ITI-EX SM-03.4 Intrerupatoare Oleopneumatice de 110-400kV Si Dispozitiv M.O.P

INSTRUCTIUNEA TEHNICA INTERNA DE ITI -EX SM - 03.
4
EXPLOATARE PAG. 1/23
INTRERUPATOARE I.O. 110-400kV SI Actualizare
ST CONSTANTA DISPOZITIV DE ACTIONARE M.O.P 012345
Se aproba ,
Director Tehnic
Ing. Marian Vaju
INSTRUCTIUNE TEHNICA INTERNA DE EXPLOATARE

INTRERUPATOARE I.O 110-400kV SI DISPOZITIVE DE ACTIONARE M.O.P
DIN STATIA 400/110/20 kV SMARDAN
COD : ITI –EX SM – 03.4
Actualizare: 2
Exemplar nr.1
Avizat cu aviz CTA nr :........................
Vizat: Sef Serviciu Tehnic ing. Mihai Vlad

Sef Serviciu Exploatare ing. Niculae Balta
Sef S.C.M.S.S.M . ing. Aurel Moise
Sef S.S.C.P.M. ing. Marian Gioada
Verificat: Sef C.E. Galati ing. Vasile Hogas
Intocmit: Sef Statie ing. Nicolae Buduleanu
VIZE ANUALE
2007 2008 2009 2010 2011
Drept de proprietate
Acest document este proprietatea CN Transelectrica SA/Sucursala de Transport Constanta
Multiplicarea sau utilizarea totala sau partiala a acestui document este permisa numai cu acordul scris al
conducerii Sucursalei de Transport Constanta
IS O 9 0 0 1
INSTRUCTIUNEA TEHNICA INTERNA DE ITI -EX SM - 03.4
LISTA DE CONTROL AL REVIZIILOR
Document revizuit:
1. Denumire: Exploatarea intrerupatoarelor tip I.O 110-400 kV si a dispozitivelor de actionare de
tip M.O.P
2. Cod: ITI – EX SM-03.4
Nr. Nr. Nr. Autorul reviziei

Continutul modificarii
rev. Pag. paragraf Nume Prenume Semnatura/Data
1.
CUPRINS
PAG.
1. SCOP………………………………………………………… 2
2. DOMENIU DE APLICARE…………………………………. 2
3. DEFINITII SI PRESCURTARI……………………………… 2
4. DOCUMENTE DE REFERINTA…………………………… 2
5. RESPONSABILITATI……………………………………….. 3
6. MODUL DE LUCRU………………………………………… 3
- 6.1.Destinatie;……………………………………………… 3
- 6.4. Descriere, caracteristici tehnice;……………………. 5
- 6.5. Conectarea in circuit; regim de functionare……….. 6
- 6.6. Lucrari de mentenanta;……………………………… 7
- 6.7. Deservirea operativa a instalatiilor; atributiuni
de serviciu specifice personalului de exploatare;………. 8
- 6.8. Defectiuni si remedierea lor; ……………………….. 10
- 6.9. Masuri specifice de protectie a muncii si P.S.I……. 11
7. INREGISTRARI……………………………………………… 11
8. ANEXE.
Capitolul 1. SCOP
Prezenta instructiune are ca scop stabilirea responsabilitatilor privind modul de
exploatare a intrerupatoarelor ortojectoare de inalta tensiune de de catre personalul de
exploatare din cadrul C.E. Galati.
Capitolul 2. DOMENIUL DE APLICARE

Prezenta instructiune este aplicabila pentru subunitatile C.E. Galati, care au in
gestiune intrerupatoare ortojectoare de inalta tensiune si asigura exploatarea aceastora in
conditii economice si de siguranta în functionare, prin personalul sau de servire operativa.
Capitolul 3. DEFINITII SI PRESCURTARI

3.1. Definitii
Conform Manualului Calitatii al S.T. Constanta ; conform normativelor si prescriptiilor
energetice in vigoare.
3.2. Prescurtari
Conform Manualului Calitatii al S.T. Constanta ; conform normativelor si prescriptiilor
energetice in vigoare.
CE - Centrul de exploatare; BSMM – Birou de securitate si medicina a muncii ;
S.P. – Servicii proprii (S.I. – Servicii interne)
ISI – Instalatia de stins incendiu ;
PSP c.a. – Panou servicii proprii de curent alternativ ; PSC – Panou semnalizari
centrale ;
CAM – cabina de actionare manuala vane (cabina punct comanda ISI)
c.c. - curent continuu ; c.a. - curent alternativ.
PIF - Punere in functiune ; PRAM - Protectii prin relee si aparate de masura.
PSI - Prevenirea si stingerea incendiilor.
IT - Inalta tensiune ; MT - Medie tensiune.
IO - intrerupator ortojector; MOP – mecanism de actionare oleopneumatic.
RAR – reanclansare automata rapida ; Sans. – subansamblu ;
ND – normal deschis ; NI – normal inchis.
Capitolul 4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4 4.1. Manualul Calitatii al S.T. Constanta;
5 4.2. NSPM nr. 65/1997.
4 4.3. PE 118/1992 – Regulament general de manevre in instalatiile electrice.
4.4. PE 023/1975 – Regulament privind indatoririle personalului de servire operativa in
tura din centrale si retele electrice.
4.5. PE 116/94 – Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii
electrice.
4.6. PE 009/93 – Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru
producerea, transportul si distributia energiei electrice si termice.
4.7. RET/1978 vol 1, 2 - Regulament de exploatare tehnica a centralelor si retelelor
electrice.
4.8. Cartea tehnica pentru intrerupatoare de inalta tensiune tip IO 110 – 400 kV (EP
Craiova) ;
4.9. Cartea tehnica pentru mecanisme oleopneumatice tip MOP-1 (EP Craiova) ;
4.10. IE – 5 – 3 - 77: Instructiuni de montaj si exploatare pentru intrerupatoare tip IO
110; 220; 400 kV (Electroputere Craiova).
4.11. Fisa tehnologica 3.2. FT – 57 / 90 privind revizia tehnica a intrerupatoarelor de

inalta tensiune de 110 – 400 kV (ICEMENERG - 1993);
Capitolul 5. RESPONSABILITATI
Prezenta instructiune este specifica statiei 400/110/20 kV Smardan. Se intocmeste de
ingineri exploatare, se verifica de seful C.E. Galati, se avizeaza de seful Serviciului
Exploatare – Mentenanta si de seful Biroului Tehnic si se aproba de Inginerul Sef al S.T.
Constanta. Instructiunea va fi vizata anual de seful C.E. Galati.
Insusirea aceastei instructiuni este obligatorie pentru intreg personalul de exploatare al
statiei 400/110/20 kV Smardan. Nerespectarea prevederilor prezentei instructiuni va fi
sanctionata dupa caz.
Capitolul 6. DESCRIEREA PROCEDURII (MODUL DE LUCRU)
6.1. INTRERUPATOARE ORTOJECTOARE TIP IO 110 – 400 KV
Intrerupatoarele ortojectoare de inalta tensiune IO sunt aparate destinate sa lucreze in

