Professional Documents
Culture Documents
3
Ambalarea produselor alimentare
4
Ambalarea produselor alimentare
c. Dupã modul în care işi menţin forma când conţin produse, ambalajele se pot
clasifica astfel:
Ambalaje rigide sunt ambalajele care nu îşi schimbă forma când
sunt umplute cu produse;
5
Ambalarea produselor alimentare
Una din cele mai impontante cerinţe actuale pentru. circulaţia mărfurilor,
aceea de a asigura inocuitatea acestora, impune ca majoritatea produselor
alimentare să fie comercializate în stare ambalatà. În acest fel, ambalajul are o
mare infiuenţă în acceptarea sau neacceptarea produsului. Prin aceasta,
ambalarea devine o componentă a noţiunii complexe de calitate a produsului. Ca
urmare, ambatajul devine un mijIoc important de comerciatizare a produselor
alimentare, datorită funcţiilor sale. Funcţiile ambalajelor sunt următoarele:
6
Ambalarea produselor alimentare
7
Ambalarea produselor alimentare
c. Funcţia de confort
Funcţia de confort a ambalajelor se realizează prin folosirea unor
ambalaje corespunzătoare, care să conţină atâtea produse, încât
să uşureze operaţiile de manipulare, transportare, depozitare şi
de distribuire a produselor. În societăţile moderne, în care apare
necesitatea de a se distribui produsele în cantităţi mici, dar care
să fie totuşi ambalate cantităţi care să asigure cosumul unei
persoane pentru o singura masă, se impune porţionarea şi
ambalarea produselor în aşa fel ca să satisfacă aceste cerinţe. În
al doilea rând, prin funcţia de confort, ambalajul secundar sau
terţiar trebuie să conţină cantităţi de produse care să fie uşor de
manipulat de o singură persoană sau de două, fără a fi nevoie de
un efort prea mare. În acest scop, ambalajele secundare sau
terţiare trebuie sa fie de formă stabilă şi de dimensiuni stabilite
prin normative, pentru a permite aşezarea lor pe palete, cu
folosirea interâgrală a suprafeţei paleteiÎn societatea modernă, cu
volum foarte mare de produse comercializate, dar în care se pune
în mod acut problema protecţiei omului (evitarea suprasolicitării la
efort fizic), folosirea paletizării, ca tehnologie de manipulare a
produselor ambalate, între care şi cea de asigurare a confortului.
d. Funcţia de comunicare
Funcţia de comunicare a ambalajului se referă la cerinţa ca toţi
consumatorii să fie bine informaţi asupra produslui din ambalaj.
Acesta funcţie are o mare contribuţie la promovarea produsului.
Informarea asupra produsuluise face prin înscrierea unor
informaţii pe etichetă sau direct pe ambalaj : date despre
producător, denumirea şi preţul produsului, cantitatea conţinută în
ambalaj, valoarea energetică şi compoziţia chimică a produsului,
data de fabricaţie şi termenul de valabilitate, modul de folosire a
produsului sau modul de preparare.
Uniunea Europeana, încă din 1977, a emis Directiva 79/112/CEE,
actualizată ulterior, pentru reglementarea acţiunii de etichetare,
prezentare şi reclamă a produselor alimentare pentru vânzare
către consumator. Etichetarea alimentelor ambalate este
obligatorie în România, obligaţie prevăzută în Hotărârea de
Guvern Nr. 106/2002, privind etichetarea alimentelor, care a
preluat prevederile Directivelor 2000/13/CE, 1999/CE,
89/396/CEE şi 87/250/CEE.
Promovarea produsului cu ajutorul ambalajului se poate realiza
prin forma, culoarea, grafica etc. ambalajului. Aceste componente,
în mod deosebit, culoarea, pot avea un efect psihologic important
consumatorului sau a cumpărătorului prin declanşarea unor reacţii
care să îl stimuleze în a consuma un anumit produs. Prin grafica
8
Ambalarea produselor alimentare
Design-ul ambalajelor
9
Ambalarea produselor alimentare
Au apărut astfel :
• format gigant (anumiţi detergerţi)
• format special (taiţei pertru semipreparate)
• ambalaj economicos (pliculeţele de şampon)
• formate fantezii (cadouri)
Culoarea este elementul preponderent al esteticii ambalajului şi unul
dintre instrumentele cele mai importante pe care !e deţin designerii pentru a face
din ambalaj un mijioc efectiv de comunicare.
