ACH Curs 3

Curs de Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu
BARAJE MOBILE
Definitie
Barajele mobile (stavilarele) sunt baraje de mica

inaltime ce se construiesc pe cursurile de apa in
scopul ridicarii nivelului natural si eventual al
realizarii unei acumulari.
Sunt alcatuite din doua parti distincte:
partea fixa - compusa din corpul deversor, pile si culei ;

partea mobila – alcatuita din stavile si batardouri.
Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

BARAJE MOBILE
Functii
• asigurarea captarii sau derivarii debitelor pentru uzine hidroelectrice, pentru
alimentari cu apa potabila sau industriala, pentru irigatii sau mentinerea in
sectorul barat a adâncimii necesare pentru navigatie;
• asigurarea capacitatii de evacuare a apelor fara ca nivelul maxim admis in
amonte sa fie depasit;
• mentinerea unui nivel constant in aductiunile cu nivel liber care sa le
fereasca de variatiile nivelului apei din albia naturala a râului;
• evacuarea in aval a aluviunilor depuse la anumite intervale de timp, fara a
se pierde insa cantitati prea mari de apa;
• evacuarea cu usurinta a corpurilor plutitoare, aduse mai ales de apele mari
precum si a gheturilor ce apar in perioada de primavara.

BARAJE MOBILE
Alcatuire constructiva
baraj
principal
dig mal stâng CHE
baraj lateral 0 1 2 km
dig mal
drept pereu
baraj baraj principal

lateral
CHE
Amplasamentele acestor lucrari sunt rigola

caracteristice in general zonelor de stavilar
deal si de ses.
0 50 100 m
albie regularizata

BARAJE MOBILE
Alcatuire constructiva in plan
pereu din b. a. zid de racord

baraj
de pamânt culee
pila
câmp
deversor
STAVILAR
CHE zid de sprijin
bazin disipator
bazin de linistire
albie regularizata

BARAJE MOBILE
Alcatuire constructiva in sectiune transversala
pod macara portal

stavila clapeta
nisa stavila segment
zid de racord batardou pila
98.00 zid de garda
barbacane pereu
92.00 albie regularizata
umplutura de
balast placi din rost permanent
84.00 beton prag sicanat
79.50 80.00
79.30
umplutura de argila 75.00 77.00
ecran de etansare 71.00
in profunzime
(perete mulat) galerie corp deversor 69.00 filtru invers rigola
de vizitare si drenaj dren blocuri din beton
roca de baza
bazin disipator in doua trepte rizberma
ax put de drenaj

BARAJE MOBILE
Etanşarea şi drenarea fundaţiilor

BARAJE MOBILE
Lucrarile de disipare a energiei
Lucrarile de disipare a energiei se compun
din: bazin disipator si rizberma. Bazinul
disipator se poate realiza intr-o singura
treapta sau in doua trepte.

BARAJE MOBILE
Partea mobila - Clasificarea stavilelor
In functie de orificiile pe care le comanda

• stavile de suprafata
• stavile de adâncime (vane)
Dupa destinatie:
• stavile principale pentru exploatare;
• stavile de reparatii si de avarii, ce dubleaza stavilele principale.
Dupa forma:
• stavile plane;
• stavile segment;
• stavile cilindrice;
• stavile sector;
• stavile clapete;
• stavile ferme hidraulice;
• alte tipuri.

Partea mobila - Clasificarea stavilelor
După modul de transmitere a împingerilor către partea fixă din beton a

barajului stavilele se pot clasifica în:
stavile ce transmit împingerea din presiunea hidrostatică pilelor şi
culeelor, lucrând ca o grindǎ simplu rezemată;
stavile ce transmit împingerea din presiunea hidrostatică corpului
deversant (radierului), lucrând ca o grindǎ în consolă.
Pentru fiecare dintre cele două categorii, stavilele diferă şi după modul
lor de mişcare şi anume: cu mişcare de translaţie, cu mişcare de rotaţie, cu
mişcare de rostogolire, stavile plutitoare sau combinate.
După modul de acţionare stavilele pot fi:
acţionate manual (stavile plane de lemn, sau metalice, de dimensiuni
mici);
acţionate mecanic (majoritatea stavilelor);
acţionate hidraulic (sector, clapete, ferme hidraulice).
BARAJE MOBILE
Conditii de exploatare a stavilelor
Stavilele trebuie sa asigure functiile barajului mobil

atât in conditii normale de exploatare cât si in
conditii speciale.
Reglarea nivelului apei, ca si descarcarea apelor
mari, se efectueaza prin deschideri de diferite
grade ale stavilelor. La stavilele de tip ridicator
scurgera apei se face pe sub corpul lor, iar la cele
de tip coborâtor, prin deversare.

