COLECTIA

ELECTRICIANUlur

110
Ing. Alexandru Emanoil

Anclan~area automata a rezervei in mstalatiile electrice

Editura Tehnica Bucurefoti-1988

CUPRINS
1. Lol\ul lustnla1Jllor de auelau!:iare automatil

an.....mhlul miisurllor pentrn aslonrarea . tare" en energle electrieA .••••• 1.1. Categorii

a r~el'vel (1\.1\0) 10 lIootlnnllli111 In nllmen• . • . . • • • • •. de

aslgUI'D.I'C

1.2. Asigural"ea. rezervel in proeesele tehnologlce de producere a cnergiei electrice ........."..".. l.3. Aslgnrarca rezervei in instala\ille de stins incend iu 2. (MuAltu generale do 'unetlonarll II inlIlRI_lDlot ,I\.:\.8 .

zervei

...•.............•...•

de consumatorl

ljIi nivelul

a re-

5
9 13 1 :; 16 17 21 21 2' 28 28 33

2.1. Conditii de demaraj ale instalatillor AAR • . . • 2.1.1. DL'lparipa teusiunil pe bara l'ezcrvata . . . •• 2.1.2. Schimba.rea st..'\rii nnui Intreruptor pe alimentarea narmalil. . • • . • . • . • . • • • 2.1.3. Prezenta tensiunil pc calea de rezerva 2.2. Panza de AAR . . . . • . • • • • • • • • 2.3. ConfirmA.ri de blocaje • . • . • . . • • . . 2.3.1. Vorificarea p(.l~iliei aparatajului de comutatie prlma.rlL ••••••••••••••••••• 2.:U. Blocajele jnsta-Iapilor AAR . . . • • . . . .• 2.':1. Acccicrarea. flWqiOn1l.rii instala~ii1or AAR • . . • .• Ada.ptarca schemelor AAR 1a. nccesiti!.tllecltrontc de exploatare ..•..•..•....•.••••

2.'.

42

~J 48 49 -'0

3. f.onhrrea lustahlJUlol' de AAR 8U dlspozlUvlIl1I d., comundd 01., tnl,.,ruptorulul • • • • . • • • • . . • . • . . . . . . •• Prelungirea duratei timpului de auclausare . . • . .. 3.1.1. Instalatii AAR prevll.;tute ell acceleraroa flluc~iollarii Ja declansarea aUmcn1:ll.rii de baza • • . . • • 3.1.2. rnstaiapi AAR fll.rlI.accelerarea functiol1r~rti 1;\ declansarea alimcntaril de baz1i. .••• .1.2. Dispozitlve de actionare cu motor electric . . . . . . 3.3. Dlspozitivc de actlonare eu solenoid . . • • . . . • 4. D!IiIp<lzUlve et., AMI J.l.

jJ

53

57 60 61 61 6'

polltru hliltnlnj;ll de ]011 s11'eJl.~lnIlD(O,-t ltV) .

4.1. Iustalatii 110 AAR peutru servicii interne de 0,4 ltV . . •• 4. 1.t. Instalutie AAR pe surse de alimentaro Ill. un ta~ blou de dlstrlbutie de 0.1 ltV de servlcii interne. -4. L.2. Instalap.e AAR pe eupla Ill. nn tablou de distribut le 0,4 kV de servicii Interne •..•.•.••.• ~.2. Instalatii AAR peutru tablouri de dlstributie de 0.0{ kV Ill. consumatori • . • • • • • • • • • • • . • . • . . •.

611

4.2.1. Instalatii AAR pe snrse de alimeutare In un tablow de dlstrihlltio 0,.( kV etc consumator • • • . • • . • . 4.2.2. lnst.'\lapc ;\AH pentru un tablou de distribupede 0," kV decousumator' cu dou!!.seotH de bare ~i cupll110llgitudinall:!. ... •.••,,....•.,•,•

4.2.3. 11lstahltie AAR en grup electrogeu do Interverrtio pentru 1111 tablou ':lediStributledeconsumator eu dO\ll'; sectii de bare ~i.clJplit lQugi.tudinaUi • • . • . 5. OIapa:£ltiVl' hAn
(tfllll'lI

73
fir.>

In~t~lntU

Ilel

'naUli 1$1mrdle tenslnne

..

99
100

5.1. lnl'talatii AAR pc cuplo de inaltA tell s'iUlIO • • • • • • • ~.1.1. 11lstula-pedc AJ\R pc cupla 1;rans'/ersallt 110 I,V dlntr-o statle electl'ien C\I dou{\. Jiuii electrice denll.5.1.2. lnstalafie AAR pe cupla trnns .... crsaU'1 ItO k V dintr-o stnlil! ek'ciric{\ ell dl>ulI. linii cloctrlcc de allmentare ~i0 linie ell'ctridt t,Hl1Ii,U\ • • • .• . . • . . • . • 5.1.3. Jnstulntie A,\R po cuple, trnniSvcrsalil tLO I,V dintr-o tlln,tieelcctricrt ell <loul\ slsteme de bllrc!,li trei linii clectrice de allmeutare ••••..•.•.• .5.2. Illlltalatii AARpc. transforrnatoare .•...... .. 5.2. I. Ill!'t!!l.\rtil' A.<\li pf.' trunsformatoarotva l'Iantn uuidlreclio1Ul.lli) ...................-. 5.2.2. 'lnstalutio A:\R I'll' trausformatoare ('1arianta bidireciiollatu l. . . . . . . . . . , . . . . . . , , . . :;.3. Instnilltii AAH 1'1' nlplll. <It' Ilw~lir. tCJ1~IIIIII~ • • • • • • • .5.3.1. Instnlnril' A.\Tt Ill' 0 1~1'1"1l\ trIlIIS·'\~n;nllI. de medic tcnsinno .. . 5.3.2. Lnstalati .... ,:\_AR pc 0 cnpHi lO.llgitudiual~ :,sIe medie tensiune .•...•......••.••••. :5.3.3. Tnstalutie A AR p~ pllitru cuple transversale ·'tie medie tellsi\111~ •. . . • • . . .. . • . . . • •..• • . • • 5.:;.-1.. lustnlatii .-\,\1< pc clemente dispcrsute • . .• " .•
II • • • • • • '. • ;., ;. , ... • • ••

men taro

'.

tal
105 111 HI)

116 118
tll.:

123

121
LJ()

13'

tf. Bltgoll

lll!lllfll Ilre,'ellli'elltlr('lIlCelor bas'1I11'liII{lr .:\.-\1\ • • • • . . • • • .

cit' linn'

filII«!

'11

,6,elaenleJe

HO
IS1

corecUln. cllCii de rc~SiU1. circuitelor de comandli CU. Separarea vclrcnttefor de prQ~cctie . 6.-1. Sepal'art~ac!.l'cnitclor de semD~h~t¢

6.1. tttililnrNt 6;2. Separaren

1'17
1.51

l-tl

fl. Verllkfllell Intllnlnllllllr AAR • _ • • . , •

7.1. JJucl'iil'i de v¢tifieare 13 insta.1atiilo AAR . . . • • .• V.2. Inchcicrea. hlcr~rilOl' ~l punerea In Iuncjiune a. instalafillor' AAR ...•••..••••••.•.•••.... 7.3. Norma specifice de prot~'ctia munch . , . . . . . . . ,A"uiJ. PE.5Ul{8.5. NOl'nmliv pent ru prorectaree PfQlectiilor prin relee ~i autonmtiz<uilor in ..truatiilor electrice ale eentratelor \Ii statHlor (c:xlra.o;) • • .

1.57

1.57
16} 162

BibliCJgrajie

t. Leenl i.Ji~tulatiilor (Ie anelansare

amtoD1tlta

a rezerv ..i (Ai-\ll) in ansamhlnl lIlrL~uriJor pentru ns1!Jurnr(lo ('''Ont.illuiliitii in ullmemarea en energie ell~ctriea

Actlvitatea de. furnisare a energid electrice presupune Iivrarea catre eonsumator a energiei electrice cu respectarea indieatorilor calitativi ill acesteia (tensiune, frecventd ete.) in limitele de abatere lata de valorile nominale impuse de prescriptiile in vigoare, Printre Indicatorii de natura neelectrica care caracterizeaza calitatea energiei electrice Iivrate. 0 importanta deoscblta are gr,ldul de asigurare a &ontinuitdl# In alimentare a eonsumatorului : C = Tc T .. 100%.

(1.1)

unde:

T"

diferite nivele de putere ceruta, 1.1. Cnle{Jorii de 8 rezervel

ft. este intervalul de timp in cadrul unui an calendaristic in care consumatorul solicita criteriul sigurantei : T. - este durata l'o~ibilrl de nealimentare a consumatorului ill perioada considerata. Gradul de asigurare (C) poate fi determinat pentru

f!ODSUD1Mori

~inh:e.hll

de usigurare

Un consumator poate dispune de una sau mat multe ciii de alimentare cu energie electrica. Prin cale de alimen5

tare se intelege totalitatea elementelor inseriate Intre sursa ~i punctul de delimitare, indisponibilitatea oricarui element nerezervatconducindlaintrerupereaalimenta.rii (0 cale de alimentare poate cuprinde linii aeriene, cabluri, intreruptoare, separatoare, transformatoare, bobine de reactanta etc.). Doua cai de alimentare se considera independente dad. un defect unic "i (san) lucrarile de reparatii ~i Intretinere la elementele unei cui nu conduc la scoaterea din functiune a celeilalte di.i. Uneori consumatorii pot avea S1IYS~ jYloprii prin care se Inteleg centrale electrice sau alte mijloace ale consumatornlui pentru generarea de energie electrica activa sau reactiva. Daca necesitatile 0 impun, consumatorul trebuie dis puna de 0 sursa de i1~tervmlie care este 0 surs1i proprie de rezerva independentd ce asigura continuitatea alimentarii unui grup restrlns de receptoare la caderea celorlalte surse, Alimentarea din aceastd sllrsa are drept scop evitarea aparitiei unor feuomene periculoase in instalatiile consumatorului, jar nu ccntluuitatea productiei. Intrerupcrca cailor de alimentare a unui consumator se considera : a) intrerupere simpU'i.1n casul indispoaibllitatll incidentate san programate a unci singure cai de aliment are : b) Intrerupere dubla, in cazul aparitiei incldentale pc a dona cale de alimentarea consuniatorului pc durata In care una caile de aliment are este tntrerupta. r;ohtl de fensimH! este variatia negatlva a valorii eficaee a tensiunii unei retele elcctrice avlnd 0 arnplitudine cuprinsa intre 0 valoaro minima sesizabila (circa 20% U.) ~i tOO% UtI si 0 durata de eel mult 3 secunde. Se exclud din notiunea de gol de tcnsiune : variatiile lente ale tensiunii, perturbatlile tnsotltc de variatii ale frecventei, variatiile ciclice de scurta durata ale tensiunii (fenomenul de flicker) '"

sa

run

• Prill I'IiCI(IlI' se il1~eleS'o:)efectul de pilpfirc a1 surselor de [lumina t ca.U7.a.tde flllctna~!iIe rapide de tensiune care tnsoteso functiouarea uno s eeceptoare (ouptoarc ell arc. Iarninoare, aparate de sudurlL) care produce o senzatic de j~m1t fiziolog!ca..

