BOLI

SPECIFICEFEMEILOR

SANATATECU
MARIA
TREBEN
Sdn[tate cu Maria Treben - Boli speciffcefemibr
 "fi

Boli specificefemeilor

'i

Prevenire- Recunoagtere
- Vindecare
'ffi
,1,!::

&'

ffi
W
&t
W
w,
&#
&*:
&:;
H
q.,
3i.
ff,
5

F1: GEMMA PRES

F'
;,,
t9e8
F
 Traducitor: lcx Grddinaru
t
Consultantstiintrfic:Adrian CaurpeatrL
Reclactor:Doina Brilrdu

duP[:
Traducere
GESUNDMIT MARIA TREBEN
Frauenkrankheiten
VerlagEnnsthaierA-4402Steyr,e{1ti1a 2-a'-1995
@-Copyright - Wilhelm Ennsthaler'steyr
by
AUSTRIA

rezervateediturii
, acesteiversiuni sunt
Toatedrepturileasupra
GEMMA PRES
Bucuregti
a unor
$i multiplicattl ,t,1.11:,$i
Orice publicare,reproducerg
"fr"fi;;t"
di;;;;;;i..t, editurii,vor fi
mia autorizarea
urmdriteconform Legii nr' 8/96'

rsBN 973-91681-1-3
 Cuprins

CuvAntinainte . . . 7
CunoEtin[edespreplantelemedicinale 10
Recunoagtereaplantelor medicinale 10
Recoltareaplantelor medicinale 10
Ptrsfarea plantelor medicinale 11
Anestecarea gi utilizarea plantelor medicinale 12
Reguli pentru prevenirea imbolntrvirilor L3
Ctrlirea organismului 13
Baia bralelor . 14
Sptrlirile cu aptr rece 14
Alergarea prin routr 15
Mersul prin ztrpadi 15
Mersul pe loc ln aptr (,,ctrlcatulapei") . 15
Afectiuni, suferinte gi boli specificefemeilor (sauintjllnite mai frecvent la
ele) gi tratamentul lor cu plante medicinale l7
A.Bolicaractertsttce ......18
Amenoree ......18
Anemie 19
Flebiti/Inflama[iavenelor ......20
tBN Fortifiereafibrelor uterine 2l
Lipsa fierului / Carenlafierului 2l
Mtnctrrimi vaginale 22
a 2-a,1995 Menopauzl / Climacteriu/ Vtrstil critictr . 22
:r,steyr Metroragii post-partum/ Hemoragiiduptrna$tere 23
Nagtereagi dificulttrtile ei 24
Prevenireageneraltra bolilor de femei 25
Prevenireapierderiisarcinii(a avortuluisponransauiminent) 25
Primenireasnngelui/Regenerareasfuigelui . . . .. . . . 26
rezervate
editurii Sarcintr 27
Sltrbiciune ......28
Sterilitate ......29
Tulburtrri hormonale 29
, chiargi a unor Varice 29
editurii,vor fi B. Sufertn(e legae ile ciclul menstrual . . . 3l
Amepaltr ......31
t6. Clorozi 33
Crampemenstrale ......34
Depresiune 34
Dureri de cap/ Cefalee . 35
Durerimenstruale . . .37
Grea1tr 37
Hipertensiune arteriali 38
 Isterie 38
Migreni 39
Nelinigte/ Auxietate +U
Nervozitate 4I
Oboseal5 4l
Paloare 42
A.
Sfhrgeali
Slibiciune generalS A.)

A1
Surescitare
Tristele 43
Tulburlri cardiorespiralorii . +)
Tnlburdri circulatorii 44
VomI 45
C. Afec(iuni ale sdnilor 46
Infl amalia marneloanelor/ Galactotbriti 46
Inflamalia sdnilor/ Mastiti 46
A1
Leziuni ulceroaseale sAnului
Tumori runure benigne +t
Jurrori miuure maligne / Cancer narnar 48
D. Imbolndviri ale organelor genitale 50
Cancer genital / Tunori nuligne genitale 50
Cancer ovariar/ Tumori maligne ovariene 50
Cancer uterin/ Tumori nuligne uterine 50
Cancer vaginaV Tumori maligne vaginale 50
Chist 52
Chist ovarian 52
Chist uterin/ Fibron/ Fibromion 52
Dureri ale organelorpclviene 53
Inflanulii ale ovarclor gi ale tronpelor / Anexite 54
Inllamafii ale utemlui 56
Leucorec / Poal5 albi 57
Micozd vaginali / Ciupercdvaginali / Vaginitd nfcotictr 58
Prolaps uterin / Prolaps genital / Histeroptozi geuitali 58
SAngcriri (la nivelul organelorgenitale,in special,dar gi de orice naturi) 59
Scurgerivaginale(de orice naturl) 60
Suferin[c diverse localizate in zona abdominalSgi cea pelviarfi 61
Tulbruiri meuslrr.rale 62
E. Maladii specifice vezicii urinare 64
Afecliuni vezicale (in general,indiferent de uatura lor) 64
Atonie vezicald 65
Calculi vezicali 66
Cancervezical/ Tumori nraligni vezicali 67
Dereglili de urinarc 67
Dureri vezicale 68
Inflama[ia r,ezicii/ Catar vezical/ Cistiti 68
Nisill (calculi mici) vezicali 69
Parezevezicale 10
Spasnrc(crampe)vezicale 70
Succesein tratarea bolilor specifice f'emeilor 7l
Plante medicinale gi refete de casl 8l
Plante medicinale din farmacia Domnului
'Ireben -
89
Maria viafa ei 104
Denumiri uzuale ale plantelor medicinale 107
 38
39
40
4l
4l
42
Aa
,4^' Cuvf,nt inainte
42
+J
+J
44
45
46 Dragi cititori,
46 Avefi in fa6 dumneuvoastrd cezr mai rccentl cafie, din noun serie de
46 lucriirt ..SANATATE CU MARIA TREBEN", in czrre sunr descdse
A1

47 multe clintre suf-eringelespecifice f'emeii.

48 Este o edigie complet revizuit[ qi actutrlizati, cu multe adirugiri. Pe lAng[
50 sfaturi privind folosilea plantelor medicintrle in tratiuea difelitelor boli,
50 vegi gisi cAtevtrrecomandiui privind prevenilea imbolnirvirilor, cuno;tin1e
50 utile despre plurtele medicinale, relete de cas[, metode de ctilire a
50 rezistengeiorganismului etc. In cuprinsul ciulii af'ecEiunilesLlnt prezentate
50
52 in ordine alfabetic[, ceea ce v[ inlesneqte identificzu'ea bolii ctu'e vti
52 intereseazl. Sunt amintite apoi ciiteva dintre succesele cele mai impor-
52 tante de pAn[ acum obfinute in tratamentul bolilor specifice f'emeii.
53 La baza acestei c[r1i tru stat cuno$tinEele despre plantele medicinale,
<A
:rcumulate de cdtre Maria Treben de-a lungul intregii sale vie1i. Sunt
56
)t mai bine de 10 ani de cArrd autoaretra fost recunoscuti, pe plan mondial,
58 ca expertir in domeniul utiliz[rii plantelor rnedicinale - in fitoterapie!
58 Du mult mai multe date despre biografia domniei sale vegi girsi in
i de oricenaturf,) 59 ultirnul capit<ll al volumului de tafir!
60 Dorim s[ irnirgem atenlia insl cir, lrr apiuigia simptomelor de imbclln[vire,
:lviani 61
62 este indispensabil[ consultuerr neintfu'ziatira unui rnedic, pentrLrstabiliretr
64 corectii zr nnui dizrgnostic:.Fiuir acest diagnostic vit periclitaEi in mod
64 inutil sirntitatea.Infbrmali doctorul asupra intenliei dumneavclitstritde a
65 fblosi. in naftment, plante medicinale. Sunt dejn mulgi dintr:e ei cztre
66
cunosc ;i trpreciazd puterea tiimirduitoar€ a plantelor medicinale gi qtiu
67
67 cum trebuie ele folosite.
68 in incheiere vrem stl atragem atenlia asupra faptului cir, in cartea cle
68 I'agit,vzi este pusir la indemlin[ intreaga experieng[ a autozuei - acumulatir
69 cu multt-ruudir, rtibdare 5i diuuire - privind ef-ectelebenefice ale plantelor
10
10 asupra bolikrr specifice f'emeii.
7l $i vrem sd vir mai informirm cri sunt in curs de aparilie noi lucriu'i din
8l aceeaEiserie, despre multe alte domenii impor"tante,cale v[ vor fi, cu
89 sigulangl, de mult ajutor.
104 ,,Dolesc insir, mai pfesus de toate, s[ dovedesc oitmenilot nu numtti
107 puterea plantelor meclicinaleci, in plimul liind, atotputetnicia Creatorului,

7
 dispune
9i care poale oricAnd
in menactrnriasttr viala noastd" a niluror'iti-"u^iir disryrate boall'
de
de ea.La Er "euril"fiuo];gil"r.;r=*;
3;' D". Et depindes[ ne ddmiasc[' s[ ne
si la plantele din iariff;
il;ffi;-ii ,e #"rard"d.[ viapduprvoiasa!"
Maria Treben
nate oricind dispune
e disperatede boal[,
ne dlruiascI. s[ ne
Ja!"

Maria T?eben

,In fiecare atr, cind planificdm o

noul iegire pentru a culege coada
goricelului sau sundtoare,din poienige
sau de pe povirniguri curate, ini rlsar
in minte cuvintele ptrrintelui Sebastian
Kneipp, care atr[gea asdel atentia a-
supra marii puteri timlduitoare pe ca-
re o are, pentru fete gi femei, coada
goricelului: multe suferinte ar putea
evita unele femei, dac[ ar bea, mtrcar
din cdnd in cdnd, o ceaqc[ de ceai
de coada goricelului!
Dq mtr gindesc cAt de puFne femei
fac acest lucru gi, de fapt, cit de mult
ar putea profita!"

tu+:

Cunoqtinfe despre plantele medicinale
Recunoa$tereaplantelor medicinale
Cred cir fiectue dinue dumneavoasn'I, cale citigi acum aceastir cilIe, afi
fblosit, fie pentm a sc[pa m[car de guturai, fie pentrn a vi nata sogul
sau copilul, ceaiud medicinale. Dar poate cir nu ali cules niciodat[,
singurd, plantele.
Incelcagi s[ descoperiEisingur'[ aceastl minunatl fatmacie din E'[dina
Crezitclrului.Ve!.r ti de douir ori mai cAqtigatir.In primul rincl, micile
excursii in cirutarca plantelor titmlduitoale v[ vor rupe din l'Lltina tre-
burilor zilnice, v[ vor scoate din vArtejul qi stresul cotidian, v[ vor
incAnttr sufletul de culorile qi miresmele naturii, v[ vor destinde uupul.
In al doilea rlnd, vef descoperimarea bog[1ie de leacuri pe lingir care
t4i uecut, poilte de multe ori, fhr[ s[ qtili c[ mica plzurtri,pe carc chitu'
ali stlivit-o sub picioare, v-ar fi putut^sctipa de multe necazuri. Nu v[
fie tetrmir c[ nu v[ vegi descurca.Inhebafi localnicii, sffltuigi-vircu
persoanece tblosescin mod obiqnuitplantele,trpelalila ghizi specializzrgi
;i, ?ncetulcu incetul, veli $ti care slrnt locuile unde crc;te fiecarc plant[,
vegi invtiga cum aratir tiecine dintre ele. Numai aqa le vegi recunotu;te
singurir,veEidoblndi exper:ien1l, cunoqtingele dumneavoasuitse vor acu-
mula de lu o excursieh alta, qi vegi gti care sunt plantele medicinale
de care aveEinevoie in farmacitrcasei.
Dar cle ce trebuie s[ le cunoa$telia$a de bine, in amiinunEime'/ Sunt
ele cumvtr periculoasepenlru sitn[tate?Riscurilesunt fbarte ntici, existir
fbtu'te, fbiute puline specii care pot fi per:iculoase.Diu existit multe alte
plante, filalte asemlndt<liuecelor medicinale, qi care nu au puteri vin-
decittoue. Sau sunt chiar specii mre, ocrotite de lege. Deci, dozu ele,
plturtele, eu'avea de sut'erit de pe urrna nettiinEei noaste.
Agadar,invlgagi s[ recunoa;tefiplantelemeclicinale!
Recoltarea plantelor medicinale
Puterea curativit a plantelor proaspete, verzi, este net superioar[ celor
ce au lbst in prealabil uscAte, izu' in aceastit sttu'e le vegi gtisi pe
majodtatea din ele, de la sfArqitul lunii februarie pAn[ Ia sfArSit de
noiembrie. Cdnd iernile sunr mai bl0.nde,exist5. plante ce rlmfln in
continuar€verzi: pdtlagintr.ingust[,ptitlaginamrue Ei rostopnscit.
De regulir, recoltarea plantelor este bine sd fie ftlcutr in zile insorite,
nu nunrri penuu c[ plimbiirile sunt mai pllcute, dar proprieriuilecurarive
ale plantelormedicinalesllnt, pe o astfelde vreme,deosebitde puternice.
Trebuie s[ fi1i atenfi de unde le recoltagi,telenul pe ciue crcsc s[ f]e
cdt mai curat, ctt mai departede qoseleleintens circulate sau de insta-
lagiile indusriale care polueaz[ qi aerul lii solul.
Recoltalease fece prin tiierea plantei la o distanld de dou[ lirgimi de deget
de Ia supmfap solului. Nu se smulg nicioclati cu dddcin[ cu tor.
CAnd plec.4i la cules, cel mai pr:acticeste sti aveli un coq din nuiele
sau rtlchitii, oli pungi de h0rtie. Cele de plastic nu sunt rccomurdabile.
$i incl un sf'at culegeEicu mlsurd!
Este bine sir gtili c[ existir qi zone de rczewaEiinaturale, unde anumite
plante sunt protejate. Nu culegeEiniciodat[ din asemenealocui.
Rezervagiileau rolul si1 plstreze, tot pentru noi, oirmenii, acele creaEii
ale naturii ce sunt pe cale de dispruilie!
Pdstrarea plantelor medicinale
Este preferabil s[ culegegiplantele clt mai proaspete.De fiecare dat[,
din cantjtatea soAnsfl,o palte se va pune la plsurue, dupii ce, in
prealabil, a fost uscatl. Avegi grijl insit sti le recoltagi,aga cLtm v-am
sfTrtuit,clin locuri foarte curate, pentlu c[ e bine sir nu le spirlt4i inainte
de a Ie tlia mtirunt qi a le pune la uscat.
Ca sir le uscagi,presftragi-lepe coli mrui de hiirtie de impachetat sau
pe buc[1i de pflnzir, fbarte culate, gi ginegi-leintr.un loc mai intunecos,
lipsit de umezeal[.Dup[ ce sunt bine uscate,se pun in cutii de carton,
pungi de hArtie sau vase de sticlir de culoare inchisd. Nu se recomtrndl
cutiile din plastic sau tablir, nici borcaneleqi pungile din plastic.
Plantele, astf'elLrscategi pzlstr:ate,
se pot fblosi penuu ceaiud pe parcursul
unui an intreg. Cantitateardmasi de la un an la altul va fi inuebuinlat[
numtri penhu b[ile de plante.
O recomandareimportantil: in situalia in ctue reletele pentru diferite
uatamente, ceaiurile, esengeleprcpamte din plante, blile, nu au nici un
ef'ect,estecazul s[ solicitali sprijinul tnui radiestezist(persoanecalificate
c?ue,cu dispozitivesimple,nuiele,siirmeetc., pot determinaaqa-nurnitele
cAmpuri geopatice,acele zone de pe suplnfi4api.mflntului unde exist[
regelede radiagiidlun[totue slnltlgii omr"rlui).Cu ajutonrl ur]or asemeneA
speciali;ti evitagi s[ aveEi ptrtul sau mtrsa de lucru trgeztrtetocmai in
astfel de locuri.
Amestecarea gi utilizarea plantelor medicinale
Cdnd amestecagimai multe plante, fie pentru ceai, fie pentru bdi ori
esenfe,nu este necesars[ respectaEicu suictele anume cantitili prcscrise
sau anume combinagii, chiar atunci cAnd ele sunt destinate combaterii
unor boli dintre cele mai dif'erite.
Plantele medicinale nu se afl[ intr-o stare de concurenli reciprocd, deci
efectele lor nu se pot anihila cAnd sunt intrebuinfate mai multe la un
loc. Chiar qi cantitigile de ceai rccomandatenu sunt aqa de stricte,
deoarecerinichii necesiti un minimum de doi liri de lichide zilnic. Pe
de altd parle, consumul masiv de ceaiuri reprezintd cealalti exn'em[ pe
care trebuie s-o evitagi.
Plantele medicinale se utilizeaztr cu m[sur[.
Dacd punegi o cantitate mai mare de plante, intr-o ceagcl de ceai sau
inu-o baie, nu inseamnl c[ efectul lor va fi mai intens sau.mai rapid.
Mult mai important este ca sufletul, mintea dumneavoastrl,s[ perceapl
cu sensibilitate, sd inpleagl in profunzime acliunea plantelor noastre.
Trebuie s[ aveli incredere in puterile lor timdduitoare, sd nu v[ ldsali
prad[ preocupdrilorgi indoielilor de natur[ psihicd desprebolile in cauz[.
Ihtreaga ambiang[ sufleteasc[ este la fel de importanti penuu succesul
[atamentului, ca gi dozarea qi utilizarea corect[ a plantelor medicinale.
Orice indicalii cantitative din regetese refer[ numai Ia plantele in stare
uscatfl,cumptrr'atefie din fzumacii,fie din magazinespecializate(,,Plafar''
- n.f.).
Cine igi culege singur plantele sau iqi face rost de ele in stzueptoasplt[
va udliza, in locul dozelor rccomandatepentru plantele uscate o
lingw'i1a cu vdrf la o ceaqcf,de ceai -, o cantitate de plante verzi c6t
se poate cuprinde inue degeteleunei singure miini. Plantele, dac[ sunt
proaspete,au ef'ectemai putemice decdt cele uscate.
Nu u'e imporurng{nici dacd avegi mOini mai mari gi vegi cuprinde intre
degete o cantitate mai mare de plante penfiu un ceai. Ceea ce conte'azd,
ceea ce are valoare,este.modul de preparareqi folosire.
Relinegi,infuzia nu insetrmn[ s[ laqi ceaiul s[ dea intr-un clocot, ci s[
torni ap[ clocotitd peste plante, aldel ele igi vor pierde multe din
substangelevindecltoare - aga-numiteleprincipii active - pe care le
conlin.
B[ile de plnnte trebuie fbcute in inclperi incilzite, fdrd curent, iru apa
s[ fie cAt mai figrbinte, ca organismuls[ transpiredin abundengti.Numai
aqa ef'ectul lor va fi puternic] iar rezultatut vi fi cel scontat.
Regrili pentru prevenirea
imbolnlvirilor
Din ptrcate, degi mai togi dintre noi ne imbolndvim, suferim sau avem
o afecgiunecronicl ce ne itmtrregteziLele,e suficient sd avem o perioadd
d9 ti-p mai bun[, cAnd suntem sdn[toqi, gi zicem, cu inconqtiengi,in
sinea noastrd: ,Am rezistat!"
Este o gregealflimens[, ce ne poate costa scump. Organismul este dotat,
de la nag{ere,cu un sistem natural de aplrare imponiva imboln[virilor,
sistemul imuniuu'. Numai c[ nici acest sistem nu poate aplra un orga-
nism sllbit, suprasolicitat,nealimentatcum trebuie,'stresatin permanenll,
nedormit.,qi extenuat!
Acei dinu'e noi care-qi inchipuie cd au o ,,sdndtatede fiet'', gi-o vor
avea tuff'el pdnl la sflrgitul vielii, ftrr[ s{-gi ingrijeascl'gi str-giprotejeze
organismul de toate agresiunile, de orice naturtr, se ingeald amamic gi-gi
rigc[ propria lor existen$!
Sfinltatea este un dar minunat, dar ca s-o menginemtrebuie str ne cdlim
organismul, s[ ducem o vial[ cumpdtati, s[ nu facem excese,s[ profitim
de darurile natudi, nu sf, ne batem joc de ele! -se
S-ar putea ca toate cele de mai sus s[ vi par[ exagerate,gi greu
de realizat Deci noi nu putem dec0t s[ v[ dtrm cAteva sfaturi. Iar
dumneavoasu'[veli hot{ri dac[ s[n[tatea este sau iu cea mai de prel
avugie a omului!
Cilirea organismului
Deosebit ds importante pentru sdntrtatesunt ,,blile" de lumind, aer gi
aptr.
Cu ajutorul lor, organismul se clleqte - qi devine mai putin vulnerabil
fap de toate imboln[virile posibile.
O pondere major[ revine apei reci, cea care stimuleaz[ activitatea inimii
qi zr sistemului circulator; ea are efect benefic asupracirculaliei sAngelui,
in special in vasele superficiale. Trebuie respecur-te ins[ cdteva reguli:
a) Corpul trebuie s[ fie cald inainte de a se folosi apa rece. De aceea,
dimineaga,spllali-vl imediat ce-a1i iegit din cildura patului. Seara este
 bine s[ te incilze;ti ltlcind o plimbare sau o gedinp de gimnastic[
adecvat[:
b) Ctunerade baie trebuie s[ fie bine incilzitI. Geamul (dact1exist[)
vtr sta inchis pentt! a nu se producecur€nt. Dup[ aplictueaapei reci.
corpul uebuie rapid inctilzit, pentru a-gi rec[pirta temperaturanormalfl.
Ideal este sir poEi trece intr-un pat pr€incllzit;
c) $i utilizalea modalitlgilor de c[lile uebuie fEcutir f'dni exagemre,
deoarccecotpul se va obignui cu acestestimulenteqi nu vtr mai reacfiona
cr.rrespunzltor.
- Deci, este bine s[ trlternaEipermanenrprocedeele
6i s[ Ie aplicagi de la
ctz la caz.
Penuu ptevenilea imbcllnlvirilor exist[ o regul[ f'undamentnll:mult trer
cuat!
Baia brafelor
Vom cufunda runbele brap infi-un lzrvoal plin cu apir rece, care sd ne
ajung[, daci indoim coatele,pdnl la umeri. La cuf'undire, vom numtira
rar', de la 20 la 30, trpoi vom scoate brageledin ap[, le vom scutura
fdl[ stl ne Stelgemgi le vom pendula pAn[ cdnd se usuc5..Vom imbr[ca
apoi repede pijamaua gi ne vom bdga itu in pat.
Senzagiade prospelime pe care o resimlim se transmite inimii,
pentfu cafe apa rece este un teconfortant.F[cand acest lucru zilnic,
nu se tealizeazil dotrr o clrlire a corpului, ci vom avea ;i somnul
liniltit, plofund.
Spllirile cu api rece
Aceste spirliu'i, incepute dimineafa qi apoi aplicate incir o datr-rseala,
inainte de culcare,constituiebaza cfllirii organismuluinostru.
Se cleeaz[ astf'el un sistem de protecgiesigur f{[ de rlceli, fiqir de
schimbflr'ilemeteorclogicegi posibilele stfui grtptrle.
- organism.
Spirlf ile cu apti rcce uebuie fEcute cu o ciupti sau clr un burete,
incepflnd de jos, de la piciorul drept, dupir ciue urmeazir,la rflncl, stlLrgul,
abdomenul, bragele,spatele gi, in mod special, zonir inimii. frrclcedr"rra
de spirlare cu ap[ rcce trcbuie s[ decuig[ repecle. Dou zona inimii
poate ti masat[ de douir-trei ori, prin migctiri circulare. Uscarea se firce
cu un prosop cAt^mni asplu, efectul fiind inctilzirea pldcr"rrdryi rapidl a
intregului colp. In acest m<ld, vegi avea mflinile pi piciotuele calde,
indif-erent de irnotimp, ceea ce va conferi un echilibru termic stzrbil
organismului. Repetflndprocedeul qi seua, vegi avea un somn prof'und
qi odihnitor'.
Alergarea prin roui
Cine dispune de o grldinir, cu pol'liuni de iarbfl (peluze), este bine
ca, mai ales in luna mai, s[ alerge desculgprin iarba umezitd de
routr diminegii. Luna mai este optim[ pentru Lrn atare exerciliu, de-
oarecesoarele,incdlzind deja solul, transformfuilece au loc in pflmdnt
infiuengeaz[ benefic sdn[tatea plin acest contact clirect, irrtim. Aler.-
gil'ea prin rou[ stimuletrzdatit circulalia sangvin[ perifer:ic[, cAt gi
stalea de bine a intregului organism.in- timpuf alergfuii, ciue clureazti
lO-I2 minute, ginuta corpului va fi dreapt[, iar respiraEiaprofundd.
CAnd venigi in cas[, spilagi-vircu ap[ cildugir pe picioare pi incllpf-
vi. cu nigte gosete mai gloase. In afara f'aptului ci intreg sistemul
circulator este activat, posibilitateaca sd mai avegipicioarele reci este
exclusir, iar organismul v[ va fi mult mai pulin expus rlcelilor oca-
zionale.
$i nu este pulin lucru ftrptul c[, incepflnd astfbl ziua, in trer cutat,
sclldat in blflnda clldurzi it lazelor soarelui de dimineaEii,inffe clum-
neavoirsfir qi natur[ se infiripit o legltur'[ sl?ntir, am putea zice, de
dumnezeiascir puritate, apropiindu-v[ sufleteqtede imensitateacelurilor.
$i aceasuilegltur[ va dlinui pesteani, asigurindu-v[un echilibru psihic,
Lln tonus deosebit, ce nll vi-l vegi pierde niciodatl.
Mersul prin zilpadil
Dimineala, imbrlcat clt mai clldu'os, se aleug[ desculgprin zitpadzr
prcasplt c[zut[. Acest lucnr este rccomandabil,in special, persoanelor
deja suficient de cdlite gi care, in lunile de viui"r,au alergat desculle
pdn routi. Important este, rnai ales, s[ alergi zdravfln, astt-elincat szli
p[strezi intactd cildura corpului. Inilial, nu hebuie s[ rdm0.imai mult
de un minut pe z[pad[, apo! poli alerga p6n[ la trei rninute, fhrd a
dep[qi insii aceiustirduratfr. In timpul alergfrilor se respir'[ cu gura
inchis[, trirgflnd aerul pe nas, gi dAndu-l aftul pe gur[. Ru:itatea, prc)s-
pefimea acestLlitrer dg itunir au un efect recotrfofiirnt asupru intregului
Reintos in casir, facegi o btrie la picioare cu trpl clldup qi punegi-vZt
nigte losete gloase.
Mersul pe loc in api (,,cilcatul apei")
lntr-o apir, trl cdrci nivel trebuie sd treac[ de jumltatea gleznei, vom
fhce paSi pe loc, scolAnd, p" rtnd, fiecare picior, complet, din apit
(,,pasul berzei",,,cllctrtul apei").
Iarna vom utiliza cada, dar vara e bine s[ clutdm o apd curg[toare,
curat[, pentru o atarc procedur[.
Trebuie fdcut zilnic exercigiul,durata lui putAnd s[ fie qi numai de un
minut Dup[ baie nu vtr gtergeli pe picioare; tr[gegi-v[ repede nigte
ciorapi clldurogi.
Afecfiuni, suferinfe Si boli specifice
femeilor
(sau int6lnite mai frecvent la ele)
$i tratamentul lor cu plante
medicinale

in capitolul de fap vom incerca s[ v[ prezentdm marea majoritate a

suferingelorce afecteazdin mod deosebit femeile.
Bineinples c[ existl o categorie de boli ce nu se manif'esti decdt la
sexul feminin: cele localizate la nivelul organelor genihle, exteme gi
interne, afecfunile vezicii urinare, ale sAnilor qi toati gama de tulburfui
creatd de ciclul mensuual, sarcin[, menopauz[.
Dar existtl gi o serie de alte afecliuni, pe ciu€ le fac pi bdrbagii gi
copiii, dzu'caue sunt mult mai frecventela sexul feminin. Declitn$ar€a
lor pref'erengial[se pile cir este legatl de inn'eaga activitate hormonall
specifictr femeii, de paticularitigile ei neuroendoct'ine,de poten$alul
psihic-emogional.
Am incercat sd clasificlm toate aceste suferinp, dezechilibre, maladii,
in cinci categorii mari, in funcgie de specificul lor sau de grupele de
orgzrnepe care le afecteaz[. In cadruf fiec[rei categodi, inseranea9i
descrierea bolilor este alfabeticd, fiind urmatd de tratamentul fito-
tempeutic trdecvat.
Iat:I cue sunt cele cinci categorii:
A. Boli catacteristice
B. Suferinfe legate de ciclul mensnual
C. At'ecgiuniale sAnilor
D. Imboln[viri ale organelor genitale
E. Maladii specifice vezicii udnare
O dovadl concretd a calit[gilor terapeuticeale plantelor medicinale vegi
g[si in capitolul urmdtor, Succesein vindecarea bolilor de femei cu
ajutorul plantelor medicinale.