Culoarea are ca obiective:
• stimularea vanzărilor
• conţinutul şi ambianţa estetică a spaţiilor comerciale
• definirea personaliItăţii produsului
• promovarea unor elemente cu specific naţional, zonal
• crearea din punct de vedere psihologic a unui climat comercial
• contribuţia directă Ia crearea unei tradiţii a produselor întreprinderii.
Grafica
Mesajul informaţional
10
Ambalarea produselor alimentare
11
Ambalarea produselor alimentare
In Fig, Nr, 1, este prezentat codul cu bare EAN-13, pentru două produse; bere
Ursus Premium Pils şi pentru fructe Vitalis (dupa Maria Tudor 2000).
12
Ambalarea produselor alimentare
În alte ţări există şi alte tipuri de coduri, care funcţionează zonal, de exmplu în
Japonia.
După criterii mai direct legate de practica folosirii lor, ambalajele pentru produsele
agroalimentare so pot clasitica astfel:
a. Clasificarea după natura rnateriaIuIui folosit Ia confecţionarea lor : ambalaje din
lemn, ambalaje din hârtie sau carton, ambalaje din stilcă, ambalaje din metal,
ambalaje din materiale plastice, ambalaje din fibre textile.
b. Clasificarea după destinatia ambalajelor :ambalaje pentru uz intern, ambalaje
pentru export, ambalaje pentru industrializare.
a. Clasificarea după modul de folosire în circulaţia marfurilor: ambalaje refolosibile,
ambalaje de unică fobosinţă,
c. Clasificarea după funcţionalitatea ambalajelor : ambalaje propriu-zise (lăzi saci,
cutii, pungi), ambalaje-utilaje (palete), ambalaje de transport (remorci tehnologice,
bene, cisterne, containere).
14
Ambalarea produselor alimentare
Borcanele înalte se închid după sistemul OMNlA, iar borcanele obişnuite şi cele
triunghiulare se inchid după sistemul OMNIA sau sistemul TWIST-off.
- Borcanele cu inchidere după sistemul OMNIA au profilul gurii cu marginea
proeminentă pentru fixarea capacului prin presare, ceea ce asigură
etanşeitatea. În interiorul borcanului se creeaza depresiune prin introducerea
de abur sau fierbere în apă, pentru încălzirea aerului aflat intre capac şi
15
Ambalarea produselor alimentare
16
Ambalarea produselor alimentare
17
Ambalarea produselor alimentare
1. Foliile metalice se obţin prin laminarea unor metale: plumb staniu, aluminlu,
• Foliile de plumb, mult folosite Ia începutul sec al XX-lea pentru calităţile sale:
maleabilitate, ductibilitate, impermeabilitate etc. S-a renunţat Ia ele pentru că sunt
toxice dacă vin în contact nemijlocit cu alimentele Se mai folosesc pentru învelirea
Ia exterior a unor pachete, care au nevoie de o bună impermeabilitate pentru
lumina etc.
• Foliile de staniu (staniolul) so folosesc, simple sau acoperite cu hârtie, Ia
ambalarea brânzeturilor, pateului de ficat, a ciocolatei etc, pentru că nu sunt toxice
• Foliile de aluminiu cu grosimi de 5—200 microni, au proprietăţi foarte bune ca
ambalaj: impermeabiitate Ia gaze şi arome, opacitate Ia razele ultraviolete. Se
folosesc frecvent prin lăcuire sau prin laminare cu hârtie kraft, hârtie parafinată
sau hârtie muselina. Are numeroase domenii de utilizare : ambalarea untului
ciocolatei, nuga, drajeurilor, bomboanelor fine, a biscuiţilor, a ţigaretelor. Se
folosesc Ia confecţionarea de etichete, Ia aplicarea unei folii do aluminiu peste
capsula-coroană la unele butelii dn sticlă. Din materialele complexe cu folii de
aluminiu se confecţionează pungi, pachete, pliculeţe, capace prin presare sau
înfiletare, pentru borcane, pentru diferite tipuri de cutii, sau cartoane aseptice etc.
2. Tuburile metalice, deformabile sau nedeformabile, sunt larg folosite mai ales în
ultima perioadă. Tuburile deformabile şi tuburile rigide se confecţionează în
principal din aluminiu şi asigură o protecţie foarte bună produselor conţinute. Ele
se pot Iăcui Ia interior şi se pot imprima diferite desene şi texte. Se închid cu
buşon, prin înfiletare.