,i

variatiile de tensiune datorate fenomenelor deformanteo Normativul ~rivil1d alimentarea eu energie electrica a consumatorilor industriali ~i similari PE j 24./85 defineste urmatoarele nivele de rezervare in caile de aliment are ; nivel'ltl 1 : cu rezerva de 100%. dlile de alimentare slnt independente ~i sintracordate in puncte distincte de delimit are ;
DU sint in mod obligatoriu independents ¥ pot fi racordate ill punch! nedistincte de delimit are : nivel1tl 3: fara rezerva .. Se admite realizarea unui nivel de rezervare intermediar intre zero ~i 100% in cazuri speciale, in baza cererii consnrnatorului. Calitatile nivelelor de rezervare specificate. in ceea ce priveste consumul asigurat ~i durata de nealimentare sint prezentate in tabelul 1.1.

ni'lJetu/ 2: cu rezerva de 100%. dar dille de alimentare

T(Joelu/
ClIlhll,lIe IJivelel()l'ilt' ttlzertare

1.1

Duratn de realimeutnre Nlvehtl de rcservare Consum asigurat In ClJ.:t de 1ntrerupere simpllt Clasa
A
}ll'sH:

MVA

50

Clasa CJasa Clasa. D C II (7,5- (2,5- sub -.50) -7.5) 2,.5 ?\>IVA MVA 1-1 \'.1\ 38
.ls l -.S

O!>r;ervatii

Integral

3s

Durata
te111

de

,__.
Integral min.

30

---- 2-8
30 min. 2 ore ore

11 Mltolll."\ficii

Il.ctlonare do sis-

Dllrn(-a nece.'llua IIfcctu!i.rii de maneVl"e pentru i20larea

defectului l;ii limuntaroa pe Ie:!. ,Ie rczc~r~/a

rcaca.-

Nimtc

SI' Vii stabil]

de ill c..1.Z eaz, ill fUllcti.e de c()Jldi~iilo In locale ~istructura schemei de alimentare,

Durata de realimentareJn cazul nivelului 2 de rezervare s-a considerat : - 30 minute prin comanda manualadin statiile cu
personal permanent : - 2 ore la comauda manuala

- 2-8 ore pentru consumatorii dispersati, In instalatiile consumatorilor pot exista urmatoarele categorii de reccptoare in functie de natura efectelor prodose de lntrcruperea in alimentarea cu energie electrica : Categoria zero (specialii) la care Intreruperea alimenUirii poate dnce la explozii, incendii sau distrugeri de utilaje :;i pierderi de vieti omcnesti. Utilajele 9i agregatele incadrate In aceasta categorie nu vor fi actionate electric decit in cazul ill care nu se dispune de alte forme de euergie, sau acestea sint prohibitive economic. In astfel de situatii se vor preciza masurile de ordin tehnologic prevdzutc pentru asigurarea s!'lcuritl\ii oamenilor ~i utilajelor in cazde Iutreruperi in alirnentarea cu energie electrica, Catego1'ia Iia care intreruperea alimentarli conduce 1:1 dereglarea proceselor tehnelogice in flux continuu, necesitlnd perloade Iltngi pentru reluarea activita:tii la parametrii cantitativi ~i calitativi existent! in momentul tntreruperli sau Ia rebuturi lmportante de rnaterll prime. materiale auxillarc, scule tehnologlce semifabricate etc. ~i (san) pentru care. de n~gnla,. nn so poate recupera prodnctia nerealizata. Cafegwifl 1I la care intrerupcrca alimentarii cenduce la nerealizari de productie, practic numai pe durata lntreruperii, iar productia nerealizata poate fi de regula recuperata.

personal permanent;

din statiile

fura

tinlndu .... se seama de: a) cerintelc de contiuaitate a receptoarelor : , b). cerintele speciale' ill ceea ce priveste calitatea
tensiunii ~i free ventei din sisternul de 'alimentare l c.) iudicatorii valorici ai daunelor provocate de Intrerupcrea in nllmentarea ell energie electrica.

dream in categoriile prqcedente.. . Se stabllesc categorlile de receptoare

C,lIegor1R. III

cuprinde receptoarele care nu se inca-

care constituie anexa late-rna de proiectare, fiind semnat de consumatori in calitate de beneficiari, Nici un proiectant de instalatii de anclansare automata. a rezervei nu poate trece la conceperea unei astfel de instalatii fara sri. aibil. foarte dar definite volumul consumului care trebuie rezervat, categoria receptoarelor jsi nivelul de rezervare preconizat,

tionarul energetic prin care se cere acordnl

Categoriile

de receptoare

trebniesc

precizate

prealabil §i

in ches-

1.2.

AsigUf8l't'8

rezervei in proe~.scle uhnologiee de produ(o('yo a energiej"eleetl'iee

Instalatiile din cadrul proresului tehnologic de producere a energiei electrice 5111t alimentate cu energie electrica din instalatia de servicii proprii de curent alternativ. Instalatia de servicii proprii reprezinra instalatia care asigura alimentareacu energie electriejt a mecanismelor ~j utilajelor necesare desfa~lll'rlrii procesului de productie, de transformare a energiei coutinute in combustibil in energie electrica ~i termica procum ~j aaltor mecanisme ~ receptoare auxiliare ca : instalatii de ridicat, ateliere, Ia boratoare, iluminat etc. Normativul pentru proiectarea instalatiilor electrice de servicii proprii d~ curent alternativ ale centralelor termoelect rice -?i de termoficare. PE 113/77, defineste urmatoarele categorii de surse de alimentare pentru serviciile proprii : Sen'sa de ali11Ie11i(l1't 1I01'malii (de lucru) este acea sursa de aliment are C"1·(~ preia total sau partial alimentarca receptoarelor in regimul normal de functionare a schemei de alimentare, Sursa de alime1ttare. eft. ?'eZ-(:ft'r}' este acea sursii de alimentare care preia totalsau partial alimentarea receptoarelor racordate Ia sursa de alimentare normala 111 cazul iesirii acesteia din functiune. In cazul in care sursa de- alimentare de rezcrva nu este afectata (sau este afectatd, dar In limitele admise de conditiile de functionare prescrise tn prezentul normativ, aUt 9

pendC'ntii.

in ceea ce priveste cantitatea, cit ~icalitatea energiei livrate) de defectele sursei de alimentare normale pe care trebuie s-o inlocuiascd, aceasta se considera slersa de rezerv;;' ;,nde-

Sursa de ali,nemart de sig'leranla este acea sursa de rezerva independenta (auto noma) care are destinatia de a pre1ua in eel mai scurt timp posibil alimentarea receptoarelor din categoria 0 ln cazul in care sursele lor de alimentare normala ~i de rezervaau iesit din functiune. Sursa ae atf,mentare de rezerrui distincta este acea sursa care serveste exclusiv ca sursa de rezerva, ea nealimentlnd in reglm de functionare normal nici un consumator. La stabilirea schemelor de alimentare ale serviciilor proprii urrneazii a se tine seama de gradul de siguranta in func[ionure cerut de acestea, Sub acest aspect, receptoarele se impart in urrnatoarele categorii : 1) Calegoria O(vitalii) care cuprinde : O,«. - toate receptoarele a earor 1ntreruperein alimeutare mai mare de 1 s conduce 1a declansarea blocului, tnrbinei sau cazanului : O.h. - toate receptoarele care nu permit decit lntreroped de scurta durata [de ordinul (1O-20}sJ, in caz eontrar putindu-se produce accidentarea persoanelor sau avarierea grava a agregatelor principale din centrala (cazan, turbina). In aceasta categorie se incadreaza receptoarele care trebuie sa functioneze neaparat In perioadcle de oprire de avarie a blocurilor cazanturbina (de exemplu: anumite circuite de comandf ~i automatizare, unele pompe de ulei, anumite vane electrice, iluminatul de siguranta, statiile de reducere-racirc). 2) Calegoria I (pri1~ciPalii) care cuprindc toate receptoarele la care 'iutreruperea alimentarii pc durate mai mad de 3 s. afecteaza direct regimul de functionare a blocurilor cazan-turbina-generator si poate conduce la oprirea fuactionarli lor (de exemplu : pomp!! de allmentare cu apa, cazane, ventilatoare de gaze ~i ("''\Zane, iuclusiv

1.0

acestora, transformatoarele pentru sistemului de excitatie etc.) 6) Categoria II (sec'I-£ndara) care: ouprinde receptoarele a diror intrerupere temporara de ordinul 15-20 minute nu afccteaza imediat regimul de funetionarc a centralei (de exemplu : instalatiile de descarcat, de concasat, de transport at etc.) 4) C ategoria III (aftxiliarii) include toatc receptoarele necuprinse strict in structura serviciilor proprii ~i care nu afectcaza regimul de functionare a1 centralei (de exemplu : instalatii de ridicat, ateliere, laboratoare etc.). Pentru receptoarele vitale de categoria O.«, PE 113/77 stipuleaza a se prevedea eel putin doua alimentari norm ale din bateria de acumulatoare, prin aparate de convertire a curentului [invertoare) ~i alimentari de rezerva de la barele de c.a, ale receptoarclor de categoria O.b. Pentru receptoarele vitale de categoria O.b. sc prevad trei surse de alimentare, din care una va fi sursa normala, a doua 0 sursa de rezerv5. independenta sia treia C) "sursa de alimentare de siguranta" (de exemplu : grup Diesel cu intrare automata in functiune). Pentru receptoarele de catcgoria I-a (principaHi.) se va asigura alimentarea de la 0 sursa norrnala ~i de la una de rezerva independenta eu anclansarea automata a sursei de rezerva in cazul dldcrii sursei normale. Pentru receptoarele de categoria a II-a (secundara] se va prevedea tn functie de importanta ~i spccificul instalatiilor aliment ate, 0 sursa de aliment are normala ~i 0 sursa

auxiliarele alimentarea

de rezerva,

Pentru receptoarele de catcgoria a III-a (auxiliara) urmeaza sa se prevada 0 singura sursa de alimentarc, Pcntruasigurarea unui grad cit mai ina1t de sigUl·anta. in functionarea receptoarelor de servicii proprii din termocentrale se va stabili oportunitatea folosirii instalatiilor automate de anclansare a surselor de rezerva (AAR) ~i deconectarea automata a unorconsumatori in fundic de tensiune (DAS·U). De regula, fiecare instalatie de distributie la care slot racordate receptoare de categoria 0 l?i I (sau sectil ale acestor Jnstalatli) vor fi prevazute eu AAR.