A. Boli caracteristice
Amenoree
Oprirea, incelarca menstruagiei,dupl ce, anterior, ciclurile menstnrife tru
deqrrs gu regulzuitate,poate fi normal[, fiziologic5. sall provocatl, pnto-
logic[. In timpul sarcinii, uneori in timpul allptdrii, in mod compensator
(in ,,interesulorganismului"femeii, pentru a nu-l sltibi pi mai true), in
cursul unei boli lungi, ui foarte glave. chiar ;i in convalescenface
unneazir, in cttz de subalirnentafiesa.uinfometare total[ (inanigie) dupit
un toc neryori putemic,^ [a menclpauztl,in toate cazuile enLlmerate
amenoreeneste nomalir. In irfecliuni ale apilatului genital, apiuute dupti
radioterapie.in deregliiri rniLjorehormonale,amenoleerreste ptrtologicit,
anormall. Noi v[ r'ecomturd[mo cur[ complet[ de muqegel,in cAz cir,
deqi aqi nriscut qi nu mai al[praEi,degi sunte]i s[n[toas[, deEi mLncagi
bine, deqi, dacir agi zrvut un loc nervos v-aEi tratat qi nu exist[ nici o
ulmrue neplircut[, totuqi sut'erigide zunenoree.
Ccai de muqefel
Din flori protrspirtculese.pe rimp insorit (sau uscate),opflri1io lingur:iE[
plinti-ochi cu 250 grame de apziclocotitit,Ii.sagiceaiul sir infbzezepufin
gi strecuragi-l.Beli cam Lln liuu pe zi, cald.
Baia general6 cu muqelel
Opiuigi patru pumni de flori de mugepl, Iirsagi-lesd trag[ cam o jumiitate
de or[ (le puneli in doi iitri cle apti clocotit[) ;i strecuraliinfuzia. Irlorile
punef-le infi.un sirculegcurat de pinzit, inchis bine la gurd. Totul se
amestec[ in apa de baie, pe ciu€ e bine s-o tacegi,c2it mai fierbinte,
seara. Apa sir nu v[ ueacl de zontr inimii, in camera de baie sir fie
cald, cAnd iegili din cadir illbrdczrli-vir direct cu un halar gros, puneli-vir
ciorapi groqi in picioale qi intrali in par. Dupd ce r'anspirtrli bine,
schimbagi-vricu o pijama goas[. ciilduroasir.
Conrprcsc cu rnuEefel
Ttuntrgio ctmd de lapte in clocot pesreo lingurd vArf'uitirde mr-r;e!el,
l[strgi totul sti stea pulin, strecura$-l qi facef comprese calde car.e le
quneli pe regiuneapelvianii. Deasuprapuneli o pAnz[ Llscat-i-r, incirlzitfl.
Cind complesas-zrrircir, inmuiagi-o-clin'nou-inldptele cu mule1el,cald.
Pernd cu rnuqefel
FaceEiun slculef, umplegi-lcr.rflori, coaseli-ila gr.rr[,incirlziEi-lir] cLrptor
salr pe sobti, qi flnegi-l pe pintec, cAt mai cald.
Anemie
Scziderca,sub valorile normale, fie a numflrului de globule rogii, fie zr
cantitirfii.de hemoglobinl din ele, fie tr amAnclorutu, iste cunoscr"rtti sub
numele de anemie.In funcgiede cauzelece cletermin[ acettstrimicgor.are,
exist[ mai multe tipuri de anemii. De exemplu, cloroza - cuioarea
verzuie a pielii,
.*p[rud la tinerelefete gi care e insoEitlicle o reclucerea
frerulur ln hematii, fenomenin generalinexplicabil- este consecinEaunor:
r:egimud de slxbit exagerate,ce coincid cu cregterearapicl[ ain pfrioaJa
pubert[gii qi insnlarea mensuuafiei. Existancl aceastl carenld ,r" nei
cloroza este considerat[ ca o fbrm[ apafte a anemiei feriprive - ,-.-in
prin lipsd de fier.
Existir divese cauze..cepot generaanemii: piercleri continue cle sdnge
(hemoroizi,hemoragii,ulcert4ii); carcnlain fier; lipsa cle vitaminti Biz;
deficienge in activitate?rmriduvei osoise; anomalii ereclitue etc. prin
reducereanumfuului de globule roqii este ingr[dit tr-anspoftulnormtrl trl
oxigenului de cine sAnge,qultg olgane din corpul otien.sc fiincl pu-
ternic at'ectzrtede lipsa acestllia.Anemia se manifestii prin paloareafe1ei,
insomnie,irascibilitate,obosealti,acceler-ruea pulsului Ei tr'respir:aEiei.'in
cazul anemiei pernicioaseapal' Ei tulburhri ale-sistemuluinervo,s.tjatorit[
de$adflrii .sangelui,la unele tipuri ale maladiei poate apflrea icrerul sau
mirrirea splinei.
Tratamentul depinde de tbrma bolii.
ln.cazul. hemoragiiloracute, fl'trnsfuziacle sdngeeste mijlocul cel mai
indicat.gi s.igur.Anrnci cirnclpierclerilecle sAngJdurcaziro perioaclirmai
lungir.de timp, trebuie inlirttuauiin primul rflid cauza c" i.-r, genemt.
Deosebit de utiki este o alimentalie bogard in fier
;;i vitariirra c,
constAnddin organe(i{mir, rinichi), drojcliecle bere, spanac,p[sat, caise
;;i piersici usczrte.La fel de importante ,suntevitarca efbr-turilbrfizice gi
somnul prclungit, rcconfbrtrnt.
Urzici
fdn f-agtyl cir vrzica congine substanfe ce contribuie la formiu'ea
-terapia
hemoglobinei,este deosebit de utild in anemiilor. o lingurigl
vxrtbitir cu tiunze de urzici este suficientd pintru o cealcir cle ceii; ie
op[regte cu trp[ fierbinte, se lasti ,,sti fi'ag[" circa o jumtitate cle minut,
se sh'ecoiu'it,dupir cile se bea cu inghilittu'i mici. se recomand[ pAnl
Ia patlu clrri de ceai, zilnic
Crefigoari
se foloseqte_ o linguri![ plinl-virf cu creliqoar[ la o ceagc[ de ceai, se
toamd ap[ fierbinte peste ea Ei se lastr sri ,steao jumxtate cle minut. Se
strecoarti qi se beau, cu inghifturi mici, p0n[ la nei cirri de ceai pe
zI.
TuriEi mare
Se ia tot o lingurip plin[-ochi din planta mdrungiti, se optueqtecu apl
tjerbinte gi se lasal s[ stea o jumdtate de minut. Se strecoa'{, apoi se
consumzi.zilnic. dou[ clni de ceai.
Mic bitter suedez
impreund cu ceaiurile menlionatese bea, zilnic, c0te o lingurili de bitter
suedez,amestec0nd-ocu o jumltate de canl din ceaiul pe cffe il folosigi
in ziua respectiv[. Iar jum[tatea asta de cand se imparte gi ea in doud
po4ii egale: una se bea inainte de micul dejun, iar cealaltd duptr.
Avort imingnt, vezi Prevenirea pierderii sarcinii
Avort SpOntan 7 vezi Prevenireapierderii sarcinii
Carenfa .fierului, vezi Lipsa fierului
Expulzarea mai u$oari x placentei, veziSarcintr
Flebiti / Inflamafia venelor
Este localizati in special la membrele inf'erioare gi se poate complica
prin coagularea s6ngelui la nivelul po4iunii inflamate (u'omboflebitl).
Apare in cirrsul unor inf'ecgii sau dac[ exist[ varice.
Podbal
Se spal[ f'runzele de podbal proasp[t culese qi se suivesc cu sucitorul
de aluat pe o plangetdde bucltdrie. Terciul obfnut se amestec[ cu fiiqcfl
proasplt{, iar pasta rezultati se intinde, in strat subgire, pe venele in-
flamate. Zonele astfel unse se panseazdcu o tag[ curat[.
9agul popii
Inn'-o gileati de cinci liri de zrp[ rece se pun la inmuiat dou[ mAini
pline de caEul popii qi se las[ 12 ore. Apoi, a doua zi, amestecul'se
incdlzeqte gi se strecoar'fl.Cu lichidul acestase fac bli, ce vor dura 20
de minute, la brale qi la picioare.
Alifie de gilbenele
Un remediu bun impotriva inflamagiilor venelor este alifia de gllbenele.
Se incing, Ttt:o _ggaie,250 grame de untur[ curard de porc gi se presartr
in ea o mdnd plind de gtrlbenele (frtrnze, flori Ei tulplnD.-Se afteapttr
s[ se ridicq spum] se mestec[ bine gi se ia tigaia de^pr foc. 56 prine
un capac gi este llsati sd se rtrceascl peste noapte. Iii ziua urmtrtbare
ry mai incdlzeqte pugin vasul, conginutul se paseazdprintr-o parrzdcurat[
de in, se storc frunzele, florile gi tulpinile, iar alifia asfel- obginuttr se
ptrstreaz[ in borcane cu capac.
Comprese cu mic bitter suedez
Dupd ungerea zonei afectate cu alifie de gdlbenele, po4iunea respectivl
este tamponati gi acoperittr, cu o bucattr de vattr, suficient de male,
imbibatd in bitter suedez. Peste ea se mal pune un strat de vatd uscattr
$i apoi o folie de plastic. Se fixeazl compresa cu o faEtr curatd gi se
line maximum paou orc
Fortifierea fibrelor uterine
Crefigoarl
Se ia o lingur'[ plinl-ochi de plante gi se opdre$re cu 250 gr-ame de
apd clocotitd, se lastr s[ stea pufin, se strecoar[ gi se beau, zilnic,
incepdnd din luna a III-a de sarcin[, una-dou[ cdni de ceai.
HemOragii dupi nagtere, veziMetroragiipost-partum
Inflamafia venelor, vezi Flebiti
Liuzie, vezi Nagtere
Lipsa fierului / Carenfa tierului
Lipsa - carenla - fierului in sflnge apare fie ca unnare a unui regim
alimentat dezechilibrat, fie datoritd faptului ctr nu este bine absorbit,
metabolismul nostru fiind deficitar, fle, in fine, pentru c[ organismul,
degi absoarbesuficient fier nu-l ud.lizeazd, cum trebuie.
Urzictr
Ceaiul pregdtit din frunze proaspetede urzici ajuti la cre$tereacantiullii
de fier din organism. Se opfuegte o mAn[ de frunze proa.spetecu o
ceaqcl de ap[ clocotiti, se las[ o jumltate de minut la infuzat, se
snecoar[ gi se bea cu inghigituri mici. Se vor consuma dou[ p0nli la
trei cini de ceai, repar{zate pe toati durata zilei.
M0ncirimi vaginale
Spdlituri vaginale cu infrzic de coada goricelului
Se pun dou[ lingurile vArt'uitede pltrnte in 500 grame de apti proasplt
fitud, se las[ sX tragzi,se shecoar[ qi se lasd s[ se r[ceascir pugin. Cu
inf'uzia czlld4ir se fac spirllturi, cu iligatorul qi canula vaginalir,$i exteme
gi in interioml vaginului.
Bii de gezut cu coada goricelului
Se lasir la macerat, peste noapte, 100 grame de plante inn'egi, uscate,
in pahu liu:i de ipd rece; a doua zi se incdlze$temaceratul,se strecoar'[
pi se toan[ in apa din cad[. Rinichii bolnavei trebuie s[ fie acoperili
de apa caldl. Baia du'eazd,20 de minute. CXnd ieqili din cadir nu vir
qtergeEicLr prosopul, ci imbldcafi un halat Eos de baie gi str4i apa in
pat, timp de o orl, ca sii nanspirali.
Menopauzd I Climacteriu / V6rst5 critici
VArsurcriticd a f'emeii (climacteriul) se instaleazd.,\n mod normal, inue
cel de-al 45-lea qi cel de-al 50-lea an de viagi. Ovulagiaregulathince-
teaz[ neptat ;i, odat[ cu ea. $i menstruafia.
Deseori apar, chiar inainte de disparigiamenstruafiei,per-tubtiri specifice.
Acestea se datoreaz[ incetirii activitdlii oviuelor, ceea ce rue ca urmale
absengahormonilor feminini estrogeni.Organismul trebuie s[ se obiqnu-
ittsc[, mai intAi, cu o atrue situagie.Femeile se plflng, la menopauz[,
de tulbr.rrirriale ritmului cardiac, hipertonie, tulbur[ri de somn, de pre-
siune a s0ngeluiin cap, de indispozigiictu'educ deseorila irascibilitate,
descurajare,crrzede lacrimi qi depresiuninemotivate,buf'eui de cXldurd
Lu'mat€de transpiragii,arneEeli,cefhlee. Toate sunt rnodificflri ale stdrii
de spirit duor:ate lipsei hormonilor, care ins[, h€ptat, sunt dep[Eite.
Virsta critic{ este o cotiturd importzrnti in viafa unei f'emei. Recoman-
ddm cirteva.piantedin faumaciaDomnuiui ctue vL vor ajuttr s[ fieceli
mai ugor prin aceastflperioad[ de t'anzigie.
Cre[igoari
Pentru o cealcir de ceai se opfu'eiiteo linguril[ cu virf de creEigoarir
cu o canl de apfi clocotitir, se lasl sX tragl jumltate de minut, se
strecouti. Se beau, inghilitur[ cu inghi$tur[, plinl la trei ce$ti de ceai
pe zi.
Traista ciobanului
In perioada vArstei critice se r€comandXo curi regulati cu ceai de
traista ciobanului. Timp de patru siptimflni veli bea cAte dou[ ceaiud,
leprulizate in mod egal de-a lungul unei zile. Pentru fiecare canit se
opiueqte o lingurili plinir-ochi de plante mdrungitecu apir clocc'rtitit,se
lasti o jirm[tate de minut sil infuzeze qi se strecou'[. Se face apoi
pauzd de fiei slptdmAni, dupd care se incepe din nou cum de pa
s[ptdmlni.
Vffsc
Se lasf la inmuiat, timp de 12 orc, ?nu-o ceagc[cu trpirrece, o lin
cu vflrf de vAsc.Apoi amesteculse incllzeEteEi se snecotuii.Pe du
unei zile se pot bea p0nir la nei c[ni de ceai. Este indicat a se
cantitatea zilnic[ intr-un termos.
Coada goricelului
Se optireqteo linguriE[ vflrtuiti de coada qoricelului cu o ceagc[ de
clocotitii, se ltrsf, s[ stea o jumtitate de minut, se suecoard ;i se be
pe durata zilei, dou[ pflnti la uei clni de ceai astfel preparat.
Baie de qezut cu coada qoricelului
Se recomandl, o datir pe sdptlmAnfl,o baie de Eezutcu coada goricelu
Se lasl la inmuiat, timp de 12 orc, 100 grame de coada qoricelu
intr.o gileatir cu cinci litri de ap[ lece. Se incilzegte apoi
le 2O
se strecou'ti qi se adtrugtiin apa din cadir. Druata btrii este de
minute. Cflnd ieqim din ap[ nu ne vom gtetge cu prosopul, ci vr
imbrdca un halat de prosop gros qi ne vom blga in pat, pentru
harlspirabine, timp de o or[.
Amestec de ccaiuri
Amestecul se preput din 25 gl'ame de floli de aurricfl,50 grame
rldlcini de valerian[ (odolean),25 grame lichen de Islanda, 25
de r"oiniEi,25 grame de coada qoricelului qi 25 grame de salvie. Se
o lingurili plin[-ochi din amestec, se opfuegte cll o cea$cir de a
clocotiti. se las[ s[ trag[ o jumfltate de minut, se sfiecoar'l ;i se
cu inghiEituri mici, diminez4a,pe stomacul gol.
Metroragii post-partum / Hemoragii dupi na$te
VAsc
Cetriul se face cloar prin rnaceriu'elzr rece. Se pune o linguriEl
nti-ochi de plzrnte in 250 grame de apti rece, se lasti sii stea o noa
intreagir, dimineapr.se incirlzegtepulin pi se strecoar'[.Se beau do
ceaiuri pe zi. Tcltrt[ cantitatea se pregtiteqte o dat[ 6i se line intr-
temos, pe cil:e l-am clirtit, in pretrlabil, cu ap[ fierbinte, ca stl
cald.
Nagterea gi dificultiitile ei
NaEterea normall sau la tennen este un proces fiziologic declanEat la
finele celor noud luni de sarcintr, in urma chuia fdtul este expulzat
natural, fhr[ complicagii. Dar ea poate fi gi patologicl (avAnd complicalii
ce privesc atit copilul cAt gi mama), poate fi prematurd (inainte de
termen, in lunile a Vtr-a, a VIII-a, a D(-a), spontanl (aproape ftrrl
dureri, ,cflt ai clipi din @hi"), ori provocatl (de duratd, cu declangarea
connac$ilor gi a dilat{rii c[ilor de naEteremedicamentos, ori prin apli-
carea forcepsului sau prin cezariand),unicd (un singur copil) sau multipl[
(gemeni). Actul naEterii are patnr perioade succesive:'dilatareacdilor de
na;tere, expulzarea fdtului, expulzarea placentei, primele ore ale lduziei.
Existd citeva plante ce sunt deosebit de bune in difrcultigile ivite in
timpul nagterii.
Drtrgaictr
Apreciatd inc[ din wemuri strlvechi, de femeile cu afecfuni uterine, ea
era utilizati intr-un mod foarte interesant in timpul naqterii: tot patul
femeii ce urma s[ nasctr era acoperit cu un strat de plante, pentru a-i
uqura durerile. $i se pare c[ uleiurile volatile degajatede dr[gaicl ajutau.
Recomandtrm,in caz de dureri foarte mari, sd se bea ceaiuri cildute,
in reprize mici, doutr-trei inghifturi, intre contraclii. Se opfu'egte o
lingurip v0rfuittr cu plante cu o cantr de ap6, se lasd s[ tragd un minut,
se strecoarl.
Mic bitter suedez
Utilizdrile lui sunt multiple. Nagtereava dura puFn, deci durerile lor
vor fi mai mici, dilatarea se va face rapid, expulzia va fr uquratd, dac[,
in ultimele 14 zile de sarcind, se ia, dimineala gi seara, o lingur[ de
bitter. Placenta este expulzatd ftrrtr dureri dac[ se d[ lluzei, o dattr la
dou[ ore, o linguril[ plin[ de bitter (bineinleles, pdn[ este eliminat[).
Dacd apar dureri postnatale sd i se dea mamei, trei zile la rAnd,
dimineala, pe stomacul gol, o lingurtr plind de bitter in vin rogu, dup[
o jumdtate de ord sd fac[ o plimbare scurttr, apoi s[ m[nAnce odce
numai lapte nu. Dac[ apar inflamalii la venirea laptelui, ele sunt inde-
ptt'tate rapid prin aplicarea de compresecu mic bitter suedez. Bitterul
s:eia diluat, in ceai de plante sau trp[ (dac[ nu exist{ alte indicagii), o
lingurd la o jum[tate de can[ sau o lingurild inff-un sfert de ceagc[.
Este bine s[ fie luat inainte gi dup[ mese,jumltate-jum[tate. Compresa
se face dintr-o bucat[ de vattr, de celuloztr sau o c6rp[ de in curat[,
mfuimea ei este in funclie de zona pe care trebuie s[ o acopere' pe ea
se picur[ foarte pugin biiter gi se lastr pe locul bolnav, ca s[ aib[ efect,
inG dou[ gi patru bre. Dacd e'ca, bine suportattrpoarc q $nut5 9i o-n9ap1e
intreagd. Eite- obligatoriu ins[ inainte, locul s[ fie uns cu alifie de
gllbenele.
Alifie de gtrlbenele
Se incing 500 grame de unturd curattr de porc, se pun in ea cdnd
patnr mlini pline de gllbenele (flori, frunze gi tulpini) ttriate mdrunt,
amestecdbine gi dupd ce totul a fdcut spumd, se ia vasul de pe I
se acoper[ gi se las[ s[ se rdceasctr pdnd a doua zi. Dimineap
inctrlzeqte pufn conginunrl ca s[ curgl ugor, se trece printr-o pdnzl
tifon curat, se storc bine plantele rlmase in p0nzd gi alifia se pune
borcane curate, inchise ermetic.
Prevenirea generali a bolilor de femei
Organismul femeii are o activitate hormonaltr deosebit de r
dublattr de o componentd psihic[ particular[ specificd ,sexului
fapt ce genereazd,de multe ori, o sensibilitate mult mai marb fap
imboln[viri, de factorii externi, de stres. Ceaiurile de mai jos aduc
echilibru, un plus de sdnltate, naturale.
Crefigoartr
Planta este cunoscutil de foarte mult timp pentu puterile ei ti.mldui
in multe boli specifice femeilor. De aceea este bine s[ fie f
preventiv. Se pune o lingurila plin[-ochi de plante intr-o cand cu
clocotittr, se las[ o jumdtate de minut $i se sfrecoar[. Pe durata
zile se beau doul pdnl la patru ce$ti de ceai.
Urzictr moarti
Se optrregte o lingurild cu vf,rf de urzictr moarttr, alb[ sau galben[,
o cantr de ap[ clocotittr, se lasd s[ stea o jumdtate de minut qi
strecoar[. Pe durata unei zile se beau, inghifturd cu inghigitur[, d
ceqti de ceai.
Prevenirea pierderii sarcinii (a avortului sponta
sau iminent)
Trebuie fdcuttr o deosebireintre avornrl spontan, dar accidental 9i,
general, izolat, qi avorturile iminente, succesive sau repetat€' c
numeroaseprobleme, in special legate de prevenirea, evolugia qi
mennrl lor.
Spre deosebirede cel provocat, avortul spontaneste,dac[ se poat€-st
aga, un fel de na$tere normal6, dar !a o vArstd anormalfl a embrion
sau fdtului. El deiurge de obicei fId prrcbleme,hemoragia,infeclia
alte accidente legate de pierderea sarcinii fiind foarte rare.
Semnele ce indic[ existenla pericolului de a pierde sarcina sunt:
sAnserfi-
sAngerfui, uneori
uneori aDroaDe seamtr.fEr[
neblsate in seamtr,
nebngate fdr[ dureri, sAngelef
dureri. sAngele
lproape
ro$u sau negru, gi care se repet{ dureri sub formtr de crampe uq<
ori dureri in zona galelor (lombar[); contracgii repetate ce anunti,
obicei, inceputr-rltrvortului; iar cind sAngerareaeste abundentt"t,fiecvenp
;i intensitatea duterilor crescutir, avorlul s-a ptodus.
Femeile gravide, ce au piexlut deja o sarcinri, oti au primele douir
categorii de simptome, este bine sit utilizeze ceaiurile de mai jos. In
momentul cirnd incep sir se declan$ezecontracfiile, tratarnentele pe carc
vi le recomandlm pot fi inutile.
CrcIigoard
Pentru tr preveni pierderca stucinii, femeia gravidd ar trebui sir bea, dupti
luna ar treia, ceai de creEigoarti.Se opflreqteo lingutigir cu viirf de plaurte
cu c) cana"rde itpir clocotitir, se lasir la infuzat o jum[tate de minut gi
se str€coiu'it. Se vor bea zilnic pafiu ce$ti de ceai.
Fag
Lirstarii tineri de firg itu o acliune beneficti, de prevenire a avortului,
dacit sunt fblosili o perioadir mai indelungat[. Se tierbe o miinir de
irfufuri de fir-rnzetinele, proaspirtculese, intr-o jumirtate de litnr de lapte.
In tierturtr suecurati"rse amestecir un girlbenug de ou ;i compozigia se
leagl cu un sos de fitinii, asrf'elincAt se obEine o supri. Timp de cirtevtr
slptitmiini sau, fiLrir nici o rctinere, chiar qi ciiteva luni, se poate mAnca
o porlie de supir la cin[.
Cimbnr
Pentrn o cearrscti de cetri se optireqte o lingurigir cu vArf de cimbru cu
apd clocotit[, se lash o jumiuate de minr.rt sI tla-u[. se su'ecotu'[. Se
beau, inghiEiturir cu inghigiturir, cdte douir cirni pe zi.
Amestcc dc ccaiuri
Se runestecticregigoarirgi coada ,soriceh,rluiin cturtiti4i egale. Se opiueqte
o linguritir virtuitti clin acest umestec de plante cu o cealcir de apti
clocotitir, se lasl o jtrmritate de minut sir stea 5i se strecoarir. Se beau,
inghiliturzi cu inghilituri, douir pAnir la trei ciini pe zL.
Primenirea sAngelui/ Regenerareasdngelui
Majoritateu suf'erinlel<x'noastre se dat<u'escqi ttrptului cir in siurge se
acurnulenzt-rcantitfli mari de substangeacide, impuritrili, reziduur:i, iar
el nLr le poate ,,tclpi"! O^ cr,u'ri cu dor"rir-ttei ceaiuri, a;;a cLurr vzi
recomandirm, thce minuni. In plus, globulele imbiitrAnite vor t'i inlo-
cuite clr irltele noi, abia f'ot'mate, tinere, cLlr:rte, ceea ce e tbarte
impoltant pentru sdnritate.
[Irzicd
Uueori sr.rbestimiitflin privinEn puterilor ei tiuni'rduitoare,trzictr itjut[ nu
numai la cur[firea slngelui, dzu' ;ii Ia regenerarca lui. Infuzia se pregir-
26
tegte op[rind, pentru fiecu'e cetrqcirde ceai, o lingurild cu viut de uzici
cu apti clocotitir. Dup[ ce a sttrt o jlrmirtate de mjnut se strecoatti gi se
bea" cu inghiEitrui mici. Se vor consuma ptnii la patru clni de ceai pe zi.
Coada goricelultti
Se op[reqte o lingurilir cu vArf de coada qoricelului cu o carli'r de apir
clocotitir, se las[ o jumiitate de minut qi se strecoari. Cerdul se bea,
cn inghilituri mici, cilte trei cefti pe zi, rcparriztrte pe toatir dutata zilei.
RostopascS
Se pune o lingurili lttsii de rostopascit intr'-<l ctrnit cu apir clocotitl, se
lasir sir infuzeze cl jumdtate de minut, se stlecozlfir.De-a lungul zilei se
beau pAn[ la n'ei ce$ti de ceai.
Cicoare
Penfiu o ceaqcircu ceai se opitrelte o lingurigit plinit-ochi de cicotu'e cu
itpir clocotiti, se lasl sit tragit o jurniuate de minut, ttpoi se strecoaril.
Se bea, dirnineaga,o canir de ceai.
Regenerarea singelui 1 vezi Prirncnircasf,ngclrri
Sarcini
Este periotrda din viapr t''emeii in al ciu'ei uter se dezvoltit produstrl de
concepfie, din momentul f'ecundagieipitnir la naqtere. Eit dureazt"tcit'ctr
280 de zile, dar pentru a $ti exact cind o s[ naqteli v[ of'erim o rnetodir
toille simpl[ cle calcul: dacit prima zi a ultimei menstrc a fbst 23
noiembrie + 7 zile : 30 noiembrie - 3 luni : 1 august - aceasta este
clata la crue trebuie s[ naltegi. in tirnpul sarcinii se- disting trei etttpe:
1) mama tue trmeleli, gt'eguri,repulsie talzi de unele alimente sau doringit
vie ft4ir de altele; dispale menstrltrlia: 2) incepe sir se echilibt'eze netvos,
qi e posibil sir-i apru'ti striuri roi;letice pe trbdomen; 3) apar ttrlbrudri
circulatorii gi cle eicrelie. se simi miqctir:ile ftitului, se miqcir din ce in
ce mai greoi. Dar este posibil, qi nu de multe ori se intfimpll it$tl, ca
szucina stl cleeze multe neclzuri t'emeii. Toate mcldificiu'ile entllnerate
mai sus pot fl intense, creiind o satcinti ,,gl'ett de dus" sau nlitma poate
sir aibir ea insEi cl sede cle suf'erinle cronice - tulbr"rrtfi heptrto-biliare,
gastrice, digestie leneg[, clezechiliblecardio-vasculate,afecgiuni-.alener-
vilor sau di ntrturit p,sihicir-, cale se pot accentua ,si devin din ce in
-aviintl
ce mai greu cle *.,portnt. f-emeiagnviclir npa-numita strrciuti t<lxicit.
IatI cAtevtrceaiuri ce vr"rvor ajutit sir neceli mai ugor peste toate ilcestea.
Coada goricelului
Dacit aveli amegeli gi greEuri begi cflte 9 citnir de ceai pe zi. opirrind o
27
lingutitl plintr-ochi cu planta bine mlrunlitl, Hsand-o sd infuzeze un
minut gi strecur6nd apoi infuzia.
!{ic bitter suedez
Incercaf, dimineaga gi seara, s[ luagi, diluattr intr-un plhlret de ap[, o
Iingurild de bitter, dac[ aveli vlrslturi permanente.
Gtrlbenele, pIpIdie, pfflagfuil ingust4 urzici
Oricare dintre plantele de mai sus, ori un amestec din ele, v[ poate
ajuta in caz de suferinp hepato-biliare. Se face o infuzie dintr-o lingurilI
plind-v6rf opdrittr cu o can[ de ap[ clocotiti, se las[ pufin ,,sd tragtr",
se strecoardqi se beau una-doutr'clni pe zi.
Sundtoare
Se recomand[ in cazul in care gravida este nervoasi, surescitatd, are
insomnii. Se optrregteo lingurip plin[ de suntrtoarecu o cand de apl
clocotittr, se lasd pulin s[ tragd, se strecoar[ qi ceaiul se bea ctrldug
seara, inainte de culcare.
Sllbiciune
Obligeant
Cauz.asctrderii anormale in greutate, degi alimentagiadumneavoastr[ este
hrtrnitoare gi indestul[toare, poate fi un dezechilibru al metabolismului.
In acest caz, efectul rdddcinilor de obligeanl are rezultate destul de
promiltrtoare. Dar gi persoaneledeosebit de slabe, ciu'e au ajuns astfel
din cauza lipsei hranei, ar trebui sd bea ceai de r[ddcini de obligen[.
Dup[ ce au fost bine mtrnrnlite, se pune g lingurip rasl din ele intr-o
ceaqcbcu ap[ rece gi se la.sd 12 ore. Se inctrlzegteapoi amestecul, se
strecoarl gi se bea" inghiliturd cu inghi$turd, inainte sau dupd fiecarg
mas[. Ceea ce reprezinttr aproximativ gaseinghiginrri pe durata unei zile:
nu este permis si se bea mai mult Oe o canr Oe ciai W zit inueaga
cantitate necesar[ se va pdsua intr-un termos.
Baie generald cu obligeand
Se recomand[, suplimentar fatd de ceagca zilnictr de ceai din r'[d[cini
de obligeand, ocazional, cite o baie .complet[ cu aceeayi plantd
medicinal[. Se pun 200 grame de rldlcini de obligeand la inmuiat in
cinci litri de apd rece gi se lasl 12 ore. Se incdlzegteapoi, a doua zi,
arnestecul, se strecoar[ gi se adaug[ la apa din cadd. Zona inimii
persoanei suferinde tiebuie sd fie deasupranivelului apei. Durata b[ii
este de 20 de minute. CAnd ieqif din cadd'imbr[cagi un halat gros de
baie gi stafi in pat timp de o ord, ca si tanspirati zdravtln.
Sterilitate
Sterilitatea femeii imbracd, unnare a multiplelor cauze ce o genereazd,
unul din urmtrtoarele aspecte clinice:
I - Calea spermatozoidului cdtre ovul este blocati;
2 - Nu existi ovul disponibil pentnr fecundare;
3 - Ovulul fecundat nu se Poate instala in uter.
Cauzele sterilitllii sunt foarte diverse: matformalii ale vaginului, obf,rra-
rea orificiului uterin, incompatibilitatea cu spenna b[rbanrlui, compozigia
compozitia
chimic[ a lichidului seminal, deficienp ale consti
constitugiei anatomice a mu-
coasei uterine, miom (tumori benigne), obnrarea trompelor ca umnre a
avornrrilor, sarcinilor extrauterine, a bolilor venerice, a tuberculozei, pre-
cum gi perturbatii in dezvoltarea ovulului prin secregia defectuoasd a
hormonilor sexuali primari qi secundari.
V6sc
Femeile, a ctrror dorinli de-a avea un copil nu le-a fost implinitd, or
trebui str ia zilnic 25 de picdturi de suc de vdsc, dimineap, pe'stomacul
gol gi seara, inainte de Culcare. Pictrnui de v0sc .s9 Sdseggln farmacii
gi magazine specializate in vfuizarea plantelor medicinale. Dac[ dorili sd
in"pu*p dumneavoastr[ pergonal picdturile, va trebui s[ luaf v0.1cProas;
pdt-cules, s[-l sp[la1i bin-e,s6-i anrncagibobiple (fructele) gi sd-l plesagi'
ince umed, intr-un storc[tor de ftucte. Sucul proasplt poate inlit$ra
sterilitatea femeii!
Tulburiri hormonale
Echilibrul hormonal est€ foafte important in viala femeii. Menstruatia
sarcina, viala sexual[, nagterile, avoiurile, toate risc[ s[ tulbure sistemul
endocrin.
Cura de vflsc, ca ,,rcgh de intrelinere" a activittrlii hormonale normale,
este foarte eficienttr.
Vtsc
Se las[ la inmuiat, intr-o ceagcl cu ap[ rece, fimp de 12 ore,-o lingungl
plintr cu vA.sc.Apoi -*"*tol se inidlzeqte 9i sl strecoard. Se vor bea
boua ceni pe zii una dimineap gi una iea6. Este practic s[ ptrstrlm
ceaiul pentru o zi intreagl intr-un tennos.
Varice
Sunt dilatalii patologice, permanente,ale venelor, datorate ryei.ppasrc-
circulalii O" ftttouo-"t" a'sAngelui
-la sau apar ca urlnare a flebitelor
acestea fiind foarte fuecvente femeile bbere, ori la cele ce sunt in
puioada de ctimacteriu (La menopauz[). Mai pot aplrea varice 9i in
to