instalatiile de inalta tensiune si sa intrerupa circulatia de curent printr-o cale de curent in
conditii normale de functionare sau in conditii de scurtcircuit.
Intrerupatoarele IO – 110; 220; 400 kV sunt de tipul ortojector rapide, cu ulei putin,
suflaj longotransversal al arcului electric, pentru instalatii exterioare. Aceste aparate sunt
prevazute pentru a functiona in cicluri de reanclansare automata rapida dupa ciclul D – 0,3
sec. – I – D sau in ciclul D – 0,3 sec. – I – D – 180 sec. – I – D.
Mecanismul de actionare de tip MOP - 1 asigura inchiderea si deschiderea trifazica a
unui intrerupator IO – 110 kV (in cazul comenzii cu un singur mecanism pe trei poli), sau
inchiderea si deschiderea monofazica in cazul comenzii monololare.
Un modul de intrerupator IO este prevazut cu un sasiu, pe care se monteaza o
coloana izolanta prevazuta cu un izolator la tensiunea de 110 kV, doua sau trei in cazul in
care se foloseste in instalatia de 220 KV, respectiv 400 KV. Coloana serveste ca suport
pentru un ansamblu V ; este umpluta cu ulei de transformator, electroizolant, si este
traversata de doua conducte izolante pentru transmisia hidraulica. Peste coloana izolanta
este asezat ansamblul “V”(pol), care in partea inferioara este compus din mecanismul de
actionare, iar in partea superioara fiecare latura “V” se termina cu cate o camera de stingere.
Mecanismele fiecarui pol sunt cuplate si sincronizate hidraulic intre faze pentru IO –
110 kV cu actionare trifazata sau pe aceeasi faza la IO 220, 400 kV cu actionare
monofazata. Energia unui mecanism oleopneumatic cu dublu efect (uleiul fiind introdus
altermativ pe cele doua fete ale unui piston) este folosita atat pentru inchidere, cat si pentru
deschidere.
Camerele de stingere
Sunt grupate cate doua, formand un V, astfel ca un singur mecanism sa comande
doua contacte ale acestui ansamblu. Aceste camere sunt dispuse astfel :
- 2 camere de stingere inseriate (un pol pe faza) pentru tensiunea de 110 kV ;
- 4 camere de stingere inseriate (doua poli pe faza) pentru tensiunea de 220 kV ;
- 6 camere de stingere inseriate (trei poli pe faza) pentru tensiunea de 400 kV ;
Pentru IO cu 4 si 6 camere pe faza, condensatoarele, conectate in paralel pe
fiecare camera, asigura repartitia uniforma a tensiunii. La intrerupatoarele IO 110 – 400 kV,
unde curentul de scurcircuit este mai mare de 25 kA, este necesar in mod obligatoriu sa se
onteze condensatoare de egalizare pe fiecare modul paralel cu camera de stingere, pentru
imbunatatirea comportarii acestora la tensiunea tranzitorie de restabilire.
O camera de stingere se compune din :

- carterul superior, pe care se afla montat contactul superior, borna de racord,
busonul de umplere al camerei izolante, ajutajul pentru esaparea gazelor, supapa
pentru intoarcerea uleiului, supapa de siguranta, dispozitiv de impuls anticavatie
pentru stingerea arcului electric la conectarea intrerupatorului (format dintr-un cilindru
in care se deplaseaza pistonul anticavitational, apasat de un resort), capacul
portcontactului superior, tubul de evacuare a gazelor; portcontactul superior este
acoperit de un capac cu care formeaza o camere de detenta a gazelor
- camera de stingere divizata in mai multe compartimente prin discuri si fixata pe
portcontactul superior;
- supapa de echilibru a uleiului;
- cilindru izolant care inconjoara camera de stingere si care constituie scheletul de
rezistenta mecanica. Acest cilindru izolant asigura de asemenea izolatia intre
borna de intrare si cea de iesire;
- izolatia de portelan care protejaza partea activa contra agentilor atmosferici;
- portcontactul lunecator inferior care comporta: un port contact lunecator inferior,
contactul alunecator inferior, inelul de ghidaj, robinetul de golire al camerii de
stingere, robinet de golire al camerei izolante.
Mecanismul de actionare este prevazut cu:

-un carter, pe care sunt montate doua busoane de umplere, un vizor pentru nivelul
uleiului, doua busoane de golire si doua urechi de ridicare; acesta serveste drept suport a
doua camere ;
-un dispozitiv hidraulic cu dublu efect, ce actioneaza mecanismul, prevazut cu un
amortizor de sfirsit de cursa la inchidere, doua busoane pentru montarea racordului de
curatire a tevilor si o clapeta pentru dirijarea volumului suplimentar de ulei spre acumulatorul
de joasa presiune in timpul operatiei de deschidere (nefigurata);
-un mecanism realizat sub forma a doua sisteme biela – manivela, care asigura
miscarea celor doua tije de contact mobile simetrice in raport cu axa V – ului;
-doua sisteme de zavorire plasate simetric fata de axa V – ului si care asigura
mentinerea in pozitie “conectat” sau “deconectat” a intrerupatorului, printr-un resort ;
-doua tije de ghidare, care mentin miscarea rectilinie a tijelor contactelor mobile;
-doua amortizoare de sfarsit de cursa la deschidere.
Tevile de legatura dintre dispozitivul MOP si dispozitivul hidraulic cu dublu efect sunt
dispuse astfel :
- Teava de inchidere este intotdeauna in fata si la dreapta, si este de culoare rosie.
- Teava de deschidere este la stanga si in spate si este verde pentru deschidere.
Descriere, caracteristici tehnice.Caracteristicile tehnice prezentate mai jos se refera la

caracteristicile unui singur modul de astfel de intrerupatoare:
Nr. crt. Caracteristiti tehnice IO – 110 kV IO – 400 kV

1 tensiunea nominala 110 KV 220 KV 400 KV
2 tensiunea maxima de serviciu 123 KV 245 KV 420 KV
3 tensiunea de incercare 50 Hz 230 KV 460 KV 680 KV
4 tensiunea de incercare 1,2/50μs 550 KV 1050 1550 KV
KV
5 curentul nominal 1600 A
6 numarul de camere de stingere 2 buc 4 buc 6 buc
7 curentul de rupere la scurtcircuit 31,5 KA
8 timpul de actionare 0,3 s in cazul RAR
9 ciclu inchis deschis 3min
10 durata de inchidere 120 ms
11 durata de deschidere 35 – 45 ms
12 durata ruperii 65 ms
13 Volum ulei in camera 48 litri
14 Volum ulei carter 23 litri
15 Volum ulei in coloana 40 litri 84 litri 127 litri
16 Total ulei pe pol 141 litri litri litri
Intrerupatorul poate sa deconecteze curenti

inductivi (transformatori in gol) pana la 15 A,
poate deconecta curenti capacitivi (linii in
gol) pana la 400 A.
3.1 Coloana izolanta
Se compune din:
- un izolator plin cu ulei de
transformator, prin interiorul caruia
trec 2 tuburi de presiune si care fac
legatura intre reductorul de
presiune al MOP-ului si mecanismul
de actionare al intrerupatorului,
pentru transmisia hidraulica a
actionarii. Cele doua tuburi de
transmisie a uleiului sub presiune
sunt unul pentru inchidere, altul
pentru deschidere. Tevile sunt
realizate din material electroizolant
de inalta rezistenta. Un reductor de
presiune inclus in mecanismul de
actionare MOP asigura reumplerea
permanenta a acestor tuburi de
presiune de (1–2,5 atm.).
-carterul, care se afla in partea
superioara a coloanei si pe care
este montat indicatorul de nivel al
uleiului; trei izolatori la 400 kV si
doua ploturi de disc. Pe acest carter
sunt fixate: un inel de garda exterior
si un inel de garda interior.
- deasupra carterului se afla un capac
prevazut cu busoane de umplere a coloanei
si prin capacul respectiv ies tuburile
izolante, care merg la mecanismul de
actionare al intrerupatorului.
- soclul ce se afla in partea de jos a coloanei,
prin care ies cele doua tuburi, care merg la reductorul de presiune al MOP – ului si un robinet
de golire a coloanei (11);
6.2. MECANISMUL DE ACTIONARE TIP MOP - 1
Mecanismul MOP 1 este un dispozitiv de manevra cu acumulare de energie sub

