teanu a citat 0 zicala foarte
amuzanta ~i plina de capcane, dar
care suna teribil de frumos:
- "Ce este un antisemit?"
- "Este un om care ii ura~te pe
evrei mai mult decit s-ar cuveni",
Intrebarea e, c'it se cuvine
sa 'impart,im 0 ru~ine?!

Alexandru
PALEOLOGU

19

RICHAltD PIPES
Scurtii istorie 'a Revohl,iei ruse
traducere de Catalin Pircalabu
Bucure~ti, Humanitas ,
coieqia "Procesul comunismului"
pag. 382, pre! neprecizat

In Jipsa traducerii monumentalei

lucrari The Russian Revolution,
publicul romanesc trebuie sa se
multumeasca cu versiunea
prescurtatii, care nu este insa
lipsitii de interes. Richard Pipes
este recunoscut 'in lume drept
cel mai mare istoric al revolu\iei
bol~e\iice, al perioadei tariste ~i
stalinismului, dupa cum este
recunoscut ~i pentru calitatea
expertizelor cu privire la
sistemul comunist sovietic.
Profunzimea in!elegerii sale cu
pl'ivire la natura comunismului
I-a racut sa puna la indoiala
modul 'in care serviciile de
intelligence americane fumizau
pre~edin!ilor SUA, Congresului ,
altor factori decizionali
infom1a\iile ~i evaluarile lor
privind marele rival din timpul
Razboiului Rece , De aceea,
Pipes a fost pus In fruntea unor
echipe academice de anali~ti, iar
evaluarile acestora au contribuit
la gasirea solu\iilor optime
pentru lovituri mortale date
puterii sovietice. Ca sa ajunga
sa cunoasca insa atlt de bine
natura puterii comuniste ~i a
serviciilor de poli!ie politica,
Pipes a trebuit sa se ocupe pe
indelete de modul in care
acestea au aparut ~i s-au
consolidat. Cartea este mull mai
palpitanta decit un thriller. Ea
se ocupa de autentica istorie a
modului in care s-a instaurat
comunismul, Cll atit mai
necesara cu cit publicul nostru a
avut pina acum la dispozitie
doar variante falsificate.

SP nr. 62 / septembrie 1998

Carli .Ji autori

Carli .Ji autori

Istoria ascunsa~
istoria regasita
expericntele femeie~ti sint triviale

~i ca e bine sa 'intoarcem capul In

alta parte atunci dnd, din gre~ea
la, dam peste astfel de naratiuni.
In ultimii opt ani am mai incetate
de a fugi de durerea memoriei.
nit involuntar 0 prejudeeata, anu
Aceastii. durere este 'inca vie 'in
me aceea prin care istoria comu
mine, a~a cum este inca vie 'in
nismului romanesc se reducc ca in
multe femei din generatia matura.
teres la perioada 1948-1964. Sln
Multe dintre noi poarta in suflet
tem esential datori eu istoria co
povara descotorosirii de copiii ne
munismului nationalist caruia cei

dori!i, spaima de controale for

mai multi dintre noi i-am fost vic
tate, vina pentru vietile refuzate.
time ~i complici, dad. nu cumva,

Multe dintre noi poarta in trup'

unii dintre noi , chiar demiurgi.
mutilarile anilor politicii pronata
Ceea ce face Gail Kligman '
liste: cancere de col, histerecto
In aceasta carte este In primul rind
mii, pra,bu~iri metabolice. Multe
o operatie de trezire. Din preju
dintr<! noi l~i amintesc viu ca nu
decata despre ce este ~i cc nu este
mai era nimic privat ~i nimic in
demn de a fi obiect al analizei so
tim in viata noastra,2 Alte mii de
ciologice ~i istorice. Din amnezia
femci ca ~i noi (dupa statisticile
despre istoria vietilor noastre. Ea
oficiale, peste ~apte mii) nu 'i~i
ne preia fuga de noi ln~ine, resti
mai amintesc insa nimic. Au mu
tuindu-ne cultural memoria unor
rit de septicemie sau de hemora
viet i in care duplicitatea ~i com
gii. Memoria lor este 'intrupata 'in
plicitatea anilor '66-89 devenisera
copiii orfani, 'in sotii vaduvi ~i in
moduri de supravietuire. Ceea ce
parin~ii 'inca vii.
face Gail Kligman, in al do ilea
Noi am 'invatat ca istoria
rind, este sa zdruncine spiritele
este eroica, plina de lupte adeva
vestice contemporane din Iini~tea
rate pentru idei . Suferin!a morala
istoriei lor fer ita de totalitarisme.
~i biologica derivate din sarcini
Atit de ferita , lncit a tacnt posibila
nedorite, la fel ca ~i moartca din
intrebarea pe care mi,au pus-o ill
aceste cauze nu slnt eroice. Deci
1995 studentii de la Cornell Uni
nu s'int demne sa fie consemnate
Why)'oll Romanians hate
versity:
istoric. Acestei concePTii despre
your children? Gail a raspuns in
istorie i se adauga prejudecata ca
locul nostru, cu luciditate ~i cu
simpatie comprehensiva. Cu em
* Gail Kligman, The Politics of Du
patie asumata. Academic ~i sim
plicity. COil trolling Reproduction ill
plu . Pentru cercetatori, pentru po
Ceausescu s Romania, Berkeley, Cali
liticienii mereu ispititi sa contro
fornia, University of California Press,
leze statal facultatile reproductive

Mi-a fost greu sa citesc

cartea lui Gail Kligman, The Po
litics of Duplicity. 1 Greutatea ve
nea din omeneasca mea tendint a

1998.

SP or. 62 / septembrie 1998

ale femeilor, dar ~i pentru un pu

blic mai larg care " rea sa ~tie eu
ce fel de lume a fost contemporan.
"Cazul Romaniei trebuie sa fie
viu 'in mintea celor ce ar incerca
sa interzica avortul in Statele
Unite (sa\! altundeva). Alminteri ,
pentru noi, cei care traim in Sta
tele Unite, visul american va de

veD! un co~mar amencan caruia

toti ii yom fi maliori ~i de care
yom raspunde cu to tii " .3
Vestului, adesea orb ~i
.surd la ceea ce se lntimpla dincolo
de cortina de fier, ii este destinllt
ultimul capitol al cartii. Acelui
Vest liber, in care drepturile omu
lui s-au oprit uneori la pragul ca
sei. Vestului care dezmargine~te
granitele Iiberta!ii individuale, dar
care adeseori este ispitit sa con

troleze statal actul ful1damental al

alegerii; p e cel de a da sau a re

fuza sa dai v iata. l spita interziceri i

avo rturil or reapare periodic In
toate statele "libere" . Ea se preva
leaza de 0 retoridi deloc mai pre
jos fata de cea a slatulu i totalitar.
Ceea ce reu~e~te sa demonstreze
autoarea, prin forta dalelor asupra
cazului paradigmatic al RomfUlici
anilor IJe crctului 770 este faptul
ca, departe de a-~i atinge scopw cre~terea demografica, 0 politidi
in care avortul este criminalizat
conduce sp,'e efecte contrarii: sca
dere demografica, mortalitate ma
tema, mortalitate infantila, copii
cu handicapuri severe, femei mu
tilate fiz ic ~i psihic, sufcrinta mo
rala, iresponsabilitate parentala ~i
cohorte de "copii ai nimantii" .
Acei copii pe care occidentalii Ii
privesc stupefiati la jurnale ~i ca
rora noi Ie strecuram, deja plicti
sit i de stereotipia scenei cotidiene,
o suta de lei dnd ne dnta refrenul
"banal": "M-a crescut orfelinatu ',
nu parin!ii mei, ci statu'; Ce n-a~
da, ce n-a~ da, S-o cunosc pe
mama mea".

Ecoul lucrarii The Politics

of Duplicity a fost mare atit 'in
medii Je cercetatorilor, cit ~i a
eelor implicati in decizia politica
americana, multi considerind ca
experienta tragica a Romaniei
este 0 leqie cu indiscutabila rele
vanta intemationala. In sensul va
lorilor democratice , aceasta expe
rientii ne releva un caz crucial
despre consecintele dramatice ale
separarii 'intre drepturile sociale ~i
cele individuale. OgEnda suprafe
tel or ~i adincimilor vietii ome
ne$ti sub totalitarismul ceau~ist
face sa amu!easca vocile funda
mentaliste care, de dragul princi
piului (adesea din ratiuni onora
bil-deontologiste), produc decizii
cu cOl1secinte de genocid ~i trage
dii morale pe care, in numele unei
morale abstracte, "marii princi
piali ~ti " Ie ignora.
latii.-ne deci in fata unei
carti despre co~marul romanesc
diruia noi, cei maturi, i-am fost
m artori, victime ~i complici. Poli
tica d uplicita!ii ne arata in toata
goliciunea noa8tra, chiar daca nu
am fost parte a nomenclaturii $i
aparatului represiv. Ne arata cum
am Incercat sa rezistii.m prin min
ciuni la minciuna, cum am in~eIat
In~ e latoria generala, cum am pa
caJit marea cacealma sociala. Klig
man ne arata aceste practici co
tidiene dincolo de ~edin!ele de
partid o Femei care laceau vinovat
desprc propriile practici de sub
min are a poli ticii pronataliste,
aplaudind cuvintarile lui Ceau
$escu despre "datoria patriotica a
femeii romane". Femei care folo
seau andrele, radacini de plante,
garouri, apa oxigenata, masaje in
fOIta ca "sa pacaleasca" planul de
Tacut copii al regimului. Dofto
roaie de tara care ajutau femeile
"sa scape de lucrul acela" . Medici
Si moa~e care infierau focarele a-

vortive in ~edin!e, Iac'ind chiure

taje clandestine pe mai multi sau
mai putini bani. Procurori care so
seau cu satisfaqie sadica, d'ind
buzna in cabinete ginecologice ca
sa prinda pe cele ce subminau po
litica demografica, inchizlnd
ochii din cind in dnd, caci ~i ei
aveau dte 0 "pila" insarcinata. 0
lume in care suferinta $i sacrifi
ciul erau ridicate la rang de virtute
suprema. Placerea de orice natura
era ilegitima. Intr-o buna tradi!ie
fundamentalista, familia sanatoasa
a comunismului era aceea in care
indiferent dt de mult se detestau
doi so!i, ei nu puteau divorta dedt
cu grave consecin1e sociale; ~i,
oridt de mult se placeau doi oa
meni, ei nu puteau sa faca dra
goste legal decit in scopuri repro
ductive ~i in interiorul celulei de
baza a societatii.
"StatuI paternalist a uzur
pat dreptul' patriarhal ~i patrili
near al barbatului de a proteja
sexualitatea ~i p'intecele femeilor,
desfiintind atlt controlul legal al
barbatilor, cit ~i pe cel al femeilor
asupra fertilita!ii femeiesti .. . Lec
ria fundamentala a politicii demo
grafice romane~ti , a carei piesa
centrala a constituit-o re-crimina
lizarea avortului, este aceea ca le
gea trebuie sa protejeze avorturile
sigure. Dosarele istorice compa
rative ale mortalitatii mateme in
tarile in care avortul este interzis
indica limpede faptul ca femeile
cauta in astfel de situatii cai iJe
gale ca sa avorteze atunci dnd op
tiunea de a preveni sau de a eli
mina 0 sarcina nedorita nu Ie sint
accesibile. Pe scurt, femeile l~i
risca viata ca sa poata obtine con
trolul fertilitii.!ii proprii ... accesul
la cunoa~terea metodelor contra
ceptive, atit de ciitre femei, dt $i
de catre barba!i este aspectul cri
tic al practicilor sexuale $i repro-

ductive, ~i, desigur, al controlului

fertilitatii".4
Citatul anterior este 0 con
cluzie majora a unui demers care
este 0 demonstratie de cercetare
cantitativa ~i calitativa lacota la
standarde inalte. Gail Kligman s-a
aplecat asupra date lor empirice
(statistici, cercetare de teren, in
terviuri, dosare) a~a cum rar am
racut noi, cercetatorii romani . Si
nu am racut-o fiindca, pe de-o
parte, din 1977 cercetarile socio
logice au fost interzise; pe de alta
parte, 0 astfel de tema intr-o so
cietate ipocrita ca aceea comu
nista $i cu remanenta de ipocrizie
pe care 0 avem ~i astazi nu ar fi
fost posibilii. Daca cercetatoarea
americana nu s-ar fi aplecat ani de
zile asupra politicii pronataliste in
Romania ~i dacii muli romani nu
ar fi ajutat-o sa-~i duca la bun sfir
~it culegerea datelor, riscam, cred,
ca aceasta parte de istorie sa ra
mlna ascunsa pina la uitare defini
tiva. Este 0 istorie care nu ne con
vine din mai mutte motive: arat3
ca in totalitarism am avut cu totii
suferinte comune. Dar nu chiar
toate. Barbatilor nu Ie-a fost vio
lata la scadi mare intimitatea fi
zica, nu au Tacut septicemii din
avorturi, nu au zacut anemiati de
hemoragii $i nu au racut pU$carie
ca "au scapat" de 0 sarcina nedo
rita. Mai mult, unii dintre ei, ra
ma~i vaduvi, ~i-au abandonat co
piii la orfelinate ~i $i-au reracut
viala cu alta potential a victima a
pohticii pronataliste. Nu ne con
vine sa citim in cartea lui Gail
Kligman ca in afara de nomencla
turi~ti ~i securi~ti au mai dat 0
mina de ajutor regimului totalitar
~i multe alte categorii onorabile:
medici, judecatori, procurori. De
sigur, cu omenescul motiv de a
nu-~i periclita Iibertatea sau pozi
tia profesionala. Dupa cum nu ne

20
21

SP or. 62 / septembrie 1998

Carti $i autori
convine ca, reflectind dincolo de
carte, sa ne dam seama ca vino
vati sintem ~i cei care, profesori
fiind, am ocolit in educatie subi
ectele referitoare la sexualitate ~i
reproducere, ca "nedemne" de
inalta cauza a educatiei socialiste.
Cele mai multe femei care au mar
turisit despre avorturi au martu
risit ~i ca nu aveal!! cea mai ele
mentara educatie reproductiva.
Pentru cei ale caror a~tep
tari se concentreazii unidirectio
nal: controlul statului asupra fa
cultatilor reproductive ~i conse
cintele acestuia, trebuie sa spun ca
aceasta lucrare ofera 0 mare sur
priza. Analiza inteFVentiei statu
lui, a mecanismelor duplicitatii ~i
comp licitatii intre anii '66-89
vizeaza politica pronatalista ca pe
un caz paradigmatic. Anume, acel
caz care da seama in sens profund
de un demers inscris unei intre
prinderi de valoare teoretica mai
larga: 0 etnogra(ie a societalii ~i a
Jimctiilor statului totalitar. In
acest sens, "reproducerea sluje~te
ca localizare ideala prin care poa
te sa fie iluminata complexitatea
rela\iilor fOffi1ale ~i informale in
tre stat ~i cetateni, sau nonceHi
teni, cum este cazul situatiei de
faW'.s StatuI maximal, statuI
ubicuu, producea ~i institutiona
liza politici, producea mecanisme
de implementare ~i control, ne de
term ina, pina la nivelul vietii
intime, alegind in locul nostru, al
noncetatenilor tratati ca fiinte in
fantile, lipsite de discemiimint.
Toate aceste patrunderi ale "statu
lui parinte-represiv" in viata noas
tra nu ar fi fost cu putinta lara
ceea ce Gail Kligman descrie pe
larg ca mecanisme cotidiene ale
duplicitatii, manifestate ca schi
zofrenie intre discursul public ~i
cel privat, ca preracatorie genera

lizata pe care 0 justificam ca pe 0

"aIta a rezistentei", a tri~ului, a lui
"zi ca ei ~i ra ca tine". Mecanis
mele de supravietuire prin dupli
citate au transformat noncetatenii
in complici ai statului. Daca a trai
insemna sa te prevalezi de practici
ilegale, fiecare dintre noi devine
vulnerabil ~i tinde spre la~itatea
vinovatului. "Prin intermediul
strategiilor disciplinare institutio
nalizate ~i a retoricii despre aces
tea, statuI a definit parametrii per
misibilului ~i tolerabilului", dupa
cum a constituit ~i 0 "ordine sim
bolica ce se slujea pe ea insa~i ~i
prin intermediul careia alte inte
rese de cit cele ale statului au fost
complet subjugate".6
Gail Kligman nu ne acuza.
Dimpotrivii, ea incearca sa deco
difice mecanismele sociale prin
care am ajuns victime colabora
tioniste ale unui sistem care ne-a
patruns pina la nivelul controlului
uterin, mecanismele care ne-au
racut duplicitari ~i complici. Mai
mult, ea gase~te ~i partea noastra
sublima de riscare a liberta!ii ~i
profesiei ca sa ne ajutiim intre noi
in reteaua de solidaritate privata,
in reteaua de rezistenta ascunsa
impotriva "nom1arii stiintifice a
propriilor noastre nevoi", inclusiv
a celor legate de comportamentul
reproductiv-sexual (ar fi foarte
importanta 0 alta lucrare care sa
clescrie la fel de viu ~i sii analizeze
la fel de stiintific retelele rezistcn
tei private: redistribuirea hranei.
hainelor, mobilierului, "tri~ul" co
tidian al ra!iei alimentare, siste
mele improvizate de iluminat ~i
cal dura, disidentele fata de edu
catia oficiala).
Pcntru cei care sint educati
in mituri intelectualist-elitiste ~i
nu suporta "coborirea" in tarimul
celui mai concret dintre faptele

SP or. 62 / septembrie 1998

22

Carti $i auton'
brute: interven p a slatu]ui ill pro
priile noastre utere, canea ramlne
o proba de. foq a a cercctan i asu
pra unui fcno men care se multi
plica pe masura i:mpupniirii vieJ.i
lor noastre: eel al propagandei.7
Propagand:l a deven it s ingura
oferta care a exeedat cererea . N1Ci
o resursii nll a fost folos ita eu
zgircenie. Doar ea lu"anea pina la
greata
, viata
, noas tra cotidiana slei
ta ~i frustranta. Specia de propa
ganda analizata de catre Gail
Kligman este cea reproductiva. Ea
a inceput sa curga imedi at dupa
Decretul 770 din 1966. Ce este
curios e ca seamana ca doua pi ca
turi de apa cu discursuri le actuale
ale ini!iatorilor proiectului de lege
pentru interz icerea avortu rilor ~i
cu discursurile na}ional i~tilor care
tremura retoric de thea "lmpuli
narii" fiin lei natlOn ale. Toate
aceste discursuri contin obsesl
grijii pentru cei nenascu!i $i slnt
oarbe ~i surde la nevoi ic eelor
nascuti dej a. Genele sin i mai
portante decit indiv izii. Ele sint
scop in sine in cali tate de " purta
toare de neam". Persoanele sint
doar mijloace de implinire a nea
mului prin nemurire genetica. Au
toarea amen cana (e ciu dat sa-i
spun a~a, odata ee, prin interesul
ei pentru comunitatile pe care noi
Ie dam uitarii, cum este cea din
Maramure~ , sall pentru p ro blema
tica istoriei traite de no i in ~i n e ,
Gail Kli gman se d ovecle$te mai
efectiv ~i m ai eficient roman ca
declt multi rom ani autoexilati in
lumea ideilor pllre) diseea intre
gul arsenal de \lorbe proferate de
medici, c ercetator i ~i activi~ti.
Aceste vorbe " dem iurgice" desfi
intau ~i delegitimau ori ce alegerc
libera a rolul ui de parinte . Avortul
este "masacru intrauterin", " ina
mic perfid al viitorulu i biologi c al

un

poporului", duce la "declinul mii

nii de lucru", submineaza inde
pendenta patriei, denatureaza "im
plinirea destinului femeiesc", e un
atac la "patria muma" ~i la "plaiul
stramo~esc", imputineaza patri
moniul "partidului parinte".8 Co
munismul nu a operat niciodata
CU 0 etica a drepturilor (alta decit
cea pentru nenascuti). EI a operat
doar cu 0 etilca a datoriei, zgomo
tos propagata pe toate canalele. Pe
linga datoria de a construi socie
tatea socialista multilateral-dez
voltata, femeile mai aveau ~i da
toria patriotica de a na~te ~i cre~te
copii, in genere nu mai putin de
patru "pe cap de femeie". Klig
man ne aminte~te cit de "impor
tante" eram in programele parti
dului. Cum imbinam armonios ro
luI de marne cu cel de produca
to are, activiste, sotii. Cum cre~
team "generatii robuste", cu 0
mina pe strung ~i alta pe steag.
Cum eram promovate in toate
functiile, cit sa uitam complet ca
sin tern altceva de cit ma~ini de
productie ~i reproducrie. Si cum
ne exprimam in discursul public
mindria ca vointa proprie ne este
calcata in picioare ~i ca avem
~ansa unica a dublei zile de
munca.
Subiectii ciir\ii sintem noi,
generaliile mature din Romania
anilor '80. Stiu cit de mare ne este
ispita sa aruncam peste bord
amintirea unei istorii care ne doa
re acut. Despre aceasta istorie
vorbe~te cercetarea lui Gail Klig
man. Deocamdata Ie vorbe~te
americanilor. Le vorbe~te preven
tiv, racind din vietile noastre
schismatice 0 leqie pentru tori cei
care sint ispi titi sa se substituie
deciziei personale in probleme
personale cum este aceea cruciala
de a da viata ~i de a raspunde pen

tru ea. Caci ceea ce nu inteleg .ma

rii vigilenti ai pazirii fetusului ca
"proprietate a intregului pop or"
sau ca mijloc de perpetuare ~i ne
murire a neamului este exact res
ponsabilitatea parentala. Na~terea
nu e un simplu act de a da viata, ci
un act prin care un cuplu sau un
parinte se angajeaza cu 0 parte
substantiala a vietii lor intr-o
relatie de cre~tere ~i educare a
copiilor.
La sfir~itul lecturii, senti
mentul initial de refuz al memo
riei mi-a trecut. A ramas cel al da
toriei morale de a ne asuma a~a
cum am fost ~i slntem. Ispita am
nezica s-a prabu~it in fata eviden
tei istoriei regasite. Ca sa impli
nim aceasta datorie morala, tradu
cerea romaneasca a ciiqii devine
urgenta ~i acut necesara. Ca sa in
deplinim datoria insertiei noastre
~tiintifice in investigarea propriei
societati avem acuta nevoie de
cercetari de nivelul celei din Po

litica duplicitalii.
Aceasta carte nu ne reda
doar 0 istorie pe care tindem sa 0
ignoram, dar ~i perceptia clara a
valorii combinatiei cercetarilor
cantitative ~i calitative, valoare
care nu poate sa fie substituita ni
ciodata de eseuri impresioniste
despre societate ~i nici de memo
rialistica pura, nici de cercetari
cantitativist-destrupate. Si acestea
au rolul lor, dar nu sint prin ele
insele genitoare de politici so
ciale, pe cind 0 lucrare ca aceea a
lui Gail Kligman, cu siguranta da.

NOTE:

I. Lucrarca a aparut In 1998, la Univ

ersity of Califomia Press. Ea este

alcatuita din opt capitole: "Buil
ding Socialism in Ceausescu's
Romania. Politics as Perfor
mance", "Legislating Reproduc
tion under Socialism", '''Protec
ting' Women, Children and Fa
mily", "JnstihItionalizing Political
Demography: The Medicalization
of Repression", "Spreding the
Word-Propaganda", "Bitter Me
mories: Tbe Politics of Repro
ductioll in Everyday Life", "Le
gacies of Political Demography",
"Cocrcition and Reproductive Po
litics: Lessons from Romania".
Lucrarea cuprinde tabelc statistice
cxtrem de relevante, dar seci ca
orice statistici. Ele slnt Intrupate
1nsa In nenumarate marlurisiri per
sonale, relatari de procese ~i, mai
ales, de analizclc calitativc stralu
cit conduse de catre autoare. Bi
bliob'Tafia este impresionanta. Ea
cuprinde de la autori de prima
mina in zona sludiilor sociologice
~i a celor de gen, la articole din
Sdllteia. K'ii!,'111an preia ~i ceea ce
noi am aruncat la co~ III goalila
noastra spre 0 amnezie rap ida.
2. In 1987 a lrebuit sa fac operatie la

un picior. Imi trebuia adeverinta ca

nu sint Insarcinata. Medicul a
refuzat sa mi-o dea In urma unui
control ginecologic, m-a chemat In
timpul ciclului ~i, ca sa nu tri~ez,
mi-a administrat al doilea tampon.
In preziua operaliei mi s-a mai
TaC ut un test pe broasca ~i s-a
considerat ca, neln~ellnd vigilenta
partidului ~i a "braflilui sau se
cular", merit sa mi se opereze pi
ciorul.
3. Kligman, op. cit., p. 251.

4. Ibidem, pp. 245-246.

5. Ibidem, p. 3.
6. Ibidem, p. 4.
7. Vezi capitolul "Spreading the

Mihaela MrnOIU

23

Word-Propaganda", pp. 116-147.

8. Vezi acela~i capitol, pp. 124-130.

SP or. 62/ septembrie 1998

Ca.r/i .)i autori

Ciirti .)i autori

Singuratatea
illlperativului Illoral
Cine inceardi sa evalueze
consecintele prabu~irii comunis
mului doar la nivel politic ~i insti
tutional va fi un pic dezamagit. In
schimb, marea surpriza vine daca
evaluam consecintele morale ~i
individuale: intr-o tara cu 0 tradi
lie colectivista ce precede comu
nismul, cea mai spectaculoasa
consecinp a caderii comunismu
lui este inflorirea inividualismu
lui, in conditii sociale care nu de
gradeaza personalitatea. Demo
cratia are Inca multe caren!e; in
schimb, spiritul liberal se afirma
nestingherit. Nu dispunem inca de
norme, proceduri ~i institutii soli
de, In schimb avem personalitati
in stare sii schimbe actuala stare
de lucruri: yom ~ti dadi aceste per
sonalitii!i slnt destule in masura In
care, intllnind obstacole In pro
pria afirmare, ele vor gasi mijloa
cele de a Ie inHitura, de a construi
o democratie de tip liberal. Cine
vrea sa se convinga de greutatea
acestei infruntari - pe care Her
bert Spencer 0 numea odata indi
vidul impotriva statului - poate
citi ultima carte a lui Gabriel
Andreescu, Solidaritatea alerga
torilor de cursa lunga . Ea face
parte din genul autobiografic, dar
subtitlul ei - Jurnal tematic - ne
indica faptul ca avem de-a face cu
altceva decit cu 0 simpla consem
nare a unor intimplari persona Ie,
inti me. De altfel, chiar autorul ne
indica acest lucru, intr-un scurt
"cuvint inainte":

* Gabriel Andreescu, Solidaritalea

alelgatori/or de eursa lunga. Jurnal
lematie, Ia~i, Polirom, coleqia "Ego".

"Ce este un (~urnal tema

tic))? Desigur, este un jumal, de
vreme ce poveste~te impresii, in
timplari, ginduri, emotii, nazuinle
care apartin, indeob~te, vie!ii pri
vate. $i, totu~i, el se folose~te de
evenimentele vielii personale pen
tru a intra impreuna in lumea unor
idei de care unei persoane i-a pa
sa!)). Astfel, ideile, temele - apar
ceea ce sint: entitati vii cautin
du-~i un contur nicicind stabil, dez
voltindu-se sau perimindu-se. Ide
ile nu apartin unui ecran abstract,
ci fac parte din existenta noastrii.
$i din identitatea noastra. Un
jumal tematic arunca persoana in
spatiul public ca sa scr\'easca
ideea, iar ideea (tema) sa serveas
cii mai departe".
Ca ~i Vladimir Tismanea
nu, Gabriel Andreescu face pmte
dintre ginditorli care cred ca isto
ria acestei lumi este dictata de idei
~i de creatorii ~i purtatorii aces
tora, oamenii. Pentru a impune
ins a ideile noi, oamenii trebuie sa
lupte impotriva obstacolelor eco
nomice, politice, institutionale, a
prejudeciililor ~i mentalitatilor in
vechite ~i in special impotriva
majorita!ii celorlati oameni, care
sint apiiratorii acelora. Ni se par
astazi de la sine intelese idei pre
cum libertatea ~i egalitatea, insa
ele au aparut doar recent in istoria
multimilenara a umanitatii, iar
pentru impunerea lor a fost nevoie
ca oamenii sa lupte sute de ani. La
o asemenea lupta indelungata se
refera titlul cartii lui Andreescu
"Alergatorii de cursa lunga" .