pericladade sarcin[, in cazul unei tumori benigne cu evcllulie rapidfl,
sitr.ratlla nivelul organelorgenitale,dar ele rcgresenzitr:apidodatl cu
naftereil sau dup[ operarcatumorii, deouece cclmpresiunea suportntirde
venele membrului int-erior- generatl de crcqtereaprogresiviia fltului
in uter, ori de m[rilea volumului tumorii - dispare.
Baic de gezut cu titdneasi
Se lasir la inmuiat (mtrcerat)200 gramede fiunze (praaspetesau uscate),
timp de 72 ore, irr cinci litri de trp[ rcce. A doua zi, totul se inchlzeEte.
se strecoarflEi se adaug[ in apa de baie. In cadir trebr.riesir fie <r
cantitate de api suficienti penhu a acoperi rinichii pelsoanei sr-rf'erinde.
Dumta biiii este de 20 de minute. La ieqireadin ap[ nn vr"r$teryeficu
prosopul,ci imbrlcagi halatul de baie gi st 4i in pat, la cirlclurir,pentru
a trimspira bine timp de o orir.
Alifie de turifi mare
Se inc:Ilzesc,intr-o tigaie, 250 grtrme de unturd cumtd de porc. Se
prcsatzi,in Llntul'aincins[, douii mirini pline de turiEirmare (fiunze, flori
qi tulpini, tiriate miilunt), se las[ s[ se riclice spuma,se amestectiqi se
ia de pe fbc. Tigaia acoperitirse lasl peste norpte sir se lXceasc[. In
ziua urmiitoare,amesteculse mai inciilzegte<l datir gi se strecozuir printr-o
pflnz[ de in curatiu se storc restrrile de plantir,iar ulitia astf'elobginurtir
se p[snezrzl in recipiente cu capac. Resturile de pla.nte(fi'r"rnzele,florile
5i tulpinile rirmasein sirculeprlde pinzir) p<lt fi folosite imediat drcpt
ctttaplasrnede pus dilect pe varice. Zclneleafectittede viu'ice sie vor'
unge zih'ric cu Lln stmt gros de alifie.
Alific dc gSlbcnclc
Alifir de girlbeneleeste,intocmai ca ;i cea de turiEdmtre, cleosebitde
eticace in tlatamentulvtu:icelor.
Se incirlzesc,inff-o tigaie, 250 grame de untur'[ curatfl de porc. Se
ptesat'it,in untura incinsir, ckruirrnilini pline de girlbenele(fi'unze,flori
gi tulpini). Se lasir sir facir spnn("r,
se arnestec[bine, se ia tigaiu de pe
toc, se acoperzi;;i o llsirm s[ se rirceasc[pestenoapte.In ziuzrunnirtoare
vusul se inciilzegtepulin, apoi cclnlinutulse trece printr-o pflnzir de in
curatl. Frunzele,florile 6i tulpinile se storc. Alifia astfel obginutl se
pune in recipienteinchise cll capac. Cu resturile de plante storu'sese
pot fitce, de asenrenea, catapltrsme.Aliflrr de grilbenelese va intinde,
intr-un str:rt -qlos, pe o fnyi de in ciue se inf76oru'[ in jurul zonei
td'ectatede varice. Fzu;ase va schirnbazilnic.
Comprcse cu trzici moarth
Urt alt leac din grirdina Dornnului impotriva varicelor dureroasesunt
irnpachetiuilegambelor cu fiertutir (decoct)de urzicri motut[, albil sau
galb,enir.Se
jgmltate de litm-opdresc trei linguriEe pline-ochi de urzicir mo,u12icu o
de apti clocbtit[, sb la,sirsir tragfl jumtitate cle minui.
cu.decoctul astf-elpregtitit.seumezesccomprcsele-carle se ageAzr-r,calcle,
junll geunbelor.
!n !9t.pt1i bun rnijloc esre ins[ prevenir.eti,qi *.rirtn
inczi din anii tineretii: limitarea firmatului, multir miqcar.e,gininnstitlr--a
pic ioiuelclr, inctillflminte slnltclasir.
B. Suferinle legate de ciclul menstrual
Amefeali
in cazul trmegelilor este vorba nu de o boirld, ci de un sinrptom care
semnaleazfl existenEaunor tulburiiri in clrganism. In sinraliile -chiu:mai grave
.pu qi grcfud, scAntei in faga ochilor,- tlanspilagii qi leiilnur-i.
Asemenea qize de amegealirpot sir dureze de la cdteva secuncle pAnir
la cAteva zile. Ele pot fl de la inceput putemice sall por cl€$te treptat
in intensitate. Existir cauze btrnale care le declanqeai[, cum ru. fi cl
cldere de tensiune uterialti, ridicuea pretr rapidii din pat direct in
piciozue, un efbrt prelungit; du pclt sir fie datclrate gi unor. boli clintre
cele mai serioase. Tulbr"rrlrile de irigaEie a crei-erurui, migrenele,
menstnlalia dureroasf,, aburdentti, menopauztr,iutedoscleroza, apirrute Ia
v0r'ste mtri inaintate, pot, de asemenea,sri genereze amepeli. Ffu{ a avea
cclnsecinle gave gi tdrii a fi semnele unei imbolniviri, senz?rliile de
amegeal[ ap[rute in cazul unor cirlf,torii cr.r rnagina, avionul, vapornl, clri
in timpul ascensiunilor montane sau a urciuii in ecliflcii fbarie inalte,
pe sc[r:i exterioare, sunt Lltmalea arya-numitei,,boli de inirlgime". Cine
suf'er[ de hipotensiune arreriali tlebuie s[-qi rezele timp rnai ?nclel.rngat
ptn[ s[ se ridice din pat. Ceaiul sau caf'eauapoate face, in trsemenetr
situaEii. adevtirate minuni. $i miglena pierde din intensitare dac[ folosim
atare lemedii. Foarte bun este Ei un dug rece. Cine dorelte s[ scape
t'apid de starea de ameleal[ este bine sir se culce in pozilie orizon*dii
;;i sit linir picioarele riclicate la verlicalft (rezemate cle un peiete. ori puse
pe ni;te pel'ne, tltrcl nu poate sir fircir o trstf'el de ,.gimnistic:ti" f7u'[ cle
ajutor!). Cine tr inviifat, poate sir rezolve situagiaqi prin tr:ariningautogen.
Leurdd
Se culeg, primi.vara, fi'unze ploaspete cle leurcll, se spall Ei se consuml
crude, tiriate m[r'unt. Tot din ele se poate pregirti gi o salatl. De
asemenea,le mai puteli zrd[r"rgala mincilurile de spanac sau facegi din
ele un pireu.
Escngi de leurdi
Penhu a bene{icia de puterea tirm[duitoare a lerudei pe toatir duratir
anului - prin Lrsciu'efmnzele iEi pierd mile palte din plincipiile active
- se prcglte$te o esenfi. Se umple o sticl[ cu frunze sau cu bulbi de
leurdii tniali mdrum, se toarl[ peste ele alcool alb sau rachiu de casl
38-4AVogi se las[ sticla str stea, cel pugin doutr sdptlm6ni, la clldur[.
Din esen1trse vor lua de patru ori c0te 10 pAn[ la 15 piclturi pe zi,
diluate cu pugin[ ap[.
Ventrilictr
Se optrrepteo lingurip cu vdrf de ventrilictr cu o ceagc[ de ap[ clocotit5,
se las[ str stea o jumtr1a1gde minut s[ tragd gi se strecoar[. Seara,
inainte de culcare, se bea, cu inghiftrni mici, o can[ de ceai.
V6sc
Se las[ la inmuiat int-o ceaEc[ cu apl rcce, trmp de 12 ore, o linguritl
plintr de vflsc. Dupil aceea amestecul se incllzegte gi se strrecoard.Se
beau, inghi$tur[ cu inghiginrd" trei ctrni de ceai pe zi. Se recomandl
ptrstrarea cantittrlii zilnice intr-un tennos.
Coada Eoricelului
Se optrregte o lingudF vOrfuittr de coada goricelului cu o cantr de ap[
clocotittr, se las[ s[ infuzeze o jum[tate de minut qi se strecoartr. Se
beau, inghiliturtr cu inghilituf[, una p0ntr la doud cegti de ceai W zi,
cdt mai fierbinte cu putinp.
Piducel
S.eface un amestecin pdrli egale de flori gi frunze de pbducel gi, intr-o
can[ cu aptr clocotitd, se pune o lingung[ plin[-plin[ din arnestec. Se
las[ s[ tr4g[ o jumitate de minut gi se strecoar[. Pe durata unei zile
se beau, inghitlturl cu inghiginud, dou[ cegti de ceiri.
^Esenln de ptrducel
Inh-o sticld se introduq cantiti;i egale de flori gi fiucte de pdducel,
pnmsplt culese + pate ele se toamtralcool alb sau mchiu de caslu 38- 4Mu
Sticla trebuie s[ stea cel pufn dou[ slptdmflni la clldur[. Din esenta
asdel preparattr se vor lua, zilnic, patru panl la zece picdturi.
Mic bitter suedez
La indeptrrtarea senzaliei de amegealdajuttr gi bitterul suedez, folosit at6t
extern cit gi intern. Se yor lua, zilnic, rei lingwip de bitter diluate cu
pugin ceai sau ap[. Ca uz exteffl, poate fi de ajuns gi numai mirosirea,
din cdnd in cAnd, a unui flaconaq destupat, in carc este bitter. De
asemenea, se poate tuma pugin bitter intr-o linguriltr, aspirflnd apoi
picdttuile, incet-incet, pe nas. Se poate umezi o bucatil de pdrlzil 9y mic
bitter suedez, diluat tu putrintrip[, pe cru€ o aplictrm, in chip de
comp^res[,pe fi-unte. Mtri ajut[ qi un ugor masaj al cregtetului capului
cu p0nza umezit[.
Re(eti de casi
se umezegte.un prosop tlauqat, mic, cu apx rece - astfel inclt s[ fie
umed, fdrzl sd se scurg[ ap[ - qi i9 gine peste noapre pe zona
-din el
inimii. Deasupra s9-pune o folie cle piastic'gi aioi un prosop uscat,
penuu pristrarcaclldurii.
Anxietateo vezi Nelinigte
Cefaleeo vezi Dureri de cap
Clorozl
Este o fbrm[ de anemie speciticd tinerelor fete, datomti unui regim
igienico-dieteticdefectuos,crue coincide cu cre;terca r.trpidddin perio?oa
de pubertue gi instalare.amensflualiei. se caracteri"eir[ prin icxderea
pronunlat[ a fierului din globulele rogii qi culoarea paiida, verzuie,
clonrtica, a pielii.
Esenfi de pcdicuf5
se g[segte gata prcpfl'ardin farmacii. Se vor lua, zilnic, cAte l0 picdturi
diluate in pugind apir.
Urzici
Datoritti puterilor ei de regenelar€a sAngelui,planta vindec[ clorcza.
Penfiu o can[ de ceai se opfteqte o linguri$ vartria de urzic[ cu apii
clocotitii, se las[ s[ n'ag[ o jumtitate cle minut, se strecotrrd.se beau,
inghi$turti cu inghigiturl, pAn[ la pabu ceqti cle ceai pe zi.
Cre[igoari
Se.pune o lingurild plin[-viuf intr-o cand cu ap[ fiafii, se las[ s[ uag[
o jum[tate de minut, se strccoar.[.Pe dur-ataintregii zile se beau pdnd
Itr trei cerytide ceai.
Obligeani
Inu'-o-ceagc[,se lasfl la macerat,in ap[ rcce, timp de L2 ol?, o lingurigl
msti de r[ddcind de obligean[. Apoi amesteculse incllzegte $i se stre-
cotu'ai.Pe durata zilei se betru qaseinghi$turi, ceea ce corespundeunei
cdni de ceai. Recomanddmplstrarea claiului inu-un termos.
Drdgaici
Se opdregteo lingurigi cu vAr{'de dr.agaicfcu o cea$c[ de apl clocotitl,
se lasl sti intuzeze o jumirtate de minut, se strecclarirqi se beau,
inghigitrudcu inghi$mrl, douir pAnirla tlei c[ni de ceai pe zi.
Crampe menstrale
Cimbru
Se pune o lingurigriplin[ de plante intr-o can[ (250 grame) cu aph
proaspirtfitutii, se lasd sti intuzezeprcl de un minut ;i se strecotu[. Se
beau douir cegti de ceai zilnic.
Pcrnd cu cimbru
Se umple un pui mic de pernir cu flor:i uscate, se coase gtu'a pernei,
se ?ncXlzeqtein cuptclrr"rlincins (fErir tbc), seal?, intrinte de culczue qi
se pune pe bazin. Se lasii toatd noa.pteir.
Depresiune
Este o tulbruzu:ea viegii psihice, ce afecteaz[ in special stiuea de spirit,
persoanelerespectivefiind triste, indurerate,moroclnoase,neatente,dis-
uate. Asemeneers*iri, trpiu'utein unele cazuri dup[ na;tere szrula me-
nopauzii, considerrrtea fi fbtule greu de tratat, se pot vindeca fbarte
u$or cu plantele cle mai jos.
SunStoare
O lingurigi plinti-vflrf de slrni"rtoruese opiuegtecu o cea$cirde apir
clocotit[, se las[ sri stea o jumirtatede minut, se strecoan"r qi se bezru,
inghigiturircu inghigiturir,douir pAnirla trei ciini de ceai zilnic.
Baie dc gezut cu sundtoare
Se lasl la ir"rmuiat,timp t]e 12 ore, in ap[ rece, o glleatir plinit cu
suni.toa.reproaspf,ti,verde - se folosescfiunzele, florile ;i tulpinile.
Apoi, zt doutr zi, arnesteculse incilzeqteplnii la fierbere gi se toarnit
in baie. Cantitateade apir din cadir trebuie rstfel pottivitti incirt s[
acopere rinichii bolnavei. Durata bdii este de 20 de minute. Dup[
baie nu v[ q;tergeficu prosopul, ci imbrlcagi un halat de baie pi
stali in pat o orl czr.sir transpirzrtri
zdrav[n. Se recomandiYrsirptiimflnal
o. btiie de ;ezut ;i, in celelalte zile, cirte o baie de sunritotrrela
plcroiue.
Baie generali cu cimbru
Se umple o gtileatri de qase-optliui cu plirnte verzi de cimbru sall se
pun in ea 200 grame de cimbm Ltscat.Se trdaugl apir tece plnir cind
vasttl se umple qi se lasir pltrnteles[ se inmoaie tirnp <]e 12 ore. Apoi,
a doutt zi. trmesteculse incirlze$te,se stlecoar'[qi se :rdaugtiin baie.
Ciurti&ttea de apf, clin ctidir va fi astf'el potlivitri incirt inirna bolnitvei sit
r[mfln[ deasupraapei. Durtrta bflii este c]e 20 de minute. Dup[ baie
se
va imbrirca un halat gros, plugnt qi se va sta in pat inc[ o ott',, pent
r,
a transpirzrdin plin.
Cicoare
o lingurigirplin[-varf de rirdrcinzide cicoarc se las[ la inmuiar, tip de
12 ore,..inn'o.cetrgcric-u i.t.P[rece. Apoi se inc[lzepte a.mestecutqi se
snecoarir.Pe durata unei zile se vor bea douti clni cle ceai. Este prirctic
sd se plstreze inheaga cantitatezilnicl infi-un temos.
Baie de gezut cu coada calului
1(x) grame de coadacalului uscatii- cea mai trdecvirt[pentru uz extern
este coada calului mal€ - se las[ la macerzrtin ap[ rece timp c],e12
ore. Apoi, tr doua z.i, se incllzeqte trmesteculpAn[ la tier-beieqi se
toamf, in cad[. Cantitateade apir din cad[ va fi potrivitir astf-elincdt
sr acopere rinichii bolnavei. Dumta b[ii este de 20 de minute. Nu ne
vom Dtelgecu prosopuldupir ce ieqim din ap[, ci vom imbrircaun halat
de baie Eos qi vom sta in ptrt inc6 o oi'ri, pentlu ca sx transpir:dm
zdra.vln.
Amestec dc ccaiuri
se amestecir,in phli egale, coada qodcelului,coada calului qi urzicd;
apol, pentru o ceaEclde ceai, se opiireqteo lingud(r cu vdrf din zrcest
amesteccu apir clocotitti, se lasl sti tragii o jumtitate de minut gi se
su€coarir.Se va bea, cu inghigiturimici, diminealaqi serua,cAte <l ctrnl
de ceai.
Mic bitter sucdez
Se amestectio lingull de bitter suedezinfi-o jumltate de canl cu ceai
de plante. Cantitatea se ?mpru'tein doul porJii egale ce se betru cur o
jr.rmltate de or'[ inainte gi dupir fieciu'e mai[, ceea ce inseamn[ trci
linguri de mic bitter zilnic.
Dureri de cap I Cefalee
Durerile de ctrp pot avea mai mr-rltecallze. Aproape fiecrare dintre noi
suf'er[, din cAnd in cAnd, de cefhlee, mulgi ins[ sunt afectali permanerrt
de ele. Canzele aparigiei lor sunt multiple, iar' ?n czutea deja ^apiuut[,
-DurereA de cap gi migrcnele, veli gi,"ni informalii complete. [n cazul
de fa[[, cauza este undeva in cadml tulburiu'ilol ciclului menstu.rzrl,in
puberarc sau la menopauzir. Este vorba de o cefhlee pasageri, c:e in-
sofe;te sau precede ciclul, persistir la menopauz[, poate deveni rebelir
sau chial petrnanent[.
Se oplreqte o lingurili plind-vArf de urzici cu 250 grame de ap[, se
las[ o jum[ttrte de minut sd stea, se strecoar[ 6i se bea, inghiEitur'l cu
inghilituri. Este recomandabils[ p[snaEiragiapenuu o zi intreag[ int- un
temos. Se pot bea ftr'l grijl p0n[ la doi litd de ceai de urzici.
Coada goricelului
Pentr'u o ceEc[ de ceai se opdreqte o lingurild cu v1rf de coada
poricelului cu apl clocotit[, se lasfl sti u'ag[ o jumltate de minut' se
strecoard.Se beau, tnghiEitur'flcu inghigiturd,doufl cdni zilnic.
Ciubofica cucului
Virfurile proaspetesau uscateale florii (o lingud$ plinl-ochi Ia o ceaqcl
de ceai) se opfu'esccu ap[ clocotit[ qi se lasd s[ infuzeze o jumzitate
de minut, pAn[ cind ceaiul cap[t[ o culoare uqor aurie. Pe duata unei
zile intregi se vor bea, inghigitutd cu inghifturd, pAn[ la trei ct1ni.
Piducel
La o can[ de ap[ clocotitir se plrne o lingurild cu vdrf de fi'unze 9i
flori, bine m[runEiteDi amestecate,se lasti o jumtitate de minut la infuzat
qi se strecouti. Pe durata intregii zile se beau douir ceqti de cetri.
Esengi de piducel
Florile qi fiuctele prrcasplt culese se introduc, in ctrntiti4i egale, intr'o
sticl[, cale se umple apoi cu ttlcool rafinat sau rachiu de cas[, 38-4OVo.
Sticla trebuie sd stea cel puEin dclu[ slptimAni la cdldurir. Din esenga
astf'elobginut[ se vor lua, zilnic, cAte panu phnd la zece piciittrri.
Mic bitter suedez
La clureri cle cap puternice se vtr lua bitter de doul-u'ei ori pe zi,
impreun[ cu un ceai de plante. Se dilueaz[ o lingur[ de bitter suedez
in 125 gflme de ceai. AcEiuneacea mai eficienti se obginedacti se bea
acest amesteccu o jumlttrte de orti inainte ;i dupir mas[, rcspectiv, carc
un sf'ert de ceEc[ inainte Ei dupit mas[.
Refeti de casd
Se-ud[ un plosop flauqat. mic, cu apl rece - si fie umed dtu bine
stors, fiue-rsh curg6 ap[ clin el - lii se aqeaz[ pe zona inimii, llsAnd
comprcsa pe tot timpul nopgii. Peste el se pLlneo tblie de plastic, apoi
un prosop uscat, ca s[ pirsuezec[ldura.
Comprese cu mic bitter suedez
Se ung tAmplele qi fiuntea cu alifle de girlbenele,penuu ca alcoolul
clin biiter sii nu usuce pfea tffe pielea. Se umezeqteapoi o bucatl de
36
L-_
capulur. Uompresase tixeazd cu o taql sau cu o panzf, de in qi se lasl
s[ ac$onezedoufl ptn[ la uei ore.
Dureri menstruale
Urzici moarti galbend
O linguigl vMuitir cu plante se opfueqtecu 500 grame de apziclocotit[,
se lasd sri stea pugin gi se sr€coiu'f,. Se bea toati cantiurtea,in porlii
mici, de-zrlungul innegii zile.
Greafi
Este un riru resimgit,,de la stomacpAn[ in gAt" qi al cfuui reflex imediat
este nevoia de a voma.
Are multe cauze,printrc care qi unele dureri, cum sunt cele menshuale.
Ea poate fi qi unul din semnele prevestitoarece anunfd un atac de
migren[, deci va fi prezenti cflnd aceastdboald se manifestdla pubertate
stru la menopauzd.
Coada goricelului
Se op[regte o linguril[ cu v6rf de coada qoricelului cu o cea$c[ de apl
clocotitl, se las[ s[ tragfl o jum[tate de minut gi se s['ecoar[. Se beau,
inghigiturd cu inghigitur[, una p0n[ la doul c[ni de ceai pe zi.
Piducel
Facem Lrn amestec de frunze gi flori de p[ducel (in pd4i egale),
punem o linguriEflplin[-ochi din amestecin cana cu ap[ ce abia a
dat in clocot, l[s[m totul la infuzat o jum[tate de minut 6i apoi
streclrr[m. Se beau,inghilitur'[ cu inghiEitur[,pe durata unei zile, dou[
ce;ti de cetri.
Esenfi de piducel
Se iau flori qi fi'ucte de pirducel,proasp[t culese,qi se introduc, in
cantitrifi egale, intr-o sticld; peste ele se toarn[ trlcool rafinat sau
lachiu de casir 38-4Oo/o. Sticla trebuie sir stea cel pugin dou[ s[pt[-
mtni la cildurd. Se vor lua, zilnic, patru pfln[ la zece picflturi de
esen[d.
Mic bitter suedez
in cana de ceai clin plante pe carc o begi puteli pune pflnir la trei
lingtuige de bitter suedez,acestafiind cunoscutdin vechime ca Letnedtu
excelent impotriva amegelilorqi a greEii.
37
Hipertensiunearteriali
in hipertensiuneaarteriald permatent[, stabilizatri, slngele esrc pompar
prca putemic in corp. De aceease pot produce leziuni ale inimii, ale
vaselor sangvine sau ale organelor. IntrucAt ins[ organismul tinde lat
inceput sri compensezecre$terilede tensiune,afecgiuneapr:opriu-zisirse
instaleaz[ ueptat... Majoritnteacelor in cauzl nu rcmzuc[ la inceput
nimic. Cu timpul instl apar dureri de cap qi sc[derea rurclamentuluiin
munch, dezechilibru cu senzrUiade begie,pierderi de memorie, astenie,
tulburdri oculare,furniclturi la extremitirgi.Bolnavii se pldng de palpitagii,
nu pot dormi qi uneori sllnt surpdngi de insuficiengerespiratorii. Numai
in pu[ine cazuri, cauzlaapariliei hipertensiuniiarteriale gste imbolnirvirea
cronicfl a unui organ, cum ar fi, de exemplu,rinichiul. In cazul installrii
certe a hipertensiunii va trebui sir rcnunfali la cafea qi nicotinl. Utiliz.4i
in alimentaEiecflt mai pulin[ grdsime qi sare. Evitali efbrturile fizice
intense.
Esenfi de phducel
Florile 6i tiuctele proasptitculese se intrclduc,in cantitirgiegale, intr-o
sticld, cale se umple apoi cu alcool rirfinat sau rachiu de cas[,
38-4lJo/o.Sticla trebuie sir stea cel pugin dou[ siptimirni la ciildur[.
Din esengtrastf'el oblinut[ se vor lua, zilnic, clte patru pAnd la zece
piclturi.
V6sc
Este o plantl medicinal[ minunati pennu toate aI'ecliunile cardiovascu-
lare. hrteretr sa ttrm[duitclarcintervine reglAnd tensiuneaatAt in caz de
hiperlensiune,cflt qi hipotensir-rne.Se pune la inmuiat, intr-o ceaEc[de
ap[ rece, o lingurila plinir-ochi de vlsc qi se las[ 12 ole la macerat.
Apoi amesteculse incllzeqte, se str€coartlqi se bea cu inghi$trrri mic.
Se vor consumatrei c[ni de ceai pe zi. Recomandlm ptistrareacantit[1ii
zilnice intr un termos.
Isterie
in tulbur'fuile grave hormonale,in cleregllri majore de ciclu menstrual,
cu multe implicagii socio-farniliale,pot apttetr tubtu'[r'i cle comportament
pasagerece se inscriu in aria manifeuililor isterice. Dar nu este vorba
de nevrozzristericd propriu-zisri, foane grav[ qi, e adeviirat, destul de
trecventl la t'emei.Mai mult s-ar putea vorbi, qi potrtecir iu fi gi mai
extlct, de o ,,struede isteliziue", datoritr"rdezechilibrelorapiuute in ciclul
menstrual,manifestatflprin retrclii compoltamentale extleme,inhibigii se-
xuale, crize de agitagie,sptsme muscularepasagere,eventutrl chial apa-
rilia unui dezechilibrucaractedalisteroid.
Sunitoare
Penflu o ceaqc[ de ceai se optireqte,cu apfl clocotiti, o lingurigfl cu
viuf de suntrtoare,se las[ s[ stea o jum[ttrte de minut, se strecoar-[qi
se beau inghigitur[ cu inghiliturd, dou[ c[ni zilnic.
Baie de gezut cu sunitoare
100 grame de sunltoare se las[ la inmuiat, inn -o gileati cu cinci litri
de apir rece, timp de 12 ore. Apoi, a clouazi, amesteculse incllzeSte,
se shecoarir qi se toamri in apa de baie, carc trebuie astfel potrivitfl
incAt sti urcopererinichii pemoaneisuferinde.Dunrta bdii este de 20 de
minute. Dup[ ce ieqi$ din cad[ nu v[ gtergegicu prosoplrl,ci imbrflcali
un halat de baie gros $ stali in pat o or[, asttel incAt s[ u'anspilagi
zdrtrvirn.
Drdgaici
Se pune o lingurigi plinir-ochi de drflgaic[ intro cani cu ap[ clocotitd,
se las[ o jum[tate de minut sX int'uzeze,se strecoal'[.Se beau,inghi$turd
cu inghifturd, doud pinir ltr trei ceqti de ceai pe zi.
V6sc
Se lasir la inmuiat ino-o ceagc[ cu apir rcce, timp de 12 ore, o lingurilir
plin[ de vflsc. Apoi amesteculse incilzegte qi se strecoar'[.Pe du'ata
unei zile se beau, inghigiturd cu inghigiturd,trei ctini de ceai. Se reco-
mandit s[ se pdstrezectrntitateazilnicir de ceai intr-un termos.
Migreni
Migrena este o afec$une rirspflnditl pe tot globul, ctuacterizatti de aptuigia
periodicti a druerilor de cap hemicraniene (pe o jumzitate de cap),
paroxistice (sub form[ de accese durerotrse scurte dar de intensitate
maxim[), insogite de vomti qi tubu'riri de vedere. Un atac de migen[
poate dura cilteva minute szru cflteva zile. Femeile fac asemenea crize
migrcnatoase mult mai des decAt biubt4ii. Durerile de cap pot deveni
insuptu'tabile, se pot geneltrliza gi nu riueod cea af'ectatii u'e senzagia
cti ii plesneStecapul, cir ii bat ciocane in tAmple, cir-i sfi'edeleqtecine_va
creierul. De multe ori clurerile se asociazX cu grealir qi vom[. De
asemeni, se poate intAmpla ca dupd dureri de cap mai intense s[ aparl
mici scAntei in cAmpul vizual, in urma cfuor':r suferinda vede dublu.
Cefaleea este, desigur', simptomul determinant al migrenei, deseod ins[
ea apil'e insoliti de o sumir de semne prevestitoare, tulburiu'i fbarte
diverie ce anunll declan;area atacului migrinatos, cunosctlte sub numele
de ,,aulr[". Att simptom important este staiea de vomi. Numai gflndindu-
se la mflncare, bolnavei i se poate faoe greall qi u'ebuie deseori s[
vomite. La circtr o treime din cei ce suf'erd de migrene trpar tulbur'fu{
ale vederii, de obicei in faza cle inceput a cize\. ln mod ntltmal,
con$tiinfa rlmane clar'[, sunt insI posibile qi uqoar.eafec$uni nelvoase.
Puteretrde concentlarescade sensibil. Se cunosc multe cauze singulare
ce pot declangamiglenele. Una din ele poate fi suprasolicitareafizicir
sau intelectual[ in cazul persoanelorcu o fire anxioas[, pedant[ sau
ambifoas[. Factorii eredittui au rolul lor, ctr qi unele cavze ocazionale,
cum ar' fi menstruafia,accidentele,efbrtuile fizice, alcoolul, vremea q;i
st'esul. Nu uebuie s[ v[ suprasolicitagi,ci uebuie sii cluurli s[ vir
relaxagigi s[ vi. ingijili somnul. Cine trpeleazdmereu la tabletele con'ra
durerilor de cap, devine mai nerrr'os,mai ilascibil. (Pentru tlmuriri
suplimentarevezi Durerile de cap gi migrena.)
Coada goricelului
Consumul regulat de ceai de cotrda Eoricelului poate indepXfia complet
migrenele.Se va bea, zilnic, inghigiturdcu inghigituril,o cani"rde ceai
fbru"te fierbinte, ciue se prepar[ op[rind o lingurig[ cu vfuf de coada
qoricelului cu o cea$cdde ap[ clocotitri, pe carc o llslm o jurniitate de
minut s[ stea gi apoi strecu5.m ceaiul.
Ciubo[ica cucului
Ceaiul de ciubolica cucului aduce alinarc rapidl in acceseleputernice
de migrenfl. Se pune o linguripi plind-ochi de planti mlnrngitir intr-o
ceaqctide ap[ clocotitd, se las[ o jumltate de minut s[ infuzeze 5i se
sftecoar[. Se beau, inghi$turd cu ?nghigitur[,pAn[ Ia douir ctini de ceai,
fozu"tecald, pe zi.
Nelinigte/ Anxietate
Stare ce produce o puternicd tensiune intedouir, nepllcut[, manif'estirtir
prin nesigruanf[, tearnd fizicfl, senzalie de oprimu'e, de pedcol ce nu
poate fi inlflturat.
Coada goricelului
Acgiuneacalmant[ a acesteiplante inllturt sth:ile de algoasir, de neli-
niqte interioru'l, chinuitoa'e.Se recomandl s[ se betr douir pAnii la trei
cdni de ceai pe zi. Se oplreqte o lingr"uigircu vilrt de coada qoricelului
cLl o cea$cdde apd clocotit[, se las[ s[ stea o jum[tate de minut ryi
se st'ecoar'[. Ceaiul se bea inghigitud cu inghiliturd.
Baie de qezut cu coada Eoricelului
Sunt recomandatedeoarece,cuplate cu ceaiuri din aceeagi pltrnt[,
accelereazaiprocesul de calmare. Se pun la inmuiat, in apl rece, 1(X)
grame de coada qoricelului (se fblose;te plzrntaintreagfl) 6i se las[ 12
ore. Apoi se incZrlzegteamesteculgi se adaug[ la apa dirt ctd[. Apa
frebuie s[ acopererinichii bolnavei. Durata bdii este r]e 20 de minute.
Ffuii sii vir gtergegicu plosopul, veli imbrdca un halat de baie grcls gi
veEi sta in pat o or[, astf'el incdt s[ n'trnspiralidin plin.
Nervozitate
Poate ti deseori generutirde tulburtir{le hotmonale ce deregleaziiciclul
menstrual.
Ventrilici
Deseori, stresul in carc lucragi la serviciu qi cel ctetrt de problemele
familiale zilnice sunt cauze generatoareale unei stiui de nervozitate
accentuati. Subliniem indeosebi f'trptul c[ planta ale o acliune calmantir
puternicti rlsupra idttii neryoirsece pnvine din snprasolicitateintelec-
tualti. O ceaqc[ de ceai, bIutI seu'a inainte de culczue, arc un ef'ect
calmant miraculos.Se la s[ la infuzat, o jumltate de minut, intr-o can[
cu apfl clocotit[, o lingurigir plinl-ochi cu ventrilicl. Se suecoarit ;i se
bea cu inghigituri mici. Ventrilica stimuleaz[ memoria qi aclioneazl
imponiva senzagiilorde amepalir.
Sundtoare
Se opiu'eqteo lingurip cu vflrf de sun[toarecu o cezulclde ap[ clocotit[,
se las[ sii stea o jumdtatede minut gi se suecoar[.Se beau,inghigiturl
cu inghiEitultl,dou[ pAn[ la uei clni pe zi.
Oboseal5
Apue fbtute des in delegliuile menstrunle.
Urzici
intr-o crmir cu apir fiu'tri se lasit o lingurigii vir{uitt'r de ruzici, tirnp de
o jumittate cle minut, sir inftrzezeqi apoi se strecoard.Se betru,inghilitur[
cu inghigitur[, pdnl la patn"rcelti de ceai pe zi.
Ulei de muqefel
Dac[ intrinte ile culcare v[ veli fricgiona, ugof, membrele obosite, cu
ulei cle muqeEel,senzaliacle oboseali va clispilea ca prin minune. Se
umple o sd;ii cur tlori cle muqelel proaspetepeste ctu€ .se toaml ulei
(n'e'buiesii acoperecomplet floi'iie) gi se-lasd-s[ stetr trei slptirmini la
clldur[, pAn[ cind devine rogiatic.Apoi se poate utilizil.
Menti
Se opiuegteo lingurilft cle mentd cu o cea;cl de ap[ clocotitil, se lasl
s[ siea o jumntate de minr.rt;i se strecoutl. Se vor bea, inghiliturit cu
pAnti la nei c[ni de ceai pe zi.
inghi$turzYr,
 Paloare
Este camcteristic[, jn general, penoanelor anemice,clru.poate apfuea in
toate cazudle de cicluri menstrualeabunclente,de lung[ cluratii r.ebete
la oatament.
CrefiEoari
Se_puneo lingurig[ plin[ cle creliqoardinu-o can[ cu arp[ clocorird,se
jumltate de minut, se strecoiu-dqi se beau, inghigitur-dcu
las{.s.a stea.o
inghilitud, dour pdnd la uei cegri cle ceai, repartizatepe inireaga zi.
Pitlagini ingusti, p{ttagini lati
cele douir plante eiiminir toxinele din sange, pllmAni qi stomac, motiv
pentru crue sunt recomandatetuturor persoanelorcare se disting printr-o
palorue deosebiti. Se optiregteo lingurip cu varf cle frunze ae]:ittaginlr
ingustn (sau latd) cu o ceatctl de-apt"rcrclcotiri, se lasir la infuzzit o
jumir&rtede minut, se strecoarf,gi se beau,inghigitur[ cu inghigitr"rrd,
una
piurd ltr dou[ clni de ceai pe zi.
cu dezechilibreleendocrine gi crizele durroase genito-abdominale.ce
apal in cadrul nrlburiu'ilor de ciclu menstrual.
Baie general5 cu cimbru
Persoanelenervoase gi surescitrte al tlebui sd facd regulat, o datir sau
de dou[ ori pe sirptirmAnir,o baie generalir cu cimbru. Se umple o
gdletrti de gase-optliui cu plante verzi de cimbru sau se pun in ea
2ffi grame cimbru uscat qi se lasd s[ se inmoaie (s[ macereze) timp
de 12 ore. Apoi amesteculse incilzegte gi se toam[ in apa de baie.
Zona inimii persoaneisuf'elindetrebuie s[ fie deasupraapei. Durata bdii
este de 20 de minute. Nu vti qtergeli cu prosopul, ci imbrdcaEiun halat
de baie gros qi stali in pat o ord ca sh uanspiragibine.
Tristefe
Este o stare de spilit ce se instaleazl de mai multe ori la f'emeile ce
au veqnic problemelegate de ciclul menstrual.