forma de gaz comprimat intr-un ansamblu compus din acumulator si o butelie, montate in
cabina mecanismului. Energia eliberata produsa printr-o detenta partiala a gazului comprimat
este transmisa hidraulic la mecanismul cu piston cu dublu efect, montat pe polul
intrerupatorului prin doua ansambluri de valve la inchidere si la deschidere, un ansamblu de
tevarie si o coloana izolanta de inalta presiune.
Aceasta energie este inmagazinata sub forma oleopneumatica in acumulatorul MOP,
care este mentinut sub presiune cu un grup motopompa, controlat de presostat. Cilindrul are
inmagazinat azot sub presiune la partea superioara si ulei la partea inferioara, cele doua
fluide fiind separate printr-un piston liber.
De la acumulator pleaca doua conducte de comanda la cele doua fete ale pistonului,
montat pe intrerupator.
In stare de repaos cele doua electrovalve din mecanismul MOP sunt inchise si nu
exercita nici o diferenta de presiune intre cele doua fete ale pistonului cu dublu efect,
mentinerea celor doua tije de contact mobil in pozitia inchis sau deschis realizandu-se prin
cele doua dispozitive de zavorare prin resoarte.
Echipament hidraulic :
- un ansamblu de compresie continand rezervorul de ulei R, filtru F, pompa P cu
motor M, supapa de siguranta S, o clapeta de dirijare ;
- dispozitiv de acumulare a energiei compus dintr-un ansamblu acumulator A si
butelie, rezervor B precum si un presostat de semnalizare Pr;
- doua ansambluri bloc valve, unul pentru inchidere si unul pentru deschidere,
amplasate in interiorul rezervorului de ulei, fiecare fiind compuse din : sans. valva
pilot, valva intermediara, valva principala (una bucata) ; sans. valva temporizare
(una bucata) ; sans. valva autoalimentare (o bucata) ;
- un dispozitiv de mentinere a presiunii (detendor), care asigura in permanenta
umplerea cu ulei a tuburilor de comanda, la o presiune joasa de la 1 la 2,5 atm. ;
acesta este de fapt un reductor de presiune (ce este legat pe o parte la circuitul
de inalta presiune).
Dispozitivele de actionare MOP trebuiesc prevazute cu cate un manometru pentru
citirea si urmarirea presiunii. Verificarea acestora se face periodic in conformitate cu
precizarile din reglementarile ISCIR.
Echipament electric :
- electromagneti de inchidere I si deschidere D;
- butoane de inchidere Bi si deschidere Bd;
- releu de blocaj la inchidere (RiBi), care interzice inchiderea intrerupatorului in
cazul scaderii presiunii azotului sau uleiului ;
- releu de blocaj la deschidere (RiBd), care asigura, in cazul scaderii presiunii
uleiului prin intermediul intrerupatorului MD, blocajul intrerupatorului in pozitia
inchis sau deschis ;
- un releu de antipompaj RAP si un releu de inchidere ;
- un contactor CM care asigura prin intermediul microintrerupatorului U alimentarea
motorului, deci pornirea si oprirea pompei ;
- un contact de siguranta interzicand excitarea bobinei acestui contactor, daca

manivela pentru actionarea manuala a motorului este introdusa in dispozitiv
(contact C) ;
- trei microintrerupatoare ND, comandate de tija pistonului acumulatorului, au
urmatoarele roluri: primul microintrerupator (de sus in jos) serveste la pornirea si oprirea
pompei (cu ajutorul contactorului din circuitul motorului); al doilea microintrerupator prin
intermediul releului RIBI blocheaza comanda de anclansare a intrerupatorului la scaderea
presiunii de ulei; al treilea microintrerupator prin intermediul releului RIBD, blocheaza
declansarea intrerupatorului sau comanda declansarea intrerupatorului (functie de regimul
ales) la scaderea presiunii de ulei.
- un presostat Pr care asigura semnalizarea de joasa presiune a azotului ;
- instalatia de incalzire intermitent, cu o rezistenta 500 W comandata de un
termostat Th, o rezistenta de incalzire permanenta Rp – 50 W si un intrerupator
pentru incalzire I.si o rezistenta de 500 W comandata de un I ce se aduce in
functie la temperatura exterioara de –10 grade
CARACTERISTICI TEHNICE ale mecanismului MOP 1 :

- presiunea de serviciu : 250 – 300 kgf/cm2 ;
- presiunea minima de inchidere : 270 kgf/cm2 ;
- presiunea minima de deschidere : 255 kgf/cm2 ;
- presiunea de precomprimare a azotului in acumulatori : 240 kgf/cm2 ;
- presiunea de lucru a supapei de siguranta la deschidere / inchidere : 390 / 335
kgf/cm2 ;
- puterea electromagnetilor de inchidere / deschidere : 300 / 500 VA , 220 Vcc ;
- puterea motorului : 1,5 kW, 380 Vca ;
- greutatea uleiului de transmisie tip ET 10 : 60 litri.
- capacitatea recipientului de azot – 30 litri;
- capacitatea acumulatorului hidraulic – 4 litri.
Inchiderea intrerupatorului se poate realiza electric si mecanic prin actionarea cheii

de comanda sau prin apasarea pe butonul BI de inchidere. Aceasta comanda se poate
mentine pana la intreruperea circuitului de inchidere prin actiunea dispozitivului de
semnalizare (CSA) care este actionat hidraulic, intrerupere care se face in timpul inchiderii
intrerupatorului.
Impulsul este transmis la electromagnetul de inchidere – care apasa pe butonul
valva pilot, punand in pozitia de functionare o serie de conducte de inalta presiune, clapete
de dirijare, pistoane, orificii ; intra in functiune pe langa acestea valva principala, valva
intermediara, valva de temporizare, pana cand se alimenteaza mecanismul cu piston cu
dublu efect DP si dispozitivul de semnalizare. Se pune sub presiune una din fetele pistonului
dispozitivului cu dublu efect. Din dispozitivul cu dublu efect, dupa actionare, uleiul se intoarce
in rezervorul principal al mecanismului MOP la presiunea atmosferica.
In momentul inchiderii, cele doua tije de contact mobile antrenate de cele doua
sisteme de biela-manivela se deplaseaza brusc in sus, fiind legatura intre degetele de
contacte glisante inferioare, cu degetele de contact fixe superioare.
In plus, la sfarsitul cursei de inchidere cele 2 tije de contact preseaza tijele pistonului
si ale pistoanelor de anticavitatie care comprima resoartele lor umpland cu ulei cilindrii
respectivi. Dispozitivul anticavitatii se compune intr-un cilindru in care se deplaseaza un
piston apasat de un resort care este eliberat imediat la inceperea cursei de deschidere. Cursa
celor doua tije de contact spre sfarsitul cursei este incetinita de catre un amortizor.
Cu putin timp inainte de treminarea inchiderii, dispozitivul CSA intrerupe circuitul

electric al electromagnetului de inchidere si prin aceasta toate clapetele si ventilele din
circuitul de inchidere revin in pozitia normala de dinaintea starii impulsului de anclansare.
Daca cu putin timp inainte de terminarea cursei de inchidere, s-a dat comanda de
deschidere (de ex. s-a conectat intrerupatorul pe scurtcircuit), electromagnetul de deschidere
care printr-o serie de clapete si ventile va permite uleiului sa ajunga din acumulator in
dispozitivul cu dublu efect (inainte de a se realiza acest circuit hidraulic, uleiul de pe circuitul
de inchidere revine in rezervorul de joasa presiune si valva de inchidere in pozitia de repaos.
Deschiderea poate deasemenea sa fie comandata electric si mecanic. Prin