BARAJE MOBILE
Alcatuire constructiva pentru sistemele de evacuare
1) 2)
1. Cu profil deversant + stavile de dimensiuni mici 3)

sau cel mult mijlocii
2. Cu prag deversant lat + stavile de deschidere si
inaltimi mari
3. profil deversant care adaposteste vane de fund
si stavile de coronament

Conditii de exploatare
Stavile segment
Stavila plana dubla carlig
Stavila cilindrica
Stavile clapeta
Stavile clapeta
Stavile ridicatoare
Stavile ferme hidraulice
Stavile sector
Stavile in arc
BARAJE MOBILE
Stavile gonflabile
• Aceasta solutie tehnica se incadreaza in

categoria "barajelor mobile" care se
caracterizeaza prin aceea ca, atunci cand
echipamentele lor sunt in pozitia de lucru,
realizeaza retentia pentru care au fost
concepute, iar atunci cand echipamentele se
afla fara sarcina lasa apa sa curga liber
aproape de talvegul cursului de apa.
• Termenul de "stavila gonflabila" se refera la o
structura elastica inchisa sub forma unui sac
orizontal fixat etans pe o fundatie din beton.
Structura elastica este realizata din cauciuc
armat cu tesatura textila capabila sa preia
eforturile provenite atat de la presiunea
realizata artificial in interior, cat si de la
presiunea exercitata pe exterior de apa raului,
presiuni pe care le transmite la fundatie. Prin
introducerea aerului in interiorul sacului acesta
isi mareste volumul si determina obturarea
unei sectiuni de curgere a apei astfel ca se
creaza posibilitatea de realizare a unei
acumulari de apa pe raul respectiv.

Stavile gonflabile
Stavile gonflabile
Stavile gonflabile
BARAJE MOBILE
Stavile gonflabile – exemplu
Amplasamentul barajului mobil se afla la

intrarea in canalul de aductiune ce face racordul
dintre canalul de derivatie Dunare – Marea
Neagra si bazinul de distributie al pompelor SECTIUNE TRANSVERSALA BARAJ GONFLABIL
principale de racire a reactoarelor de la CNE BIEF CENTRALA
+ 4.60 BIEF CANAL DERIVATIE
Cernavoda. NNR + 3.00

+ 3.50
+ 3.20
Scop: asigurarea alimentarii cu apa de racire a +1.50
reactorului Unitatii nr. 1 a CNE Cerna Voda - 1.00
Radier betonat
pe pat de balast
Radier betonat
- 3.50
Umplutura din argila

compactata
Perna balast Umplutura compactata
din materiale locale
- 5.50
2.00 2.00
12.00

BARAJE MOBILE
Stavile gonflabile - functionare
Stavila gonflabila este

reprezentata de o
camera elastica
(fig.2.9) realizata din
cauciuc armat cu
tesatura din fibra textila
de inalta rezistenta.
Camera elastica se
prinde cu buloane (fig.
2.10) de un pat de
beton amplasat la cota
radierului raului. In
radierul de beton se
amplaseaza tevi care
permit introducerea
aerului sub presiune in
interiorul camerei
elastice de la suflantele
amplasate intr-o
camera situata pe
malul apei. Prin
umflare, camera
asigura retentia apei
intre radierul raului si
cota superioara
realizata de camera in
stare umflata.
Stavile Obermayer
Stavile Obermayer
BARAJE MOBILE
Stavile Obermayer
Avantaje:
Control precis al nivelului amonte
Deschideri foarte mari
Protectie impotriva plutitorilor
Alcatuire modulara

BARAJE MOBILE
Conceptii moderne de alcatuire a partii mobile – stavile Obermayer
Pregatire Instalare Final

Stavile Obermayer
Problema colmatării lacurilor
În regim natural cursul de apă se

