 Pororoca este denumirea unui fenomen care se petrece de doua ori pe an la gura

de varsare a Amazonului, cand apele Oceanului Atlantic se napustesc in sus pe

fluviu, formand valuri care pot atinge inaltimi de 4 m si se deplaseaza cu 15-25
km/h in sens contrar curgerii Amazonului. Surferii amatorii de senzatii tari profita
de acest fenomen, desi a face surf pe pororoca e o indeletnicire foarte periculoasa,
din cauza bucatilor de lemn (uneori trunchiuri intregi de copaci) si a altor resturi
de care e plina apa fluviului la varsarea in ocean.

 Amazonul (deja cunoscut ca fiind cel mai mare fluviu din lume ca volum de
apa) "a devenit", totodata, cel mai lung curs de apa. In enciclopedii si in
cartile de scoala, multa vreme, cel mai lung fluviu a fost Nilul. Dar, de curand,
cercetari mai atente si masuratori mai precise au detronat fluviul african. In urma
cu doi ani, Societatea Geografica din Lima (Peru), sprijinindu-se pe concluziile
mai multor studii recente, a anuntat ca a fost stabilit drept origine a fluviului un
punct aflat la altitudinea de 5.150, intr-o zona muntoasa din sudul Peru-ului. In
acest fel, Amazonul ar fi mai lung decat Nilul cu cca. 400 km, masurand, de la
izvor si pana la varsarea in Atlantic, 7.062 km.

 De unde vine numele de Amazon? Ca de obicei, exista mai multe ipoteze.

Exploratorul spaniol Francisco de Orellana (sec. al XVI-lea), a relatat despre
conflictele cu triburile sud-americane, afirmand ca femeile indigene participa la
lupte alaturi de barbati. Pentru europeni, prototipul femeii razboinice erau
amazoanele din mitologia greaca, de unde numele de Raul Amazoanelor. (Dar
unii istorici considera ca exploratorul s-a inselat, luand drept femei pe barbatii cu
fetele vopsite si imbracati in "fuste" din fibre vegetale.) Alta ipoteza : numele
provine de la un cuvant local, transcris in portugheza ca amassonas si in spaniola
ca amazonas si care ar fi insemnat "distrugator de barci", referindu-se la radacinile
submerse ale unor copaci, care produceau avarii ambarcatiunilor.

 Peste Amazon nu exista poduri! Nu neparat din cauza latimilor mari (cu
tehnologia actuala se pot construi poduri cu lungimea de mai multi kilometri), ci
mai ales din cauza faptului ca fluviul este, in cea mai mare parte, inconjurat de
jungla, existand foarte putine orase si drumuri.

 Amazonul are peste 1000 de afluenti, 17 dintre acestia avand peste 1.000 de km
lungime.

 Padurea amazoniana e pe cat de grandioasa, pe atat de fragila. Suprafata ei se

micsoreaza rapid, copacii fiind taiati pentru extinderea suprafetelor necesare
pentru cultivarea plantelor (mai ales soia) si cresterea animalelor, constructia
autostrazii trans-amazoniene, construirea hidrocentralelor, comertul cu cherestea
(in mare parte ilegal).

 Defrisarea distruge cu repeziciune habitatul a numeroase specii de animale.

In afara de scaderea dramatica a efectivelor unor specii amazoniene, aceasta
pierdere a habitatului animalelor poate avea efecte neasteptate si suparatoare
 asupra oamenilor, chiar pe termen scurt. In luna martie a anului 2008, orasul
Belem, situat la gura de varsare a Amazonului, s-a confruntat cu o neasteptata
invazie de serpi. Goniti din padurile care se restrang pe zi ce trece, serpii isi cauta
adapost in orase, spre groaza locuitorilor, care traiesc cu spaima ca intr-o buna zi
un sarpe ar putea aparea in baie, venind prin tevile de canalizare.

