ASPECTE SPECIFICE ANCLANŞĂRII AUTOMATE A REZERVEI

PENTRU ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ A UNUI SPITAL

POPESCU DANIEL – Facultatea de InstalaŃii, U.T.C.B., dpopescu@instal.utcb.ro

IANCU NICOLAE – Facultatea de InstalaŃii, U.T.C.B., nicu1iancu@yahoo.com

Abstract
The article treats the problem of automatic operate of a reserve electricity power
supply to a hospital (AAR), for uninterrupted supply of electricity to major consumers and
has a number of specific issues related to design and implement of such an automated system
for a hospital.
It shows undesirable effects that may be supported by the consumer in case of
accidental interruptions in power supply, or in other cases in which is negatively affected the
continuity of supply of electricity.
The article propose a concrete solution to achieve an automated system for AAR to a
hospital. Control logic is implemented with existing programmable controllers, using specific
programming techniques.
Finally, the article presents a series of conclusions which recommends using
programmable controllers in applications aimed uninterrupted electricity supply to consumers.

1. Anclanşarea automată a rezervei – necesitate pentru alimentarea

neîntreruptă cu energie electrică a consumatorilor vitali
Anclanşarea automată a rezervei (AAR) reprezintă operaŃia de conectare rapidă a con-
sumatorilor electrici la un circuit de rezervă (linie electrică sau transformator), în cazul căderii
circuitului normal de alimentare, ca urmare a unui deranjament sau a unei deconectări impuse
de către dispozitivele de protecŃie [1,2]. OperaŃia poate fi aplicată consumatorilor sensibili la
goluri de tensiune [3] ce beneficiază de două sau mai multe alimentări cu energie electrică din
surse diferite.
Impactul negativ al golurilor de tensiune asupra calităŃii energiei electrice furnizate
consumatorilor este deosebit de important şi depinde de tipul acestor goluri de tensiune cât şi
de curbele de acceptabilitate ale diferitelor clase de echipamente consumatoare de energie
electrică [4]. Golul de tensiune se defineşte ca o reducere bruscă de tensiune, sub un nivel de
prag, urmată de o revenire după un interval de timp relativ scurt. Nivelul acestei perturbaŃii ce
afectează negativ consumatorii este determinat atât de procentul de reducere al tensiunii cât şi
de durată [5].
Consumatorii foarte importanŃi ce nu suporta golurile de tensiune, materializate prin
întreruperea accidentala a furnizării energiei electrice, sunt denumiŃi consumatori vitali.
Efectele produse de golurile de tensiune pot afecta sănătatea umană, chiar şi viaŃa, în
cazul activităŃii în domeniul sanitar (spre exemplu aparatura sălilor de operaŃie sau a centrelor
de dializă), mediul înconjurător în cazul echipamentelor de depoluare atmosferică şi epurare a
apei, confortul sau siguranŃa oamenilor în cazul sălilor de conferinŃă, de spectacole, etc.
Pentru evitarea acestor efecte se alege soluŃia alimentării consumatorilor vitali din alte
surse disponibile, în cazul întreruperii accidentale a alimentării de bază. Aceste surse pot
proveni din alte reŃele sau dintr-un grup electrogenerator propriu. ReŃelele electrice de rezervă
pot prelua în întregime puterea consumată. În cazul grupului electrogenerator, acesta dispune
de putere limitată şi de aceea se va face o selecŃie a consumatorilor ce vor rămâne cuplaŃi la
acesta, în funcŃie de importanŃa consumatorilor.
Alimentarea consumatorilor vitali din sursele de rezervă, în cazul întreruperii
accidentale a alimentării de bază, se face cu ajutorul unui echipament AAR. Acesta asigură
continuitatea alimentării cu energie electrică a consumatorilor ce nu suporta goluri de tensiune
cu o durată mai mare de 2÷3 secunde.
În general, AAR este necesară pentru alimentarea cu energie electrică:
- în instalaŃii cu flux continuu şi în diferite procese tehnologice;
- în spitale sau instituŃii publice de interes naŃional unde continuitatea în funcŃionare este un
factor vital;
- în zonele în care există probleme în alimentarea cu energie electrică.