Fac exceptie urmatoarele cazuri, in care se admite neprevederea unor astfel de instalatii : a) Ciud Ia instalatia de distribntie respectiva (sau Ia o anumita .sectie a acesteia) sint racordate numai receptoare de categoria a II-a sau a III-a. b) Cind receptoarele racordate la instalatiile de distributie de [oasa tensiune pot ramtne tara tensiune in cazul in care lnstalatia de distributie de inalta tensiune de la care slnt alimentate ramine !Ii ea fara tensiune. c) Cind receptoarele sint rezervate tehnologic, In cazul in can' rezulta totusl neeesara instalatia AAR, aceasta va
fi conceputa

Instalatiile AAR trebuiesc prevazute a fi folosite ~i peutru comutarea voitii a surselor de alimentare. Pe linga. comutarea volta a surselor prin AAR, se va prevedea ~i posibilitatea de comutare voita de pe 0 sursa pe alta. fara 1ntteruperea alnncntarii receptoarelor • .In cazul in care celo doua surse ce 51'! comuta pot sa fie nesincrone intre cleo se va prevedca comutarea prin sincronizare (automata sau manuala). In mod similar, pentru asigurarea unui grad mai Inalt de .signrantu. in functiouarea receptoarelor de servicii propril din hidrocentrale, fiecare instalatie de distributie principala si secundara (san sectii ale acestor instalatii) va fi pt"evtt.zuta cu AAR- daca instalatia respectiva are rucordati consumatori de categoria a II-a sau de ocategorie superioara.

sa

functioneze

netetnporlzat.

So ponte renunta la dlspozitlvele de. AAR In urmatoarele cazuri : a) Cind Instalatia de distdbutie allmenteaza receptoare care pot ri'imin<:'un timp relativ scurt frLrii tensiune timp In care personalul de exploatare poate sa. repuna sub tensinnc instalatla (cazul de la anumite obiective exterioare : baraje, castele de echilibru etc.) sau cind acest lueru se poate face prin ccmenzi de la distanta : . b} Clnd receptoarele racordate la lnstalatiile de distributie de [oasa tensiune stnt fie de categoria a Ill-a, fie admit intreruperi pinti la interventia personalului de exploatare. 12

Instalatiile AAR VOl' fi prevazute cu poslbilltatea comuttirii voite de pe 0 sursa pe alta, fara intreruperea alimentarii receptoarelor, illcazul in care cele doua surse ce se comuta pot nu fie sincrone, lntre e1e se va prevedea comutarea prin sinoronizare, Se admite in acest caz depasirea puterii de scnrtcircult Iimitat pe dnrata strict necesara efectuarl i manevrelor de trecere de pc 0 sursa pe alta.

sa

'1.;1. A.,igur,nrcli rezervel ill instulntiill' de

~tjJlS

ineendill

Alimeutarea pompelor de incendiu ~i a vanelor de incendiu actionate de In distanta trcbuie sa. fie inconformitate cu PE 009/81 ,,~Ol'mc de prevenirc, stingere ~i dot are impotriva iucendiilor in unitatile din rarnura energid electrice sl termicc" ~i norrnativul 1- 7/7H "Kormativ pentru proiectarea ~i executarea instalatiilor electriee Ia consurnatori ell tcnsiunea pillr~ In 1000 V". 1n cazurile in care in conformitnte ell prevcderile PE ()09/81 cste necesara allmentarea pompelor de incendiu de Ia dona surse indc1'1cndente. de energie elect I'ica, tabloul statiei de pompe va fi legat Ia aceste surse prin douil linii de alimentare diferite, Sursele de alirnentare sint considerate indcpendente, daca perturbarea regimului san avarierea uneia dintre ele nu provoaca 0 intrerupere in alimcntaren ell cnergie electrierl de la cealalta sursfi, Alimentarea cu energie electricd a pompelor ~i vanelor de incendiu trebuie sa. fie UicuU:t separat de In tabloul de distributie, inainte de intreruptorul gcneralsal.l sigurantell' generals ~i pe un traseu care Srl nu fit.~periclitat in caz de incendiu. In tabloul de distributie al statiel de pornpe pentru mcendiu se leagi'L numai receptoarele care contribuie la jlfOCesul tehnologlc respectiv (electromotoarele pompelor pentru .inccndiu, vanele de incendiu cu actionare electrica, mstalatia de automatizare, instalatia de iluminat dill statia de pompe etc.). II

Pompele fixe ale 'instalatiilor de spinklere ~i dreneere trebuie sa fie actionate automat. Pompa de rezerva trebuie sa fie actionata automat. Pompa de rezerva trebuie sa intre automat In functiune in urmatoarele casuri : - la disparitia tensiunii .de alimentare a pompei principale in timpul functionarii acesteia : - la oprirea functionarii pompei principale din cauza
11Dui defect.

Pentru a. se putea control a permanent starea instalatiilor, schema de comanda a pompelor trebuieastfel conceputa Incit sa se poatd alterna situatia de pompa in functinue, en aceea de pompa in rezerva. Pentru instalatii foarte importante, la care exista sursa de alimentare de rezerva distincta, pompele de incendiu ~i vanele de incendiu eu cornanda la distanta. fiind considerate receptoarc de categoria 0 (vitala), VOl' avea asigurate alimentari de reserva (prin AAR) racordate inaintea illtreruptoarelor de alimentare a barelor eu consumatori vitali.

1L4

2. Condi1ii generale de fnnetionarc a Instalajlilor

AAR
Conditiile generale de functionare ale dispozitivelor AAH sint prevazute in PE 506/85. Este necesar sa SG prevada dispozitivele de AAR in toate centralele, statiile ~i posturile de transformare in care pentru aliment area consumatorilor exista 0 cale de alimentare normala ~i una de rezerva, in scopul de a asigura continuitatea 1n alimentarea ell energie electrich, Intrarea in functiune a dispozitivelor AA.R se va face

temporizat sau rapid in momentul disparitiei tensiuuii pe barele care trebuiesc asigurate ~i anume : a) Temporlzat, la scaderoa tensiunii pc bara alimentata sub valoarea de reglaj, Timpul de actionare a1 dispoxitivului AAR [pauza AAR) se alege in functie factori care vor fi analizati la subcap. 2.3. tectie de
0

serie de

b) Rapid, Ia declansarea internpestiva sau prin proa. call de alimentare normala (transformator, Iinie etc.). Schema de AAR va pennite actionarca dispozitivului, numai daca a fost deconectata, 10 prealabil, calea alimenttirii normalo ~i daca tensiunea pe calea de rezerva are
valoarea

.ambele principii expuse mai sus actionind dupa caz, tempomat sau rapid (accelerat). Schema de AAR va fi astfel realizata, tnclt pornirea

tn foarte multc situatii dlspozitivele de AAR combind

minima

de functionare

admlsd.

.dispozitlvuluijde AAR sa. nn se produca in oricare din urma.toarelc situatii : a) ca urmare a arderii unei sigurante ill circuitele de
tensiune care alimenteaza pentru pornire; releele de minima tensiune

15

b) existenta unui defect pe bara aslguratn prin AAR. sau eind aceasta barn alimenteaza un defect neeliminat pe 1111111 din elomentele conectate la barele respective; aceasta prcvedere IlU se .considera obllgatoric in cazul dispozitivclor de AAR ale instalatillor de joas(l tensiune, In cazul in care la barele asigurate prin AAR slnt COl1eCtate motoare sincrone, se va prevedea comauda declansarii prin protectie a acestora odata cu separarea principala, inaintca conectarii sursei de rezerva. . Iu scopul evitarii unor comutlir! rcpetate ale Intreruptoarelor comandate de instalatia AAR. se vor Ina masuri ca. instalatia ell' AAR sa functioneze numai un singur ciclu, In cazul in care calea normala de alimentare este prev1izuta Ia capiltul opus en reanclansare automata rapida (RAR) san en dispozitiv AAR, actionarea AARpe bara asiguratn se va face eu temporizare, Instalatia AAH va fi prevazuta cu nn comutator pentru punerea l71 scoaterea sa din functiune precum ~i cu

urmatearele semnalizfiri :

- AAR ill Iunctiuue ; - AAR functionat. Protectia montata la intremptorul prin care se realizeazri AAR se va prevedea, in caz de nevoie, cu accelerate dllpa efectuarea comutarii. Conditiile suplimenture privind realizarea AARiu cadrul serviciilor proprii interne ale centralelor electrice sint Indicate in normativele PE113/77 ~i PE 137/75.

2.1. Condil·ii dt> demftl'aj ale instnlaWlor

AAU

In conformitate Ctl uormativul FE 113/77 Ia serviciile interne din tennocentrale, demarajul instalatiilor de AAR prin minima tensiune se va iprevedea, de regula, numai pentru surse de rezerva independente, In situatia 1n care sursele de rezerva independente slnt afectateintr-o lI1Mura oarecare de defectcle pe sursa normala, se va analiza, de la caz In caz, oportunitatea dem araj ului de minima tensiune, deoa-

16

rece un asemenea demaraj prezinta ea inconveniente c marirea timpului de AAR ~i posibilitatea functionmi Intempestivc a lnstalatiei, . Pentru AAR In sectiile de medie tensiune ~ la tablourile principale de joasii tensiune se va prevedea controlnl 'tenslunii pc sursa de rezerva, La tahlourile secundare de joasa tensiune aceasta prevederc nu este obligatorie, In conformitate eu PH 137i75 Ia serviciile interne de hidrocentrale dernarajul instalatiilor .-'AR se va prevedea de regllirt prin minima tensiune. Pentru AAR Ia instalatiilc de inaU~ tensiune ~j Ia instaIatiilc de distributie principale de joasa. tensiune se va prevedea controlul tensiunii pe bara de rezerva, La toate dispozitivele de AAR prin conditii de demaraj se inteleg acele elemente de stare din instalatia rezervata

care 4etcml.illa ~i delimiteazri intrarea in actiune adispozitivului AAR ~i anume : ." - disparitia tensiunii pe bara rezervata : - schimbarea st~rii unni intrerupator pe alimentarea norm aHi.: - prezenta tensiunii

pccalea

de rezerva.

2.1,1.

Ill'lI,br1lln IC!ll~11l1I1I pe bltrn rn.t'lrI1uta

Disparltia tensiunii pc bara rezervata este unul din criteriilc cele mal folosite pentru demarajul dispozitivelor Sesizarea Iipsei tensinnii se face en ajutorul releelor de tensiune minima care pot Ii legate in urmatoarele scheme - conexiune triunghi: - conexiune stea: - conexiune in V. Primele douli moduri de conectare utilizeazi] trei bud,ti 'relee de terrsiune minima ~i supravegheaza existent a tellsiunii pc toate eele trei faze. Ultimul moo de eonectare (conexiunea in V) ntillzeaza numai dona bucati relee tensiune minim~. fiincl din acest
17 de concxiuni : AAR.