Se folosesc la ambalarea laptelui concentrat, a unor produse cu
vâscozitate mare (paste, maioneză, diferite creme etc.)
3. Cutille metalice se confectienează din tablă de oţel moale, cositorită sau din
tablă de aluminiu, prin falţuire şi lipire, cu corpul lipit prin suprapunere, sau cu
corpul ambutisat. Au formă de paralelipiped sau forma ovoidă, iar capacul trebuie
detaşat pentru a folosi conţinutul. Interiorul cutiei poate fi lăcuit. Cutiile nelăcuite
sau parţial lăcuite se folosesc pentru fructe, gem şi dulceaţă puţin acide (de caise,
pere, mere, cireşe albe, piersici etc), pentru tomate, ciuperci, fasole verde, struguri
albi.
Cutiile lăcuite total se folosesc pentru produse sensibile la acţiunea
staniului: fructe cu pigmenţi antocianici (cireşe, căpşune, coacăze), sfeclă roşie,
varză, produse care eliberează hidrogen sulfurat mazăre verde, varză, fasole albă,
carne în suc propriu, pateuri).
Pentru bere, bătuturi răcoritoare, sucuri, unele băuturi,alcoolice etc, se
folosesc cutii metalice din oţel inoxidabil sau tablă din aluminiu, obţinute prin
ambutisare şi lăcuite, în interior. Pentru aceste produse se confecţionează cutii cu
18
Ambalarea produselor alimentare
1. Tipurle de ambalaje din Iemn se confectionează din şipci de lemn. Puse una
lânga alta (pentru confecţionat lăzi), sau din porţiuni de lemn înguste şi lungi,
geluite, curbate sau drepte, care se asamblează una lângă alta (pentru
confecţionarea butoaielor).
a. Lazile din Iemn se confectionează din şipci de lemn, din placaj sau din
plăci fibrolemnoase (Fig. 7). Se folososc ca ambalaje secundare (lăzile
compartimentate pentru sticle, numite şi navete), sau ca ambalaje
primare (Iăzi pentru legume şi fructe, lăzi pentru produse grase-unt,
margarină, unturã). În ultimul timp, cea mai mare parte din ele au fost
înlocuite cu lăzi din material plastic, cutii de carton etc.):
19
Ambalarea produselor alimentare
- Lăzi tip C (fig. 8), confecţionate fără capac, se cofecţionează din lemn de
fag sau alte foioase, au ca destinaţie recoltarea, transportarea, depozitarea de
scurtă durată şi desfacerea legumelor şi fructelor perisabile, a strugurilor etc
20
Ambalarea produselor alimentare
- Palete – ladă din lemn, cu circulaţie mai restrânsă este destinată recoltării,
transportării, de pozitării fructelor şi legumelor cu pulpa mai tare : mere,
gutui etc. Se foloseşte frecvent în plantaţiile pomicole, pentru transportarea
fructelor în hale sau pentru ambalarea fructelor în vederea depozitării,
întrucât permite folosirea raţională a spaţiului de depozitare, prin stivuire.
c. Butoaie din lemn, sunt mult mai folosite decat alte ambalaje din lemn. Se
folosesc pentru producerea/prelucrarea, transportarea şi depozitarea vinului şi a
băuturilor alcoolice distilate, pentru peşte sărat, pastă de tomate etc. Se
confecţionează din lemn de stejar, fag, salcâm. Lemnul trebuie să fie de bună
calitate, bine uscat, expus timp de trei ani la diferite intemperii. De obicei,
21
Ambalarea produselor alimentare
Ambalajele din hârtie se folosesc pe scară largă : pungi, saci simpli sau
saci straficaţi, pliculeţe etc.Unele ambalaje din hârtie sunt dublate cu pelicule sau
folii de material platic sau de metal, pentru a mări rezistenţa la şocuri mecanice
sau pentru a se asigura o mai buna izolare hidrică şi luminoasă a produselor.