caracterizează printr-o stabilitate
morfologică;
Etapa iniţială de colmatarea începe de la
coada lacului, unde se depun aluviunile
de fund mai grele, formând aşa numitul
banc întărit;
Prismul aluviunilor de fund avansează peste
prismul format din aluviunile aflate în
suspensie, extinzandu-se în acelaşi timp
şi în zona de remuu, unde apar
supraînălţări ale nivelului suprafeţei
libere;
Procesul de colmatare continuă, pănă când
după un anumit număr de cicluri
hidrologice, prismul aluviunilor în
suspensie ajunge la baraj;
Volumul iniţial al acumulării până la NNR
este practic colmatat, aluviunile
depunându-se parţial în zona de remuu,
iar altă parte fiind descărcată în aval;
În etapa finală teoretică a procesului,
depunerile au evoluat până la anularea
funcţiilor lacului şi reapariţia pantei
iniţiale (I0).
Problema colmatării lacurilor
1. Diminuarea capacităţii de stocare prin reducerea volumului util ca urmare a
depunerii de sedimente în acumulare, cu consecinţe asupra gospodăririi
apelor.
2. Afectează siguranţa barajului deoarece este afectată capacitatea de preluare
a viiturilor. Prin creşterea volumului de depuneri în acumulare se poate ajunge
în situaţia deversării barajului, care poate fi urmată de crearea unor breşe sau
chiar de ruperea barajului. Siguranţa barajului este pusă în pericol totodată şi
prin obstrucţionarea organelor de golire.
3. Alt efect important constă în blocarea intrărilor în prize cu materiale depuse în
apropierea barajelor. Aceste blocări pot avea consecinte foarte grave prin
scoaterea din funcţiune a unor consumatori.
4. Colmatarea la coada lacurilor are efecte asupra întinderii şi configuraţiei
zonelor inundate de viituri. Acest tip de colmatare poate pune în pericol
aşezări omeneşti şi alte obiective situate in amonte de acumualre (obiective
industriale, căi ferate, drumuri, etc.).
Pucioasa
Criteriile de alegere a tipului de stavila
1. criterii functionale:
evacuarea plutitorilor si a ghetii;
evacuarea aluviunilor;
evacuarea debitelor de viitura;
reglarea nivelului amonte;
automatizarea conditiilor de functionare pe timp de iarna.
2. criterii economice:
greutatea stavilei si a mecanismelor;
influenta tipului de stavila asupra costului partii fixe a stavilarului.
BARAJE MOBILE
• Calcule de optimizare
Ipotezele de calcul:
1. pastrarea constanta a inaltimii

stavilei si a corpului deversor, in
timp ce numarul de deschideri
variaza pentru o lungime totala a
frontului deversant constanta;
2. pastrarea constanta a numarului

de deschideri si a debitului total
deversat in timp ce lungimea
acestora, inaltimea stavilei si a
corpului deversor variaza.
a-variatia costului cu numarul deschiderilor; b- variatia costului cu

inaltimea stavilei; c-sectiune tip Olt-aval.
Aspecte privind tehnologia de execuţie a barajelor
Devierea apelor
Devierea apelor
Baraje din elemente prefabricate
Principalii parametri de care depinde adoptarea soluţie cu prefabricate

sunt:
dimensiunile cursului de apă;
configuraţia amplasamentului;
condiţiile hidraulice;
spaţiul disponibil în amplasament;
posibilităţile de acces;
prezenţa unei uzine de prefabricare în zonă;
condiţiile de navigaţie: ecluze, poduri, adâncime de navigaţie.
BARAJE MOBILE
Exemple
Barajul Tismana (Tismana) compensare regularizare debite CHE

Tismana
Barajul Bulz (Iad)

BARAJE MOBILE
Exemple
Barajul Cerbureni (Arges)

Barajul Girde (Aries)
Alimentare cu apa
Combinat Minier al
Cuprului – Rosia
Poieni

BARAJE MOBILE
Exemple
Strejesti
Frunzaru

BARAJE MOBILE
Sisteme constructive de alcatuire a partii fixe a stavilarelor
Sistemul cu radier Sistemul cu pile Sistemul cu cuve. In acest

general. Radierul general independente. In acest sistem pilele sunt sectionate
este alcatuit dintr-o placa sistem constructiv pilele sunt de rosturi in lungul lor. In
de fundatie, continua de-a separate de radier prin acest mod, fiecare deschidere
lungul intregului front de rosturi permanente. lucreaza independent, placa
retentie, in care sunt Deoarece in acest sistem, radierului (sau pragul
incastrare pilele pilele preiau sarcini deversor) si doua semipile
importante, fundatiile lor se adiacente formand un sistem
largesc si se adancesc fata monolit
de restul barajului.

BARAJE MOBILE
Aspecte de calcul – Incarcarile ce actioneaza asupra unui stavilar
Namonte Hg
W Pv Cg
Ca G Naval
Ph P v av.
Pal
E am P h av. E am
Ss
Incarcarile ce actioneaza asupra stavilarelor sunt

in mare masura cele care actioneaza asupra unui
baraj de greutate:
•greutatea proprie G ce include creutatea pilelor,
radierului, stavilelor, podului si a celorlalte Sd
echipamente mecanice; •presiunea valurilor W;
•presiunea hidrostatica orizontala Ph si verticala •incarcarile din cutremur - componenta
Pv; inertiala Cg si cea hidrodinamica Ca;
•subpresiunea statica Ss si dinamica Sd; •incarcari datorate variatiilor de
•presiunea ghetii Hg; temperatura;
•presiunea aluviunilor Pal si impingerea •actiunea vântului;
pamântului amonte Eam si aval Eav; •fortele provocate de tractiune sau
frânare pe caile de rulare.