Instalatiilor AAR.

punet de vedere mal economic. Dezavantajul nesesizarii disparitiei tensiunii pe faza median a este neesential in schemele dispozitivelor MR, motiv pentru care aceasta conexiune este in general preferata $l utilizata Itt majoritatea

I'

.G

,'.

eJa/

,:102

b_.-

,
1~J!J1 I

"

"I.

rJQI

~"

Fig. 2, 1. Scheme de conectare a relcelor deteuslunc minlllilLi u-conexlune triunghl : b-concxiulte stoa; e-coucxlune In V.

Tensiunile utilizate pentru alimentarea releelor de tensiune minima se aleg in luuetie de modul in care este conceputa schema dispozitivulul A.-\R. 1n cazul dispozitivelor de AAR din instalatiile de inalUi. tensiune se lntilnesc. de regula, doua variante de alimentare a releelor de tensiune minima: 1. Alimentarea grupulul de relee de tensiune minima. dill bucla de tensiune a unci celule de masura : 2. Alimentarea grupului de relee de tensiune minima din circuitele de tensiune ale unui element din statie (linie, transformator etc.). Prima modalitate de alimentllrea grupului de relee de tensiune minima impune un caracter rigid schernei de AAR in sensul d'i se poate. controla prin respecti vul grup de relee in exclusivitate tensiunea unui singur sistem de bare. In cazul instalatiilor electrice ell sistem dublu de bare Ia care un element (linle, transformator) poatefi racordat la orieare din cele dQua bare, este llreferabiHl cea den douamodalitate de aliment arc a grupului de relee de tensiune minimd, A.ceasta. a doua modalitate de alimentare a grupului de relee de tensiune minima. conferii schernei de AAR un

18

caracter de elasticitate in sensul di prin acelasi grup de relee de tensiune minima se poate controla (dar nn simultan) tensiunea a dona sisteme de bare. Este vorba de sistemul de bare Ia care este racordat elementul primar (linie. transformator etc.] din a carui circuite de tensiune este alimen-

Fig. 2.2 Schema de alhncntar» Fig. 2.3. Schl:Jtli!, e alirnentare a releclor d a releelor Ilc tcnsiune minimA lie tensiune mi..nimh din circuitele de tende la bucla de tensiune a unci siune-ale unui element dUI sta.tic. celule de nlli.surli.

tat grupul de relee de tensiune minima respectiv. Alegerea convenabila a tensiunilor este realizata de releele intermediare dl(j1, i/,762 din figura 2.3 care sint relee de multiplicare a pozitiei separatoarelor de bare a elementului primar. In cazul dispozitivelor de AAR din instalatiile de joas§. tensiune alimentarea releelor de tensiune minima poate fi realizata in doua variante: 1. Alimentarea grupului de relee de tensiune minima de Ia tensiunea existenta pe bam de O,4kV rezerva:t~ (deci dupa lntreruptorul 'general de aliment are) ;

19

Z. Alimentarea grupului de relee de tensiune minima. de la barele de racord ale lntreruptorului general de alimentare Ispre sursa]. In varianta a doua de alimentare este necesara combinarea obligatorie a criteriului de demaraj de tensiune minima eu criteriul schimbdrii starU lntreruptorului general de alimentare. In caz contrar exista posibiJitatea l'aminerii fira tensiune a barei rezervate, in cazul deelansarii Intempestive a Intreruptorului general de alimentare. Solutia.adoptata pentru verificarea disparitiei tensinnii pe bara l'ezervaUi. im\)rad't mai rnulte varlante, functio de nivelul tensiunii barei rezervate (iunltrl tensiune san joasa tensiune}.

Asdel, pentru instalatiile de inalta tensiuae, verificarea disparitiei Iensiunii pc bara rezervata se face in schema ell dona relee de tensiune minima (fig. 2.2 sau 2.3). Pentru instalatiile de joasa tensiune se utiliseaza, de' asemenea, varianta de schema CIl doua relee de' teusiune minima, dar se mai lntilncsc ~i alte variante constructive: a) utilizarea de lntreruptonre de joasa tensiune pe alimentarea uormalit prevazute cu bob ina de tensiune minima (temporizata sau uctemporlzata}: b) utilizarea de contactoare de curent alternativ. Variantele mentionate pot fi utllizate in Instalati! de importanta mai redusii datorita in principal deficientei legate de imposibilitatea asigllrrlrii unui reglaj al tensiunii minima de demaraj. I nstalatlile de AAR care asigurl1 preluarea alimentarii unei bare (san mal multe bare) rezervate dintr-un grup electrogen trebuie sa aiba in vedere .ill mod obligatoriu verificarea disparltiei tensiunii atlt pe bara san barele rezervate, cit sipe calea de rezerva. In acest fel se eliminapornirlle repetate ale grupului electrogen in sitnatia cind disparitia tensiunli pe barn sau barele rezervate se corecteaza prin alte mljloace, 20

2.l.2. Sehlaab... ell stArli noul lulrerll(ltor pI! alhnoota rea normall

rea AAR are loc in momentul

tn foarte multe scheme

normale.

alimentarii

de instalati! AARI functionadeclansarll intreruptorulul

Constata.rea starU momentane a. unui intreruptor se reali7.eaZc~ prin intermediul contactelor de semnalizare auxiIiare ale Intreruptorulul (C.S.A.). Pentru corecta intelegere a modului de reprezentare a acestor contacte, in toate schemele de AAR (ca de altfe! in toate schemele de comanda, protcctie ~i semnaliznre) este necesar a se face

precizarea ca. ele slnt figurate pentru cazul Intreruptorului in stltre ..deconectat", Din punctul de vcdere ul CSA starea ..deconectat" corespuude strll'ii normal". Pentru exemplificare mentiouarn en. uu contact normal iuchis figurat Cll atare in schema, repreainta Ull contact care este Inchis eind Intreruptorul se ana in stare "dcconedat". Inconformitatc cu prcvederlle PE 501/85. Iunctionarea dispozitivului AAR in momentul declansarl! internputea avea Ioc numai daca tensiunea
pestive sau prin protectie a cru.i de alimentare normals va pe calea de rezerva minima. de functionare admlsii.

are valoarea

MR.

V erificarea prezentei tensiunii pe calea de rczcrvli este necesard pentru functlonarea ell succes a dispozitivulul

Solutia adoptata pentru realizarea aoestui vdeziderat imbradl mai multe variante constructive functle de niveluI tensiunii barei rezervate (inaWt sau joasa tcusiune), san de schema de couexiuni a instalatiei. Astfel, in lnstalatiile de joasa tensiune 0 selutle Ioarte ,rutilizata. pentru verlficarea prezentel tcnsiunii pe calea de reeerva 0 reprczinta asigurarea tenslunii operative In schema 'de AAR din calea de rezerva, In configuratlile en doua. bare de joasa tensiune care se rezerveaaa reciproc prlntr-un Intreruptor de cupla

21

(fig. 2.4) !?i constituie 0 bareta de tensiune operativa 31imentata yrioritar dmt~-un.a..lli!l barele p~in~p'ale .. Dnpa cum rezultji din figura 2.4, III mod normal, barcta de tensiune operativa este alimentata din bara 1 (Rl). Intr-adevar dintre cele doua relee intermediate

M----~~----------------~---------------~7------+-----------~------~--------~------!RO------+-----------~------_+--~~--~------J (141 S 7 11141 J 1111,2

d11,1

~'1,2

n
:I

.,

9 13

5$
12

..

7S

, ,,®
~ dl41
0

17

10

I"

Fig. 2.4. Realizarea baretci do tensiuue opcrativii alternativa pentru instala'[ic de AAn eu dO\li\ bare ce se l'e2e-fveadl reciproc.

barcta operativa primeste tensiunea R1. La disparipa tensiunii pe bam 7 se dezexcitji releul (/141 ~i in cazul existentei tensiunii pe bara 2 se excita releul d 142, astfel c~ prin seria de contacte tl 142 (2-4) ~i d 141 (7-9), baretaoperativa primeste tensiunea R2. In instalatiile de inalth tensiune dispozitivele de AAR rcalizate pentru dona bare care se rezerveaza reciproc printr-im intreruptor de cupla (fig. 2.5) utilizeazji pentru

d lLl1 si d 142, interblocate Intre de prin contactul normal inchis d J.t1 (3-5), este excitat releul d 141. Prin seria de contacte d 141 (2-4) ~i d 142 (:3-5),

22

.,

~r

..

"

23

verificarea existentei tensiunii 0 schema care elin1ina prezenta unor relee maximale de tensiune suplimentare uti": Iizate in acest seop. Dupd cum rezultji din figura 2.5, prin contactele normal inchise 12-13 ale releelor de tensiune minima e 101 ~j e 102, fie alimenteaza bobina releului intermediar d 141. In mod similar de la contactelereleelor e 103 ~i e 104 se alimentoaza releul d 142. In regim normal de functionare, cind exista tensiUIlC pe am belc bare rczcrvate 1 ~i 2~ releele d 141 !,\i d 142 sint dezcxcitate. La disparitia tensiunii pe bara 1 se exciHi rch'uld 141. Dad\. cxisHt tensiune pe bara 2,atunci releul d 142 este in continuare desexcitat, Prinseria decontacte d 141 (3 -,;) ~i Ii 1.12 (11-.)') .~C poate desexcita releul de timp ,[ 201 can! asigurn pauza AAR. Daca uu ar fi existat tcnsiune pe bara derezervn (in cazul in spetit bara 2) releul de timp d 201 nu se putea exeita ~i dispozitivul AAH nu ar Ii functionat, Situatia este similara pentru caw! disparitiei teusiunii pe bam 2. Solutiile prezentate mal sus prezinta dezavantajul escntial de a nu permite 0 reglare independenta a valorii tensiunii pe alimentarea de rezerva la care instalatia AAR sh Iunctioneze. Peutru solutia prezeutatji in figura 2.4 este absolut neccsar en releele intermediare d 141, d 142 sa aiba tensiunea de actionare superioara tensiunilor minime de actionare a aparatajului diu schema A_-\l~ (relee de timp, dispozitive de actionnre, intreruptoare etc.). In caz contrar funcjionarea dispozitlvului AAR va esua prin neexecutarea comenzilor de catre elementele sale componontecaurmare a tensiunii operative schzute. Pentru solutia pre~entat~ figura 2.5, valoareaminima a teusiunii pe bara de rezerva la care instalatia de AAR mai Iucreazfi, corespunde valorii tensiunii de revenire a releelor de tensiune minima. Aceasta tensiune este posibil st.. nu satisfaca consumatorul. mai ales dadl printre recepto are sc ami motoare ell condltii grele de autopornire, Pentru asigurarca unui grad sporit de siguranta al dispozitivului AAR reclamat de exigente majora impnse de consumator, se va proceda In utilizarea de relee de tensiune distincte pentru masurarea valorii tensiunii pe bam de rezerva.