Amestec de ceaiuri
SfdrqealS Ceaiul, plepilat dinfl-un arnestecde ventrilicti ;i r[dlcin[ de gelind,in
stare tipic[ dup[ avort, in menshualiile abunclente,in cele dureroase. ph4i egtrle, are o acgiunebeneficXin stiuile de melancolie ;i de tristege.
Se opiueqte o lingurig[ vArt'uit[ de plante cu o ceafc[ de trpit cloc<ltitit,
Vffsc se las[ s[ stea o jumirtate de minut qi se snecoard.Seat'a,inainte de
59 pune la inmuiat, ingr.o.cealc[cu apfl rece,timp de 12 ore, o lingurigir culcare, se bea, cu inghi$turi mici, o ceaqcitde ceai.
plini-plind cu vflsc. Apoi amestecul- se incirlze$teqi se st,ecoori. Se
beau, inghigituri cu inghi$tur[, pAnir la trei cxni cle cetri pe zi. s;
recomtrndl pf,strarear4iei zilnice intr-un telmos. Tulburiri cardiorespiratorii
Motivele trparigieiunei atiue situt4ii sunt multiple ;i ele depind r]e b.unt1
Slibiciune general5 stue cle funcgiontuea apat'atului-cucliclvzrscr.rl'ar'.Dac[ rnu;chiul inimii
sl[beqte gi forla sa cle pomparea sdngeluiin artere scade,ditc[ tensiunea
Este cl stiue.ceapzu€,de obicei, in situaEiilein care scurrgerile
menshuale tuterial[ ,secliminueaz[-,dacir musculatut'a,in general, e puEintblosit[ -
sunt -prea abundete,foarte dueroase, iar durtrta menstrutrliei depr\eqte persoanain cauz[ nefici.ncl nici efortui frzice, nici migctrre sr"rficientl
10 zile. -, in fine, dacti miqc[rile lespilatorii sunt insuficiente ca amplitudine,
-extenuzu'e,
atunci se insttrletrztio strue de ial f'emeiasuf'erindl este lipsitil
Coada calului de chef, de putere, cle poftd de muncl qi de vitrgir. Se tusocittzil, de
Se pune o.lingurild cn vfuf cle coaclacalului int-o can[ cu ap[ clocotitfl, asemeneit,palbareaf'eEei,capacitateredusitcle concentt'ale,amegeli'durreri
se.las[.o jumltate de minut sir sreaqi se bea, inghiliturir cd inghigiturd, de cap.
cel pugin o ceaqc[ de ceai pe zi. Cine suf'er'[de astf'elde tulbuldri e bine ca, prin masajeLl$oal'e,exelcrln
fizice simple, exercigiirespiratorii regulateszi-^;icretrscnfo4a inimii, sir-6i
Surescitare stabilizezetensiunetiarteriald gi s[-qi teglezefi'ecvenlaqi amplitudinea
pigciuilor respilatotii.
Este o stiue de nervozitate mai accentuad, cu o tendinp de agitalie in'ctzul clelegXrilclrmenstntale,in timpul perioadeide climactedu, in
inutilir, de multe od obositozue gi pentrlr persoantr suferinclir qi clezechilibre hbrmonale, in avort, o astf'el de situt4ie se poate agrava
-caire, feniru
cei din jurul ei. Poate avea multe clar',in cazul nostrn, rue tegxtur.a s'lLl poate agt'ava,la lAndul ei, toate cele de mai sus.
Amestec de ceaiuri Mic bitter suedez
Pentru inuelinerea bunei funclionfui a inimii gi a aparatului circulator Deoarece curdli sdngele pi stimuleazl circulagia,se recomad[ sii se ia.
se prcparii urmltorul arlestec de ceaitui: prcventiv, dimineagaqi setua,cAteo lingurigl de mic bitter suedez,clilunt
cu ap[ sau ceai. In funcEie de intensitateatulbur'[rilor circulatorii se
10 grame coada racului 10 grame tapaqnic recomandd mdrirea dozei zilnice de la tr-ei lingurige pfln[ la dou[ gi,
10 grame arnic[ 10 grame mupchi de piatrir respectiv, nei linguri. Ca mod de administrare se indic[ diluarea un-ei
10 g'une rddtrcini de pduunjel 10 grame rftl[cini cle obligeanir linguri de bitter intr-o jumderte de ceaqcilde ceai, care se bea in dou[
de cAmp rcpize, cu cflte o jumfltate de or[, inainte qi dupd mas[.
10 grame alge brune 10 grame scaiete Refete de casi
l0 grame pdstii de fasole 10 gltrme p[p[die Se umezeqteun prosop flauqat, mic, cu ap[ r'ece - astfbl incflt s6 fie
10 glame fum[rip 20 grame ceai de mat6 umed, fdrh ca s[ se scurg[ apa din el - gi se gine peste norpte in chip
l0 grame coajl de crugin 10 grame roinigd de compres[, pe zona inimii. Deasuprase aqeazflo fblie de plastic Ai
apoi un prosop uscat, carc plsueaz[ ctlldura. Se mai recomandtr.ca,
10 gmme vAr:rtur!(ruti) 20 grame vAsc dup[ tiecarc baie cald[, s[ se fac[ un duE rece sau o procedurti de
10 grame osul iepurelui 10 grame pir' spll[ri cu ap[ lece, generalflori parJialir.Acestea activeaz[ circulagiagi
10 grame talpa gdqtei 10 glame coada qoricelului sporesccapacitateade efort.
10 grtrme u'aista ciobanului l0 glzune tr'oscot
10 grame p[ducel 10 gltune coada ceilului VomI
Degi este un simptom caracteristicmultot boli foarte gl'ave, ea poate
Cantit5$le de plante indicate se vor imestecafoale bine. Pentnr o ceaqcl apiuea Ei in cadrul menstrelorfoarte dureroase,in sarcinfl,la menopauz[.
de ceai se inmoaie o linguril5 cu vArf din amestcin apl rece, timp de
12 orc. Apoi maceratul se incilzegte, se sfl'ecoar[, se indulce$te cu o Atifie de gilbenele
lingudpi de miere. Se bea, inghiEitur5cu inghi$turd, dimineagaqi seala, Inu'-o tigaie se incing 250 grame de unturd curati de porc; ?n Lrntura
o ctrn[ de ceai. incins[ se prcstuir o mAnir plinti de gllbenele (fi'unze, flori 6i tulpini).
Se lasfl s[ se ridice spuma, se mai amestec[ o dat[, se ia tigaia de pe
fbc, se acopert qi se lasfl pestenoapte stl se r[ceasc[. In ziuzt umiltoare
Tulburdri circulatorii tigaia se incllzegte pu1in, ionginutul ei se trece pdntr-o pinzl curatl de
in, se storc fiunzele, florile qi tulpinile, iar alifia astfel ob$nutir se
VAsc pitsneazdin borcane cu capilc inchis elmetic.
Este o plantl medicinald minunati pentru toate afecgiunilecardiovtrscu-
lare. Puterca sa tdmdduitoaleinteryine reglAnd tensiuneaatat in caz de Mic bitter suedcz
hipertensiune,cAt qi hipotensiune.Se pune la inmuittt, intro cea;cd de Se iau, zilnic, nei lingurige de mic bitter suedez, diluate in ceai de
ap[ rece, o lingurilrl plin[-ochi de vAsc gi se las[ 12 ore Ia mtrcerat. plante sau in ap[. Se nmestec[ o lingurili de bitter cu o jumirtate de
Apoi trmesteculse incllzeqte, se strecoatirqi se bea cu inghigituri mic. ceaqcdde ceai sau de ap[, se imparte cantitateain dou[ po4ir egale 1r
'se
Se vor consumatrei cirni de ceai pe zi. Recomand[mp[straretr cantitAgii beau cu o jumtltate de ord inainte qi dupl fiecue mas['
zilnice intr-un temos.
Comprese cu mic bitter suedez
Coada goricelului Pielea clin regiunezrstomaculgise unge cu un su'at gros de alifie de
'Intr-o can[ cu ap[ clocotitir se pune o lingurig[ cu v0rf de coada gllbenele, penuu ca alcoolul din micul bitter suedezs[ nu o degres.ez
,soricelului,se las[ o jlrm[tate de minr.rtsil infuzeze, se strecoarl. prea tru€. Se sttopeqte o bucatA de vatl sau de celulozil de mirrime
Se beau, inghilitur[ cu inghiliturh.,dou[ pAn[ la trei celti de ceai poUiviti cu bitter zuehe, gi se aqetrzirpe rcgiuneaduretoasl a stomacului.
pe zr. Compresase fixeazd cu o f'agdsau cu o pflnz[ gi se menline dou[ pAn[
la panu ore, dupir cum este sLlpoltat[.

C. Afecliuni ale sdnilor
Cancgr mamar, vezi Tumori mamarc
Galactoforit5o vezi Inflama(iamamcloanelor
Inflamafia mameloanelor/ Galactoforiti
Prczentir tot timpul alirp*rtului, este limitatzi numai la nivelul cutalelor
galactofore, prin czur se secrcttl laptele 6i se manifesti pr-in aparigia unei
secrelii seroase sau purulente ce se sculge prin mamelonul umtlat.
Mic bitter suedez
Se sflope$te un tampon de vatir cu bitter qi se tamponeazti cu el
mamelotrnele, de mtri multe ori pe zi, pAn[ cAnd se rctrage inflamalia.
Alific de ghlbenele
Mamelotrnele inflamate se ung, de mai multe ori pe zi, cn alifie de
gilbenele. Se incing, inn-o tigaie, 25O grame de untu'l cm'trt5 de porc
gi se plesard in ea o mAn[ plind de gilbenele (fi'unze, flori 1i tulpini).
Se lasit sai se ridice spuma, se amestec[ puternic, se^ ia tigaia de pe
fbc, se acopelir qi se la^sXs[ se rdceasci peste noapte. In ziua ulmiltoare
se mai incirlzelte pulin tigaia, conlinutul ei se strccoarii pt'intr<r pinzra
curtrt[ de in, se storc bine frunzele, f]orile qi tulpinile, iar alitla astf'el
obginutit se p[streaz[ in borcane cu capac elmetic.
Inflamafia sfinilor / Mastitl
Apare in timpul aldptatului gi se datoreaz[ f'aptului c[ rnama nu-pi
firce cum trebuie toaleta sAnilor, inainte pi dupf supt. Poate fl doar
o umfltue a glandei mamare.o r"rgoar'[ inrclpirea ei, o micir crirpritur'[
pe mamelon, dAr dtrcd nu este imediat ingrijitir gi tratat[. apar dureri,
t'ebrti ;i se constituie abcesulsau flegmonul mamiu, ce tind sii colec-
teze gi sti supureze.
Comprese cu traista ciobanului
Miurlele ctue al[pteazl se plflng deseori cii li s-au r"rmflatsAnii. Un
temediu este compresacu u'aistaciobturului.Se pun dou[ mflini pline
din plzrntelemiirungiteintr-o siui suspendatirdeasupraunei ozrle cu apir
care tierbe. Datoritir vaporilor fierbingiplantelese incilzess, se inmoaie,
iryi lasir suc, firc un f'el de ,,decoctsec". Conlinutul sitei se l.istoatnfl
pe o panz[ cufati de in Ei se aqeazl pe sAnii umfl4i. Pentru ptistrarea
bilcturii se acoperdcompresacu un plosop moale qi calcl.
Leziuni ulceroase ale sAnului
Alifie de gilbenele
Se pun patru m[ini de g[lbenele (flori, frunze qi tulpini) mln'rnlite in
500- grame de untur'6 curati de porc, bine incins[. Se amestecittotul,
se lai[ s[ facl spum[, se h'age de pe fbc, se acoper[ vasul 1i se lasl
la rflcit pAnd a doua zi, ciind se mzri reinc[lze$tepufin inUegul alnestec,
ca s[ se fluidifice. Apoi se trece printr-o pinzfl curat[, se storc bine
plantele rlmase, ial alifra obEinutilse pune in borcane emetic inchise.
Se ung sflnii, in zoneleulcerate,intinzind alifla in strat subgiregi rntrsilnd
uqor sti inue in piele.
MaStitI, vezi Inflanrafia s6nilor
Tumori mamare benigne
Existi mai multe valiet[gi, ele putlnd fi unice sau multiple. Tumora
unicfl este micir, neted[, rotunjit[, de multe ori cu un conlinut lichid,
examinaretroncologic[ stabilinddac[ e vorbtrde un chist, de un udenom
sau de un aclenofi6rom.Tr.rmorilemultiple sunt localizate lt un sAn sau
la amflncloi, au mfuimi variabile, cauia apariliei lor fiind excesul de
foliculin[.
Alifie de gilbenele
Dac[ tumcxa existri, deci nu ali fbst operati, e bine sir vit ungeti uqor,
prin masaje circulare, ambii sani ;i zona din jurul lor, zilnic, de clte
bri aveli ilmp. nUna se cl[ in strat subgire,ca sit intre bine in piele.
Dacir t4i suf'erit cleja o intervengiechilurgical[, alifia se aplicti pe toat[
-(sau
suprafaiacican'icei cicauicelor).Tot pe ele, penh'uca pielea s[ se
vindece tt'umos, puneli compfesecu resturile de plante Stlecllt'tlte,rezul-
tate clin pteparareaalifiei. Riincitlzite,acestease pot fblosi de patru-cinci
ori. Cum se prepalfl alifla'? Se ?ncing intr'-o tigaie 250 grame urlturii
curat[ cle pori gi se ptesnrit in ea o mfinir plinir cle gitlbenele (f'runze,
flori Ei tutirinl;. Se las[ sd se riclice spumit,se amesteclputernic,se ia
tigtria cle fe foc, se trcopet'l gi se lasti s[ se ritceasc[ peste noapte. In
ziua urm[toare se mai inc[lze$te pufin tigaia, conlinutul ei se trece
printr-o pinz[ curat[ de in, se stoic bine frunzele, florile qi tulpinile,
iar trlifia astfel oblinutir se p[sueazl in borcanecu capac.
Tumori mamare maligne/ Cancer mamar
Este afecliunea cea mai des intAlniui la f'emei, atunci cdnd vorbim de
un cancer al cltganelor. Fieciue f'emeie zu. trebui sir i6i ptrlpeze sirnii
dupd mensh'uafie,pentru a putea detectir aparigia tumor{i intr-o star€
incipient[. Din fericire insir, nu orice nodul este de naturrl malignfl.
Astfel, duretea :ii modificlrile ce apzu in gltrndele mzuniu'ein timpul
ciclului nu au nici o semnificagiepatologicd.Noduli se pot fbrnrtr ryi in
timpul unei inflamagii banale a sAnului, ca urmare a unei infecgii
microbiene purulente.
La acumullri de lapte se cons&rt[ aqa-numiEi,,noduli de lapte", care
sunt, de asemeneit,inofensivi. La femeile de peste 30 de trni, palpiuea
sflnilor de c[tre medicul ginecclloguebuie s[ se fircir, in cadrul contro-
lului preventiv, cel pulin o datl pe ar.
La tumod maligne, nlmora este inilial rotunjiti, nercgulatl ca firrmir,
situatl, de cele mai multe ori, in parteade sus pi sple exteriorul sflnului.
Pielea sAnului,lzr nivelul ei, este aidoma cojii de portocall. Iar dac6^o
piptiim, simgim c[ nu este prinsfl (nu aderir) in profunzimetrsAnului. In
acest stadiu trebuie efectuatemulte conhoalede specialitatepentnr stil-
bilirea malignitigii - c[utarctr gtrnglionilor metastazici,mamog:'af]e,ter-
mografie, punclie. Dac[ e mult mai veche, diagnosticule clar'. Pielea
este puternic retractatd (strAns[, chircitd), in dreptul tumorii este
ombilicat[ (face o adAnciturd,se inf'undir.semXnAndcu Lrn ,,buric"), este
fbarte bine flxat[ de plzururile plot'unde ale tonrcelui, in special de
mugchii pectorali,fiind prinqi (inflamali qi inmobili) qi ganglioni axilar:i
gi cei subclaviculari.
Indicaliile qi reletele crue ulmeazl sunt recomandateatlt inainte cit gi
dupit operaEie.Cu cAt se recurgemai devremela plantele din girdina
lui Dumnezeu,cu atdt mai intemeiatl estesperanlacir extitpareasAnului
(sAnilor) va putea fi evitatZr.Unntirile cumplite ale unei trmputiui mrrmare
genercazzi ptoblemepsihicedeosebite.Nurnai femei cu personalitatedeo-
sebit de puternic[ r€u$escsir h'eacI sr,rfleteqte peste pierdercaatributelol'
lot t'eminine.In tuma extirp[rii, chial qi palTiale,a unui s[n, nemaivor-
bind de marile amputiri. in care sunt extirpali mugchi,ganglioni, glancle
mamiu'e, multe f'emei se simt int'eriorue,excluse din societategi se
ret'ugiaz[ intr-o izolare cue le macin[ suf]etul. De nceea,la cele mai
mici semne c[ v-ar fi apfuut un nodul sau c[ sirnul s-a intt-u'itintr-o
zonl anume, ctr mult inainte de a cleveniun ctz penuu rnedici, reco-
mandd"m?ncepereauneia dintr.ecurele cle plante de.scrisemai jos.
Alific dc ghtbcncte
Dacir tumora exisul, deci nu ali tbst operati, e bine s[ vti ungegi u6or,
prin rnasaje circularc, trmbii sAni zona din jurul lor, zilnic, de Cite
6i
ori avegi timp. Alifia se cl[ in snirt subfre, ci s[ inbe bine in piele.
Dacd agi suf'erit deja o intervengiechirurgical[, alifia se aplic[ pe toat[
suprafap cicatricei (cicatricelor). Tot pe ele, pentru ca pieletr sf, se
vindece frumos, pllneli compresecu resturile de plante snecLll'ate,rezul-
tate din prcpariueaalifiei. Reinczllzite,acestease pot fblosi de paur.r-cinci
ori. Cum se preparl alifia? Se incing inu'-o tigaie 250 grame unturit
curtrt[ de porc gi se presal[ in ea o mAnziplin[ de g[lbenele (fi'unze,
flori qi tulpini). Se lasfl s[ se ridice spuma, se amestec[ putemic^,se ia
tigaia de foc, se acoper[ qi se las[ s[ se t{ceasc[ peste noapte. In ziua
urmdtoalese mai incllzeqte puginvasul, conlinutul se trece prinu'-o pdnzd'
curatd de in, se storc bine fiunzele, florile gi tulpinile, ial alifia astfel
obginut[ se pdstreaz[ in borcanecu capac, ermetic inchise.
Comprese cu coada calului
deasupraunei oale cu itpd cu'e fielbe se pun dou[
Intr-o sit[ suspendat]l
mAini pline cu coadacalului. Aburul flerbinte incilzeqte plantelefiiciind
un f'el de ,,decoct sec". Acestea se r[stoun[ pe o pflnz[ curat[ de in
qi se aplic[ pe sAnul dureros.Compresase fixeaz[ cu o faq[ inctilzit[
ryi se las[ cAteva or€ snu peste noapte.
Amestec de ceaiuri
Se zunestec[100 grame de uzici, 300 gnrme de gilbenele gi 100 grame
coada goricelului. Se opfu'egteo lingurili cu viirf din amestec cu o
ceagc[ de apir clocotiti gi se strccoud. Se beau,inghifitur'[ cu inghilin"rrfl,
gase pAn[ la opt clni de ceai pe z\. EstB recomandabilsd se pdsh'eze
lalitr zilnicd inb-un termos.
|{ic bitter suedez
Impreun[ cu ceaiul amintit mai sus se iau, zilnic, trei linguri de bitter
suedez.Se dilueazilo lingulir de bitter inu-o jumlate de ceaqc[ de ceai
care se bea in dou[ reprize, cu clte o jumdtate de orl inainte rii dup[
pas6.
In cazul apariliei durerilor se rccomand[ comprese altemzitive cll mic
bittel suedezqi cu coada calului.
9omprese cu mic bitter suedez
Inainte de trgeztu'eacompr€sei se unge pieptul cu alifie de gilbenele,
pentru ca alcoolul sti nu usucepielea.Se strope$teo bucattide vat[ de
mfuime pou'ivi*1 cu bitter pi se ageazirdrept compresir.Penu'u ptisu'alea
citldurii, detrsupraei se aqeazlincti un suat de vat[ uscat[, apoi o tblie
de plastic pentru protejarea imbrdc[mingii. Compresil se fixeazir cu o
piinzfl groasir;dup[ cum este suportzrtl,se gine doud plnir la patru ore
sau pe timpul intregii nopfi.

D. Imbolndviri ale organelor genitale
Angxitg, vezi Inflamafii ale ovarclor qi trompelor
Cancer genital / Tumori maligne genitale
Aspectul este de exctescengiisau urnlltiturd ce creqte lapid, p[trunde (se
intinde, se intiluezfl) qi in gesututile invecinate, se r'[spAndeqtein alte
olgane pe cale vaselol limfirtice sau sangvine, pr<lduciind tumori seclln-
dtu.e sau metastaze. Se recnnoitqtedupir forrna nelegulatt"t,cu aspect de
corropid[, deseori ulcentti-t,de culoare albicioasf,, durit, singerilncl u;or.
Cea mai fi'ecvenui localizare este la nivelul uterului (gdtul : colul 6i
corpul), urmAnd apoi ovuele qi vaginul.
Cancer ovarian / Tumori maligne ovariene. Sunt extlem de complexe,
putind fi dotate cu ,,puteli hormclnale": tumori f'eminizante, ce secreti
corpi estrogeni gi tumori masculinizante, ce secretir hormoni mtrsculini.
Dal pot s[ nu tribir aceste cuactedstici, fiind inflltrante sau vegetrmte.
Cancer uterin I Tumori maligne uterine. Cele localizate pe ccllul utetin
sunt foute des intAlnite dar se vindecir in cea mai mare propo4ie, dacir
se descclperirdestr-rlde repede dup:i aparilia lor. Penb'u cti se rnanif'esfir
prin pierderi de slnge anormatle, singeriu'ile genitale nebuie imediat
semnalate rnedicului. Cancerul k>ciiliztrtin corpul Lltelului aprrrede obicei
duplt menoptu-r2tr.evolueazir incet, se rnanif'estirprin pierderi de sAnge
ce nu par t avea alt motiv decAt tulburfile create de climix gi, de
aceea, controlul ginecologic periodic este obligatu'iu ?n aceastii perioad[.
Cancer vaginal / Turnori nnligne vaginale. Ciurcemi de vagin potrte fi
o ftlmorir primitivri, dezvoltarea inceplnd din regiunea suburetralr"r,san
o tumoar€ metastirticl (provenitii de la uter), ce invadeazl vaginnl.
Amestec dc ceaiuri
In caz cle tumori rnaligne ale ovarel<>rqi ale utelului se recommrdir un
trmestec de ceaitri prepiu'trtdin 3fi) grume de gllbenele 5i 3ffi grame
de coada policelului. Pentm o ceagcircle ceai se opiireqte o lingr,rrigirdin
acest trmestec clr ap[ clocotitir, se lasir sii stea o jr.unirtatede rninut, qi
se su'ecotu'ir.Se beau, inghilitru'ir ctr inghigiturii,
lase pin[ la opt cirni
de ceai pe zi.
$ic bittcr suedcz
Impreunit cu ceaiul de rnai sus se ia o lingurip de bitter', de nei ori
pe zi. Se dilueazir intpo jumirtate de cea;cit de ceai, ciue se bea in
50
dou[ reprize, cu o jumltate de o16 inainte qi dup[ fiecare din cele trei
mese.
Compresi cu mic bittcr sucdez
Dacir suferinla abdomino-pelvianti este insogitti de dureri acute se
recomtrdti comprese cu bittet, linute timp de panu ore pe zi. Mai intAi
se unge pielea cu alitie de gilbenele, pentru ca ulcoolul din compozilia
bitterului s[ nu o usuce. Apoi se st()pe$te o bucatii de vat[ de miu'ime
potfiviui cu bitter gi se aplicd pe zona dureroasd.Penuu p[strarea c[ldu'ii
se pllne deasupra Lln sbtt de vatir uscati qi-apoi o ftllie de plastic. Se
fixeazl comprcszr cu o faq[ incilzitlt.
Alifie de ghlbcnele
Se incing. intr-o tigirie, 250 Etrme de untur[ curati de porc gi se plestul
in ea o mlinir plin[ de gllbenele (fi-unze, flori gi tulpini). Se lasi s[ se
ridice splrma, se amestecfl putemic, se ia vasul de pe foc, se acoperir
qi se ltrsir sir se rticeascti peste noapte. In ziua unnzitotue se mai
incirlzegte pulin tigaia, conlinutul ei se trece printro pflnzir curatzi de
in, se storc bine tiunzele, florile gi tulpinile, iar alifia asttel obEinut[ se
pirsueazir in borciure cLl capac ermetic inchise.
Compresd cu coada calului
La dueri putemice, pe lingd compl'esacu bitter, se recomand[ qi coada
calului trecuti pdn abtui. In funclie de intensitatea durerilor se pun,
ziluic, p6.ni la trei compr:ese:unil dimineala, inainte de sculiue, una in
cursul dupir amiezii ;i aln in timpul nopgii. Pe dumta apliciuii com-
preselor trebuie sti sttrgi in pat.
Se pun douti mAini pline cu coada calului inu-o sitir suspendatitdeasupra
tunei orile cu apit ctue fierbe. Vapor-ii de trp[ ciue se ridicit incllzesc,
umezesc Ei scot sucul din plemte. Apoi conlinutul sitei se riustozuntipe
o pAnzir de in curatd. Compresa astt'el preg[titit se ageaz[, cald[, pe
abdomen. Se acoperir qi se fixeazit cu o altir pinzit, qi ea inc[lzitir.
Baic dc gezut cu coada qoricehrlui
In afirrir de tmtamentele indicate mtri sus, pacientei i se recornand[ birile
de gezut cn coada qoriceh.rlui,de trei oli pe sz,"tptAmii.nir sau chiar z\lnic,
dacii le supor-tirbine. Se pun Ia inmuiat lfi) grame de coada;oricelului
ir,tr-o girleaui cn cinci litr:i de apl rece rsi se lasir s."rstea tirnp de 12
ole. Dup[ aceeir amestecul se incirlzelte, se strecorlrir ;i se aclaugit in
cadii. Rinichii bolnavei trebuie sir tie acoperili de apir. Durzrta blii este
de 20 cle minr.rte. Nu se recomandir $telgel'ea cu prclsopul, ci se vzt
irnbrtica un halat de baie qi se va sta in pat incir o orii, pentm ca sii
se .r'anspile bine de tot.
Chist
Este o tumoare inchisir, sub tbrml de pung[, cale congineun lichid
apos. Deseod se formeazl in ovarc. Mai mr se intfllneqte in organele
genitale int'erioare.Ovule nedesprinsese dezvoltir sub forma chisturilcx'
foliculare (tibroase) de dimensiuni dif'erite, de lzr cea a unei botrbe de
mazfu'ela cea a unui miu.
Chist ovarian. Este o cavitate ap[rutli anormal (patologicir)inn:un lesut
sau intr-un organ, dar care nu se formeaz[ ca urrnare a unei inflamaEii
existente aici, anterior. La nivelul ovarului sunt de dou[ tipuri. Unele
trga-numitefuncgionale, ce apar dupir finele menstrualiei,evolueazl,cresc
in timpul ciclului gi dispzu'din nou la menstrut4iaumirtotue. Celeltrlte
sunt chisturi organice adev[r'ate, nu sunt legate de nici o tulburane
mensuual[, qi ot'i evolueaz[ progresiv,ciclu de ciclu, ori rilmAn ca atal€,
fdr'[ s[ dispzudin timpul mensnuafiei.
Chist uterin / Fibrom uterin I Fibromiom. Este o nrmor[ benignirsituratir
la nivelul stratului musculardin pereteleutemlui. Ea nu apruenicioclatdduph
menopauzii gi e foarte ru'[ la femeile ce au mai mulEi copii. Se poate
dezvoltain orice pafte a utenrlui,pe col, pe istrn, pe cotp, in zona mus;rilari;
evolu6nd spr€ mucoasauterin[ (spre interiorul utemlui) sau crirtp exterior,
spe peritoneul ce inveleqteuterul. Semneleexistenpi lui sunl mens[uagiile
incep s"{ dueze din ce in ce mai mult $ s[ fie din ce in ce mtri abutdente,
ciclul se micgoretrzl,trptu'mici sAngeriuipe piucursul lui qi, piinir lir um[,
bolntrva nu mai ltie dzrrc[iue hemomgiesaLlmens[lnlie.
Compresi cu coada calului
Se pun doul mAini pline de coadacalului ino'-o sit[ suspendatir deasupra.
unei oale cu apir care fierbe. Vaporii incilzesc, umecteaz[ [i extrag
suscul din ele. Apoi conginutulsitei se r[stoarnii pe o pinzir de in
cumti. Comprcsa astfel pregltiti se aleazd, cald[, pe acea parte de
abdomen ce corcspundelocului in cru:ese afld chistul (in interior). Se
acoper[ gi se fixeazd cu alt[ pinzrainctirlzitl. Se recommdl trei comprese
de ccradacalului pe zi. Se pot tblosi aceleaqiplante, reincdlzite.Prima
se va pune dimineafa,dupfl micul dejun, pacientar[m0nirnd in pat, gi
se las[ s{ aclioneze timp de douti ore. A doua se pune dupir mtrszrde
prflnz, pacientast[ tot in pat ;i compresase lasl-din nou douit ore.
Inainte de culcruese pune a treia, ciue se lash.pestenourpte.Este foame
importzurtszi se acopere bine compresacu o pdnz[ gtoair izolatozuegi
pacientasti fie bine imbrdctrt[, pentru ca prrt"re] tiim[iuitotue a vaporilor
de coada calului s[ nu se iroieascl in Zaclar..
gomprcs5 cu mic bittcr suedez
Intre primtt ;i a douzr cclmpres[ cu coacla calului se recomitndir o
compres[ cu bitter suedez.Zona interesat[ se unge mai intAi cu alifie
de gtllbenele,penhu ca alcoolul conlinut de bitter s[ nu usuce pieletr.
-qi apoi o bucat[ de vatl sau de celulozon de mfuime adecvatil
Se stropegte
cu bitter si ageazdpe locul ce corespunclezonei din interior unde
se afl[ chistul. Pentru plstrarea clldurii se pune, peste compresd, un
strat de vtrti uscatdsau o pinzi groasfl,se acoper[ cu o folie de plastic
pentru protejarea imbrlclmingii gi se fixeazd,totul cu o pflnz[ curat[.
Cu comprcsa de mic bitter suedezpacienta se poate deplasaprin cas[,
nefiind obligatoriu s[ stea in pat. Se scoate compresa dup[ ptrhu ore
gi se pudreaz[ pielea penuu a evita m0nciuimile.
Coada calului
Odaul cu utilizarea comprcselor se recomiurddceaiul de coada calului,
pi anume, cdte o ceaqci de ceai dimineaga,pe stomacul gol qi seara,
cu o jumltate de ord inainte de cinti. Se opdregteo lingurill cu virt
de coadtr calului cu o canti de ap[ clocotitit, se las[ s[ stea o jumdtate
de minut, se snecoar'flryi se bea, inghiEiturflcu inghi$tur[.
Amestec de ceaiuri
ln panrlel cu tmtamentelecle mai sus se vor bea gi doi litri cle ceai
prcpilat din urmirtoareleplante, bine amestecate:1(X) grame de utzicfl,
300 grame de gilbenele qi lfi) Eame cle coada goricelului. O lingudEl
din acest amestec se oprcStecu o cealc[ de apd clocotiti, se ltrs[ sl
trag[ jum[tate de minut, se shecoatdgi se bea cu inghi;ittui mici. Dtrcl
avegiposibilitatea,punefi in flecare can[ b[uti trei pflnii la cinci pic[ttu'i
de suc de m[criEul iepurelui. Sucul se obginedin m[criqul pr:oasp[t,
stors intr-un storcltor de fi'ucte.
Alifie de gilbencle
Necestutlpenffl pl'oteclia pielii, se prepar[ in modul urmltor: se incing,
intr-o tigaie, 250 grame de unturl curat[ de polc gi se preszuirin ea o
mAn[ plin[ de gllbenele (fiunze, flori Ei tulpini). Se las[ s[ se ridice
spllmrl, se trmestec[ plltemic, se ia tigaia de pe foc, se acclpertigi se
lzrsitsit se ritcezrsc[peste noapte.In ziua urmltoale se mai incirlzeqte
pugin tigaia, conlinutLrl ei se strecotuaipritrft-o pdnzil curati de in, se
storc frunzele, tlorile qi tulpinile, iu alifltr astf'elobEinuti se piisfieazit
in borcane cu ctlpac, ermetic inchis.
Ciupercd vaginali, vezi Micozi vaginald
Dureri ale organelor pelviene
Cimbnr
Se pune o linguri@ plin[ de plante inu'-o ctuti (250 gtame) cu apa
proasplt fiart[, se lastl sir intr-rzeze
pref de un minut gi se strecoar[.Se
beau douf, ce;ti de ceai zilnic.
Perni cu cimbru
Se umple un sdcule!sau un pui mic de pern[ cu flori culese pe timp
insorit gi LlscAt,se coase la gtut, iar setua, inainte de culcare, se
incilze;te slculegul pe soba de tenrcoti sau in cuptorul incins (fiirri foc)
gi se gine, noapteainueagl, pe regiunea bzrzinului.
FibrOm uterin, vezi Chist, chist uterin
FibfOmiOm, vezi Chist, chist uterin
Histeroptozf genitalS, veziProtaps
uterin
Inflamafii ale ovarelor gi ale trompelor I Anexite
Sunt produse de o inf'ec1iecare, de cele mai multe ori, urcti dinspre
vagin (infecgieascendentl),dupirLtnavol't sau dupl na$tere,strucoboar[,
pe cale^hematogenii,de ltr intestine,rinichi, pltimini (infeclie descen-
dent[). In primul caz, agentulpatogeneste streptococul,smtilocclculsau
gonococul;in cel de-al doilea, bacilul colli sau cel rubelculos.Ovtu'ele
;i trornpele sunt, in thza ncutir, umflate, fierbinf, in tlompir zrpil'e o
secregieseroas[ sau purulenui, se poate fotma un abces clvruia.nsau
tuboovtu'ian.Acesta din rumd se poate sparye 6i eliminir putoi in
cavitatetrabdominald,declan$iindo peritonit[. Femeiaarc durer.iin par-tea
inf'erioarira abdomenului(?n pelvis), musculaturae sub tensiune,aparc
febrtr, cre;te numfuul de globule albe, mensuuaEiile incep sti durezemai
multe zile, def'ecaliaeste dureroas5.Dacti inflarnalia s-a cronicizat,du-
lerea este diminutrtl gi nu crerstedecAtinaintea gi in timpul menstrutiliei.
Cre(iqoarl
Se .puneo linguligirplinir-plinl cle creliqozuti
inn-o canii cu api clocotiti-r,
se lasi sti tragl o jumltate de rninr.rt5i se strecoarr.Se beau,inghigiturir
cu inghigiturf,,douti pAn[ la pauu celti cle ceai pe zi.
laie dc gczut cu coada Eoricclului
Chiar Ei o singur'[ baie poate calma clurerilein cazul unei inf)arnalii
ovtuiene,'aceiLsta letrlgAndu-sefl'eptat.Se recomancltibiri de lezut ile
trei ori pe slptzlmAn[sau zilnic, in iuncAiede f'elul?n care sunt suportzrte.
Se pun la inmuiat 1(X)grame de coacia;olicelului - inr-<> girleauicu
cinci litri de ap[ rece -, qi se lasir 12 ore. Apoi, a clouztzi, a"mestecul
se inctilzellte, se strecotu'irqi se toarnzi in baie. Cada trebuie s[ conEin[
atata apir cit sir acoperc rinichii persoanei sut'erinde. Durattr bitii este
de 20 de minute. Fiu[ tr ne Dterge cu ptosopul, v{rm imbritca un halat
gros de baie qi vom sta in pat incl o ord, ca sit transpirirm zdmvln.
Compresd cu coada calului
La dureri puternice se recomrrndir o compresti cu cottda cah.rlui. IntlLo
siti suspendatirdetrsupraunei otrle cu ap[ ctue flerbe se pun douir miini
pline de c<lada calului. Abr"rrul fierbinte incf,lzeqte plttntele, le inmoaie,
le scoate sucnl, tlcAnd r.rn t'el de ,,decoct sec". Acestea se t'tist<liunirpe
o pAnzir curtrtri de in gi se zrplicirpe locul duleros. Compresa se fixeazir
cu o fiql incirlzitir. Pacienta trebuie sX stea ?ntinsir in pat qi s[ linir
comprcsa pirnir cirnd se rticeqte.
Amestec dc ccaiuri
Se bea zilnic un ceai prepatat astf-el: se amestecir bine 3fi) grame cle
gtilbenele cu 300 gra.me cle coada goricelului. Se clpiuegte o lingurilit cu
vflr{ din arnestec cu o canl de apir clocotitzi, se lasf s[ stea o jum[tate
de minut qi se sn'ecoiuir. Ceaiul se bea, inghiliturir cu inghigitur[.
Mic bitter suedez
lmpreunti cu ceaiul de mzri sus se ietu uei linguri cle mic bitter suedez,
se dilueazir fleciue lingurir in cura de ceai qi se betr, ciite jurnirtttte de
ceaEcir,inainte ;i dupti fiecare masit.
Comprcsi cu rnic bittcr suedez
Se recomanclirin clureri deosebit de acute. Pielea din zona dureroasii se
unge clr un snat gros de aliiie de gtilbenele. pentl'Ll ctt alco<tlul sii nu
o Lrsuce.Se stropeqte o br"rcatirde vatit cle miuime pot'ivitir cu bitter ;i
se aqeaz[ pe zona dtu'etoasit.Pentru pitstrareacirldu'ii se pune deastlpra
inc[ un stl'at de vtrt[ uscutit, apoi o fotie de plastic pentru plotejarea
imbritcflmin1ii. Compresa se fixeazii cu o pAnzir gt'oasit. Se lasit sit
acliOneze timp de patlu orc.
Alifie de gllbenelc
Se incing, ?ntr-o tigaie, 250 g'ame de unturir curatt"tde porc 5i se ptesarl
o mXnI plinir de gilbenele (fiunze, flori pi tulpini). Se laszi s[ se ridice
spllma, se ilnestecir puternic, se ia tigaia de pe fbc, se acoperit ;i se
Itrsfl sir se lirceztscri peste noapte. ln ziutr urmltoiue se mai incitlzeqte
pugin vtrsul, conginutul h.ri se lxtseaz[ prinh-o pAnzti curatit de in, se
storc hunzele, florile qi tLrlpinile, iar alitla astf'el obfnutir se pitstteazt-t
in borcane cu ctrpac inchise ermetic.
Inflamafii ale uterului
Agengii patogeni care produc aceste inflzrmalii ajung in uter fie din
exterior, prin vagin, fie coborAnddin zone infectate ale nclmpelclr sau
ovarelor. Inflamagiaafecteazd,in majoritateacazurilor, mucoasaimbracl
in interior uterul.
CrefiEoari
Se pune o lingurtg[ vi!{uitd de cregi6oar'[inn'-o cea6c[ cu apir clocotit[,
se las[ s[ tr:ag[ o jum[tate de minut gi se suecoru'l.Se beau, inghi$tufi
cu inghigitur[, pAn[ la patru c[ni ce de ceai W zi.
Traista ciobanului
Are puterc de vindectue zridomavflscului in caz de inflamalii qi hemo-
ragii uterine. Ceaiul se va bea numai p0nir la disptuilia trfecgiunilor
respective. Se las[ o lingurilfl cu vlrf de u:rista ciobanului sd stea o
jumitate de minut intr-o ceagcii cu ap[ clocotitd qi se strecoarl. Se
beau, inghigiturit cu inghigitur[, douti pAnti la h'ei cirni de ceai pe zi.
Datorit[ acfiunii hemostirtice,tl'aistzrciobanuluieste deosebitde eficace
in sflnger[ri trle uterului!
Drlgaici
Plantd medicinall deosebitde eficientl in combatereaaf'ecliuniloruterine,
incd din timpuri str[vechi dr'[gtrica era prefuit{ de c[tre femeile ce
suf'ercaufrecvent de inflamaEiiale uterului. Se opflreqteo lingurigir pli-
nit-vArf de dr'[gaic[ cu o canl de apd clocotiti, se las[ s[ infuzeze o
jurn[tate de minut qi se strecoard.Se beau, inghititurd cu inghigitur[,
dou[ pAn[ la uei ce;ti de ceai pe zi.
V6sc
Acgiuneade normalizatepe ctue vAsculo tue asupracirculaliei stutgvine
duce rapid gi la inldturuetr disfuncgiilor uterine qi a deregli.rilor
mensttuale.O lingurigl plinti-ochi cu v[[sc se lasl la inmuiat, intr-o
ceaqcf,cu np[ rcce, timp de 12 ore. Apoi amesteculse incirlzeEteqi se
strccoard.Pe dtuata unei zile se vor betr,inghi$turil cu inghilitur'l, doul
pAnd la u'ei clni de ceai. Este rccomandabilsir se plstreze to'dtirczurti-
tatea de peste zi intr-un termos.
Pichturi de vf,sc
Se spal[ fiunze 5i tulpini proaspetede vAsc gi se storc, ciit sunt incl
umede, cu storctitorul de fiucte. Dimineala, pe stomacul gol, cll o
jumltate de or[ inainte de micul dejun, qi ,setu-a,
inainte cle Culctue,se
vor lua .cite 25 de picirturi diluate cu puginirap[. Pictitru'ilede viisc
combat qi sterilitateafemeii. Se pot obgine-gicle la orice thrmacie.
Coada goricelului
Se op[reqte o linguriltl cu vArf din coada goricelului cr.r o cetrqc[ de
apit clocotiti, se las[ stt stea o jumirtate de minut ;i se stlecclarl. Se
beau, inghigituti cu inghiEiturft,dour[ pfln[ Ia trei clni de ceai pe zi.
Baie de Eezut cu coada qoricelului
Chiar qi o singurd baie de gezgt poate calma durerile in cazul unei
inflamagii uterine, aceastarenirgflndu-setreptat. Se pun la inmuiat 100
grame de coadtrqoricelului- se foloselteinu:eagaplant[ - inu:o g[leatir
iu cinci litr{ de ap[ rece gi se las[ 12 orc. Apoi amesteculse inc[lzeqte,
se suecoar[ qi se toarnl in baie. Cada trebuie sd conEiniratAta apit cflt
s[ acopere rinichii bolnavei. Durata b6ii este de 2O de minute. Ffu'l a
ne $telge cu pl'osopul, vom imbrdca un halat pluEat de baie 5i vom sta
in pat, inc[ o ord, astfel incAt s[ transpirflm zdravitn.
Coada calului
Datoriti acgiunii strle hemostirtice,coada calului poate fi fblositi in cazul
sAngentilor-utedne. Se opfue*,-Uei lingtuile vhrfuite de cotrdrrcalului ctt
ap[ clocotitf s€ las[ sti uag[ o jtunirtate de minut qi se strecorud.Se
bbau, inghigiturircu inghiEinud,una pAn[ la dou[ ce$i de cetti pe zi.
Leucoree / PoalI albi
Se clatoreaz[ unei secrclii abundente de mucus ceryical (de la nivelul
gitului uterului) ce apare in momentul ovulagiei, stlu _din cauztr unei
hipersecregii cle fbliculinzl, ori in ut'ma unei descuamiui masive a mLl-
coasei vaginale; celulele clin su'atturilesuperticitrle lle mucoasei se des-
prind qi c7,.tin cavitatea vaginului. Aceste scurgeri alr un aspect albicios,
consistent, ca Lln pireu.
Cretigoari
Se opnregteo lingurig[ cu vfuf de cregiqotuircu o cealcd fe apl clocotitit,
se lasZtst1 stea J3umirtate cle minut ,si se sU'ecotu[. Se bear"r,inghigitr'rrit
cu inghigitur[, lepfu-dzate pe inn'eagtr clultrtit a zilei, pfln[ la trei cirni de
ceai pe zi.
Baie de gezut cu coada goricelului
La leucoree se recomancll, o clat[ sau cle dou[ clri pe sirptlmAnir, baie
cle gezut cu coacla Eoricelului. Se pun-liU'i la inmuiat 100 grame de coada
qoricelului, intr-cl gdleatfl cu cinci de trpil rece, qi se lasir sil stea
iirnp de 12 ore. A-poi amestecul se incllzeqte, se sfi'ecoal'ir gi_se odnog:l
in bactir. Rinichii bolnavei trebuie s[ tie itcoperigi de tipti. Durata b[ii
este cle 2O rte minte. Nu se recomandd ltergerea cll prosopLll' 9i t" ":]
imbrdca un halat de baie gi se va sta in ptU incf o or[, astf'el incat sir
se fi'anspile din abundengl.
Troscot
O lingurigdvArfuitd de-tKrscotse opzt-eqte
cu o cnni de apr clocoritir,
se las[. sir tragtl.o jumittatecle minuf ;i se strecoarl.Se L,eau,inghi;itur.li
cu inghiliturl, douti ceqti de cezri,reparrizatepe clurataintregii "zill.
Nuc
pql douti
l. .lingurip pline cu fiunze cle nuc intr-o jurnirtatecle litlr
de ap[ rece.5i se lastr, timp_de 12 ore, la inmuiat. Apoi amesteculse
f6ciilzeqtepi se strecoru'ir.cu.irigatorul ;;i o canul[^vaginalir se fac
spirllturi cu jet putemic in vtrgin.
Micozi vaginali / ciuperci vaginali / vaginiH micotici
Datorat[ ciupercii candida albic:anssituMonilia. apiue ca urmalr a unei
cu'e de antibiotice,in timpul sncinii, la f'emeileciiabetice.Secregiaeste
albicioasir, llptorsir, uneori grunjclasit,ca uu lapte birtut. pllovoacd
mAnciu'imi,usturimi, uiniu-i dese gi durcroase.
Baie de gczut cu gdlbcnele
Se inmoaie.100 grame tle girlbeneleintr-o gitleatircu cinci litri de apir
rece qi se lasir sir stea timp de 12 ole^.Se incilzegte apoi ,,m.rt..ul.
se strecotu'dqi se totrm{ in tpa de baie.In cadiruebgie sir'tie o c6ti&rte
suficienuide ziptipentnr a acopeli rinichii bolnavei.Durara birii este cle
2o de minute. Dup[ baie vom imbrirca un halat, f[r:i a ne grclge cu
prosclpul,gi vom sta in pat o orir, pentru sudalie.
Crefigoari
cu vtrf^de cre!i$oar'[,
i4 I'cr,nl cle apti clocotitir se pune o lingr-rriEir
jumirtatecl'eminut $i se stlectltuir..Pe durata utrei
,"- fnrii sti infuzezeo
cLr inghigitttril,Ltrtilplinil la patru cesti
,if" inU=gi se beau, inghiliturir
de ceai.
Esenti de traista ciobanului
iln .Jruf unui pr.laps tttetin se fiicgioneazitabdornenul,dinspre simflza
pirUl*X rpr" .,-bilic, cu esengflde traista ciobanului.Se ftrlosescfiun-
i"t", norit" qi tulpinile plantelorproaspirtcltlese,se -spal[,se ttrie mfuunt
si se Dun iirtr-o-sticll'fiu'ti a le indesa (s[ fie athnate).Peste ele se
I","rX'alcool alb sau rachir.rde casir 38-40o/o. Se lasit sticla cel pulin
doud s[ptirmani la c[lclurit. Apoi esenprpoate fi utilizatl.
Baic de gezut cu coada goricclulrri
pun
Se recomincl[ sir fle ficutir cle cel pulin trei ori pe sitptLmiinir'Se
- se fbloselte inreagtt plantil
in in-uint 1(X)grtime cle coacla;oriielului
-<ie
- intr-., girleatf cu cinci liui ap[ rece ;i se llt? 12 ore' Apgi
amesteculse incllzegte, se strccotu'ir,1i se totunir in baie. Caclatrebuie
i[ conginfrat6ta ap[, cit sri acoperei'inictrii cele suf'e'inde.Dr'rratablii
.tt" .fd 20 tte minute. Fiu'it u ne qterge cu plosopul, vom imbrirca ttn
[^i", cle b*ie gi vom sta in p.t incii o or[, ca s[ b'anspirlm din
abunden![.