22
Ambalarea produselor alimentare
23
Ambalarea produselor alimentare
1. Pungi, sacoşe şi saci din folii de material plastic (din polietilenă sau policlorură
de vinil). Se folosesc pentru ambalarea produselor alimentare ca ambalaj primar,
sau pentru confecţionarea huselor folosite Ia acoperirea produselor paletizate şi
altor unităţii de ambalare (butelii, borcane etc). Ambalajele pot fi cu pliuri sau fără
pliuri, imprimate sau neimprimate, perforate sau neperforate. Se folosesc Ia
ambalarea produselor granulare, pulverulente (sare, zahăr mălai, orez, mazăre
verde congelată, paste făinoase, biscuiţi, carne de porc, de vită sau de pasăre,
lapte ambalat aseptic). Sacii se folosesc pentru ambalarea unor produse aflate în
ambalaje primare, în vederea manipularii.
2. Sacii din ţesătura din material plastic se obţin din polipropilenă şi se folosesc
pentru ambalarea zahărului, sarii, orezului, precum şi a unor produse ambalate în
pungi, pliculeţe sau pachete mai mici.
3. Foliile termocontractibile sunt folii din polietilenă care işi micşorează volumul
când se incălzesc. Pentru folosirea lor la ambalare, produsul se acoperă cu folia
respectivă, apoi se încălzeşte pentru a se contracta. Prin contractare, folia se
lipeşte ca o manuşă de supraţa produsului. Foliile termocontractibile sunt folosite
Ia ambalarea unor produse Ia care se foloseşte şi efectul lipsei de aer pentru
coservare: carne proaspătă şi produse din carne, brânzeturi, castraveţi proaspeţi
caşcaval, unele fructe etc. Se mai folosesc pentru acoperirea tăviţelor sau
caserolelor care conţin alimente semipreparate sau preparate.
24
Ambalarea produselor alimentare
7. Lăzile din material plastic sunt cofecţionate din PVC colorat de diferite colori.
Sunt folosite pentru recoltarea şi manipularea fructelor şi legumelor, precum şi
pentru produse alimentare preambalate în unităţi mici de ambalaj. Se foloseşte
lada MODEL – 1, cu capacitate de circa 6 Kg, lada MODEL – 2, cu capacitate de
circa 12 Kg, lada MODEL – 3, cu capacitate medie de circa 21 Kg, lada MODEL –
25
Ambalarea produselor alimentare
26
Ambalarea produselor alimentare
27
Ambalarea produselor alimentare
Consumatorii cer tot mai mult alimente cu calitate sau valoare nutriţională
superioară, minimal procesate şi care menţin produsele cât mai aproape de
calitatea celor proaspete. Produsele alimentare sunt supuse modificărilor în
timpul depozitării ceea ce are ca rezultat efecte negative asupra calităţii,
pornind de la defecte senzoriale minore până la alterare totală.
Brody (2002) subliniază ca valabilitatea alimentului este reprezentată de
perioada în care produsul va păstra un nivel acceptabil al caracteristicilor de
28
Ambalarea produselor alimentare
29
Ambalarea produselor alimentare
30
Ambalarea produselor alimentare
3.4.3 CONDENSAREA
31
Ambalarea produselor alimentare
32
Ambalarea produselor alimentare
33
Ambalarea produselor alimentare
unei folii contractibile. Se folosesc în acest scop folii din materiale plastice cum ar
fi polipropilena etc.
Acest procedeu de ambalare constă în înfăşurarea produsului de ambalat cu
un film contractibil. Filmul supus acţiunii căldurii ia forma produsului sau grupului
de produse ce se ambalează. Se cunosc mai multe variante ale ambalării în folie
contractibilă: ambalarea de tip “skin”, ambalare de tip “blister” şi ambalare de tip
’’alveolar’’.
Ambalarea de tip skin utilizează folie transparentă şi adesea permeabilă la
oxigen, fiind utilizată şi pentru preparatele şi semipreparatele pe bază de carne.
Procedeul constă în aşezarea produselor pe suporturi imprimate din carton pe
care aderă o folie din plastic transparentă şi termosudabilă. Ambalarea se mai
poate face şi în folii extensibile. Aceste folii concurează serios foliile contractibile.
Efectele obţinute cu ajutorul acestor folii sunt aceleaşi, dar metoda de ambalare
este mai ieftină şi mai simplă pentru că nu mai sunt necesare tunelele de încălzire
pentru realizarea contracţiei.