Exista multe modalitati de a de

pa~i obstacolele des pre care vor
beam: una dintre ele este aceea de
tip institulional, iar intr-un regim
dominat de organizatii guverna-

SP Dr. 62/ septembrie 1998

24

mentale .- statui maximal -, socie

tate a civila inventeaza organizatii
nonguvemamentale.
Gabriel Andrecscu a infi
in!at, impreuna cu Renate Weber
~i Valentin Stan, un Centru de
Studii internationale. Este senmi
ficativ ca autorul folose~te pentru
a-I desemna termenul de think
tank, iar nu pe cel de centru sau
institut de cercetari. Strict etimo
logic, termenul de think-tank este
extrem de sugestiv ~i poliseman
tic: tank inseamna atit "contai
ner", cit ~i "tanc", iar asocierea cu
think ne da imaginea fie a unui re
cipient mental, un laborator re
flexi\', in interiorul caruia sint ex
perimentate tot felul de idei, fie a
unui vehicu.l de lupta inteligent;
iar daca vom comb ina aceste doua
imagini vom obtine ceea ce Ox
ford A merican Dictionary nu
me~te " 0 organiza!ie de cercetare
care analizeaza probleme politice
sau sociale sau economice etc. in
folosul guvernaminlului sau al
firmelor de afaceri". Daca in SUA
sau in alte state occidentale incu
raj are a think-tank-urilor indepen
dente face parte din reflexele
pluraliste ale unei societali bazata
pe competenta reflex iva, in Ro
mania existenla unui asemenea
centru alternativ de expertiza nu
poate fi declt 0 sursa de spaime,
suspiciuni , acuza!ii, iar in ultima
instanta sa prilejuiasca interpre
tari de tipul teoriilor conspiralio
niste.
A~a s-a intimplat cu cel mai
celebru produs al Centrului de
Studii Jnternationale, studiul pri
vind relatiile Romaniei cu Repu
blica Moldova. In condiliile clare
ale stabilitalii ~i garantarii grani
!elor existente in Europa, intelec
tuali ~i politicieni de toate culorile
din Romania sustineau, rara sa se
gindeasea la consecinle, teze de
tip revizionist, care conduceau la
revendicari teritoriale. Studiul

semnat de Andreescu, Stan ~i We

her a venit sa dinamiteze 0 serie
de cli~ee existente, sus!inind teze
precum urmatoarele:
- teritoriile din Moldova ~i Ucra
ina "au ramas in componenJ:<!
URSS nu ca urn1are a Pactului
Ribbentrop-Molotov, care nu
mai avea nici 0 valoare la Sflf~i
tul razboiului, ci ca unnare a re
glementarilor Tratatului de Pace
din 10 februarie 1947, care a
consacrat 0 realitate politico-te
ritoriala bazata pe raporturile
intre invingatorii ~i invin~ii din
razboiul mondial";
- anularea consecinlelor Pactului
Ribbentrop-Molotov nu anulea
. za consecinlele politico- terito
riale ale Tratatului de Pace din
1947, care constituie baza stabi
Iita!ii europene postbelice, indi
ferent de juste!ea sau injustelea
reglementarii situaliei frontiere
lor;
- locuitorii Republicii Moldova au
tot dreptul a se considera "mol
doveni", ceea ce face In mod
automat din cei care se dec lara
romani 0 minoritate na!ionala;
- raporturile dintre Romania ~i
Moldova trebuie sa se supuna
intereselor de moment ale Ro
maniei, nu realitiililor istorice
de acum 50. de ani; cum intere
sui Romaniei este integrarea eu
ro-atlantica, ea nu ofera prea
mari ~anse unei unificari cu fos
ta lara sovietica ~i actuala mem
bra CSL
In afara apetitului sau con
ceptual ~i argumentativ, Gabriel
Andreescu are ~i talent Iiterar, iar
toate aceste calitali 11 ajuta sa re
constituie atmosfera de violenta
ostilitate ~i de radical a denaturare
a tezelor enunlate. Din descrierea
reactiilor cvasigenerale fata de
studiu, cititorul inteligent ~i ne
piirtinitor intrevede 0 clasa poli
tica ~i 0 elita intelectuala animate

de un nationalism agresiv, dec ere

brat, complet antieuropean.
Cu toate ca reacliile cele
mai dure au venit din partea celor
mai diverse publica!ii (Dreptatea,
Mi:jcarea, Romania libera, Roma
nia Mare, Totu:ji, iubirea) ~i per
sonalitiili (Victor Birsan, Radu
Vasile, Liviu Petrina, Anton
Uncu, Leonard Gavriliu, Liana
Petrescu, Ion Iliescu, Ion Maxim,
Ion Bruckner, Alin Teodorescu,
Andrei Pippidi, Mircea Diaconu,
Alexandru Paleologu, Anca $in
cai etc .), exista 0 convergenla a
acestora pe Iinia contestarii argu
mentelor rationale ~i a principii lor
dreptului internalional. Autorul
~tie sa prezinte lucrurile astfel
incit sa Ie contrapuna acestor
promo tori ai pornirilor autohto
niste pe ci!iva dintre cei mai dis
tin~i politicieni ~i intelectuali oc
cidentali, care au apreciat studiul
in mod favorabil (Jonathan Ric
kert, insarcinatul cu afaceri al
SUA; Flemming Morch, ambasa
dorul danez; Christos G. Alexan
dris, ambasadoru'l grec; dL Piotr
Switalski, din parte a Secretarului
General al CSCE, care relinuse
studiul ca material ana!itic de
baza pentru CSCE; Vladimir
Tismaneanu; Mihnea Berindei
etc.). Atunci cind este vorba sa
precizeze motivaliile unora dintre
cei care au atacat studiul, Andre
escu este neintrecut in a face co
relalii ce ar trebui sa ne dea de
gindit:
- suspiciunile fala de Radu
Vasile se legau de faptul ca "era
liderul taranist care inaintea ale
gerilor a vorbit insistent de 0
viitoare coali!ie intre PDSR ~i
PNTCD. 0 idee aberanta, fatala
politic ~i capabila sa impiedice
victoria din noiembrie. Aceasta
formula face parte dintr-o strate
gie bine pusa la punct, de vreme
ce putea fi suslinuta in cele mai

25

ciudjite locuri, de cele mai cliferit(;!

persoane: de la ambasadorul Ame
ricii, Alfred Moses, la Bucure~ ti,
plna la ambasadorul Romaniei, la
Stockholm. Ceea ce ii asemana pe
susliniitori era legatura lor - vizi
bila ori oculta , cumparata sau
ci~tigata - cu strategii cuplului
Ion I1iescu- Adrian N astase. Radu
Vasile a avut constan t 0 pozitie
anti-UDMR ~i impotriva tratate
lor cu vecinii - iara~i 0 forumuJ ii
politica comuna eu PDSR":
- Anton Uncu - "s-a ma
nifestat, ~onstant, impotriva com
promisuriior necesare penu-u In
cheierea tratatelor Cll ccinii. An
timaghiar. (Se putea altfel?) Dar
ct:a mai spectaculoasa ~i semnifi
cativii interven!ie a sa a constitui
t-o propunerea - lacuHi pe prima
pagina a Romiiniei lib ere, cind fi e
apropiau alegerile din 1996 - ca
CDR sa-~i aleaga, drep! candidat
la pre~edintie, pe A drian Nas
tase".
Cine ar putea sa aiba nedu
meriri in legiitura cu "singurata
tea" postulata in titlul carpi ar lTe
bui sa citeasca descrierea ~edinfei
de la Grupul pentru Dialog Social
dedicata discutarii studiul ~i p ri
vind reiafia Romania-Moldova.
In urma acestei ~edinle, membrii
Centrului de Studii Intema!ionale
iau decizia de a ie~i de sub presti
gioasa tutela a GDS \>i de a deveni
o structura independenta, cu statu!
-~uridic propriu. Intr-un fe l, atunci
cind e~ti apariitorul consecvent al
principii lor morale ~i al logicii nu
ai cum sa nu te izolezi intr- un cli
mat dominat de ambiguitate mo
rala ~i !ipsa de logica, a~a cum
este cel autohton. Prin urmare,
Gabriel Andreescu ajunge sa se
distanleze nu numai de PDSR,

PRM, PUNR - cum era ~i firesc-,

ci ~i de fortele opozitiei de alta
data, fie ca este vorba de PNTCD,
fie de CDR. M ulte personalita!i

SP nr. 62 / septemblie 1998

C a rli ,Ji Gutorz

politice descrise de autor sint ni~
te caricaturi, W1ii oportuni~ti gata
sa faca orice pentru cucerirea ~i
pastrarea puterii, altii ni~te adeva
rate "lichele". Exista insa ~i figuri
Imninoase, alti "alergatori de cursa
lunga", iar intre ace~tia se mani
festa - In momentele de criza - 0
anumita solidaritate. Cum astfel
de momente sint rare, Andreescu
prefera sa vorbeasca despre "sin
guratate" .
Nu vreau sa fur cititorilor
din placerea lecturii, dar ar merita
aici cite va "tu~e" relevante pentru
descrieFea unor personalitati:
- Petre Roman: la Adunarea Par
lamentara de la Strasbourg, in
trebat in legatura cu mineriada
din iunie 1990 "Au fost batut i
studenti tn Piata Universita
t ii ?, a raspuns Nu exista nici
un student care sa fi fost batu!.
M-am uitat constemat in ochii
Smarandei";
- Augustin Buzura: facuse "trafic
de influenta la romanii din strai
natate, cei care I-au curtat pe lli
escu pentru a se bucura de banii
contribuabilului roman - gen
Petru Popescu", era W1ul "dintre
mercenarii regimului I1iescu";
- Ovidiu $incai (PDSR): "un per
sonaj rational, controlat, exce
lent pentru interfata pe care e
bine ca un partid mafiot sa ~i-o
asigure c1nd da ochii cu lumea";
- Emil Constantinescu: in dezba
terea controversatului studiu era
"cum II ~tiu illdeob~te: pe Iinia
de mijloc"; in decembrie 1997
I-a sacrificat pe Adrian Severin
"din motive cel putin obscure";
tot atunci, "era evident cli E.C.
se Intelesese cu Petre Roman"
pentru a-I da jos din funqie pe
Severin.
lurnalul tematic al lui Ga
briel Andreescu este ~i 0 exce
lentii analiza a modului in care s-a
facut, In perioada postcomunistii,

politica cxtema a Romaniei, de la

- Consiliul Suprem de Apa
pozitiile lider ilor pillii la semnarea
rare al Tiirii (CSAT): "problema
tratatelor de veciniitate, de la stu
dezvaluirilom racute de CSAT ar
diu] competentel or di n diplomatia
fi, ca sa spun a~a, scandalul de su
romaneasca Plna la poziliile de tot
prafata. Pe acesta I-ar fi putut ve
felul fata de integrarea curo-atlan
dea oricine. Exista insa un aspect
tica. Dupa ce cite~ t i acest text, cu
al evenimentelor din 22-23 cle
gn:!u poti sa mai ai illcrederc in in
cembrie care pare mai subtil, dar
stituliile ~ i persoanele implicate in
in nici un caz mai putin scandal os.
politica internationala a Roma
ComW1icatul CSAT a fost rezl.1lta
niei. Ti se pare de la sine inteles
tul deciziei unui numar restrins de
ca se impune 0 schimbare radi
membri. Legea proprie nu pre
cala, iar cei care s-ar fi a~teptat la
vede 0 astfel de procedura. Sa
acest lucru dupa noiembrie 1996
trecem ~i peste elementul proce
au toate motive Ie sa fie dezama
dural. Dar, cerind dornnului mi
gili . Sint insii in jumalul lui An
nistru Adrian Severin sii-~i asume
dreescu institutii ale presupusului
raspunderea politica pentru situa
stat de drep t postdecembrist care
t ia creata, CSAT ~i-a depa~it l.im
nu fac fata unei analize de tip in
pede competentele. Consiliul ~i-a
stitutional, nell1cadrindu-se in
asumat un act politic echivalent
ceea ce se cheama un stat de drept.
cu demiterea ministrului de Ex
Doua exemplc slnt suficiente:
teme. EI a funqionat, prin aceastii
- Serviciul Roman de In
decizie, ca un guvern palalel. lata
fom1atii (SRI): "aveam date con
W1 precedent prin care Emil Con
crete referitoare la persoane din
stantinescu impreuna cu directorii
cadrul SRl care acuzau, in diferite
SRI ~i SlE po ate elabora rastuma
ocazii, relatiile Romaniei cu Uni
rea oricarui alt membru al Execu
unea Europeana ori NATO (exista
tivului. Tulburator era nu atit ata
un caz in evidema Comitetului
cui la echilibrul institutiilor, cit
Helsinki, 0 fata care lucra pentru
absenta reaqiei pub lice. A~a ceva
costa chiar 0 democratie ceva mai
guvem pe linia UE, anchetata la
stabila".
plingerea SRI). In investigat iile
Ar fi fost de a~teptat ca,
raute in MGldova, asupra situatiei
dupa victoria forte lor democratice
ceangailor, rna lovisem de campa
in alegerile din noiembrie 1996,
nii antimaghiare ale ofiterilor SRI.
noua putere sa foloseasca acele
Facusem analizc pentru Revista
competente din societatea civila,
Ronuina de Drepturile Omlilui,
care ar fi contribuit in mod sub
ale Rapoartelor SRI, din 1994 ~i
stantial la "curatarea" aparatului
1995. Stratcgia antidemocratica ~i
administrativ,
dar mai ales a di
anti european a a acestei institutii
plomatiei
de
fostele elemente
era u~or de demonstrat. Pentru
securiste
~i kaghebiste. Nu numai
mine, rolul SRI in lansarea curen
ca aceste elemente au continuat sa
tului extremist-JJationalist ~i a in
supravietuiasca (vezi, in acest
tegriirii Romal1iei era indubitabil.
sens, listele cu diplomati formati
A accepta Insa, dupa schimbarile
la Moscova sau Leningrad, publi
politice din noiembrie 1996, sa rii
cate de Ziua), dar oameni precum
mii prizonierul acestor forte era 0
Gabriel Andreescu au fost tinut i
vina pentru care nici unul dintre
la distanta, "oamenii pre~edinte
principalii ci~igiitori ai competi
lui" au fost doar cei care au palii
tiei din ' 96 nu putea gasi vreo
cipat in mod direct la campania
scuza";
electorala. Ei au fost rasplatiti cu

SP Dr. 62/ septembrie 1998

26

Carli ,Ji autori

posturi de consilieri prezidentiali,
de ~efi ai serviciilor de informatii,
de mini~tri etc., cu toate ca exista
oameni precum Gabriel Andrees
cu care au ramas la fel de margi
nalizati ca pe vremea guvemarii
Iliescu, eu diferen\a ca acum pu
terca nu se mai poarta agresiv cu
ei. Chiar ~i atunci dnd a fost vor
ba de aducerea in diplomatie a
unor personalitati luminoase ale
societiltii civile, de "alergatori de
cursa lunga" - cum ar fi fost cazul
Smarandei Enache - comisiile de
specialitate din pariament s-au.
comportat conform vechrtor refle
xe feseniste ~i a mentalitiitilor crip
tocomuniste. Din motive de deli
catete sufleteasca ~i de solidari
tate cu cei vota\i In decembrie
1996, Andreescu nu spune expli
cit aceste lucruri, insil poveste~te
in mod sugestiv cum a fost pastrat
la distanta in mod politicos. Dupa
cum am mai scris, cei 15.000 de
speeiali~ti ai Conventiei Democra
tice exista, dar au fost tinuti pe
margine de ciltre interese politicia
niste. Clnd vine insa yorba despre
super-speciali~ti ~i personalitati
morale de talia lui Gabriel Andre
escu, nu am nici 0 Indoiala cli mar
ginalizarea lor se leaga de teama

unora de a nu fi eclipsati.
lurnalul tematic al lui Ga

briel Andreescu are 0 Incarcilturil

atit de mare de substanta indt a-I
comenta cu atentie ar putea duce
la scrierea unei alte carti. Daca i
se poate repro~a ceva autorului
este increderea excesiva in Adrian
Severin. Desigur, dnd judecata cu
privire la cei din jur cade ca 0 ghi
lotina, este greu de crezut cil pOli
sa ramii cu prea multi prieteni.
Insa exista riscul W1ei excesive
ingaduinte fata de prieteni. Pina la
um1a insil, nici chiar Andreescu
nu ii poate trece cu vederea ami, cului sau atitudinea imorala ~i po
liticianista in cadrul mini-razbo
iului din interiorul Partidului De-

mocrat: "Inainte de a pleca, Seve

rin ne-a spus: PD nu are cum sa
mai faca parte din actualul gu
vern. (Peste doua zile ave a loc
Consiliul National.) ... (Umilit,
Severin introdusese batalia lui
personal a in hotarirea PD de a ie~i
de la guvemare. Iresponsabila,
rara scuze.)
Ce fa cern? (Renate gindea
numai din priviri.) Ce putem
face? Cursa continua.".
Din nou apare aici tema
singuratatii alergatorului de cursa
lunga. Ea este ~i morala unei ast
fel de carti: intr-o lume dominata
de cei rara scrupule, de inco~pe
tenti, rauraeatori, extremi~ti, spri
jinitori ai adevarurilor partiale ale
partidelor politice, singurii care
men tin echilibrul sint cei care se
conduc in viata dupa principii
morale, de tipul celor biblice sau
de tipul imperativului categoric
kantian. "Cei drepti" sint salvato
rii rasei umane. Ei 0 ajuta sa nu-~i
uite menirea, sa nu rataceasca
drumul. Daca Gabriel Andreescu
a fost In timpul regimului comu
nist un disident, statutul sau nu
s-a schimbat dupa caderea comu
nismului ~i instaurarea democra

tiei : intr-o lume imorala ~i cinica,

materialista ~i lipsita de scrupule,

el va ramine mereu un disident.

Ce ne facem insa cu disidentii care
sint ~i experti? In ordine pragma
tica ~i cinica, ne putem Jipsi de di
sidenti, dar nu ~i de experti! 1n
seamna ca lumea in care traim nu
este nici macar claditii pe criteriile
utilitiitii, eficientei ~i meritului per
sonal. Oare de ce fel de revolutie
este nevoie in Romania pentru ca
oamenii de tipul lui Gabriel An
dreescu - "alergatorii de cursa
lunga" - sa nu mai fie nici singuri
~i sa stea ~i la locul care Ii se
cuvine? '

Dan

27

CRISTIAN SANDACHE

Doctrina nafional-cre5tina
in Romclllia
Bucur~ti, Paideia, Colec\ia
Paideia-$tiinle, Seria "Istorie"

pag. 150, pre! ncpreciz;;(

o cercetare eu earacter mai

mult istotic dedt doctrinar
asupra doctrinei care a animat
Partidul National Cre~tin,
rezultat din fuziunea Ligii
Apararii National-Cre~tine
condusa de A.c. euza, cu
Pariidul National Agrar, fosta
fractiune desprinsa din Partidul
Poporului al mare~alului
Alexandru Avcrescu, aVlnd ca
pre~edinte pe Octavian Goga.
Cartea este putin derutanta,
deoarece se mi~cii intr-o
asemenea zona de ambiguitate
In care nu ~tii daca autorul
doar citeazil ni~te opinii de-ale
epocii sau este ~i de acord cu
ele. Astfel, In concluzia cfu1ii,
autorul apreciaza eil doctrina
national-cre~tinil apartine sferei
resentimentelor programatiee,
fiind un nationalism simplist ~i
simplificator, "argumentat
partial". Dar in momentul in
care autorul citeaza
"statisticile" vremii cu privire
la preponderenta evreilor in
anumite zone urbane, in
comert, afaceri, industrie,
presa, meserii Iiberale,
Sandache ajunge la concluzia
"cil raporturile dintre evrei ~i
romani se dovedeau suficient
de delicate fie ~i pentru faptul
ca asistam la doua mentalitati
diferite, religia avind in acest
caz 0 importanta decisiva.
Fenomenul era propriu
intregului spatiu est-central
european". Cu astfel de
judecati de valoare, cartea
poate servi drept model pentru
cum nu trebuie sa arate 0
analiza a unei doctrine politice.

PAVEL

SP Dr. 62 / septembrie 1998

Ciil}i

C a rli

\u'fOJIea incearcii sa stab i

leasdl ') i 0 vosibila legatura intre
aceste dou;' mom ente ~i incerca
rea de Jet;JL .mare a nationa l-cornu
nismu .Ii , jnceput - paradoxal _,
chiar , I momentu l deja celebrelor
Teze ~ In' ille.
Intre barea crueiala a !..arp.i
ar fl . n Ct. masurii pute rn califi ca
modI! u.l i truch ipat de Noice.
drept In m odel "culturalo-colabo
ratior. lSt "7 Cazul Noica apare, in
viziu lea 'Iuloarei, ca paradigma
tic '11r1.J intreaga gener3tle de
filo, .r. r OI; lorn care au "alunecat"

" Alc.:x. ndrn Laignel-Lavastme. Filo

sofie ~'i n l{io.'laiism. Parado.ml NOica,
Bucurq 1,. liliiturn Humanitas, 199 8:
traducer din hmbn franceza, Emanoil
Marcu.

auton'

~i mLto ri

F ilosofie a fiintei
.,
sa u fil o s ofie a natiunii?
.,

( c':lstantin Noil:a, ftlosof

("am de cullum" , cum Ii p lacea sa
se lllJtodL fineas ca), exercita 0
atraL .c .ali: tn rindul comenrarori.
lor ((lman i, cit ~ In rind ul celor
strli ':, comparabilii doar cu aeeea
a .col.:gilor sai de gen era ~ie . Em il
Ci07<"n. Mirce3 Eliade ~ i Eugen
IoneliclI. A' cxandra Laignel- La.
vasthe, :llIt oarea unOT eseuri no.
labile despre intelectualitatca ro
mant ! .~ 1, propune in cartea sa +
o abor,jare complexa a glndlt; i ~i
aCllur 1m 'I ojca, lncerctnd saga
seasc: "tllntinu itate logica Intre
textel~ 'ale fi losofice ~i politice,
pe de; 0 pa,, ~. ~i modul sau de ac
fiun t.. pr cc alta, ambcle coordo
n~te :lIl1d .nnarite de Ja momen
tu l aiI<.d illllcntului legionar pins
Ia n. ragH ~ SI! ]a Paltini ~, lmde
cree~ .i 0 \ t!nta billi "~coaUi dp
IntelllpcilJ nc" .1

~i

de la ontologic - problematizarea
fli ntei - la antic - problematiza
rea "tiin~ei - comunitaj:ii - natio
nale" . Aceasta trecere se inscrie
lntr-{) mi ~ care mull mai am pls ,
care unniire~te critica modemita
!ii, mai exact a "ra!ionaJitatii mo
derne" eu exp resiile sale - indi
vidualista ~ i IiberaHiltebnocrata ~i
fim ctionala (Noiea, asemeni lui
R eidegger, era terifiat de acel ka
ramazovian "totul este perrnis/po
sibil", "ca re a instituit primatul
exactitiirii in fata primatuJui ade
varului"), critic a care echivaleaza
la Noica e u 0 depa~ire, daca nu cu
respingere ati t a traditionalis
mul ui, ell ~i a lUodernismului
pentru 0 a treia cale, s intetizata in
spiritul prepazit,iei - llltrl/ (In ~i
catre), care sa realizeze trecerea
de la "devenirea intru de venire" la
"devenirea 1ntru fiinW '.
Lavastine degajeaza cele
doua p lanuri de-a lungul carora
Noica opereaza critica rational i
fatii modeme - cel democratic ~i
cel totalitar, democratia in viziu
nea lui Noica unnarind realizarea
neutralitatii In c10meniul politic, ~i
" abando nind Libertate a pentru
citeva libenari". Pentru Lavastine,
critica noic iana a democratiei de
pa~e~te virulentii pe cea fiicu t"
totautarismuJui - primul paradox.
De~ i total itarismul este consi de
rat, la rindul sau, 0 di mcnsiune a
m odemitatii, care atomizeaza ~ i
izoleaza indivizii (in esen~, de
Illoc ra lia j totali tarismu l fi ind
doua falete ale a(: e l ei a~ i medalii),
diferenta apare in privinra efecte
lor. Ai ci , totalitarismul ar fi, dupa
Noica, de 0 mie de ori preferabil
democratiei , oferindu-i oll1ului un

"mai bun temei meta fizic in

lume" - al doilea paradox In vizi
unea autoarei . In totalitarism , ne
voia lui "a avea", caracteristica
ol11ului dCl1l0eratic, I~i pierde sen
suI pentru a face loe Necesitati i ~i
Responsabilita!ii - evident, 0 res
ponsabilitate Si 0 necesitate care
TIU se raporteaza dedt la propria
cond iti e interioara, limitarea ex
terioara fiind totalmente de igM
rat pentru Noiea. Autoarea ur
meaza indeaproape ralionamentld
lui No ica de-a lungul textelol'
sale, expliclnd modul in care
acesta a ajuns de la critica rariunii
moderne, a individualului ~i age,
neralului, la fundament area unei
"ontologii a nationalului ". Aceas
ta trecere apare, pentru Laignel
Lavastine, dintr-o nevoie a filo
sofului de a gasi "ceva mai origi
nar dedt eul", care sa-I circum
scrie - valorile etnico-culhlrale.
Autoarea sesizeaza ~i 0 oarecare
confuzie sinonimica a filosofului
intre comunitate, noi, etnie, na
tiune, precum ~i 0 echivalare per
manema a particularului cu natio
nalul - "categorie eminamente
politica" .
Una dintre liniile de fOll a
ale caqii 0 constituie abordarea
t:omparativa a demersului lui
Constantin Noica - caracterizat
printr-un laport perpetuu cu co
munitatea national a, cu cel al filo
sofului ceh Jan Patocka - mento
rul spiritual al Chartei '77, carac
terizat de un raport cu "Iumea ca
tOI"litate". Aceasta abordare a
fost Jetern1inata la auto area fran
ceza de unele puncte comune iden
tificate In cazul eelor doi: surse
fiJosofice identice - Heidegger,
apartenell\a "Ia 0 nariune minora",
at1ata in sfera de infiuenla a
URSS, raportarea lui la com un i
tate - intr-un mod implicit, res
pectiv explicit, precum ~i critica

pe care ambii 0 fac modemitiilii.

Insa, in timp ce la Noica apare
nevoia unei raliuni orientate ori
ginar - fnlnj (in ~i catre) " sinele
largit - comunitatea") fiinla, prin
care sa fie depa~ita neutralitatea
caracteristica modemitatii, la P a
tocka aceasta depa$ire nu poate fi
realizata decit prin deschiderea
fala de celalalt, "prin solidaritate
~i cotidiani tate", inraptuiti'i in de
mopa!ie, Aici identifica autoarea
"gre~eala" lui Noica.
La filosofuJ roman, natiu
nea apare ca "supersubiect", au
toarea identificind In acest caz
soluti a la criza identitara gasita
atit de reprezentanlii filos ofiei in
terbelice, care I-au avut ca mentor
pe Nae Ionescu, cit ~i de proto
croni~tii ~aptezeci~ti, care cautau
o baza de legitimare a comunis
mului roman. Laignel-Lavastine
observa aie i, in cea cel pri ve~te
pe Noica, un al treilea parado x
un apiiriitor a1 individualismului
refera soluf!i ce sen'esc cauza
" omogeniziiri i sociale ~i nati ona
Ie" -, ceea ce detcrminii !imitarea
criticii noiciene, a modemrtiilll de
catre nationalism.
Partea a doua a caqi.i se
ocupa de discemerea modului in
care Noica a incercat sa lege di
m ensiunea trecutului de cea a vii
torului, autoarea anah zind texte
din anii '30, care dovedesc ambi
lia filosofului roman "de a e!abora
o filosofie a colectivismului ca
raspuns la criza civilizatiei mo
deme". Analiza autoarei nu se li
miteaza insa doar la interpretarea
acestora, ci incearca gasirea unei
corela!ii cu intreg contextul aniloT
'20-30, clnd Tinara Generatie se
simfea investita cu 0 misiune is
torica, revolulionara In fond- "a
crea un nou tip de pop or, un om
nou".3 Intreaga perioada interbe
Iica, al carei reprezentant este ~i

Noiea, este stTabiituta de "tearna

pentru existenfa com uniHit ii" , de
nevoia de defin.ire a etniei, a co
munitatii . a unei existen~e auten
tice. Lavastine giise::>te 0 legatura
intre De caela, lucrare de filo soii e
generaJa, ~i scrieriJe legionare ale
lui Noie a di n anil '40, arn bele
"inglobin d" indlvidul In corpul
natiunii, iDdi viuualu.l in general ,
U ltima parte a carP i in
cearca sa gaseasca LIn sens filo
sofic optiunii culturaliste a lui
Noica sub comunism (a valorii
soteriologice conferite de Noica
culturii) ~i modu l In care aceasla
alegere este consecventa gindirii
noiciene a anil or ' 30. Autoarea re
curge ~i de aceastii data la com
paratia NoicalPatocka, la di feren
t3 dintre " optica culturalista".
car acteristica primului, ~i ceil
" disidenUi''. caracteristica ce lui
de-al doilea. In timp ce Noica lJ
desconsidera pe disidenti. vazin
du-i ca inautentici, dupl ic itari P a
toeka eOI) &idc"a dl. disldenra con
fe ra lib ertalii un sens negariv - a
spune "nu" - , aecentul cailnd in
cazul fiJ osofuJui ceh pe ncvoia de
responsabilitate pn n civism. La
vastine ideutifica aic i un ali para
dox noieian - daca grija pentru
cetate este opusa grijii p entn! su
et $i daca eel care se intereseaza
de binele altora esle victima lIDor
iluzii, atunci de ce i se a tri buie 0
losofiei 0 m isiune de sch imbare a
lumii?
Teoretizarea romanitiifii
Iacuta de Noica este punctul final
al analizei eseistej franeeze, care
iucearca sa traseze Iinia abia per
ceptibiHi dintre cultUl'al ism $i ro
manism, operata de fi losoful ro
man dupa 1976 (amintinl
pri
ma Iucrare care legitima protocro
nismul a fost scrisa in 1974 ~ i a
apaqinut lui Edgar Papu). Pracric
in aceasta filosofie a romiinismu

ca

29
SP . II

~I)rie

] 998

28

11Ii, il " di.!'e rentei mOI,ern!ti ,ii eu

tradip ' . A ecas t~ din unn; m i~
care esre .. xclusrvii 'l!1'ntui lli TO
'11aneS C, '~a re se desc"ldc .. a n i
m eni aItu'" ciltre JT'('der ., itate ,

oastrlnd 11' acela ~i t i IIp If gatura

orofu~lda cu trad,tw. \iel apare,
'n viziunt'a aUIOa ri.' , un ultim
oaradl)x 'lo ician - CUI! se no! sin
croniza at:! de bint: romiinilihca
'radilia, stagnarea - l'U tell., :ca
desch ~ d erca, modem!! :ca .
Conc luzule ciir.__ de f 13 in
ceardi. sa trasez\ eS(,:ltn. gmd irii
.ui Nciea - data c'c i ' ll.-, "lDte
Jigibil doar In limL.J ronuina",
care pe lInga simbo' ., :c ' ce i-a
fost atribu ita in scrit.: iJe d inee
put a Ie fiJosofului fOmHn. cupiitii
In teMele din anii .SO, si 0 alta
sernrclicajie - de!'chic1e dc{)potri
va -UT:i versalul s' autl,hlomtl " ca
derivat aJ pozi tiei ROma ntt.'1 '-lIIru
dotJ3 lumi. Orient Si Ocddent" . in
aeest mod apare Ia K 'ca, ~ .1l1si
deTa autoarea, irves' rea F 1m
niei cu 0 misiune isto:il.ii \n uro
pa - cheia fe bri lclor ciiuta.'1 din
anii '20-30, sol ulja I? do;i'1la de
depa~ire a fateteJor moJem l atE
demoerap.n totalitarismul.
Desi nu putem echivala
neutralitatea un Ul cerc'!tiitQ( in is
!oria ideiJ0r POhlll'l> t u si t ll1.rea s
dans Ie vrai, totu~j . in I' 7.U I in
erprctam operei l,>i actl j ' unu i
mteleetual atit de ap n pint sufle
re~te actualei elile cuLura e ~i afit
de eontroversat ;lrceum .'-loica,
distanta serve$te acuratc\ cl ~i
obiectivi tath analizci.
Alex andra LaIfnc!- L" vas
tine realizeazii p n ma ~i 1;(; mai
amp la luerare care rr'Jtea a in
mod sistematic gi nd: re~ lui Con
stantin Noica, p unind 0 in lega
~ ura eu modul sau de I :'.pOrt.l.re la
lwnea con creta, in ac -st d4:mers
fEnd in mod sigu r a." ~ta oe dis
!anj'a de la care prive~

si

SP Dr. 62 / septem 'lrje 1998

Carli $i autori
Spre deosebire de alte lu
cran scrise pina acum despre
Constantin Noica, care fie se cen

trau pe personalitatea filosofului,

fie abordau in mod unilateral
gin dire a sa, in cmiea Alexandrei
Laignel-Lavastine gasim 0 apro
piere nepasionala, obiecti va ba
zata pe cercetarea tuturor scrie
rilor lui Noica ~i despre Noica, de
la scrisori, publicatii ale vremii,
interviuri, recenzii, jumale, studii ,
articole, toate legate In mod subtil
de luarile de pozitie ~i de modul
de viara ale filosofului , care con
tribuie la creionarea portretului
unui personaj deosebit de fasci
nant ~i controvers at.

An d r a

LAZAROIU

N OTE:

1. Despre " ~coala" filosofului Con

stantin Noica, vezl ultimul capitol
din Katherine Verdery, Compromis
~i reziSlen{a, eu/tura romalla sub
Ce{lU.~eSCll, Bucure~ti , Editura Hu
manitas, 1994.