'n

24

2.2. Panza de AAR Panza de AAR reprezintd tinilJUl de actionare at dispozitivnlnl de AAR. Din punctul de vedere al timpului de functionare al AAR se deosebeste : . - AAR. rapid: - AAR lent. Sa eonsidera ca AAR este rapid, atunci cind cemutarea surselor se face la un tlmp suficient de scurt pentru ca diferenta vectoriala tntre tensiunea reziduala pe barele deconectate ~i tensiunea sursei ce se anclanseaza sa. fie mai midi. de {1-1,4} U~, respectiv decalajul intre cele douG. tensiuni Se considera ca AAR este lent, atunci cind couditia de mai sus nu este lndeplinita, fie ca nn se dispune de un aparata] de comutare suficient de rapid, fie ca. se prevcde ternporizarea AAR, In cazul folosiril unel scheme de AAR rapid, este necesara prevederea dispozitivelor pentru controlul unghiului AAR rapid nu va fi folosit in cazurile in care sursele ce se comuta nu slnt slncrone i:tltre ele, AAR rapid va fi prevbut ~i cu un dispozitiv de temporizare care va fi introdus automat in cazul in care cuplarea rapida nu poate fi efectuata, datorita unei cresteri 'prea rapide a unghiului de: defazaj. 1n cazul AAR lent, este necesar en. comutarea surselor s;:ise produca Ia un timp in care diferenta vectoriala a tensiunilor reziduale 9i a sursei ce se anclanseasa sa. aiba 0 'va-, loare minima de (1 2 - 1.4) U'"~ceea- ce se 0 b~ine ill' generaldupa minimum 0,8 s de Ia deconectarea sursei. In acestseep este necesar en. AA R sa fie ~eva2;ut cu un dlspoziti V de temporizare sau ell 11,U dispozitlvde control :''1.1iferentel d vectoriale a tensiunilor, ultima solutie fiind preferabila, Se admite folosirea AAR filra ternporlzare ~i controlul diferentei vectoriale a tensiunilor in cazul in care motoarele racordate nu sint periclitate de ~ocul de curent ce poate sa apara lao cuplare: clnd diferenta vectorlala a ceL01' douli tensiuni este egala eu 2 Y If'
j

sa

fie de 6'0-90°,

de defasaj,

25

In cazul existentei mai multor instalatii de AAR in eascada, timpii de restabilire in urma actionarii AAR, trebuiesc corelati eu timpii maximi de Iipsa a tensiunii, admi~j pentrn autopornirea receptoarelor ce r~min racordate la disparitia temporara a tensiunii. Pentru situatiile in care calca normala de alimentare este prevazuta Ia capatul opus. eu RAR sau cu un dispozitiv AAR, actionarea AAR l)e bara asigurata se va face eu temporizare ~i anume numai dupa ce dispozitivele de RAR san AAR din amonte au Iucrat ~i nu an reusit sa mentina calea normala sub tensiune. In cazul dud la barele rezervate prin AAR sint raCOTdate grupuri sau centrale electrice de midi putere, functionarea AAR temporizata sau rapida (accelerata) trebuie sa realizeze separarea acestor plecari inaintea anelansarii sursei de rezerva, Pentru situatiile dnd la barele de inaWi tensiune rezervate, sint racordate baterii de condensatoare pentru Imbuniitatirea factorului de putere, se recomanda deconectarea acestora inaintea conectarii sursei de rezerva. In orlee caz, functlonarea accelerata a dispozitivului AAR deconectarea prealabila a bateriilor de condensatoare, este contraindicata, putind conduce la deteriorari ale condensatoarelor. Unii consumatori prefera instalatiile de AAR rapide in locul celor Iente, In aceasta situatie creste numarul intreruperilor neseIective ~i seade siguranta in alimentare a consumatorulul, deoareee in mod deliberat se renunta la posibilitatea rezolvarii intreruperii In alimentarea acestuia prin functionarea AAR din amonte. Optiunea are la baza necesitatea evitarii goluriIor de tensiune de lunga durata impuse de pauza lunga de AAR care sint suportate cu dificultate de anumite ca:tegerii de receptoare. In cadrul dispozitivelor AAR pauza AAR se realizeaza, de regula, eu ajutorul unor relee de timp de curent continuu sau alternativ, in functie de natura tensiunii operative utilizate.

nira

26

Excitarea releului de timp are loc, de regula, dupa ce in prealabil In cadrul schemei AAR s-a verificat indeplinirea conditiilor de demaraj ~i de configura tie (daca e cazul). Un exemplu n eonstituie releul d 201 din figura 2.5 care se excita daca se constata lipsa tensiunii pe sursele de baza. ~i prezenta tensiunii pe sursele de rezerva. Releele de timp utilizate pot fi de tipul eu temporizare la actionare, asa cum- este cazul relenlui din ligura 2.5. san eu temporizare la revenire, Re1eele ell temporizare la

grupurilor electrogene de rezerva care pregatesc aeeste grupuri -. entru preluarea sarcinii, san comanda reoprirea p grupului daca a avut loc reaparitla tensiunii inainte de preluarea sarcinii pe grup.

revenire se prevad mai frecvent in schemele de pornire a

'kO
~
I

j I* L!____!_---=J"J
M

Fig. 2.G. Realizarea pauzei de AAR prin urllizarea unci scheme densator ,i rezistent~ reglabill.

CII

con-

o varianta de schema de AAR in instalatii de joasa tensiune care utilizeaza an alt mijloc de temporizare dectt teleul de timp, este prezentata in figura 2.6 ~i a fost realizata de firma ELIN (Austria). Dupa cum reaulta din figura 2..6 bobina de tensi une minima. a lntreruptorului este alimentata in curent continuu
27

printr-un redresor trifazat racordat in paralel ell un condensatOTC serie ell un potentiometru R.ln momentul disparitieitensiunii, condensatorul C mentine timp de citeva secunde la bornele bobinei de tensiune minima a Intreruptorului, 0 tcnsiune superioara tensiunii de revenire. Timpul scurs diu rnomentul disparitiei tensiunii ~i Plna la declansarea intreruptorului este tocmai panza de AAR ~j el po ate fj reglat convenabil cu ajutorul potentiometrulai R Pentru ca declansarea manuala prin butonul BD san dcnsatorul C din circuitnl bobinei de tensiune :minima. Schema este preva7,uta ell hutonu1 B care permite veriflcarea pcriodica a functioualitatii circuitului de temporizare, Ap1'i~ind butouul B 5(:' intrerupe tensiunea provenind din redresor. bohina de t ensiune minima a intreruptorului ramilliud alimentata numai din eondensaterul C. Se reproduce in acest fel situatia din momentul disparitiei tensiunii pe alimentarca barci rezervate. Nu 5C recomaudii realizarea unor astfel de instalatii de AAH (\1 mijloace locale, deoarece sint preferabile alte variante constructive mat fiabile,

declansarea prin protectie (releele termice Rt) sa nu se produca ell temporiaare, contactele respective scot con-

2.3.

Confirnuiri

de blocuje

AAR

Un rol deoscbit de important in cadrul dispczitlvelor n joadi confirmarile de pozitie ale- aparatajului de oomutatie primara precum ~i interblocajele mtre diversele elemente din cadrul schemei ~i in afara d. NesU.pinirea in et.apa de conceptie a acestor aspecte poate avea urmld deosebit de serioase in exploatare prin functionliri intempestive sau defectuoase a instalatiilor AAR respective.

Verificar ea la un moment dat a pozitiei aparatajuhrl primar dtl comutatie (intreruptoare, separatoare) este 28

necesarii til urrnatoarele circuite din cadrnl schemei AAR: a) circuitele de verificare a conditiilor de configuratie prim.h"a necesare a (i indeplinite pentru punerea ill functiune a dispozitivului AAR; b) circuitele de confirmare a declansarii corecte a unor lntreruptoare comandatc de catre dlspozitivul AAR Inainte de comanda do anclansarc a sursei de rezerva : c) circuitcle de confirmare a anclansarii corecte a intre-

ruptorului

semnalizarea Iurrctionilrii instalatiei _UR. In cdc ce urmcnza seprezinta citeva aspecte legate de circuitele mentionate rnai sus .

(iutreruptoarelor)

pe sursa de rezerva pentru

• Ven'ilil!jlren (oondit.iiJol' de e.onIigurdtieprimara Pnnerea ill functinne a instalatiilor AAR reclama asigurarea prealabila a unor conditii de configura tie in schema primarii a instalatiei, Neindepliuirea aces tor couditii poate avea drcpt consecinta fie nef ullcrionare.a corecra a dispozitivului de AAR in caz de necesitate, fie chiar func1ionfui intempestivc in momentul punerii cheii de regim pe pozitia •.AAH in Innctlunc", () importanta deoscbita 0 au couditiile de confi~raFe primarn din schema de AAR pentru acele instalatii AAR Ia care alegerea sensului de actionare se face functie de configul'lltia instalatici primare. Un exernplu de circuit tic verificare a conditiilor de conflguratic primara pentru 0 schema de AAR pe cupla este prczentat in figura 2.7. Dupli cum relese din schema, excitarea releului intermedial' dl00 en tempolizar€ Ia revenire are lee numai daca Slnt indeplinite urmiltoarele eonditii : . - cele dona transformatoarc sint racordate pe sisteme de ban: diforite: • ~ sl~'pal"atoal"cl(' de hare ale celulei de cupla transversals sint lnchise : - intreruptorul euplei transversale este deschis ; - releul de blocare al schemei AAR - d17 - este
Numal dacs -aceste criterii sint tndeplinite, AAR arc conditii de fuuctionare eflcientd.

deze xci tnt.

mstalatia 29

.,S-C't,J2S-C
ssot
r ~l----o

te
:1 OO~-----h----IS-lr~ (-I

~2S-"

S!

~p IS-eX
2S-C 6

2S-2T~:~IS-2r

Cirellite de eomeflz;

AAR

~2~660r~

~~ 2

6
.3
5

'kc~.·02
diDO

04

OS'

08 pl'imant tutr-o schema AAR.

Fig. 2.1. Vorificarea condljtilor do configuratie

30

Contactul 3 - 4 al releului dl00 asigura tensiunea operativa in schema de AAR. Necesitatea ntilizarii pentru releul ti100 a unui releu en temporizare la revenire are in vedere nevoia prelungirii impulsului de anclansare la ~numite tipuri de mtreruptoare. Un alt exemplu de circuit de verificare a conditiilor de configuratie primara il reprezinta circuitul de alegere

-,- ,
b601

,
" '0 .,
14

2a 5 10 4

10

3
l'

62 W
II

13 jj

• I., J
7
1112

-,+,

9
dl7

u
5

" ".

Fig. 2.S. Circuite

\10

alegerc a sensnlui de aCiionarc tntr.o sclieIOii. de AAR Iutre transforrnatoare, .

