n Egiptul Antic, s-a dezvoltat unul dintre cele mai vechi centre ale antichitii, avnd una

dintre cele mai originale si strlucite civilizaii din istorie. A lsat motenire capodopere
arhitecturale, monumentale i comori fabuloase. Datorit aezrii sale geografice, Egiptul a fost
ferit mult vreme de invazii pustiitoare. Atat condiiile geografice, ct i mprejurrile istorice ale
Egiptului au fost favorabile dezvoltrii artei. La nceput ocupaia de baz a egiptenilor a fost
agricultura. Cu timpul, ei au nceput s se ocupe de meteuguri i comer. Ca meteugari,
prelucrau metalele i confecionau cu migal i rbdare bijuterii frumoase i fine nc neegalate.
Egiptenii erau nentrecui i n esutul stofelor colorate, dovedind sim artistic, bun gust i
elegan. Din cauza climei calde, egipetenii triau mai mult n aer liber. mbrcmintea lor era
redus. Totui, costumul oglindea diferenele sociale din imperiul sclavagist oriental, dintre
clasele stpnitoare, privilegiate (faraon, nobili, preoi) i mulimea sclavilor.
Costumul sublinia mreia prin supradimensionri, compoziia simetric i bogia
decoraiei. Prin contrast, sclavii apreau n sculpturi i picturi, mruni, redai realist, cu atitudini
i gesturi fireti de munc. Materialele folosite erau esturi din fibre vegetale in, lna fiind
considerat impur.

Costumul brbtesc :
Pe cap, prul negru cre, era tuns scurt, ceva mai lung la spate sau pur i simplu ras.
Aristocraii purtau peruc lung din pr sau fibre vegetale, uneori colorat n rou sau albastru.
Barba era ras, dar pentru ceremonii faraonul purta o barb fals, tronconic.
Faraonul se distingea prin basmaua (klaft) de pnz vrgat sau mitra format din coroana
alba a Egiptului de Jos (Boneta nalt) i coroana roie a Egiptului de Jos (borul) semnificnd
stpnirea asupra ntregii ri.
Pe trup, un tergar nnodat peste sale (senti) era piesa de baz, constituind mbrcmintea
obinuit a sclavilor, dar i a artistocrailor n lupte sau la vntoare. Acesta avea forme variate
de pantalon scurt sau de fustanel, putnd fi din pnz dreapt ntins,
drapat sau plisat, apretat cu ap de orez i uscat la soare. Susinut n talie de un cordon
din pnz pentru sclavi, din piele pentru aristocrai i cu plci din metal emailat. Gulerulpelerin esut sau brodat, cu aplicaii de metal, email sau pietre semipreioase, se purta doar cu
senti sau peste rob.
Cmaa, o tunic necroit, rscroit rotund la gt, cu lit, In fa, arat ca i gandura
arab de azi. Roba era alctuit la fel, dar dintr-un dreptunghi ct de dou ori nl imea

omului, rscroit pentru cap mai jos de jumtate. Ca accesorii, principalele podoabe erau
pectoralul, brri i inele cu forme geometrice, regulate, din aur, cu email i pietre
semipreioase.

Preoii aveau ca semn distinctiv o piele de

leopard pe umr, n picioare, faraonii sau
preoii purtau sandale mpletite din fibre
vegetale, cu vrf scurt i ridicat,
mpodobite uneori cu aur i email, pe cnd
sclavii umblau desculi.

Costumul feminin:
Pe cap, machiajul scotea n relief formele mari ale chipului, ochii
conturai cu negru i
cu umbre verzi pe pleoape, gura crnoas. Prul era tuns scurt sau lung pn la
umeri, perucile fiind mai bogate dect cele masculine. O panglic sau diadem
legat orizontal, rigid nnodat la spate, avea prinse pe frunte cobra sau o floare
de lotus, un con aezat pe cretet coninea o unsoare parfumat care se topea
ncet. Pe trup, fusta, avnd acelai rol ca i senti-ul,era din estur dreapt
nfurat n jurul trupului pn sub sni, strns fie de un nur trasat prin
tivul de sus, sau de un cordon, fie inut de una sau dou bretele, Era completat
deseori de gulerul rotund, lat, ca o cap, roba, alul, podoabele i sandalele erau
la fel cu cele brbteti.

Climatul egiptean cu verile sale fierbini i ierni blnde a

favorizat mbrcmintea uoar facut din fibre vegetale, predominnd
pnza, iar, n timpurile Romane, ocazional bumbac, un material de import din
India. Mici cantiti de mtase erau comercializate in estul Mediteranei,
posibil pe la a doua jumtate a mileniului II i resturi de mtase au fost
gsite n mormintele egiptene.

PRODUCIA:
Manufactura hainelor era munca femeilor. n general era fcut n cas,
dar existau i ateliere conduse de nobilimi sau ali oameni cu mijloace. Prin
batere si drcire plantele de in erau transformate n fibre, care puteau fi toarse in fire.
Mai nti mbrcmintea era esut pe rzboaie orizontale, de obicei simpli rui btui n
pmnt, caz n care lucrtorii trebuiau s munceasc pe jos, iar mai trziu n timpul Noului Regat
pe rzboaie, vertical.
Aceste noi rzboaie erau fizic mai pretenioase i erau n general operate de brbai. Cele
mai multe dovezi le avem in pictura de pe peretii mormintelor. Acestea
ilustreaza momente dinviata faraonului, de maretie, impunere, ca si
importanta faraonului si a zeilor din aceasta perioada prin
supradimensionarea faraonului si micsorarea exagerata a sclavilor, acestea
fiind redate pentruilustrarea si pozitia clasei sociale.