2. Tehnici de realizare a sistemelor pentru anclanşarea automată a rezervei

Sistemele pentru anclanşarea automată a rezervei asigură continuitatea în alimentarea
cu energie electrică. Acestea determină conectarea automată a alimentării de rezervă în cazul
deconectării alimentării normale, sau altfel spus realizează trecerea de pe alimentarea normală
din reŃea pe o rezervă care poate să fie o altă reŃea sau un grup electrogenerator.
SoluŃia cea mai întâlnită în prezent este AAR reversibilă clasică, care foloseşte pentru
comutarea între sursele de alimentare normale şi de rezervă, un automat dedicat a cărui
funcŃie principală este supravegherea sursei normale şi comutarea pe sursa de rezervă, atât
timp cât sursa normală nu este disponibilă.
Sistemele AAR actuale dispun uzual de două sau trei întreruptoare echipate cu
protecŃie la scurtcircuit şi suprasarcină, interblocaj electric şi mecanic, contacte ON/OFF.
Principalele caracteristici ale acestora sunt următoarele:
• asigură trecerea de pe sursa de bază pe cea de rezervă, într-un interval de timp reglabil
între 0,1s şi 30s, pentru ca întreruperea să afecteze cât mai puŃin receptoarele;
• asigura protecŃia la scurtcircuit şi suprasarcină a circuitelor din aval;
• nu permit închiderea simultană a întreruptoarelor chiar şi în regim tranzitoriu;
• indică starea întreruptoarelor după declanşarea datorată unui scurtcircuit;
• acŃionează numai după deconectarea circuitului de alimentare normală;
• au o temporizare suficientă, în special la tensiuni peste 110 kV, pentru asigurarea
deionizării spaŃiului în care sa produs arcul electric în cazul unui scurtcircuit;
• nu se permite repetarea anclanşării la defecte persistente.
În exemplul din figura 1 se ilustrează modul în care acŃionează AAR pe o schemă
electrică monofilară. Se alimentează normal, separat, două bare prin transformatoarele T1 şi
T2, sau se alimentează din sursa de rezervă, în comun, ambele bare prin transformatorul Tr.
Fiecare bară este prevăzută cu propriul sistem AAR care supraveghează prezenŃa tensiunii pe
bară cu ajutorul transformatorului de tensiune TT. DispariŃia tensiunii electrice pe una din
bare sau pe ambele bare, determină o instalaŃie AAR sau ambele instalaŃii AAR să acŃioneze
asupra întreruptorului / întreruptoarelor IA, în sensul deschiderii spre linia de alimentare
normală şi în sensul închiderii spre linia de alimentare de rezervă. La întreruperea alimentării
date de oricare din transformatoarele T1 sau T2 se conectează automat întreruptorul
transformatorului Tr.
Implementarea sistemului de conducere al unui AAR se realizează în două variante:
- cu logică cablată folosind contacte şi relee (se folosesc relee care comandă
întreruptoarele automate);
 - cu logică programată (se folosesc automate programabile şi tehnici adecvate de
programare; manevrele de anclanşare a rezervei se fac după o logică programată).
Pentru ambele variante de implementare, sistemul de comandă al AAR primeşte informaŃii
despre starea dispozitivelor de protecŃie, despre starea contactelor auxiliare ale întreruptorului
circuitului de alimentare normală şi despre starea tensiunii pe barele de alimentare şi apoi,
conform procedurilor din sistemul electroenergetic, comandă corespunzător întreruptoarele
IA.

Fig. 1. Schema monofilară de principiu pentru AAR.

În exemplul din figura 2 se prezintă schema de principiu a unei instalaŃii AAR [6] ce
alimentează barele staŃiei C prin linia principală L1, din staŃia A şi linia de rezervă L2 din
staŃia B.