Poal5 alb5, vezi Leucoree

SAngeriri (la nivetul organelor genitaleo
in special, dar $i de orice naturd)
Prolaps genital, vezi protapsutcrin
Traista ciobanului
opt
Prolaps uterin / Prolaps genital / Histeroptazdgenitali in .rnui. h.-uragii me'st'uale puternice se vor bea, timp .de
ct"rni de ceai
ta ^zece ztle, tniinten incepelii' cicltrlui, ciite clor-rit
"urrf
panir
ProlapsuJeste ,,cilcle_l'eA"oricrirui organ (sau a trnei pir4i clintr-un orgzur) infuzat. Intr-o c,.n[ tlpir cloc<ititi se pu.e o tingurilit. plinl-ochi ctt
din l<rculunde se afl[, in mod normirl,situatin or.gairism, se clatcr.Jazir pla.nte miuurrgite, se lasti sir tragl o jumltate de minut Ei se sn'ecoirra'
".,
ryi
relaxt"u'ii-mijloacekrrprin carc el e susginutin acil loc ( mu;chi, liga- S;-;;^;,'ifuiiiiii"tn.u piin[ la tlei cegtide ce;ri pe
ingftlgtfir, ct"ouz'r
mente,firscii, peritoneuq;.a.). zt.
Uterul se afld situat in centrul micului btizin fiincl suslinut cle planqeul
pelvian. de ligamenteleutero-sacrale, cle per:e1iivaginului. VAsc
,'c:iderea"_lui poate fi de trei grade: I'- ntelur"ajungein interiuul Rrtetea cle reglare a circulagiei sangvine pe care.o.are vllscul ljytl fa
vttginr.rlui;II - uter-ule vizibil inu'e buzelemaui ale vuliei; III - utenrl nomlrlizarea ii1ngeriu'ilor lupire prelt abunclcrltc.O lingurilir viirtiritti de
atamd intre coaose. vAsc se l.sir, tim! de 12 ore. la inmuiat intr-o ce^alcir.ctritpit.l'ece'.Apor
Evolugit prrrlapsului esre progresivir,lentt-r,iniEitil apirriincltulburrri trmestecul se inciilze;te 5i se strecoari.'r.in ftincgie. de intensitittea
utrnar€,r'etenlie,incontinen(rurinarl, cistitir. sAngeriu'ii se beiru unl piirui la clouir ciini de ceai pe zi' Este recomAn-
Nu pune viafa f'emeii ?n pericol, dzu e o suf'erinfirjenanrd. dabil sn se pitstreze ragia zilnicir inff-un telmos'