2: Aceasta ip0teza este avansata ~i

analizatii ~i de Adrian Marino in
Po/itiea ~i Cullura. Pentru 0 noua
eU/lUra romana, Ia~i, Editura Po
lirom, 1996.
3. Pentru 0 analiza a mitologiei po
litice a perioadei ani lor '30, vezi
Dan Pavel, Eliea lui Adam. Sau de
ee rescriem iSloria, Bucure~ti, Edi
tura Du Style, 1995), capitolul in
titulat "Tirania intelighentiei".

Carti :;1 m a ori

Sep ararea adevaru illi

d e :fabul atie
in arhiv e
,
Are dreptate Alex. Mihai
Stoenescu sa sustina in carte a * sa
ca, in iunie 1940, impotriva Ro
maniei ~i a poporului roman s-a
inraptuit 0 agresiune armata din
partea Uniunii Sovietice. Aceasta
agresiune armata s-a realizat prin
participarea directa a Germaniei,
care a instigat ~i sustinut Ungaria
~i Bulgaria in pretenriile lor teli
toriale, ceea ce a condus la Dicta
tul de la Viena ~i la pierderea ju
detelor Caliacra ~i Durostor din
sudul Dobrogei.
Pe de alta parte, clasa po
litica din Romania nu ~i-a strins
rindurile pentru salvarea interese-
lor nationale, racind astfel jocul
inamicilor tarii. tn acele momente
de cumpana ale istoriei, clasa
politica s-a coalizat impotriva re
gelui Carol al II-lea pentru a-I
compromite ~i a-I obliga sa abdice
- nu conta pretul care tara 11 pla
tea. Nici fostul monarh nu a
actionat in interesul tani. Intere
sele de clan au prevalat in fata
intereselor rani. Acesta e diferenta
intre reactia eroica a finlandezilor
grupari i~ jurul lui Manerhaim ~i
tragi-comedia Consiliilor de Co
roana din vara anului 1940.
Indepartarea deopotriva a
clasei politice ~i a regelui Carol al
II-lea de la apararea indepen
dentei, suveranitatii ~i integritatii
teri tori ale a necesi tat pregatirea
unei diversiuni in perspectiva fur
tunii care se apropia. Iar aceasta
diversiune nu era alta decit a gasi
traditionalul tap ispa~itor, la moda
atunci - populatia evreiasca. in mai
1940, guvemul Tatarascu aproba
planurile "Mircea" ~i "Tudor", de
evacuare a teritoriilor din estul
Tarii in cazul unor agresiuni so vie-

Alex. Mihai Stoenescu, Armata,

evreii, Bucure~ti, Editura
Rao, 1998

Mare~alul ~i

SP nr. 62 / septembrie 1998

30

. tice. Dupa ce sint enumerate con

ditiile in care se evacueaza teri
toriile, planurile prevad: "Popu
latia minoritara nesimpatizanta
ramine pe loc"; di prin Popuialie
nesimpatizanta se intcleg evreii 0
dovede~te legea din 8 august 1940
a noului guvern Giugartu.
Existen!a planurilor "Mir
cea" ~i "Tudor" scoate la iveala
unele realita!i de necontestat:
- prima, in mai 1940: guvcrnul,
consilierii politici ~i militari
erau informati de iminenta
agresiunii sovietice.
- a doua, hotarirea de a parasi
teritoriul national era deja luata
(supraevaluind potenlialul agre
sorului).
- a treia era hotarirea de a nu
permite evreilor evacuarea in
Romania dincolo de Prut.
Si atunci, rna intreb cu ce
drept, In volun1, se pune la indo
iala veridicitatea relatiirilor Dr.
Safran privind intllnirea din 26
iunie cu ministrul Ghelmegeanu.
Nici afirmatia de la pagina 103,
privind evacuarea multor evrei in
Vechiul Regat, nu este veridica il1
trucit prevederile planurilor "Mir
cea" ~i "Tudor" trebuiau sa fie res
pectate de unitatile de jandanni.
Tirziu, la sfir~itul anului 1943 ,
primul guvernator al Bucovinei,
generalul Dragalina, a inca1cat or
dinul pe propria raspundere.
Neindoielnic, din rindurile popu
latiei evreie~ti din Basarabia ~i
Bucovina de Nord un numar de
etnici evrei ~i-au manifestat sim
patia pentru agresorul sovietic. Sint
de acord ca manifestarea acestei
simpatii a luat uneori 0 forma vio
lenta. Dar, de aici ~i pina la cul
pabilizarea intregii populatii evre
ie~ti din Basarabia ~~ Bucovina de
Nord este 0 cale lunga. La 10 no
iembrie 1941, Jacques Truelle,
ambasadorul francez la Bucure~ti,

raporta guvernului de la Vichy

situaria masurilor anti-evreie~ti'
ale guvemului Antonescu. Din a
cest raport slnt obligat sa citez: "se
considera ca acuzatiile formulate
de Antonescu la adresa evreilor
nu sint deloc intemeiate; daca s
au produs numeroase incidenfe cu
ocazia evacuarii Basarabiei ~i Bu
covinei in 1940, este stabilit ca
evrei i nu sint singurii care au par
ticipat la ele, ci toata drojdia ro
11laneasca din aceste provincii, pre
cum ~i minoritarii ucraineni, ru~i
si altii s-au alatuntt evreilor pentru
a insulta regimentele romane~ti ce
se retrageau rara sa lupte".
In ~edin!a Consiliului de
Mini~tri din 16 noiembrie 1943,
Ion Antonescu racea 0 serie de
afirmatii care conflTmau relatarile
ambasadorului Truelle: "cind am
venit acolo (in Basarabia ~i Bu
covina de Nord - n. T W) ne-am
gasit in fata unor reclamatii lara
de sfir~it, in care se arata ca peste
40.000 de ticalo~i din aceasta pro
vincie se racusera ill timpul ocu
patiei ruse~ti mai ru~i dech ru~ii
. .. Am fost in fata acestei pro
~Ieme ~i daca pedeapsa era capi
tala, mai aveam inca 50.000 sau
100.000 de nenorociri. Si atunci
nu am vrut sa-i pedepsesc ~i am
aplicat clemen!a ca ~i in cazul
legionarilor". Si legionarii ~i cola
borationi~tii din rindul populatiei
romane~ti cre~tine au stat cite va
luni internati la One~ti. Nu cunosc
ca un singur caz al vreunui
colaborationist autentic de origine
evreiasca sa fi fost judecat de 0
Curte Martiala. Observatia este
valabila ~i pentru pogromul de la
Ia~i . (Acolo unde au existat cola
borationi~ti adeviirati, cum a fost
cazul la Constanta, Curtea Mar
tiala I-a judecat pe Filimon Sirbu.)
In schimb 11lii, zeci de mii de evrei
(fcmei, bamni, copii) au fost de
portati sau uci~i ill Transnistria
tara judecata.
Uti].izarea unor surse docu
mentare indoielnice este un alt as
pect pe ca,re 11 semnalez. Unele
informa!ii citate provin din volu-

mul 0 istorie a Ronuiniei, de Kurt

W Treptow, i~;toric stabilit la Ia~i
~i avind In arborele gencalogic
origine gennana, dar ~ i ameri
cana. Partizanatul domnului Trep
tow reiese din caracterizarea pe
care domnia sa 0 face liderului le
gionar Comeliu Codreal1u: "Co
dreanu a fost un Fat-Frumos care
a cucerit inimile poporului san .. .
Codreanu a fost un tribull III ima
ginatia romanilor, atH un martir,
cit ~i till profet". In aceste condi
tii, marturisirile alltie v reie~ti ale
unui partizan al Mi$carii legio
nare pot fi luate in seamii?
In carte sint citate referiri
privind colaborarea evreilor Cll
inamicul provenind de la Biroul
Statistic Ia~i ~i purtind semnatura:
locotenent-colonel Palade. Detinem
rapo31ie ulterioare, in care numele
locotenent-colouelului Palade este
asociat cu deportari i execu!ii ale
populatiei e vrei e~ti . Si atunci?!
Legat de utilizarea unor astfel de
surse de docu11lentare mentionez
ca serviciile secrete, in special
cele sovietic ~i german, practicau
dczinfonnarea in mod intentionat.
Este plauzibil ca ~i Siguranta ~i
Securitatea romaneasca sa fi prac
ticat astfel de activitati. Nu putem
fi de acord nici cu cifrele vehicu
late privind pierderile suferite de
armata romana in cursul retragerii
din Basarabia ~i Bucovina de Nord.
Chiar daca prin metoda matema
tica de reducere la absurd intreaga
populatie evreiasca ar fi ab'Tesat
armata romana, nu se puteau di::;
truge, in cinci zile de retragere,
efective a 4 divizii, dnd in con
fruntarea din Basarabia din 1941
am avut 5.000 de morti. Adevarul
este ca, din cauza panicii, zeci de
mii de sol dati basarabeni ~i buco
vineni cre~tin-ortodoc $ i au dezer
tat. Trebuie mentionat ca, rara cu
rajul ~i abnegatia generalului Pan
tazi, ru~ii acaparau Galatii. De
altfel, in discutiile dintre ambasa
dorul Romaniei la Moscova ~i
adjunctul ministrului de exteme
Decanozav, sovieticii au mentionat
posibilitatea ocuparii Galatiului.

31

semnaleaza ~i ambasadorul
Gafencu.

Referitor Ie relatarile pri

vind evenimentele singeroase de
la Soroca, sillt citate documente
pre cum ca avocatul evreu Flexor
I-ar fi ucis pe comisarul de politie
Murafa. Sa-mi fie pennis sa citez
un comentariu al publicistului
Mihai Pelin, din volumul Le
genda ~i adeviir: "0 alta surpriza
am avut-o cind am cercetat cu
atentie presa bucure~teana din
toamna lui 1940 ~i I-am gasit pe
fostul comisar Murafa enumerat
printre participantii la un parastas
la Manastirea Antim. Cu alte cu
vinte, Vladimir Murafa nu fusese
asasinat la Soroca, ci se refugiase
~i el, ~i avocatul evreu Flexor nu
era asasin. De altfel, din documen
tele pe care Ie-am consultat ul
terior rezulta ca Flexor nu era nici
macar comunist. Dimpotriva, prin
1946 - 1947, organele Sigurantei,
din ce 'in ce mai profund infiltrate
de comun'i~ti, ir urmareau foarte
strins pentru actiuni sioniste ~i
pentru organizarea trecerii clan
destine a unor evrei din Uniunea
Sovietica pe teritoriul romanesc".
Nici in ceea ce prive~te
istoria contributiei bane~ti a evre
ilor la razboi, datele nu corespund
realitatii. Ca unul care a trait in
acele zile in prejma dr. Filderman,
~tiu ca Ion Antonescu a cerut in
1943 0 contributie de 2 miliarde
de lei, iar fostul lider evreu a
asigurat doar 740 milioane . Mihai
Antonescu ~i dr. Ghingold i-au
sugerat lui Ion Aritonescu sa-l
ameninte pe Filderman cu de
portarea in Transnistria. Ion An
tonescu s-a grabit sa dispuna de
portarea. Cum ~i de ce :;-a intors
Fildelman din deportare, asta tine
de omenia romaneasca ~i imi re
zerv drepml de a-I povesti citito
rilor ulterior.
Cred 'insa ca cea mai grava
acuzatie inserata in cartea in
cauza, ~i nici macar comentata,
este aceea ca membrii Federatiei
Comunitatilor evreie~ti din Ve
chiul Regat au sarbatorit pierde-

SP nr. 62 / septembrie 1998

Carti $i autori
Carti ,<;i autori
fea Basanibiei ~ i Bucovinei . Tot
atit de grava m i se pare ~i caracte
rizarea declaratiei din 12 iulie
1940 a condud itorilor comunitatii
evre ie ~ti din Vcchiul Regat ca
ilind conj unctural a.
Fa~a de aceste acuzatii,
sint obligat sa citez declara!ia dr.
Fildem1an, publicata in ziarul
Curierul izraelit, din 28 aprilie
193 7, priv ind poziria evreilor fata
de comunism, atunci cind se con
tura tesiitura de a-i gasi pe evrei
vinovati de dezastrul tarii ~i se
Incheiau pacte electorale cu extre
mi~ti i legionari . Citez: "Ce avem
noi comun cu aceasta doctrina?
Nimic! Doctrina mozaica este eea
mai individualista, cea mai con
servatoare, cea mai riguros re
ligioasa ... Sa fim judecati indivi-
dual, llU colectiv .. . comunismul
nu respectii religia ... evreii nu pot
deci sa fie c omuni~ti . Numai cei
care au pierdut sentimentul reli
giei ~i au incetat a fi evrei pot de
veni comuni~ti". De fapt, intreaga
cuvintare din care am citat este un
rechizitoriu $i propun revistei
Sfera Politicii sa-I publice inte
gral . Stau la dispozitie cu textul.
Cum spatiul nu-mi permite
sa continuu analiza, voi incheia
aici, nu inainter insa de a remarca
faptul ca Alex. Mihai Stoenescu a
fost bine intentionat scriind acest
volum, fiind printre primii autori
neevrei din Romania care recu
nosc $i eondarnna Holocaustul.
M entionam, totu~i, ca informatii
Ie prelucrate provin dintr-o epoeii
~i de la ni~te persoane care aveau
nevoie de justificari pentru pro
pria lor indiferentii fata de idea
Iurile n ationale. Au fost vremuri
care au mareat sclavia $i maretia
rom ani lor timp de jumatate de
veae. Din respect pentru toti oa
menii acestui pamint romanese,
majoritari sau minoritari, trebuie
sa separam adevarul de fabulatie
- $i vreau sa cred cii 0 va face
chiar domnul Stoeneseu.

Teodor

WEXLER

Liberalislllul~

intre
succese ~i iluzii?

Numai cre$tin-democratia
este capabila sa asigure un vii tor
fericit Romaniei ... sau numai
social-democratia .. . , se intimpla
sa-i auzim adesea afmnind pe li
derii no~tri politici. Cam in aee
la~i timp eu asumarea unor ase
menea generoase credinte, aee
lea~i voci nu se sfiesc sa argumen
teze cu idei care se bat cap in cap
intre ele $i toate la un loc cu idea
luI clamat. Ni se explica, de pilda,
cii in Romania orientarile doctri
nare sint irelevante in viata poli
tica realii, electoratul fiind incapa
bil sa-$i recunoasca interesele po
trivit unor optiuni politice mai ela
borate, dar ~i cii actuala coalitie
aflata la putere ar fi una "toxicii",
tocmai din cauza unor asemenea
orientari ireconciliabile. Acqti
politicieni, care vorbesc de nevoia
consolidiirii unui putemic curent
liberal, a unuia social-democrat
etc., sustin ca epoca delimitarilor
doctrinare stricte este revolutii $i
viid solutia in ceea ce ei denumesc
pragmatism ~ . a . m.d . S-ar spune,
pomind de la asemenea afilmatii,
ca politicienii nO$tri, in loc sa-~i
afmne cu claritate ~i consecventii
credinta politica ~i, eventual, sa 0
unncze, profeseaza mai degraba
ca anali~ti, preferind sa scrie ei
in~i~i editoriale dubitative pe mar
ginea propriilor declaratii ~i acti
uni. Un asemenea comportament
nu este doar parte a unei vieti po
litice tinzind sa se confunde cu
propriul ei acompaniament dis
cursiv, ci ~i expresia unei gindiri
politice nesigure ~i, uneori, de-a

Adran Paul Iliescu, Liberalismul

fntre sllccese ~i iluzii, Bucure~ti , Edi
tura All, 1988.

SP or. 62 / septembrie 1998

dreptul confuze. Chiar de curind,

cineva a avut taria sa rasfoiasca
programele partidelor ~i diferite
texte politice ale un or lideri ~i a
gasit numeroase exemple de in
congruenta, unele de-a dreptu[ co
rnice, cu teze elementare ale doc
trinei care, ar fi fost de presupus,
Ie stau la bazii.
Este adevarat ca viata po li
tica nu se confunda cu 0 sala de
concerte $i, in consecinta, coe
renta unui discurs politic nu se ur
mare~te cu pattitura in fata. Nici
chiar bibliografia la zi nu repre
zinta 0 garanfie pentru 0 politicii
sau alta, cum nici excelenta teore
tica nu poate tine loc de traditie,
de experientii sau de vocatie po li
tica. Dar, lipsita de un trecut mai
apropiat in stare sa-i ofere prece
dente ~i un numar minim de idei
probate, politica romaneasca are a
se inspira, vrind-nevrind, din teo
rii ~i proiectii istorice. Oridt am fi
de intelegatori, nu se poate sa nu
a~teptam de la cei care se reven
dica de la anumite doctrine poli
tice , de vreme ce se legitimeaza in
numele lor, ~i 0 oarecare cunoa~
tere a acestora. Cei care se pretind
liberali, cel putin ei, pot giisi ase
menea repere in lucrarea lui
Adrian-Paul Iliescu, aparutii in
acest an la Editura All. Nu cred ca
gre~esc neaparat a~ezind in acest
context cartea lui A.-P' lliescu, cu
atit mai mult cu dt ea este integra
ta colectiei " Initiere In politica",
pe care 0 coordoneaza cmar auto
rul, avind ~i toate calitiitile nece
sare unei audiente mai largi: cu
prindere ~i sistematizare proble

matica ~i 0 expunere limpede ~i

neincarcati'i de tapaj bibliografic.
In aceastii recenzie mii voi opri
tnsa doar asupra unor aspecte care

lin de constructia teoretica a car

tii, evidentiind unul dintre moti
vele culturale recurente de-a lun
gul textului.
Adrian-Paul lliescu este
profesor la Facultatea de Filosofie
a Universitiitii din Bucure$ti ~i
~eful Catedrei de filosofie politica
~i morala. In ultimii ani , el s-a In
departat de preocuparile sale mai
vechi, legate de teoria $tiintei ~i
filosofia limbajului, $i s-a dedicat
filosofiei politice, raminind con
secvent insa metodologiei primei
sale optiuni. In acest ultim dome
niu, a pUblicat mai multe traduceri
(1. Stuart Mill, M. Oakeshott), cu
legeri de texte (Limitele puterii) ~i
un excelent volum cu titlul COIl
servatorismul anglo-saxon . Nu e
clar daca programul siiu uffi1are~
te analiza principalelor curente
politice, dar intrudt studiul de fatii
uffi1eaza celui despre conservato
rism, putem presupune ceva ase
manator. Daca lucrurile stau ast
fel, ar fi yorba nu doar de un pro
gram util in contextul preocupii
rilor de fiFosofie politica de la noi,
dar $i de unul semnificativ ca in
treprindere teoretica.
~i

Liberalismul intre succese

iluzii intenlioneaza 0 prezentare

critica a filosofiei ~i gindirii poli

tice liberale. Sau, mai curind , a
principalei teme a gindirii libera
Ie, A.-P. lliescu staruind cu precii
dere asupra imaginarului concep
tual, valoric ~i problematic libe
ral, pre cum ~i asupra argumente
lor sale de baza. Concepteli ~i va
lorile liberale sint configurate sub
fOffi1a unui sistem unitar, in timp
ce argumentele pe care se sprijina
punctul de vedere liberal sint mai
degraba fixate istoric. Primele se
refera la conceptia liberala des pre
libertate, individualism, proprie
tate, stat, liberii concurenla, egali
tate, dreptate, asistenta ~i protec
tie sociala $i toleranta (capitolul
"Liberalismul ~i succesele sale"),
iar ultimele la starea natural a,

contractu I social , regimul politic,

piala libera ca mina invizibila,
statuI 111 inimal , distinctia intre
sfera publica ~i cea privata, dis
persarea puterii ~i libertarianism
(capitolul "Fundamentele doctri
nei liberale) . Acest ansamblu se
constituie intr-un tablou cuprinza
tor, incadrat de un capitol final ,
"Iluziile liberalismului", tablou ce
sugereaza imaginea unei unitati
pronuntate a gindirii liberale; in
pofida diferentelor existente, men
lionate de altfel de autor, intre ten
dintele sau intre momentele evo
lutiei acesteia.
Cred ca dOlla sin! ratiunile
privilegierii unei asemenea un i
tali . Prima tine de organizarea
"premedi tata" a materialului in
vederea criticii. A considera drept
neproblcmatice diferentele dintre
liberalismul politic ~i Iiberalismul
economic, de exemplu, cel pUlin
din perspectiva istorica, nu e de
mirare in cazul unui critic care nu
se intereseaza de caJitatea ~i vari
etatea fonnelor ~i a materialului
de constructie, ci dimpotriva, lin
te~te la fundamente. Unitatea se
potrive$te mai bine unei conceptii
caracterizatc in ultimul capitol al
ciirtii prin rationalism, algorit
mizare sau fundationism . A doua
raliune este, sa spunem a~a, una
pozitivii. A.-P. lliescu merge mai
departe dedt T.P. Neil - care des
partea ceea ce autorul carri; de fata
numc~te liberalism ecumenic, ca
atitudine in fat a vietii, de libera
lismul in sens sectar, ca doctrina
politica - sau dedt Dworkin
care vede in liberalism un fel de
political morality, accentuind di
mensiunea culturala in judecarea
acestuia, vadita in a~a-numitele
sale succese. Succesul liberal nu
trebuie interpretat in sensu I efici
entei politice, ci mai degraba in
senSul influentei cultural-covir~i
toare a ideilor sale.
viziunea sa, contributia
liberala nu este una limitat poli-

ti~ii , ci una mardnd in adincime

configuratia ~i mentalitatea soc ie
tatilor de tip european. De aceea,
liberalismul nu se inIati~eaza ca
un curent politic sau de gindire
printre altele, ci ca 0 deteffi1inanta
cultural a a societatii modeme, ba
chiar, pare-se, ca 0 componentii
esentiala a ceea ce numim moder
nitate sau modern. In acest sens,
este interesant de unnarit prezen
tarea temei liberale a proprietalii
in cali tate de element al moder
nitalii. Afiffi1atia lui Machiavelli
potrivit careia este bine ca prin
cipele sa evite deposedarea supu
~ilor de avere, pentru ca omul uita
mai degraba moartea propriului
tata dedt pierderea averii, este
inleleasa ca un moment de rupturii
~i prim simptom al modemitafii,
al indepa11iirii de valorile tradi
tionale. A avea, a detine bunuri,
nu este mai important dedt a fi;
dar, in in!erpretarea liberalii, care
~i-a pus amprenta asupra moder
nitatii, a fi propriul tau stapin ~i a
detine bazele acestei stapiniri este
mai important dedt a supravierui,
ceea ce ~i explica revolta $i actiu
nea omului modem impotriva ori
ciirui tip de supunere, a dictaturii
sau dominatiei straine - scrie A.-P.
Iliescu. in plus, cel mai important
argument in favoarea proprietalii
este valoarea acesteia de garant al
libertatii , ea asigurind detinatoru
lui ei independenta ~i posibilitatea
de a se bucura de drepturile sale in
mediul modernitiitii. Explicatia
constii in aceea ca intr-o societate
de piata, pentru exercitarea orica
rui drept, cetateanul are nevoie de
resurse materiale, financiare, in
forn1atii etc., drepturile fiind exer
citate pe cai ~i in modalitati care
solicitii plali ~i, in general, re
surse. De exemplu, oPliunea poli
tica liberii necesita infoffi1area $i

accesuJ la mijloacele de infor

mare, justitia plata catre avocat
etc. Libertatea sau, cel pUlin, po
sibili tatea de a beneficia de liber
tate se cumpara.

32
33

SP Dr. 62 / septembrie 1998

Carli $i autori
Aceasta aproape identitate
modem-liberalism marcheazii ~i
ultimul capitol al cartii, cel consa
crat iluziilor liberalismului , ;;i nu
doar iluzi ilor acestuia, ci ~i pro
priilor noastre iluzii despre libera
lism. Apusul modernismului pare
sa fie ~i unul al liberalismului, In
pofida realizarii unora dintre pro
fetiile liberale ~i , In primul rind, a
celor legate de comunisll1. Daca
apreclerile liberale Cll privire la
comunism s-au do vedit corecte susline A.-P. lliescu -, aceasta se
datoreaza clarviziunii cu care au
prevazut efectele monopolizarii
puterii in statui colectivist ~i in
nici un caz valabilitafii absolute a
principiilor filosofice ale doctri
nei liberale. Previziunile liberale
cu privire la comunism nu pro
beaza puterea sa teoretica. Ele sint
explicabile prin extrapolarea criti
cii liberalismului ciasic la adresa
abolutismului intr-un context re
simtit ca asemanatcr. In ace la~ i
timp, plauzibilitatea diferitelor so
lutii liberale apare pe fondul com
paraliei ~i opunerii lor altor solUlii
- in cazul nostru, in special comu
niste -, liberalism ul beneficiind
de pe tlflna simplificarilor, carac
terului utopic sau indezirabil ,
daca ar fi sa ne gindim la fascism,
al acestora. Sco!ind In eviden13 li
mitele liberalismului, Ili cscu pro
pune 0 indepartare de acesta care
sa mi echivaleze insa cu despar. tirea de valorile ;;i aspiratiile sale,
imparta;;ite de altfel ~i de alte ori
entari politice ~i morala globala,
de solutiile sale a~a-zicind ratio
nale ~i recomandate drept panaceu.
Nu de pUline ori, aratlnd slabi
ciunile liberalismului, fraza lui
Iliescu pare sa fie aceea a unui ad
versar de neimpacat. Trebuie sa
subliniez, totu~i. ca si tuarea poli
tica de pe care se intreprinde a
ceasta critica apartine In mod evi
dent continuumului conservator
liberal. Analiza iluziilor despre li
beralism, binevenita !ii Indrepta-

lita, este insolita de una a ceea ce

au torul considera a fi un adevarat
catehism liberal al dezvoltarii spon
tane, al dereglementarii , al statu
lui minimal ~i al perrnisivitalii .
De acum, discursul teore
tic il11plete~te mai strins argumen
tele epistemologice cu unele pe
care le-a~ numi sociologizante, In
incercarea de a reu~i 0 piasa fara
scapare pentru concepti a liberala
~i pretentiile ei: preten\iile cogni
tive (iluzia ralionalista), pretentii
Ie eficien!ei (iluzia algoritmi
zarii) , pretenliile universalita\ii
(il uzia fundalionista), pretenlia
infailibiliH'ilii individului (iluzia
individualista) !ii pretenliile pre
zervarii spontaneitalii fenomene
lor vietii sociale (iluzia neutralis
l11ului). De exemplu, pentru a su
gera tipul de analiza practicat, pre
supozilia rationalista liberala po
trivit careia explicarea fenomene
lor sociale este posibila pe baza
de modele generale sau pornind
de la probleme tipice impinge ca
tre reductionism, teoretic vorbind,
iar ideea cii diferitele aranjamente
intrinsec rationale (cum ar fi insti
wliile) ar func!iona cu succes ori
unde re\eta este aplicata corect e
infirmata de practica. Una dintre
situatiile care probeaza 0 aseme
nea apreciere este cea a plingerii
depusa de catre parinlii unui elev
necatolic, din Bavaria, la Curtea
Constitutionala, cu privire la exis
tenta unui crucifix Intr-o clasa de
~coalii, pe motiv ca prezenla aces
tuia leza sensibilitatea copilului
lor. Curtea s-a pronunpt mai mtli
In favoarea reciamanlilor, pentru
ca, mai apoi, linind cont de pro
testele comunitalii catolice majo
ritare, sa revina !ii sa recomande,
dar in mod neobligatoriu, inde
partarea acestuia. Ceea ce inseam
na ca intel egerea liberta!ii ca ne
lezare a intereselor celorlalti de
pinde de semnificalia pe care 0 au
evenimentele in interiorul comu
nitatii. Astfel, daca pentru unii

SP or. 62/ septembrie 1998

34

Carli $i autori
membri ai comunitatii evenimen
te anume pot constitui vatamari,
pentru allii, a$a cum a reie$it din
relatarea cazului menlionat, aces
tea ar putea reprezenta chiar con
ditii ale vielii publice.
Este previzibil ca un adept
consecvent alliberalismului nu va
accepta cu u$urinta asemenea opi
nii ~i va oferi, la rindul siiu, con
traargumente plauzibile. Libera
lismul fntre succese ,~i iluzii , mai

ales cu acest ultim capitol, repre

zinta ins a pentru posibilii ei critici
~i oponenti 0 baza incitanta de
discutii , cu muite idei originale
sau care, in orice caz, nu sint pre
luate de-a gata. Din acest punct de
vedere, studiullui A.-P. Iliescu re
prezinta una dintre acele lucrari
filosofice romane~ti care nu se li
miteaza la sistematizarea sau ba
nalizarea unei literaturi pe 0 tema
data, ci dezvolta 0 problematica
bine delimitata intr-un mod vi u $i
atragator.
In ceea ce rna prive~te, eu
a~ adauga sintagmei liberalismul
intre succese ~i iluzii semnul in
trebarii ~i 0 vi rgula dupa cuvintul
"liberalism" pentru a-i imprima
un anume caracter retoric. Obiec
tez, de asemenea, In privinla uno
ra dintre acuzele aduse caracteris
ticilor forrnale ale liberalismului,
cum ar fi rationalismul, fundalio
nismul sau chestiunea algoritmi
zarii , deoarece cred ca ele caracte
rizeaza mai toate concep~iile poli
tice contemporane, poate cu anu
mite retineri In ceea ce prive~te
conservatorismul , dar slnt de
acord cu amendarea interpretari
lor abuzive ale unor principii ale
sale, cum ar fi cele sugerate In
analiza lui A.-p' Iliescu In lega
tura cu toleranp, care Inceardi sa
duca mai departe, sub un alt stin
dard, radicalisme de stinga.