Fig. 2. Schema electrică monofilară de principiu a AAR pentru alimentarea

unei staŃii de transformare.
 SemnificaŃiile notaŃiilor din figura 2 sunt următoarele: Q1...Q4 – întreruptoare, BD –
bobina declanşatorului, TT – transformator de tensiune, F1, F2, F3 – relee minimale de
tensiune, K1T – releu de timp cu temporizare la revenire, K2T– releu de timp cu temporizare
la acŃionare, K3 – releu intermediar.
În funcŃionarea normală alimentarea staŃiei C se face prin linia L1, întreruptorul Q1
fiind închis; deci releul intermediar cu temporizare K1T este acŃionat, datorită contactelor 14-
16, 18-20 ale întreruptorului Q2, având cele două contacte închise. Dacă valoarea tensiunii de
la staŃia C este în domeniul admisibil, atunci releele minimale de tensiune F1 şi F2, alimentate
de la barele staŃiei C printr-un transformator de tensiune nereprezentat în schemă, sunt
acŃionate şi au contactele deschise. Dacă pe linia de rezervă L2 avem tensiune, atunci releul
maximal de tensiune F3 (alimentat prin TT) este acŃionat şi contactul său este închis.
Dacă printr-un motiv oarecare se declanşează întreruptorul Q2, atunci contactele sale
auxiliare 14-16 şi 18-20 se deschid şi contactul 11-13 se închide. Astfel releul K1T rămâne
fără alimentare, dar prin contactul 11-13 al întreruptorului Q2 contactul inferior cu
temporizare la deschidere al releului K1T şi contactul închis 11-13 al întreruptorului Q4 se
alimentează bobina de anclanşare BA a întreruptorului Q4. Aceasta conduce la alimentarea
staŃiei prin linia de rezervă L2.
Anclanşarea automată a rezervei are loc şi în cazurile în care alimentarea de bază
dispare, ca urmare a declanşării întreruptorului Q1 a liniei L1, sau dacă tensiunea la barele
staŃiei C scade sub o valoarea admisibilă.
La dispariŃia sau scăderea tensiunii la barele staŃiei C, releele minimale de tensiune F1
şi F2 îşi închid contactele şi provoacă prin contactul superior închis al releului K1T şi
contactul închis al releului F3 alimentarea releului de timp K2T, care după timpul reglat
comandă prin releul intermediar K3 alimentarea bobinei de declanşare BD a întreruptorului
Q2. Declanşarea întreruptorului Q2 determină în modul descris anterior anclanşarea automată
a întreruptorului Q4 şi deci alimentarea staŃiei C de la linia de rezervă.

3. Sistem automat pentru anclanşarea automată a rezervei în cazul

unui spital
Pentru consumatorii vitali, cum ar fi spitalele, se impune existenŃa unei a treia surse de
alimentare, pentru situaŃii în care din motive neprevăzute nici cea de a doua alimentare
considerată de rezervă nu este funcŃională. Cea de-a treia sursă de alimentare cu energie
electrică este de obicei un grup electrogenerator, care în funcŃie de puterea sa poate prelua
numai o anumită parte din consumul total.
SoluŃia concretă de realizare a unui sistem automat pentru AAR la un spital, prezentată
în acest articol, se bazează pe schema electrică monofilară adoptată pentru alimentarea cu
energie electrica prezentată în figura 3.
Rapiditatea funcŃionării AAR depinde de timpii de reacŃie proprii întreruptoarelor Q1a,
Q1b, Q2b amplasaŃi pe cele trei alimentari şi de timpul de intrare în parametrii nominali de
funcŃionare ai grupului electrogennerator.
FuncŃionarea AAR pentru un spital, conform schemei din figura 3, se prezintă în
continuare.
 SURSA1 SURSA2 GENERATOR

Q1b -F2.1 Q2b -F2.2 Q1a -F2.3

Q0a
-F1.1 U> -F1.2 U> -F1.3 U>
BARE"b" BARE"a"
-F2.4 -F2.5

-F1.4 U< -F1.5 U<

Spre consumatorii Spre consumatorii
obisnuiti vitali

Fig. 3. Schema monofilară de principiu pentru AAR în cazul unui spital.