58 59
vu.rlr.| ct|rultll
Este un hemostatic exceplional 5i ajut[ la stlvilirea hemoragiilor uterine,
hemoroidale, pulmonru'eqi stomacale.Pentru o ceaqcirde ced se op[resc
douir pln[ la uei lingulite pline-ochi de coada calului cu apz"rclocoritt"r,
se lasii s[ infuzeze o jurnritate de minut, se shecclar[ qi se bea inghiginrrir
-ph.nii
cu inghigiturl. in funcgie de intensitateasiinger[rii se lonsumzi clcluir
lzr trei cini de ceai pe zi.
Scurgeri vaginale (de orice naturi)
Aparigia lor este, intr-adev[r, anormal[ gi diagnosticul trebuii s[ fie
toarte precis. Ele nu sunt niciodatzi dirtorate unei inf'ecaii din partea
superiou'ti u orga.nelor genihle, ci din cauzA unei inf'ec1ii situate tie in
colul uterin, t-ie in vagin.
Leucoreele datorate inflamaliilor vtrgintrle sunt: gonococice - scrlr-
gerea e purulent6, abundent[, iritantd, dAnd arsur.i la urinar.e;
trichomclniazice scLlrgerea este abundent[, fluid[, verde-jacl, cu
miros fad, uqor spunroasti. dind mirncrrime vulvar[, iritagie clltaneo-
mucoasd, contact sexual dnl'eros, semne ur.inare;micclticrd- scurgerea
este albicioasii, litptoasz"r,
uneori grunjoas[, d0nd mAnceir.imi;i jenl
la contactul sexual.
Leucoreele datorate inflarna$ilor colului utedn sllnt gloarie, vAscoase,
ader[ la lenjerie gi <l imbibiL pirtAnd-o, sunt galbene sari galben-ver.zui;
iritaEia pe cuu'e o provoacir poate fi inexistentir, prezentl rlli ftltute
putemicir, scurgerile fiind, de cele mai multe ori, mtri mult siicAitoare
deciit de nesupot'tat.
Baie de Eezut cu coada goricelului
Se pun la inmuitrt 100 griime de coticla Soricelului - se folose;te
intreaga plantti - intr-cl gitletitri cu cinci litri de ap[ rece gi se lasfl
12 ore. Apoi amestecnl se incirlzelte, se strecotrr[ qi se totrmti in
btrie. cada trebuie sir conlinir atata ap[, cirt sd acoper€ rinichii per'-
soanei bolnave. f)urara bdii este de 20 de minute. F[r[ a ne $rerge
cu prosopltl. vom imbrirca un halat de baie gi vom sttr in pat, inci
o orii, ca sI transpirlm.
Coada goricelului
Pe lAngir birile de lezut se beau, zilnic, douti ce$ti de ceai cle cotrcla
gcntcelului. Se opfu'elte cl lingurild cu vflrt cle plante mt-rnrnlite cu o
cealcir de apd clocotitr'r, se litsl sr-r stezr o jumltate de minut qi se
strecoarir. Ceaiul se bea inghigiturir cu inghiftur-ir.
60
Suferinfe diverse localizate in zon abdominald
$i cea pelviani
Crefiqoar5
Este utitizrttii in aploape toate at-ecliunile specifice f'emeilor, dupit cum
rciese ;i clin denumilea gerrnan[ (Frtruenmzrntel: haina f'emeii, n.fr'.).
PenUu uz intern se foloseqte sub fbrmir de ceai, ciu'e se preparfl opiuind
o lingurii cu vArt de cregiloa'l cu o cetqcl de apfl ,flerbinte, apoi se
lasit s[ stea o jumitate de minut qi se stt'ecoard. Pe durata inn'egii zile
se beau, inghigiturir cu inghilitur[, patru c[ni. Creligoar-a vindec[ rdni
abdomenului, predispozilii pentru
^pi"t'd"t"a UJ ta naqter€, moleqiri ale
provenite
sarcinii. Ceaiul se recomand[ femeilor insiucinate, dupir luna
ir Ueia, pentlu intfuirea ligamerrtelol'utedne. De asemenea,se pot vindeca
intlamagii ale uterului fiicAnd o curir de ceai pe o perioadir mai inde-
lungatl de timP.
Muge[el
La ,sufbringein zona abdominalir, tt ciltot' cauze nLr se pot identifica
imediat. se vit bea, zilnic, ceai de mugelel. Se op:"ue;te o linguril[
plin[-ochi ile muqelel cu o ctrnl de apir. clocotitir,. se lasit sit infirzeze
b jumtitnte cle mintit, se stlecoarit ;i se beau, inghigitutl cr.r inghiginrrfl'
clouir pind la trei ce$ti de ceai pe zi.
Baie de gezut cu salvic
Femeile C4re au o sensibilitate exageratti tr apalatului genital ar tfebui
s[ tttcir, o clatit pe sitptlmiinii, cilte o baie de ;ezut ct-t sztlvie. Se inmoaie
lfi) gr.ame de Jalvie-intr{ gtileati de cinci lini cu apI rece $i se las.i
sir stea 12 ore. Se ?nc[lzeqte zrpoi amestecul, se stfecoarir ;;i se toautir
in ctrcl[. Rinichii celei suf'erinde trebuie sit fie acoperili de apir' Dtu'ata
bliii este de 20 de minute. Dupir baie nu se recomandir $tefgerea clr
pr.osopul, ci se vzr imbrirca un halat g'os, plttrsat5i se vzt stit ?n pitt o
orir astf'el inciit sti se transpire bine.
Coada goricclului
Ptirintele Kneipp recomancla,in ctrzul tLttulor af'ecgir"rnilorlocalizate in
regiunea abclominal[ 5i a bazinului, f]e ele genittrle, renale, vezicale,
iniestinale, ceaiul cle coada i;oricelulr-ri,blut in orice carrtitate.O lingurilit
viu{'uitit de coacla Soricelului se lasit sii stetr tl jtrmittate cle minut intr-o
canit cu apit ce ,ibiu a dat in clocot qi apoi se strecoiu'ir. Se beAtt,
inghigitur'[ cu inghiginu'it, pitnti la opt celti de ceai pe zi.
Uriici moarth
Pe lirngl ceaiurile irmintite mai sus se l'ecomrrndzi,in cazltl ttltor sr"rt'eriltle
genital-e gnve, cAte clotri cepti {e ceai cle rtrzicti motutir pe zi. Se
61
opitre$te o lingurigir cu vArf de plante (cu flori albe sau gtrlbene) cu o
ceaqcit de apir clocotitir, se last"rsir tragir jumirtate de minut, se strecoa:'t"r
5i se bea inghigiturl cu inghititurir.
Cirnbru
Cind aptu clampe duret'oasein regiunea pelviarr[ sau abdomino-pelvianti,
recomandirm s[ se bea, zilnic, douzi cerstide ceai de cimbru. Se opdreqte
o lingurili cu v.t{ de cimblu cr.r apir clocotitS, se lase"rsir infbzeze <r
jumiitate de minut, se sjftecoar[ qi se bea inghiliturir cu inghigirurir.
Perni cu cimbrn
Durerile spastice se mtri combrt, extern, cu ajutorul nnei perne plinti cu
cimbnr. Se umple o ti4[ de pernir cle mh'ime potrivitil cr-rtulpini ;i flori
usctrte de cimbru. se coirse, :je aq;eazirpe locul duleros. Perna se
incirlzegte seata in cuptor si se line peste noapte pe abdornen.
Tulburiri menstruale
Tulburzirile menshuale constau in deficienge ale ciclului menstlr.litl. cLln-l
ar fl cich"rl int?!'ziat, neregulat, siinger:itripretr abundente sau prea mici
cantitrrtiv. Tot aici se incadreazl si mensnele neobi;nuit de dureroise.
Deseori mensfiuafitr lunirl este precedatr'rsau insolitir cle indispozigie
general[, dureri de qale sau in regiunea pelvianir, gleafir ;i palpitalii.
Cauzele acesteapot ti cle naturii psihicir (in specill la f'eteletinere). stur
este vorba de sitler.i,schimbiu'i ide timpnlui, tulburlri horm<lnale salr
cancere ale orgiurelor genitale inteme. Menstrlalia insogitir de dueli este
lotule frecventr"t, mai ales la t'ete qi la f'emei tinere. Ciind ciruzele
tulburitrilor sunt de naturir inof'ensivir ;i, in specitrl, dacti nu apar decit
dureri, de obicei sunt suficiente pentlu ffatruea lor odihna gi o sticlir cu
apir fierbinte pusl pe pintec.
Crefiqoari
Poate inlirtura tulburtirile urenstmale. Se opi:ue$teo lirrgurilir cu viirf de
crelisoal'[ c]u o cea$cl de apir clocotitir, se lasir sii stea o jumirtate de
minut ;i se strecoarri. Se beau, inghi$turii cu inghiliturir, douir piinit la
n'ei ciuri de ceiti pe zi.
Crcfiqoard gi coada Eoricclului
Dac[ tulburi!-ile trpar in perioirda pubertiqii, se recomandir un cetri din
amestec in pfu1i egale de creEiqoariigi coada qoticelului. Se opiueSte o
lingurilfl vArfuitir din amestec cu o ceiqcir de apri clocotitti. se las[ sir
infuzeze o jumltate de minut qi se stlecoarir. Se beau, inghigitr"rr[ cu
inghigittrr'[, dou[ pdnit la trei cdni de ceai pe zi.
Traista ciobanului
Este forute eficient[ in hemolagii mensffutrleputernice.Se incepe cllrA
de ceai cu opt-zece zile inainte de incepereacicluluri 5i se bear,r,?n
aceastirperioardir, cAte douir celti pe zi. O lingu'i1irplind-ochi de tr:trista
ciobanului se pune intr-o ceagc[ de apir clocotitii, se lruszisir tragir cr
jum[tate de minut, se sbecoanigi se bea inghiliturfl cu inghiliturir.Acest
cetri ujr.rt[ qi la normalizarcaciclului neregulat,in timpul pubertiigii.
Mugefel
Daui fiind acfiuneasa beneficirrnultilaterall,mugegelajutir gi la tuburiiri
menstrurrle qi dereglirri ale ciclului, precum intArzieri :irrll absenla
menstrei.Se todrniro ctrnride trpir clocotitirpeste o lingurilir plinir-vtrf
cu mr-rqegel,se las[ s[ stea o jumirtate de minut gi se sn'ecotul. Se
cu inghiEiturir,pAnir lzr trei ceqti de ceai pe zi.
betrn,inghigitr.rrti
Coada goricelului
Lerintiu'zieri;i neregukuiti4itrle ciclului in periondapuberti$i ujutir cite
o cea;cirde ceai de coadaSoriceluluipe zi, btiutridimirleztftr,
pe stclmacul
gol. Se opfueqte o lingurigl cu vArf de plante miu'unlite de coada
qoriceluluicu o cea$c[ de trp[ clocotitir,se laszisir uagl o jumir&rtede
minut, se suecoan-rqi se bea inghiliturir cu inghigiturir.
Urzic5 moartd
genitale
Ceair"rlajutir in vindecu'eatulbur'lrilor menstrutrle;i at'ecgiunilor
grave. O lingr"rrilirplinir-vii"rtde urzic[ moartir, albl sau galbenit. se
opiuegtecu o canirde apir clocotitir,se l:usirsir stea o jum[tate de minitt
6i se stlecoiuir.Se beau,inghigitulircu inghiEitur[,dou[ cini de ceai pe
zt.
Cimbrrr
Ceaiul de cirnbm ajutir in cizul ciclulilor netegulate.Se lasit o lingu'igit
cu vArf de cimbru s[ stea o jumirtatede minut inu-o cea;cir de apil
clocotiui qi se strecoiuit.Se beau, inghilitur[ cu inghi$turit, doul clni
de cetri pe zi.
Perni cu cimbru
Dr.rrelilespasmodicedin timpul menstruafieipot fi linigtitecu ttjlrtorul
unei peure plinir cu cimbru. Se umple o titlir de pernit ctr tulpini ;i
clupit
t'lori usctttede cimbrr,r,sise a;errzirpe ttbdomen,inainte de culcau'e,
ce, itt prealabil,am incllzit-o in cuptrx'.
Troscot
Se optiregteo lingulilir cr"rviirt de txrscot cu o ceafcirde ap[ cloc<ltitir,
se lasii sii trag[ o jumdtate de rninut Ei se snecoard.pe clurataunei
zile intregi se beau, inghigiturricu inghiEitur[,cloul cirni cie ceai.
Cicoarc
Intr-o canr cu apir clocotiti se pune o linguripi plinir-ochi cle cic.oare,
se las[ s{ qtea o jumltate de minut, se strecoarziqi se bea o ceagcl
de ceai dimineala.
Amestec de ceaiuri
Urmltorul amestec de ceaiuri s-a clovedit fbarte eficient la hemoragii
menstrualeputernice: 250 glame flori de amic[, 50 gr-amede rirdlcini
de odolean (valerimzi), 25 grame de lichen de piau'[, 25 glame de
roinigl, 25 grame de strlvie,25 grame de coadtr;oricelului. Plantele se
mfulrnfescqi se amesteclbine. Se opdr:eqte o linu'ig[ plinir din amestec
cu o cea;cd de rpd clocotiti, se las[ sii intuzezejumltate de minut gi
se su€coar[. Se bea o cani din ceaiul astfel prepiu'at,inghilitur'fl cu
inghilitu'fl, dimineafa,inainte de micul dejun. Se rccomanddsir se uti-
lizeze ceaiul pe o perioadl de timp mai lung[, chiar dac[ intre timp
ciclul s-a normalizat.
Mic bitter sucdcz
La intArzieri ale ciclului sau la hemoragiimenstrualefbarte pLlternice,
scrierile din vechime rccomandirftllosireamicului bitter suedez,de trei
ori pe zi ctte cl lingurilil, diluatir in apl stru in ceai de plante. II vom
lua trei zile h r€nd, din prima zi tr menstrualiei,repetAndcura lunii de
lunir, pfi.nirclnd se ptlduce o normalizarctr ciclului.
E. Maladii specifice vezicii urinare
Afecfiuni vezicale(in general, indiferent de natura lor)
Splinufi
Datoritl ef'ectuluiei diuretic, splinulir se recomand[ la toate suf'er:ingele
vezicale. Se oplrelte o lingurigirviirfuitl de plante cu o cant"rde apir
cloc<ltitir,se las[ sI trzrgiro junrltate de rninui ;i se str:ecoarir.
Se beau,
inghi$turd cu inghigiturl, pAnd la panu ceqti de ceai pe zi.
Turifi mare
O lingu'i1ti plin[-ochi de turilit mare se pune intr-o cea;c[ cu tip[
clocotitit, se lasir s[ infirzezeo jumtitate de minut gi se strecoeu'd.
Se
beau, inghiEiturticu inghigitru'ei,
trei cirni de cea;ipe zi.
Amestec de ceaiuri
Se amestecir,in cantit[gi egale, pltlagin[ ingust[ qi cimbru. Se ia o
lingurili plinti-vhrf din amestec, se toam[ peste ea o canti de ap]i
clocotitl, se las[ s[ stea o jumltate de minut Ei se strecoar'f,.Se beau,
inghi$tud cu inghiginrr[, pAn[ la dou[ ce$ti de ceai pe zi.
Atonie vezicali
Atonie reprezinti disparigiasau, de cele mai multe ori, diminuarea evi-
dentl a tonicitigii (tonus - starea de tensiune normal[ in care se afl[
musculaturaneted[, prezenti in organelecavitare, a;a cum este [i vezica
urinard) normale a unui olgan contractil.
Crefigoari
O linguriEirvArfuitir de creliqoardse opfu'eqtecu o canfl de trpfl clocotit[,
se lasir sir u'ag[ o jum[tate de rninut qi se suecoar{. Pe dtuata unei
zile se beau, inghigiturd cu inghigiturd,patru ceqti de ceai.
Esenfi de traista ciobanului
Se fricgioneazd zona in care este situtttd vezica cLl esenf[ de u'aista
ciobanului, penuu a-i vitaliza musculatura. Plantele, proasp[t cttlese,
(fi'unze, flori gi tulpini), se spall qi se utie mflrunt. Cu ele se umple o
sticlr-r,irpoi se toam[ alcool alb 38-4{lo/o.Se lasl sticla cel pufin douit
slptirnflni la clldurti. FdcAiile se fhc de mai multe ori pe zi.
Troscot
O lingurigirde rldlcinti de uoscot se las[ la inmuiat, inu-o ceaqcdcu
api. rcce, timp de 12 ore. Apoi amesteculse incirlzeqteqi se sb'ecoarl.
Pe durata unei zile se beau,inghiliturfl cu inghifturd, pauu cflni de ceai.
Este practic s[ se plstreze talia zilnicfl intr.un termos.
Baie de gezut cu sare de bucdthrie
-acasir, de tratirmentcunoscutedin vechime, cal'e ne stau la
Printre mijloacele
dispozilie se numitrl qi baia de gezutcu stue de bucitiuie, avitnd
efe-ctedeosebite in vindecaietr atoniei vezicale. In ap[, potrivill ltr o
temperaturl plircut[, se dizolvfl o mdnti de sare de buc[tirie. In cadl
vtr ii apir suficient[ pentlu a acoperi rinichii bolnavei. Durata birii este
de 20 de minute. Nu ne vom StergecLl prosoplrlde baie, ci vom imbrtica
un halat gros qi vom sta in pat o ord ca s[ fianspiritm.
Baie de gezut cu traista ciobanulgi sau/qi coada goricelului ori / qi
coada calului
Pentru o baie se pun lzr inmuiat 100 grame -de de plante (indif-erentcrue
clintre ele) inn-o giletrtir cu cinci liui apfl rece qi sp las[ t2 orc'
Arnesteculse incllZegte,se su'ecoal'tigi se toarn[ in baie. In cadti n'ebuie
s[ fie atAta ap[ cAt s[ acopererinichii bolnavei. Durata blii este de 2O
de minute. Nu se rccomand[ $tergereacu plosopul dupf baie, ci v[ veli
imbrdca cu un halat gi veli sta in pat o oni, astfel incflt s[ nanspiraEi
bine. Se pot, desigur, pi amestecacele nei plante, pregdtind baia la f'el.
Calculi vezicali
Calculii vezicali sult fbrmagi chiar in vezicd.sau sunt calculi renali
coborAgiin vezic6. In cazul celor proprii, vezicali, ei au aceetrqicom-
pozilie ca gi cei renali (s5.ruri ale acidului uric, oxalali, cartonagi qi
fosfaf de calciu, mai ral reziduui de albumine, ca cistein[ qi xantin[).
Existenla lor se manif-estiprinft-o senzaliede ap[sarein rcgiunea vezicli
urinare, uneori gi prin colici veziculare. La micgiune,jetul de urin[ se
intrerupe brusc ch.nd calculul astup[ ieqilea c[ue uren[. $i prezenga
sdngelui in win5 poate fi un semn al prezenlei calculilor. Aceqtia sunt
mai pugirrpericulogi qi dau dureri mai moderatedecAtcei renali. Calculii
vezicali pot fi sfdr6.ma1icu ajutorul unui instrument care se introduce
prin uretr[. Sfhr0m[turile se elimind apoi impreund cu urina.
Ciubofica cucului
O lingurili cu vArf de r'[dlcini de ciubogicacucului se opiue;te cu o
ceaqcdde ap[ clocotiti, se lasl o jum[tate de minut, se su'ecoaltiqi se
amestec[ cu pulin[ miere. Se beau, inghiftu'I cu inghigiturd, una pAnl
la douf, clni de ceai pe zi.
Seminle gi ceai de pitlaginl (ingusti sau lati)
Semingelepatlaginii sunt considerate,din vechime,ca mijloc de ptevenire
a fbrmlrii calculilor de orice naturl. Se vor inghif, zrlnic, impreunl cu
ceaiul de pltiaginfl, opt grame de seminge.Pentru prepiu'ilea ceiului se
pune o lingurild cu vArf de p[tlagin[ inu'-o can[ clr apd clocotit[, se
las[ sd infuzeze o jum[tate de minut, se sffecoar[ 6i se bea, inghigind
totodati serningele.
Baie de gezut qi ceai cu coada calului
Cel mai rapid leac in cazul litiazei vezicale il constituie birile de qezut
cu coada czrlului,asociatecu ceai frcut din aceea;i planui. In acest mod
se stimuleazd eliminarea urinii. Penul baia de Dezllt se iau 100 Eame
de coada calului, se pun la inmuiat inn-o gdleatdde cinci lini de apl
l€ce, se lasi 12 ore. Amesteculse incilzeqte,se stecclatitqi se adaurgl
in baie. Cada nebuie sd congin[ atata ap[, cAt s[ acoperc rinichii
bolnavei. Durata blii este de 20 de minute. Dup[ baie nu ne vom $terge
cu prosopul, ci vom imbr[ca un halat de baie Ei vom sta in pat incir
o or[, ca s[ uanspirdm. In timpul-O biii se vor bea una pini ]a doul
celti de ceai de coada czrlului. lingudl[ plin[ cu virf de planti se
opiueqte cu o ceagc[ cle apd clocotit5, se lasX s[ sterr o jum[tate de
minut, se strecoardEi se bea cu inghi$turi mici. in tot timpul b[ii, cAt
n'anspirali, 6i chiar mai mult timp, dac[ putefi, incercali sX nu urinagi.
Apoi, la ulinare, forJati-v[ s[ eliminali jetul de urind cu presiune m?ue,
astf'elincAt s[ putegielimina gi acele pietricele ce pot uece prin sfincter
gi uretr'[.
Cancer vezical / Tumor5 malignd vezicald
Cancerul vezical adurcetotdeaunadup[ sine prezen\asAngelui in urin[
(hematulie). Dar acestanu este un semn clar, strict numiu pennu cancer,
astf'el cd stabilirea exact[ a faptului cir este vorba de o tumor[ malignd
nu o poate face decAt puncgia biopticri. Tipul de tumor[ ctuacteristic
cancerului vezical este epiteliomul, dezvoltat prin prolil'erareaepiteliului
vezical.
Pufulifi cu flori mici
Ptu'e desigur de domeniul f'antasticului afirmafia Mariei Treben c[
pufuligr cu flori mici este in stare s[ vindece cancerul vezicular'.Dou[
ce$ti de ceai, una dimineala pe stomacul gol gi alta cu o jumdtate de
ord inainte de culcarc, pot fi suficiente pentru a combate cu succes
aceast[ boalfl grea. O lingurigflcu viuf de fiunze, flori gi tulpini proaspete
de put-ulig[ cu flod mici se oplreqte cu o cea$ci de ap[ clocotitd, se
lasd o jumXtate de minut, se su€coalir qi ceaiul se bea inghiliturd cu
inghilitur[.
Catar veziCal, vezi Inflama(ia vezicii
CiStitS, vezi Inflamafia vezicii
Deregl5ri de urinare
in vezictr urinal[ se trdun[ lichidul care este eliminat de rinichi. Vezica
este eltrsticziqi poate acumula cantit[li considerabile de urinl. Se goleqte
in mod normal cdnd conlinutul ei a ajuns la circa 0,7 lini. Orice
tulbunue a trcestui ciclu, cum ar fi pierderile de urinir sau retenlitr
urinard, se datoresc unei anume boli.
Comprcse cu mugefel
Se opfuesc, cu ap[ clocotiti, flori de muqeEel,atatea cdt se pot llla cu
o mfln[, se las[ sd se scugl, apoi se pun intr:o pdnzd.curat[. Compresa
cald[ se pune pe pAntece, in dreptul regiunii in care se afl[ vezica.
Penuu plstrru'ea cdldurii se aqeazd peste compresa de mugelel o altl
pAnzft groasl.
Pufulifi cu flori mici
Pentru o ceagcirde ceai se oph'eqtese oph'egte o lingurill cu vdrf de
plante m[nrnlite cu trpl clocotitd, se lasir o jumdtate de minut qi se
stecoar'6. Se bea, inghigiturdcu inghilitur[, cAte o ceaqcirde ceai dimi-
neafa, pe stomncul gol gi seara,inainte de culcare.
Baie de aburi cu coada calului
Se op[resc patru lingurip de coadacalului cu Lrnliuu de api clocotitri.
Acoperitir cu halatul de baie, bolnava st[ pe vine, deasupravasului cu
infuzie de coada calului, circa 10 minute, astfel incat aburii sit poat[
acliona asupra vezicii. Plantele optrrite se pot tolosi gi drept comprcsd,
aqezendu-le,inff-o cArp[ curatl, pe zona pelvianf, in care se af]ir vezica.
Dureri vezicale
Pufnlifd cu flori mici
Cu o canl (250 gnme) de ap[ clocotit[ se oplreqteo lingurila plinir-ochi
de plante,se lasl ,,s[ trtrgii' un minut-doul, se strecou[. Se beau numai
doul ceqti de ceai pe zi, una dimineala,pe stomaculgol, a dt)ttit,sea:'tt,
cu <l jumltate de or[ inainte de culcare.
Inflamafia vezicii I Catar vezical / Cistiti
Cistita este Lrna din bolile fiecvent intAlnite la femei, fiind o afecgiune
specifrc[ lor. Inflamtrgia aprue in urma inf'ecgiilor bacteriene ctue au
migrat din zona rinichilor, din uretlzi sau au fost transportate din alte
regiuni ale corpului pe cflile sangvine, rcspectiv limfatice, in vezic[.
Frigql gi trmezealtr (de exemplu, vremea ploioas[) favorizetrzl aparigia
Ior. Imbolnlvilea se manif'estI brusc, cu senzalie de aplstue ,si dutere
in panea de jos a abdomenului (in pelvis), nevoia de a urina fiind
fbture acutl qi fi'ecventti, nevoie care reaptu:e imediat dupti ttrintue,
aceasur fiind insogit[ de dureri ;i usturimi. Din cauztr golirii repetate a
vezicii, cantitlgile de urinl devin fbarte mici, cAEivasnopi numai, ceen
ce se resimte deosebit de dureros. Deseori udna este de culoare rogiaticir
datorlt[ sAngelui cu cil'e este amestecatti, este tulbure qi zue un mixrs
r[u. ln stadiile acute poate trpiuea f'ebrX.De multe ori trsemeneainf'ecgii
sunt generate, fhvorizate, de o igienf nesatistzic[toarein zonu uro-geui-
talf,, ceea ce permite colibacilikl' din intestin sir pltrundir in urefi'l.
Porumb
O linguripi cu vflrf de mirtilse de pommb se opiuelte c-u o cea;cX de
trpii clocotitir, se lasd sir stea o jumirtirte de minut ;i se sttecom[. La
fiecue doul sau uei ore se betr cAte o lingurilir din ttcest ceai. Este
practic s[ se piusneze rztlitt zilnicir intr-un temos.
Baie de gezut cu urzici moarti
Se las[ la inmuiert,timp de 12 ore, 1(X) grame de urzic[ moru"td(albl
sau gtrlbenf,),inn-o giileati cu cinci litri de tp[ rece. Se inc[lze$teapoi
amestecul,se so'ecoall gi se toarn[ in baie. In cad[ trebuie sti fie atAta
apd clt s[ acoperc rinichii bolnavei. Durara blii este de 20 de minute.
Dup[ ce ieqigidin trpf,nu v[ qtergeEi cu plosopul,ci vti imbr[ca1iinu-un
haltrt de baie qi stafi ?n pat o orir ca si transpirali.
Urzicd moarti
Pe iAng[ blile de $ezut se va bea zilnic ceai. Se opflreqteo linguriEl
vArt'uiti din plantr bine mflrungitiicu o cand de apfl clocotit[, se lasti
sir stea o jum[tate de minut, se snecoall Ei se bea, inghigiturd cu
inghiftur{.
Baie de aburi cu coada calului
Plantir este fblositi din timpuri strirvechi in afecliunile vezicii urinare,
datoritti ef'ectelor ei hemostatice.Se opdresc panu lingtu'i de coadzr
calului cu un litru de apriclocotit[. Acoperit[ cu halatulde baie, bolnava
sti pe vine, circa lQ minute, deasupravasului cu inf'uzie, astf'elincAt
abulii s[ potrti acliona asupra vezicii. Plantele opfuite se pot fblosi gi
drept compres[, aqezAndu-leinu-o cArpd.curati pe zona de abdomenin
car€ este situatir vezica.
Nisip (calculi mici) vezicali
Baic dc qezut gi ceai cu coada calului
Un leac r.rpid gi eficient pentru eliminiuea micilor calculi vezicttli sr"rnt
blile de $ezut cu coada calului, in timpul qiiror:t se beau qi una pdnit
Itr douir ce;ti de cezri din ztceeagiplant[. In acest mod se activetrzit
f'uncgiunile vezicii. CAt timp durcazi baia qi cdt timp se stl in pat ca
s[ se nanspire, bolnava nebuie s[ se ablin[ si urineze - chiar ;i <l
perioadl mai indelungati, dac[ poate -, pentru ca in momentul in care
vezica ,,stti sti plesneascti", jetul de urin[ s[ aib[ prcsiune cAt mai mtue,
astfel incdt nisipul s[ fie elimintrt din vezic[. Penuu baie se fblosesc
100 glame de cotrda ctrlului, car€ se pun Ia inmuiat intr-o gzileatd cu
cinci liuj de ap[ rece qi se lzrsfl timp de !2 ore. Apoi amestecul se
incllzeqte, te stt=.oar'[ gi se adaugir in'baie. in cacl[ uebuie s[ fie trtita
apfl cAt sit acopere rinchii bolnavei. Durata b[ii este de 2O de minute'
Nu se tec<lmttndir,dupir baie, ;telgerea cu prosopul, ci se vtr imbrirca
un halat de baie qi se vtr sta in pat, o otd, pentru a trtulspira. Ceaiul,
ce trcbuie b[ut tot acum, se face op[rind o lingurigl cu vh{ de coadit
calului cu o ceagcl de ap[ clocotitl, cale se lasd sti stea o jumzitate
cir minut, se stlecoar[ gi se bea cu inghilituri mici.
Amestec de ceaiuri
Se amestecfl 20 grame de frunze de mesteac[n, 20 grame de osul
iepurclui, 20 grame de traista ciobanului qi 20 grame de turigi mate.
Penuu o ceagc[ de ceai se pune o linguriE[ vAr{uitl din amestecin apii
clocotitl, se lash.o jumdtate de minut $i se stlecoar'[.Se beau, inghilitur[
cu inghiliturd, una pAn[ la doul c[ni de ceai pe zi.
Pareze vezicale
Pueza vezical[ este, de obicei, urmareaunei imboln[viri sau a unei riniri
accidentalecu secgionarea m[duvei spindrii la nivelul unde n'ec prin ea fibrele
nervilor ce a.sigrutideschidereaqi inchidereasfinctenrluivezicii uinare. Nervii
vezicali sunt asfel impiedicagi s5-qi indeplineascl funcAiunile.Urina este
eliminaui invohurftu',in momentul in care a ajurs la o antrmitd cantitate.
Sf-rncterulvezical nu mai a,scultiuca de obicei, de impulsul volunta'.
Bii de gezut cu urzici moartd
Se las[ la inmuiat 100 glame de urzic[ mozuti (alb[ sau galbeniDinn'-o
gdleatd cu cinci litri de apd rece, timp de 12 ore. Se incilzegte apoi
amestecul,se suecoardqi se adaugl in baie. In cad[ trebuie s[ fie atAta
apfl incAt s[ acopererinichii bolnavei. Durata b[ii este de 2O de minute.
Dupd baie vd imbrdcafi cu un halat gros, fard s[ v[ mai Etergeli cu
prosopul, ;i sta;i in pat inc[ o or[ ca sd nanspirali.
UrzicE moarti
Pe lXng[ blile de $ezut se recomandtiqi o ceagc[ de ceai de unicl
morrti., zilnic. Se op5leqteo lingurilit cu vdr{ de plante bine mfuungite
cu o cea$c[ de apfl clocoti&i, se las[ sti stea o jum[tate de minut, se
sfiecoar[ qi se bea, inghiEitulti cu inghi$turI.
Spasme (crampe) vezicale
Produse pdn contractareamuscular'[ involuntal'[ n sfincterului vezicii,
bolnava nu mai poate urina cu toate c[ simte o nevoie acut[ de a face
acest luclu. La originea spasmuluisunt, de obicei, infltrmafile vezicii,
declanqareaacestuiatiind generatl cAnd teama de durerile produse prin
urinare inhib[ nevoia de a udna. Consecinlaspasmului este rctenlia de
uin[ qi aparigiaglobului vezical.
Perni cu pedicu[d
Pema umplut[ cu pedicugduscat[ calmea.z[rapid crampele veziculzue.
Se umple o fap de pernir cu 100 pfln[ la 300 grame de pedicugziuscatti,
in f,uncgiede mdrimea zonei cuprins[ de crampe,se incllzeqte in cuptorul
uscat.qi se line pestenoaptepe zona abdominal[cd cot-espunde situdrii
vezrctt.
Succesein tratarea bolilor specifice
femeii
(/ .scrrcorl de la cititori)
Ame[eal5
...Eu personal am mare increderein dumneavoastld,pennu cd sfatudle
dumneavoznt[ m-au ajutat atAt de des gi atAt de mult. In prim[vara
anului 1989 au inceput s[-mi apar'[, al culcare, amegelicumplite. Dac[
ldsam capul numai pulin pe spate, amegelileincepeau izu'.
Am inceput s[ caut urzici $i arn blut zilnic uei-pauu ceqti de ceai
amestecatcu dou[ linguri de mic bitter suedez.Tot in aceast[ perioadh
au inceput stdrile de anxietate.Am luat de la farmacie pic[turi de vdsc.
Cu timpul st[rile de anxietate au dispdrut complet gi ameplile s-au
potolit considerabil. Nu am mai avut pdn[ acum nevoie de medic sau
de spital penfiu acestenepl[ceri...
Maria Glasser, Zornheim I Ausn'ia
...am sufedt timp ?ndelungatde ameEeliputemice.Apoi am inceput s[
beau ceaiul de coada goricelului recomandatin caftea dumneavoaso'[.
Dupd dou[ sdptimAni acestestiri nepl[cute erau indepfutate...
Anton Weber, Nih'nberg I Gennanict
Anexiti gi nodul la sin
...o prieten[ era deseorisuferind[ de afecfuni a]e ovarelor. A inceput
s5 bea cu regularitate ceaiul recomandat de dumneavoastrfl: coada
loricelului, gilbenele gi urzic[. Dup[ u'ei z7le,a observat un nodul la
sAn. Era foarte dureros qi cle mirimea unei unghii de la degetul mic.
Probabil acest nodul era-de mai mult timp sub piele, dar nu se vedea
qi nu se simlea. A continuat s[ bea ceaiul pi a uns locul, zilnic, cu
alifie de gl.lbenele.N-a trecut multA vreme gi nodulul nu mai durea, a
devenit mai moale, d[dea mAncflrimi,dup[ care a dispiuut. Nici nu vzi
puteli imagina, ce r€cunoscfltoare v[ este pdetenamea..
Inge Sch., din B. / Germania
....acqm-gatru s[ptim1ni, o fati de 16 ani din vecini, se plflngea de
dueri abdominaleputemice. Deoarececu un an in urm[ i-a fbst &tirpat
un oval', se temea si meargir la medic. Am sf'6tuit-o si mearg[ totu$i
la un consult medical. Medicii au constatato inflamaEi",r o.,,rarJ.,i.oegi
i-au f-ost prescdse tablete [i supozitoAre,stalea clureroasirn-a clispxrui.
Atunci i-am recomandtrtsd bea ceaiul cle cleligoru.fl.Dupir o s[ptirmAnl
durerile s-au atenuftt.Dupd alte qasezile au dispfuut. Fala rAcleclin nou
qi arc din nou poftd de via!ir...
Andreea St., din S. I German.ia
Atonie vezicali
...ani de zile am sut'eritde drueri puterniceale vezicii. Simlearn per-
manent nevoia de a uina, diu nu leuleam decxt zurevoie,chiu dacl
aptisam putemic. Din cauza unei suzurgulfuia uretrei, care m-a linut
zece-zile in spital, in urm5.toarele,,sase
luni a trebuit s[ merg cle cinci
ori la control qi sd suport de fieiare cliitfl alui liugire fhrti trnestezie.
Acezrstaera atat de durcrclas[,incAt incepeam s[ am, chiar- inainte cle
intervengie, o stare proastd, ial dupir. intervengie sufeream cle dueri
cumplite. cand, dup[ un an, am fost din nou chematirla control, pur
lj {-pLo nLl m-am mai dus gi trm irrceput un tratament clupir recomtrn-
dfuile din cartea dumneavostr[.Am frcut, s[ptir"mxnal,baie cle qezut cu
coada goriceluluiqi, alternativ,cu coadacalului, pe czu'e,reincil2itd, am
mai tolosit-o o dat6. Am fiiclionat zilnic, dimineala q;i seara.,zona cle
la simfiza pubiand.inspre trbdomen,cu eseng[de traista ciobanr-rluigi
am birut zilnic c0te trei c:ini de ceai de cre!!oar[. $i, poate nu ml
credegi,nu mai am nevoie de nici un conflol, plantele m-au ajut:rt in
rnod mi:'aculos.Doamn[ Treben, vd mulgumescdin toat[ inima...
Bertu Schctftr,ReichersbeuernI Ausf in
...Am rccomandatbaia de abtui cu coada caluh-rila douir tinere t-emei
cate suf'ereaude retenlie uinarii datorzrtiiatoniei vezicale. AmAncJou[au
fbst fbtu'te fericite in urma efectuhri imecliat nl blii. Uneia clintre ele i
se propusesedeja scoatercaunui rinichi. Mai tArziu, medicul a atirmat
cir nu mai pclatefi vorba de opera{ie...
ELsa Kdnig, Pasto-Narino I Col.umbict
Cancer mamar
....ry-aF fbst de mare ajutor cu cartea clumneavoastr.ir.
sunt aptoape
vindecat[ de un cancer mamiu: acut. Acum, mzi simt iatiiqi bine, iar'
amalizelede sdngesunt normale.V[ sunt fbarte recunoscltotue...
Christine Albrecht. Mannheint.I Germania
...in ultima vreme am flcut, eu personal, expedenla unei vindecdri de
domeniul f'antasticului. Mi se descoperise un nodul in silnul drept, gi
nebuia s[ mi se facl o puncfie. Am urmat imediat sfirturile din caltea
dumneavoa.strir(comprese cu coada calului qi cu micul bitter suedez).
Lrr un control ulterior, dup[ pauu stiptimflni, nodulul nu mtri era de
glsit. Nu-mi venea a crcde...
Gisela Dorn, Gresten I Austricr
...soacra mea a simlit, deodat[, anul trecut, nn nodttl in sflnul dtept. A
incercat, altenativ, cu comprese de coada calului gi cu mic bitter suedez.
Dup[ o jumltate de trn totul disp[r'use, atat nodulul, cAt gi dut'erea...
Gertrutl Molm, Mauterndotf I Austria
...sunt americancd qi tniiesc din 1968 in Getmania. Ar:um cAliva zrni
m-am irnboln[vit de cancer mamar. Dup[ doud operalii am fost trimisir
la o radioterapie. A fost pentru mine iadul pe p5-mirnt.Durp[ un an am
pierdut Ei al doilea sA.n,in cate ,,se fiecuse cu vederea" un nodul. O
cumplitir mizerie fdrd sfArEit. Factorii trnalizagi se inrlut[geau continuu gi
prin iradierile suferite nu mai puteam decAt sir mir clatin de colo-colo.
Se addugtru depresiuni pe ctu'e nu le pot descde in cuvinte. M[ mai
rugam numai penflu un sfilqit cAt mai apropiat! Atunci tAniuul ;ef al
unei firme de instalagii mi-a povestit de vindectueit cancemh"ri s[u de
m[duv[ cu ajutorul plantelor medicinale ;i mi-a t'ecomandat ciutea
dumneavoastrfl. De atunci bezruzilnic ceaiul prescris de dumneavottstr[,
cel din amestec de coada Soricelului, gllbenele 5i urzic[. Acum rnd afltt
intr-o stil'e bun[ gi analizele de sAnge suut foarte bune. Sir vit
rlspl[teascir Dumnezeu. Am trimis rudelor mele, cat€ sllnt tot in Statele
Unite, ceaiul cle mai slls, pe crue l-am rccomandtrt;i aici multor prieteni.
Dumnezeu sti v[ binecuvitntezevaloroasa dumneavoastrirmunc[ qi sti vl
linir in putere incit mr.rlt[ vleme pentru binele omenirii. Familia mea Pi
cu mine v[ admilXrn gi vii ir.rbim...
Estlrcr Westennann, Giessen I Gennanict
...O cuno$tingticle-a noasftir avea metastaze la colcland, ctu'e pcxrreau de
la un sdn trmputat. Operagi4 - insi avusese loc cu opt ani irt urmit.
Se
afla in zona unor virse limtntice ciu'e procluseser[ aceastii recidivit
periculoasti. C?tnd tr venit la ncli, in 1986, cll pzrtrLr_ slpttimflni inainte
cle inirltare, avett asemeneacluleri, cit nu putea sta nici c:ulcati, nici in
pl'escrise
$ezLrt.tn bagajele ei erzruq mullime cle tablete conna duterilor,
cle meclici, morfinl etc. Erir lbiinclonaUi cle cloctori. Am inceput imeditrt
cLl compresele gi ceair"rrjleprescdse in cattea dumneavottstritctlntra can-
cerului mamar. Dupti patnr- zile {urerile incetaset'tiqi dupd palhll silptti-
mAni am putut sri o tt'i-it"-, pe piciclare, ttcttsi, cu ioate medicamentele,
clin ctue nu mai luase nimic in timpul ;ederii la noi. Acas[ a continuat
cu compresele o scuft[ bucati de vreme, dar amestecul de ceaiuri din
c9a!a goricelului, gdlbeneleqi urzicd il va mai bea timp de un an. Ne
urzfieazades gi suntem.fgale f'ericifi c[ are din nou analizele cle sdnge
foarte bune gi c{, datoriti sfaturilor-minunateclin cartea clumneavoasnl,
se simte sdndtoash $ in putere. Mulpmirile noaste cele mai af'ec-
tuoase...
Magda Schulz, Kinheim I Austria
Cancer uterin
,.,.1a o colegd, cllugdriltr ca qi mine, s-a constatar o tumor[ uter{n[.
Medicii i-au-dat puline qansedupr operagie,spunAndc[ va trhi cel mult
o jumdtate de an. Dup[ ce a iegit clin Spital, a incercat qi natamentul
recomandatde dumneavoastrd:ceai de coada goricelului, iroi"e gi g{1-
benele, zilnic pan[ la doi litri. Apoi, comptese cu bitter suedez-pe
-
ab$-ome1tinute timp de patru orcf ungdnd inainte locul cu alifie de
gdlbenele.
.DuB[ qase_s[ptdmflni,mergdnd ta conh.ol, medicul primar. a
rdmas uimit de modificfuile benefice confirmate de analiza shngelui. De
atunci au trecut cflgiva ani. sora M. se simte bine.
Ttne inn-adevhr
r€grm alimentar gi nu a rcnunfat la cura de ceai...
&tra A., de Ia mdndstireap, I Aumia superimrd
Cancer vezical
...pe c0nd soful meu era internat in spital cu un calcul renal, in camera
sa a fost adus un domn mai in vArstd,c[ruia i se depistaseo tumoare
la vezicd. A fost deschis qi apoi inchis din nou, p"n^nu c[ nu se mai
putea opera. Bolnavul, sllbit, hdnit artificial, a fost extemat in cele din
umd, ca un caz flar:d.speran![. Am dat sogieisale cartea dumneavoastr[,
pi i-am atms atenlia asupra succeselorpe carc le enumer-agi in privinga
combaterii tumorilor cu ajurorul pufuligei cu flori mici. CAteva saptamani
mai tArziu, doamna mi-a scris urm[toarele rflnduri: ,,vi inapoiei cattea
cu multe mulgumiri. sopl meu este iar{gi siinltos gi cOnt[regteg0 kg.
rotuI este drn nou normal, gase radiografii arati o vezicd sdndtoas[,
fdrd tumoare! Este de necrezut! Se penic adevrrate minuni! v[ mulp-
mesc din nou, oare unde ar. fi fost sogul meu acum?"...
hmgard Ronnebur"ger,Marl I Germanicr
Depresiune
...sorh mea, in vArsti de 55 de ani, a suferit trcum 12 ani o oper.t4ie
in zona pelviand (genital[). De arunci sufer.iicle depresiuneqi nebuie
s[ ia, anual, tablete hormonale $i penuu neri. Starea ei s*r inr'[utigit
$i am sf[tuit-o sd urmeze t'atamentele indicate ln carlea dumneavoastrl,
cu bli de coada calului gi cu ceaiul din amestecde coada calului, tuzic[
gi sundtoare. La inceput nu vroia s[ unneze acest tratament, pe urml
ins[ a acceptat. $i ce s[ vezi: dupl gaisprezecezile s-a trezit cu alt[
stare de spirit gi de atunci este foarte bine. Se bucur[ din nou de familia
ei, de gospodfuie.Imi este rccunosc[toarcpentru aceas&iminune. Pennu
intrega familie acesta a fost un dar de la Dumnezeu. V[ mulpmim
pentru c rraa dumneavoastfl plin[ de inv[ldminte. 56 v[ rdspl[teasc[
Dumnezeu...
Gerti Schol.I,WegenstettenI Elvetia
...indicagiile din cartea dumneavoastr{privind sun[toarca mi-au fost de
mare fblos in depresiunilemele...
Maria Baumt Scluteinfutt I Ausn'irt
Dureri de cap
...sunt in vflrstd de 25 de ani gi sufh' de multi weme de duled de
cap continui. O cur'[ de mai multe sdptimXnicu ceai de coada goricelului
mi-a adus multd alinare...
' Gisela Konrad, Kt'itzendorf I Ausn'ia
Dureri vezicale
...am necazud cu vezica.Am nrgat un urolog sd-mi prescrie ceva pentu
durerile insuportabile, clal nu mi-a fost de folos. InU-o sezu'[ mi-am
cules din grldin[ rdchiEic[, am b[ur doud ceqti de ceai, dup[ care
durerile ari dispdrut ca prin fatmec. De atunci consider ci aceasta
buruian[ este o planti f'ermecat[...
Barbara Kaufrnann, Ennepetal l Gennania
...suntem foarle incAntagide cartea dumneavoastrddespre plante qi.de
sfaturile pe car.e|e congine.De pildd, in tmtalea unei inflam4ii.a vezicii
urinare, baia de aburi tu coada calului a ay11tun efect bun 9i rapid" '
Genrutl Mohn, Mauterndotf I Austria
.. .dup[ ce m-am nec[jit mai bine de o jum[tate de. an clr o cistit[
rebel-d.cat€ nu vroia s[ b'eacdcu toate sfaturile medicului, am lecus
la pufulip cu flori mici, pe cal€ am folosit-o, ptoaspflt culeasl, pentn
prepararcaceiului" '
Roswitha sauber, Milnchen I Ge,mania
Hipertensiunearteriali
...printr-o intAmplae mi-a c[zut in m0n[ interesamta dumneavoastrdcarte
despreplante. De nei stiptd"mflnibeau regulat ceaiul de viisc, gi tensiunea
mea s-a ameliorat simlitor, aqa ctl nu mai uebuie s[ iau tablete...
Doris Schtn,idke,BatI SalzungenI fosta RDG
...datoritti sfaturilor din cartea dumneavoastrdm-am vindecat in mod
miraculos, f'apt pentru care v[ mulgumescdin suflet. Tensiunezrmea
arterialfl s-a normalizat cu ajutorul ceaiului de visc...
Wilfied Habe, Bergen I Austria
...Mama mea a aplicat cura cu v0sc, pe care o recomandaEila hiper-
tensiune arlerial[. Ea suferca dimineafa,zi de zi, de dur:eriputernice de
cap, care au dispflrut deja dup[ a doua zi de curil. Acum. dup[ dou[
srlpulmAni,tensiuneaarler:ial[a revenit la normal...
SusctnneSteiner, Kirclntetten I Ausn'icr
...de mului vr€me suf'ereun de hipertensiune arterial[. Nenumfuatele
tablete ajuuru prca pulin, mai degrab[ mi-trm stl'icat stomacul cu ele.
IntArnpl[tol am primit ciutea dumneavotrstrdde aut Plante medicinale
din farnracia lui Dumnezeu. Dup[ sfatul dumneavoa.su'r1, am blut ceai
de vflsc, ceea ce m-a rtjr.rtatfoiute murlt. Stomacul l-am vindecat cu
coada qoricelului. Locuiesc in Polonia. lndicagiile dumneavoasfftiasupra
efectului vAscului la combatereahiperlensiunii arteriale au fbst publicarte
in revista noastrl s[ptlmAnal[, imprcun[ cu un desenal vAscului.S[ v[
rlspllteasc[ Dumnezeu.. .
Lena Snnainta,Poniszowice/ Polonia
Inflama{ii ale vezicii
...Prinu-o intflmplale mi-a ajuns in mirnti cru"teaclumneavoastr[.
in acea
perioadl tocmai sufereamde o inflamtrfie a vezicii datol'ateunei infecgii
a c[ilor urinare. Pe scurt, toatfl zona zrbdominaldera puternic afectat[
in urma unei rlceli. Fflrir ciltea dumneavozrsh[aS fi fost desigur dis-
pemt[. Ceaiu:ile gi b[ile de pzut cu coada calului mi-au fost de mzue
ajutor. De aceeadoresc s[ v[ mulpmesc din tot sutletul...
Hilde Lauf, Chemnitz/ Cermanict
...dup[ ce arn suf'eritcel puEindoi uni de o inflamatiea vezicii nttnate,
la rccomandarcadumneavoasn'[am inceput sti beau ceiriul de pufirlil[
cu flcrri mici. Dupf, 14 zile trmeliorrueaera atAt de pronungettd,ctI nu
mai pjerdetrm urin[. Beau cetriul in continuiue pAn[ la vindecu€ com-
pleti...
Heltni.neBauer, Bacharach I Gennanict
Imbolnlviri ale organelor genitale
...am avut mereu de f'urc[ cu inflamagii ale organelor genitzrle.Nimic
nu pfuea s[ dea rczultate. Nici medicamentele,nici curele lungi pi
costisitoare. Clsnicia mea avea qi ea de suferit in ulma acestei boli
clonice, cu atAt mai mult cu cflt doringanoasn'flde a avea un copil nu
se implinea. Atunci mi-tr clzut in mdnd cartea dumneavoastr[. Am
procedat exact dup[ sfaturile dumneavoastr[. Am bdut ceaiul de
creligoar'[, am fflcut regulat bflile cle fezut cu salvie gi mi-am prcpamt
singur[ pic[tur{le de vflsc imponiva sterilitdgii. E aproape de necrezut:
dupfl o jumdtate de an sclpasem de toate necaztuile,ca qi cum n-ar' fi
fost niciodatn. $i acum, doi ani mai tArziu, suntem pfuinEii fericili ai
unei fiice adorabile"'
Hannerot'eMusterknmp,Karl,sahe r Germ.ania
Leucoree
...multe, multe mulEumiripenuu cfu1ile dumneavoastr[pregioa.se despre
om. Ani de
plantele medicinale! Datoritf, dumneavoasfl[am devenit alt
penuu aveam o secrelie
iile trm umblat de la un ginecolog la altul, cI
vaginal[ foafie abundenUi.Ultimul ginecolog vroia s[-mi scotrt[ utentl,
intrucAt tabletele gi supozitotuelenu ajutau cu nimic. Am cules, in zile
insorite, coada goricelului qi am bdut ceaiul recomandat.timp de pse
sflpti.m1ni,cflte o ceaqc[ pe zi, sc[phnd de aceastdstare nepl[cut[...
Melanie Bartel., Velburg I Ausn'ia
Menopauzl
...Sotat mea a trccut prin6-o perioad[ fotrrte glea, avflnd tulburiui com-
plexe la inceputulmenopauzei.De;i a urmat un tl'attunentmedicamentos'
lndictrt de meclicul specialist,situagiadeveneatot mai rca pe zi ce tr€ce.
in luna iunie, a inceput s[ ia miiul bitter sueclez.Dup[ ionsumul unei
jumirtigi cle siicl[, rro in..put s[-i clispud ,,valurile de cirldur[", dtuerile
gi .t^"n generald cleplorabilflin cate se al]a. Acum se simte bine" '
Hikle 7., Miinchen I Gennania
Migrene
...ur[r'i de bine pentru dumneavo4strflqi mulEumiriciilduroase:in sfhrgit
nu mai suf[r' de migrene! $i asta datoiit[ sfaturilor dumneavoastrirprc-
fioiuse"'
Gerda Zaiane. Nouvelle Aviana t Tunis
...ani de ztle am suferit de migrene puternice, insoEite de singerdri
nazale.M-am vindecat cu ceai de coada goricelului.Durerile au dispfuut,
nu mai am nevoie de tablete qi injeclii...
Helga Maier, Heidelberg I Germania
S0ni umflafi
...sunt o 1iranc6,in vArsti de 33 de ani gi mamd a trei copii. De cAliva
ani am avut probleme cu sAnul stAng.ME durea gi se umfla puternic.
Am fost la mai mu$ medici gi mi s-au fdcut de trei ori mamografii.
Mi s-a spus c[ am tulbur[ri horrnonalegi c[ aceastdstare va dura pdnd
la menopauzfl.Mi s-a recomandatefectuarcaunei intervengiichirurgicale.
Am citit, din int6.mplare,in cartea dumneavoastr[,cd ajuti uleiul de
sun[toale. L-am prepzuatdup[ releta indicatd. In fiecare seiu'[ md ung
cu acest ulei pe sflnul bolnav. Durerile au dispfuut. $i umfl[tum. Pot
lucra din nou flr[ probleme...
Gertrud K.. din P. I Ausn'ia
Tulburlri circulatorii
...mai int6i am avut probleme cu circulafa, apoi s-a addugato suferinlh
de inimd qi, ca qi cum nu ru' fi fost de ajuns, m-am tmboln[vit de
tiroid[ gi de bil[. Eram complet la p[mAnt. La 56 de ani a uebuit sl
m[ pensionez de boali. Dupd un an de trutamente medicamentoase,
le-am ldsat pe toate de-o parte qi m-am tlatat numai dup[ regetele
dumneavoasn[, car€ imi ajunseserdintAmplltor in mhnd. Ap premia cu
aur micul bitter suedez.Vretru sd vI mulgumescdin suflet penuu ajutorul
dumneavoastrdminunat
Annelise Huber, Rottenmann r Ausfi.ia
...ani de zile am suferit cle tulbur'fui circulatorii. in fiecare an aveam
de mai multe ori grip[, de cele mai multe ori cu colzrps. VAscul a
flcut minuni gi in cazul meu, acum sunt bine gi nu mai fac gripele.
Bineinleles, nici colapsuri. In fiecare an fac de douI ori curti de
vflsc"
Elis;abethGaio, untermiinklrcim I Germania
...la serviciu stau tot timpul sgb stres, iar acasfl am gospod[ria,
gr[dina gi animalele de ingrijit. Imi rflmAne foarle pufin timp pentru
relaxare. M-am hotdrAt s[ fac o cur'[ de vAsc aga cum o recomandali
in canea dumneavoastr[.Am constatatc[ puterea mea de munc[ s-a
intdrit mult...
SusanneMader', Welzow I fosta RDG
Tulburiri menstruale
...am avut ani de zile probleme cu menstrualiamea nercgulati. Acum
beau, dup[ recomandflrile din c:u"teadumneavoasf[, ceai de coada
goricelului gi constat c[ m-a ajutat foarte mult. Dup[ curd, totul s-a
aranjat aga de bine, incfit nici nu mai nebuie s[ beau ceaiul. De aceea
nu pot s[ infeleg cum este posibil ^s[ tot avetri dificult[f cu sfarurile
minunate din cdrlile dumneavoastrd.Imi pare foarte r[u. V[ rog s[ avegi
curaj gi sd nu le luali in seam[. Mii de mulgumiri...
Ilsa Traun. Viena I Austria
...in mai 1986 am fost internatd in spital din cauza unei mensfiuafii
abundenteqi de lungd durat6,unde s-a constatatc[ uterul era de mfuimea
unei sarcini. Deoarece, de la cezaiand.,r[mdsesem cu o oroare de
operalii, am hptdrat s[ m[ extefirez $i am inceput tratamentul cu mic
bitter suedez.In afard de acestaam bdut zilnic ceaiul indicat in cartea
dumneavoastr[ imponiva hemoragiilor menstruale.De atunci am un ciclu
normal...
Uta Schulz, Aachen I Gennania
Tumori i
...in septembrie 1986 sdnul meu stAng s-a umflat grozav qi simgeam
in[unfiu un nodul considerabil.Doctorul meu de cas[ m-a trimis la o
radiografie mamatft,in urma clreia mi s-a recomandatoperagiaimediat[!
Analizele ardtau ru'mdtoarele:mastopatiebilateralfl foarte dezvoltati, pre-
dominant fibrodenomatoasd,cu o tumoare mamard de mari dimensiuni
gi noduli limfatici auxiliari in parteastdng[. Pe 24.O9medicul m-a nimis
la spital, investigagiaa constat di^ntr-otermografie gi o puncgie.Il] la
zile nebuia s6-mi iau rezultatele.in aceasti perioadfl lumea s-a prdbuqit
pentru mine, cu atflt mai mult cu cflt mama mea a murit chinuit[ de
un cancer mamar. Aveam cartea dumneavoastr[.dar n-o folosisem ni-
ciodatd. Am inceput imediat tatamentul indicat acolo, compresecu coada
calului aburiti, Compresecu micul bitter suedez gi alifie de gdlbenele
gi ceaiurile aferente. La 9 octombrie am aflat rczultatele de spital, 9i
anume c[ nu s-au depistat celule canceloase.Investigalia ultedou[ a
ar'fltat o tumoare mult-mai micf,, deci deocamdat[ operafia s-a amAnat.
Am fost chematdclin nou la conUol pe 30 octombrie; S-a constat afunci
o resh'angeregi mai importanti a tumorii...
Hilda Schdngruber,Viena I Austria
...medicul meu ginecolog a constat o tumoarc, ceva mai mare decflt un
ou cle g[in[, pe ovarul drept. M-a indrumat spr? opelalie. Nu trm fost
de acort cu bperalia $i am inceput s[ beau-zilnic doi liu'i de ceai
(couda ;oricelului, gllbenele i;i urzicd), Ei inc[ douzi ceqti de ceai de
coada calului cu mic bitter suedez, iu' sriptrimiinal am fticut trei btii de
$ezllt cu coada loricelului. Noaptea arx pus cAte o comprcsti cu mic
bitter suedez. ln ziua t cincea a ie$it primtr datr o masl sciirboasl,
mtrcotrsti, apoi mereu, impreun[ cu sctrunul. Dup[ zece stiptrmflni
tumoalea nu mai exista...
Hilde Musrnann, Schuuenburg I Gennania
Plante medicinaleqi refete de casi
Yarice
...4m pleparitt, in acest iin, mtri mult de cinci kilogranre de alifie de Cimbru
gilebenele. O vecin[ de 88 de ani a.vea, dertorir[ viu-icelor.,picioaele
atlt de af'ectate, incAt un medic cu experienld a afirmat cii nu mai in locul consumului de cafea, se va lua climineala cAte o ceaqcd cu
virzuse ergaceva. Arnfi.ndouirpicioarele erau umflate 5i lucetru in totrte ceai de cimbru. V[ veli simgi reconfonagi pennu toatd ziua. Tusea
culorile. Noaptea nlr putea dormi cle dureri. Ciind rnedicul u virzur cum neloas[ de dimineap va dispdreagi stomacul este liniqtit.
ajuta alifia de gllbenele, u declarat cir esre cea mai bunl alifie pe cale Pentru preparar€aceaiului luali o linguriE vfirtrit5 de cimbru, opfuigi-o cu
o cunorqte. Vecina este tbiute f'ericitir cd pieletr s-a regenerat bine. ap[ clocotiti qi l[sagi-o ,,s[ tragfl" o jumdtate de minut. Se suecoar.trqi
Ftunilia rnea 5i cu mine vir dorim un amulg binecuvAntatal viegii... se bea cu inghigituri mici.
Irene Krossnrann, Duisburg I Austrict
Coada calului
...eilitla de gllbenele mi-a fbst de marc folos la val'ice, chiar dupl
doul-trei apliciui... Orice om car€ a deplqit vAr:itade patruzecide ani este bine sd consume
Gertrud Mohn, Mauterndorf I Austrict zilnic o ceaqc[ cu ieai de coaclaialului. Este o m[surd de apiu.zuefag[
de imboln[virile de gu&i, de reumatismsau impotriva tendingeide epui
ziue. Se tbloseqte o lingruil5 vflrtiritl de ceai de coada calului la o
ceaqc[ cu ap[ clocotitd. Se las[ ,,sii u'agit" o jumfltate de minut, dup[
ciue se su'ecoarl gi se bea, cu inghigituri mici, o cantl pe zi.