apasarea butonului (BD) de deschidere se pune sub tensiune electromagnetul de deschidere
care actioneaza asupra valvei de deschidere.
Aceasta printr-un sistem de clapete si valve pune in legatura rezervorul de ulei sub
presiune ca mecanismul cu piston cu dublu efect care realizeaza deschiderea. Cand
mecanismul cu dublu efect si-a treminat cursa, uleiul se reintoarce in rezervorul de joasa
presiune.
In timpul deschiderii, cele doua tije de contact mobile coboara brusc si se separa de
contactele fixe superioare, iar arcul electric care apare intre inelele de protectie ale acestor
contacte si varfurile de contact ale tijelor de contact mobile se intinde in uleiul proaspat din
compartimentele camerelor de stingere, unde vaporizarea brusca a uleiului provoaca suflajul
si stingerea sa.
Pe de alta parte, destinderea arcurilor si intoarcerea pistoanelor de la injectoare la
pozitia lor de repaos provoaca o irigatie a uleiului asupra coloanei de arc, care va permite sa
se obtina o crestere considerabila a rigiditatii electrice a intervalelor de rupere.
Sub efectul presiunii exercitate de gazele care rezulta la stingerea arcului, o supapa
inchide in fiecare camera de stingere alimentarea, comunicatia hidraulica intre camera de
stingere si camera izolanta astfel incat nici o presiune mecanica brusca sa nu se exercite
asupra izolatorilor.
Doua dispozitive de amortizare cu ulei care fac parte din ansamblul mecanic, situat la
partea inferioara a carterului mecanismului, franeaza miscarea spre sfarsitul cursei celor
doua echipamente mobile de deschidere.
Cu putin timp inainte de terminarea deschiderii, contacul de semnalizare (CSA)
actionat hidraulic intrerupe circuitul electromagnetului de deschidere.
Daca deschiderea este normala de o comanda de reinchidere (in cazul liniilor cu
RAR) se realizeaza astfel circuitele hidraulice incat anclansarea este blocata si va functiona
circuitul de anclansare (asa cum a fost aratat mai sus).
Antipompajul (protectia contra sariturilor)
Se realizeaza prin releul RAP care este alimentat simultan cu electromagnetul de
deschidere. Contactul normal inchis al releului RAP elimina comanda de inchidere in timpul
manevrei de deschidere, releul RAP se autoalimenteaza printr-un contact de retinere, atat
cat butonul de inchidere este mentinut in pozitia inchis, interzicand o noua inchidere.
Blocajul la inchidere. La scaderea presiunii azotului din acumulator (scaderi de azot)
contactul presostatului se inchide si se da impuls la bobina releului RIBI, care prin inchiderea
unui contact nu permite transmiterea unei comenzi de inchidere.
Releul RiBi comanda simultan doua semnalizari luminoase:
- o semnalizare instantanee prin aprinderea lampii “blocarea anclansare si
scaderea presiunii”, lampa ce se afla la panoul frontal MOP;
- o semnalizare temporizata – prin aprinderea casetei “blocare anclansare, la
scaderea presiunii” caseta ce se afla in camera de comanda.
S-au montat aceste doua tipuri de semnalizari pentru a se evita o semnalizare

nedorita in cazul unei scaderi normale momentane a presiunii (la manevra intrerupatorului).
Blocajul inchiderii se obtine si prin al doilea microintrerupator actionat de tija
pistonului, in cazul in care volumul de ulei din acumulator nu este suficient pentru a asigura o
manevra corecta (acest microintrerupator se inchide cand presiunea scade sub 270 ata).
Blocajul de deschidere
Blocajul deschiderii intrerupatorului se face prin al treilea microintrerupator (de jos in
cazul in care volumul de ulei din acumulator nu este suficient) pentru a asigura o manevra
corecta (microintrerupatorul se inchide cand presiunea scade sub 260 ata ).
Acest microintrerupator alimenteaza releul RIBD care in functie de pozitia unui DD
(aflat pe panoul frontal al MOP) poate deschide intrerupatorul (cand DD e pus) sau poate
bloca intrerupatorul in pozitia inchis (intrerupand orice impulsuri de declansare cand DD e
scos).
In acelasi timp RIBD da o semnalizare in camera de comanda la caseta “blocarea
declansarii la scaderea presiunii ulei” (in unele casete este inscriptionata “defect MOP” sau
“defect intrerupatori”).
Analizarea compresiei
Se realizeaza cu ajutorul grupului motopompa.
Pompa absoarbe uleiul din rezervorul de joasa presiune prin intermediul filtrului si il
introduce in partea inferioara a acumulatorului de presiune. Pornirea si oprirea pompei este
comandata de primul microintrerupator actionat de coada pistonului.
In momentul cand presiunea de ulei din acumulator scade (scaderea care se petrece
in timp datorita trecerii uleiului de inalta presiune in rezervorul de joasa presiune) pistonul
coboara si tija lui face sa se inchida microintrerupatorul.
Aceasta comanda pornirea pompei care introduce presiunea de ulei in acumulator
(pe partea inferioara). In acest fel pistonul este impins in sus, tija se ridica si face sa se
deschida primul microintrerupator ceea ce duce la oprirea pompei. Scaparile de presiune din
acumulator in timp, ce au loc pe diferite circuite hidraulice si prin diverse clapete si ventile, cu
toate ca sunt inchise in funtionarea normala (cand nu se fac manevre).
Pe circuitul de inalta presiune de la pompa la acumulator, exista o clapeta de dirijare
care nu permite uleiului de inalta presiune sa se intoarca din acumulator, prin pompa, in
rezervorul de ulei. De asemenea, pe acelasi circuit exista o supapa de siguranta, care are
rolul ca o eventuala suprapresiune care ar apare sa fie condusa in rezervorul de ulei (de ex.
daca pompa ar functiona mai mult decat necesar, lucru ce se poate intampla daca primul
microintrerupator ramane inchis, s-ar ajunge la presiuni de 400–500 ata), ceea ce ar duce la
distrugerea conductelor.
Controlul si masura presiunii
Pe circuitul de inalta presiune exista montat un bloc de control pe care se poate
monta un manometru pentru masurarea presiunii. Pe acest bloc exista 2 busoane, unul pe
care se monteaza manometrul si unul pentru comunicare directa cu atmosfera inaltei
presiuni. De asemenea exista un robinet care pune in legatura inalta presiune cu busonul
pentru manometru.
Montarea si demontarea manometrului se face numai cu robinetul de la blocul de
control .
Pentru lucrari de remediere la dispozitivul MOP, acesta trebuie descarcat de inalta
presiune (pe partea de ulei). Acest lucru se poate face oprind pompa si asteptand pana cand
pistonul coboara jos, sau ca sa se grabeasca procesul se monteaza in locul manometrului de
masura un tub flexibil (transparent) prin care se descarca mai repede inalta presiune in
rezervorul de ulei (prin deschiderea robinetului de la blocul de control). Aceste operatii se

executa numai de echipe specializate.
Cu prilejul efectuarii curateniei in interiorul dispozitivului MOP se va avea grija sa nu
fie actionat microintrerupatorul nr. 3 (acolo unde microintrerupatorele nu sunt protejate cu
placute de plastic transparente).
Unde nu exista placute de plastic transparente, pentru protectia celor trei
microcontacte, este necesare montarea acesteia in mod obligatoriu.
Important: convingerea ca in dispozitivul MOP un mai exista ulei de inalta presiune
este data de faptul ca tija pistonului este coborata jos (sub al treilea microintrerupator).
Alegerea regimului de functionare la scaderea presiunii la dispozitivul MOP.
Presiunea uleiului care serveste la actionarea intrerupatorului este realizata de o