Romulus
BRiNCOVEANU

De:fectori
~i spioni corupt i
Reteaua Caraman I ~i de
pe aqiunile serviciilor secrete ale
fectiunea generalului Ion Mihai
regimului comunist din Romania,
Pa~epa au fost cele doua episoade . dar au pus, In acela~i timp , in
din istoria serviciului roman de
circulalie numeroase puncte de
spionaj care s-au bucurat de cea
vedere partizane sau inforrnatii
mai larga notorietate pe plan in
eronate.
ternational. Cel dintli a fost con
Recenta lucrare a lui Mi
siderat, in Occident, drept una
hai Pel in privind activitatea ser
dintre marile lovituri date de Est
viciului de spionaj in perioada
Vestului in cadrul Razboiului
1955-1980 este prima cercetare
Rece; fuga in SUA a generalului
intemeiata pe 0 baza documentara
Pacepa a fost evaluata ca un mare
inedita ~i bogata, aparuta la noi.
succes al Vestului Impotriva Estu
Autorul este un nume binecunos
lui (cartea defectorului roman,
cut in publicistica romaneasca :
Orizonturi rOJii, a fost nu numai
contributia sa hotiiritoare la cele
un best-seller In Occident, dar ~i
pal.ru volume despre mare~alul Ion
un eficace mijloc de discreditare a
Antonescu, tiparite de Iosif Con
regimului Ceau~escu, care ince
stantin Dragan, volumul (dimas,
tase sa mai beneficieze de simpa
din pacate, rara continuare) despre
tia Washingtonului).
ancheta ~i procesul a~a-zisului
Incheierea Riizboiului Rece,
grup sionist, precum ~i studiile
odata cu prabu~irea comunis
sale Incununate de o frumoasa
mului in Est, a prilejuit aparilia
carte despre situatia prizonierilor
unui ~ir de lucrari (volume, studii,
de razboi din Romania ~i depor
articole) care au dezvaluit capi
tarea sa~ilor ~i ~vabilor din Transil
tole necunoscute din confruntarea
vania ~i, respectiv, Banat In URSS
serviciilor secrete, apartin'ind lu
au conferit autorului lor 0 bineme
mii libere ~i larilor comuniste. Au
ritata recunoa~tere ~tiintifica. In
fost, astfel, cunoscute cazuri de
toate contribuliile sale, Mihai Pelin
infiltrari, de defectori, de recrutari
s-a remarcat prin amploarea infor
etc., gralie carora cele doua "Iaga
maliei ~i prin rigoarea cercetarii.
re" au avut acces la secrete militare
Lucrarea care face obiectul
~i politice de mare insemnatate.
acestei prezentari valorifica 98 de
In Romania, un de accesul
dosare, numiirind peste 4.000 de
la arhive, chiar la cele care nu
file, rezultate din ancheta organi
afecteaza In nici un fel intereseie
zata In Direqia Generala de Infor
de securitate ale larii, este deo
mat ii Externe, In anii 1978-1980,
sebit de anevoios, astfel de lucrari
in urrna defeqiunii generalului
au fost rare. Citeva volume de
Ion Mihai Pacepa, ~eful adjunct al
memorialistica ~i revista Spio
acestei direclii .
naj/Colltraspionaj, cu 0 existenta
A~a cum arata autorul, la
efemera, au ridicat putin valul de
acest fond documentar conservat
in cabinetul defunctului general
Emil Macri, s-au adaugat, la Ince
putul
anului 1981, documentele
* Mihai Pelin, Culise/e spionaju/ui
privind defeqiunea maiorului Li
romdnesc. DIE 1955-1980, Bucure~ti.
viu Turcu ~i arestarea lui Mihai
Editura Evenimentul Romiinesc, 1997.

35

Raceanu. Mihai Pelin s-a aflat

printre cei dintli care au avut ac
ces la aceste documente, a caror
arhivare s-a lncheiat in primavara
anului 1995. Dupa opinia autoru
lui, "nu ex ista 0 'Sursa mai veri
dica pe temeiul careia s-ar putea
!impezi malversariunile ~i escro
cheriile fostei Direqii de Infor
marii Externe, considerata candva
o elita a Securitatii romane ".

Lucrarea lui Pelin este Insa

mai mult dedt 0 analiza a activi
tatii Direqiei de Inforrnalii Ex
terne, In perioada clnd aceast! a
fost condusa de Nicolae Doicaru
~i Ion Mihai Pacepa. Investigalia
coboara pin a in 1955, cind la con
ducerea direqiei se afla gene
ralul-maior Vasile Vi1cu , care
ave a sa cunoascii apoi 0 ascensi
une in aparatul de partido in acest
context, sint prezentate, printre
aitele, atacul asupra lega!ie i ro
mane de la Bema, rapirea lui Oli
viu Beldeanu, conducatorul aces
tei aqiuni, ~i a altor emigranli ro
mani (orientalistul Aurel Decei),
rereaua Caraman, rivaliriilile din
cadrul DIE etc. Datele ~i inforn1a
tiile prezentate in lucrare pun In
luminii ampJoarea corupliei din
cadrul DIE, rolul hotaritor pe care
cadourile aduse din striiinatate ~e
filor I-au avut In promoviiri ~i
ceea ce este aberant - in men line
rea la post a unor ofireri deconspi
rati, precum ~i !ipsa de profesio
nalism a unui mare numar de ofi
teri cu responsabilitiili majore In
cadrul DIE.
In ultima instanta, cartea
lui Pelin se constituie intr-un ade
varat rechizitoriu la adresa lui Ion
Mihai Pacepa: " Din documentele
existente in arhivele Serviciului
Roman de Informarii, oricata bu
navoin!a s-ar arunca injoc, pentru
personajul Ion Mihai Pacepa nu
se poate construi decat 0 imagine
negati va". Lucrarea cuprinde 0
anexii de 18 documente privind
relatiile lui Ion Mihai Pacepa cu

SP Dr. 62 / septembrie 1998

Carli
demnitari ai regimului comunist
(Gheorghe Oprea, Comel Pacoste
etc.), note referitoare la abuzurile
savir~ite de Ion Mihai Pacepa,
Nicolae Doicaru ~i diver~i ofi!eri
din cadrul directiei, mai ales la
rezidenta din Kbln, rapoarte ale
anchetei efectuate dupa defectiu
nea lui Pacepa etc.
Baza de informatie docu
mentarii a cartii este, in egala rna
sura, folositoare dar ~i dauna
toare. Ancheta desTa~urata dupa
fuga generalului Pacepa a dat la
iveala un adevarat potop de ile
galitati comise in cadrul DIE de
catre ~efii acestei directii, dupa
principiul, atit de sistematic prac
ticat de nomenclatura comunista,
"0 mina spala pe alta". Odata cu
caderea in dizgIatie a lui Nicolae
Doicaru ~i dezertarea lui Pac epa,
subalternii lor s-au grabit sa "de
ma~te" In fata organelor de an
cheta malversatiunile fo~tilor lor
~efi. Ins a, faptul ca aceste dezva
luiri au fost Tacute dupa defec
tiunea lui Pacepa ~i cu scopul de a
dovedi fidelitatea autorilor lor
fata de regimul comunist din Ro
mania ridica semne de intrebare
in privinta obiectivitatii relatii.rilor
~i, implicit, a exactitatii faptelor:
cu cit Pacepa, Doicaru etc. erau
acuzati mai vehement ~i "1ncar
cali" cu cit mai multe ilegalitati,
cu atlt "demascatorul" spera sa se
puna Intr-o lumina favorabila sau
sa se salveze de pedepsele care se
abatusera asupra celor care lucra
sera cu defectorul. 0 evaluare co
recta a activitii.!ii lui Ion Mihai Pa
cepa nu va putea fi realizata decit
atunci cind vor fi cunoscute ~i
sursele americane. lntr-un raport
din 22 iunie 1979, privind stadiul
anchetei asupra defectiunii lui Pa
cepa, se afirma ca: "In noiembrie
1978, ambasadorul american la
Bucure~ti a afirmat, fata de am
basadorul Senegalului, ca Pacepa
a fost In legatura cu CIA cu 10-15

~i

Dezbateri

autori

ani in urma". Daca afirmatia este

adevarata, nu este exclus ca unele
din "reu~itele" lui Pacepa in ca
drul DIE sa fi fost favorizate de
CIA tocmai pentru a asigura con
solidarea pozitiei acestui agent
dublu ~i a ascensiunii sale in spio
najul romanesc.
Numai pe baza surselor
americane - daca ele vor deveni
vreodata accesibile 2 - se va cu
noa~te motivatia autentica a defec
tiunii lui Ion Mihai Pacepa: a fost
dintotdeauna un adversar al regi
mului comunist sau un slujitor al
lui care, frustrat, din cine ~tie ce
motive, a "descoperit" lupta anti
comunistii? Stirn astazi din cazul
lui Oleg Penkovski, ca blocarea
promovarii sale, ca urmare a unei
probleme de dosar personal (si
tuatia tatalui), a jucat un rol hotii
ritor in defectiunea sa. Lasind
deoparte aceste elemente de in
certitudine, cartea lui Mihai Pelin
pune la indemina speciali~tilor ~i
marelui public 0 mare cantitate de
informatii despre activitiitile cele
mai secrete ale structurilor infor
mativ-represive ale regimului co
munist din Romania.

IN ATENTIA
CITITORILOR NOFRI!

a aparut suplimentul
revistei noastre:

Procesul Miron. Cozu.a

-

lllu~alllalizare ~i

diversiune politica

IONVARLAM

:S;::JE"~ ~

Jurnali~tii care au devenit "racatori de opinie"

de dnd talk-show-urile au adus politica de cafenea pe
ecranul TV se straduiesc sa fadi din Miron Cozma
"acarul Paun" al mineriadelor - victima inocenta a
Din sumar:
unui proces politic inscenat de actual a coalitie guver
namentala. Felulin care abordeaza aceastii chestiune

GEORGE VOICU
~i directia in care vor sa orienteze dezbaterile Ii de
Cronologia unei neilllelegeri
semneaza Insa ca parta~i la operatia de diversiune pe
care pretind sa 0 atribuie puterii ~i sa 0 reduca la 0
"mu~amalizare". Daca sint de acord, cu totii, sa vor

Controverse privind
beasca numai despre ultima mineriada ~i ca este vor
situafia evreilor dill Romdnia
ba de exonerarea penal a a adevaratilor responsabili,
in timpul celui de-al doilea
razboi mondial
unii dintre ei nu ezita sa-i includa acestei categorii pe
unii membri marcanti ai opozitiei de atunci.
(transcrierea colocviului

Dupa ce fusese initial urmarit pentru submi-

organizat de Fundatia

"Societatea Ci vila",

narea puterii de stat (c. penal, art. 612, al. 2), Miron
in luna iunie 1998,

Cozma a fost condamnat, la 12 iunie, pentru ultraj

la Cas a Scriitorilor.

contra bunelor moravuri ~i tulburarea lini~tii pub lice

Printre participanti:

(c. penal, art. 321, al. 2). Atit schimbarea de Inca

ALEX MIHAl STOENESCU,

drare, cit ~i pedeapsa sint elemente tulburatoare, de

RAou IOANID,

VICTOR NEUMANN,

natura sa puna in discutie independenta acelui organ

ADRIAN CIOROlANU,

a1 suveranitatii care este justitia. Daca ar putea fi vor

DAN OPRESCU etc.)

ba numai de minderiada din septembrie 1991, sen

tinta ar fi justa. Dar, poate fi disjunsa aceasta afacere
de precedentele ei - mineriadele din 1990? Care sint

WILLIAM TOTOK
Laurentiu
Discursul revizionist
motive1e, evident politice, care au determinat "con
CONSTANTINIU
sensu I tacerii": de ce au evitat, acuzatul, acuzatorul ~i
instanta chematii sa cunoasca cazul ~i sa se pronunte
asupra lui sa evoce antecedentele faptelor in cauza?
Cum se explica, in contextul tensiunilor dintre cele
doua componente ale coalitiei guvernamentale, fa
NotE:
IN CURtND!
voarea unilaterala pe care CDR - principala victima a
mineriadelor din 1990 - 0 face PD (FSN) - benefi
I. Pierrce Accoce, Daniel Pouget,
va aparea
La reseau Caraman, treze rou ciarul acestor lovituri de f0rtii. -, acceptind lirnitarea
dezbaterii la rastumarea guvernului Roman?
mains ont/ait trembler I '0 TAN,
:S;:::JF"'~ ~
Paris, Fayard, 1972.
Spre a circumscrie cit mai exact dimensiunea
NR.2
2. Recent, directorul CIA, George
~i semnificatia faptelor pentru care este jude cat Miron
Tenet, a anuntat amlnarea de
Cozma trebuie sa privim la mineriade ca un tot, de
clasificarii documentelor CIA
oarece ele au constituit un fenomen caracteristic al
Suplimentul SFERA
privind actiunile de la sfu~itul
momentu1ui tranzitiei in care au avut loc.
va putea fi procurat de la
anilor '40 ~i pina la sfu~itul
Acuzatiile care is-au adus lui Cozma erau ri
sediul redacfiei $i de la
anilor '60 (International Herald
diJuzorii nO$tri din lara
dicole ~i acopereau cu oprobiu deopotriva puterea po
Tn"bune, 17 iulie 1998, p. 3).

SP nr. 62/ septembrie 1998

36

NR. 1

37

litidi - ceea ce nu este foarte grav - ~i justitia romana

- ceea ce este deosebit de gray. In toate statele de
multa vreme democratice se intlmpla ca interesele
corporatiste sa se manifeste violent, ocupind strazile
~i atacind edificii care simbolizeaza puterea. Ca sa nu
mai vorbim de nemultumirile sociale care se desTa
~oarii prin mar~uri ~i demonstratii in cursu I carora se
cere demisia guvernului ~i se iau cu asalt prefecturile.
In Europa Occidentala, astfel de tulburari ale ordinii
publice nu duc la procese politice ~i cu atit mai putin
la inculpari pentru Inca1carea sigurantei statului ("sla
birea puterii de stat"). Acuzatii ca acelea aduse initial
lui Cozl~a se intorc impotriva celor care Ie profera,
aratind lumii civilizate cit de ancorata in bol~evism
este mentalitatea clasei noastre politice ~i dt de igno
ranta ori de slugarnica este justitia, care se preteaza la
declan~area unei actiuni penale pe temeiul unor ase
menea argumente. Probabil de aceea s-a schimbat m
cadrarea penala.
Faptul ca Miron Cozma a contribuit la inlatu
rare a cabinetului Roman sau chiar a determinat-o nu
poate fl retinut ca un cap de acuzatie. Cu atit mai pu
tin cu cit, in septembrie 1991, Romania nu avea nici
constitutie, nici legi democratice. Ba, mai mult, cum
discursul oficial al FSN Tacuse din "Iegitimitatea re
volutionara" principiul justificator al noii puteri, me
todele politice de "tip revolutionar" - acreditate de
expeditiile anterioare ale minerilor - erau "normale"
in acel moment. Se poate chiar sus tine ca opozitia a
comis 0 eroare politica atunci cind i-a convins pe mi
neri sa paraseasca cladirea Parlamentului, deoarece
folosirea lor pentru a-i impune pre~edintelui Iliescu
un guvern realmente democratic, adica anticomunist,
ar fi fost legitimata de precedentele create de FSN.
Guvernul Roman era ultimul indreptatit sa con teste
folosirea unor astfel de metode care, din acela~i mo
tiv, astiizi nu pot servi la acuzarea lui Cozma. Este,
intr-adevar, evident ca rigoarea logica intoarce acu
zatia impotriva celor care vor sa limiteze afacerea
Cozma la mineriada din 1991: responsabilul lovi
turilor de forta care au Tacut din sindicatele de mineri
un instrument de lupta politica este regimul Iliescu

SP nr. 62 / septembrie 1998

,.~

Dezbateri
Roman, nu liderul sindical , care ramine un simplu
executant.

ropa Occidentala la eliberarea de sub ocupatia ger

mana sau de sub regimurile satelite impuse de Berlin
dnd structurile politice ~i sociale s-au reracut pe calea
democratiei directe: strada a repus in funqie institu
tiile anterioare, a restituit case, intreprinderi ~i pa
minturi ~i i-a arestat pe colaboratorii nazi~tilor inainte
ca guvernele ~i comitetele de eliberare nationala sa
revina din exil. Situatia fiind identica cu aceea din
1945, problema politica cu care era confruntata Ro
mania se unea In termeni evidenti : democratia putea
fi restaurata numai de rezistenta anticomunista ~i in
detrimentul comuni~tilor. Cei care au acaparat pu
terea dupa 22 decembrie 1989 nu mai puteau recurge
la armata sau la Securitate pentru a apara pozitiile he
gemonice conferite de Annata Ro~ie, care erau ame
nintate de restabilirea democra!iei . Marcati de sche
mele mentale ale bol~evismului, noii detiniitori ai pu
terii au recurs la cele mai rasuflate argumente ~i mij
loace ale diversiunii, combinind "Iegitimitatea revo
lu!ionara" a momentului cu mitul "garzilor muncito
re~ti " ~i "cureaua de transmisiune" sindicala ca in
stru-ment de incadrare a maselor, pentru a-~i invinge
adversarul. Batalioanele aduse pentru a intimida ~i te
roriza militantii democrati ~i a Ie interzice strada -10
cuI 1n care se hotara atunci ~i care vor fi noile forn1e
politice ~i cine va conduce Tara - cuprindeau, desi
gur, ~i muncitori mobilizati de sindicate, dar elemen
tele de ~oc ~i incadrarea proveneau din fosta Secu
ritate. Sindicatele bucure~tene, descoperind odata cu
libertatea gustul pluralismului, au scapat curind de
sub controlul grupului Iliescu-Roman. Dificultatea de
a crea in veciniitatea capitalei, sub ochii opozitiei ~i ai
observatorilor straini, deosebit de numero~i ~i de vigi
lenti 1n acele luni, brigazi de ~oc capabile sa intervina
rapid ~i eficace de fiecare data dnd puterea risca sa Ie
scape din miini fo~tilor comuni~ti, a dus la optiunea
Petro~ani. Sindicatele de mineri fusesera puternic
incadrate de Securitate dupa rascoala din Valea Jiului
~i erau inca temeinic controlate politic. Manevrabili
tatea acestui segment de popula!ie era Inlesnita de
conditiile de munca extrem de penibile, de recrutarea
din paturile cele mai nevoia~e ~i putin educate, de
sentimentul de dezradacinare inerent originii hetero
clite, toate acestea explidnd ~i proport,ia alcoolicilor,
mult mai ridicata decit in alte profesiuni.
Stapin pe situatia politica dupa loviturile de
fort,a din ianuarie ~i februarie 1990, grupul Iliescu
Roman a fost surprins de doua aqiuni a caror am
ploare ~i conjugare i-a speriat. In primul rind, campa
nia nationala pentru adoptarea punctului 8 al Pro
c1amatiei de la Timi~oara , deoarece valoarea de refe-

Incercarea de a interzice extinderea procesului

Cozma la dimensiunca lui reala - mineriadele ca ex
presie a terorismului politic postdecembrist - ~i im
plicarea adevaratilor responsabili - autorii deciziei
politice - , face din liderul minerilor victima unei ne
Indeminatice tentative de mu~amali zare bazata pe pa
radoxala drda~ie dintre principalul vinovat - primul
ministru care a organizat mineriadele - ~i principala
victima - partidele istorice impotriva carora au fost
indreptate loviturile de fort,a realizate de oamenii lui
Cozma.
Toate acestea nu 11 inocenteaza ins a pe Miron
Cozma. Dar vina lui este cu totul alta dedt aceea pe
care i-a atribuie astazi justitia. Ca ~ef al unei grupari
corporatiste care prin fapte s-a dovedit a fi 0 orga
nizalie de raufaciitori, el poarta raspunderea unor acte
de natura criminala, savir~ite din motive politice ~i In
intelegere cu putcrea. Sint criminale prin recursul la
violenta cu intentia de a dauna, distrugerile materiale
~i agresarea persoanelor aVInd un caracter deliberat.
Fiind indreptate impotriva unpr categorii explicit de
semnate, cu scopul de a Ie interzice exercitarea un or
libertati publice, motivul lor politic este indiscutabil.
Urmarind intimidarea ~i terorizarea celor vizati, ex
peditiile minerilor au fost organizate de putere, care
i-a incadrat pe "ortaci" cu ofiteri din fosta Securitate
~i i-a folosit ca trupe de ~oc impotriva formatiilor de
mocratice. Miron Cozma este, a~adar, responsabil de
constituirea unui instrument de teroare politica ~i de
utilizarea lui de catre ni~te interese particulare. In
tervenind ca militie privata a FSN-ului ~i actionind ca
o trupa de asalt, sindicatul minerilor intrune~te carac
teristicile organizatiei paramilitare. Pentru folosirea
acestui aparat terorist, Cozma nu poate fi Insa acuzat
decit in calitate de complice: nu poate fi subrogat au
tori lor responsabili ai aqiunilor teroriste la care a luat
parte.
Diversele lovituri de fort,a pe care neocomu
din FSN Ie-au dat In 1990 au avut ca obiectiv
fnlaturarea din zona puterii a fort,elor anticomuniste
care, incarnind In mod incontestabil legitimitatea de
mocratica, erau singurele calificate sa refaca statuI ~i
societatea dupa prabu~irea totalitarismului. Acestea
erau reprezentate de partidele istorice proaspiit recon
stituite ~i de fonnatiunile anticomuniste constituite in
pripa de cei care 11 rasturnasera pe Ceau~escu. Moti
vul exc1uderii acestor fort,e a fost teama ca lucrurile sa
nu ia intorsatura pe care au luat-o in statele din Euni~tii

SP nr. 62 / septembrie 1998

38

Dezbateri
rendum popular a acestei petitii nationale era greu de
negat. In al doilea rind, crearea de catre fort,ele an
ticomuniste a "parlamentului stradal", spontan reunit
in Piata Universitatii, ale carui dezbateri au ridicu
lizat, prin calitatea lor, ~edintele de tip comunist ale
CPUN. Popula!ia capitalei asista in fiecare zi la
competi!ia dintre aceste adunari, care exercitau In mod
concurent prerogativele suverane ale natiunii, una sub
forme Ie spontane ale democra!iei directe, ~i cealalta
prezidata de Ion Iliescu ca reprezentare artificiala a
vointei nationale . Lipsit de aparatul sau terorist-di
versionist, partidul ex-unic privea panicat la aceste
forme de democratie directa, a caror dezvoltare ar fi
dus la pierderea monopolului in materie legislativa ~i
la excluderea lui de pe scena politica. La 28 aprilie,
intr-un interviu dat ziarului Il Messagero, ~i, din nou,
la 12 mai, Iliescu a recurs la cele mai violente ame
nintari, spunind ca va chema popula!ia Bucure~tilor
ca sa-i " rada de pe fata pamintului" pe manifestan!ii
din Pia!a Universitalii .
Furia s-a dezlantuit dupa alegerile din 20 mai o
Nu yom reveni asupra bestialitatilor comise in cursu I
evenimentului, care a intrat in istorie sub numele de
"mineriada din iunie" . De retinut este faptul ca aceas
ta expeditie punitiva pe care grupul Iliescu-Roman a
organizat-o ~i-a atins scopul. BlUtalitatea exemplara
cu care au fost lovite fortele democratice a produs
efecte durabile . Terorizarea ~i intimidarea au exclus
rezistenta anticomunista de la reorganizarea statului
~i a societatii, interzicind definitiv partidelor istorice,
tineretului care s-a ridicat impotriva lui Ceau~escu ~i
celor care au reactivat lupta anticomunista in prima
vara lui 1990, dezbaterea publica a institutiilor poli
tice pe care trebuia sa Ie adopte natiunea, contestarea
proiectului de constitu!ie FSN ~i prezentarea de so
lu!ii alternative. Prin loviturile de fort,a date cu aju
torul minerilor lui Miron Cozma, FSN a constituit in
propriul sau folos , pe calea faptului implinit, situa!ii
pe care Ie-au institutionalizat apoi CPUN-ul ~i parI a
mentul ales in " Duminica orbului" - 0 impostura le
gislativa ~i 0 legislativa de impostura. Impunerea unei
solutii exclusive de catre partidul ex-unic a fost 0
restaurare de fa cto a totalitarismului. Regimul unui
singur partid a avut doar aparenta pluralismului: opo
zitia a existat numai pentlU figuratie. Rolul partidelor
democratice a fost redus la cauriunea pe care prezenta
lor pe scena politica trebuia sa 0 aduca regimului
Iliescu-Roman pentru ca acesta sa fie recunoscut ca
democratic de catre comunitatea internationala.
" Mineriadele" stau, deci, in mod indiscutabil
la temelia edificiului constitutional actual al Roma

39

niei. Prin urmare , cazul Miron Cozma, liderul acestor

expeditii cu finalitate 1"'01itica, nu po ate fi disociat de
originea ~i natura instinqiilor politice: actele respon
sabilului sindical al "ortacilor" nu pot fi eliminate
rara ca insa~i legitimitatea r,e gimului politic sa fie
pus a in cauza.
La colocviile organizate de Alian!a Civica ~i
Grupul pentru Dialog Social pe tema evenimentelor
din 13-1 5 iunie 1990 , vara trecuta, membrii CDR ai
guvernului care au fost prczenti la dezbateri au racut
doua dec1aratii a caror importanta pare sa fi scapat
presei, care nu Ie-a reprodus:
a) nu exista nici 0 lndoiala in ceea ce prive~te iden
titatea celor care au ja at decizia ~i a celor care au
executat ordinele : guvernul (Ciorbea) este in pose
sia probelor materiale. Dar mandatul parlamentar
care ii acopera pe factorii responsabili face
imposibila inculparea lor;
b) prioritatile politice ale CDR exclud extinderea an
chetei, de la evenimentele care au dus la rastur
narea gllvcmului Roman, la cele care au avut loc
intre 13 ~i 15 iunie 19 90.
Din aceste decl aratii rciese clar ca. procesul
Cozma este un aranjament politic intre partidele ac
tualei coalitii guvernamentale. El constituie 0 asigu
rare data PD (FSN) de ciitre CDR in schimbul spri
j inirii lui Emil Constantinescu in al doilea tur al ale
gerilor din noiembrie 1996 . La acest acord este parte
tacita ~i PDSR, care intervine in cali tate de cau!iune.
Acceptind sa limiteze ancheta la evenimentele din
25-30 septembrie 199 1, partidele CDR renunta la in
strumentul de presiune politica oferit de cercetarea
faptelor legate de cea mai grava din operatiile in care
a fost implicat Cozma, "mineriada" din iunie 1990,
care s-a soldat cu un nurnar important de mort,i ~i ra
niti, ~i a produs distrugeri mult mai insemnate decit
aceea din septembrie 1991. Neutralizind prin acest
angajament mijloacele pe care CDR le-ar fi putut fo
losi pentru a ob!ine de la ei anumite concesii politice,
Petre Roman ~i partidul sau au obtinut 0 pozitie mo
nopolistica: ~antajul cu retragerea din coalitie este un
mijloc de aqiune unilaterala cu caracter exclusiv.
PDSR cautioneaz8. implicit angajamentul CDR fata
de PD (FSN), fiind cointeresat In circumscrierea an
chetei ~i a procesului la cea mai nesemnificativa din
loviturile de fort,a pe care ~eflll sau, Ion Iliescu, Ie-a
organizat ~i ordonat. Daca CDR nu respect a acordul
cu PD (FSN), cautiunea intervine automat, producind
rasturnarea aliantelor, deoarece Ion Iliescu , Petre

SP nr. 62 / septembrie 1998

Dezbateri
Roman ~i statele lor majore slnt solidari fata de riscul
pe care II reprezinta largirea anchetei la loviturile de
forta din 1990. Acest risc este inacceptabil pentru ei
din doua motive. Mai Inti'i, unul personal: cercetarea
operatiilor teroriste ar proba rolul lor de organizatori
~i ar avea ca um1are tragerea lor la raspundere - adicii
eliminarea lor definitiva din viata politicii. Apoi, unul
colectiv, care prive~te Intreaga oligarhie colonialii so
vietica. "Mineriadele" fiind originea reala a actualu
lui sistem politic, conceput de nomenclatura comu
nistii pentru a definitiva pozitia ei de c1asii dominantii,
evidentierea rolului pe care minerii I-au jucat In im
punerea institutiilor politice voite de FSN ar pune in
discutie legitimitatea acestora. Dezbaterile ar arata
opiniei publice cii 0 constitutie rara altemativii nu este
o optiune, ci 0 obligatie, ~i ca 0 lege fundamentalii
adoptatii rara libertatea de a alege prelunge~te regimul
partidului unic In loc de a restaura pluralismul demo
cratic. Mai ales daca textul ei interzice In mod expres
optiuni alternative. Aceastii descoperire ar confirma
romanilor ceea ce experienta i'i face sii simta zilnic pe
pielea lor: ca traiesc sub un regim care asigurii conti
nuarea totalitarismului prin mimarea riturilor demo
cratiei. Faptul ca puterea reaHi este exercitata de un
centru ocult care conduce tara printr-o retea invizibila
ce opereaza in afara cadrului institufional, deasupra
partidelor ~i la adapostul spectacolului oferit opiniei
pub lice de agitatiile unui guvern, unui parlament ~i a
unei justitii rara putere reala, este constant amintit de
scandalurile din care traie~te presa. Decalajul dintre
realitatea politicii, a1catuita din fapte despre care nu
aflam decit dupa ce au avut loc ~i aparenta/fic!iunea
politica prin care sintem impiedica~i sa Ie percepem la
timp este mentinut prin metode ce tin de diversiune
care este specialitatea anumitor structuri mo~terute de
la regimul abolit In decembrie 1989. Romania fiind In
continuare condusii prin punerea In fata faptului
i'mplinit, slntem autorizati sii consideriim cii diversiu
nea constituie ~i dupii noiembrie 1996 0 tehnicii de
guvemare. Procesul Cozma apare, a~adar, ca 0 diver
siune ill plus, menitii sa intlrzie perceperea sem-ni
ficatiei reale a "mineriadelor". Se urmare~te astfel
scutirea de raspunderi a celor care au decis expeditiile
minerilor, a ciiror punere in cauzii ar duce ineluctabil
la stab~lirea adeviiratei naturi a regimului politic im
pus Romaniei prin loviturile de fortii din 1990. De
nuntarea publica a imposturii astfel scoasii la lumina
ar face sii se priibu~eascii editiciul constitutional prin
care c1asa dominantii creatii de Armata Ro~ie I~i asi
gurii pozitiile hegemonice pe care Ie ocupii in stat ~i
in societate.

SP Dr. 62/ septembrie 1998

40

Intreaga c1asii politicii se bucura de avantajele

materiale oferite de actualul sistem. Puterea ~i opo
zitia au legitimitatea politica pe care le-o conferii ale
gerile: "au ie~it din urne". Dar cadrul institutional in
care ele funqioneazii este nelegitim, deoarece a fost
impus prin mijloace totalitare - teroare ~i diversiune
- de catre fortele totalitate - ex-partidul unic cu nu
mele schimbat. Nu exista nici un dubiu in ceea ce pri
ve~te originea actualului regim politic din Romania:
ea este incontestabil totalitarii. Prin fom1ele sale,
acest regim este democratic, dar nu ~i prin continutul
sau: la nivelele central ~i local, reprezentantii popo
mlui roman provin in modyreponderent din rindurile
ex-PCR - acest lucru fiind adevarat ~i penlru ale~ii
partidelor istorice - , iar intregul aparat administrativ
este controlat de structurile mo~tenite de la regimul
totalitar.
Pe planl!ll dreptului, este greu de contestat ca,
prin originea ~i continutul siim, sistemul politic actual
se situeaza in continuitatea celui instaurat la 30 de
cembrie 1947 - nu in a celui rasturnat la acea data. Cu
toate acestea, fortele de pe e~ichierul politic sint de
acord in a nu ridica chestiunea spinoasii a naturii re
gimului de pe lJrma caruia trag foloase.
Procesul Miron Cozma este diversiunea po li
ticii care serve~te la mentinerea acestui echivoc pro
fitabil. Este 0 operatie de dimensiune nationalii, deoa
rece toate fonnatiunile prezente pe scelila politidi ro
maneasca iau parte la ea, fiind tacit intelese sa-I sa
crifice pe Cozma pe altarul intereselor comune. Nu
este prima data in istorie ca adevarul este ocultat ~i
dreptatea ignorata de dragul situatiilor oferite de sis
temul politic.