În cazul unei avarii la sursa 1 (de bază) sau pe linia de alimentare de la sursa 1 a
barelor „b”, dispozitivul AAR va comanda anclanşarea întreruptorului Q2b, al sursei 2 (de
rezervă), Ńinând cont de condiŃia de declanşare a întreruptorului Q1b şi de existenŃa tensiunii la
sursa 2. Tensiunea sursei 2 este supravegheată cu ajutorul releului F1.2.
Odată cu declanşarea sursei 1 se va comanda şi pornirea grupului electrogen, care va
trebui să îşi realizeze ciclul de pornire pentru a ajunge la parametrii nominali de funcŃionare.
În cazul în care sursa 2 va fi conectată la sistemul de bare „b” şi funcŃionează la parametrii
normali, atunci se va comanda oprirea grupului electrogen.
În situaŃia în care parametrii de funcŃionare ai sursei 2 nu corespund sau întreruptorul
Q2b al acesteia este indisponibil, atunci se va comanda anclanşarea întreruptorului Q1a al
grupului electrogenerator, numai după îndeplinirea următoarelor condiŃii: deschiderea cuplei
Q0a şi intrarea în regim normal de funcŃionare a generatorului (tensiunea se supraveghează cu
ajutorul releului F1.3.).
Pentru funcŃionarea corectă a AAR este necesară supravegherea tensiunii fazelor şi
succesiunea corectă a acestora, pentru cele trei alimentari (sursa 1, sursa 2, generator), cât şi
pe cele două sisteme de bare „a” şi „b”, cu ajutorul F1.1, F1.2, F1.3, F1.4, F1.5.
Logica de comandă pentru AAR se implementează pe un automat programabil,
folosind tehnici specifice de programare [7,8].
Principalele etape necesare a fi parcurse pentru realizarea AAR implementat cu
automat programabil pentru un spital sunt următoarele:
- se întocmeşte caietul de sarcini al automatului secvenŃial pentru comanda
instalaŃiei AAR sub forma GRACET sau reŃea Petri;
- se codifică etapele sau locaŃiile în cod distributiv;
- se stabilesc ecuaŃiile logice pentru biŃii de stare;
- se stabilesc ecuaŃiile logice pentru mărimile de ieşire (comandă);
- se scrie programul de lucru al automatului programabil;
- se întocmeşte schema de conexiuni electrice pentru automatul programabil.
4. Concluzii privind utilizarea automatelor programabile în sistemele de
anclanşare automată a rezervei
Scopul realizării AAR este acela de a asigura continuitatea în alimentarea cu energie
electrică a consumatorilor vitali sau a consumatorilor care au o anumită importanŃă.
Sistemele de AAR pot fi diversificate astfel încât să răspundă la diferite situaŃii
practice: 2÷4 linii de alimentare, cuple între barele de alimentare şi grupuri electrogene.
Comanda configuraŃiilor atipice de AAR se recomandă a fi realizate cu automat
programabil şi cu interfaŃă alfanumerică pentru setarea unor parametri şi pentru diagnoza
sistemului. Utilizarea logicii programate oferă o paletă largă de posibilităŃi privind cerinŃele
de funcŃionare ale sistemului în functie de cerinŃele impuse.
Principalele avantaje ale implementării sistemelor de comandă pentru AAR cu
automate programabile sunt următoarele:
- reducerea numărului de componente şi a numărului de conexiuni necesare
realizării AAR;
- reducerea la minim a numărului de dispozitive electrice cu comutaŃie dinamică
prin folosirea dispozitivelor cu comutaŃie statică;
- creşterea fiabilităŃii instalaŃiei AAR;
- automatul programabil poate rula programul de lucru independent de calculator;

Bibliografie

[1] *** DicŃionar electrotehnic, http://www.instalatiielectrice.lx.ro/ie_h_glosara2.html

[2] *** http://www.elewatt.ro/Instalatii-electrice/Agenda-tehnica/anclansarea-automata-a-
rezervei-aar.html
[3] Albu, M., M., Goluri de tensiune. Caracteristici, tehnici de monitorizare şi definire a unui
indice de calitate a serviciului de furnizare a energiei electrice., Revista Energetica, cod
CNCSIS 512, categoria B, ISSN 1220-5133, februarie 2004.
[4] Stoian, C., Călugăru, Şt., Rusu, L., Ultrarpid device for automatic release of the spare,
The 6th International Power Systems Conference, pp. 535-540.
[5] *** http://stoianconstantin.wordpress.com/alimentarea-fara-intrerupere-a-consumatorilor
[6] Popescu, L., Echipamente electrice, vol. II, Editura Alma Mater, Sibiu, 2008.
[7] Cerchez, A., M., Dispozitiv de anclanşare automată a rezervei realizat în tehnologie
digitală.
[8] Popescu, D., Automate programabile. ConstrucŃie, funcŃionare, programare şi aplicaŃii,
Editura MATRIX ROM Bucureşti, 2005, cod CNCSIS 39, ISBN 973-685-942-8.