Egiptenii purtau una sau dou piese de mbrcminte nfurate pe corp,

n diferite moduri, fabricate din in , lna fiind considerat impura i aproape
totdeauna alb. Aceste tunici semnau cu un tricou lung care ajungea pn
la genunchi pentru brbai i pn la glezne pentru femei. Acestea deveneau
scurte, ca n Asia, prin nfurarea drapajului n jurul trunchiului i a
picioarelor. Purtau tunici din pnz cu marginile atrnnd peste picioare,
denumite Kalasiris, si mantii albe delibere deasupra lor.
Lungimea fustanelelor a variat, fiind mai scurt pe timpul Regatului Vechi
i ajungnd la gamb n Regatul Mijlociu, cnd a fost deseori suplimentat cu
un tricou fr mneci sau o rob lung. Percalul, uneori plisat, era nfurat
n jurul taliei si fixat cu o centur. Cusutul era practicat foarte puin.
Arta prelucrarii metalelor preioase a influenat i arta altor popoare din
antichitate. Sunt mici obiecte, confecionate din materiale diferite i avnd
diferite forme. Acestea au fost gsite n cele mai multe cazuri n
monumentele funerare ale faraonilor, mprtiate pe jos sau chiar pe corpul
mumiilor. n general, sunt lucrate din lut lcuit, din past de sticl, din piatr
mai mult sau mai puin rar, din aur, argint, din lemn aurit etc. Ct despre
forma lor, aceasta este determinat de concepia lor legat de viaa
omeneasc. -amuletele - menin viaa n zonele corpului unde acestea se pot
simi prin btaia pulsului precum gt, ncheieturile minilor, glezne ;-colierul apar pieptul zeilor i al morilor, este asimilat cu braele unui zeu
care protejeaz partea corpului omenesc pe care o ating. Adesea brrile i

colierele sunt formate din mici noduri, nirate unul dup altul, compunnd
astfel o bijuterie cu semnificaie magic. Uneori chiar aceste noduri sunt
puse izolat pe trupul persoanelor vii sau pe mumii: ele leag viaa si o
mpiedic s plece. De unde sensul de protecie sau de ocrotire pe care
semnele respective le-au pstrat n limba hieroglifelor egiptene. Dup cum
putem vedea, viaa cotidian din Egiptul Antic st, n permanen, pus sub
semnul magiei. Simbolurile erau folosite cu un anumit scop pentru a reda
comunicarea dintre oameni si zeiti.
Amuletele se poart de ctre cei vii, ct i de cei mori, fiind socotite la
fel de ficare ca i brrile mpotriva tuturor problemelor.
Baghetele magice -cele 4 fete sunt impodobite cu desene,
reprezentandanimale salbatice, sau mai simplu broaste.
Amuletele - sub forma de noduri Colierul - apare pe pieptul zeilor si al
mortilor, cu rol protector
Animalul era considerat reincarnarea zeitei HeKhet, patroana nasterilor
Ochiul sacru- Udjat- care trebuie sa-i apere pe oameni
Bratarile lui Hornekhti - destinate viilor si mortilor; semnificatia celor 2
bratari este viata simoartea.
Scarabeul - acesta este emblema renasterii. Pentru a-l simboliza pe zeul
Ra-Atum nascand, in prima dimineata a creatiei, insecta este infatisata iesind
din pamant, chiar in momentul final almetamorfozei ei larvare. Pe numeroase
amulete se poate vedea si scarabeul inaripat alaturi de zeul-soare, figurat
drept un personaj cu patru capete de berbec.
Crucea cu toarta - una din cele mai raspandite amulete. Aceasta este insusi
simbolul vietii, alesentei vitale care emana de la zei. In toate epocile istorice
ale Egiptului, emblema crucii cu toartafigureaza in iconografia tarii. Se
remarca mai ales prezenta ei pe peretii monumentelor funerare siale
templelor: in primele, pentru a asigura viata spiritului defunctului, in
ultimele, pentru a afirma cadivinitatea este singura origine a vietii pe
pamant.
Nodul lui Isis - este o amuleta foarte populara, regasindu-se pretutindeni in
Egipt. Acest nod, careo simbolizeaza pe Isis, Marea Magiciana, zeita suverana
a mitologiei egiptene, dainuie si-n zilelenoastre.
Coroanele regatului Egipt - potrivit traditiei populare, le confera purtatorilor
o dubla protectie:aceea importiva bolilor si contra geloziei.

 Soarele ce rasare la oriont il reperezinta pe zeul Ra, zeul care s-a mutilat
pe sine si ale carui picaturi de sange au dat nastere zeilor si oamenilor, dupa
cum spune unul dintre miturile privindoriginea omenirii. Pentru a evoca mai
bine acest eveniment deosebit de crud din mitologiaegipteana, amuleta cu
acest simbol are deseori culoarea rosie.Culorile joaca si ele un rol important.
Astfel, verdele exprima in mod natural tineretea si vigoarea,cornalina rosie
din talismane evoca sangele zeitei Isis, rosul, galbenul si albul banderolelor
leconfera mortilor anumite virtuti, cum ar fi stralucirea si puritatea

BIBLIOGRAFIE:
https://ro.scribd.com/doc/54453114/Costumul-in-Egiptul-Antic