Ambalarea de tip blister este folosită în majoritatea ţărilor lumii şi constă în
a aşezarea produsului pe suport din carton sau masă plastică peste care se aplică
(uneori prin vacuumare) cu un dispozitiv special o folie de masă plastică mulată pe
forma produsului. Sistemul este folosit pentru o gamă largă de produse şi are
următoarele avantaje:
- introducerea produselor în sistemul de autoservire;
- prezentarea integrala a produselor;
- păstrarea în condiţii bune a produselor;
- accentuarea caracterului publicitar al ambalajului;
- reducerea consumurilor de carton;
- prezentarea în magazine cu ajutorul unor stative speciale a întregii game
de produse existente pe suprafeţe mici de expunere.
Ambalarea alveolară foloseşte un suport cu alveole termoformate, închiderea
realizându-se prin aplicarea unei folii contractibile termosudabile. Aceasta
metodă utilizează o placă suport cu alveole termoformate în care se aşază
bucăţi mici şi uniforme de produs.Acesta metodă se utilizează pentru
ambalarea fructelor, legumelor, produselor de cofetărie şi patiserie.
34
Ambalarea produselor alimentare
Ideea ambalării aseptice datează din anul 1958, când s-a pus prima
dată problema măririi termenului de garanţie pentru laptele de consum. Pentru
realizarea acestui obiectiv, ambalajul trebuie să fie golit iniţial de aer, apoi să
fie etanşeizat si impermeabilizat contra luminii. Mai târziu, compania Tetra Pak
a coceput ambalaje şi pentru alte produse decât laptele cum sunt vinul, berea,
sucurile, cremele.
4.8 AMBALAREA DE TIP AEROSOL (SUB PRESIUNE), este una dintre cele mai
moderne metode de ambalare utilizată pentru produsele cosmetice, chimice şi
farmaceutice. În prezent a început să fie utilizată şi pentru unele produse
alimentare precum creme, sucuri, muştar, maioneză. Acesta metodă constă din
introducerea unui produs împreună cu un gaz lichefiat sau comprimat (gaz
propulsor) într-un recipient rezistent de unde poate fi evacuat prin deschiderea
unei valve datorită suprapresiunii din interior.
35
Ambalarea produselor alimentare
36
Ambalarea produselor alimentare
Linie îmbuteliere lichide MRV - Sistemul de dozare şi căpăciuire tip MRV este o
unitate de umplere monobloc destinată unei game foarte largi de lichide, inclusiv
ulei alimentar. Această unitate este compusă din urmatoarele subsisteme:
- sistem de umplere echipat cu stea corespunzătoare şi ghidaje care sunt folosite
ca şi ghidaje pentru PET-uri;
- sistem de capaciuire PRESS-ON CAPPER.
37
Ambalarea produselor alimentare
38
Ambalarea produselor alimentare
39
Ambalarea produselor alimentare
Serigrafie-echipamente
Aceste echipamente sunt utilizate pentru imprimarea în una sau mai multe culori,
în regim manual, semiautomat sau automat, a diferite produse, cu suprafaţa
cilindrică, plană sau neregulată. Pe scară largă astfel de sisteme sunt folosite
pentru imprimarea de pixuri, brichete, pahare, jucarii, diverşi recipienţi, hârtie şi
carton, agende, maşti de aparate, produse industriale, textile, etc.
Principial, în cazul
serigrafierii, se utilizează o sită
pentru realizarea imaginii, obtinută
utilizând un procedeu principial
asemanator cu cel aplicat la
tampografie. Imaginea este
alcatuită de ochiurile neobturate
ale sitei,urmând să se imprime pe
obiectul respectiv prin penetrarea
vopselei prin ochiurile foarte fine
ale sitei.
40
Ambalarea produselor alimentare
Caracteristici generale:
Tampografie-echipamente
Echipamente pentru tampografie sunt utilizate pentru imprimarea în una sau mai
multe culori, în regim manual, semiautomat sau automat, a diferite produse, cu
suprafaţa cilindrică, plană sau neregulată. Pe scara largă astfel de sisteme sunt
folosite pentru imprimarea de pixuri, brichete, pahare, jucării, diverşi recipienţi,
hârtie şi carton, agende, maşti de aparate, produse industriale, etc.