cantitate de azot sub presiune. Starea presiunii uleiului si a azotului este comparata in
dispozitivul acumulator. Tija pistonului acumulatorului pe traseul de coborare inchide
succesiv trei microintrerupatoare.
a) microintrerupatorul nr.1 (U) care porneste electropompa de ulei in scopul refacerii
presiunii si a nivelului de ulei.
b) microintrerupatorul nr.2. (CBI) care blocheaza anclansarea si semnalizeaza
blocarea acestuia. Blocarea anclansarii o face si presostatul la scaderea brusca a presiunii.
Conform cartii tehnice MOP, contactele presostatului terbuie sa fie deschise in mod clar la o
presiune de 255 atm. si sa fie inchise la presiunea de 225 atm. In cazul in care s-a blocat
anclansarea, deci intrerupatorul a fost declansat (prin protectie sau manual) anclansarea nu
mai este posibila nici prin automatizari si nici prin comanda prin cheie.
c) microintrerupatorul nr.3 (CBd) care blocheaza declansarea prin intreruperea
circuitului prin care se transmite impuls la bobina de declansare si la protectii sau cheia de
comanda si semnalizeaza blocarea acesteia.
Prin inchiderea unui contact, acest microintrerupator poate comanda declansarea
intrerupatorului daca sunt aduse circuitele de actionare a declansarii la acest contact
(circuitele de actionare a declansarii pot fi aduse la acest contact de catre personalul PRAM
printr-o cheie sau un DD ).
Prin urmare microintrerupatorul nr.3 (CBd) la scaderea nivelului de ulei in acumulator
(deci si a presiunii) poate sa blocheze declansarea (daca este pe regimul “blocare
declansare”) sau sa declanseze intrerupatorul (daca este pe regimul “ comanda declansare”)
Daca MOP-ul este pe regimul “blocheaza declansare” si microintrerupatorul nr.3
(CBd) este actionat, orice declansare comandata de la protectii sau din cheie este imposibila.
Intrerupatorul declansat datorita actionarii intrerupatorului nr.3 (CBd) nu se mai poate
anclansa deoarece daca este actionat microintrerupatorul nr.3 (CBd) este actionat implicit si
microintrerupatorul nr.2 (CBi).
Ambele regimuri (“blocheaza declansarea“ respectiv “blocheaza anclansarea”)
prezinta si avantaje si dezavantaje. Astfel, regimul “blocheaza anclansarea” prezinta
avantajul asigurarii continuitatii alimentarii consumatorilor si asigurarea timpului necesar
pentru refacerea presiunii la MOP. Dezavantajul acestui regim consta in faptul ca la scaderea
brusca a presiunii devine imposibila manevrarea intrerupatorului.
Intrerupatoarele liniilor 110 - 400 kV din statiile in care sunt in functie dispozitive de
rezerva la refuz intrerupator (DRRI) complete, care comanda declansarea atat a cuplei cat si
a echipamentelor de pe bara respectiva, vor fi puse in principiu pe regimul “blocheaza
declansarea”.
Intrerupatoarele trafo si autotrafo de putere vor fi puse pe regimul “comanda

declansarea”. Acestea vor avea prevazute posibilitatea de modificare operativa a regimului
MOP-ului.
ATENTIE: Regimul “blocheaza declansarea” sau “comanda declansare” este stabilit
anual de dispecer si trebuie sa fie afisat la loc vizibil in statie.
Deconectarea unui intrerupator cu dispozitiv MOP care este pe regimul “blocheaza

declansarea” se va putea face numai daca nivelul si presiunea uleiului nu a scazut sub limita
admisa pentru deconectarea si deci nu s-a blocat (automat) declansarea prin actionare
automata a intrerupatorului nr.3 (CBd).
Trecerea cheii sau a DD-ului (la intrerupatoarela la care exista aceasta posibilitate)
de pe regimul “blocheaza declansarea” pe regimul “comanda declansarea” dupa ce
declansarea intrerupatorului s-a blocat prin actionarea automata a microintrerupatorul nr.3
(CBd) este interzisa.
Personalul de deservire operativa va urmari in permanenta semnalizarile MOP la
panoul de comanda unde exista 3 casete asezate una sub alta la fiecare celula de linie:
pornire pompa MOP, blocare anclansare, defecte intrerupator.
In controalele zilnice se vor citi la MOP cele doua numaratoare care inregistreaza
numarul de porniri ale pompei si numarul de actionari care vor fi inregistrate.
De asemenea controalele vor mai urmari:
- eventualele pierderi de ulei de MOP, nivelul uleiului din MOP si IO care trebuie
afisat, iar pe timpul iernii daca incalzirea este pusa in functie.
7.13. ATENTIE: In cazul intreruperii bobinelor de anclansare si declansare nu avem
o semnalizare la panoul de comanda. Continuitatea circuitului se poate vedea prin masuratori
PRAM sau in cazul intreruperilor prin masurarea continuitatii bobinei.
REGULI DE EXPLOATARE A INTRERUPATORULUI IO 110 – 400 kV
La controlul de rond se vor urmari:

- nivelul uleiului in: camerele de stingere, in carter si in izolatorul suport (coloana) la
toate fazele precum si nivelul de ulei din amortizorul de sfarsit de cursa. Nivelul in
vizoare trebuie sa corespunda nivelului maxim pentru temp. de 60ºC, nivelului
mediu pentru temperatura de 15 ºC si nivelului minim pentru temperatura de
-40ºC.
- daca nu exista pierderi de ulei de trafo sau pierderi de ulei de actionare.
- starea izolatorilor daca nu exista fisuri, murdarii, depuneri, etc.
- daca nu exista conturnari pe suprafata exterioara a izolatorilor sau alte zgomote
anormale.
- starea contactelor si eventualele schimbari de culoare.
Se va tine evidenta declansarilor pe scurcircuit si se va sesiza centrul cand s-a
depasit numarul de declansari ramase pe scurcircuit. Daca s-a ajuns la numarul de
declansari pe scurcircuit, punerea in functiune a intrerupatorului se face numai cu aprobarea
Conducerii tehnice a ST Constanta.
Se va sesiza orice deficienta care apare la executarea manevrelor.
Nu se va manevra intrerupatorul daca nu se mai vede nivelul de ulei in toate partile
componente pline cu ulei.
Se controlează de către personalul operativ:
- nivelul de ulei al camerei izolante în spaţiul inelar format între izolatorul ceramic şi
cilindrul izolant care trebuie să fie nivelul superior al vizorului pentru temperatura de 60C;
- nivelul mediu al vizorului pentru temperatura de 15C;
- nivelul inferior al vizorului pentru temperatura de -40C;

- nivelul de ulei din carter trebuie să aibă indicaţie maximă;
- nivelul de ulei din amortizor de sfârşit de cursă;
- nivelul de ulei din coloanele izolante ce trebuiesc umplute sub vid în uzină şi
la care nu sunt permise completări.
Marcarea întreruptoarelor care comportă:
Numărul de ordine al polului P1, P2 sau P3, reperul coloanei suport A, B sau C
(pentru un observator plasat în faţa întreruptorului, polul P1 este cel mai îndepărtat, suporţii A
sunt cei situaţi în stânga).
Marcajul ţevilor:
Ţeava de închidere este întotdeauna în faţă şi la dreapta, şi este de culoare roşie.
Ţeava de deschidere este la stânga şi în spate şi este verde pentru deschidere.
- pe V-urile externe vor fi aşezaţi condensatorii de 1000 pF;
- pe V-urile din interior vor fi aşezaţi condensatorii de 800 pF.
La revizii se va avea în vedere să fie schimbaţi condensatorii de la borna de sosire
care sunt mai solicitaţi şi îşi pierd calităţile.
Strângerea piuliţelor pentru racord "ERMETO" la toate conductele.
Strângerea buşoanelor de umplere şi de golire a uleiului.
Capacele camerelor de stingere să fie bine montate şi fixate.
Conexiunile de înaltă tensiune şi joasă tensiune să fie curate şi perfect strânse.
Bara de cupru de legătură între portcontactele glisante inferioare ale aceluiaşi V să
fie bine strânse.
Racordurile colierelor şi bridelor de înaltă presiune să fie perfect strânse.
Conexiunile şi punerea la masă a conductelor de comandă să fie montate şi să
permită alungirea tuburilor de înaltă presiune 10 mm.
Rezistenţele de încălzire a conductelor exterioare de înaltă presiune şi să fie bine
fixate şi izolate (când acestea sunt prevăzute).
- legările la pământ să fie corect strânse;
- aparatajul nu se va manevra dacă polii nu sunt plini cu ulei la nivelul normal şi dacă
nu a fost efectuată eliminarea aerului din circuitul hidraulic.
REGULI DE EXPLOATARE A DISPOZITIVULUI MOP - 1