Ipoteze de calcul
• ipoteza de constructie in care se considera incarcarile verticale

provenite din greutatea proprie;
• ipoteza de exploatare normala: toate câmpurile sunt inchise de
stavile; in bieful amonte nivel normal de retentie in bieful aval nivel
minim; trebuie facute verificari si pentru nivelul critic cuprins intre cel
maxim si cel minim, pentru care coeficientul de stabilitate la
alunecare este minim;
• ipoteza de reparatie: un câmp este inchis cu batardourile de
interventie in timp ce câmpul vecin deverseaza;
• ipoteza de regim catastrofal sau evacuarea unei viituri maxime care
inseamna ca toate câmpurile sunt deschise, nivelurile amonte si
aval corespunzând celor necesare evacuarii viiturii de calcul; se
obisnuieste sa se considere de asemenea si functionarea partiala a
sistemului de drenaj, ceea ce conduce la subpresiuni mari.

Etapele premergatoare calculelor statice constau in
• adoptarea celui mai adecvat sistem constructiv, compatibil cu

conditiile geotehnice ale amplasamentului;
• evaluarea incarcarilor in cadrul schemei de calcul considerate;
• stabilirea simultaneitatii incarcarilor, cu coeficientii de siguranta
corespunzatori.

Calculul sistemelor cu pile independente

 N Mx
 
My
A wx wy

Calculul pilelor prevazute cu nise
• In cazul pilelor prevazute cu nise pentru

batardouri sau stavile plane, se verifica
eforturile de intindere si forfecare ce apar in
sectiunea verticala ce trece prin muchiile aval
ale niselor. Pentru aceasta se determina mai
intâi distributiile de eforturi normale  si
tangentiale  din fundatia pilei. Se considera un
plan vertical ce trece prin muchia aval a nisei
impartind pila in doua portiuni I si II. Din
ecuatiile de echilibru aplicate pentru una din
cele doua portiuni se determina fortele
sectionale M, N, si T ce actioneaza in centrul de
greutate al planului.
N M
t  
A w
T
 mediu 
A

Calculul radierului
• La sistemele cu pile independente

radierul se verifica in special la
alunecare si plutire. Deoarece radierul
preia incarcari verticale mici in raport cu
cele orizontale conditia de stabilitate la
alunecare este dificil de realizat.
Ipotezele de calcul cele mai
dezavantajoase sunt:
– ipoteza regimului normal de exploatare H  f

si ipoteza de reparatii, care conduc la
impingeri orizontale mari;
V
– ipoteza de regim catastrofal, care
pericliteaza in special stabilitatea la
plutire.

Calculul radierului
• In cazul in care roca de baza

se gaseste la adâncimi mari
se verifica stabilitatea la
alunecare pe suprafete
cilindrice si in masa terenului
de fundatie precum si pe
suprafetele de contact intre
straturi in situatia unor
stratificatii pronuntate cu
inclinare spre aval.

BARAJE MOBILE
Criteriile de alegere a tipului de stavila
1. criterii functionale:
• evacuarea plutitorilor si a ghetii;
• evacuarea aluviunilor;
• evacuarea debitelor de viitura;
• reglarea nivelului amonte;
• automatizarea conditiilor de functionare pe timp de iarna.
2. criterii economice:
• greutatea stavilei si a mecanismelor;
• influenta tipului de stavila asupra costului partii fixe a stavilarului .
H stavila
Lstavila

Calcule de rezistenta la sisteme cu cuve
• Calculul pilelor si semipilelor
Ft + Ft
-
Pg Pg
Ph Ph
Pv

Calcule de rezistenta la sisteme cu cuve
• Ipoteza deformatiilor plane nu este

indeplinita in realitate, mai ales
spre capete, datorita schimbarilor
bruste de sectiune ale pilelor. Se
considera de aceea in calculele
curente o zona delimitata de linii
inclinate la 45…60 ce pornesc din
muchia fundatiei, in care este
satisfacuta in mod aproximativ
ipoteza deformatiilor plane