Coada Eoricelului

tnc[ demult pdrintele Kneipp scria c[ femeile ar fi scutite cle multe

necazuri, dac[ ar apela din cflnd in c0nd la coada goricelului! Puter€a
tdmlduitoare a acesteiplante ar uebui fblositi regulat de fiecare femeie.
Indiferent dacd este vorba de neregularitateaciclului' menstruzrl, de
nepl[cerile vdrstei critice, se recomandfl,din cAnd in cdncl,pe tot par-
cursul anului, c0te o ceaqc[ de ceai de coada qoricelului pe zi, b[ut[
pe indelete, cu inghifturi mici. Ceaiul se prepalfl opdrind cAte o lingud$
de coada goricelului cu o cea$c[ de ap[ clocotiti. Se lasti sii stea o
jum[tate de minut, apoi se str'ecoarlqi se bea, inghigitur'flcu inghigitur[.

LeurdI

Capacitateade curdlire a singelui pe ciue o are leurda este bine sir fie
exploatatl in fiectue primilvar[. Planta arc efect depurativ asuprn apala-
tului digestiv, de la stomac la intestine. In lunile aprilie qi mai, inainte
de inflorire, se colecteazYa frsnzele fragede gi se consum[ crude. itt
general, dacd sunt sp[late gi tiiate mhunt, se pot presfu.ape alimente.
Au rqirol decorativ gi gust bun. se mai pot utiliza pi ca salati, iu planta
se prepar[ aidoma spanaculuisau putegi gdti ciorbe de leurd6.
PEpddie
Atunci cAnd plplidia este inflorit[, se poate Luma o cur[ de dou[
s[ptimini cu tulpini fragede de plant6. se adun[ zilnic zece tulpini cu
floaretr galben[, se spal[, se taie gi se mestecd,lent, tulpinile in stare
crudd. Oamenii obosigi, asteniagivor simgi, incd din primele zile, o
senzafe de revigotare, viurlitatea lor sporind pe zi ce uece.
P[tlagin6
Din frunzele ploaspete,de formd ascugiti, ale pfltlaginei, se obline un
sirop care are efect de cur[1ire a sAngelui.Se recomandl a se lua inainte
de mese o lingur[ - adullii -, ,1i o lingurip - copiii.
Exist{ dou5.regetede prepararea silopului de pdtlagind:
1. Se dau prin maginade tocat cilne patru pumni de fiunze de p[tlaginl
bine spilate. Se adaug[ pulinir ap[, 250 gmme de miere Ei 300 grame
zahlr. Totul se incilzeqte pe un foc mic, mesrccandcontinuu pAnd la
fierbere. Cdnd frunzele de pltlaginl, mierea pi zah[rul s-au unit intr-o
masl vAscoasd,se tounl compozilia in borcane cur.ateqi se pune la
ftigider.
2. Intr-un vas de ceramic[, sau sticl6, se pune un rAnd de fiunze
proaspeteqi bine spdlatede p[tlagin[, se acclperd. cu un sh.at de zahilr,
apoi se pune alt rAnd de fiunze, gi tot aqa pAn[ ce vasul s-zr umplut.
Se las[ sir se tasezeqi se completezz[ in-continuare gi cu frunze gi cu
zah[r'. CAnd in vas nu mai incape nimic, se ermetize'azilcu mai multe
folii din plastic 6i se ingroap[ ini-un loc ferit din grirdina casei. tnainte
de zrcoperireavasului cu ptimant, se pune un capic clin lemn. in sol,
lzr o rcmperatud constant[, arnesteculva fermenta-.Dupir opt s[ptirmdni
se scoate vAsul, se fierbe siropul obginut gi se pune, dupfl rdcire, in
sticle.
Urzici
Urzica, de multe ori subapreciat{,face parte dinue plrrntele cele mai
valoroase din gr[dina Domnului. Are eflct de regenerzuegi depurativ
(de culdfire) asupra sdngelui.Ar fi de dor.it ca, in fiecale primlvar'{, s[
facegi cAteva cure de urzici.
Plantele se colecteaz[ fbtute fiagede qi se face o cur[ de patru sdptimdni
T
i
cu ceai de urzici. In general, dimineala se bea, pe stomaclll gol, o
ceaqc[, apoi altele dou[ pe parcursul unei zile. Preparaneaceaiului se
face pun1nd o linguri![ vAr{'uiti cu f'runzede urzici la o ceaqc[ de ap[
clocotittr. Se las[ o jum[tate de minut, .apoi se suecoar.[ gi se bea -u
inghi$turi mici. Cura poate fi rcpetat[ toamna,cilnd reerparplante ploas-
pete de urzici. Ca o miusurdde plevedere,se consumfl zilnic clte o
ceaqcl de ceai de urzici, pe piucul'siulunui an intreg. Pentru aceasta,
primflvara gi toamna este bine s[ v[ colectafi cantithli suficiente care,
bine uscate, pot fi phsrate.
VAsc
Vflscul ocupir un rol impor-tantprinfie plantele medicinale dmoritti pro-
pdetilii sale excepgionalede a stabiliza tensiunea.u'tedal[.
Recomrmd fiec[ruia s[ unneze o cur'[ de gase sirptlmdni cu ceai de
vAsc.in primele uei siipt5.mfi.ni,
se consuml'zilnic trei ceqti cle ceai de
vilsc, apoi, timp de dou[ s[ptimflni, cflte dou[ clni pe zi qi, in ultima
slpti.mAn[, doar un ceai zilnic.
Dup[ aceasta,tensiuneaimerialirgi sistemulcirculatorvi s-tru sttrbilizat.
Ceaiul se preptu[ cu o lingurip vlrfuitit de v1sc, car€ se pune 12 orc
la inmuiat, in ap[ rece. Apoi, cantitateaobflnuti se inciilzeqte uqor qi
se strecoard.Este recomandabilca ralia zilnic[ s[ fie plstlatl, incdlzitd,
intr-o sticl[ termostabil[, penhu a nu reincllzi ceaiul de fiectue datd.
Cine doreqtes[ aib[ o tensiunearterialfl stltbilfl qi constantdde-a lungul
innegului an, este bine sir consumezilnic cirte o ceaqctlcu ceai de vAsc.
Mic bitter suedez
Ca mijloc prcventiv penttu durcri sau imbolnlviri de orice f'el, se r€co-
mandtl a se lua, dimineala gi seara, ciite o linguriEir din micul bitter
suedez,in puginil ap[ sau cu ceai de plante. Micul bitter suedezeste
un adevfu'atelixil al viegii, un aptirdtor al slniit[1ii noiLstle,car€ nu
trebuie sI lipseascddin ftu'maciacasei. Repta a fost elaborati qi rans-
misil de medicul suedezDr. Samst,tr crirui familie a trlit pAnziltr adAnci
bdtrflnegi,glqte tocmai acestui plepamt.
Amestecul de plante conline urmdtoarcle:
- 10 grame aloe,*
- l0 grame rzldlcini de anghelic[,
5 grirme r[d[cin[ de lemnul Domnului,
in loc rle aloe se poatefolosi pulbereclepelin sau ridicini clegenfiani.
- 10 grame mantr, frunze de urzic[, 50 grame muguri plraspeli de soc, 15 grame ddlcini
- 10 grame smirni, de pdp[die qi 50 grame flori de ciubolica cucului.
- l0 grame camfor natural, O lingud$ din amesteculde mai sus, pusd intr-o cea.;cdcu ap[ clocotit[,
- 10 grame r[ddcind de revent,
se las[ ,,s[ tragtr" timp de u'ei minute. Se stecoar'[ qi se beau, cu
0,2 grame qofran,
- 10 grame frunze de sena, ' inghi$tud mici, cam dou[ cegti pe zi. Cine este mai pretenEiosla gust
- 10 grame pltrunjet venelian, poate folosi, pentru indulcire, miere.
- 10 grame rddtrcin[ de gofi'an de India.
Aceste plante se introduc intr-o sticl[ gi se completeaz[ cu alcool Mixtura de ceai a anului
38-4fiVo,pfln[ la un lihu qi jumltate. Se agit{ zilnic gi se las[ la loc
OdatI cu venirea primlverii este bine str se factr ptimblri $ s[ se
luminos gi cdlduros timp de L4 ztle. Pentru consumul zilric, se shecoar[
cantitn$ mici intr-un vas corespunz[tor gi se pdstreaztrintr-un loc r[corrcs. recolteze plante medicinale. Primele fiunze pi flori de podbal sunt in-
Cu timpul, eficiengaamesteculuide bitter suedez crc$te. Maria Treben ceputul, perioada se incheie cu fiunzele gi petalelede trandafir qi mtrceq,
afirm[ c[ refeta provine de la Palacelsus, care il denumea ,,elixir" gi ce se recolteaz[ toamna.
cu care vindeca bolnavi cu afecliuni dinne cele mai sedoase. Plantele se recolteazd in ordinea pl'ezentatd mai jos, se usuc[ gi alc[-
tuiesc, toamna, un amestecde ceaiuri din care se va consuma c0te o
Moduri de utilizare: ceaEc[ in fiecare sear[. O lingurild umplut{ vflrf se pune intr-o ceaEc[,
se toam[ apd clocotittr gi, dup[ o jumdtate de minut, se poate bea,
Intern: ca m[sur[ de prevenire se ia, dimineap qi seara,cflte o linguri$ - bineinfeles dup[ ce se su'ecoar[.
de bitter suedez, diluatd in ceai. CXnd pac^ientulare o stare mai pugin Se vor utiliza p64i egale din fiecare:
pllcutS, se pot lua trei lingurile zilntc. In cazul imbolnlvirilor mai
serioase,se vor lua douf-trrei linguri cu bitter suedez,in modul urmltor: - flori qi apoi frunze de podbal;
o lingur[ se dilueazl in 125 grame de ceai de plante, cantitate ce va flori de ciubo$ca cucului;
fi repartizatdin doud po4ii egate. Acestease vor lua cu cAte o jum[tate - flori gi frunze de topora;i;
de orl inainte gi dupl fiecare mas[. flori de mXcrig;
flori de silnic;
Comprese cu bitter suedez:in funclie de locul de aplicare, se folosegte plante de urzic[;
un tampon adecvatde mrue, din vatd, care se umeze[tecu cflteva picdturi - flori de mierea ursului;
de bitter suedez,avAnd grijl ca locul pe care wem slJ aplicflm s[ fie
flori gi fiunze de cregigoard;
uns cu alifie de gdlbenele.Pesteacesttampon se pune o folie din plastic
gi se leagd sffans cu o bucati de pdnz[. flori gi tulpini de venrilic[;
- frunze de fiag;
Compresa se las[, in funcgie de nafila imboln[virii gi de felul in care - frunze qi tulpini de mur;
o supofid pacientul, intre doud gi patu ore.
D.upd ce se scoate compresa,se pudreaz[ locul. Dac[ persoanaare pielea frunze gi mlpini de zmeu[;
- flori gi muguri de soc;
foarte find gi sensibill, este necesardscurtareaduratei de aplicare, sau
chiar intreruperea, penfiu o perioad{ de vreme, a procedudlor. n[stulagi - pdrilute;
Persoaneleaiergice-vor evita folosirea foliei de plastic, pundnclin locul - flori de tei recoltate pe timp insorit;
ei inc[ o bucati de pAnz6. In nici vn cM nu se renungi la ungerea - mu$etel, pe cdt posibil recoltat in weme insoriti;
locului cu alifie de gilbenele. Dac[ vor apfuea iritalii ale pielii sau flori de g{lbenele;
mfuiclriml se vof trata cu aceeaSicrem[. fiunze gi flori de vinari$;
- frunze, flori qi tulpini de cimbru;
Ceai de primlvari fiunze de roinip;
fiunze, flori gi nrlpini de meng6;
in timpul primdverii, atat cat perrnite recoltarea proaspdt5,se recomandd - coada goricelului, flori gi mai pugine frunze, culese ln weme
unrrdtorul amestec,pe carc l-am numit ,,ceai de primlvard": 15 grame lnsorittr;
 flori de lumAn[ric[:
ad21|s! un md' ras.
flori de sunitoare, pe cdt posibil recoltate pe vr.emeinsorith; .Masa de prdnz s[ conlin[ numai jumitate clin rada
unei zile normale. Ziua
- frunze de m[ghiran; se incheie mdncflnd,seara,o rdti" o"- pai* iniri
unt) gi un mdr'.
flori de pufulig cu flori mici;
- muguri de molid, mlddige tinere; Pu:{.pe. papFsul zilei (Ware senzatiade foame, se poar€ bea, cu
qshigituri mici, un amestec de ceaiuri in p[r!'gi egale, din urmatoarele
frunze, flcxi de s0nziene: plante: sdnziene,
- peftue de u.andafir. -gilbenele, coada ;oricelutui ,6iniga. nupa ce su.t
amestecate. plantele, se foloseqteo lingurili yerfiriq pennu o ceaqcd,se
opfu-eqpgi se lasti s[ stea o jum[tate-de-minut. se itrecoar.ft gi i" b"u
cu inghi$turi mici.
Ceai pentru silueti o asemeneazi de post este recomandat[fiecdrui om strndtos.Astfel vl
veti simti.mai uqori, mai bine, mai mobili. ziua de post va fi aleasi
Prin regularizareaschimbr.rluide substange, acest ceai normalizeazirgrcu- ln aga tel s[ nu fif nevoigi s[ depuneli mai mutf efort fizic ,uu
mgngile suplelea 6i o suue de confor.rgi rinerele. intelectual.
$J"o,. -zu.clerii
El stimuleazi[ glandele in nnsaunblu,cr€DtereA glnri-itor' clin or-
ganism, accelereaztldigestia qi este diuretic. prin inlneaga sa acgiune C0teva mijloace Ia indemAna fieclrei gospodlrii
-special
conducela normalizar-ea greutlgii corporale.Este inclicatin penru
persoanece au tendinp de a se ingrdga. ' Este foarte bine dacd putefi avea fep de pemd
ficute din pAnz[ de
Se folosesc urm[toarcle plante: in. fesdtura are un efect foarte bun asupra's[ndtrgii. Este r.[ioritoare,
genercazdun somn.odihnitor gi inlflturd durerile de-cap.
' o lingurft de urzici proaspeie,tocate mdrunt, r"
umest""d sub forma
unei .paste cu o banand.Are efect deosebitpentru cr€$tereavitalitigii.
15 grzunecoajfl de cruqin; 15 grame fiunze de zrneur; ' Existi un izvor de tinerele vegnicd: sculatul de dimiireag[ gi
10 gntme mlceg (fiucre); pornirea
10 grtune u'aista ciobanului; activittrgii fhr'[ grab[ sau aminiciune. cine incearc[ a lua viala -ui
15 grame alge marine; 7 glame fiunze de tuzicd; a fi optimist gi cdt mai vesel tn toate ocaziile, va tr[i mai mutt qi"q-,
nra
8 grame fiunze de nalbti; probleme.
3 glnme sunltoale;
15 grame fiunze de muq 2 glame flod de coada
goricelului.
Ceaiul amestec, al familiei Treben @us adnirabit, fofifan, ptdcut)
hepzuzuea: toate plantele se amestecirinue ele. penuu o ceap[ de ceai
se_fblose-:teo linguil[ plintl-v0r{ se opfuepe cu ap[ clocotitd qi se lasd ceaiul nu se cantdreqtein cantitdli exacte. Se incepe cu recoltarpa lui
,sd.hzrg[" o junrate de minut. se snecoar-d gi se 6ea cu inghigitui mici. din primele zile insorite de primlvard qi se continu[ colectareadiverselor
Se incepe cu o ceasc6zilnic, uesclncl .rpoi phntr la nei cani, se contirruir plante phnd la sfflqitul
-ca lunil octombrie.
gese s[ptdmflni qi se reduce progesiu la una singud pe ^. cel mai bine este in poclul casei s6 fie intinsl o bucata mai mare
lte 9.
ugalul se poate consumagi pe parcursul unui iur, cate o ceaqcl zilnic, de har"tie alb[. cdnd v[ intoarcefi, cle la plimbdrile prin pfldure sau
sub formfl de curir de intreginere-normaliziue
Efectul poate fi mfuit dacir,
-de a gr.eut[!ii. |iye7i, cu plantele colecrate,tiiagi-1gmtuunt qi intindef-le pe coala de
cel pufn cloudorT p" Japtri-anfl, se face hattie..se adaug[ cdte pugin din frecale fel cle"flori sau'tulpini de plante
cAte o baie caldfl. medicinale. Din cele pHbut mirositoare, mai murt, din c"le cu mitrs
1spru sau amzu€, mai pu1in. Totul se alc[tuieqte cu sirnl al mlsurii.
Postul Recol$nd plantele cu pidiere, acluceli binecuvantareonotuiii in propria
cas[. In compozigiaceaiului inud:
Este foarte indicat a se posti o zi pe saptdmflnfl.A posti nu inseamnir - flo1i de podbal, apoi, la inceputul lunii
mai, fiunze;
sd nu mlnanci nimic sau sir suf'eri de foame. Este vorba de a reduce - ciubo$ca cucului, flori frunze;
ragia zilnic[ de mancarc la jumtrtate. penfi:u micul dejun se pot mAnczr ;i
- topom$li Doamnei, florile fiumos milcsitoare, apoi fiunzele;
fulgi de porumb sau de ovflz cu pugin lapte, staficleqi miere. se poate - mierea ursului;
- m[crigul caprei, flori gi fiunze;
- silnic, foarle pufrn, penuu tuomil;
- urzic[, primele frunze fiagede de primbvad;
- creti$oarl, fiunze qi flori;
- ventrilicl, flori, frunze qi tulpina;
- frunze de frag silbatic;
- frunze de muq
- frunze qi fiucte verzi de zmeur;
- flori de soc negru;
- pdrdlup (ntrsturaqi),florile;
-
-
flori de muEelel;
flori de barba popii;
Plante
- flori qi fiunze de.gtrlbenele; medicinale
- vinariftr, flori albe, fiunze gi tupini;
- cimbru, flori, tulpini qi frunze; din farmacia Domnului
- roini15, frunze gi nrlpini;
- ment{, fiunze gi tulpini;
- coada qoricelului, flori (fiind eunar€,se ia o cantitate mai micd);
- Iumdn[ric6, flori;
- mflghiran, hunze;
- pufulig[ cu flori rogii, frunze, tulpin[, flori;
- nui1tr, flori;
- sflnziene,flori qi frunze;
- splinu15,flori;
- n'oscot, tulpin[, fiunze, flori;
- petale de trandafir, toate culorile (se vor evita locurile cu
ingdglminte chimice).
Coada calului (Equisetumarvense)
gi coada.pisicii, planta se dezvoltii primlvara, dinrr-o tulpintr de
fglumitamaronie.
culoare Apoi cregteca un brad in miniatur[.
In sco.puri.terapeuticese folosegtein stareuscatl. coada calului are efecte
diuretice.Ei hemostatice.ln afari de acesta,int[regte lesutul pur*onar-li
contribuie la vindecarearapidtra rlnilor mai vechi.

Recoltarea: Este de preferatin perioadade varil.

 Coada goricelului (Achilleamillefolium)
Aceasttrplanttr,avandmulte unbrelufe pline cu flori mici de culoare
albtr.
ynegri $i rozacee,estecunoscutisub-mii mutte denumiiipop"r.", alunele,
Iradrfe.l, crestifea,crdvalnic,iarba oilor, rotdtelearue, sorlclna.
Frunzele,cu forma lor asemdnitoare unui pjepiene,
^ca r. iolorir. la banclajarea
rf,nilor' Din punct de vedere ar utiliziiii plante--meJicinate,se in-
trebuinleaz[at0t f]orile cdt gi restul plantei. Are'propriettrg-0" stirrrulare
a sunt^zimlatepe margine,avdndgaptepdni la unsprezecelobi, care
digestiei gi et'ecteantispas-
tice. Nervozitateafbteloi in
perioada de pubertate, ca gi
. tulburtrrile de menstrualie
in adolescenli, se tateizl"
benefic cu ceai de coada
goricelului.
Planta ajutl gi la tratarea
acneelor qi a eczemelor. La
rdni sdnger0nde are ef.ect
hemostatic Ai antiseptic.
" taninul (6-8Vo), caie au efeit
9in9 uttlizeazi, coacla $o_
. ricelului scapl de tot f'elul
de infeclii.
Recoltarea: Frunzele gi
florile se culeg inainte de
inflorirea completi a plantei.
Planta se gise$te din bel-
$ug pe pajigtile uscare.
92
CrefiEoarl (Alchemillavulgaris)
Planta are o seamtrde denunriri cunr ar fi, in gemrani, ,,Frauenmantel,,
(ryaptau-1 do.amnei).I a noi i se mai spune:umbrairl-doaninei,*nUiainu"-
telui, pllascd, brumdriesau cretiirel.
QreggQala-.crygte -ip .lqguri uriede,_livezi, tufe, $anfuri de pe nrarsinea
drumulu. gi in pdduri luminoase.Planta pgate ajdnge la iniliimea d"e50
centrmetri,puqld fi dreaptl .sau culcat[ la pqmdql netedd-sauptrroasi.
^tsrunzele
igi p{streazdforma ^str6nsd chiar Ei c0nd au ajuns la manuiiate.pot fi netede
sau cu perigori, auglld un .aspect- scf,mo-gat.
f:lorile, de culoaregalbena-vli-
zuie, sunt micule. Ele se dezvolti sub formr de buchetele,dar iu cleptrsesc
q trTiote cdgya.milimetri. Perioadade inflorire dtreazh,in generar,ain hai
pana m septembne.
Partea cea rnai folositoare este
cea care cregte deasupra solului.
Este bine si fie cul6astr atunci
cind incepe sf, se usuce. Elemen-
tele active din punct de vedere
medical sunt substanlele amare gi
astringent,antispastic.
Consumati in ceaiuri,
datoriti drogurilor pe
care le conune, este rn-
-tratamentul
dicattr la
tulburtrrilor de menstru-
agie, menopauzi, men-
stre neregulate sau
leucoree.
Planta se folosegte qi
pentru curdfirea sdn-
gelui, tulburdri in
schimbul de substanle,
tulburlri digestive, iri-
taEii ale vezicii urinare.
Sucul este utiliza! ca gi
intrzia, pentru fatamen-
o;l inflannliilor, infec$i-
lor organelbr genitale.
Recoltarea: Planta se
recolteazi climineata.in
zilele fbrl ploaie.Se'cu-
leg pd$le de deasupra
solului, inainte de des-
chiderea florilor. Rddi-
cina se extrage din pI-
mdnt la sfhrsitul lui
septembrie - inceputul
lunii octornbrie.
Gilbenele (Calendulaofficinalis)
Exist[ cloul fcluri de gllbenele: qete 9e sunr-cultivate in gridini, qi care
pu floarea bbtutd gi speciastrlbaticl.Aspectulqi utilizareasurt aicleaEi.
IncI din Evul Mediu era descrisdplantap.enuutratamentulindigestiilorqi
durerilor cle ficat. $i astdzi ii suni atribfiite rnulte propriet[1i durative ih
tratareadiverselor afec-
1iuni.
Planta are etecte an-
tispastice qi este stimu-
lativi. Este fblosird in
cazuile de astm[, tuse,
insomnie, tahicardie,
stdri cle teand. Sc poate
lntrebuingagi in apiicaEii
exteme, la rlniri ugoare,
degeriiuri, ecreme gi
ulceratii.
Se utilizeazl cu succes
gi in caz tlc iritalii ale
pielii qi rnucoaselor.
Recoltarea: Florile qi
frunzele se culeg in pri-
mele ore ale diminegii,
cOnd cupele nu s-au
deschis inc[. Se vor tb-
losi fie plantele proasplt
culese.fie cele uscate la
umbrtr.
Este recomandabilsI se
senlene aceastl planti
valoroasl in grddin6.
Obligeanl (Acoruscalamus)
otligeana cre$te foarte bine in zonele umede, ling[ b64i sau ape curgltoare.
Planta.se remarci. prin fiunze inalte, de formd lanceolati gi o-t'loarjverde-
marorue.
Efecte terapeutice are in special rlddcina uscat[. Aceasta conline o substanp
arotnatii, c-rl gust putemic de uleiuri eterice, gi o substanfdamari. Ac$oneaii
asupra salivei, sucu-
lui gastric gi a glan-
delor din mucoasa
intestinali, stimul6nd
schimbul de substan-
le. De remarcat gi e-
fecu:l calmant pe care
il are asupra sistemu-
lui nervos cenfal. Su-
cul de obligeani se
folosegte in boli de
ochi, maceratul la bii
penfu vindecarea de-
gerinrrilor, iar uleiul
clin rdddcini, contra
ctderii pAruhi.
Recoltarea: Toate e-
lementele plantei se
culeg in octombrie.
Atenlie insd! Consu-
matd in cantittrli
mari, rddlcina de
obligeanl aclioneazd
ca substangivomitivd.
',1."
J|l'
,;t
I
Piducel (Crataegusmonogyna)
P.[$ucelgJface part€ din fanrilia rosaceelor..Mai are gi clenurnireade gher_
gT1tar..pregtesub formd,{e tuf.e,in specialla marginei ptrdurilor.r. rolior.,
-de
a livezilor gi pigunilor. Uneori atinge o inllgirne
ciirci metri. parjucelui
este cunoscut din vremuri strdvechi pentru
efectele sale terapeutice. Se foloseic cu
precldere florile albe gi fructele de culoare
rogie. Acestea congin substanle utile pentru
.,istemulcardiovascular.
in medicina modemtr a fost
dovedit faptul c[ irigagia san-
gvintr a inimii este sporitl cu
80Vo pfin consumuf de pI-
ducel. Preparatele din plducel
au o acliune binefdcitoare in
cazurile de hipertensiune arte-
riali, de sltrbiciune a nruqchi-
ului cardiac Ai in tulburdril-e cle
circula$e cerebraltr, avdncl to-
ttdatii avantajul ctr nu dau e-
f'ecte secundare.
Recoltarea: Este bine s[ evi-
tatri tufele de piducel de la
marginea drunrurilor intens
circulate. Primivara
se poate recolta coa-
ja, tblosittr atdt in
stare proaspdti cat
gi uscatd. Fructele
se culeg toamna, iar
florile se culeg cel
mai bine in stare de
muguri.
Pltlagini ingustii (Plantago lanceolata)
Pitlagina ingustl este o planti care poate cregte inalti de pin[ la 30
crn.
gi are frunze ascugitesub forml de lance. Fl_orjlesunt situate pe terminagia
sf'eroidall a unor tulpini lungi. planta o gdsim la margini de drum, pe
soluri strrace in oxigen.
Se utilizeazi seva. Irunzele
gi ridtrcinile - mai rar se-
minfele. Elementele active
ale plantei au efect
emolient asupra tusei, sm-
bilizeazf activitatea prea
intensd sau lent[ a intes-
tinului. Consumatd sub
lbrmA de ceai, se folosegte
la bolile de pllmlni, dure-
rile de cap, urechi gi dingi.
Fnurzele, aplicate pe rdni,
au ef'ect cicatrizant fi an-
tiseptic.
Recoltarea: Fnurzelese cu-
leg prirnivara,inainte de ilr-
florirea plantei.Trebuieusca-
te repedela tenrperanriinne
30'-50"c.
Seminlele se recolteazi la
vrelne uscati, in perioada
de mafllritate, intre lunile
august-octombrie.
Porumb (Zea Mays)
Oricine cunoa$te aceasttr planti inalti de 2,50 m. Se cultivi la noi, mai
ales ca hrand pentru animale. Importanla ei nu rezidd ins[ numai in taptul
c[ este necesari ln alimentalia omului gi a animalelor, ci gi in eficienla
puterilor ei tfuniduitoare. Este cunoscut, in special, ef'ectul linigtitor al relelei
de fibre care imbrac[ gtiuletele, cunoscute in general sub clenumirea de
mtrtase porumbului. Aceasta este utilizabil[ in mod aproape nelimitat, pentru
c[ nu produce iritagii qi totugi calmeazd dureri acute, cutn sunt cele carac-
-teristice colicilor renale, inflama$ilor veziculare, reurnatismului gi gutei.
inuucit substanlele ei active stirniuleazdproducerea urinii, ea contribu]e la
purificarea organismului, eliber0ndu-l de toxine, stimuleaztr ficatul, inima gi
alte organe.
Toamna, la recoltare, se va avea neapirat in vedere s[ se foloseascd nunrai
plante,,cultivate biologic".
Salvie (Salvia officinalis)
Salvia are mai multe specii, dar infl$;area lor este aproxinutiv aceea;i:
f'runzemoi, asculite,iaf florile ca un cioc deschis.Fomrele cele mai des
intdlnite sunt gi iele mai valoroase:sortirnentulde salvie nobil[, denumiti
gi salvie comuntrsau jaleg, 9i salviaromand.
Constituengiisalviei au efect de activare a
circulatrieivascularegi sunt qn putemic sus-
gindtoral sistemuluinervos.In acelagitinrp,
ie combat cu succesgi stdrile de vornf, gi
diareele. Intervine ln stlrile febrile, sctrz0nd
temperatura, evit[ aparigiatranspira$ilor.abun-
denie in bolile infe-clioasegi reduce glicemia
clin sAnge. Contribuie benefic la cicatrizarea
rinilor. Pentru femei, salvia are efect de re-
ducere a pierderilor inutile de singe in
menstruagie;este tonitiant al utcmlui 9i vin-
decl leucoreea.
Este de neinlocuit in trata-
nrentele cosmetice, opre$te ca-
derea pf,rului gi asiguri cati-
felzuea pielii.