Studii de drept ~i
economie la Institute d'Etudes Po
litiques, Paris. Disident politic in
timpul regimului cOlTIunist, a fost
inchis timp de noua ani ~i deportat.
A fost un membru activ al rezisten
tei romane din strainatate. A publi
cat studii ~i eseuri de istorie, poli
tica ~i economie. Este membru al
Partidului National Taranesc Cre~
tin ~i Democrat.
ION VARLAM -

Dezbateri

I>:rep-t=-...I Ia r e p I i c a
VadiInizarea lui Michael Shafir
In ultimul numar din Sfera Politicii, Michael
ShaflI mii citeazii, aliituri de diferite personalitiiti mult
mai cunoscute ale scenei culturale romane~ti, cu sco
pul de a exemplifica teoria sa legatii de riispilldirea
extremei drepte in spatiul central al vietii politice
contemporane.
Dupa ce I~i informeaza cititorii despre "noptile
nedormite" cauzate de "acest spectacol", despre cali
tatea sa de "politolog cunoscator" ~i despre "rigurozi
tatea" cu care i~i scrie articolele "~tiintifice", Michael
Shafir, prolix ca intotdeauna ~i deseori inci1cit, se
deda la diferite panseuri datorita ciirora a fost imediat
pus la punct de dl. Nicolae Manolescu ~i de d-na
Gabriela Adame~teanu. Dupa care i~i exercitii ta
lentul, citind, abil, "din memorie", ceea ce il absolvii
de unnarire, citeva fraze pe care Ie declara ca fiind
scrise de mine, dar de fapt inventate de el cu scopul
de a mai demasca un extremist de dreapta. Pe care
apoi Ie va cita ca atare, insotindu-Ie cu epitetele inju
rioase pe care Ie folose~te cu atita pliicere.
Nu ~tiu daca memoria d-Iui Shafir este destul
de solida spre a-i pem1ite asemenea exercitii. In cazul
meu, memoria sa este intentionat, ~i cu insinuantii
du~manie, defonnanta. EI incepe prin a se referi la 0
frazii pUblicatii in cadrul articolului meu "sfir~itul
posturilor de radio americane la Miinchen", aparut In
revista 22 (19-25 iurue 1996). lata ce scriam eu acolo,
pagina 12, coloana 1, dupa ce mentionam furturile
constatate In arhiva Samizdatului rus, ale revolutiei
ungare din 1956 ~i ale "Prima\ierii de la Praga" din
1968:
"Serii Intregi de periodice specializate au luat
discret calea spre Israel, In timp ce institute de cer
cetiiri germane se aprovizionau tot atlt de discret din
depozitul-anexa al Europei Libere, situat intr-o sub
urbie a Miinchenului".
~i acum, iatii ce a devenit acest pasaj, me
tamorfozat de "rigurozitatea ~tiinfifica" a doctorului
Shafir:
"Articolul lui Sturdza racea uluitoarea afirma
tiei ca materiale de arhivii ce atestau atrocitatile co
muniste luasera "dupii unii" drumul spre Israel , pen
tru a ascunde amploarea acestor atrocitati, parti
ciparea evreilor la ele ~i pentru a nu leza monopolul
evreiesc asupra suferintei (citez din memorie)".

Inchei aici comentariul lui Michael ShaflI, a

carui "memorie" este rara Indoiala dominata de ob
sesii ~i care, pentru a documenta 0 "uluitoare afir
matie", elimina din context institutele germane ~i
tranSf0n11a serii de periodice in materiale de arhivii
care lezeazii monopolul evreiesc.
A doua interpretare contorsionatii a lui Mi
chael Shafir se refera la trecerea In revista a presei
franceze legata de apariria Car!ii Negre a Comunis
mull/i. Men!ionam acolo, rezumindu-Ie, vreo patru
zeci de recenzii sau de cuvintari, pro sau contra, ca
rora le-a dat na~tere aceastii carte, citind intotdeauna
sursa, precum ~i numele autorului. Din tot acest ma
terial, Michael Shafir selectioneazii 0 referintii,
pubIicata in Le Monde, despre 0 intrunire a inte
gri~tilor catolici care, la rindul lor, se refereau la ra
binii evrei in general ~i, in special, la Iiderii evrei ai
revolutiei ruse. In cazul de fata, Shafir nu defonneazii
cele scrise de mine (dupa Le Monde), dar adauga, cu
scopul evident de a dauna, cii am folosit "un ton
foarte aprobator". Nu am folosit nici un fel de ton,
dupii cum nu am aprobat sau dezaprobat nici ' unul
dintre articolele pe care Ie recenzam.
Dar, atunci dnd domnul Shafir se viseaza ill
rolul de procuror suprem, este evident ca are nevoie
de rechizitorii. ~i, dnd Iipsesc dovezi pentru aseme
nea rechizitorii, Ie fabrica.
in sfir~it, Michael Shafir imi repro~eazii ca nu
am precizat, vorbind despre adversarii sau simpati
zantii Ciirfii Negre, cine anume este evreu ~i cine nu.
Nici nu-mi voi pierde timpul cu asemenea lucnui, iar
dacii dl. Shafir vrea neapiirat sa aiM precizari de
aceastii natura, poate sa-~i incerce norocul anchetind
prin redaqiile presei franceze .
Vinovatul acestor aere de superioritate sectara
folosite de doctorul Michael Shafir este acela pe care,
de ani de zile, 11 monitorizeazii ~i 11 traduce in limba
engleza: Comeliu Vadin1 Tudor. Pacientul I-a conta
minat pe supraveghetorul siiu, care a devenit un fel de
c.v. Tudor inversat, cu alte obsesii, dar la fel de agre
siv ~i de rea credinta.

Mihai Dim.

41

STURDZA

SP Dr. 62/ septembrie 1998

Arhiva Sfera Politicii

Arhiva Sfera Politicii

Document

Stiri politice

Filierele S 'ecuritatii

III LUlDea Libera

~

Alegerea Pre!}edintelui Ligii Rondinilor Liberi

in arhivele fostei Secllrita!i, un Ioc important if ocupa dosarele zntocmite de poli(ia politiea
diasporei romane,~ti raspzndita in I1Ullleroase fori. 0 p ersonaldate precum Mihai Frircii,wflU, fost
pre~edinte al tineretului liberal. Prqec/illfe al L igii Romanilor Liberi, din N ew York, nil putea sa
scape de sub urmiirirea agenfilor Securitarii care Iucrau in s trainiitate. Reproducem mai jos
fragmente din dosarul 2200/Sv.IVI2725 de Ia Securitate. Dupa cum poate constata oricine. secu
ri~tii zndosariau pfna ~i doeumente sau scrisori cu COl'acter public sau privat, deoarece doreau sa
~tie totul despre cei urmiirifi. Pentru pas trarea autenticita{ii, nu am intervenit asupra ortografiei .yi
gramaticii.
Redactia
FARCA~ANU

Are cca 45 ani, este de staturii mijlocie, slab,

cu ochi caprui, privire fixa. ~tiu de la BOlLA.
ca in tara a fost ~eful tineretului liberal. L' am vazut 0
singura data la Paris cu ocazia unui Tedeum de 8 No
embrie 1948. L'am auzit vorbind in biserica orlodoxa,
laudand pe ex regele MIHAl ~i comentand situaria de
exilat atat a lui MIHAL ca ~i a romanilor care erau
prezenti acolo.
Stiu dela BOILA. ca la inceput a fost de partea
P.NTului ca a primit sume destul de importante dela
CRETEANU. Pana a plecat in U.S.A. In iarna 1949
(Februarie) l'a frecventat mult pe BOILA, canta la
vioara ~i BOlLA. il acompania la pian. Tot dela
BOlLA. ~tiu ca este morfinoman atat el cat $i sotia sa.
In timpul cat a fost la Paris a pUblicat cateva
articole politice in Nation Roumaine. La Paris avea
relat ii printre functionarii dela Quai d'Orsay, printre
jurnali~tii dela "Le Monde". Acestea Ie-am auzit del a
BOILA., spunand atunci cand avea nevoe de servicii
la "Le Monde" sau la Quai d'Orsay, pentru vize, cii
daca ar fi fost F ARCA.SANU la Paris, le-ar fi aranjat
el repede.
~aten,

A fost reprezentantul liberalilor in comitetul

lui RA.DESCU. La inceput a fost de partea lui NI

SP Dr. 62 I septemhrie 1998

romane~ti

42

CULESCU BUZESTI, cand a venit insa AUGUSTIN

POPA in calitate de ~ef al P.N.T .ului s ' a certat eu el,
FA.RCA.SANU nu era multumit cu impartirea fon
dului CRETEANU pe partide. Lui VINTILA. BRA
TIANU nu i se dadea aproape nimic in timp ce
P.NTi$tii plateau 0 mul~ime de lefuri la oamenii lor.
FA.RCASANU a pus ~i problema lui ZISSU ~i a lefei
mari care 0 ia, s'a batut cU ZISSU intr'o ~edin~ii de
comitet. Atunci a dec1arat ca trece de partea lui RA
DESCU. De atunci este omul lui RA.DESCU adica
reprezentantulliberalilor in gruparea lui RA.DESCU.
Sc duee mare lupta printre fugarii romani, care se
organizeazii in comitete pentru achizitionarea vreunui
liberal , deoarece nefiind in total decat 3 mari eu
noscuti, nu sunt destui pentru cele doua comitete.
Pentru acest motiv a fost cautat ~i "convins" GH .
ASAN de catre VISOIANU ca sa intre ca membru in
comilelul sau.
FARCA.SANU la New York se ocupii de se
ctia de propaganda a lui "Free Europe". El este ~efLlI
lui POGONEANU, care este insarcinat cu seqia pu
blicitate ~ i literatura. Nu ~tiu ce activitate are, ce lcafa
incaseaza, dar BOlLA. spunea ca este cel mai bine
pliitit la Free Europe dintre fugarii romani.

12.X.1951

LA 15 FEBRUAR a.c . A AVUT LOC

ALEGEREA PRESEDINTELUI LIGEI ROMA
NILOR LIBERI.
ALEGEREA - ESTE INTERESANT DE
NOTAT - S'A FA.CUT PRIN VOT INDIVIDUAL,
DECl, A CONSTITUIT, PENTRU PRIMA OAM
IN VlATA EMIGRATIEI ROMANESTI, 0 CON
SULTARE A MASSELOR SI, IN ACELASI TIMP,
o EXPRIMARE LIBERA. A VOINTEI ACESTOR
MASSE.
in mod practic, votul s'a exprimat In serie,
prin scrisori ce au trebuit sa ajunga la New-York,
locul unde s'a lacut alegerea, Inainte de 15 Martie.
Vointa masselor a fost exprimata prin votul
Consilierilor Ligei Romanilor Liberi, cari fusesera
ale~i premergator prin votul romarulor refugiati In
di verse tiiri.
lata deci dovada ca este posibila, chiar in refu
giu ~i in Impra~tierea in care trae~te refugiul nostru,
aplicarea principiilor democratice.
PRIN 37 DE VOTURI, DIN 46 EXPRI
MATE, D-L MIHAIL FARCA.SANU, PRESEDIN
TELE TINERETULUI LIBERAL, A FOST ALES
PRESEDINTE AL LIGEI ROMANILOR LIBERI.

tare, de incercarea de a salva independenta tarii noas

tre, in ciuda targului lacut de anumite puteri, am adus
contributia noastra, alaturi de Generalul Radescu, Iu
liu Maniu , Constantin Bratianu, Titel Petrescu, ~i alti
patrioti, la aceasta lupta nationala. Si lupta nu a fost
zadarnica. Infrangerea no astra la 6 Martie 1945, de~i
a 'insemnat Inscaunarea in Romania a regimului im
pus de Moscova, a pus totu$i categoric 'in lumina re
zistenta poporului roman in fata Diktatului Sovietic.
Aqiunea eroica ~i plina de demnitate nationala
a Generalului Radescu a demascat in mod dramatic
silnicile metode intrebuintate de ocupatia ruseasca
pentru a ne subjuga. Ea a dejucat, din primul moment,
incercarea perEda a Sovietelor de a pune lan~urile pe
trupul Romaniei, cu consimtamantul aparent al tarii
sau in mijlocul unei activitati echivalenta supunerii.
Trebue deasemeni spus ca aqiunea tineretului roman,
care a insufle!it cu darzenie ~i spirit de sacrificiu afir
marea drepturilor nationale impotriva unor forte co
ple~itoare a constituit ~i un temei insemnat al aces
teia. Eroica aqiune a sa, continua ~i astazi in clipe in
tunecate ale istoriei romane~ti.
Aceste imprejurari Ie amintesc pentruca ele
sunt pietre de hotar in formularea ~i legitimarea re

vendicarilor noastre nationale ~i pentruca din aceasta

lupta venim cei mai multi dintre noi. Luand conduce

rea Ligii Romanilor Liberi sunt calauzit de convinge

rea ca aqiunile noastre in lumea apuseana trebue sa

fie inspirate de principiile ~i traditijle, care vadin

du-se in lupta de rezistenta a zilelor noastre sunt le

gate de insa~i existenta istorica a natiei ~i au fost tot

deauna urmate in momentele de primejdie. Aceste di

rective istorice arata ca nu exista substitut pentru in

transigenta in apararea drepturilor unui pOpOL Iar

aceasta intransigenta i~i are intelesul atat in lupta

contra dU$manului, cat ~i In colaborarea cu cel ce iti

este prieten. Desigur ca greutati ~i vitregii nu lipsesc
in drumul astfel conceput, dar ele i~i gasesc cumpana
in victoria finala a adevarului dar afirmat.
Liga Romanilor Liberi i~i are, deci, in mod fi
resc misiunea ei de capetenie in reprezentarea in afara
tarei a acestui spirit istoric al rezistentii nationale. Din
aceasta misiune decurg indatoririle carora Liga trebue
sa i~i Inchine energia ~i capacitatea sa de munca.

Dupa alegerea sa, DI Mihail Fiircii~anu a

adresat Consifieritor Ligei, 0 scrisoare-program din
care extragem - din cauza lipsei de spa/iu, parfile
esenfiale:

11 martie 1954

Domnule Consilier,
Sarcina ce mi se incredinteaza, printr'o pu
temica manifestare de solidaritate a Ligii Romanilor
Liberi, 0 primesc ca 0 cinste ~i ca 0 datorie. Este pen
tru mine onoarea de a duce mai departea actiunea
condusa de Generalul Nicolae Radescu, actiune de
lupta impotriva subjugarii Romaniei ~i de protest des
chis impotriva compromisurilor internationale ce au
lacut cu putinta ~i care men tin aceasta robie. Fiind
strans legat, Impreuna cu alti romani ajun~i peste ho-

43

SP Dr. 62 I septemhrie 1998

-Arhiva Sfera Politjcii

I. - Trebue sa tinem vie apararea intransigenta
a drepturilor nationale in totalitatea lor.
Noi nu putem juca un rol care sa fie totdeauna
pe placul Cancelariilor straine, mcandu-ne sustinato
rii unor solutii de fatada, a unor vagi formule dilatorii
sau "progresive", cari nu pot decat umbri putemicile
temeiuri de principiu cari legifereaza cauza noastra.
Nu putem, deasemeni, sa acceptam, prin omi
siune, mutilarea vetrei nationale stramo~e~ti, pentru

motive de convenienta politica treciitoare.

Doctrina Liberarii este singura valabila pentru

popoarele subjugate ~i ea trebue aplicata in sensul de
restitutio in integrum. Revenirea la cadrul national
dinainte de agresiuhile ~i Diktatele totalitare este, prin
urmare, pentru noi 0 condi!iune prealabila pentru a
intra in examenul oricaror idei sau proecte de vii tor.
Noi nu ne putem lasa tarati in confuziunea creiata de
cei interesati, a discutiunii unor constructiuni hibride
~i premature, care eludand restaurarea integritatii ~i
neatamarii tarilor subjugate, ca obiectiv primordial,
constituesc un atac indirect asupra substantei na
tionale insa~i.
Liga Romanilor Liberi are datoria de a repre
zenta cu hotarare aceasta revendicare fundamentala a
neamului romanesc: Repunerea Romanilor in plenitu
dinea drepturilor lor istorice ~i nationale.
II. - Fiind organizatiunea refugiului nostru

intemeiata pe principii ~i metode democratice ~i in

chinata apararii institu!iilor fundamentale ale Roma

nie!, Liga are de indeplinit 0 sarcina indispensabila in

organizarea reprezentiirii nationale a exilului.
Aceasta organizare, care trebue - sub obla
duirea Coroanei - sa inmanuncheze valorile de lupta
nationala ~i democrata, constituite in spirit demo
cratic pentru a servi actiunea de eliberare. Ca federa
tiune a unor astfel de asociatiuni, Liga Romanilor
Liberi are deci datoria de a sta la dispozitia Majestatii
Sale Regelui in indeplinirea obiectivelor nationale
democratice cerute de constituirea unei reprezentante
romane~ti in exil. Sun tern deci gata sa raspundem ori
carui apel pe care Suveranul I-ar indrepta organiza
tiunei noastre.
Liga va supune, deasemenea, Majestatii Sale
Regelui, in legatura cu aceasta problema, vederile
sale asupra situatiei politice cu privire la actiunea ro
maneasca ~i la eventual a a1catuire a reprezentantei
nationale.
1II. - Conditiunile intemationale critice, in
care ne gasim, ne comanda, pe de alta parte, a munci

SP Dr. 62 / septembrie 1998

44

neostenit pentru a face intelese, aici, in primejduitul ~i

inca neintelegatorul Occident, tehnicile de patrun
dere, de subversiune ~i subjugare ale comunismului
sovietic, precum ~i metodele eficace de lupta pentru
infrangerea lui. Ele ne cer, odata cu aceasta, a lucra la
risipirea imensei ignorante ce inconjoara inca pro
blemele romane~ti in multe din tarile unde ne-a dus
.exilul.

Arhiva Sfera Politicii

Memoriul
lNAINTAT DE LIGA ROMA.NILOR LIBERl
ONORABILULUI JOHN FOSTER DULLES,
MINISTRUL DE EXTERNE AL STATELOR
UNITE

EXCELENTA,
Acum 9 ani, la 6 Martie 1945, Romania a fost
victima cunoscutei subjugari sovietice, perpetrata in
Liga se va stradui, pe de alta parte, sa con
mod brutal ~i mti~. In acest fel imediat dupa De
solideze ~i sa dezvolte legaturile sale de colaborare cu
ciaratia dela Yalta a fost il1sdiunat un guvem co
cercurile conduciitoare dn Statele Unite ale Americii
munist satelit, prin Diktatul Kremlin-ului, in timp ce
~i din celelalte tari libere, unde este prezenta prin
Armata Romana lupta pe frontul Aliatilor, fiind
asociatiile sale.
considerata la acea data ca a patra f0l1a combativa in
riindurile lor.
III. - imparta~indu-va aceste eiiteva preo
In Conferinta dela Moscova, in Decembrie
cupari de ordin general, privind obiectivele Ligei, va
1945, State Ie Unite ~i Marea Britanie, puse' in fata
multumesc sincer pentru increderea ce mi-ati aratat ~i
acestei subjugari, incercara sa ajute la restaurarea
va exprim speranta intr' 0 colaborare cat mai stransa
libertatei in Romania, cerand efectuarea de alegeri
pentru asigurarea eficientii ~i continuitatii actiunei
lib ere ~i cinstite. Ins a, alegerile dela 19 Noembrie
noastre.
1946, tinute sub ocup<:tie ruseasca ~i controlate de
Porrund impreuna la drum nou sa inchinam
slujnicarul guvem cO!1JUnist instalat de acesta, s'au
gandurile noastre memoriei marelui roman, care ne-a
dovedit a fi 0 inca1care flagranta a regulelor demo
fost ~ef ~i prieten, Generalul Nicolae Radescu.
cratice. In deciaratia sa oficiala din 26 Noembrie
1946, Departamentul de Stat (N.N. Ministcrnl de
Exteme american) a dat pe fata pe deplin frauda co
misa prin teroare ~i consttangere. Caracterul satelit ~i
(ss) Mihail Farca~anu

nereprezentativ al guvemului impus Romaniei a fost

Pre~edinte

astfel din nou identificat ~i infierat.

Pentru motive nedivulgate inca Statele Unite
au sernnat In Februarie 1941 un Tratat de Pace cu
acest guvem confirmand implicit recunoa~terea lui.
Singurele prevederi senmificative ale acestui Tratat
lmediat dupa alegerea sa ca Pre$edinte al
date fiind imprejurarile - adica acelea din Articolul 3,
Ligii Romlini/or Liberi, Domnul Mihail Farca$anu a
privind garantarea drepturilor umane in Romania, nu
luat contact cu Free Europe $i cu 0 serie de Senatori
au fost nici odata aduse la indeplinire de catre guver
$i Deputati din Congresul Statelor Unite.

nul inscaunat de Moscova. Acest lucru a fost dea

in prezent,D-I Farca$anu lucreaza la un Ma

semeni denuntat in mod oficial de catre Statele Unite

nifest-Program care va ji difuzat fn toate tarile In

eu prilejul repetatei respingeri a cererii de adrnitere

care se gasesc romlini emigrali. Vom publica la timp

prezentata de guvemul comunist din Bucure~ti in fata

acest Manifest.
Natiunilor Unite. (Departamentul de Stat a publicat 2
imparta$ind fn totul idei/e D-Iui Farca$anu,
volume - No 4376 ~i No 4376 A, scoase in Noembrie
cup rinse In scrisoarea pe care 0 publica numaml de
1951 ~i Februarie 1952 - in care prezinta abundente
fata, uram noului Pre>~edinte $i Ligei Romlinilor
probe demonstrand violarea garantiilor pentru dreptu
Liberi spor la munca $i bun a reu$ita fn ac{iunea

rile omene~ti in Romania.)

uria$a pe care ,~i-a asumat-o nu din ambi/ii per

Este deasemeni de notorietate ca alte prevederi

sonale, ci din nemarginita dragoste pentru tara $i po

ale Tratatului, in special Articolul II, referitor la limi

porul nostru.
tarea forteior Armatei Romane, nu au fost respectate.

In consecinta nu mai este nici 0 indoiala ca pozitiunea

de jure a actuahilui guvem roman este aceia a unui
guvem totalitar instal at prin violenta, guvem nele
gitim, nereprezentativ ~i violator al legii intematio
nale. 0 recunoa~tere a unui atare guvem nu poate
avea deci nici 0 intemeiere de principiu.
Calvarul poporului roman sub barbara ocu
pa!ie straina a Comunismului Sovietic, exploatarea
economica a !arei ~i neeexistenta drepturilor umane
elementare ~i a tuturor libertatilor sunt astazi fapte
general cunoscute. Pe de alta parte, prin constrange
rea militara-politica a Sovietelor, Romania a fost pre
. mcuta, mra voia ei, intr' 0 baza pentru planurile agre
sive ale Moscovei.
Avand in vedere aceste [apte, mentinerea ~i
pentru mai departe a recunoa~terii "guvemului" dela
Bucure~ti apare a fi pagubitoare prestigiului ~i intere
selor politice ale Statelor Unite. Teza, sustinuta de
anumite cercuri, anume ca "prezenta" unei Legatii
AmeTicane ar insemna incurajare pentru cei robiti,
este, in opinia noastra de romani, cu totul falsa. Dim
potriva, 0 asemenea "prezen!ii", cu toate umilintele pe
care Ie implica ~i cu flagranta ei neputinta, indepli
ne~te un singur rol important, anume de a ariita popo
rului roman ca Statele Unite considera inca guvemul
comunist impus de Moscova drept legal ~i legitim.
Aceasta conciuziune eviderrta aduce ~i mai mare des

curajare ~i un simtamant de totala parasire, ducand

spre un total conformism ~i spre secatuirea fortelor

morale ale rezistentei.

Excelenta, bazati pe aceste motive indraznim a

va ruga respectuos sa luati in considerare urgenta pro

blema a retragerii recunoa~terii guvemului comunist.

Liga Romanilor Liberi exprima adanca spe
ranta a mii de exilati romani ca 0 asemenea repara
tiune morala ~i politica, reprezentata prin retragerea
recunoa~terii ~i condalrmarea guvemului nelegal ~i
criminal de quislingi sovietici din Bucure~ti, va fi
data unui popor in suferinta ~i subjugare, popor care
este temeinic ~i sincer devotat Statelor Unite ale
Americii ~i nobilelor lor idealuri umane ~i politice.

Al Dvs. respectuos,
(ss) Mihail

Farca~anu

Pre~edinte

45

SP Dr. 62 / septembrie 1998

Politicii internationalii

Politicii internafionalii

Perspectiva relatii10r

".
'

rOlDanO-alDerlCane

MIHAl MUSET

I.

A~teptari ~i

interese

reform a sau tranzitie aces tor vizite, care au fost pro

iectate cu mult inainte ca reforma ~i tranzitia sa-~i
arate e~ecurile, sint motivate de interese de securitate
~i economice ~i nu pot ameli ora pe termen scurt nici
situatia politica ~i nici nu vor Incetini degradarea eco
nomica a Romaniei. A~a cum a fost planificat, aceste
vizite i-au adus pre~edintelui Constantinescu 0 ima
gine imbuniitatita, 0 proeminenta relativa in securita
tea zonei Balcanilor, dar un mesaj electoral mai putin
clar decit cel pe care domnia sa ar vrea sa-I proiec
teze. Vizitele i-au consolidat pre~edintelui Constan
tinescupozitia de .lider in alegerile din 2000, tara insa
a-i garanta victoria. Acest lucru coincide cu preferinta
SUA ca Romania sii fie condusa de un lider cit mai
departat de ideologia comunistii, un Iider care i~i
mentine puterea prin eforturi democratice.
Impresia pozitivii liisata asupra pre~edintelui
Clinton in vizita sa la Bucure~ti este motivul principal
pentru care vizitelor pre~edintelui Constantinescu In
SUA Ie-au fost acordate 0 consideratie sporita. A fi 0
gazdii buna, in ciuda refuzului de a fi inclus in NATO,
a convins SUA cii exista posibilitatea alinierii Roma
niei la civilizatia europeana. Mesajul pre~edintelui
Clinton la Bucure~ti a fost clar: continuarea sustinutii
a reformei ~i a tranzitiei va fi recompensatii prin secu
ritate ~i promovare economica. In euforia momentu
lui, mesajul a fost Ins a confuzionat de prevederile do
cumentului de la Madrid, care a nominalizat Romania
ca un viitor membru NATO cu ~anse sporite de inte
grare. Documentul de la Madrid a fost interpretat ne
justificat, ca i cum ar fi venit dupa vizita pre~edinte
lui Clinton, deci ca 0 asigurare, in loc de un simplu
indemn. Insemna ca u~a NATO nu s-a inchis, di, de~i
invitatiile unor noi membri sint nominalizate, pretu
rile economice, politice ~i sociale ale includerii vor fi
suportate preponderent de noii membri ~i di integra
rea este corelatii cu politica interna a noilor aspiranti.
Era un alt fel de a spune cii Romania va fi monitori
zata, verificatii, ~i, oarecum, ajutatii.

Reuniunea NATO de la Madrid a ancorat cre

dibilitatea regimului Constantinescu ~i integrarea
euroatlantica a Romaniei de succesul reformei ~i al
tranzi!iei spre capitalism. Criza politica prelungita ~i
inabilitatea de a stopa declinul economic au trans for
mat reforma i tranzitia in eufemisme pentru deriva ~i
supravietuire. Cind prima victima a derivei, fostul
premier Victor Ciorbea, a fost sacrificat politic, cel
ramas sa confrlnte posibilitatea e~ua.rii a fost pre
~edintele Constantinescu. De~i constant cu conserva
rea apelului politic prin vizibilitate intema!ionala, pre
~edintele Constantinescu a platit pe plan intern pentru
. e~ecurile primului an de guvernare. Supravietuirea
politica a pre~edintelui Constantinescu, pusa la in
doiala de revigorarea partidelor de stinga ~i a celor
nationaliste, depindea de 0 interventie de reanimare.
Era deci nevoie de 0 transfuzie de popularitate ~i ima
gine. Ca in trecut, transfuzia a Insemnat expunere in
temationala sub forma unor imagini memorabile, de
data aceasta de pe continentul american.
Logica puterii dicteaza ca un pre~edinte de stat
cu statutul Romaniei are de ci~tigat atunci cind este
vazut de alegatori aparind la ONU, primit de Iiderul
SUA la Casa Alba, vorbind diasporei ~i onorat cu pre
zenta multor persoane influente ~i bine situate. Din
colo de infailibilitatea lor, aceste vizite reprezinta in
deplinirea dorintelor oricarui lider con~tient ca ale
gerile sint ci~tigate de imagine, de conjunctura ~i, nu
exclusiv, de mesajul electoral. Dupa ultima criza po Ii
tica, nici un politician roman nu mai poate ignora rea
litatea urmatoarelor alegeri.
Prin urmare, pre~edintele Constantinescu a ur
marit, prin vizita in SUA, sa-~i imbunatateasca ~i
chiar sa-~i consolideze imaginea de acasa, sa exploa
teze conjunctura creata de riscurile suplimentare de
securitate din Ba1cani ~i sa-~i clarifice mesajul elec
toral. Este 0 eroare sa se ata~eze 0 semnificatie de

SP Dr. 62/ septembrie 1998

46

priv e ~te

Cu toate acestea, in perioada care a Wlnat vi

zitei pre~edintelui Clinton, Romania intlrzia sa treaca
testele stricte ale integrarii, discursul pre~edintelui
Constantinescu sfida realitatea domestica i obiecti
vele tiirilor vestice. Increderea investitorilor in Roma
nia, masurata in decalajul dintre estimarile guvemului
~i totalul investitiilor, regresa, chiar In conditiile in
care capitalul piirasea econom iile din Asia de Est.
Trebuia deci ca mesajul pre~edintelui Clinton sa fie
clarificat, relatiile dintre SUA ~i Romania sa fie ex
puse in detaliu, iar interesele comune sii fie identi
ficate . Este relevant ca SUA nu au tinut sa clarifice
contextul relatiilor cu Romania in timpul regimului
Iliescu.
De~i personalitatea ii este marcata de dec lara
tii inconsistente, pre~edintele Constantinescu este sin
guru I Iider roman din ultima jumatate de seeal care
are capacitatea sii inspire incredere SUA, care mar
cheaza 0 rupturii distincta cu retorica treculului ~i care
~i-a expri~at constant adeziunea la valorile Vestului.
De aceea, perioada de anormalitate dintre Romania ~i
SUA s-a tem1inat.
A_