Calculul radierului
• Radierul se considera in calcul ca o placa sau ca un sistem de grinzi pe mediu

elastic. In functie de grosimea radierului rezulta o rigiditate finita sau infinita in raport
cu terenul de fundare.
• Etapele de calcul sunt:
• determinarea diagramei de presiune pe terenul de fundare, presiunea reactiva ce
trebuie sa satisfaca conditia de echilibru pe verticala;
• determinarea eforturilor sectionale, moment incovoietor M si forta taietoare T;
• armarea radierului, determinarea coeficientului de armare %.
• Ipotezele admise in mod uzual in calculul constructiilor pe mediu elastic sunt:
• ipoteza lui Winkler, care considera proportionalitatea intre deformatie si presiune pe
mediu elastic
p  ky

PRIZE DE APA
Definitie. Functii
Priza reprezinta totalitatea constructiilor si instalatiilor care servesc la preluarea
apei din sursa naturala si introducerea debitului instalat pe derivatie in scopul
deservirii diferitelor folosinte.
Prizele trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii:

– sa asigure captarea apei in cantitatile prevazute conform graficului de consum
al folosintei respective;
– sa asigure o functionare permanenta flexibila si cu pierderi de sarcina cât mai
reduse, permitând operatiile de intretinere si reparatii;
– sa asigure calitatea apei asa cum este ceruta de catre consumator prin
limitarea turbiditatii, a diametrului maxim al particolelor admise in suspensie
pe priza si derivatie;
– sa impiedice accesul plutitorilor, ghetii si zaiului in incinta prizei.

PRIZE DE APA
Criterii de clasificare a prizelor

Dupa natura folosintei deservite prizele pot fi:
• hidroenergetice;
• pentru alimentari cu apa;
• pentru irigatii;
• pentru folosinte complexe.
Nivelul apei in priza raportat la nivelul retentiei:

• prize cu nivel liber atunci când nivelul in priza = NNR;
• prize de mica adâncime sau de mica presiune;
• prize de mare adâncime sau prize de mare presiune la care nivelul in priza este mult
sub nivelul normal de retentie NNR.

PRIZE DE APA
Priza de mica adincime
Priza de mare presiune
Având o dispozitie constructiva comuna, prizele de mica

adâncime si cele cu nivel liber, alcatuiesc clasa prizelor de
râu. Aceste prize pot fi amenajate cu sau fara baraj.
Prizele de mare adâncime se realizeaza pentru captarile in
lacuri de acumulare.
Priza de mare presiune
PRIZE DE APA
Alcatuire constructiva a prizelor
Conceptia prizei urmareste sa limiteze
la maximum patrunderea in derivatie a
particulelor solide in stare de târâre,
suspensie sau plutire in apa.
Repartitia pe verticala a debitului

solid, la intrarea in priza, nu este
uniforma. Firele de curent de la partea
superioara au un continut mai scazut
de particule solide, in timp ce curentii
de fund transporta o cantitate mai
mare de aluviuni.

PRIZE DE APA
Combaterea patrunderii aluviunilor

O priza de râu poate fi considerata in mod simplificat o derivare a unui curent secundar dintr-un curent
principal.
Amplasarea prizei fata de albie

trebuie sa urmareasca captarea cu
preponderenta a curentilor de
suprafata pentru a se diminua in
acest fel patrunderea aluviunilor in
priza.

PRIZE DE APA
• Combaterea patrunderii aluviunilor
Studiile efectuate pentru diferite

valori ale unghiului de
amplasare a prizei fata de axul
râului au pus in evidenta faptul
ca in cazul unui unghi ascutit
sunt captate mai putine aluviuni
de fund, sunt limitate zonele de
vârtejuri si pierderile de sarcina.
Orientarea prizei sub un unghi
ascutit fata de albie va fi deci
favorabila din punct de vedere
al diminuarii patrunderii
aluviunilor. In cazul unor cursuri de apa cu transport mare de zai sau
sloiuri, prioritara devine evitarea blocarii prizei de catre
acesti plutitori si de aceea orientarea prizei se face sub un
unghi obtuz.

PRIZE DE APA
Combaterea patrunderii aluviunilor
O masura constructiva aplicata in mod

frecvent pentru impiedicarea patrunderii
aluviunilor in derivatie este realizarea unui
prag la intrarea in priza. Eficienta acestuia
este diminuata din cauza vârtejurilor cu ax
orizontal care favorizeaza saltarea aluviunilor
peste prag.
Amplasarea prizei in concavitatea sectorului curb al

râului va conduce la diminuarea patrunderii
aluviunilor prin alimentarea din straturile cu
turbiditate minima. Circulatia transversala a apei
este intensificata de catre forta centrifuga. Curentii
de suprafata sunt indreptati catre exteriorul curbei
in concavitate acolo unde au loc eroziunile. Curentii
de adâncime incarcati cu aluviuni vor fi dirijati catre
interiorul curbei acolo unde au loc depunerile.