La controlul de rond se vor urmari:
nivelul de ulei la rezervorul MOP sa fie la semnul stabilit de fabrica la indicator;
presiunea de functionare la manometrul de 500 atm. montat pe blocul de control;
etanseitatea conductelor de inalta si joasa presiune - vizual, eventuale porniri dese
ale dispozitivului fiind un indiciu ca exista pierderi interioare care trebuiesc eliminate;
daca in coada pistonului exista curgere de ulei alb, este vorba de scapari de azot ce
traverseaza garnitura superioara a pistonului;
daca exista scapare de ulei rosu, este vorba de scapari de ulei ce trec pe la garnitura
inferioara a pistonului;
starea tuturor tevilor de neopren sau de vinilin - daca prezinta degradari sau
crapaturi.
6. Defectele ce pot apare la dispozitivul MOP.
6.1. Pornirea frecventa a pompei – in cea mai mare parte se datoreste impuritatilor in
circuitul hidraulic, de aceea se impun masuri deosebite de acuratete in timpul lucrului.
6.2. Scurgeri de ulei de la tevi in rezervorul intrerupatorului, scapari din cauza

garniturilor de etansare plasate intre racord ERMETO si piesa principala ; se va verifica
dupa strangerea acestor garnituri sau eventual se inlocuieste.
6.3. Porniri dese datorita etansarii defectuase a clapetei de joasa presiune, sesizata
datorita unui sunet permanent in detenta si incalzirii acestuia.
6.4. Dereglarea detendorului sau scapari interioare, datorita cresterii presiunii peste 6
atm., aceasta presiune fiind suficienta pentru deschiderea clapetei de joasa presiune. Daca
nu se poate proba corespunzator pana la 1,8 atm, se va deschide detendorul.
6.5. Scapari interioare in rezervor – se pot observa prin scoaterea uleiului din
rezervor, stergerea blocului de valve si urmarirea orificiilor din ansamblul valva prin care se
scade presiunea si se va urmari:
- capatul valvei de temporizare
- racordul cu patru cai
- iesirea supapei de siguranta
Se strang sau se inlocuiesc elementele diferite dupa ce mai inainte s-a coborat
presiunea din MOP.
6.6. Bobinele elctromagnetice arse
- electromagnetii degradati
- conexiuni slabite sau rupte
- relee arse
6.7. Ansamblul grup – motopompa creaza presiune in permanenta in acumulatorul
de inalta presiune. Actionarea pompei este facuta de catre un motor asincron tip ASI D 24/F
16544 1,5 kW, 1500 rotatii /minut tip Electroprecizia alimentat cu un curent alternativ prin
intermediul sigurantelor sau intrerupatoarelor tip ISOL.
Pornirea pompei este comandata de microintrerupatorul nr.1 de la tija pistonului,
care in momentul cand se inchide da impuls de comanda automata de pornire a pompei
printr-un TCA de 10 A pana la refacerea presiunii.
Personalul de exploatare va verifica mersul corect (functionarea trifazica) prin
aplicarea pentru scurt timp a unui impuls scurt la acest TCA si ascultarea mersului pompei.
In timpul lucrarilor la pompe de schimbare sau scadere presiune se va anula
comanda de pornire a pompei prin introducerea unei pene de lemn pe microintrerupatorul
aflat la pompa care se va deschide prin apasarea in jos.
CAP. 9. REGULI DE EXPLOATARE A DISPOZITIVULUI MOP – 1
Comanda electrica a intrerupatorului IO 110 se poate face fie din camera de

comanda (prin chei de comanda) sau de pe dispozitivul MOP – 1 , unde exista doua butoane
– unul de anclansare si altul de declansare.
Comanda manuala de la fata locului se poate executa actionand manual
electroventilele de inchidere si deschidere care se gasesc pe partea superioara a MOP –
ului.
Comanda electrica a intrerupatorului IO 220 se poate face fie din camera de
comanda (prin cheia de comanda) fie de pe dispozitivul MOP al fazei S prin cele 2 butoane
de comanda.
Comanda manuala a IO 220 se poate face actionand direct asupra electroventilelor
de la fiecare MOP in parte (pentru anclansarea in prealabil se vor scoate sigurantele 1F, 2F
pentru a nu lucra protectia contra ramanerii in 2 faze in timpul pana cand se completeaza
toate fazele).
Langa butoanele de comanda la MOP exista doua lampi de semnalizare care in

momentul cand ard, nu trebuie sa se realizeze inchiderea intrerupatorului pana nu se stinge
lampa. Aici este vorba de inchiderea care se poate realiza manual, actionand direct asupra
electroventilului, deoarece inchiderea electrica este blocata (este taiat impulsul de
anclansare).
Acest lucru este realizat pentru a preintampina o actionare a intrerupatorului de
presiune scazuta, ceea ce ar duce la ramanerea in pozitie intermediara a contactelor.
Semnalizarile care sunt la MOP, de fapt sunt duse si la casetele din camera de
comanda.
In cazul ca motorul de la pompa de reincarcare nu functioneaza, presiunea necesara
pentru manevra se poate realiza prin antrenarea manuala cu ajutorul unei manivele, a axului
pompei. Se invarte la manivela pana cand se atinge lampa de pe panoul frontal si s-a realizat
presiunea suficienta. Actionarea cu manivela se face de personalul de exploatare numai
daca se cunoaste bine acest lucru si daca se stie sigur ca defectul este pe partea electrica
(motor ars, cablu de alimentare, etc.)
Personalul de exploatare trebuie sa cunoasca rolul fiecarui microintrerupator –
actionate de coada pistonului
- Primul microintrerupator – comanda pornirea si oprirea de ulei (comanda se
transmite la bobina unui contactor AO – 3 care alimenteaza la 380 V motorasul pompei).
- Al doilea microintrerupator blocheaza comanda de anclansare a intrerupatorului si
in acelasi timp da semnal “blocare anclansare MOP la scaderea presiunii de ulei” in camera
de comanda si se aprinde lampa “blocare anclansare” de pe panoul frontal al MOP.
La aparitia acestor semnale, daca intrerupatorul este deconectat, este interzis sa se dea
comanda de anclansare (de fapt comanda din chei nu functioneaza- este blocata) manuala
de la fata locului. Aceasta deoarece nu exista presiune suficienta de ulei si intrerupatorul
poate ramane in pozitia intremediara sau conecteaza lent.
- Al treilea microintrerupator blocheaza declansarea intrerupatorului (daca se afla
inchis) sau da un semnal luminos. Alegerea unuia sau al altuia din regimuri se face de la caz
la caz.
La apritia acestui semnal (in camera de comanda apare blocarea declansare MOP la
scaderea presiunii de ulei si pe panoul frontal al MOP se aprinde lampa ”blocare –
declansare”), personalul de exploatare va anunta si controla pentru a se interveni si remedia
pierderile de ulei.
In tot acest timp, daca apare un defect pe echipamentul la care s-a blocat MOP,
defectul nu poate fi lichidat de protectiile elementului respectiv si vor lucra alte protectii (se
extinde incidentul). La blocarea declansarii comanda din cheia din buton, de la MOP sau de
protectii nu este blocata, functioneaza comanda manuala dar aceasta este interzis sa se dea,
deoarece presiunea de ulei este scazut.
9.4. Dispozitivul MOP dispune de un dispozitiv de semnalizare a presiunii de azot
(presostat).
La scaderea presiunii de azot, presostatul – da semnal in camera de comanda la
aceeasi caseta ca si microintrerupatorul 2 si in acelasi timp printr-un releu de blocaj (RIBI)
se blocheaza anclansarea intreupatorului.
Deci la aparitia semnalului “blocarea anclansarii dispozitivului MOP” personalul de
exploatare va verifica de unde vine acest semnal (de la ulei sau de la azot). Aceasta
verificare se va face controland daca microintrerupatorul 2 este inchis sau nu (daca pistonul
este coborat). Daca microintrerupatorul 2 nu este inchis, inseamna ca semnalul vine de la
presostatul (exista pierderi de azot sau o proasta functionare a presostatului).
9.5. La exploatare pot apare urmatoarele genuri de defecte:
a) - porniri prea frecvente ale pompei (pornirile normale se considera la intervale de