81

a sensulul de functionare a unei instalatii AAR int re transformatoare, prezentate in figura 2.8., Dupa cum reiese din figura 2.X. in functie de transfermatorul care se gase~te in sarcina, respectiv in rezerva; se •vorexcita in eonsecinta releele intermediare dt l , respectiv d1Z. Releeledll (d12)seexcitaprin contactele de semnalizare

normal deschise ale intreruptoarelor de 111alta mcdie tensiune ale transformatoarelor. Coutactele 8 - 11 ale celor doua releeerr , ri1Z asigura interblocarea intre de, Iar contactele 3 - 5 autoretinerea releelor pint!. la anularea cheii
de regim 6b1. In functie de care dintre rcleele d 11 suu d12 este excitat se alimenteaza acea sectiune dill schema AAR care corespunde sensului de actionare corespunzator configuratiei primate existente.

*i

• Verifienrea declau,ill'ii eoreete u lnlJ'efulllonre]or problema deosebit de importanta pentru corecta functiouare a instalatiilor AAR esteeliminarea ell desavir~ire a pos~,bilitil.tii anclansarii sursei de rezerva frlriL deeonectarea prealablla a alimentarii de regim normal. Deoarece in cele ~ai frecvente cazuri instalatia AAR lucreaza in situatia aparitiei unui defect pe alimentarea de regim normal, este usor deInteles care nr fi consecintele couectarii sursei de rezerva peste aliment area initiala, care in acel

moment preeinta un defect.

Pentru evitarea celor de mai sus in circuitele de comanda electrica a anclanstiriiIutreruptornlui (lntreruptoarelor) sursei de rezerva se inseriaza un contact de semnallzare normal lnchis al Intrernptorului (tutreruptoareler) alimentarii de rbgim normal (alimentarea do bazrt). In acest fel se 'evitn buclarea celor doun surse In cazul unui eventual refuz de declausare a intreruptorului alimen .. tarii de bazf .. Pentru siguranla in funetionare a instalatiei AAH nu se admite ca aceste eontacte de corrflrmare:a pozitici Intreruptoarelor alirnentaril de bazasa fie lnlocuite ell alte contacte provenind de la relce de rnultiplicare san contactoare improvizate montate suplimentar in dispozitivele de actiouare ale intreruptoarclor. Ele trebuie sa fie contacte originale din cadrul dispczitivelor de actionare ale lntrerup32

tom"dor l1i este necesar ca de sa fie intretinute ~i reg-late cu toata atentia in decursul timpului. Anclansarea

• VeriJirutrt·;t IUlelnn~i'lrji tmreelr, a inrreJ'ul)tom'~lor

intreruprornlui (intreruptoarelor)

prin intcnnediul pozitiei contactului (contactelor) de Sl'1l.111aIizare auxiliare al lntreruptorului (lntreruptoarelor) sursei de rezorva. Aceastfl verificarc se materializeaza prin transmiterea unui sernnal optic: Ia panoul de sernnalizari centrale din statia electrica ~i aprinderea unci casctc 1<1panoul MR inscriptlonata ..Function at AAR". Dad. instnlatia este fara personal permancut, semnaIul tie "Fl1l1ctiollat AAR" se transmitc prin intermediul instalatiilor de telesernnalizare la un punct de exploatare en personal permanent.

de rezerva este veriflcata

in cadrul instalatiel AAR tot

sursei

..

aaa.

UlocaJe11l IJt!llalallllllr

;\~RJ

Schemele iustalatiilor AAR contin 0 serie de b locaje manito sa prevlna cvcnimentele nerlorlte In exploatare. Cele mai frecvent utilizate sint urmatoarele blocaje : - blocajul impotriva repetarii functlonaril instalatiei AAR; - blocnrea functionarii instalatiei AAR In actionarea protcctiei de rezervti pe alimentarea de baza : - blocarea protectici rapide po alirnentarca de rezervji dup;t functionnrea instalatiei A.AR. In cele co urmeaza se preainta citeva aspecte legate de blocajele mentionate mai sus. • lJIocnjul

- blocajul impotrlvacornenzilor gresite :

AA.Il

IHlIHltl'ivU

N·p",t .. rii 1

rlluc·.ionf4rii

ins1alalit'li

Blocaj \11 impotri va repetarii fnnctiouariii ustal atiei .AARa fost necesar pentru a elimina posibilitatea anelan:farii repetate pe scurtcireuit a tntreruptorulul allmentaril

de rezerva.

33

Trebnie precizat de la bun inceput d\ acest blocaj este necesar numai in caznl in care Intreruptorul alimentarii de rezerva este prevazut ell protectie prin relee, ceea ce insa reprezintfi situatia cea mai des Intilnita in exploatare. Blocajul lrnpotriva repetarii functionarii instalatiei AAR are in vcdere posibilitatea aparitiei unui defect pe bara principala, ce trebuie rezervatii prin AAR sau mai probabil a unui defect pe 0 Iinie electrica alimentata din bara respect iva, defect insoti; dc un refuz de declansare Rarninerea fara tensiunc a barci va conduce In functionarea AAI~ ~i anclansarea pc> defect a Intreruptorului alirnentarii de rezerva. Dupri declansarea lntrcruptorului alimentarii de rezerva so ajunge din nou in situatia anterioara care a determinat functionurea initiaHi a instalatiei AAR. In lipsa blocajului impotriva repetsrii functiondril instalatiei AAR nimic nu WI impicdica rcanclansarea pc defect a intreruptorului alimcntilrii do rezerva. Acest proces se poate repeta teorctic la infinit , dUJ" practic poate conduce la distrugerea intrcruptorului pc ulimentarea de rezervn a cfirui puterc de ruperc la scurtcircuit so micsoreaza cousiderabil ell Becan' noun rcnnclansare pt' scurtcircult, AT fi gresit Srt se considere eil cxistenta prin constructia dispozitivelor de actionare a intreruptoarelor san prin prevederea suplimentarfi a blocajului n~a nurnit lmpotriva sariturilor poate prevcni repetarea anclansarii prin AAR pe scurtcircuit a lntreruptorului alimentjirii de rezerva, 111figura 2.9 este prezentat modelul de realizare a schemei de blocaj contra sariturllor pentru un intreruptor. Dupii cum reiese din figura 2.9, in cazul unci comenzi de anclansare din cheia de comandti b101, se excita releul d76. care prin contactul sau 3-5 actioneaza electromagnetul de inchidere al intreruptorulni. Daca anclansarea intreruptorului arc Ioc pe un defect, protectia va comanda exeitarea releului de blocare Ia saritnr! d75cnre' prin contactul sau 10 - 13 actioneaza electromagnetul de declansare al lntreruptorului. In acelasi tim p releul dJ6 va ramine nutoexcitat prin contactul Srlll J - .5 atit timp cit se meutinc impulsul de anclansare dat de releul d16 prin contactul sau 3-,7, ia.r prin contactul normal inchis 6-9 al aceluiasi releu (liS 64

al Intreruptorului

liniei in cauza.

se Impiedica reanclansarea intreruptorulul oricit de mult timp s-ar mentine comanda de anclansare din cheia de comanda b101. Daca comanda de anclansare 5e d?l. din schema de AAR sltuatia s-al' repeta identic en conditia ca impulsul

"0/1--- -D·--- -D.;---- -(.'1>-'-1i1l)1 F

.... ,,~.;...;.

---. '_-_ - --

..

riM
-j

1 !i
J;.

}.1

"
~
I

,
5

:;~

2,1

12

ta

13

,
It,

".

~".
" dl!i

d1S

Fig, 2.9. Schema de bloea] contra. s1i.ritlll'lIor pentru

nn rntreruptor,

surile de anclansare provenind din instalatiile AAR nu au o durata uelimituta, ceea ce are ca urmare revenirea l'eleului de blocare la sarituri. In aceste conditli se poate

de anclansare sa

se

men~ina. permanent. Din pacate Impul-

ajunge Ia 0 noua reanclansare pe defect a intreruptorului alimentaril de rezervd, daca instalatia AAR nu este prevazuta ell blocaj lm potriva repetarii functionarll, Blocajul impotriva l'epetarii functionilrii instalatiel AAR se poate realiza in doua van ante : a) Utilizarea releului iatermediar d100 cu tempcrlzare Ia revenire folosit in circuitul de verificare a configuratiel primare.

35

b) Utiliearea unui releu iutcrmediar de blocaj, introdus special in acest scop in schema de AAR. Prima varianta de realizare este prezentatf principia! in figura 2. 10.
~I--r bIIn ;~D

--1.----+-"-"~

.-11

5 a-c

mg.

i,
..

2®

ctKII

2.10. llI'lt~nT<~'a rep,.'(;irii

hmcf,j(olJ1irii

iustalutici

AA,J{. Vluianm

1.

A$a cum rczuWt din schema, prin declansarea unuia ~in ,cdc douit .intreruptoarr ale transformatoarelor, releul d100 se dezexcitd. Deschiderea contactului 1 - 2 al releului dl00 se Iace cu 0 temporizare de circa 0,5 secunde. Daca anclansarca intreruptorului de cupHi s-a produs pe un defect, acestu "a declansa prin protectie, dar 0 noua reanclansare a cuplei, ca de altfel orice alta comanda provenind din schema clIO' AAR, nu mai este posibila datorita revenirii in stare d,~7.~Xcitat a releului elton. Pentru ca Iunctionarca instnlatiei de AAR in ansamblu sa. nu fie afectata de acest mod de realizare al blocajului contra repetarii Iunctionririi instalatiei AAR trehniesc indeplinite una din cele dona conditii de mat jos : - slt nu existe protectle prin relee pe intrcTuptorul alimeutarii de baza : - sn Sl' prt'vacUi circuitc de accelerare a functiouiufi AAR [vezi subcap: 2.5). De mentionnt faptul di. prima conditie nu asigura functionarea AAR in CHZ de declansare intempestiva ;.l In-

36

treruptorului alimentarii de baza. Cea de a dou a conditi e raspunde corect in toate situatiile care pot apare in exploatare. dar nu Intotdeauna 0 schema AAR ponte fi prev~7.uta cu accelcrarea functioniirii, Cea de a doua varianta dt' schema de blocare a repetnrii functionilrii instalatiei AAR poate fi aplicata in to ate cazurile l?i actioncazri corect in toate situatiile care se pot ivi in exploarare, motiv pentru care se foloseste in majoritatea instalatiilor AAR. Aceasta varianta se prezintji in figura 2.11. DUpM cum reiese din figura 2.1 J, releul de blocare d101 se excith in mornentul auclansarii intreruptorului cuplei, dud contactul desemnalizare al-acestnia Ii - C se inchlde. Releul dl01 S~~ autoretine prin contactulproprht 9 - 12. iar prin contaetul norrnal [nchis J - 4 intrerupe aliment area bobinei releului lnterrnediar d1m care are temporizare la

J1ig. 2.11. Blecarea

rcpct:iJii

inn Jti(lnllrii

111~tal[ltil'i J\_" H.

\':\l'iltnUL

.2.

revenire. Prin contactul "I- 2 al releului se Intrerupe aliment area comenzilor din schema de A.AR, nu inainte de a se asigura prelungirea impulsului de anclansare pentru o singura actionare a Intreruptorului de cupla. Daca lnchiderea intreruptorului de cupla are loc pe un defect, declan~alea sa prin protectie nu va conduce la repet area Iunctio-

,noo

37

b) Utilizarea unui releu Intermediar de blocaj, introdus special in acest scop In schema de AAR. Prima varianta de realizare este prezentata principlas in figura 2.10.