PRIZE DE APA
Prize cu nivel liber – fara baraj

In categoria prizelor cu nivel liber se deosebesc prizele fara baraj si prizele cu baraj.

PRIZE DE APA
Prize cu nivel liber – cu baraj
fara canal de spalare cu canal de spalare

PRIZE DE APA
Prize cu nivel liber – cu baraj
O alta solutie de imbunatatire a

conditiilor de spalare consta in
prevederea unei avanpile
innecate in amonte, buzunarul
fiind inchis. Ca urmare a golirii
rapide a buzunarului de spalare,
la deschiderea stavilei se produce
o deversarea peste avanpila. La
baza avanpilei se formeaza un
vârtej cu ax orizontal care
conduce la antrenarea rapida a
aluviunilor.

PRIZE DE APA
Priza etajata
Exista solutii constructive

in care pentru spalarea
depunerilor din fata
pragului se folosesc galerii
amplasate sub prag.
Efectul de spalare al
acestor galerii este local.
Principalul dezavantaj este
acela ca atrage curentii de
fund spre priza, inlesnind
patrunderea particulelor
solide prin saltare in
aductiune, in timpul
spalarii.
O dezvoltare a acestui tip
de prize il constituie prizele
etajate. Frontul captarii
este situat deasupra unor
galerii de spalare scurte
dar de sectiune mare, ce
intra in componenta
barajului.

PRIZE DE APA
Exemple de prize cu baraje de derivatie realizate la noi in tara
Ogrezeni, realizata intre anii 1948-1950, pe râul

Arges, destinata alimentarii cu apa a municipiului
Bucuresti. Debitul captat este de 8 m3/s. Principalele
uvraje ale amenajarii sunt barajul, priza de apa,
desnisipatorul si canalul de aductiune. Barajul este
alcatuit dintr-un prag fix de beton si un baraj mobil cu
6 deschideri de câte 26 m, echipate cu clapete de
2.00 x 26.00 m2 si 3 deschideri de spalare de câte
5.80 m echipate cu stavile plane.

PRIZE DE APA
Exemple de prize cu baraje de derivatie realizate la noi in tara
Isalnita are ca scop alimentarea cu

apa industriala a Combinatului
Chimic Craiova, a termocentralei
Isalnita si a orasului Craiova. Debitul
captat necesar acestor folosinte este
de 39 m3/s. Barajul captarii, de tip
stavilar, cu inaltimea constructiva de
16 m, are 6 câmpuri deversoare
echipate cu stavile segment cu
clapete de 16.00 x 5.00 m2 si o
deschidere de
spalare de 10 m, echipata cu stavila
plana.

PRIZE DE APA
Prize pe râuri de munte
Cursurile de apa de munte se Priza tiroleza

caracterizeaza prin:
• pante relativ mari 0.1…0.3%;
• transport insemnat de aluviuni
in timpul viiturii;
• transport de zai fara pod de
gheata in timpul iernii;
• posibilitati grele de acces.
Tipuri constructive:
1. cu captare pe
coronament sau
tiroleze
2. cu captare prin pile
Priza de fund automatizata: 1-desnisipator; 2-reper; 3-camera

flotorului; 4-vana de admisie; 5-rezervor; 6-sifon; 7-flotor principal

PRIZE DE APA
Prize de mare presiune
Acest tip de priza se intâlneste in cadrul

amenajarilor hidroenergetice de mare cadere.
Datorita pozitiei, priza are o alcatuire constructiva
simpla din care lipsesc instalatiile speciale pentru
protectia impotriva plutitorilor, gheturilor si
aluviunilor.
Alegerea pozitiei prizei in elevatie se face in
functie de nivelul depunerilor in lac (fig. 2-16) si
pe baza criteriilor tehnico-economice.
In functie de pozitia prizei, in cadrul lucrarilor de

captare, prizele de adâncime pot fi:
•de mal sau in versanti;
•in corpul barajului;
•prize turn.

PRIZE DE APA
Prize de mare presiune in corpul barajului
a-cu gratar amonte; b-cu batardou amonte

DEZNISIPATORI
Criterii de adoptare
In cazul unor restrictii severe in ceea ce
priveste aluviunile aflate in suspensie priza de
apa se asociaza cu un deznisipator.
Deznisipatorul are functia de a retine
particolele de un anumit diametru care nu pot
fi admise mai departe in instalatiile din aval.
Criteriile sunt determinate in primul rând de

folosinta deservita de catre priza si apoi de
catre conditiile hidrologice si mineralogice
ale suspensiilor precum si de zona in care
este amplasata priza.