15 minute sau mai mult). Aceste porniri pot fi din urmatoarele cauze:
- pierderi de ulei in exterior (care se observa), datorita defectarii unor garnituri
- pierderi de ulei in dispozitiv (intre partea de inalta presiune si partea de joasa
presiune) care nu se observa (dar in unele cazuri se aude un zgomot specific)
- depuneri de impuritati la ventilele dintre compartimentul de inalta si joasa presiune
– lucru care in multe cazuri se poate remedia prin cateva actionari ale intrerupatorului.
b) pierderi de azot care se pot pune in evidenta prin:
- pierderi in exterior (zgomot)
- aparitia de ulei alb
- aparitia semnului de la presostat
Toate aceste pierderi se datoreaza defectarii garniturilor.
a) Pompa nu functioneaza (pistonul nu este coborat la al doilea sau al treilea
microintrerupator). Cauzele pot fi:
- lipsa tensiunii 380 V c.a. (de la PSI c.a.)
- arderea sigurantelor de alimentare a motorului
- arderea bobinei de la conectator sau topirea contactelor la contactor
- arderea motorului
- blocarea pompei si altele
Personalul de exploatare in aceste cazuri trebuie sa se convinga ca motorul primeste
tensiune (controland sigurantele, contactorul etc.). Daca exista tensiune la motor si nu
functioneaza pompa, se va anunta centrul pentru remediere.
Pompa poate functiona in continuu, pentru ca nu baga presiune suficienta din cauza
supapelor pompei si pompei uzatesau datorita unor pierderi mari de ulei (in exterior sau
interior) vezi cazul.
b) Pompa de ulei nu se mai opreste;
- pierderi mari de ulei
- blocarea primului microintrerupator in pozitia inchis
c) Nu functioneaza comenzile de anclansare sau declansare.
- se verifica daca blocajele nu sunt date de la microintrerupatoare sau presostat
- daca totul este in ordine si comenzile nu functioneaza cauzele pot fi: bobine
electromagneti arse, conexiunile slabite sau arse, relee arse, etc.
9.6. Pornirea frecventa a pompei se poate observa la controlul de inregistrare a
pornirilor, montat pe contactorul AC – 3 de la motoras. Pe MOP mai exista un contor care
inregistreaza numarul de declansari a intrerupatorului.
La orice trecere prin statii personalul de tura v-a nota indexele contorului de pornire a
pompei de la MOP si tinand cont de indexele vechi, va calcula numarul de porniri in intervalul
respectiv. Daca acest numar de porniri este mai mare (mai mult de 4 porniri pe ora) se va
anunta centrul.
Se va tine evidenta stricta a numarului de actionari ale dispozitivului (respectiv a
intrerupatorului) prin citirea controlului mecanic de inregistrare, periodic pe fiecare tura. De
asemeni se va inregistra indexul numaratorului dupa efectuarea reviziilor sau reparatiilor.
Contorii defecti vor fi inregistrati in regimul de puncte slabe, anuntandu-se totodata si centrul.
9.7. Personalul va mai urmari:
- functionarea incalzirii la MOP (incalzirea se va pune in functie cand temperatura
mediului scade sub + 5ºC)
- pierderi de ulei si azot
- nivelul uleiului din rezervor (nivelul nu trebuie sa scada cu mai mult de 1 cm sub
semnul rosu). Daca nivelul este foarte scazut, actionarea intrerupatorului nu se face corect;
- zgomote anormale la functionrea pompei sau a dispozitivului.
In cazul cand dintr-un motiv oarecare nu exista actionarea electrica la pompa de ulei
aceasta se poate actiona manual cu ajutorul manivelelor.
Se vor executa atatea rotatii ale manivelei pana cand pistonul se ridica si dispar
semnalele luminoase (coada pistonului s-a ridicat deasupra microintrerupatorului 2). Abia
dupa aceasta se poate da comanda de anclansare (sau declansare) la intrerupator.
DEPISTAREA SI REMEDIEREA UNOR DEFECTIUNI ALE DISPOZITIVULUI MOP 1

Defecte Forme de manifestare – Modul de remediere Observatii
specifice la cauze posibile
dispozitivul
MOP
1 2 3 4
Pornirea Impuritati in circuitul - Golirea uleiului din Eventual
frecventa a hidraulic al rezervor si din mecanism, schimbarea
motopompei mecanismului curatirea rezervorului; uleiului de
- Suflarea cu aer a transmisie
elementelor circuitului
hidraulic.
Pierderea etanseitatii Se strang inelele gasite
exterioare a slabite. Se inlocuiesc
mecanismului garniturile elementelor la
care s-au constatat scurgeri
de ulei.
Pierderea etanseitatii - Golirea uleiului din
interioare a rezervor si din mecanism,
mecanismului curatirea rezervorului;
Strangerea imbinarilor
“ermeto” interioare (ale
blocurilor de valve)
- Inlocuirea garniturilor la
elementele la care s-au
constatat scapari
Etansarea defectuoasa Se efectueaza cateva
la clapeta de joasa manevre de anclansare-
tensiune declansare, dupa care
scurgerea trebuie sa
dispara. Se pune mana pe
rand pe cele doua conducte
de alimentare a blocurilor de
valve de inchidere-
deschidere. Conducta care
incalzeste este cea care
corespunde clapetei cu
scapari. In detendor trebuie
sa se auda un sunet
permanent sau intermitent.
Dereglarea detendorului Se masoara presiunea de

sau scapari interne ale mentinere a uleiului cu
acestuia blocul de control. Daca
acesta este mai mare de 5
bari, se inlocuieste
detendorul.
Pompa nu asigura Demontarea si curatirea Alimentarea cu
presiunea necesara sau pompei Daca este cazul se tensiune a
supapele pompei nu va inlocui pompa cu una de motorului
sunt amorsate schimb, urmand sa se faca intrerupta pe
verificarea pompei timpul acestor
demontate in atelier. operatii.
Amorsarea Cauzele amorsarii: Depistarea cauzei dereglarii