Un rai neotropical

 Ca simplu iubitor de natura, poti sa te bucuri oarecum pasiv de ceea ce

Amazonia iti ofera cu atata generozitate - privelisti inedite si tot felul de alte
impresii interesante. Dar, daca ai o fire aventuroasa, tot aici poti avea parte
din plin de provocarile si senzatiile tari pe care le cauti. In cazul acesta, ceea
ce-ti trebuie tie e un program gen "survival". Vestea buna e ca exista astfel de
programe speciale, centrate pe insusirea metodelor de supravietuire in jungla
amazoniana. Lectiile te invata, printre altele: cum sa construiesti un adapost, sa-ti
faci rost de hrana (tot felul de radacini, frunze sau fructe ale plantelor salbatice si
chiar larve - sa vezi ce bune vor fi dupa cateva zile de foame!); sa construiesti
plute, sulite, arcuri si sageti (si sa le folosesti), sa recunosti plantele medicinale
utile in caz de febra, dizenterie, muscaturi de serpi etc.
 Climatul Amazoniei este unul de tip tropical, cald in tot timpul anului si cu
numai doua anotimpuri: unul ploios - aproximativ din ianuarie pana in iunie
- si unul uscat, cam din iulie pana in decembrie, cu variatii ce se datoreaza
distantei fata de Ecuator, de ocean si pozitiei fata de muntii Anzi. Fiecare dintre
anotimpuri are atractiile sale: in cel umed, multe plante infloresc sau fac fructe,
atragand numeroase vietuitoare (pasari, maimute) pe care vizitatorii au astfel
sanse mai bune de a le vedea; in anotimpul uscat, datorita nivelului mai scazut al
apelor, pot fi observate mai usor vietuitoare acvatice cum sunt pestii, testoasele si
caimanii.

 Unul dintre "superlativele" Amazoniei: rezervatia Tambopata-Candamo din

Peru, infiintata in 1990, si-a capatat renumele de a fi una dintre zonele cu cea
mai mare bogatie de specii, vegetale si animale deopotriva (numerosi sud-
americani, in general, si peruani, in special, o descriu - dintr-o mandrie lesne de
inteles - drept "zona cu cea mai mare biodiversitate din lume"). Cercetari
sistematice au identificat, intr-adevar, in padurile intinse din aceasta regiune, o
incredibila varietate de specii, ceea ce face din acest tinut un paradis al
biodiversitatii. Numai pe o mica arie de 5,5 kmp, studiata de biologi in urma cu
30 de ani, au fost identificate peste 500 de specii de pasari, 91 de specii de
mamifere, 127 de specii de amfibieni si reptile si 94 se specii de pesti, iar pe un
singur hectar de padure tropicala din aceasta zona botanistii au gasit peste 150 de
specii de arbori. Infiintarea rezervatiei, cu o suprafata de peste 1 milion de
hectare, a fost stimulata tocmai de dorinta de a pastra aceasta fantastica
diversitate, una dintre marile bogatii ale Peru-ului (si ale lumii intregi, pana la
urma). Eco-turismul a devenit o activitate importanta in regiune, atragand mii de
pasionati dornici sa vada cu ochii lor aceste minuni exotice, vietatile junglei, pe
care multi dintre noi nu le-am vazut niciodata altfel decat "in poze" ori la
 televizor. Aici, insa, zeci de specii de papagali, vidrele uriase amazoniene, tapirii,
caimanii, jaguarii sau felinele salbatice mai mici, cum sunt ocelotul si jaguarundi,
sunt la ele acasa, iar calatoriile ofera sansa unor descoperiri si a unor impresii
pentru care merita sa strabati o jumatate de lume.

Bazinul Amazonului – aria de pe care isi aduna apele, prin intermediul afluentilor
sai – este cel mai mare bazin hidrologic din lume: 7 milioane kmp.
http://www.aihaz.com/2010/04/amazon-fluviul-rege-al-lumii/
PAdurea amazoniana

http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=http://www.amazon-
rainforest.org/economic-importance.html