41
Ambalarea produselor alimentare
Caracteristici generale:
• aparatul este controlat de catre un microprocesor, ceea ce permite acestuia, o
flexibilitate foarte mare si o uşurinta deosebita în utilizare, aparatul permite
selectarea mai multor programe predefinite de imprimare, în funcţie de model;
• selecţia unor funcţii de imprimare se face foarte simplu, prin apăsarea unor
butoane de pe panoul frontal;
• odată ce a fost selectat un program acesta este reţinut în memoria aparatului şi
rămâne operaţional până la o nouă selectare de program;
• conţine componente extrem de fiabile, sistemul pneumatic fiind de producţie
germană şi japoneză;
• carcasa este confecţionată din dur-aluminiu ceea ce ii confera acesteia
rezistenţă deosebită la condiţii deosebite de mediu, umiditate (nu rugineşte),
42
Ambalarea produselor alimentare
Ace
stea
utilizeaza între 7 si 34 de duze controlate software, funcţie de viteza şi rezoluţia
necesară, putând tipari mesaje fixe sau variabile - pe 1 rând până la 4 rânduri,
înălţimea caracterelor variind de la 10 mm până la 68 de mm .
Echipamentele au în dotare un controler dotat cu un afişaj pe două linii de
caractere cu cristale lichide, precum şi o tastatură de tip membrană, rezistenta la
praf şi umezeală, şi utilizând un sistem de taste alfanumerice, putând astfel să fie
accesat de către operatori care nu necesită calificare suplimentară. Design-ul
compact, capul de inscripţionare realizat din oţel inox, precum şi existenţa unui
circuit de cerneala presurizat confera acestor echipamente o mare fiabilitate şi
capabilitatea de a putea lucra inclusiv în industria alimentară.
43
Ambalarea produselor alimentare
44
Ambalarea produselor alimentare
45
Ambalarea produselor alimentare
Sistem de Marcat Ouă MACH FTD vă oferă soluţia optimă pentru inscripţionarea
următoarelor informaţii pe ouă, în conformitate cu noile reglementări în vigoare:
sigla companiei producătoare, data de expirare-producţie, etc. Noua tehnologie
DOMINO de printare non-contact pe ouă satisface în totalitate cerinţele
producătorilor din această industrie, atât din punctul de vedere al vitezei de
inscripţionare, cât şi din punctul de vedere al cernelurilor alimentare cu care se
inscripţionează şi care sunt în conformitate cu standardele industriei alimentare
ale Comunităţii Europene şi ale SUA. Echipamentele DOMINO pot fi integrate în
sisteme independente, prezentate mai jos, cât şi în sortatoare de mare viteză.
Sistemele independente se adresează producătorilor de ouă care au capacităţi
cuprinse între 15.000 ouă/oră şi 40.000 ouă/oră. În funcţie de capacitatea liniei,
sunt folosite echipamentele DOMINO - A 100 sau DOMINO - A 200 cu
posibilitatea inscripţionării de la 1 rând la 4 rânduri de caractere. Realizează
marcarea ouălor aşezate într-un carton, combinând două mişcari de translaţie,
după două axe:
· cartonul efectueză mişcarea după axa X (elementul motor este un conveior cu
bandă);
· capul de imprimare efectuează mişcarea după axa Y (unitatea lineară este
acţionată de un motor electric pas cu pas sau de un servomotor).
Modulul de comandă este configurabil software, permiţând schimbarea legilor de
mişcare, setarea configuraţiei cartonului, etc. Sistemul necesită 2 operatori: unul
asigură alimentarea conveiorului cu cartoane, iar altul colectează cartoanele cu
ouă inscripţionate. Opţional cartoanele inscripţionate pot fi ulterior transportate,
acumulaste şi manipulate conform necesităţilor clientului. Sistemul de marcare cu
cap translant poate fi cu uşurinţă modificat pentru orice aplicaţie ce necesită
46
Ambalarea produselor alimentare
CAPITOLUL 5.
47
Ambalarea produselor alimentare
48
Ambalarea produselor alimentare
49
Ambalarea produselor alimentare
50
Ambalarea produselor alimentare
51
Ambalarea produselor alimentare
52
Ambalarea produselor alimentare
CAPITOLUL 6.
54
Ambalarea produselor alimentare
mai grave, are loc dezvoltarea sau producerea de toxine de către bacterii
patogene. Indicatorii timp – temperatură ataşaţi pe suprafaţa ambalajului
înregistrează evoluţia timp – temperatură a ambalajului pe întregul lanţ de
distribuţie. Astfel, indicatorii furnizează indirect informaţii despre calitatea
produsului. Indicatorii timp – temperatură disponibili comercial prezintă o
schimbare vizibilă a culorii şi se bazează pe mecanisme de reacţii diferite (reacţii
de polimerizare, difuziune şi enzimatice).