supapei de - Defectarea microintrerupatorului.
siguranta si microintrerupatorului “U” Reglarea acestuia daca este
nerevenirea la de pornire a pompei; posibil sau inlocuirea lui.
functionarea - Defectarea Remedierea defectiunii
normala dupa contactorului “CM” de depistate, inlocuirea
scaderea alimentare a motorului contactorului “CM” cu unul
presiunii la zero de schimb.
Cauza nerevenirii pe - Reconditionarea scaunului Numai dupa
scaun a supapei. eventual frezarea acestei depresurizarea
-Suprafata de inchidere suprafete. mecanismului.
a scaunului supapei
deteriorate
-Formarea unui locas -Reconditionarea scaunului Numai dupa
excentric pe stiftul de cu smirghel fin. depresurizarea
mentinere a bilei pe mecanismului.
Scaderea locas.
presiunii -Deteriorarea garniturii Se constata aceasta Se va completa
azotului in superioare a pistonului defectiune prin curgerea si uleiul alb de
butelia de azot acumulatorului de inalta uleiului la coada pistonului. pe capul
presiune. Se inlocuieste garnitura pistonului (circa
deteriorata cu una de 150 cm3)
schimb.
-Dereglarea ansamblului Verificarea etanseitatii cu
de racord intre butelia apa si sapun.
de azot si acumulatorul Inlocuirea garniturii defecte.
de inalta presiune. Reglarea ansamblului
capului buteliei de azot.
Deranjamente Blocarea pistonului Curatirea suprafetei
la dispozitivul membranei. pistonului si a cilindrului de
de mentinere a impuritati.
Deteriorarea suprafetei Reconditionarea suprafetei

de inchidere a bilei de inchidere a bilei.
presiunii (partea de inalta
(detendor) presiune)
Deteriorarea membranei Inlocuirea membranei cu
de cauciuc. una de schimb.
Pierderi de ulei Garnituri deteriorate, Inlocuirea garniturilor
in amortizorul sticla de nivel crapata. deteriorate, inlocuirea sticlei
pistonului cu de nivel crapate.
dublu efect
Pierderi de ulei la sans. Se verifica clapeta de joasa Numai dupa
valva principala (joasa presiune. Daca este golirea
presiune) necesar se intareste resortul rezervorului si
clapetei prin adaugarea de scaderea
rondele (comprimarea presiunii.
arcului clapetei) Obligatorie
Defectiuni la Pierderi de ulei la sans. Se verifica clapeta de inalta efectuarea
ansamblul valva principala (inalta presiune. Eventual se purjarii
blocului de presiune) inlocuieste. mecanismului.
valve Pierderi de ulei la Verificarea strangerii Numai dupa
imbinarile dintre garniturilor “ERMETO”, golirea
conductele de inalta inlocuirea inelelor rezervorului si
presiune si sans. valve. deteriorate cu altele de scaderea
schimb, restabilirea jocului presiunii.
intre capatul conductei si
racord.
Bobinele de inchidere si Se inlocuiesc bobinele cu
deschidere arse. bobine de schimb.
Bobine dereglate. Se regleaza, verificand si
datele din procesul verbal
anterior.
Conexiuni slabite sau Se verifica toate legaturile si
Nu functioneaza arse. sirurile de cleme. Se strang
comenzile toate legaturile.
electrice locale Relee arse Se verifica dupa schema
si de la distanta. desfasurata de comanda
circuitele de anclansare-
declansare, pe portiuni,
indiferent de elementul
defect.
Se inlocuiesc releele
defecte.
Functionarea Prezenta aerului la Se purjeaza coloanele in
incorecta a partea superioara a repaus pe partea de joasa
mecanismului. coloanelor. presiune.
Caderea de presiune Se verifica presiunea de

exagerata pentru o precomprimare in functie de
manevra. temperatura mediului
ambiant.
Se inlatura eventualele
scapari de la blocul de
valve.

ITI-EX SM-03.4 Intrerupatoare Oleopneumatice de 110-400kV Si Dispozitiv M.O.P

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

ITI-EX SM-03.4 Intrerupatoare Oleopneumatice de 110-400kV Si Dispozitiv M.O.P

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

INSTRUCTIUNEA TEHNICA INTERNA DE ITI -EX SM - 03.

INSTRUCTIUNE TEHNICA INTERNA DE EXPLOATARE

COD : ITI –EX SM – 03.4

Avizat cu aviz CTA nr :........................

Vizat: Sef Serviciu Tehnic ing. Mihai Vlad

2007 2008 2009 2010 2011

LISTA DE CONTROL AL REVIZIILOR

Nr. Nr. Nr. Autorul reviziei

Capitolul 2. DOMENIUL DE APLICARE

Capitolul 3. DEFINITII SI PRESCURTARI

Capitolul 4. DOCUMENTE DE REFERINTA

4.11. Fisa tehnologica 3.2. FT – 57 / 90 privind revizia tehnica a intrerupatoarelor de

Capitolul 6. DESCRIEREA PROCEDURII (MODUL DE LUCRU)

6.1. INTRERUPATOARE ORTOJECTOARE TIP IO 110 – 400 KV

Intrerupatoarele ortojectoare de inalta tensiune IO sunt aparate destinate sa lucreze in

O camera de stingere se compune din :

Mecanismul de actionare este prevazut cu:

Descriere, caracteristici tehnice.Caracteristicile tehnice prezentate mai jos se refera la

Nr. crt. Caracteristiti tehnice IO – 110 kV IO – 400 kV

Intrerupatorul poate sa deconecteze curenti

3.1 Coloana izolanta

6.2. MECANISMUL DE ACTIONARE TIP MOP - 1

Mecanismul MOP 1 este un dispozitiv de manevra cu acumulare de energie sub

- un contact de siguranta interzicand excitarea bobinei acestui contactor, daca

CARACTERISTICI TEHNICE ale mecanismului MOP 1 :

Inchiderea intrerupatorului se poate realiza electric si mecanic prin actionarea cheii

Cu putin timp inainte de treminarea inchiderii, dispozitivul CSA intrerupe circuitul

Deschiderea poate deasemenea sa fie comandata electric si mecanic. Prin

S-au montat aceste doua tipuri de semnalizari pentru a se evita o semnalizare

rezervorul de ulei (prin deschiderea robinetului de la blocul de control). Aceste operatii se

Alegerea regimului de functionare la scaderea presiunii la dispozitivul MOP.

Presiunea uleiului care serveste la actionarea intrerupatorului este realizata de o

Intrerupatoarele trafo si autotrafo de putere vor fi puse pe regimul “comanda

Deconectarea unui intrerupator cu dispozitiv MOP care este pe regimul “blocheaza

REGULI DE EXPLOATARE A INTRERUPATORULUI IO 110 – 400 kV

La controlul de rond se vor urmari:

- nivelul inferior al vizorului pentru temperatura de -40C;

REGULI DE EXPLOATARE A DISPOZITIVULUI MOP - 1

6. Defectele ce pot apare la dispozitivul MOP.

6.2. Scurgeri de ulei de la tevi in rezervorul intrerupatorului, scapari din cauza

CAP. 9. REGULI DE EXPLOATARE A DISPOZITIVULUI MOP – 1

Comanda electrica a intrerupatorului IO 110 se poate face fie din camera de

Langa butoanele de comanda la MOP exista doua lampi de semnalizare care in

a) - porniri prea frecvente ale pompei (pornirile normale se considera la intervale de

DEPISTAREA SI REMEDIEREA UNOR DEFECTIUNI ALE DISPOZITIVULUI MOP 1

Dereglarea detendorului Se masoara presiunea de

Amorsarea Cauzele amorsarii: Depistarea cauzei dereglarii

Deteriorarea suprafetei Reconditionarea suprafetei

Caderea de presiune Se verifica presiunea de

You might also like