A~teptarile

costurile de administratie. Noua structurii

este flexibila ideologic, pragmatica, acorda impor
tanra sporita tarilor periferice ~i angajeaza un numiir
mai larg de natiuni in rezolvarea problemelor glob ale
sau regionale. Aceasta structura va pennite SUA sa
arbitreze aparitia Chinei ca supraputere ~i, totodata,
va imbogati relatiile SUA cu tari mici ~i mijlocii.
Realitatea politica americana este fundamen
tata pe no(iunea ca democratia reala bazata pe spiritul
legii creeaza parteneri de buna credinta. Administra
ria Clinton a lansat numeroase initiative dedicate intii
ririi democratiei ~i a sistemelor legale In jurul lumii.
La fel de semnificativa este notiunea ca economiile
de piata motivate de competitie ~i comeq liber cre
eaza prosperi tate pentru participanti ~i consumatori
~i , implicit, elimina sursele de conflict nascute din
disparitali economice. Exista 0 traditie de peste un se
col de legislalie ~ i jurisprudenlii Impotriva monopolu
rilor ~j a tentativelor de monopolizare. Partenerii eco
nomici care nu pot mentine ritmul competitiei ~i re
curg la interventii economice prelungite I~i reduc
apoliul in comertul bilateral.
Schimbarea structuraHi a politicii SUA a mar
cat cre~terea rolului detinut de Statele Unite in Eu
ropa Centrala ~i de Est. Pe termen lung, regiunea re

prezinta capul de pod spre Orient al societatilor de

mocratice sus!inute de 0 economie de piatii. Regiunea

trebuie sa-~i sedimenteze reziduurile conflictelor et

nice $i sa fie integratii economic in Uniunea Euro
peana. In termeni strategici, relatia SUA cu Europa
Centrala ~i de Est a devenit mai putin dependenta de
relatia SUA cu Rusia, 0 schimbare cu efecte enonne
in regiunc . Ca prim efect, exemplificam ca SUA in
cearca sa izoleze Europa Central a $i de Est de efectele
inSlabilitatii prelungite politice ~i economice ale Ru
siei. Ca efect necesar, SUA este dispusii ideologic sa
i~i expuna am1ata in rezolvarea stiirilor conflictuale.
Astfel definitii, pozitia SUA in problema secu
ritatii Europci Centrale ~i de Est ~i , mai de actualitate,
a Peninsulei Balcanice, aduce relatia SUA cu Roma
nia, puntea dintre Balcani ~i zona de influenta a Ru
siei, in prim-plan. Pe plan economic, Balcanii repre
zinta 0 fOI1a de mUl1ca bine educata ~i pliitita in pro
cente comparativ cu cea din Occident ~i 0 piata de
desfacere receptiva la produse americane. Ace~ti fac
tori mentin constant interesul Statelor Unite in Bal
cani la nivel inalt.
Chestiunea care combina prioritiitile de secu
ritate ~i economice ale SUA este cea a securitatii sur

SUA

A~teptiirile SUA decurg firesc din rolul central

pe care II joaca In problemele globale. Euforia provo
cata de sfir~itul Razboiului Rece s-a terminat, peri
oada de ezitari din politica extema este un episod tre
cut, iar SUA este pregatita sa fie un Iider eficient al
lumii. Dilema economie-stabilitate s-a rezolvat, am
bele notiuni devenind prioritiiti. Mitul ca problemele
economice vor prima In afacerile mondiale, suspectat
ca un fenomen anom1al intr-o lume militarizata, a fost
spulberat odata cu testele nucleare din subcontinentul
asiatic.
Prin urmare, la inceputul mileniului trei, SUA
au doua prioritati paralele, care ii Intaresc rolul mon
dial in stabilitate: securitate ~i economie; SUA repre
zinta liderul militar necontestat, iar In domeniul eco
nomic a reu~it sii i~i relanseze economia.
Cu toate acestea, membri influenti ai Adminis
tratiei Clinton, unii dintre ei implicati in relatiile SUA
cu Romania, au insistat ca rolul SUA nu poate fi sus
tinut pe term en lung intr-o structurii piramidala ~i au
optat pentru 0 structura de retea de "roata cu spite" unde SUA ocupa rolul central - , structurii care este
mai greu de erodat in relatiile intemationale, compa
tibila cu procesul de globalizare ~i mai eficienta in ce

47

SP Dr. 62 / septembrie 1998

Politica internafionala

Politica internafionala
selor de energie. Relatia SUA cu Romania poate sa
tisface interesele SUA ~i conferi un rol sporit Roma
niei In economia regionala. Securitatea energetica in
Europa Centrala ~i de Est este acutizata de trei factori:
toate economiile din regiune vor intra in scurt timp in
expansiune - fie prin integrare in Uniunea Europea
na, fie datorita eliminarii zonelor de conflict -, i'mbu
niitatirea nivelului de trai va mari consumul indivi
dual de energie, iar carbunele va fi abandonat deoa
rece necesitii subventii uria~e, impune costuri ine
ficiente ~i dauneazii mediului inconjurator. Rezultatul
acestor trei factori este cii baza energeticii se restringe
concomitent cu cre~terea cerintei regionale de
energie. Considerente istorice vor face ca regiunea sii
caute sii I~i diversifice sursele de energie redudnd
ponderea Rusiei , sursa traditionalii, ~i inlocuind-o cu
furnizori dependenti ~i apolitici din zona Marii Cas
pice.
Prin urmare, securitatea traseului petrolului
din Marea Caspica spre Europa CentraHi ~i de Est va
preveni ~ocuri energetice regionale. Romania este
una din variantele acestui traseu; iar pentm SUA,
altemativa ideala ar strabate teritoriul controlat de
NATO sau al unui viitor membm. In cazul ca se va
materializa, aprobarea unui traseu petrolier ce stra
bate Roman"ia va fi conceput ca un model dependent
In mod minim de infrastructura ~i resursele Romaniei,
pentru a limita factorii de risc. Interesul SUA este de
a avea un traseu lipsit de risc ~i, din fericire, mai
multe optiuni slnt oferite pentru a s<;ttisface acest con
siderent.
Ar fi eronat ca Romania sa identifice coridorul
petrolului drept vehicolul integrarii in NATO ~i Eu
ropa. Relevanta strategica a traseului energetic Marea
Caspica-Europa nu este lipsita de semnifica!ie, Insa
sfir~itul Razboiului Rece a diminuat importanta facto
rilor geografici ~i a augmentat ponderea factorilor
economici ~i pohtici. Romania poate aprecia soarta
conductelor petroliere care traverseaza Irakul: ele slnt
nefolosite de ~apte ani, nimeni nu este dispus sa Ie
utilizeze 'in viitorul apropiat, iar ie~irea lor din cir
cuitul economic nu a declan~at 0 criza energetica In
Occident.
In sumar, schimbarile structurale ale politicii
externe ale SUA, cuplate cu interesele substantiale
ale SUA In Europa Centrala ~i de Est, confera 0 im
portanta maritii relatiei SUA cu Romania. Alegerile
romane~ti din 1996 au deschis oportunitati pentru ca
situatia din aceastii regiune sa se clarifice Intr-un timp

SP nr. 62 / septembrie 1998

mai scurt. Beneficiarul direct al alegerilor din 1996

este poporul roman ~i, prin urn1are, SUA nu vor ac
cepta sa participe direct la un proces care nu garantea
za ie~irea definitiva a Romaniei din mizeria comunis
mului.
Intr-o lume nepolarizata, sugestiile $i incura
jarile au devenit modus 0p'erandi In relatiile inter
nationale amicale. SUA Incurajeaza deci Romania sa
continue pe drumul ales In 1996 ~i Ii sugereaza ca
meritele unui proces de tranzitie se vor materializa In
integrare. Din perspectiva Romaniei, pozitia SUA nu
trebuie sa fie confundata cu aprobarea ritmului ~i me
todelor adopt ate de Romania pe perioada tranzitiei.
Ea reprezinta numai 0 recunoa~tere a faptului cii Ro
mania a indeplinit minimul de cerinte pentru a i se
acorda credibilitate intemationala.
B. Interesele ROlDaniei

In contrast cu SUA, dupa 1990, Romania nu

balansat interesele, optlnd aproape exclusiv pen
tru interese economice, In detrimentul celor politice $i
de stabilitate. In ciuda preocuparii excesive, proble
meIe economice par de nerezolvat. In realitate, pro
blemele economice i~i au originea In imaturitatea po
litica din anii 1990-1991 , dnd s-au pus bazele struc
turilor Romaniei postcomuniste. In acea~i perioada,
Romania $i-a ignorat problemele de securitate, mini
malizlnd importanta celui mai previzibil eveniment al
perioadei: destramarea Uniunii Sovietice. Ignorarea
problemelor politice ~i de securitate nu a facut ca ele
sa dispara; dimpotriva, ele au continuat sa evolueze
p'ina cind magnitudinea lor a fost expusa partial de
alegerile din 1996. In ciuda schimbarii retoricii de
dupa 1996, problemele politice ramin In obscuritate:
pe <-0 parte, deoarece actorii ani lor 1990-1991 refu
za sa paraseasca scena politica, iar pe de altii parte,
din pricina faptului cii cei care s-au afirmat politic
dupa 1991 slnt declasati ideologic~i moral.
Confuzia generata de ambiguitatile politice in
terne a oferit un impuls fortelor nationaliste, compli
. dnd ~i mai mult relatiile ei internationale, ceca ce s-a

reflectat In scurt timp Intr-un mesaj neclar In politica

externa. Astfel , la doi ani dupii 1996, de~i Romania

dec1ara ca este preocupata de problemele ei politice ~i

de securitate, ea urn1are~te cu preponderenta scopuri

economice. Din acest punct de vedere, perioada

curenta nu se dis tinge de deceniile anilor '70 ~i '80,
exceptind faptul ca Romania va ave a dificultati in a
~i-a

48

Romaniei de a ~trage investitori straini, investitii via

bile fiind abandonate din cauza reaqiei producatori
lor locali care l~i vad periclitatii piata. Aceste practici
necompetitive nu dau rezultate decit pe tennen scurt,
iar beneficiile se reduc la sectoarele economice susti
nute, ducind la diminuarea diversifidirii structurale a
economiei. Politica extema a Romaniei nu s-a adaptat
la aceasta problema ~i contin~a sa reflecte dogma ca
dominarea economica a Romaniei este inevitabila in
conditiile in care proteqiile domestice sint ridicate.
Romania insista ca in relatiile internationale sa i se
acorde statut preferential. Aceasta predileqie, pe ter
men lung, nu poate duce la relatii economice sana
toase cu SUA.
Ca exemplu al rezultatului negativ al ins is
tentei Romaniei de a primi un tratament eeonomic
preferential se poate invoca reticenta cercurilor finan
ciare de a sprijini 0 expansiune a imprumuturilor a
cordate Romaniei. Reticenta biincilor a fost rezonabil
justificata de imobilismul politic, lipsa de garanfii gu
vernamentale ~i un risc de tara mult prea mare in ra
port cu sumele solicitate. Pin a in 1996, Banca Mon
diala ~i FMI s-au rezumat sii mentina relatii formale
la nivele minime, convinse fiind ea liderii de atunci ai
Romaniei nu se puteau desprinde ideologic de anii
'80. Cu toate ca dupa 1996 atlt Banca Mondiala, cit ~i
FMI $i-au demonstrat disponibilitatea de a asista Ro
mania cu fonduri de tranzitie, divergente profunde au
fost provocate de intirzierea Romaniei in a formula
un program detaliat de reforma, de lipsa de recepti
vitate a guvernului in a accepta un program realist de
tranzi!ie, precum ~i de proieqiile legate de incapaci
tatea Romaniei de a-~i indeplini obligatiile financiare
pe term en scurt. Chiar daca nici Banca Mondiala ~i
nici FMI nu au oferit explicatii satisfacatoare pentru
tratamentul preferential pe care I-au acordat altor tari
1n tranzitie, dar intirzie sa-I extinda Romaniei, Roma
nia ar trebui sa admita ca nici politicile ei (intema ~i
externa) nu au fost adaptate la cerintele ei de capital.

pliiti deficitul de securitate prin eforturi economice.

Un pre! mai putin costisitor, Incercat in primele luni
din 1997, ar fi combinat pretul politic ~i economic,
dar aceasta alternativa a fost deturnatii dnd interesele
economice domestice s-au aliniat disciplinat In spate
Ie noii coriduceri.
Pe termen scurt, obiectivul economic al Ro
maniei este modest ~i vizeaza oprirea declinului eco
nomic declan~at in 1990. Pe termen lung, aspiratiile
Romaniei slnt nostalgice ~i tin de recuperarea pietelor
de desfacere pierdute succesiv ca urmare a destriima
rii pietei tiirilor comuniste ~i' a conflictelor din Golful
Persic ~i din Ba1cani . Datoritii sprijinului primit de la
Intreprinderile de stat, cerintele capitalului autohton
s-au tradus Intr-o politica de revigorare a industriei, in
contrast cu alte state In tranzitie, care au abandonat-o.
Evolutiile politice minime de dupa 1990 au limitat
drastic numarul investitorilor straini dispu~i sa injec
teze fonduri ~i tehnologie in Romania, chiar in condi
tiile In care capitalul privea cu incredere spre Europa
de Est. Mai gray este faptul ca acelea~i evolutii po
litice mini me au prevenit influxul de capital In Roma
nia ~i dupa alegerile din 1996.
In concluzie, politica extema a Romaniei ra
mine defmitii de obsesia ca solutiile problemelor eco
nomice sint panaceele tuturor chestiunilor.
1. I ntegrare

Ca un fapt pozitiv, sugeram cii preocuparea

Romaniei cu probleme economice au sensibilizat-o la
procesele de globalizare ~i integrare economicii cu ta
rile dezvoltate. In aceasta direqie, interesele Roma
niei ~i ale SUA se suprapun, deoarece Romania poate
contribui la acest proces prin folosirea bazei ei ener
getice supradimensionate ca sursa de rafinare a petro
lului ~i alimentare cu energie a economiilor in dezvol
tare din Europa Centrala. Tot in acest domeniu, Ro
mania este atractiva deoarece i~i extinde baza ener
getica nuclearii ~i prin eforturi de a-~i finaliza invest i
tiile neproductive. In ciuda afinitatilor structurale ce
promit 0 integrare energetica rapidii, procesul va fi,
incetinit de ineficienta Intreprinderilor energofage ne
privatizate. In cazul in care va reu~i sii accelereze pri
vatizarea, Romania ar beneficia enonn dintr-o cola
borare cu SUA.
Integrarea economic a a Romaniei este insa 1n
tirziata de 0 politicii de protejare a activitatilor locale.
In mod curios, acest interes submineaza prioritatea

2. Corupfie
De~i coruptia este un fenomen complex care
imbina aspecte politice, legale, economice $i sociale,
Romania a optat sa trateze coruPtia drept un fenomen
natural $i sa se ocupe numai de simptomele ei econo
mice. Caracteristica oricarei societiiti, corup!ia atinge
insa nivele maxime in societati in tranzi!ie. Respin
gem metodologic 0 analiza bazata exclusiv pe factorii

49

SP nc. 62 / septembrie 1998

Politicii internationalii

Politicii internationalii

mania, de~i pre~edintele Constantinescu a dec1arat ca

lupta impotriva coruptiei este 0 priori tate nationala.
In contextul relatiilor dintre SUA ~i Romania,
coruptia capiita 0 dimensiune aparte deoarece SUA
este prima ~i singura tara care incrimineaza darea de
mita unui oficial strain. Posibilitatea ca mita sa duca
la pedepse substantiale in SUA inhiba investitorii
americani sa participe in Romania. Economia SUA
reprezinta vehicolul ideal pentru integrarea globala
rapida a economiei romane~ti ; este implicatil. in to ate
economiile lumii - deci virtual global - ~i are cea mai
atractiva combinatie de piata de desfacere in raport cu
puterea de cumpiirare ~i cerintele consumatorilor. In
absenta unei economii necontrolate de coruptie, rela
tia economica cu SUA nu va evolua spre beneficiul
Romaniei .
In concluzie, mentinerea obiectivelor Roma
niei de dezvoltare economica rapida ~i ignorarea as
pectelor de dezvoltare politica ~i de seeuritate nu pot
duce la 0 relatie armonioasa cu SUA. Este prematur
sa comentam arhitectura unei relatii intre SUA ~i
Romiinia deoarece relatia este inca prea frageda pen
tru a putea identifica trasaturile functionale . In con
tinuare, scoatem in evidenta aspecte ale vizitelor ~i
punctam elemente de tensiune ce vor defmi prime Ie
stagii ale relatiei.

economici, dar consideram ca este relevant sa anali

zam coruptia chiar ~i in contextul limitat al priorita
\ilor economice ale Romaniei. De~i eforturile Roma
niei sint focalizate pe tranzitie economica rapida, in
tegrarea economica in structurile globale este com
promisa de inabilitatea guvemului de a controla
coruptia.
Retorica Romaniei contrasteaza putemic atit
cu politica intema, cit ~i cu cea extema. Pe plan in
tern, afirmatiile pre~edintelui Constantinescu sint op
timiste, dar infinnate de realitate. Pentru oamenii de
afaceri care contempleaza investitii in Romania, co
ruptia este la paritate cu legislatia neprimitoare. Sur
prinzator, pre~edintele Constantinescu a dec1arat de
curind ca investitorii straini nu pot pretinde ca exista
coruptie deoarece ei nu infonneaza organele abilitate.
Premisele acestui argument sint eronate ~i percep
gre~it rolul investitorului strain in economia Roma
niei. Daca unui investitor i s-ar spune ca succesul afa
cerii lui depinde de cooperarea cu organele de ordine,
probabil ca ar raspunde ca nu are experienta de in
formator. Pre~edintele Constantinescu i~i men!ine po
zitia, 'in timpul vizitei la Camera Americana de Co
rneTt, dec1arind ca in Romania "coruPtia s-a terminat
pentru totdeauna". Este 0 dec1aratie ~ocanta - nu
poate fi comentata -, care ~tirbe~te prestigiul personal
al pre~edintelui Romaniei, cel care declara in august
1997 ca lupta impotriva coruptiei la nivel local a
e~uat ~i ca a avut putine rezultate la nivel central.
Mai relevant in abilitatea Romaniei de a con
trola coruptia este traiectoria ~i metamorfoza proiec
tului legii impotriva coruptiei. In varianta initiala, in
cidenta faptelor ~i a persoanelor la care legea se apli
ca inc1udea ~i liderii de partide sau formatiuni poli
tice. Totu~i, proiectul initial a fost amendat, excluzind
categoria mai sus mentionata, iar acum proiectul este
ami nat din cauza altor "prioritati". Este din nou 0
dovada trista a tensiunilor elementului politic care, la
sat nerezolvat, submineaza celelalte prioritati.
Nici pe plan international Romania nu este an
grenata impotriva coruptiei. Nu este un secret ca mem
bri ai corpului diplomatic ~i-au transformat functiile
in surse de venit. Este mai putin cunoscut insa faptul
ca Romania nu face parte dintre tarile care au sernnat
'in 1997 0 conventie ce pune in afara legii plati iIicite
Iacute oficialilor straini in scopul de a obtine con
tracte guvernamentale. Conventia a fost sernnatil., prin
tre altele, ~i de tiiri est-europene, dar nu ~i de catre Ro-

SP Dr. 62 / septembrie 1998

II. Aspecte ale vizitelor

Scopul acestui articol nu este sa adauge aIte
evenimente la cele deja relatate, dar anumite eveni
mente vor fi mentionate deoarece ilustreaza aspecte
ale relatiei SUA cu Romania menti~te mai sus. Sta
tutul vizitelor - fie el oficial, neoficial sau de lucru
este desigur important, dar mai putin relevant, de
oarece vizitele au avut 0 substantii abundenta ~i diver
sificatii.
Elementul central al vizitelor I-a constituit 'in
tilnirea dintre pre~edintii Clinton ~i Constantinescu.
La incheierea intrevederii, pre~edintele Clinton a ti
nut sa i~i exprime satisfaqia pentru bucuria sincera pe
care i-a Iacut-o ziua petrecuta la Bucure~ti eu un an
inainte. Tema intrevederii a fost continuitatea ~i im
buniitatirea relatiilor dintre cele doua tiiri. Pre~edin
tele Clinton a articulat dorinta SUA de a sprijini tran
zitia Romaniei spre integrarea transatlantica, iar pre
~edintele Constantinescu a cWigat simpatie dind do
vada de onestitate atunci cind a recunoscut ca Roma
nia este inca 0 tara cu multe trasaturi socialiste. Intre-

50

vederea a contribuit la intarirea bazei relatiilor dintre

cele doua tari.
La Pentagon, Secretarul Apararii a prezentat
onorurile militare pre~edintelui Constantinescu, pri
mul pre~edinte roman care a primit aceasta onoare.
Conferinta de pres a a scos in relief ca Romania tre
buie sa continue reforn1a militara ~i sa men!imi 0 ar
mata mai mica ~i mai bine instruita. Contactele la De
partamentul de Stat s-au focalizat pe reforn1a, relatii
militare, securitate regionala ~i conflicte netraditio
nale. Contactele la Justitie au vizat asistenta legala,
iar cele de la Comert au urmarit ridicarea nivelului
schimburilor economice.
Nu lipsit de importanta, chiar in contextul re
latiilor cu SUA, a fost discursul pre~edintelui Con
stantinescu la ONU. Romania trebuie sa convinga ca
este capabila sa i~i controleze propriile ei granite ina
inte de a garanta securitatea transportului de petrol
dinspre Marea Caspica. Pel111eabilitatea granitelor in
timpul embargoului impus de Consiliul de Securitate
lugoslaviei ramine un aspect trist al cooperarii Roma
niei cu ONU.
Conferinta a fost limitata la problemele drogu
rilor ~ i are 0 relevanta sporita pentru Romania, care a
devenit unul din principalele coridoare ale drogurilor
inspre Occident. Pe acela~i coridor tranziteaza refu
giati politici ~i migranti economici atJ-a~i de bunasta
rea Yestului , persoane pe care Romania pare putin
dispusa sa-i opreasca. La ~NU , pre~endintele Con
stantinescu s-a abtinut sa vorbeasca despre structuri
paralele. Acest subiect a fost abordat .la Casa Alba. El
reflecta sensibilitatea SUA la prezenta pe teritoriul
Romaniei a factorilor de risc - traficul ilegal de dro
guri, persoane ~i armament - este preambulul destabi
lizarii. Ajutorul pe care SUA a insistat sa-l ofere va fi
asistenta ~i cooperare contra traficului de droguri , a
emigrarii ilegale, a spalarii de bani ~i a erimei orga
nizate.
In toate ora~ele vizitate, pre~edintele Constan
tinescu a avut intilniri menite sa convinga oamenii de
afaceri americani ca potentialul <economic al Roma
niei nu este diminuat de probleme politice, ca este un
potential real ~i ca Romania po ate oferi profit imediat
~i sigur investitorilor straini. Audienta a fost recep
tiva, dar rezervata. Pr,e~edintele Constantinescu a ti
nut sa se 'int'ilneasca cu membri ai diasporei ~i sa Ie
prezinte situatia din Romania. Aceste 'intilniri, care au
marcat inceputul dialogului substantial dintre liderii
romani ~i diaspora, au fost, in general, controversate,

dar au creat impresia ca sint popasuri in campania

electorala. Prqedintele Gonstantinescu, spre deose
bire de predecesorii sai, s-a dovedit un partenet de
dialog civilizat.
in ultima parte a acestui anicol analizam sub
stanta acestor intilniri. Evenimentul cel mai memo
rabil 'in decursul celor doua vizite a fost prezenta pre
~edintelui Constantinescu in Capitoliu, unde a tinut
un discurs in fata camerelor reunite ale Congresului.
Invitatia a fost initiativa senatorului Dan Coats, care
a vizitat Romania in 1993 ~i care I-a intllnit pe candi
datul Constantinescu in 1996. In ciuda eforturilor, au
dienta nu a fost compusa decit din cel mult 5 procente
din ale~ii poporului american. Cu toate aces tea, va
loarea simbolica a discursului este real a, reprezentind
prima cuvintare a unui lider roman in templul demo
cratiei modeme: Acest simbol este de altfel primul
gest afirmativ ca relatiile dintre SUA ~i Romania au
depa~it stagiul neconfortabil, au crescut in ampluare
dincolo de nivelul executivului ~i ca pozitiile celor
doua tari, de~i contin divergente, pern1it acomodarea
punctelor lor de vedere comune. Discursul pre~edin
telui Constantinescu a evocat libertatea ~i democratia,
avind un ecou favorabil ~i marcind 0 schimbare de di
reqie in retorica reprezentantilor Romaniei, schim
bare care recunoa~te implicit ca afacerile globale se
perfecteaza pe Potomac, nu pe Sena, Tamisa sau
Moscova. Pentru a intelege semnificatia acestui dis
curs pentru relatiile dintre SUA ~i Romania este de
ajuns sa mentionam ca in istoria institutiilor ameri
cane memoria Congresului a fost intotdeauna mai so
lida decit cea a Casei Albe.

III. Perspective
Yiitorul relatiilor dintre SUA ~i Romania se
formeaza acum ~i numeroase aspecte pozitive au fost
reliefate de ambele paTti. Yom trece direct la aspectele
care pot tensiona relatiile dintre cele doua tari. Ana
lizam tensiuni structurale ~i expunem factorii pe care
Romania se cuvine sa-i ia In consideratie in legaturile
ei cu diaspora.
A. Tensiuni

Maturitatea politica a Romaniei va fi testata de

rezolvarea problemelor minoritatii maghiare ~i imple
mentarea tratatului cu Ungaria. SUA urmaresc a
ceastil. chestiune cu prioritate. in primul rind, anii '90
au readus conflictele etnice In prim-planul relatiilor

51

SP Dr. 62 / septembrie 1998

Politica in.terna{ionaia

Politica internalionaia
europene, iar situa!ia unei minorita!i de 1,7 milioane
- Intr-o tara incomplet democrati zata - are potentialul
sa destabilizeze toata regiunea . in al doilea rind, ex
perienta conflictului dintre Turcia ~i Grecia a demon
strat ca statutul de aliat trebuie stabilit Intre membri
inainte de, nu dupa, incorporarea lor intr-un tratat
militar.
Reactia SUA la evenimentele pozitive In res
pectarea drepturilor minoritatilor a fost constanta,
echilibrata ~i a temperat excesele ambelor parfi. in
1996, SUA a indicat clar ca nu va tolera pozitiile ex
tremiste ale Ungariei, iar semnarea tratatului dintre
Romania ~i Ungaria a fost declarata la Departamentul
de Stat drept "evenimentul saptamlnii". In 1997, pre
zenta unui reprezentant al minoritatii maghiare in de
legatia premierului Ciorbea in timpul vizitei in SUA
a fost agreata de toti oficialii americani. Totu~i , cei
care au materiali zat tratatul dintre Romania ~i Unga
ria nu mai sint la putere in nici una dintre tari, iar Ro
mania tergiverseaza aqiuni decisive, care sa faca pro
cesul de nonnalizare ireversibil. Regretabil, pre~edin
tele Constantinescu evita un rol proeminent in rezol
varea problemelor minoritatilor, cu toate ca a bene
ficiat de un sprijin politic masiv in alegerile din no
iembrie 1996.
Totodata, a devenit ciaI' ca problemele minori
tatilor nu pot fi solutionate, cel putin in aceasta faza,
prin procese democratice. Similar, decizia recenta a
Curtii Supreme, care a invalidat un act de guvemare
favorabil comunitatii maghiare, demonstreaza ca so
lutia legala are obstacole fatale. in aceste condi!ii, ne
interventia pre~edintelui Constantinescu ar putea fi
interpretata ca lipsa de interes. In plus, mitul stabili
tatii politice care va conduce la 0 solutie a problemei
maghiare a fost spulberat in ultimile 20 de luni; fostul
partid de guvemamint s-a fraqionat, unul din fostele
partide de la conducere a fost repetat pe punctul de a
se diviza, liberalii nu au gasit 0 fonnula de reunifi
care, iar tarani~tii slnt framintati de sechelele schim
barii premierului. Asta nu este intocmai imaginea de
stabilitate inratisata de pre~edintele Constantinescu
administratiei americane .

annata operabila rara sa I~i submineze economia, a

intlrziat reducerea efectivelor militare ~i are capaci
tate redusa de integrare cu efectivele NATO . Ca re
zultat al economiei In deriva, Romania a fost nevoita
sa i~i reduca bugetul militar cu 10%, ceea ce pune in
evidenta potentiala valoare militara redusa a contribu
tiei Romaniei la NATO. Minimalizind deficitul struc
tural ~i scotind in relief participarea in operatii mili
tare intemaponale, Romania da impresia ca i'~i for
teaza intrarea in NATO prin contributii la securitatea
regionala. Participarea regionala este insa benefica
pentlll armata romana ~i aduce un element de inte
grare ~i schimb de experienta cu alte annaie. Asigu
rare a unei zone de stabilitate in veciniitatea Romaniei
este interesul primordial al Romaniei, ~i abia apoi un
interes al SUA. Totu$i, Romania insista ca este un
"candidat viabil". SUA ~i-au exprimat clar pozitia
dupa Intilnirea de la Casa Alba, identifidnd "aspira
tiile" Romaniei de a intra In NATO. In aceea~i ordine
de idei, Departamentul de Stat mentioneaza ca SUA
vor "ajuta sa faca" din Romania un candidat putemic
pentru NATO, implicit respingind argumentele Roma
niei ca este deja pregiitita pentru admitere.

Al doilea aspect care poate tensiona relatia

SUA cu Romania este reliefat de insistentele Roma
niei In a afinna ca Indepline~te conditiile de admitere
In NATO. Aceasta pozitie nu este confmnata de reali
tate ~i nu reprezinta 0 schimbare fata de asertiunile re
gimului Iliescu. Romania este un consumator, ~i nu
un creator de securitate, are dificultati sa i~i mentina

Nivelul redus al schimburilor economice ale

Romaniei cu SUA poate crea a patra zona de tensiuni,
In special in conditiile in care schimburile Romaniei
cu Franta au crescut in ultimul an cu 50%. in acest
context, Romania va trebui sa diferentieze intre schim
buri economice ~i schimburi militare ~i sa nu substi
tuie contracte cu companii militare drept platfonna

SP nr. 62 / septembrie 1998

A treia zona de tensiune va aparea tot in con

textul NATO, un de Romania va trebui sa ia masuri
concrete pentru a-~i departa imaginea de potential
"cal troian" in alianta. Numero~i speciali~ti militari ~i
politici din SUA sint preocupati de faptul ca serviciile
de infonnatii ale Romaniei au racut schimburi cos
metice, nu ideologice, ~i nu In personalul de decizie.
Fostul ~ef al Serviciului Roman de Infonnatii a fost
schimbat numai la insistentele din SUA, iar fosrul ~ef
al Serviciilor de Infonnatii Externe a fost numit am
basador. Este relevant ca, la scurt timp dupa tennina
rea vizitei pre$edintelui Constantinescu, Cas a Alba a
intarit mesajul ca Romania va trebui sa clarifice pozi
tia sa in privinta condamnarilor unor oficiali rom ani
care au colaborat cu SUA Inainte de 1990. Statutul de
aliat nu este compatibil cu pedepsirea unor persoane
care s-au alaturat luptei Occidentului impotriva co
munismului.

52

pentru admiterea in NATO, a~a cum a precizat recent

ambasadorul SUA. Dupa cum a evaluat ~i pre~edin
tele Constantinescu, schimburile economice trebuie
justificate de factori economici, nu politici ~i militari.
Contractul pentru construirea de elicoptere este lipsit
de relevanta economica. Inca din 1997, afacerea, in
ceputa de regimul Iliescu, a fost respinsa categoric de
FMI drept contraindicata financiar, este nejustificata
economic ~i are 0 valoare militara dubioasa. Similar,
mesajul administratiei Clinton, care a indicat ca 0 afa
cere Incheiata pe considerente politice este mai bine
sa nu fie finalizata, a fost menit sa tempereze impresia
Romaniei ca producatorii de annament vor reu~i sa
convinga administratia ca Romania sa fie admisa in
NATO.
Mai sensibil strategic a fost contractul de tele
fonie mobila Incheiat cu finna Lockheed; este justifi
cat politic ~i militar, dar ~i de considerente econo
mice, pentru ca ofera un produs competitiv pentru co
municatii, iar Lockheed este cel mai mare producator
de armament din lume care va men tine relatiile eco
nomice in aria de interes a Romaniei - adicii, echipa
ment cu aplicatii militare. Lockheed ~i-a onorat rela
tiile incepute prin fumizarea unui radar perfonnant ~i ,
prin acest contract, i~i solidifica pozitia de lider, In
eventualitatea ca Romania va unnari sa i~i modemi
zeze flota de avioane militare. Contractul este econo
lJ1ic viabil, nu impune 0 povara financiara ~i nu a fost
motivat numai de interesele strategice ale Romaniei .