Recoltarea: Toate sPeciile tle

salvie au aceleagi proPrietdfi.
Toate pot fi culese in naturd.
in gradini se cultivd salvia
nobili. Florile qi f'runzele se
culeg inainte de inllorire gi se
usuci la untbri.
Sunitoare (Hypericumperforatum)
incr din vremuri strtrvechi,
proprietrli multiple .acestei.planp sunrtoarea- i-au fost atribuite
gi'rtiu.-supranaturale.
^timdduitoare
a" ;;;; .LEu voinicurui,
;;iff;", iffi:::, ::l:x';n*ffi:'uuruiana
Are o tulpintr inarti d6 pana ti 9o cm
galbentr.Prin srivire, d1n'eaiese un ti.ilio.a.
spunelegenda,de la sAngeleuantuitorutui culoareroqie,curoare cdpdtata,
ttV r
\ ll,L-
-
popular nrai este
9qe poartd multe flori de curoare
ce-a picurat clin rdnile Lui cdnd
era pe Cruce, la picioa_
rele cdreia ar fi crescut
cdteva fire de sunltoare.
De aceea se consideri
ci ar avea putere de vin_
decare foarte mare. Su-
ndtoarea cregte la mar_
glnea lanurilor de
c.ereale,a pddurilor gi
livezilor, la altitudini de
pOni la 2200 rnetri dea-
supra nivelului mdrii.
Se folosegte planta in-
floritl, at6t'in srare
proaspittr c0t Si uscatd.
Sub formd de ceai ajutd
la tratamentul stlrilor
neryoase, al isteriei, iar
uleiul de sundtoare este
foarte util la vindecarea
plSgilor, crizelor de
lombosciaticd sau ar-
surilor de soare.
Recoltarta: Se face in
perioada de inflorire. in
lunile iulie-august.
Urzici moartd albi (Lamium album)
Foafte asemlnrtoare - atenfie! - cu usturatoqreavrzicl,
dar f[ri sr aibtr
periqorii setaceiunicanli ce-contrinsubstanlapigcetoa.",1".Ju
ne face
biqicute gi ne usturd!De aceease gi numegte
,,urzic6moarti',."g"
In afar6 de
specia pe care v-o prezenttrm,
mai are cdteva surori, dar care
suntgalbeni,pesuigi,ro$ie- florile
fiind aga coloratg gi de aici tri-
gdndu-li-se gi numele. lJrzica \t"I
moarti albi este cea mai rlspan-
dit[ dintre ele, cregte in locuri Wkq
umbroase,rnargini-cle pddure,.
rE,
T
I
'ur4rrlurr, pe langa
tufdriguri, ldngd garoun
garduri flqi zl_
zi-
clurr, este meliferd gi medicinald.
Tulpina atinge 70 cm, este pi-
roasd, poarti pe ea frunze triun-
ghiular-ovale, piroase, dinfate, iar
la subsuoara frunzelor aie flori
albe,^ mari, dispuse in bucheple
de cdte 3-5, care seamind cu iele
de gura leului. Toati planta se
utilizeazd in tratamente, fiind
diuretici qi av0nd efecte de
prirnenire, curtrlire gi innoire a
s0ngelui. Se recomanddin diaree.
boli ale splinei, suferinle ale cd-
ilor respiratorii. poate ii folositi
gi extem, pentru tratarea vari-
celor, edemelor, hematoamelor.
Recoltare: in timpul infloritului,
pe tirnp frumos, in mai-iunie:
t-lorile se scot fird caliciu.
V0sc (Viscum album)
Vflscul este o plant[ senriparazitl,care se observ[ in special iama, intre
ramurile f6r[ frunze ale arborilor gi pornilor. Preferdponrii fructiferi, dar
crette $ pe ah arbori. Din punct de vederemedical,cel mai eficient este
v0scul care crette pe stejari. In cantitili mari este toxic. Poate aplrea o
disparigiea sensibilitilii, precum qi o parezi evolutivd.
Otr[vitoare sunt fructele-boabelede vOsc,motiv pentru care se folosesc
numai frunzelegi rarnurile.La un dozaj corect,vtscul esteun mijloc eficace
pentru regularizareasiste-
mului circulator sangvin.
Are gi efbcte diuretice gi
antispastice.
Recoltarea: Se recolteazl
v0scul din arboret, la
stirgitul toamnei. Se inldtu-
r[ cu griji toate boabele.
Frunzele gi rarnurile se u-
suctr la loc umbros-intune-
cat, apoi se rup in buctrPle
mici, care se Ptrstreazdin
vase de sticli, de culoare
inchisi.
Ventrilici (Veronica officinalis)
Puflne plante au aga multe denumiri: leacul atotputemic, leacul tuturor
relelor, mltrice, ventricea, qopOrlai;l, buruiani de cel perit.
Este vorba de o plant[ micl care se tArigte pe sol, are flori alblstrui-violete,
foarte rar gi flori albe. Cu rnult tirnp inainte, ptrrintele Kneipp a accentuat
puterea de vindecare a plantei in iurboln[virea ciilor respiratorii. Sucul
proaspit, extras din planti atunci c0nd inflore$te, este indicat in tfuniduirea
eczemelor, a bolilor de piele, este un excelent depurator al s0ngelui.
Aceast[ planti, clreia ii plac locurile uscate, secetoase, folosegte gi la
tratamentul stirilor de agitalie nervoasl.
Ventrilica cregte gi in poieni, pe l6ngI tufe, gi in pdduri insorite.
Recoltarea: in timpul infloririi, tlin luna iulie p0ni in august. Se adunl
sub formtr de buchete care se pun, legate, la uscat.
I
I
I
I

MARIA TREBEN
Viafa ei
4aria Treben, n[scut[ Gtinzel, a vdzut lumina zilei la 27 septembrie
907, in saaz, o localitate din regiunea sudetd. Era cea de-a doua
rscutd dintre cele trei surori. Tatil sdu era proprietarul unei mici
pografii, iar mama ei era casnic[.
,a vdrsta de 10 ani igi pierde tatdl in urma unui tragic accident.
)oi ani mai tfuziu, mama se mutd, cu cele trei fiice, la praga. Acolo,
{aria Treben unneazd liceul gi, dupfl absolvirea acestuia, glseqte un
rc de munctr la redaclia cotidianului pr.aghezprager Tageblatt.
)up[ 14 ani de serviciu, se cf,s[tore$te cu Ernst Gottfijed rreben,
are era inginer qef la uzinele electrice din Austria Super-ioar6.Maria
reben va rdmdne, phn[ la sfdrgitul vielii sale, casnic[.
ttrucdt solul ei era originar din zona minunatr a p[dur.ilor Boemiei,
inf,ra pereche se mutd in casa plrinteasc[ a sogului, la Kaplitz. peste
iliva ani se ndgtea unicul lor fiu: Kurt Dieter.
a finele anului 1945, familia Treben este forlatd sd. plece in emi-
tafie. Ernst Treben este arestat, iar solia, impreund cu copilul, vor
)trece urmdtorii ani in diferite lagfue din Germania.
tnd Maria a reugit sd-qi reintdlneasc[ sogul s-au stabilit in Austria,
ue le-a devenit o nou[ patrie.
dliva ani au nflit in la Mtihlvie'tel (Austria Superioar.[), pand
cand,
1951' ca u'mare a angajlrii lui Ernst Treben ca gef de seclie ra
zinele electrice - Kraftwerke AG - din Grieskirchen,
se stabilesc
ci.
I Grieski'chen qi-au construit o clsug[ frumoas[, unde
au locuit
rpreund restul vielii.
)4
Plantele medicinale - chemarea Mariei Treben
incd din anii copildriei, Maria Treben s-a simgit puternic legat[ de
naturd. Mama ei, adept[ a medicinii naturiste, creatl de p[r'intele
Kneipp, a incercat s5-gi educe copiii in spiritul dfagostei fa1[ de
naturf,, fa$ cle puterea plantelor cu efecte t[mdduitoale'
Copil fiincl, Maria Treben acumuleaz[ primele cuno$tiinfe privind
reptele de preparare a mijloacelor de tratament in casf,'
ins[ hotdrdtor rlmine momentul intdlnirii sale cu biologul Richard
Willfort, care ii va canaliza preocupdrile spre noi domenii. Willfort
i-a transmis cuno$tiingelehot[rAtoarc despre efectul terapeutic al plan-
telor pe cal€ le cuno$tea. In plimbdrile lungi de recunoa$tere a
plantelor i-au fost verificate toate cunogtiinEelece le acumulase in
anii anteriori. Maria Treben a inceput s[ facf schimb de informagii
clespre plantele medicinale cu b[trinii din zonf,. A citit c[rgi vechi'
cu descriereaproprietdlilor plantelor, incepXnd s[ expedmentezefetete'
Astfel incepe, pas cu pas, s[ sdpaneascd acest nou domeniu.
Recolteazfl cantitdli importante clin cele mai diverse plante, le preparf,
sub form[ cle ceaiuri sau esenle. O prieten[ ii pune la dispoziEie
copia unui manuscris, vechi cle un Secol, despre plantele suedeze.
Documentul era redactat de un medic suedez ;i d[dea releta pentru
obginerea unui extract cu puternice propriet[gi terapeutice.
Maria Treben, foarte incflntat[ de aceste noi informafii, preparf,, con-
form regetei, o prim[ cantitate de esen1f,.
Nu dup[ mult timp a intilnit o fhrancd care suferea de dureri de
cap ingrozitoare. Maria Treben i-a clat un amestec de buruieni pentru
aplicar.ea de comprese pe frunte. A doua zi, cdnd s-a interesat de
starea sltencei, aceastanu mai avea nici un fel de dureri Ei se simtea
foar.te bine. Acum a inceput s[ intuiasc[ ce putere terapeuticfl arc
acest amestec de plante. Din acel moment qi pfln[ la sfiu'qitul viegii,
n-a incetat s[ propage cuno$tiinleledespre plante qi efectul lor.
cu-
in car.tea Sdndtate din farmacia Domnul.,i a sn1ns majolitatea
boli cu
no$tiinfelof pe cale le avea despre tratamentul diverselor
mereu aduse
ajutorul plantelor. Aceast[ lucrafe, ca gi altele, au fost
105
Ia zi. Foarte cunoscutda fost qi lucrzueaSuccesede tratament, unde
se descriu multe cazuri conclete de tlmiduire.
I Denumirile uzuale ale
Conferinfele plantelor medicinale
Denunrirealatini Alte deuuniri folosite
h'ima conferinl[ despre metodele de hatament cu plante medicinale, DentunireaPrinciPal5
PhaeoPhvceae uu are clenunriri PoPuliue' cu
ginutd de Maria Trcben, a avut loc la Bad Mtillhacken, o localitate Alge bntne eicep$a lui Fucas i'gtlqlbjgjt gT:
Gfilelria, Dicryota, iJ-nilfi-numesteia$tr de mare sau
balnear[. Acolo l-a cunoscut pe un preot, care a sfltuit-o sd-qi Ectocurqus,rucus, toate sc denumesc
lnminaTia, MacrocYstts iaten: in resflatinesc.
publice, intr-un ziar bisericesc, cunogtiingelegi recomandfile despre etc.) cluptr ntrmele
anirsonrom6nesc'
-itrimin anrs' anos'
Anason Pimpinella anisum <iulce,chinrion de
folosilea plantelor medicinale. Fiilfi,
ffIdfit, hanus, nrolotru.
Prin aceste publicalii, competenlaei devine tot mai larg cunoscut[, Angelica archangetica;!iicr;'anghelicd, antonictr,bucinig,
ii'ii"t-'"iiptteticd, antonictr,
primind multe telefoane pi scrisori. A primit nllmeroase invitalii sl
Angelicd ffi3
Sgrlt:,&
Cynarl scolYmus anchinar
gind conferinle in intreaga Austrie. Auehinarc - cel rrnrlu sco4igoarl
Arfore de scorligoard Cinnanwmum "u"are
in 1977 au venit primele invitagii din su'[in[tate. Au fost situalii zeylandicurt chipcr.iute.' papl"L^,..
E'oiir,ru^swtuun, .it o*t
cAnd conferingele ei erau audiate in sili pline cu p0nd la trei mii
Ardei iute t-,rifi or:.microcarpunt =.r,t!',"r;TF;il.n"1,*" .,
l"'itiiiititt piparca'
hurg'-'papricr'
de palticipanEi. - convar. Ionglmt
Toate conferinlele le-a ginut gratuit, din dragostepentlu semenii sli. Amurar
mnrianunt
Sitybum $ltli'31",",
ilffi**,::i#rru,*
in anul 1984 a fost invitatl sd 1in6 conferinle chiar in Statele Unite Marii, scai pesb.tl.
ale Americii. Amicf, rnontana #.Wgoml ,ffi"i, $,f'
Arnics
canUrltn' o.tlor
iitiiGr PP.
$i acolo s-a bucurat de un succesrlsundtor. utnraria tfil;'fri6r?f;",Fl,i'i,
Barba PoPii Fitipenduta if$u",,
sairtADicd' tatlll' tel$or
prrnAntului
Sf6rEitul Brinca unului 'iiti,iizi
Herucleumspontly.Iiumi;6;**"il"i' cltceq
bfi,:i,,,,ri,
Bnrstur dulce :Hffi,:utg%."'ffiBi' #Blifllii,
Dup[ o viali de convie;uire in dragoste,qi inplegere, in anul 1988,
Bntsfur tappct
Arctium htlt5 ntm^ffll'?riifiyt:''
solul Maliei Treben moile subit, fapt ce o va malca putemic pennu laPtelut
sudoarea
urmf,torii ani. Bujor
paeoni(l
orrcituris Hffiiltlfll5lilr,,"*:::::
Din acel moment incepe s[-gi piardfl curajul de a trli. Trei ani mai Busuioc bositicumdlf,r3f:'B1i-t"T$ll"g,3li.ff'
ocimum
tflziu, adic[ la 26 iulie 1991, aproape in aceeaqizi calendalistic[, mli5cintr' vtsrleac.
qi-a ulmat soful... Cartof tuberosnm'{'[';L
Sotanum ll]$,l;fi"l#fttngii'?f'0"
T.fJ:J',f.'ii'i!"
fiHffih'I
Cagut popii negtccta lg1iftl
Marvct ]i1|jru:r.?li"'Jfol
Chimion corvi
Carum *fgl$tmll,o"t'i',$l'ltgrarictr,
ifid;il ;;;ni.5'-tat|er . -.-,
Castan sdlbatic Aescutttshippocastanun,sg'.lli$i'kilflf
to,i",tll[,},:h'$'l'"'
Ceapl cepa
Arrium #,eggjft-,i]["'.i; !i]]"r,*,
iiliffi' ilPl lunguiuge'cePor'
ParPangicf,

107
licoare Cichoriurn inrybus cicoare, dorulet, incingtrtoare, Ghinfurl galbenl tutea
Gentiana t|m"ff*,.f'lrffii,1i"f,li:yilU",
ochiul fetei, pdza dnrirului, sporig
)imbrigor Thymus serpyllum balsaml, iarbh cucului, hmai6, iafturl. strisoaie,tin[rtr
strrpun, pimau, timian, limbri$oare, Ghinfurl P[taul Gentianapunctata q"ttp; entiud,-fie-reapqpry!9i'
clmbru ptrslresc infurtrro$re, ocnulcca,
)iubofica cucului Primula offcinalis anghelic5,aslictr. cimra cucului. tllta B3ffir,
vac1i,lep dprei, wechiula ursuldi' Harrrci Humulus lupulus hamei, iarba berii
loada calului Equisenm arvensae barba ursului, bola calului. Hazmaluchiu Chacrophvlium temulum azmtrtoi, bazmaluc
brtrdisor,coada icpei, coada Hrean eiiordcih n$ticona strlbatictr'
hrean,rtrd'llcintr
manzr,rlgi,nocllticf, opintici, ptrrul iliry,
porcurul ln Linumusitatissimum in de culturtr
loada racului Potentilla anserina argentintr,arginlictr, buboasd, Iantr buntr UiiitUt piperita borqnit{,camfor,diantr'.ghiaad'-
puruian{ de scrinte, coada dracului, gqiiU, iarbtrneagrtr,mintl neagrtr,
forostllu, iarb.agfutii, sclintiltr, untx rece
troscot. vrntfcea Izmtr crealtr Menthacrispa creali,.gizrntr9real5'-iarb-[crea1tr'
)oada goricelului Achillea millefoliunt alunele, brld{tel, ciuregica,
cresti{ea, iarba oilor, frisnel, "
i#*,sfi'Eu"frr-".Tff
sorocrntr Ltrcrimioartr majalis
convctttaria "Jl,gif;il?":,flgli"n
loriandnr Coriandrum sativum anason,bunriantr pucioastr,chinrcn, S?:,t$f;h iarba lui StEntu
coleandrtr,iarbd pirtLrroastr,ienuptrr, domriesti. -mlrE&itel,
teorgite,
piper alb, pucioabtr G[eorg'he, Plhdn4e'
lrefigoarl Alchemilla vulgaris cretWctr, fdine de in, pleascd, sutlete, tunbravloare
urnb'ranrldoamnci. rurforahrtulelui LImai -ciy$riizogtobra
Citrus limorurm altrntrie,chiUt hrrnnie, g{T F- g*n
)rugin Frangula alnus crasici, crugei, lernn c6inesc, I-emn dulce
(Rha-mnrsfrangukt) pasachintr,strlbig $$[tt:l#ffi?rdurce,rrdtrcinf,
)uigor Eugenia caryophyllata nu iue I-eurdil Allium ursiruun ai cioresd, ai strlbatic' aliu, usturoi
:n corned, ca plantit nil#rf"ture'aiuri'ariu
ondimentiartr,cirisoare) lfo,"Jft,
,alin Irtunts nobilis bibici, ciumifaie, ciuna fetei, Leugtean Izvisticun oficinale Ffrr.uianf.de- lungoarc,.l-eo$tean'
frunzigoartr, liorbe, turbare tibistoc, lu$rean, Pascanql
lovleac Cucurbita pepo bertenit{, bostan porcesc, cucurbitc Lichen de piatrtr cetrariaistandica
rorrfne$ti, do{lani, dovlete, harhrz, HH*%*ffi: ffi:H fft** ntB
ivdrtr galberH,lubenill, lurtd, t{bac, Mtrces Rosa canina r5$id' tardafir silMic' n€' gxlir'
zt)ac,. Mdcrigul iepurelui oxarisacetoseua
haciltr Berberis vulgaris acril, agrig, cItinl de rAuri, H:*1"f.,t"11|ii:,0?#.iJJJl"To'.''
cloceni,-corles, dracintr, drtrehinl, trifoi acru
eloidan, holertr, lenur galbefr, Mlghiran Majorana hortensis iedertr,maderan,mdrglran'
indlriq boiercsc, mlcriS de ffiud, mishiran, Dttpi, sovarf
tr{gaictr
ndcri$ul caprei, mtrcrif spinos MAxar Anelhunt graveolens, cro"p,chnri:ri drrlcc, mtrrar dc
Galium verum sarrziene,asprigoartr,comtrlel, iarbtr - ssp. horlorum grJtlinl, mtrrar tarc, morar
lipitoare, floaria Sf. loan, Mat€ Ilex Daraguayensts ilex. laur
irichegtrtoare Mesteactrn Betula pelvlula nnstacfui. mesteacanalb, nrestccan
asole Phaseolusttulgaris bacltru, baghi, bob, fansulc, fasoi, Pulmonia ofiicinalis cuscrisor, rndtaseaPtrmantului'
Mierea tusului
Fisule, puSioaictr,pdsui, ptrsultr, txaua cucului, PlltiAndricI
teactr, tiilltrricd, tuaara Mur Rubusfruticosus irurtr, mur de Pf,dure, mur nggru'
enicul Foeniculum vulgare anason,baden, busamac,chimion, mur ptrdure! strlbatic' mrr tufos'
cumin, fenhiel, hanos, mdlurtr, rug. ruq oe mure
lrigtr
secfea, toaie Mugefel Manicaria chamomille mlnnofrU. mtrrarul cdinelui'
Dryopteris filix-nas barba ursului, l6lir{I, fcrice, iarba mtrtrice,'poda Stintei Mfii'
garphi, limba cerbului, ntrvalnic, rornanittr
spasul dracului Muqtar alb Sinapis alba curuen'alb. hardal, hrenoastr,
rag Fragario vesca afrange. buruiantr de fraei. ctrosrntr. mnitar buri, mustar de grddintr'
frrgula silbatictr,^pomifl; v.arrgirlg. rapiF dbr, rapifd de Srrdrna
rasin Frurinus excelsior rracsan,[apsrn, trascll, tcslc, laslg hai,.idal, horsti, inuqtar de c3np'
umariF Mugtar negru Brassica nigra
Furwria officinalis corrcodan,ficrca -Ddmdnnilui,frnunil rrustai'sllba'tic' rafild de nru$tar'
pdnfplului,..guqalnrurnbelului, iarba raoitd sdlbatica
tttrnilu. sAturca Nlstura$ Bellis perennis aiiif. bobatnic, brdncttla
trlbenelc Culerulula fficinalis boance.ctrlddnrstr. creonite. vciiniceascl,cardanrtr'creson'
frlimicd, ndlbenari, ochiul boului, nirnii- uoitiicultri, hrtrni1d,. iarba
nljnictr, sllcxnie, tdttrig, vAzdoagc voinicului, mtrcriS' ndsturel'
pilUoli.,'-ri gAqtei,voinicicb
 Nuc Juglans reeia nuc, nrrcar, nucd dulce Splinup Solicktgo virgaurea floare boereasctr,mtrnunchi,
Nuc$oard(nunr dat Myristico fragrans muscat, nuctr cle muscat snrcoaictr,vargf, de aur
semintelor arborelui gomn, gledun, gtojar, terg, djer,
tropical Miristica, Stqar Quercus robur
tutan
utilizatc ca atare san Melilotus oficinalis mololnr lalbcn, sulcintr, iarbtr de
ndcinate, drept Sulfintr
arornatrzant) uiatrd, suTule
Obligeantr Sundtoare Hyperiam perforatum hrnriantr de-ntrduf. cnrcca
Acorus calamus brrcirunag,
calamar,calanruz,crirr voinicultri, floarea lui loan,
9e lpa, polpronrec,papurtrrogie,
Ifesue mfosttoare
uoianfttr. sunaic{
Talpa gdgtei I.eonurus cardiaco lafr.gaipi, iarba gaqlelor,iarbd
Ocloleart Valeriano oflicinalis vezi valeriantr rmrrur, qonc, somrusor,crtasta
Osul iepurelui Ononis spiibsa dirrnotin, sudoareacaluhti, sncloarea cocoqului
capului, strltrgtioartr Tapagnic Galeopsisochroleuca nu are
Pllducel Crataegus ntonogynt nrdlai
nfffJl3 g[erslrinar, nrare, Tarhon Artenisitt dracunculus dracon, nutricea, taracon, tacoll,
tarcun, tilrtrhantr
PIptrdie Tara.:iacumofficinale buhd, cicoare, floarea mllaiului, barba tatei, boracioc, iarba lui
Tdtdneastr Symphymm otficinole
8{lbinele grase, ldprrrcd,papa Tatin, lutanip, rddtrcintrneagrtr
Ptrtlagintringustil 8arnil, ltuct Tei Tilia platyphilos tei alb, tei nrios, tci ct frunza nnre
Plantago lanceolata iarba bubci, linrba oii. mama Viola odorolu violete, pantofiorii doannei
Toporasul doamnei
-ciobanului
pddrrii, minciuntr, protagintr Triista Capsella burso pastoris arior, brimiantr de fripuri, coada
Ptrtlagintr lattr Plantago major iarbtr dc cale, linrba boirlui, nunra pisicii, punga popii, ilgculi1d
ptoare, rruncluna Viola tricolor pansclutede c6nrp, albtrsfclc,
Pduuujel Petroselinumcrispum grg4ul,.macdcadon,ptrtltrgcte, Trei fragi ptrtati
stsa E'Iilrii. lihnlioasd
i:atifclurc. "'
pelnnJet de casa sdlbatid
Pdstiimac Pastineca soliva nap pdstrresc,pdst6mac sdlbatic, Troscot Polygonum aviculore brebenel,costrei, hericictr, iarbtr
postimachi rosie. laba strinii. norcin, troscolel
Pediculi Lycopodirrmcleta|unr briul r,6rrtului,bunceag,chinclictrli.
' ' Turi!tr nurc Agrimonia eupoloria asprisoarl, Soitoreaifi, bunrianl ile
conrefg|, praful sfigoiiitui, ralpa f.guii, conrtr[cl, nUtcultr, sctrigor,
ursulul turltil
Pelin Artemisitt absinthium plinip, pelin mic, iarbtr anrartr,
felinl Apium .glaveolens achiu, celer, strlintr, sindirei, lallr
veml|'tt Centauium unrbellatunr herea utrm2ntului,lintaltr, o mie
Pi1ler Piper nigrum nu are lintaurl
Pir de fiorinii. frierrricl
Agropyron repens chir, albei, rdg{lie Nasturtium oficirtule ntrshrrel,ndcrig de baltil
PltrnAntrricd P-ulmonario6fficinalis vezi Mierca t[sulrri Untigor
Poclbal Urechelnild Senperfivun leclonmt rdslilg mic, rtrddcinacasui
Tussilogo farfara bulhar, bnrsfur alb, ccnu5oartr,eusa Urtico urens oiestEa.urzictr blAndd,trrzicd
Urzicd mictr
'ka gtrinii, papalungd,rotungioartr crtriasctr.ru-zictritrtc, trrzictr
Ponunb nmys crrcuntz, mElai, graniqor, pdpuge, inrolesafd
papufor, peucne, tenctrru Urzic{ Urtica dioicct oiised. urzic{ nuscattr,rrrzicdde
Pufulig cu llori rnici Epilobiurn pan,iflorum pfulip, zbrudtoare ptrdurc,urzic| rorir2ncascd
Rlchifan Irythrrm silicar"ia ctrlbugoartr,lemnie, zblrltoare Urzictr nroartll albtr Lnmiun albunr Sugcl alb, trrzictrstrrcll,trrzici
btrrbtrteascd morttrrctc
Revent Rheumofficinale. raparpard,rabiniftr, ravent, nrbarbtr, Ustruoi Allium sttivum ai, ai de toanxtd,baib, ceapl albtr,
Rheum fhlntotum nlbarbartr pur, sctrloi, usftroni
Rheum rhabarborunt Valeriantr Valeriana olftcinalis ixlolean, iarba pisicii, gtrya
Roinittr Melissa oflicinctlis Hrneild,melistr,iarba sttrpului ponnrbelului
Rostqtasctr Chetidoniin nnjus bunriarrtrde celc sfinte. bunriantr Vdsc Viscum olburn Itoletnic. vAsc de brad
de. pecingine,calce mare, cnrcca Varztr albtr Brassico oleracea broazde,curcchi, varztr de
vonrculut, negclanttr,paUanurtr.
'di v'ar. capitata ctr1rtrpnd,varztr de grtrdin5' varztr
strltrlea,ltrttrrclc, iafuI nepi de iamtr
Roz-marin R<tsmar inus offtcinoIis dendnrlui, mirlin, ruinralin
Salvie Ventrilictr Veronicaofficirrulis leacul relelelor, venlricea' qopMaila
Salvia officittiilis jaleg, jaleg bun, salc-Amboicrcsc, Vinaritl Gslium or{oratunt apri$oartr,avinr!tr,bunriarta
Strpunari!tr
salet nursbultri.btrnrihntrde pril uegn'
Saponaria olficinalis ciulin . rogr,. oclogaci,sdpunul cucrtnz ite ptrdtrre' durirbravnic'
calului. flori altie tloarea ptrcltriii,. sctrldtoare,s3njttane
Schinel Cnicus benedictus
Senna
nu are tlc udclure,tdmhioasd,virlaric
Cassio tm,qustifalia casia Zmeur Rubusidueus aaniurtr,tt*g, 11rllitfi, nrtu,.porurt
Silnic GIechona"heierncea brhncd, bumiantr cle bube. coada dc ntns, rug de muntc, scoblctn'
iclelor, iarba cArtilelor, prislinioartr, snttr
rotungloartr,supardre
Snxrchin b-icuscaricu nu are
Soc Sanbucus nigra soc neSnr

110 111
 Alimentalia sdndtoasdcu plante
Bolispecifice copiilor
de cap gi migr ena
Dur er ile
Bolide piele
Bolisoecifice femeilor
Bolispecificebdrbatilor
Reletede sdndtatecu plante
Aler gii
Vindecar pr e inalim entatie
Stresulde toatezilele
Bolilestom acului si ale intestinelor
Inimasi bolilecardiovasculare
Boliale cdilorrespiratorii
Rdnir eagi plagile
Succesede tratamentale MarieiTreben
Mar ieiTr eben- Specialitdti
D i n bucatdr ia din Boem i a

Comercianti!
Pentrua obtineultimele la preten-gros
aparitii, sunatila tel:
222.99.01
TIPARIT LA TIPOGRAFIA MIRON
lel: 33588 25:33633 04
 Cartea de fata, cea de-a cincea din seria SANATATE CI
MARIA TREBEN are un subiect aparte:Bolile de femei.
Este o lucrare de exceptiece vi oferi tratamentt
de-a dreptul miraculoase!
ReteteleMariei Treben, sfaturile ei, existentein volumele di
seria de fatd, toate v-au ajutat sa aflafi din tainele plantelc
medicinale,in toate v-a fost impdrtagitaexperientade neegal
a autoarei.
Dar Boli specifice femeilor oferd un numdr impresionant d
schemede tratamentpentru cele mai delicate,mai intime, me
grele suferinte la care organismul femeii este supus,de-a lun
gul intregii sale vie1i, in calitatea acesteia si ca membrd
sexuluifeminin, si ca mamd, si ca sotie, afecliuni pe care d
mai multe ori ea le trece cu vederea,fie considerdnd.ca asai
estedat, fie fiindu-i jena sa le mdrturiseascdmedicului. Si fdr
exagerare,bazdndu-nepe rezultate concrete,vd prezentam s
c6teva retete miraculoase impotriva unor boli cumplite
cancerul de sAn, cancerul organelor genitale,cancerul apa
ratului urinar.
Dar, inainte de a folosi toate recomandarilenoastre.inainte d
a apelala plantelemedicinale,trebuiesa stiti exactce maladieaveti.Decitrebuiestabilitun diagnost
corect,ceeace numai un doctor o poateface. Iar daca nu aveli nici o boald si nici nu vreti sa vd imbol
ndviti, Maria Treben va da nenumdratesolulii de prevenirea bolilor, de cdlire a organismuluid
intre{inerea sdnAtatiinumai cu mijloace naturale:infuzii,esente,tincturi, bai de plante, amestecurid
ceaiuri, masajecu jeturi de apd rece, caldd sau alternante,exercitii de relaxare,etc.

Colectia ,,Sinitate cu Maria Treben"

o Alimentatia sinitoase cu plante
o Boli specificecopiilor
o Durerile de cap qi migrena
o Boli de piele
o Boli specificefemeilor
o Boli specificebirbafilor
o Retete de sinitate cu plante
o Alergii
o Vindecare prin alimentatie
o Stresul de toate zilele
o Bolile stomacului si intestinelor
o Inima si bolile cardiovasculare
@Boli ale ciilor respiratorii
o Ranirea pi plagile
o Succeselede tratament ale
Mariei Treben
o Din bucitiria Mariei Treben -
Specialitafi din Boemia

ALIMENTA
BOLI
DE CAP SI M SPECIFICE COPNLOR
|pl*r*:]iffi;vr!d"d.l
SANATATEcU
MARIA
TREBEN