Cum conservabilitatea este dependentă de timpul
şi temperatura la care ambalajul a fost expus, de-a lungul
întregului lanţ de distribuţie, indicatorii de timp şi
temperatură (TTI) pot fi folosiţi pentru realizarea
controlului întregului lanţ frigorific. (Fig 8.3).
Indicatorii de timp şi temperatură ataşaţi pe
suprafaţa ambalajului înregistrează cumulativ evoluţia
produsului în ceea ce priveşte timpul şi temperatura la
care acesta a fost expus din momentul activării
indicatorului. Istoria produsului poate fi vizualizată ca o
modificare de culoare care înaintează. Modificarea indicatorului se face în funcţie
de timp, viteza cu care se produce modificarea culorii fiind proporţională cu
temperatura.
In
d ica
t or
u l
lipolitică de substratul său lipidic. Reacţia poate fi vizualizată cu ajutorul unei soluţii
colorate de pH, care este inclusă în sistem, culoarea soluţiei modificându-se de la
verde la galben în funcţie de schimbările de pH care apar pe parcursul reacţiei.
În momentul ambalării, sigiliul care separă cele două soluţii este scos
permiţând contactul celor două soluţii (enzima lipolitică şi lipidele de substrat).
Dacă ambalajul este supus unor temperaturi apropiate sau mai mari decât
temperatura de activare a enzimei, are loc iniţierea reacţiei dintre aceasta şi
substrat, formându-se acizi graşi liberi, pH-ul scade, iar indicatorul îşi schimbă
culoarea de la verde la galben.
3M din SUA a lansat relativ recent un nou indicator de timp şi temperatură.
Acesta este realizat sub formă de etichetă şi este activat în momentul aplicării pe
produs. Activarea presupune contactul celor două benzi. Mecanismul de colorare
a etichetei constă din: migrarea materialului vâscoelastic din prima bandă către
zona receptor din a doua bandă, proces dependent de timp şi de temperatură; ca
urmare are loc creşterea graduală a intensităţii cu care este transmisă lumina,
ducând la apariţia culorii.
Mulţi cercetători au studiat şi au publicat rezultate despre aplicabilitatea
indicatorilor de timp şi temperatură disponibili pe piaţă în procesul de control al
calităţii diferitelor produse alimentare. Un exemplu îl reprezintă Chen şi Zall
(1987), care au estimat gradul de prospeţime al produselor lactate cu ajutorul
indicatorilor de timp şi temperatură în condiţii constante de temperatură. De
asemenea, Fu, Taoukis şi Labuza (1991) au studiat aplicabilitatea TTI în scopul
monitorizării proceselor de degradare din produsele lactate la temperaturi variabile
cu ajutorul modelelor matematice aplicate în microbiologie. Alte studii s-au orientat
către aplicabilitatea indicatorilor de timp şi temperatură pentru controlul calităţii
cărnii ambalate în atmosferă modificată, depozitată atât la temperaturi constante,
cât şi la temperaturi variabile.
56
Ambalarea produselor alimentare
57
Ambalarea produselor alimentare
CAPITOLUL 7.
CONCLUZII SI RECOMANDARI
58
Ambalarea produselor alimentare
După criterii mai direct legate de practica folosirii lor, ambalajele pentru
produsele agroalimentare so pot clasitica astfel:
a. Clasificarea după natura rnateriaIuIui folosit Ia confecţionarea lor : ambalaje
din lemn, ambalaje din hârtie sau carton, ambalaje din stilcă, ambalaje din
metal, ambalaje din materiale plastice, ambalaje din fibre textile.
b. Clasificarea după destinatia ambalajelor :ambalaje pentru uz intern,
ambalaje pentru export, ambalaje pentru industrializare.
a. Clasificarea după modul de folosire în circulaţia marfurilor: ambalaje
refolosibile, ambalaje de unică fobosinţă,
c. Clasificarea după funcţionalitatea ambalajelor : ambalaje propriu-zise (lăzi
saci, cutii, pungi), ambalaje-utilaje (palete), ambalaje de transport (remorci
tehnologice, bene, cisterne, containere).
59
Ambalarea produselor alimentare
60
Ambalarea produselor alimentare
nearmonizate sunt permise doar în baza unor motive justificate pentru protecţia
sănătăţii, prevenirea unei competiţii neloiale.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
61