DEZNISIPATORI
Clasificari
• deznisipatori gravitationali, depunerea particulelor se face gravitational ca
urmare a reducerii vitezei curentului de apa;
• deznisipatori centrifugali- se formeaza un curentul curbiliniu cu viteze mari
ce proiecteaza particulele solide spre peretii exteriori, de unde sunt
colectate prin diferite sisteme.
La rândul lor deznisipatorii orizontali se pot clasifica in:
• deznisipatori orizontali – canale orizontale cu viteze reduse;
• deznisipatori verticali – viteza de curgere este in sens invers directiei de
depunere;
• deznisipatori radiali.
Dupa modul de spalare a depunerilor:
• cu spalare hidraulica – se utilizeaza o parte din debitul derivat;
• cu spalare mecanica
• cu spalare cu pompe de noroi sau prin dragare
Spalare poate fi:
• continua;
• intermitenta.

DEZNISIPATORI
Desnisipatori cu functionare intermitenta – alcatuire de principiu
Uniformizarea vitezelor prin: a-pereti sicanati;

b-pereti de dirijare

DEZNISIPATORI

DEZNISIPATORI
Desnisipatori cu mai multe camere: a-

axiali; b-cu dubla intoarcere

DERIVATII
Aductiunile sau derivatiile sunt constructii hidrotehnice ce asigura
transportul apei de la priza in cadrul unei folosinte deservite.
Derivatiile pot fi realizate sub forma de:
•canale,
•conducte,
•galerii si puturi hidrotehnice.
Canalele sunt albii artificiale, având de regula forme rectangulare in sectiune
transversala, in care miscarea apei se face cu nivel liber. Sunt utilizate ca derivatii
pentru uzinele hidroelectrice, in domeniul alimentarilor cu apa, al irigatiilor sau al
navigatiei. Uneori aceste functii se pot cumula.
Sectiuni transversale pentru canale: a – dreptunghiulare; b – trapezoidale; c – cu doua

pante; d – circulare; e – in forma de albie; f – parabolice

CANALE
Criterii de stabilire a traseului
Prabusirea umpluturii sub pereul armat

CANALE
Captuseli
Rolul captuselii este acela de a asigura: impermeabilizarea, protejarea fundului canalului
impotriva eroziunii, marirea capacitatii de transport prin reducerea rugozitatii si sporirea vitezei
curentului de apa si, imbunatatirea stabilitatii taluzelor.
In functie de materialele utilizate captuselile pot fi din argila, din piatra, cu sau fara mortar, din
beton simplu, beton armat si din beton asfaltic.
Sectiune tip printr-un tronson al magistralei Siret-Baragan

CANALE
Rosturile placilor de beton :

• prevenirea fenomenelor de
contractie (fisurare) la turnarea
captuselii;
• prevenirea fisurarii datorita
variatiilor de temperatura;
• prevenirea fisurarii datorita tasarilor
inegale ale placilor;
• asigurarea unei impermeabilitati
suficiente.
Tipuri de rosturi la captuseli de beton: 1-

sipca de lemn; 2-mortar de ciment; 3-filer
bituminos; 4-vopsea de bitum; 5-placuta
de otel; 6-tola de cupru; 7-tencuiala; 8-
banda de cauciuc.

CANALE
Lucrari de arta pe canale
Intersectia dintre canal si alte cursuri de apa sau cai de comunicatie se rezolva prin lucrari
speciale de supratraversare sau subtraversare numite lucrari de arta. Alegerea solutiei este
determinata de cota canalului.

CONDUCTE DIN BETON
Conductele sunt albii artficiale inchise, in care miscarea apei poate fi cu scurgere libera sau sub
presiune. Functiile pe care conductele din beton armat le pot indeplini in cadrul unei amenajari
hidrotehnice pot fi:
– de derivatie cu nivel liber ca aductiune intre priza si bazinul de punere sub presiune;
– de derivatie de presiune joasa atunci când din cauza conditiilor morfologice ale
amplasamentului inlocuiesc un tronson de galerie sub presiune;
– conducte fortate in cadrul unui nod de presiune hidroenergetic;
– conducte de evacuare a apelor deversate;
– elemente de legatura intre parti componenete ale derivatiei in zone de traversari.
Domeniul de utilizare al conductelor de beton armat este limitat in general in cazul derivatiilor sub
presiune de presiunea interioara de serviciu. Pentru conducte din beton armat obisnuite aceste
presiuni au valori de 3…4 atmosfere. La presiuni mai mari aceste conducte isi pierd
impermeabilitatea datorita deschiderii fisurilor peste limitele admise.

