DETERMINAREA VITEZEI SUNETULUI IN SOLIDE PRIN METODA KUNDT

Teoria lucrårii
Viteza de propagare a undelor elastice longitudinale (ex. undele sonore)
în solide este datå de rela¡ia:
E
vs = (1)
ρ
unde E este modulul de elasticitate al materialului considerat, iar ρ este
densitatea materialului. Viteza de propagare a undelor elastice (sau a
sunetului) este deci o mårime caracteristicå fiecårui material.
Între viteza sunetului ¿i mårimile caracteristice undei ( ν, T, λ ) existå
rela¡iile:
v
λ =v T = (2)
ν
La trecerea unei unde dintr-un material într-altul mårimea care se
påstreazå este frecven¡a; rezultå cå lungimea de undå a aceleia¿i unde este
diferitå în diferitele medii stråbåtute.
În lucrarea de fa¡å se va determina viteza sunetului într-o barå prin
metodele lui Kundt. Aceastå metodå se bazeazå pe fenomenul de apari¡ie a
undelor sta¡ionare.
Prin interferen¡a a douå sau mai multe unde de acea¿i frecven¡å iau
na¿tere a¿a numitele unde sta¡ionare, care reprezintå o stare de oscila¡ie a
tuturor punctelor din zona de interferen¡å, stare caracterizatå prin faptul cå
amplitudinea de oscila¡ie este constntå în timp în fiecare punct, dar diferå de
la un punct la altul. Punctele în care amplitudinea este maximå se numesc
ventre, iar punctele în care amolitudinea este minimå se numesc noduri.
Pozi¡iile ventrelor ¿i nodurilor sunt fixe, de aici ¿i numele de unde sta¡ionare.
În experien¡a noastrå, undele sta¡ionare sunt realizate prin interferen¡a
a douå unde sonore care se propagå pe aceea¿i direc¡ie, dar în sensuri
contrare. Se poate demonstra cå distan¡a între douå noduri succesive sau
între douå ventre succesive este egalå cu jumåtate din lungimea de undå.

Descrierea dispozitivului experimental

 Fig. 1

Fig. 1 prezintå dispozitivul experimental, care este alcåtuit dintr-un tub

de sticlå AB închis cu dopuri la ambele capete. Prin dopul A påtrunde tija
pistonului P care se poate deplasa for¡at (cu frecare în interiorul tubului). Prin
dopul B påtrunde o tijå confec¡ionatå din materialul studiat. Tija este fixatå în
punctul C la mijlocul ei. Capåtul tijei aflat în tub sus¡ine pistonul Q care nu se
sprijinå pe pere¡ii tubului, putând vibra liber, fårå frecare. Celålalt capåt al tijei
este liber.
În interiorul tubului, între cele douå pistoane, se aflå o pulbere finå de
licopodiu sau praf de plutå.

Modul de lucru
Prin frecarea capåtului liber al tijei cu o pânzå impregnatå cu praf de
sacâz, iau na¿tere unde longitudinale. Capetele tijei fiind libere vor vibra cu
amplitudine maximå, adicå vor fi ventre, în timp ce mijlocul tijei, fixat rigid nu
va putea vibra, adicå va fi nod. Distan¡a între cele douå ventre fiind egalå cu
λ
, rezultå lungimea de undå în solid λs va fi egalå cu dublul lungimii tijei :
2
v
λ s = 2L = s (3)
ν
Pistonul Q va transmite vibra¡iile sale aerului din tub, unda sonora se va
propaga cåtre pistonul P care o va reflecta, provocând astfel unde sta¡ionare
în aerul dintre cale doua pistoane. Vibra¡iile moleculelor aerului antreneazå ¿i
pulberea de licopodiu care realizeazå “vizualizarea” undelor sta¡ionare.
Cele mai favorabile condi¡ii sunt la rezonan¡å: aceasta se produce atunci
când lungimea coloanei de aer dintre cele douå pistoane este un multiplu
λ
impar de , astfel încât la pistonul P så
4
fie un nod, iar la pistonul Q un ventru. Pentru realizarea acestei condi¡ii se
poate deplasa pistonul P, observând pozi¡ia pentru care nodurile ¿i ventrele
intermediare ale undei sta¡ionare sunt cele mai nete. Se va måsura distan¡a
dintre douå noduri l. Se vor face zece determinåri cu care se completeazå
tabelul de mai jos.

Nr. Materia L l vs
crt. l [m] [m] [m/s]

Prelucrarea datelor experimentale

Lungimea de undå este datå de:
 V
λ aer = 2l = aer (4)
ν
de unde:
V V (5)
ν = aer = aer
λ aer 2l
Introducând aceastå rela¡ie în (3) se va ob¡ine în final :
L (6)
Vs = Vaer
l
la temperatura camerei se va lua v aer =340 m/s. Cu ajutorul rela¡iei de mai sus
se va calcula viteza de propagare a sunetului, valorile ob¡inute fiind trecute în
tabelul de mai sus.
Se va calcula media vitezelor ob¡inute, precum ¿i eroarea sa.
Lungimea tijelor este L=1m.