.'---0 ,

i401

00--.1---..... -e-"j
.. 21 ·
tJlOD

.~ -.~

':2

cP&I-CO

",~R

:1 S

if®
, , t

:I

4101

A~a cum rezulta din schema, prin declansarea unuia din cele douii Intreruptoare ale transformatoarelor, relcul dtOQ se dezexeita, Deschiderea contactului 1 - 2 at releului d100 se fact' eu 0 temporizare de circa 0,5 secunde. Daea anclansaroa intrcruptotlllui de cupla s-a produs pe un defect, acosta va declansa prin protectie, dar 0 noua reanclansare a cuplei, ca de altfel orice alta comandll provenind din schema de AAR, nu mai este posibUa datorita revenirii in stare dezcxeitat a releului ,l100. Pentru ca functionarea instalatiei de AAR in ansamblu nu fie afectata de acest mod de realizare al blocaj ului contra repdarii functionilrii instalatiei AAH trehuiesc indcplinite una din cole dOlla conditii de mai jos: - sa 1111 existe protectie prin relee pe intrernptorul 111inH'ntlirii de baMl: - Srl St' prl~\'adtl circuite dc iaccelerare a functioutirli AAR (vezi subcap, 2.5). De mentionat faptuI di prima conditio 1lU asigura functionarea AAR in caz de declansare Intempestiva a In-

Sa

36

treruptorulni alimentarii de baed. Cea de a doua eouditie raspllUde corect in toate situatiilc care pot apare in exploatare. dar nu tntotdeauna 0 SdleID:i AAR poate fi prt:vazuta. cu accelorarea functionilrii. . Cea de :~doua varianta de schema, de blocare a repetarii functionarii instalatiei AAR poate fi aplicata in toate eazurile ~i actioneaza corect In toate situatiile cure se pot ivi in exploatare, motiv pentru care se foloseste in majoritatea instalatiilor AA R. Aceastfi variant a Se prezintji in figura 2. t 1. Dupi1 cum rciese dill figura 2.1 J, releul de hlocare elIOt se exeita in momentul anclanslirii vintreruptorului cuplei, cind contactul desemnalizare al acestuia (l - t: se llichide. Releul tit 01 S~ autoretine prin contactul propriu !) - 12. iar prin contactul normal inehis 3 - 4 intrerupe alimentarea bobinei relenlui intermediar ~1101 care are temporizare la

dlOC1

dlOl

Jiig-. 2.11. Blocarea

repct!i.rii

fun .;tt<'1n.'I.riiiJl!'tnlr1til'i lu\H.

Val'iallta

2.

revenire. Prill contactul 1 - 2 al rcleului dlOO sc Intrerupe aliment area comenzilor din schema de AAR, nu inainte de a .se asigura prelungirea impulsului de anclansare pentru o singur:l actionare a lntreruptorului de cuplti, Dac5. inchiderea intreruptorului de cuplh are Ioc pe un defect. declansarea sa prin protectie nu vaconduce Ia repetarea Iunctio-

37

n5.rii Instalatiei AAR deoarece releul d10a ramlne in continuare dezexcitat, Intl'-adevar, pe perioada prelungirii impulsului de anclansare-actloneaza releul de blocare la saritllri din schema de comanda a intreruptorului de cupla, iar Ia disparitia acestui impuls de anclansare, unul non nn mai este posibil, • Illeeajul Impotrivu eomenziler fjl'e~ite Destul de frecvent instalatiile de AAR stnt prevazute en un blocaj contra unor manevre de buclare manuala Iatre alimentarile de baziL si de rezerva. Acest blocaj este foarte important mai ales ill situatiile cind datorita configuratiei de alimeutare, se creeaza intre alimentarea de baza ~i cea de rezerva defazaje unghiulare permanente datorate existentei uneori a unor grupe de conexiuni diferlte. Blocajul impotriva unor comenzi manuale gresite actiolV~aza numai in conditiile in care instalatia AAR se gase~te in stare de functicnare. Acest blocaj consta in transmiterea unci comenzi de declansare lntroruptorulul alimentariide bazi1 in chiar momentul inchiderii gresite prin comanda manuula san electrica a intreruptorului alimeutarii dqrezcrva. In situatia cind avcmde a face cu 0 instalatie AAR pc O. cupltl. se predetermina care din lntrera:p-. toarele celor doud alirncntllri de baza trebuie deconectat III eventualitatea anclansarii gresite a Intreruptorului de cupla, Prezentarea de principia a circuitulul de bloca] contra manevrcigrostte de buclare a alimentarilor implicate Intr-o instalatl« AAR se face in figura 2.12.
.,~ 1>601 <?'2---..... --.....,..--

QI-"~'

-1_5b601•
38

ETd
lit

O'Q----

..... ----

Fig. 2,12. Realizarea 1J!oca.juhd contra manevrelor gl'\'~ite.

Dnpii cumreiese din figura 2,12 in momentul anclan~fu·ii aceidentale a intreruptorului de C\1pIrl, datorita contactelor aJ - 21' ~i If - c, Inchise ]n acel moment, se comandh instantaneu deschidereu intreruptorului I - 11' . • Bloeurea fUlIC!Jionw·jj in~fuln~iei AAU iu eaz de aetlonare II IJl'oh~e,iei san DBIlI Jnstalatiile AAR sint concepute astfel incit ~a evite pc cit posibil anclansarea alimentarii de rczer v ~i pc un defect, Solutiile adoptate pentru realizarea acestui deziderat difertt de In caz lu caz in Iunctie de instalatia de AAR respcctiva, dar in principiu se deosebesc unniitoarcle variante : Sursele de alimentare ale barelor de medic tensiune slut de regula transformatoare HT/MT care sint previlzute en protectii de baza ~i de rezerva. In cazul actionaril protectiei de- Laza a transformatorului instalatin AAR trebuie sa functioneze pentru preluarea consumului ramas nealimentat. In cazul actiondrii protectiol de rezerva a transfermatorului, aceastu presupune fie \11l defect pe sistemul de bare. fie un refuz de dcclansare pe 0 linie electrica racordata Ia respectivul sistern de bar!" :}i instalatia de AAHnu trebuie sa functioneze. Prin urmare protectiile de rczerva ale transformatorulni VOl' comanda lutotdeauna blocarea instalatiei AAR. b) AAR pe cuple de fnaltii /cnsi1tllc Criteriul de blocare al instalatiei .. AAJ{ in caz de defect, nu mai poate fi functionarca protectiei de rczerva a sursei de alimcntare, Pentru evitarea anclansarii rezervei pe defect se utilizeazil blocarca instalatiei AA R fie de la protectia difereniialii de bare RT, (aeolo uncle .exista), fit, de la lJIUU (dispozitlv de rezervare a refuzului iiJtt:emptoarclor). Modul de realizare al blocajului functiouarii instalatiei AAR la actionarea protectiei de rezervri pe alimcntarea de bad este foarte simplu, intruclt impulsul de declansare al protectiei comanda excitarea releului de blocare a fuuction5.rii· repetate a instalajiei AAR ~i Intreruperca circuitelor de accelerare a functionarii AAR. 39

a) A Ill< pc cf.(pte de. medic

tCIIsi1UU

• Illoearea J.ro'ctlli~i rapid., IJC alimentarea de re7.erva dUp{l 'lult(!lioJllll't'u inst.nltlfiei J\ A~a cum s-a aratat mal sus, in general posibilitatea anclansarii pe scurtcircuit a alimentiirii de rezervii este, eel putin teoretic, exclusa. Totusi ea 0 maSl1ra de sigura.lltlt se poate prcvedea pe alimentarea derezerva 0 protectie rapida contra scurtcircnitelor, Existcnta acestei protectli prczintri urruatoarele a vantaje : - limiteaza urmfrile pe care Le-ar putea a vea asupra instalatiei defecte : 0 nou~i anclansarc pC' scurtcircuit : ~- asigurll declansarea raplda a iutreruptorului actionat de AAR fara sa. creeze problcme de selecti vitate 111 amonte, Din punct de vedere al dezavantajelor trebuie men~ionata neselectlvltatea acestei protectii rapide in a val. ceea ce se corecteaza prin scoaterea eiautomata din fuuctinne, la un interval SCUft de timp de La anclansarea lntreruptorului alimentarii de rezerva. Aceasta solutio se foloseste in special ln cazul instala ~ tiilor de AAR pc cuple ~i are In vedere uesolectivitatea intte protectia cuplei si protcctiile elemontelor racordate la sisternele de bare respective. Roalizarea in principiu a unei scheme pentru scoaterea autornatrt din Iunctiune a protectiei cuplei dupd ac~ tionurea mstalatiel ,AAR este prezentata In figura l.13. Dupa Iunctionarea instalatlel AAR, reloul intermediar de blocare d1at (vezi fig. 2.1 t) ramine autoexcitat, Prin coutactul Sall 11 - 14. excita releul intermediar d102 care se autoretlue prin contactul Srtt1. .1 - 5, iar prin contactul 10 - 1 transmitc tensiunea operativa necesara unei evenJ. tuale functionari a. protectiei rapide pc alimentarca de rezervs t n acelusi timp, prin eontactul () - 12 releul d102 pornestc releul de timp Il20.1 care, <htpa. timpul reglat, superior temporizarii protectiei rapide pc alimentarea de rezerva, va excita relent intermediar tf.10,], Acest rclcu i~i face auloretinerea prin contactul sau propriu 10 - 13, iar prin contactul 9 - 12 asigura. revenirea releului dt02. Contactul 3 - 4 al releului dl0:; tmpiedica mentinerea tonsiunii Ia bornele rezistentci U,ea urrnare a faptului c5. releul de blocaj dlO1 ramlue in continuare autoretinut. Rezisten ta

An

40

R permite suntarea releulni d102 prin contactul releului d10:3,. dar in aeelasi timp ea nu estestabiljl termic, In 'cazul particular, clnd intreruprorul alimentarii de rezerva este 0 cupla, se impune a fi precizat regimul de Iunctionare al protectiei cuplei,

Pn:ltp~fi~
I'QJ1j,ill

torr

cI""fI"
__

'fC*ztory(j

_2~b60~J
§ I;

__ ~~

a»

__ ~

_'

l?ig. 2.. 13. Scbenll

de blocan- a l'ml:l'ctici l'al,jli!! pc ~Llilllcllt;l.rl?.a 41t'rezerv' dUlla Iuncjionaren AJ\H.