B. Diaspora

Relatia dintre diaspora ~i Romania face parte

integrala, nu secundara, din rela!ia SUA cu Romania
$i este bazata pe conditiile 1n care diaspora s-a stabilit
In SUA. La fel ca $i relatiile dintre SUA $i Romania,
relatiile Romaniei cu diaspora s-au normalizat. Dias
pora poate credita guvemul ca incearca cu buna cre
dinta sa repare gre$elile comunismului, dar tensiunile
persista ~i slnt legate de actele pre~edintelui Constan
tinescu. Nonnalizarea a inceput cu declaratiile candi
datului Constantinescu, declaratii care au creat spe
ranta ca frustrarile din relatiile ei cu conducerea Ro
maniei vor lua sfir~it. In retrospectiva, aceste decla
ratii aratau ca domnul Constantinescu nu intelegea
problemele diasporei, dar erau totu~i un mesaj sincer
de compasiune. Relatia nom1ala nu poate supravietui
prin compasiune ~i va trebui sa se bazeze pe sinceri
tate $i respectarea inteligentei colective a diasporei.
relatie nonnala cu diaspora nu va analiza cine bene
ficiaza $i cine pierde, ci va pleca de la premisa ca ria
tiunea b<:neficiaza din relatii nom1ale cu ea Insa~i.
Daca sint dubii, sa se analizeze beneficiul net al unei
relatii normale In cazul Poloniei sau al Ungariei.
Temele discursurilor pre$edintelui Constanti
nescu in fata diasporei au fost dialog, participare $i
integrare, argumentindu-se ca relatia dintre- guvem $i
diaspora duce lipsa de dialog $i, prin urmare, solutia
sta in participarea diasporei la guvemare ~i in integra
rea cererilor diasporei In procesul legislativ. Aceasta
pozitie va crea noi tensiuni intre Romania ~i diaspora.
Premisa ca relatia Romaniei cu diaspora duce lipsa de
dialog este falsa ~i, chiar dacii ar fi adevarata, partici
parea in guvemare $i integrarea In procese legislative
sint idealuri imposibile $i neproductive in stadiul de
mocratiei din Romania.

A cincea zona de tensiune este progresul refor

SUA insista pentru urgentarea refonnelor,
pre~edintele Constantinescu a indicat ca nu exista un
cadru specific de referinta in care Romania va efectua
refonna. Pozitia SUA este reflectata in Comunicatul
Comun, care vorbe$te despre nevoia "cruciala" de
privatizare a Illtl'eprinderilor de stat ~i a bancilor.
mei.

De~i

1. Dialog

Cu alte cuvinte, a~teptarile SUA ca viitorii

parteneri vor imbratisa un sistem cit mai apropriat de
valorile Vestului nu sint compatibile cu infmnitatea
ideologica a conducerii Romaniei, care este suprasen
sibila la efectele sociale. Romania nu a clarificat ca
tranzitia Inseamna tranzitie spre capitalism ~i refuza
sa accepte ca un pret social poate fi minimalizat prin
tr-un grad sporit de democratie.
Aceste zone de tensiune vor fonna structura
relatiei dintre SUA ~i Romania pina la alegerile din
2000.

Pre~edintele Constantinescu nu poate declara

cil nu a avut dialog cu diaspora din Statele Unite . La
scurt timp dupa preluarea puterii, mai multe persoane
oficiale, care ~i-au arogat capacitatea de a comunica
direct pre~edintelui Constatinescu mesajul diasporei,
au ascultat $i au asigurat cii mesajul va fi trasmis .
Candidatul Constantinescu ave a cunostinta personal
de problemele diasporei, cu care s-a intllnit de mai
multe ori. Dupa 1996, pre~edintele Constatinescu a
cerut ajutorul diasporei din SUA. in martie 1997,
pre~edintele Constantinescu a lansat un apel pentru

53

SP Dr. 62/ septembrie 1998

Politica internat ionafa

campania NATO cu ton de ultimatum, apel care a fost
receptionat cu reticenta de 0 comunitate care credea
ca a scapat de amenintari venite de la Bucure~ti . Pre
~edintele Constantinescu a comunicat din nou cu dias
pora printr-un apel cu ocazia sfir~itului de an, indem
nind romanii sa nu intrebe ce poate face tara pentru ei,
ci sa caute raspunsuri la ce pot face ei pentru tara.
Mai mult decit atit, unii membri ai diasporei s-au
intilnit la Bucure~ti cu pre~edintele Constantinescu,
iar de curfnd domnia sa a declarat ca nu a Iacut nimic
pentru diaspora. Bazat pe evenimentele din ultimii
doi ani, relatia Romaniei cu diaspora nu duce lipsa de
dialog, ci de sinceritate ~i substanta.
Deoarece nu poate raspunde la un dialog, me
sajul curent al pre~edintelui Constantinescu a abordat
teme constitutionale. Noul mesaj, evocat ~i de cons i
lierii prezidentiali , arata ca pre~edintele nu are multa
putere, iar capacitatea sa de aqiune ii este restrinsa
constitutional. Aceasta surprinde, deoarece puterea
prezidentiala la care aspira candidatul Constantinescu
nu s-a diminuat in perioada in care candidatul s-a in
stalat la Cotroceni. Oricum, pre~edintia este 0 plat
forn1a moralii pe care pre~edintele Constantinescu a
evitat sa 0 foloseasca .
Inevitabil, pre~edintele Constantinescu a fost
nevoit sa participe la dialog cu diaspora, dar a dat ras
punsuri care au dezamagit, dinsul evitind sa raspunda
intrebarilor dificile sau luind 0 atitudine pedagogica.
Spre exemplu, )a intilnirea de la New York, a refuzat
sa raspunda unei intrebari sub pretextul ca nu este
semnata, indemnind apoi pe cei din sal a sa i~i sem
neze intrebarile ~i sa se obi~nuiasca sa-~i asume res
ponsabilitatea!? Intrebarile fusesera deja cenzurate de
un membru al diasporei . La Washington, pre~edintele
Constantinescu a refuzat sa raspunda unor intrebari in
limba engleza, justificindu-~i refuzul prin faptul ca
polonezii vorbesc numai in poloneza!? Standardele
democrat ice in SUA sint mai inalte ~i, prin urmare,
tind sa ofenseze un politician nerodat intr-un dialog
deschis. Fie ca accepta sau nu, pre~edintele Constan
tinescu ar fi bine SIatuit sa adopte standarde mai
inalte de democratie ~i, in cazul ca reu~e~te, sa de
clare un succes personal.
Un element comun al problemelor diasporei 11
reprezinta proprietatile nerestituite sau insu~ite prin
farse legale. Ele reprezinta virful icebergului nemul
tumirii acumulate de decenii in sufletele celor care au
preferat saracia libertatii saraciei sufletului. Pre~edin
tele a argumentat ca dinsul suporta ca "principiu" drep-

SP or. 62 / septembrie 1998

Politica internalionaia

tu) la proprietate. Acest riispuns nu po ate satisface

sperantele exilului, sperante de al caror continut pre
~edintele Constantinescu este direct responsabil. Pu
nind in balanla beneficiile dubioase interne, atitudi
nea guvernului de a trata superficial aceasta problemii
este de neinteles. Demonstratii la New York ~i Wash
ington incetinesc procesul de norn1alizare. 0 ofensivii
NATO poate fi deturnata sau lipsita de eficienla in
cazul ca este contracaratii de 0 campanie la membri ai
Senatului sau ai Administratiei, ilustrind abuzurile
dreptului de proprietate in Romania. Senatorii, cei
care aproba largirea NATO, sint sensibili \a abuzuri
ale guvernelor straine asupra cetalenilor americani.
Pre~edintele face apel la argumentul separiirii
puterilor in stat pentru a-~i justifica neintervenlia in
problemele care preocupa diaspora. Acest argument
este nejustificat din doua motive. Conceptul de sepa
rare a puterii in stat, oricum neclar in Constitu!ia Ro
maniei, arata ca puterile in stat sint alese democratic
~i functioneaza, ceea ce nu este cazul Romaniei. In
Romania, puterea judecatoreasca nu este aleasa de
mocratic, ci este subordonata executi\lului prin Mi
nisterul J ustiliei ~i funqioneazii pe critcrii politice.
Puterea legislativa, care cu ingaduinta poate fi numita
democratica, este la inceputul expelientei constitu
tionale, ~i de multe ori este captiva jocurilor politice
din guvern. 0 explicatie mai realista estc ca pre~e
dintele Constantinescu va testa puterile pre~edin!iei
numai daca va beneficia politic. Altfel, ar fi folosit
puterea constitutionala exclusiva de graliere in cazul
unor membri ai diasporei .
Vizita la Muzeul Holocaustului a reprezentat 0
contributie importanta la normalizarea relatiilor cu
comunitatea evreiasca. A fost un gest candid de asu
mare a responsabilitatii pentru zilele triste de pri
goana etnica din ~i dupa cel de-al doilea razboi mon
dial. Ca ~i celelalte initiative, as urn area responsabili
tatii este un pas mic inspre adevarul istoric ~i corec
(iile care se impun in politica spre minoritatile na
(ionale.
2. Participare

Sugestia pre~edirrtelui Constantinescu ca

membri ai diasporei pot contribui la gllvernare nu este
realista, deoarece diaspora nu este convinsa ca poate
contribui. Este adevarat ca unii membri ai diasporei
sint in pozitii guvernamentale, dar numarul lor ra
portat la potentialul participarii este infim. Lipsa de

54

entuziasm de a participa la guvernare este direct core

lata cu schimbarile minime la nivelul institutiilor cen
trale. Se argumenteazii ca schimbarile din conducerea
serviciilor secrete sint senmificative, dar ele au fost
conjuncturale ~i nu motivate de sinceritate politica.
Inlocuirea ~efului SRI a fost precipitatii de vizita mi
nistrului de externe in SUA, iar schimbarea ~efului
SIE s-a datorat descoperirii unui agent elvelian care a
lucrat in Romania . Similar, ~eful statului a sustinut ca
schimbarea unor diplomati din Germania este un
exemplu al schimbarilor de personal din MAE, confe
rind 0 nuanta de aqiune deliberata unui act de retra
gere calculata a unor diplomali de la post, aqiune
provocata de acte incompatibile cu statutul de diplo
mat. Mult-a~teptatele schimbari in MAE, sustinute de
candidatul Constantinescu, asigurau ca tot personalul,
"de la portar pina la ambasador", va fi inlocuit. Daca
rezervele diasporei in a participa la guvernare trebuie
sa fie explicate ralional, motivele trebuie cautate in
contradictiile dintre declaratiile candidatului Constan
tinescu ~i ale pre~edintelui Constantinescu.

doleantele comune diasporei nu ar beneficia de sup or

tul politic majoritar pentru solulionare. Democraria
majoritara nu poate rezolva problemele diasporei,
care se datoreaza abuzurilor, nu democraliei. Mirajul
procesului democratic a frustrat deja minoritatea ma
ghiara, iar indeplinirea legislativii a obligatiilor asu
mate prin tratatul incheiat cu Ungaria este inca la sta
giul declarativ. Sansele rezolvarii problemelor dias
porei sint ~i mai red use, iar solutionarea lor se va face
prin curaj politic in cruciada morala. Altfel, proprie
tatile nu vor fi returnate, accesulla dosarele ru~inii va
fi blocat, misiunile diplomatice nu vor fi asanate, iar
drepturile diasporei vor ramine secundare popula!iei
din teritoriu. Solulia pre~edintelui Constatinescu de
integrare a diasporei in procesul legislativ este 0 me
toda nesincera de rezolvare a problemelor diasporei .

Concluzie
Relalia Romaniei cu SUA este vitala pentru
viitorul Romaniei ~i depinde substantial de pozilia
Romaniei. Stagiul de form are al acestei rela!ii va tra
versa 0 perioada incerta cu riscul ca deschiderea ~i
imbogatirea ei vor fi influentate negativ de realitatea
politica romaneasca. Asumindu-~i un rol curajos, pre
~edintele Constantinescu poate face din dezvoltarea
acestei relatii obiectivul central al activitalii sale.

3. Reprezentare

Solulia pre~edintelui Constantinescu vizeaza

numirea in parlament a unor reprezentanti ai dias
porei. Aceasta solulie este contraindicata. Alegerile
unui reprezentant al unei diaspore raspindita de la Los
Angeles la New York ridica probleme de logistica ~i
finanlare ~i s-ar materializa intr-o voce diluata de vo
tanlii Sectorului I al Capitalei. Totodata, ar fi 0 eroare
reprezentarea in Parlament a unei mase de vot care nu
contribuie la bugetul tarii, care nu este framintata de
problemele de zi cu zi ale guvernarii, care nu este
reprezentata de 0 formaliune politica unitara ~i care
cu greu poate fi identificata de 0 ideologie comuna, in
afara de faptul ca ~i-au ales drumul emigrarii ca
raspuns la diferili stimulenli domestici pe 0 perioada
istorica de aproape jumatate de secol. Ar fi ~i greu de
identificat aspiratii comune intre victimele fascismu
lui ~i dezmo~tenitii nalionalizarii, pe de 0 parte, ~i 0
familie de emigranti care in 1995 a ci~tigat loteria de
vize pentru SUA, pe de alta parte. Dar argumentul cel
mai serios impotriva reprezentarii diasporei in Parla
ment este acela ca ar reprezenta 0 democralie falsa.
Ideal, un reprezentant s-ar ocupa ~i ar rezolva in mod
democratic doleanlele diasporei. Dupa cum demo
cratie in Romania inseamna numai conducere de catre
majoritate, ~i nu ~i respectarea drepturilor minoritatii,

A fost exmatriculat
in 1982 de la Institutul Politehnic,
Bucure~ti. A absolvit, in 1995, cu
Summa Cum Laudae, Hunter Col
lege, New York, iar in iunie 1998 a
absolvit Brooklin Law School.
MIHAl MU!}ET -

55

SP or. 62 / septembrie 1998

Serviciile secrete

Securitatea posttranzitie

OVIDIU MAICAN
Una dintre cele mai obsedante dileme pentru
opinia publieil. ~i societatea civila romaneasdi de dupa
1989 a fost cea a fostei (sau poate Inca actualei) "Secu
ritati" sau, Intr-un limbaj mai civilizat, problema ser
viciilor secrete. Situatia de pina In 1989 0 cunoa~tem
cu totii. Semne de intrebare ridica perioada de dupa
1989. Pina In noiembrie 1996, vechea Securitate a
fost men tin uta aproape neschimbata, fiind cosmeti
zata sub diferite forme pentru a-i in~ela pe cei din afa
ra sistemului. Din pacate, aceasta se situatie se men
tine.
Noua putere nu a lntreprins aproape nimic
pentru a ref orma serviciile secrete roll1ane,~ti ~i pen
tru a Ie transforma din politie politica in organisme
moaeme, eficiente, transparente in limita posibilului,
care sa slujeasca interesul national. Schimbarea ~e
filor aces tor servicii, fonnati in vechea ~coala a totali
tarismului, a intervenit nepemlis de tirziu $i nu va
ave a nici un efect practic daeil. nu va fi insotita ~i de 0
reforma structurala ~i institutionala a serviciilor se
crete (demilitarizarea, instituirea unui control parla
mentar eficient ~i veritabil etc.), care sa Ie apropie atit
de situatia existenta in tarile NATO ~i UE, cit ~i de
cea existenta in tara noastra plna in 1947. Preluarea
unor servicii secrete concepute ~i inca functionind,
intr-o anumita masura, ca ni$te structuri represive ~i
fiind practic prea putin controlabile, pune in pericol
existenta statului de drept. Fara indoiala ca orica stat
democratic are nevoie de servicii secrete putemice.
Problema intervine insa atunci dnd acestea nu mai
sint utilizate in interesul tarii, ci in interesul unei oli
garhii politice, indiferent de culoare.
Ar fi interesant, pentru inceput, sa analizam
pe scurt istoricul serviciilor secrete in Romania. Pri
ma institutie de stat "civila" cu atributii infOlmative ~i
contrainformative a fost Direc!ia Sigurantei Generale
a Statului, parte componenta a Ministerului de Inter
ne, creata in 1908, ca urmare a rascoalei de la 1907.
Exista ~i Sectia a 2-a a Marelui Stat Major, copie fi
dela a "Deuxieme Bureau"-ului [rancez, mai veche ~i
cu atributii similare in domeniul militar. In 1924 a
fost infiintat Serviciul Secret al Marelui Stat Major,
un serviciu civil, nemilitarizat, 0 forma a controlului

SP. Dr. 62 / septembrie 1998

56

civil asupra armatei, cu doua sectii principale - fnfor

mat ii ~i Contrainforma~ii. Aceasta situalie s-a ment i
nut pina in 1940, dnd Ion Antonescu a emis Decretul
Lege nr. 3083/ 1940, prin care a fost creat Serviciul
Special de Inforr::atii, direct subordonat Conducato
rului Statului. Potrivit noului context politic, militar ~i
strategic, in sarcina noului serviciu intrau probleme
ca terorismul politic, conspiratia, complotul , contra
spionajul etc., iar restul sarcinilor contrainfonnative
erau in atributiile Sigurantei. Serviciul Special de In
formatii a suferit doua reorganizari, prin Decretele
Legi nr. 3813/ 1940 (prin care era subordonat Con
siliului de Mini~tri) ~i 217211943. Primul articol al
Decretului din 1943 arara ca "Serviciul Special de In
formatii este serviciul public investit cu informatia
generala care intereseaza Conducerea statului".
Este foarte interesant faptul ca Ion Antonescu,
de~i militar de cariera, cOllcepea acest serviciu ca pe
unul public, formulare inexistenta in legile postrevo
IUfionare referitoare la siguran!a nafionalii.. Concep
tia lui Antonescu ar trebui sa fie un exemplu ~i pentru
unii oameni politici actuali, care se dec1ara europeni,
dar care din ignoranta, incapacitate sau frieil., nu sint
de acord cu demilitarizarea serviciilor secrete sau nu
inteleg ce inseamna acest lucru. Institutiile democra
tice amintite mai sus au fost inlocuite dupa 1947 cu
Securitatea pe care 0 cunoa~tem.
Inainte de a inlati~a situatia actual a din tara
noastra, yom analiza panorama serviciilor secrete din
tarile democratice, din punct de vedere al organizarii
~i controlului parlamentar.
In Afarea Britanie, comunitatea serviciilor se
crete are 5 membri: Serviciul Secret de Informa/ii
(Intelligence Service sau MI 6), Serviciul de Secu
ritate (MIS), Special Branch ofScotland Yard (Sectia
Speciala a Politiei Metropolitane), Serviciul Militar
de Informafii (DJ.S.) ~i Centrul Guvernamentalde
Comunicafii (G.c.H.Q.) .
Serviciul Secret de Informatii, cel mai cunos
cut serviciu secret britanic, mai este numit ~i Millitary
Intelligence 6 pentru ca are 6 sec!ii (spionaj politic,
spionaj militar in domeniul armatei de uscat, marinei

Serviciile secrete
~i aviatiei , protectia informatiilor din cadrul oficiilor
diplomatice britanice din strainatate $i sectia tehnica).
EI a fost creat In 1909, ca 0 subcomisie a Comisiei
Imperiale de Aparare, organismul responsabil de secu
ritatea militara a Imperiului Britanic. In prezent, are
ca atributii. culegerea de informatii externe, organiza
rea unor operatii secrete ~i intocmirea de rapoarte pe
probleme de informatii secrete, pe care Ie furnizeaza
factorilor de decizie. Este parte componenta a Mi
nisterului de Externe (Foreign and Commonwealth
Office).
MI 5 (Military Intelligence 5, deoarece are 5
sectii, acelea~i ca MI 6, minus cea de protectie a ofi
ciilor diplomatice) are ca misiune apararea sigurantei
statului impotriva actelor de spionaj, terorism, sabotaj
~i diversiune. Nu are competente pe linie de politie
(competen!e care cad in sarcina Special Brallch din
Scotland Yard) $i, de~i aflat in subordinea Ministe
rului de Interne (Home Office), nu face parte din aces
taoBugetele alocate MI 5 $i MI 6 sint votate de Parla
ment prin intermediul Votului anual pentru serviciile
secrete. Membrii Parlamentului nu au acces la evi
dentele financiare referitoare la cheltuielile din acest
buget special.
Sectia Special a a Politiei Metropolitane (Spe
cial Branch of Scotland Yard) asigura paza ~i pro
tectia oficialitaplor guvernamentale ~ i efectueaza di
ferite operatiuni in domeniul securitatii interne, in
colaborare cu MIS. Are competente pe Iinie de politie
(arestari, perchezitii), asistind procuratura (Crown
Prosecution Service) in anchetarea cazurilor de spio
naj , sabotaj, terorism etc. Centrul Guvernamental de
Comunicatii (G.C.H.Q.) asigura codurile folosite in
activitatea guvernamentala ~i, pe de alta parte, inter
cepteaza ~i decodifica comunicatiile guvernamentale
ale altor tari. Serviciul Militar de Informatii (D.LS .),
subordonat Ministerului Apararii (Ministry of
Defence), are toate atributiile corespunzatoare MI 6,
MI 5 ~i Special Branch in domeniul militar.
Modalitatea de control a serviciilor secrete bri
tanice este mult mai discreta ~i mai putin oficiala de
cit in SUA, diferenta determinata de structurile gu
vernamentale ale celor doua tari (In SUA, pre~edin
tele ~i guvernul, pe de 0 parte, iar pe cealalta parte
Conf,'Tesul, pot avea culori politice diferite; in Marea
Britanie, Primul Ministru este !iderul partidului majo
ritar in Camera Comunelor). 0 prima moda!itate de
control este cea exercitata de Guvern prin internlediul
unei Comisii Ministeriale de coordonare a activitatii

de informatii ~i al Comisiei Pennanente a subsecre

tarilor pentru serviciile de infonnatii (PSIS). Subse
cretarii permanenti Slnt functionari civi!i (civil ser
vants) superiori din fiecare minister, iar PSIS este
compus din subsecretarii pernlanenti din cadrul Mi
nisterului Apararii (Biroul "Externe ~i Common
wealth), Ministerului de Finante (HM Treasury) ~i
Ministerului Comertului ~i Industriei (Department of
Trade and Industry). Un functionar superior din ca
drul Guvernului este Coordonator al activitatii de in
formatii ~i securitate. PSIS coordoneaza 0 serie de co
misii, cum ar fi C0111isia mixta pentru activitatea de
informatii (Joint Intelligence Committee, HC, care
elaboreaza evaluari privind activitatea serviciilor se
crete), Comisia pentru infonnatii externe din dome
niul economic (OElC, care culege ~i analizeaza infor
matiile din domeniul ~tiintific , economic~i tehnic) etc.
Pe linga aceste comisii permanente, au fost create co
misii speciale pentru investigarea diverselor scanda
luri din comunitatea informativa. Aceste comisii au
fost coordonate intotdeauna de personalitiiti impor
tante, cu 0 reputa(ie integra.
Marea Britanie nil are organisme parlamen
tare permanente care sa se ocupe exclusiv cu supra
vegherea comunitiifii serviciilor secrete. Cu toate a
cestea, in 1989 a fost votata Legea Serviciului Secret,
prin care se instituie controlul parlamentar asupra MI
5 (singurul serviciu secret britanic supus controlului
parlamentar direct). Legea prevede existenta unui co
misar independent, care "detine sau a detinut 0 func
tie importanta in cadrul Ministerului de Justitie". Co
misarul este numit de Primul Ministru ~i are C0111
peten(a de a analiza situa(iile in care este necesara eli
berarea de mandate pentru unele activita(i care nu pot
fi intreprinse lara aprobari prealabile. EI trebuie sa
elaboreze un raport anual, inaintat Primului-Ministru
~i apoi Parlamentului. Tot aceasta lege infiinteaza ~i 0
comisie alcatuita din 3-5 juri~ti, care poate primi re
clamatiile de la orice persoana fizica care considera
ca "Serviciul Secret i-a afectat in vreun fel propria
persoana sau proprietatea sa" (prin Serviciu Secret se
intelege MI 5). Mandatul membrilor Comisiei poate
fi acordat ~i retras numai de catre Parlament . Hotari
rile Comisiei sint definitive ~i nu pot fi atacate in nici
un fel.
In Republica Federala a Germaniei actual a,
structura comunitatii serviciilor secrete dateaza din
1956 ~i cuprinde : Serviciul Federal de Informafii

57

SP Dr. 62 / septembrie 1998

Serviciile secrete

Serviciile secrete
(Bundesnachrichtendienst - BND), Oficiul Federal
pentru Apararea Constitufiei (Bundensamt fur Ver
fassungschutz - BFV), Biroul de Informatii Ji Cer
cetare (Bundes Kriminal Amt - BKA) ~i Serviciul de
Contrainformafii al Armatei (MAD).
BND este subordonat direct Cancelariei Fede
rale, BFV ~i BKA sint subordonate Ministerului de
Interne, iar MAD se subordoneaza Ministerului Apa
rarii (Bundeswehr). BND, ca principal serviciu de in
formatii (pe linga altele, mult mai mici, ale Bundes
wehr), a fost infiin!at in 1956 ~i se ocupa cu stringe
rea ~i analiza informa!iilor din afara granitelor na
tionale. Este condus de un pre~edinte numit de catre
Cancelar. BFV (creat pe baza unei legi din 24 sep
tembrie 1950), reprezinta serviciul de contrainfor
ma!ii, aVlnd drept atribu!ii culegerea de date privi
toare la spionii straini ~i la extremi~tii germani. Com
petentele sale au fost largite printr-o noua lege, din
1972. Pre~edintele sau este numit tot de catre Can
celar. BKA are competen!e pe linie de politie de si
guran!a (arestari, perchezitii), la fel ca ~i Special
Branch din Marea Britanie. MAD asigura protectia
contrainformativa a fortelor armate (Bundeswehr) ,
de~i initial a fost conceput ca un serviciu de informa
tii militare.
Mecanismele de control ale serviciilor secrete
germane sint atlt guvernamentale, cit ~i parlamentare.
Activitatea curenta este supravegheata de catre Can
celaria Federala, prin intermediul unui Ministru de
Stat, care coordoneaza activitatea serviciilor secrete
~i care se subordoneaza direct Cancelarului. Contro
lui parlamentar se exercita in principal prin Comisia
Parlamentara de Control, existenta in cadrul Bundes
tagului. Comisia a fost infiinfata printr-o lege votata
la 11 aprilie 1978 Ji iJi exercita supravegherea asu
pra tuturo,. serviciilor secrete (nu asupra unuia sin
gur, ca in Romania). Incepind cu 1989, Comisia este
compusa din 8 membri (3 membri ai UCDIUCS, 3 ai
PSD ~i 2 ai PLD). Comisia G 10 este 0 comisie parla
mentara alcatuita din 5 membri ai Bundestagului,
avind ca atributie verificarea faptului ca serviciile se
crete actioneaza conform art. 10 al Legii Fundamen
tale din 1949 (Constitulia RFG). Aceasta comisie su
pravegheaza ~i poli!ia din cele 16 landuri. Controlul
se mai poate exercita ~i pe cale bugetara, printr-o co
misie financiara a Bundestagului (3 membri), care
aproba bugetul BND. Mai exista ~i Curtea Federala
pentru buget, care poate pune intrebari ~i poate face
recomandari in ce prive~te bugetul federal.

SP nr. 62 / septembrie 1998

Comunitatea informativa a Franfei are urma

toarele componente principale : (I) Direc/ia Generala
a Secllritafii Externe (Direction Generale de la Secu
rite EtrangLre - DGSE, fostul SDECE), care se ocupa
cu culegerea ~i analiza infollnatiilor ~i organizeaza
unele "operatiuni speciale". Directorul sau este numit
de catre pre~edinte ; (2) Direcfia de Supraveghere a
Teritoriului (Direction de la Surveillance du Teritoire
- DST), are in competenta sa contrainformatiile ~i
prevenirea terorismului ~i este subordonat Ministe
rului de Interne; (3) Poli!ia de Siguran!Q (Renseigne
ment Generaux) are acelea~i atributii ca ~i Special
Branch britanic ~i BKA german (arestari, perchezitii)
~i apaqine de Ministerul de Interne; (4) Centrul de
Comunicafii Radio-electrice (GCR), ac!ioneaza in
domeniul mijloacelor de comunicatii guvernamentale
~i militare. Nu se ~tie cui i se subordoneaza acest cen
tru; (5) Serviciile Secrete Militare , au acelea~i atri
butii ca ~i cele mentionate mai sus in domeniul mi
litar. Sint parte componenta a Ministerului Apa
rarii.
In ce prive~te controlul serviciilor secrete,
exista 3 comisii prezidentiale ~i guvernamentale. Cen
trul Interministerial de Comunicafii (GIC) raspunde
in fata Primului Ministru ~i controleaza activitatea de
supraveghere a convorbirilor telefoniee. Comisia In
terministeriala p entru Informa/ii (CIR) apaqine unei
comisii de aparare coordonata direct de pre~edinte .
Ea coordoneaza serviciile de informatii ~i analiza.
Comisia Speciala de Contrainformafii raspunde de
supravegherea activitatilor de contrainformatii. Nu se
~tie cine 0 coordoneaza. in ca'zuri exception ale, ac
tivitatea comunitatii informative a fost realizata de
unele comisii speciale de ancheta, dar Tara prea mari
rezultate practice.
In Israel, existenta statului depinde foarte mult
de eficienta serviciilor secrete, in numar de cinei:
- Serviciul Central de Informa/ii (MOSSAD),
se ocupa eu stringerea informatiilor din afara grani
telor nationale, analiza lor, precum ~j organizarea de
"operatiuni speciale", domeniu in care serviciile se
crete israeliene sint renumite. Este cel mai cunoscut
serviciu secret israelian;
- For/ele Generale de Securitate (SHIN
BETH sau SHABAK) sint serviciul de securitate ~i
contrainformatii;
- Poli/ia de Siguran/a (RESHUD) are in com
petenta sa arestarea eel or banuiti de spionaj impotriva
Israelului, preeurn ~i efectuarea de perchezitii .

58

_ Serviciile Secrete Militare (AMAN) ;

_ Biroul de Relalii $tiinlifice (LESHKAT KE
SHER MADAO ~ LEKEM) asigura spionajul ~tiintific

~i

tehnic.