CONDUCTE DIN BETON
In practica se aplica doua tipuri de rezemare a

conductelor din tuburi prefabricate:
rezemare pe pat de pamânt;
rezemare pe pat de beton.
Rezemare pe pat de pamint
Rezemare pe pat de beton Rezemari speciale pe traseul conductei

CONDUCTE DIN BETON MONOLITE
Solutii de betonare la conducte monolite: a-betonare in

tronsoane alternative; b-betonare in tronsoane succesive cu
rosturi permanente; RC-rost permanent de contractie; RP-rost
provizoriu.
Rosturi permanente de contractie: a-etansare

cu dop de bitum; b, c-etansare cu tola de
Rosturi provizorii de contractie: a-pentru conducte sub presiune; b-
cupru; 1-dop de bitum; 2-inel de betonarmat;
pentru conducte cu nivel liber sau mica presiune; 1-rost largit betonat
3-suprafata buceardata si amorasata cu lapte
dupa consumarea contractiei la tronsoanele adiacente; 2-carton
de ciment; 4-inel umplut cu bitum; 5-tola de
bitumat; 3-manson
cupru; 6-teaca inelara din tabla de otel
umpluta cu bitum

CONDUCTE METALICE
Alcatuire constructiva generala

Domeniul de utilizare al conductelor metalice este cel al presiunilor mari, fiind preferate de aceea
in multe situatii in locul conductelor de beton. Conductele metalice se folosesc in amenajarile
hidroenergetice, in alimentari cu apa si canalizari, la sistemele de irigatie si drenaj. Preferinta
constructorilor pentru acest tip de conducta este motivata si de fiabilitatea ridicata si usurinta de
montare.
Tipuri de masive de ancoraj: a-cu conducta

Masivele de ancoraj sunt blocuri de beton inglobata in beton; b-cu conducta fixata prin
in care se incastreaza conducta la ancore; 1-manson de dilatatie; 2-profil laminat; 3-
punctele de frângere ale traseului in plan armatura; 4-profil sudat de conducta; 5-ancoraj;
sau in elevatie. 6-capac de vizitare

CONDUCTE METALICE
Reazem cu role la conducta fortata de la U.H. Sadu V: 1-virola; 2-inel Sea de rezemare pentru conducte fretate: 1-
de rezemare; 3-rola; 4-beton de montaj; 5-soclu de beton; 6-captuseala
de protectie a rocii. virola; 2-freta; 3-platbanda profilata; 4-bulon de
scelment; 5-masiv de beton

ACH Curs 3

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

ACH Curs 3

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Curs de Constructii Hidrotehnice II ACH Sarghiuta Radu

Barajele mobile (stavilarele) sunt baraje de mica

Sunt alcatuite din doua parti distincte:

partea fixa - compusa din corpul deversor, pile si culei ;

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

dig mal stâng CHE

baraj baraj principal

Amplasamentele acestor lucrari sunt rigola

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Alcatuire constructiva in plan

pereu din b. a. zid de racord

CHE zid de sprijin

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Alcatuire constructiva in sectiune transversala

pod macara portal

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

In functie de orificiile pe care le comanda

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

După modul de transmitere a împingerilor către partea fixă din beton a

Stavilele trebuie sa asigure functiile barajului mobil

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Alcatuire constructiva pentru sistemele de evacuare

1. Cu profil deversant + stavile de dimensiuni mici 3)

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

• Aceasta solutie tehnica se incadreaza in

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Amplasamentul barajului mobil se afla la

Cernavoda. NNR + 3.00

Scop: asigurarea alimentarii cu apa de racire a +1.50

reactorului Unitatii nr. 1 a CNE Cerna Voda - 1.00

Umplutura din argila

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Stavila gonflabila este

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Pregatire Instalare Final

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

În regim natural cursul de apă se

1. pastrarea constanta a inaltimii

2. pastrarea constanta a numarului

a-variatia costului cu numarul deschiderilor; b- variatia costului cu

Principalii parametri de care depinde adoptarea soluţie cu prefabricate

Barajul Tismana (Tismana) compensare regularizare debite CHE

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Barajul Cerbureni (Arges)

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Sisteme constructive de alcatuire a partii fixe a stavilarelor

Sistemul cu radier Sistemul cu pile Sistemul cu cuve. In acest

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Incarcarile ce actioneaza asupra stavilarelor sunt

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

• ipoteza de constructie in care se considera incarcarile verticale

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

• adoptarea celui mai adecvat sistem constructiv, compatibil cu

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

• In cazul pilelor prevazute cu nise pentru

Curs de Constructii Hidrotehnice CFDP Sarghiuta Radu

• La sistemele cu pile independente

– ipoteza regimului normal de exploatare H  f