ACIDUL OXALIC

Surse de acid oxalic

Mâncărurile care conţin
concentraţii mari de acid oxalic în
ele sunt (în ordine descrescătoare):
hrişca, carambola, piperul negru,
pătrunjelul, seminţele de mac,
reventul, spanacul, gulia, banana,
cacaoa, ciocolata, majoritatea
nucilor, majoritatea fructelor de
pădure şi fasolele. În cazul
reventului, singura parte
comestibilă este tulpina, deoarece
rădăcina şi frunzele conţin cantităţi
periculoase de acid oxalic. Senzaţia
de nisip care apare în gură atunci
când se mănâncă deserturi de lapte
cu revent este cauzată de
precipitarea oxalatului de calciu.
Deci şi cantităţi infime de acid oxalic
pot distruge caseina din produsele
lactate.

Frunzele de ceai (Camellia

sinensis) sunt cunoscute pentru una
dintre cele mai mari concentraţii de
acid oxalic conţinut în ele în
comparaţie cu alte plante. În orice
caz, infuziile care se prepară din
acestea conţin doar cantităţi mici de
acid oxalic pe porţie, şi asta datorită
numărului mic de frunze folosit
pentru preparare.
Utilizari ale acidului oxalic

În afară de apariţiile naturale din plante, acidul

oxalic poate fi găsit în unele produse chimice
casnice, precum unii înălbitori (este folosit drept
decolorant în industria textilă) sau
tratamente anti-rugină. Este folosit, de
asemenea, de restauratorii de obiecte din
lemn, pentru că acidul dizolvă stratul de lemn uscat de
deasupra şi expune materialul proaspăt de dedesubt.
Acidul oxalic vaporizat este folosit de unii apicultori drept insecticid
împotriva acarianului parazit Varroa.

Bibliografie:

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Acid_oxalic
2. http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_substante/index_s
ubstanteAcid_oxalic.html