Primul Ministru coordoneaza activitatea servi

ciilor secrete prin intermediul unei comisii condusa
de Directorul Mossad ~i care este alcatuita din di
rectorii serviciilor de informatii ~i directorii generali
ai ministerelor cu probleme de aparare ~i relat ii eX
terne . Pina de curind, a existat 0 mare rezistenta in ca
lea instituirii unui control parlamentar asupra comu
nitat ii informative, rezistenta explicata prin situat ia
foarte particulara in care se afla Israelul, a carni su
pravietuire depinde in mod esen!ial de eficienta ~i
viteza de actiune a foqelor arm ate ~i a serviciilor se

crete. De aceea, orice incercare de control asupra

acestor institutii era privit drept un act de tradare na

tionala. Comisia pentru Securitate ~i Relatii Externe a

Knesset (Parlamentul israelian) supravegheaza activi

tatea serviciilor secrete. Are competente exclusive in

ceea ce prive~te bugetul comunitatii informative ~i

are competente foarte largi in ce prive~te bugetul pen

tru aparare. Directorii tuturor serviciilor secrete au 0

bligatia de a inainta rapoarte periodice acestei co
mlSll.
Tara unde supravegherea serviciilor secrete
este cea mai completa este reprezentata de Statele
Unite ale Americii. In SUA s-a folosit pentru prima
data termenul de "comunitate informativa", in De
cretul nr. 12333/4 decembrie 1981.
Aceasta comunitate este alcatuita din:
_ Central Intelligence Agency (CIA), Serviciul
de informa!ii;
_ Federal Bureau ofInvestigations (FBI), Ser
viciul de contrainforma!ii;
_ National Security Agency (NSA), Serviciul
de spionaj ~tiintific;
_ Bureau of Intelligence and Research din
cadrul Departamentului de Stat;
_ Serviciile Secrete Militare.
CIA este 0 agentie guvernamentala, neapaqi
nind nici unui minister. Directorul sau, la fel ca ~i di
rectorul FBI, este nurnit de catre Pre~eclinte, cu apro
barea Senatului. Directorul CIA este ~i coordonatorul
intregii comunitati informative. FBI este parte com
ponenta a Ministerului Justitiei (Justice Department),
iar NSA ~i serviciile secrete militare apaqin de Mi

nisterul Apararii (Defence Department), ele fiind co

ordonate in ' mod direct de Defense Intelligence A
gency' care se afla la rindul sau 'in subordinea lui Joint
Chiefs of Staffs (Comitetul Intrunit al ~efilor de State
Majore), cel mai inalt for american. Deoareee CIA
are departament de contraspionaj, FBI 'indepline~te
mai mult rolul de Lawenforcement Agen cy, adica de
departament care se ocupa de activitatea de impunere
a Constitutiei americane ~i a legilor federale , de a
restari ~i perchezitii ~i de asistare a proeuraturii fede
rale in instrumentarea In instanta a eazurilor referi

toare la siguran!a nationala.

Toata comunitatea informativa este coordo

nata de Consiliul Securitatii Nationale (National

Security Council - NSC), condus de pre~edintele SUA;

din acest consiliu fac parte de drept, in afara Pre

~edintelui , Secretarul de Stat (adica Ministrul de Ex

teme - State Secretary), Ministrul apararii (Defense

secretary) , Ministrul Justitiei (Attorney Genera!) ,
Directorii CIA ~i FBI, $eful Comitetului intrunit al
$efilor de State Majore (Chairman ofthe Joint Chiefs
ofStaffs), Consilierul Prezidential pentru probleme de
securitate nationala (National Security Adviser) . in
afara acestora, la lucrarile Consiliului mai participii ~i
alte persoape, a caror prezenta este socotita necesara
de catre Pre~edinte. Comunitatea lnfonnativa Ame
ricana a fost creata prin Legea pentru securitatea na
tionala (National Security A ct), votata in 1947, la ini
tiativa Pre~edintelui Harry Truman. In anii '50, ~i mai
putin in anii '60, exista 0 parere generala asupra ne
cesitatii unei puternice comunitati informative, ferita
de 0 publicitate excesiva. In consecinta, controlul ser
viciilor secrete era realizat de catre Congres intr-un
cadru foarte restrins , de un grup format din condu
cerea celor doua Camere. in acela~i timp, Pre
~edintele Eisenhower a creat In cadrul Guvernului un
Comitet consultativ independent pentru controlul co
munita!ii infonnative. Dupa razboiul din Vietnam ~i
afacerea Watergate, acitivitatea serviciilor secrete a
fost investigata de un numar de 4 comisii de ancheta
(de exemplu,. comisiile Church ~i P~e) , cu scopul de
a formula 0 serie de recomandiiri. Aceste recoman
dari urmau sa elimite abuzurile ~i sa prezinte fo arte
elar Congresului ~i opiniei publice drepturile ~i obli
ga!iile comunitatii informative. Toate aceste comisii
au recomandat Infiin!area In cadrul Camerei Repre
:?entantilor ~i a Senatului a unor comisii de suprave
ghere, eu competentii asupra aprobarii bugetelor ~i
asupra altor domenii ale activita!ii specifice servi-

59

SP nr. 62 / septembrie 1998

Serviciile secrete
ciilor secrete. Pre~edintele Ford a creat, la inceputul
anului 1976, 0 comisie de supraveghere a Serviciilor
Secrete, fonnata din 3 membri. Toate aces tea au cul
minat cu adoptarea, in 1980, a Legii privind suprave
gherea activitatii de infonnatii. Aceasta lege a regle
men tat modalitatea de prezentare a rapoartelor, efec
tuarea activitatii de supraveghere, precum ~i controlul
bugetar.
Controlul comunitatii infonnative in SUA se
realizeaza prin unnatoarele orgaillsme:
- Comisia consultativa a Prqedintelui pe pro
bleme de informatii externe (PFIAB), a fost creatii de
Eisenhower In 1956, In scopul de a evalua "calitatea,
cantitatea ~i corectitudinea activitiitii de infonnatii".
Numarul membrilor ei a variat de la 14-16 in timpul
Pre-~edintelui Reagan la 5 In timpul Pre~edintelui
,Bush;

- Comisia Pre$edintelui de supraveghere a

activita/ii de informalii (PIOB) a fost Infiintata de
Pre~edintele Ford in 1976; rolul acesteia este de a ra
porta Pre~edintelui orice activitate considerata a "In
calea Constitutia sau legislatia SUA, decretele sau
directivele prezidentiale";
- Comisia Speciala a Senatului pentru pro
bleme de informatii (SSC!) are ca temei legal Hota
rirea 400 a Senatului, din data de 19 mai 1976. Aceas
ta comisie are in principal competenta de a veri fica
"natura ~i sfera de cuprindere a activitatilor de in
fonnatii desfii~urate de diferite ministere ~i agentii ale
SUA". Ea poate chema pentru audieri ~i interpelari pe
conducatorii serviciilor secrete ~i analizeaza aproba
rile de buget pentru serviciile secrete;
- Comisia speciala Perl71anenta a Camerei
Reprezentanrilor pentru probleme de informatii
(HRSCI) a fost creata prin Hotarirea 658 a Camerei
Reprezentantilor, din data de 14 iulie 1997. in linii
generale, are acelea~i competente cu comisia federala
din Senat, acestea fiind totu~i ceva' mai largi In dome
niul aprobarii bugetului.
Pe llnga supravegherea exercitata de catre le
gislativ ~i executiv, comunitatea infonnativa este con
trolata ~i de catre puterea judecatoreasca, prin inter
mediul curtilor federale (federal courts).

Dupa ce am infiiti~at tabloul serviciilor secrete

din unele tari democratice, membre NATO ~i UE,
yom vedea situatia dintr-o tara care se pretinde de
mocratica ~i civilizata, dar care mai are mult pina sa
atinga aceste deziderate. Vom observa ca actuala con
figurat ie a comunitatii infonnative romane~ti sea
mana inca cel mai mult cu aceea din URSS, CSI,
Federatia Rusa (mai multe denumiri pentru aceea~i
esenta).

In momentul de fata, fostul KGB s-a "spart"

III patm:
- Avem intii Serviciul federal de securitate
(numit FSK, apoi FSB). Aceasta este 0 structura
militara (situatie specifica statelor totalitare sau, in
mai mica masura, statelor autoritare) ~i are in subor
dinea sa, in mod foarte ciudat pentru 0 tara demo
cratica, dar nu ~i pentru imperiul rus, Varna, Garda
financiara ~i trupele de graniceri (acestea din unna cu
W1 efectiv de circa 200 de mii ~i 300 de mii de oa
meni). Pe llnga toate aces tea, din structura FSB mai
face parte ~i divizia Dzerjinski (cu un efectiv de circa
12.000-1 ~.OOO de oameni), fonnatiune militara spe
cial" conceputa ~i antrenata pentru represiune interna
~i terorism politic de masa (in acest sens, s-a "remar
cat" in Afganistan ~i Cecenia). Acest serviciu se ocu
pa in continuare de urmarirea oponentilor politici,
confonn traditiei ruse, fiind unna~ al "Opricinei" lui
Ivan cel Groaznic, al "Ohranei" tariste ~i, mai tirziu,
la CEKA, NKVD (mai multe fonne ale aceluia~i
fenomen);
- SVR, adica Serviciul de spionaj, are ca
atributii culegerea de infonnatii din afara granite lor.
Este tot un serviciu militarizat, avind in componenta
sa mari unitati militare (brigazile Alpha ~i Vimpel,
foste trupe spetnaz, cu un efectiv de circa 8.000
10.000 de oameill).
- GUO sau Garda Prezidenliala, provine din
fosta Directie 9 a KGB ~i are un efectiv de circa 40 de
mii de oameni (efectiv exagerat, caracteristic mai de
graba unei Garzi Imperiale). Primul sau ~ef a fost
Alexandr Korjakov. Nu se cunosc prea bine atributiile
sale. Singura actiune mai cunoscuta a fost atacul im
potriva unei banci particulare, al carei director il cam
deranjase pe pre~edintele Boris Elfin ;

Confonn celor aratate pina acum, cel mai efi

cient control al comunita!ii serviciilor secrete se rea
lizeaza In SUA, iar cel mai slab in Franta, model pre
luat ~i de Romania. Nu ar fi prima oara dnd, din pa
cate, adoptam fiira discernamint aspectele negative

SP nr. 62 / septembrie 1998

ale sistemului francez, sistem care, nelndoielnic, are

laturile sale pozitive.

~i

60

Serviciile secrete
- Administrafia Centrala pentl"u Securitatea
Federa{iei Ruse vrea sa fie un fel de NSA rusesc, dar
rara sa reu~easca prea mult. Nu se ~tie aproape nimic
despre atributiile, efectivele sau bugetul sau;
- In cadrul Ministemlui Apararii exista ~i Ser
viciul secret militar sau GRU, cel mai ennetic servi
ciu secret rus, despre care se cunoa~te deci cel mai
putin. Acest serviciu are in componenta sa mari uni
tati militare, pina la nivel de brigada sau divizie, al
caror efectiv este necunoscut (trupele Spetnat sau
Spetnaz).
intreaga comunitate infonnativa rusa funqio
neaza numai pe baza dispozitiilor prezidentiale, orice
infonnatie despre atributii, efective sau bugete fiind
considerate "secrete de stat".

munitate infonnativa care sa lucreze pentru apararea

intereselor na!icll1ale, ci pentru apararea privilegiilor
unei oligarhii (acela~i procedeu I-au folosit ~i Rusia
lui Stalin ~i Gennania lui Hitler). Iar 0 strucura mi
litara este prin definitie mult mai docila ~i mai u~or de
controlat.
In cadrlll unor servicii secrete demilitarizate,
membrii lor sint funqionari publici, care pun pe pri
mul plan in activitatea lor interesul national ~i legea,
~i nu ordinele unei oligarhii, ordine de cele mai multe
ori contrare legii ~i moralei. Acestea sint motive Ie
penhl.l care tarile civilizate ~i democratice au demi
litarizat cea mai mare pa!1e a comunitatilor lor infor
mative. Acela~i principiu a fost valabil ~i in tara no as
tra pin a in 1947, realitate ignorata de factorii no~tri
politici (din naivitate, interes sau ignoranta - toate
motivele fiind la fel de grave).

In cele din unna, dupa periplul efectllat prin

comunitatile infOlmative din diferite tari, ajungem ~i
la siruatia din Romania. Din pac ate, panorama ser
viciilor secrete romane~ti seamana mai mult cu cea
ruseasca (structura serviciilor secrete ruse~ti fiind
specifica unui stat totalitar, sau cel putin autoritar)
dedt cu aceea din tarile r:ivilizate. Aceasta asemanare
se manifesta in primul <nd prin militarizarea servicii
lor secrete, situatie inexistenta in Firile NATO ~i UE.
De~i multe oficialitiiti romane vorbesc despre adap
tare a tarii noastre la standardele europene, ele nu spun
ca prinh'e aceste standarde se numara ~i demilitari
zarea serviciilor secrete (pe linga demilitarizarea Po
litiei ~i a sistemului penitenciar). Una dintre primele
masuri care ar fi trebuit luate de catre noua coalitie de
guvernare ar fi trebuit sa fie 0 refonna structurala a
acestor servicii, care sa inceapa tocmai prin demilita
rizarea lor. Aceasta cerinta nu s-a realizat nici plna
acum, din motive care deocamdata ne scapa. Degeaba
schimbi vechii ~efi (schimbare oricum tardiva ~i ea)
daca structura ~i mentalitatile ramIn acelea~i . Demi
litarizarea serviciilor secrete nu este un deziderat ab
stract, ci are 0 finalitate practica foarte clara. Pentru a
da eficientii maxima in activitatea de spionaj sau
contraspionaj ai nevoie de flexibilitate, suplete spiri
tuala, adaptabilitate, fler, talent actoricesc, spontanei
tate, rapiditate in glndire ~i actiune, spirit de initiativa,
calitiiti care se dezvolta mult mai greu 1ntr-o structura
militara. Un lucrator al serviciilor secrete nu l~i in
cepe 0 misiune In acela~i mod in care un soldat obi~
nuit se avinta lntr-un atac.
Statele totalitare au recurs la militarizarea ser
viciilor secrete pentru ca aveau nevoie nu de 0 co

in Romania, comunitatea serviciilor secrete

are unnatoarea aldituire:
- Serviciul Roman de Illformatii (SRI);
- Serviciul de Informafii Externe (SIE);
- Serl'iciul de Protec!ie $i Paza (SPP);
- Serviciul de Telecomunicafii Speciale (STS);
- Direcfia de Informatii Militare din cadruJ
Ministerului Apararii Nationale (DIM);
- Direc/ia de Contrainformafii Militare din
cadrul aceluia~i minister.(DCM);
- Directia de Informatii a Min is terului de
Interne (UM 0215);
- Un serviciu secret In cadrul Directiei Gene
rale a Penitenciarelor, care este parte componenta a
Ministerului Justi!iei.
Dintre toate aceste servicii secrete, numai SRI
SIE functioneaza in baza unei legi proprii ~i sint
controlate de Parlament.
Comunitatea serviciilor secrete romane este
condusa de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, care
este practic incontrolabil. Activitatea Consiliului nu
este controlata de Parlament in nici un mod. S-a
afinnat ca acest Consiliu este similar Consiliului
Securitatii Nationale (National Security Council
NSC) din Statele Unite. In realitate, diferentele sint
esentiale. In primul rind, activitatea NSC este con
dusa de un consilier pentru probleme de securitate na
tionala, iar rolul sau este doar de a-I statui pe Pre
~edinte, ~i in nici un caz de a emite vreun fel de dis
pozitii. In contradictie cu atributiile NSC, dispozitiile
CSAT "sint obligatorii pentru toti cetatenii tarii". in
~i

61

SP nr. 62 / septembrie 1998

Serviciile secrete
acela~i timp, CSAT i~i desra~oara activitatea in baza
formarea serviciilor secrete in politii politice intr-un
unui regulament propriu, ne~tiut de nimeni. Ca 0
mod legal. Nici 0 lege nu specifica cine poate face
completare la aceste stari anormale de lucruri, toate
arestari in domenii legate de siguranta nationala. Mai
serviciile secrete sint considerate pfu1i componente
mult, numai despre doua servicii secrete ~tim pe ce
ale sistemului national de aparare, ceea ce este anor
teritoriu i~i desra~oara activitatea (SIE ~i SPP).
mal intr-o tara democratica, unde se face 0 distinctie
Toate aceste neclaritati ~i lacune duc la 0
neta intre apararea nationala (cu structuri militare) ~i
concurenta acerba intre cele opt servicii secrete, cu
siguranta nationala (care presupune servicii civile).
consecinte negative asupra eficientei lor.
Mai mult, in tara noastra aria de cuprindere a "forte lor
o alta anomalie din domeniu este ~i subor
armate" este largita excesiv ~i nejustificat, la fel ca in
donarea Brigiizii antiteroriste SRI-ului. Prevenirea ~i
statele totalitare sau in unele state autoritare. in sta
combaterea terorismului este 6 problema mult prea
tele democratice, conceptul de "forte armate" fie se
complexa pentru ca principala formatiune speciali
refera numai la armata regulata (tarile anglo-saxone,
zatii in domeniu sa fie subordonata unui singur ser
cele nordice ~i Gennania), fie cuprinde ~i 0 "poliie
viciu militarizat. Pe Iinga Brigada Antiteroristii a SRI
militarizata" (separata insa de politia obi~nuita), care
mai exista formatiuni antiteroriste apaytinind Poli!iei,
este subordonata Ministerului Apararii sau Ministeru
landarmeriei
(adica, Ministerului de Interne), Politiei
lui de Interne sau are dubla subordonare (Gendar
Militare din cadrul Ministerului Apararii Nationale,
merie in Fran~a, Belgia, OIanda, Austria, Carabinierii
precum
~i divizia de interven!ie antiterorisili a SPP. In
in Italia, Guardia Civil in Spania etc.).
nici
0
tara
civilizata din lume nu exista aceasta si
Pina in 1947, Romania a adoptat cel de-al
tuatie.
in
aceste
tiiri, format1unile antiteroriste sint
doilea model. Tot CSAT stabile~te, rara aprobarea
subordonate fie Ministerului de Interne, fie Ministe
Parlamentului, organizarea, structura, efectivele ~i re
rului Apiiriirii .
gulamentele de functionare ale institutiilor implicate
Yom da ~i aici citeva exempJe din tiirile civi
in apararea sigurantei nationale. intrucit toate aceste
Iizate.
in Marea Britanie, formatiunile antiteroriste
institutii sint sustinute din bani publici, normal ar fi ca
sint subordonate Ministerului Apararii (SAS ~i alte
efectivele sa fie publice. Din cele 8 servicii secrete,
formatiuni mai mici) ~i Ministerului de Interne (for
doar 4 exisili in baza unei legi (SRI, SIE, SPP ~i STS),
matiunea D II a Politiei Nationale sau Scotland Yard
despre celelalte ne~tiindu-se mai nimic. De exemplu,
~i E 4 Alpha, care se ocupa de terorismul din Irlanda
in Legea 40/ 1990 privind organizarea ~i funqionarea
de
Nord). in Franta, exista GIGN (Groupe D'inter
Ministerului de Interne ~i in HG ill. 769/1991 nu se
vention de la Gendarmerie Nationale) in cadrur Mi
spune absolut nimic despre UM 0215 . In Legea
nisterului de Interne, iar Ministerul Apararii are ~i el
41/1990 referitoare la organizarea ~i funqionarea Mi
unitiiti similare (Regimentul 2 Strain de Para!juti!jti,
nisterului Apararii Nationale nu se pomene~te nici un
cuvint despre cele doua servicii secrete. militare. in
Regimentul 13 de dragoni-para~uti~ti, regimentul 6
Legea de organizare a SRI nu se specifica dad acest
de infanterie marina). in Germania, uniilitile antite
serviciu secret i~i desra~oara activitatea in interiorul
roriste apartin fie direct de Ministerul Federal de
sau in afara granitelor tarii. Art. 13 al Legii Sigurantei
Interne (CSG - 9 sau Grupul Special de aparare al
Nationale spune ca autorizarea arestarilor, per
Frontierei 9), fie de politiile landurilor sau ora~elor
chezitiilor ~i a altor acte referitoare la siguranta nat io
(Mobile Einsatz Komando - MEK sau Speziale Ein
nala se efectueaza cu aprobarea procurorilor. Numai
. satz Komando - SEK). Statele Unite ale Americii au
ca nu este yorba despre procurori competenti terito
servicii antiteroriste care aqioneaza fie pe teritoriul
rial sau material (cum ar fi normal), ci de procurori
national, fie in strainatate. Pe teritoriul american in
anume desemnati de Procurorul General, care ~i ella
tervin uniilitile SWAT (Special Warfare Antiterorist
rindul lui este numit de Pre~edintele larii. Astfel,
Team), existente in cadrul FBI (parte componenta a
Pre~edintele i~i poate utiliza prerogativele pentru a
Ministerului Justitiei) sau al politiilor statelor ~i ale
controla activitatea acestor procurori in a-~i inlatura
marilbr ora~e. in afara teritoriului SUA actioneaza
adversarii incomozi, rara a fi controlat de cineva.
numai Delta Force din cadrul Ministerului Apararii.
Aceasta lacuna, coroboratii cu faptul ca CSAT este
Subordonarea fonnatiunilor antiteroriste fata de ser
condus tot de catre Pre~edinte, poate duce la transviciile secrete exista numai in Rusia.

SP nr. 62/ septembrie 1998

62

Serviciile secrete
La fel de ciudatii este ~i includerea SPP in
cadrul institutiilor cu atributii In domeniul sigurantei
nationale. In tarile civilizate, serviciile de protectie a
personalitatilor au atributii contrainformative foarte
mici ~i sint subordonate de obicei Ministerelor de
interne, In marea lor majoritate fiind demilitarizate
(Special Branch of Scotland Yard in Marea Britanie,
GSG-9 in Gennania, Garda Republicana in Franta,
parte componenta a Jandarmeriei, adica a Ministeru
lui de Interne, Secret Service in SUA, care apartine de
Ministerul de Finante, Shin Beth in Israel, Regimentul
de Cavalerie al carabinieri/or in Italia, subordonat
Ministerului de Interne) . La noi, SPP este 0 structura
militara ~i se subordoneaza direct CSAT.
Dupa cum se observa, in tarile democratice ~i
civilizate, comunitatea serviciilor secrete este organi
zatii dupa anumite principii generale. Exista un ser
viciu de informatii sau spionaj, care aqioneaza numai
in afara teritoriului national (MI 6in Marea Britanie,
CIA in SUA, BND in Germania, DGSE In Frartta,
Mossad in Israel), 0 politie de siguranta care ajuta ser
viciul de contrainformatii, efectuind arestarile, per-
chezitiile ~i alte operatiuni (Special Branch of Scot
land Yard in Marea Britanie, FBI in SUA, BKA in
Germania, Renseignement Generaux in Franta, Res
hud in Israel), un serviciu de spionaj ~tiintific (NSA in
SUA, Lekem in Israel etc.), precum ~i servicii secrete
militare. In ceea ce prive~te serviciile secrete militare
(cu seqiile lor de informatij ~i contrainfonnatii),
exista doua modele de organizare a lor. Primul model,
cel francez (preluat ~i in Romania, Rusia, Israel etc.)
presupune includerea in aria de activitate a tuturor
celor trei categorii de anne (arnlata de uscat, aviatia ~i
marina), pe dnd modelul anglo-saxon creeaza servi
cii secrete militare pentru fiecare dintre cele trei cate
gorii de arme. in mod evident, panorama romaneasca
nu este aceasta, ea apropiindu-se mult mai mult de
mode lui rusesc, totalitar, lucru care ar trebui sa dea de
gindit actualei coalitii guvernamentale, care inca se
mai mira de e~ecul stradaniilor romane~ti de aderare
la NATO ~i UE. Mai mult ca sigur ca ~i actual a struc
tura a serviciilor noastre secrete este un motiv, un
motiv nedeclarat oficial de catre factorii de raspun
dere vestici, dar care trebuie intuit de conducatorii
tarii noastre. Din pacate, Legea privind organizarea ~i
function area Serviciului de Informatii Exteme (votaili
pe 22 decembrie 1997) are acelea~i carente ca ~i le
gile din domeniul sigurantei nationale votate in pe
rioada guvernarii I1iescu, fiind 0 continuare a viziunii

sovietizante in domeniul serviciilor secrete. Astfel,

SIA este in continuare 0 structura militara, radnd
parte din sistemul national de apiirare (art. 2). Art. 9
ne spune ca acest serviciu i~i desra~oara activitatea ~i
in confonnitate cu "regulamentele militare" (preve
dere inexistenta in cazul unui serviciu similar din
tarile UE).
Pentru a reforma comunitatea romaneasca a
serviciilor secrete ar fi bine ca factorii nO$tri de de
cizie sa studieze situatia existenta in alte tari pe care
domniile lor Ie invoca mereu drept exemplu (exemple
pe care insa nu Ie unneaza) sau sa studieze cfu1i
precum Consilier de taina al puterii, dedt sa se la
menteze despre anii petrecuti in inchisori sau sa
discute despre constitutia din 1923 (un c1i~eu prea des
repetat) sau sa participe la slujbe religioase pur for
male.
Reformarea serviciilor secrete este esentiala
pentru crearea unei democratii stabile ~i a unei so
cietati civile cu ad eva rat Iibera. Daca nici in acest do
meniu nu ne yom scutura de pasivitatea ~i contem
platia mioritica (stupide in actualul context intern ~i .
international), yom ramine din nou in orbita Estului ~i
din acest punct de vedere ~i, poate, vor reinvia "vre
murile bune", dnd ne uitam atent in jur inainte de a
~u~oti pe la cozi.

absolvent al
Facultatii de Drept, Universitatea
Bucure:;;ti. Doctorand In drept. Asis
tent universitar la catedra de Drept a
Academiei de $tiinte Economice
Bucure:;;ti.
OVIDIU

63

MAICAN

SP nr. 62 / septembrie 1998

Semnale
IRINA LlVEZEANU
Culturii $i nafionalism
in Romania Mare,
1918-1930
traducere de Vlad Russo
Bucure~ti, Humanitas,
Seria "Istorie"
pag. 390, prq ncprecizat

Volumul tradus la edi

tura Humanitas a aparut
In Statele Unite ale Ame
ricii In 1995, iar titlulln
engleza este Cultural
Politics in Greater Ro
mania. Regionalism, Na
tion Building and Eth
nic Struggle, 1918-1930
(ceea ce s-ar traduce
prin Politica culturalii
In Romania Mare. Re
gionalism, construirea
na!iunii $i lupta etnicii,
1918-1930, ceea ce re
prezinta 0 mare dife
renta fata de traducerea
romaneasca). Profesoa
ra Irina Livezeanu, de la
University of Pittsburg,
a conceput 0 prima va
rianta a acestei lucrari
ca teza de doctorat. Daca
In prezentarea de pe
coperta IV se spune ca
studiullui Livezeanu se
ocupa de "rolul jucat de
Invatamint \'n procesul
construirii natiunii ro
mane", dupa unirea din
1918, cine va citi cartea
va descoperi 0 abordare
mult mai complexa a
lncercarii elitelor poli
tice $i culturale roma
ne$ti de a edifica statul
natiune \'n conditiile ex
tinderii sale In regiuni
cu largi minoritati et
nice. In aceste conditii,
dezvoltarea nationalis
mului $i a culturii po li
tice radicale de dreapta
au fost raspunsurile pe

care elita romaneasca Ie

punea In practica poli
tica, educationala $i cul
turala, ca raspuns agre
siv ~i neadecvat la 0 rea
!itate multinationala $i
la dezvoltarea unei so
cietati civile modeme $i
pluraliste. Carte!! este cu
at\'t mai semnificativa,
cu cit actualul raspuns
al clasei politice roma
ne~ti $i al elitelor cultu
rale la revendicarile cul
turale ale minoritatilor
nationale rep eta gre~eli
Ie din trecut.

Reorientarea politicii
a Romaniei
$i neutralitatea armata,
1914-1916
Bucure~ti, Paideia,
Coleqia Paideia-$tiinle,
Seria "I storie"

nografia mentionata re
prezinta 0 "contributie
esentiala la aprofunda
rea evenimentelor care
au precedat participarea
Romaniei la primuJ raz
boi mondial $i intaptui
rea idealului national al
unitatii statale".

pag. 246, pre! neprec izat

Dupa cum scrie Radu

Vlad Dan, coordonato
rul seriei, volumul " re
prezinta editia com
pleta, adaugita $i revi
zuita de autor, cu 0 in
troducere, incheiere $i
bibliografie finala".
Partial, reduse la nivelul
unui capitol, din cauza
cenzurii, au mai fost pu
blicate, in 1979, la Edi
tura Militara, unele sub
capitole, refonnulate ca
titlu .
Indeosebi cenzura a
operat modificari esen
tiale referitoare la mari
Ie personalitati ale isto
riei modeme ale Roma
niei, precum: Ion I.e.
Bratianu, regele Ferdi
nand 1, critica surselor
documentare.
A fost reelaborat \'n \'n
tregime subcapitolul re
feritor la "Pozitia Par
tidului Social-Democrat
din Romania faPi de
razboiul mondial" $i
"Campania antirazboi
nica din Romania". Au
fost reintroduse noi pa
ragrafe, capitole, pre
cum ~i 0 ampla analiza
istoriografica asupra gu
vemarii liberale dina
inte de izbucnirea pri
mului razboi mondial $i
din timpul neutralitatii
am1ate. Reintregita, re
vazuta $i adaugita, mo-

GUY SCARPETTA
Elogiu
cosmopolitismului
traducere de Petrula Spinu
Ia$i , Polirom. coleclia
"Plural", seria " Idei con
temporane"
pag. 272, prel neprecizat

lntr-o cultura politica

dominatii de reflexe an
ticosmopolite ~i natio
naliste, aparitia unei
carti precum cea a lui
Guy Scarpetta aduce
ci ti torilor c\'teva pre
cizari teoretice ~i con
ceptuale absolut nece
sare.
Dupa cum explica auto
rul, cosmopolitismul tre
buie distins de intema
tionalisme ~i de vechiul
refren umanist despre
"cetatenii lumii".
o mare parte din aceasa
carte este dedicata ar
heologiei discursurilor
despre imadacinare, son
darea mitologiilor teri
tori ale, precum ~i unor
serii de "sectiuni" In
stratificarea ideologiilor
xenofobe.

SP Dr. 62 / septembrie 1998

"

ANASTASIE
IORDACHE

64

MIHAl EMINESCU

Opere politice, I
Ia~i,

Editura Timpul,
Coleqia "Politikon"

pag. 454, pre! ncpreciza t

Pentru cititorul de rind,

dar $i pentru cei tineri,
care nu au avut nici
riibdarea, nici timpul,
nici ocazia de a achizi
tiona monumental a edi
tie a operelor complete,
publicata de Editura
Academiei
(aceea~i
Marie, dar cu alta
palarie, pe stil vechi $i
pe sti! nou) , volumul
este uti!. Din punct de
vedere editorial, singura
"inovatie" fata de editia
$tiintifica este grupar'ea
articolelor intr-o ordine
tematica, nu cronolo
gica. Temele clin acest
volum slnt: "Unitatea
romanilor" , "Romanii
din Basarabia", "Roma
nIl
din Bucovina",
" Romanii
din
Dobrogea", "Romanii
din
Transi!vania",
"Romanii din afara
tarii", " Independenta".
Ca $i alte editii de acest
tip, nici aici nu se sufla
yorba
despre
o
atitudinile nationaliste,
antisemite, $ovine $i
reactionare ale poetului
nostru national , Mihai
Eminescu. Dar poate ca
se va gasi cine va intre
cititorii tineri care sa
incerce 0 explicatie a
acestui fenomen.