In ligura 2.13 apare dispozitivul <in deconectaro 9b15 care asl.b'1.lrflregimul de functionarc al protectiei cuplei ~ an nme functionarea. protectiei euplei dependents de pozitia .. cheii de AAR (bOOt) san independenta de pozitla cheii de AAR (pozitla punctat). Datorita faptului di. in general protectia cuplei este necesara in corelare ell instalatia AAR, regimul de functionarc al protectiel int.reruptQfulni de ~~l1p1fi. e alege eel des pendent de chela AAH (M01). Trccerea protectiel cnplei in regimul de functionare independent de cltoia AAR se face de oblcei numai pentru nt~Ct'sitati de manevra si anume in situatia Inccrcarii unui sistem de hare prin punere sub tensiune prin cupla dupa 0 lucrare de revizie san dUprl remedierea unui deranjamcnt pe sistemul de bare respectiv, 41

2.4. Aceelerarea ftmetionarii illstlllut,iilor

AAU

Conditiile ill care se poate utilizauccelerarea functionarii instalatiilor AAR au fost precizate in cap. I. A~a cum s-a aratut mai sus, instalatiile AAR demareaza la lipsa tensiunii pe aliment area de baza, verified existent a tensiunii pe alimentarea de rezervti, asteapta un timp corespunzator pauzei AAR ~i dad nu a reaparut tensiunea pe modificarea ccnflguratiei de alimentare a instalatiei. Aceleasi comenzi de modificare a configuratiei de alimentare a instalatiei se pot succeda fal';l temporizare din momentul sesizaril dcclansarii intreruptorului pe alimentarea de baza. Aceasta modalitate de functionare a Tnstalatiei AAR este cunoscuta sub denumirea de accelerarea Iunctionririi

alimentarea de bad, trece la executarea comeneilor pentru

Instalatie] AAR.

~~~'----~-.--~--~--~~---,2

.sr
d-e

_1_!J60i>-'

56/q

----,--------,..-----,---~--:-:----

Ja2211 3~~
__ .-6 lIfT 012 oIJ

2..

/o(f""> 7 lu ,,~81
014

l"ig. 2, H. Circuitele

de accelerare

a fUllC~iQnLi.rii inMhl.4J.tiei

d/Ol

AI\R.

Prezentarea de principiu a circuitelor de accelerare a :func~ion1irii Instalatiei AARse face in Figura 2.1 'I. Dupa cum reieso din figura 2. J 4, ceea ce realixoazd contactul temporizat al reloului de timp d201 dUprL verificarea tuturor criteriilor de demaraj ~i trecerea pauzei de42

AAR. asigura ~i contactele normal Inchise ale Intreruptoarelor transformatoarelor IT ~i 2T. respectiv a - 1T ~ Pentru a se evita Iunctionarea eronata a instalatiei AAR in cazul declall~ariiintrcrtlptorultli alimentarii de baza prin protectie de rezerva, circuitele de accelerare trebuie sa cuprinda ~i un contact normal incliis al releului de blocare Ia functionarea protectiel de rezerva iil Ol (vezi fig. 2.11). In cazul in speta, fiecare din celc douii circuite de

a-2T.

'

sint Inseriate cu cite un contact normal Inchis a1 releului d101 care se excita de la protectia de rezerva a trans .. formatoarelor 1 T. respectiv 21'. Ca si in cazul contactelor Iolositc pentru confirmarea declansarii corecte a intreruptoarelor. (2.3.1) se recomanda ca aceste contacte folosite in circuitele de accolerare sa fie contacte de semnalizare auxiliure (CSA) ale intreruptoarelor in cauza ~i nu alte contacte provenind de Ia relee de multiplicare. In cazul in care acest lucru nu esto posibil sc va tine seama de toate regulile cxpusc in capitolul referitor In circuitele false din schema AAR 2.5. Adup1nfNt !i{'ht'nJ(']Ol' AAU In I1N'('sitalile eurente de exploatnre

accelerare a functionarii instalatiei AAR din figura 2.14

j 11 cursul exploatarii instalatiilor AAR apar situatii cind datorita unor modificllri (k configuratie san a unor indisponibilitjiti oste nccesar a se lua unele masuri de adaptare a instalatiilor AAR Ia nolle conditii, Pentru a 51! evita interventii laborioase ~i care rechlma adesea timp pentro identifidhi ill circuitele secundare .11(, instalatiei AAR, s-au prevaznt 0 serie de faciliHi1i de schema care s~ raspunda necesitatilor celor mai frecvente care £1.' pot ivi in dccursul timpului. o situatie des intUnita in exploatare 0 constituie necesitatea unidirectionarii unei instalatii AAH pe capla. Daca 1... conceperea instalatiei AAH Sf: are in vedere acest deziderat prin utilizarea judicioasa a blocurilor d(' Incercare de tensiune, problema poate fi rezolvat a deosebit de simplu,

43

In figura 2.15 se prezinta un fragment dintr-o instalatie AAR pc cupla, Se poate constata eu tf:.~rin~a. ca in cazul in care apare necesitatea unidirectionarii instalatiei AAR, acest lucru se poate realiza prin simpLa scoatere a blocului de Incercare 8b41 (respectiv 8M2). ' .. ,: intr-adcvar, la scoaterea blocului de inccrcare 8Ml, circuitelc 2, 4 ~i .r; devin inoperante intrucit. de~i reloele de minima teusiune se dezexcita, releul intermcdlar clf11 nu se poatecxcita crt urmarc a deschiderii contuctului 1,1 - 1t1 de la releul de prezenta tensiunii pe rezerva, e;J(),1, ramas :;;i el frLru tcnsiune priu scoaterea bloculni de' lncercare 811'11. Aceeasi situatie S(' intilnesto 111 cazul releclor de timp d201 ~i intcrmediur d1.12 care uu pot Iunctiona cit timp, elementul 7 - S al blocului de incercare 8b41 este intrerupt Din acelasi motiv nici circuitul de accelerate al instalatici AAR, format de eontactul auxiliar al intr<~ruptorullli(ll 1\(1 este OPC1"Ctl1t. De mentionat crt osolutie simplificattl pcntru unidirectionarea instalatiei AAR ar putea fi obtinlltrL prin moatarea unui dispozitiv de deconectare In locul elementului 7 - 8 ;(11 blocului de incercarc 8M1. Solutia prczintil InstL dezavant~ittl ca releul ril11 se excita ill cazul d~spal'itici tensiunii pe sistcmul de ban' 1 creeazii complicatii in circuitele Alb' situatii des intilnite 'In practica de cxploat are coustau 1n modiiicari de configuratil fatr. de coufiguratia do bad pentru care a fost gindWi. instalatia AAR. De excruplu, cste la un moment dat nevoie sr, se renunte la deconectarea unui clement racordat Launul din sistcmele de bare, In cazul tnnctionnrli instalatiei AA R~i in acelasi timp stl se climine conditia verificririi !,>ozitit:i "deschis" a intreruptorului acelui element. conditie de care depinde anclansaroa rezervei. If 11 astfel de caz oste ilustrat in figura 2.16, Este verba de 0 statio de medic tensiune (MT~ la barcle c.lrchl cste
racorrlata printr-o lillie elcctricii 0 nricri centrala lo<:n.l~L de comandii ale schemei

*i

AA R.

La functionarca instnlatiei AAR se irnpuuc tarea prcalabili'i a. ph~(;arii spre ccutral.i clectrica.

deconecdeouroce

44

.,
~ ~,

~'"

.....

fi

o:oy
I
I

..

45

in momentul incltiderij cuplei, generatorul nu indeplineste conditiile de sincronism co sistemul energetic. Evident ca, dadl pentru 0 perioada de tim P ceutrala electrica veste oprita, dcconectarea plcclirii spre eentrala electrica Ia functionarea AAR este nejustiflcata. tn plus, se mal pune problema. functiouarii centralei elect rice pe oricare din cele doua sisteme de bare de MT, ceea ce impnne necesitatea ca instalatia AAR sa poata functiona coreet in oricare din situatiile enumerate mai sus. Schema prezentata In figura 2.16 raspundc la toate condifiile care au fost mentlonate mai sus, prin utilixarea dispczitlvelor de deconectare 9641 - .9b44 sl anurne : a) Ccntrala electrica functioncazf pC' sisternul de bare 1 : - so conecteaza 9h41 : - se deconecteaza 9bd2 : - se deconccteaza 9043 ; -- se conecteaza 0b44. In acest fel deconcctarea intreruptorului it.] are Ioc nnmai in Iunctionarea Instalatlei A.ii. R in sonsul 1 - 2 (sistemul 2 preia sistemul 1). iar verificarea pozitlci deconectar a lntreruptornlui 0..1 se face cxclusiv pentru sensul de functionare a instalatiei AAR 2 - 1, nu arc loc deconectarea intreruptorului 0.3 ~i nici inchiderea cuplei Ole 1lU este conditionata de pozitia deschis a lui aJ. b) Ceutrala clectricd functloneaza pc sistemul de bare 2 : - se deconectcaza .Qb41 ; - se conecteaza 9/)42: - sc conecteazit ,9M3; - se deconecteaza 9b44. c) Centrala electrica este oprita : - se deconecteuza .9b41 ; - se deconecteaza 9M2; - se ccnecteaza Ob43; - se conecteaza 9b44. U.sam pe seama cititorului verificarea justetii masurilor mentlonate la punctele b ~i c. Manevrarea acestor dispozitive de deconectare coustituie operatil simple pc care personal ttl de turh. din statiile electrice le poatc executa operativ la dispozitia organelor de conducere a .sistemului energetic. 47

3. t:orehu·f'.a instnlatiilm' elt' AAR ell dispO'~jth-~le de eomatula ale intrerul)tnrlllui

Funetionarea ell SllCCCS a Instalatiilor lie AAR depinde in foarte marc ll1.llSUra de rti.spUl1sul corect al aparatajului de comutatie primara la comenzile trimise de instalatiile AAH.. De foartc multe ori refuzul de anclansare al III lrcrnptoarelor pe alimentarile de rezerva anuleaza eficienta in.stalatiilor AAR, iar in cazul instalatiilor tara personal de supraveghere un consumator poate ajunge in situn] ia ca In urrna functionarli instalatiei AAR sa ramllla eu ambclc alimentari deconectate. n aceste conditil 'realimentarea consumntorului devine imposibila chiar dad reapare kl1siune pe alimentarea de baza ~i este nevoie de deplasarca la Iata locului a personalului de interventie, ceca ce evident conduce 1'1 cresterea timpului de lntrerupere, Teate <ll"':'te considerente determina in mod firesc 0 preocl1pare ueos,.'I)jU't: pentr.u asigurarea bunci functionari a intreruptoarelor incluse in schemele de automatizare. t n afara aspeetelor referitoare la buna functionare a dispozitivelor de actionare a intreruptoarelor care se ponte asigura printr-o corecta Intretinere ~i exploatare a acestora. o importanta deosebita 0 are corelarea instalatiilor AAR en dispozitivele de actionure ale intreruptoarelor prin Iuarca in consideratie a. particularitatilor constructive ale fiecsrui dispozitiv de actiouare in parte. In practica de exploatare &<1. dovedit eli lipsa unei preocupari atente In aceasta directie s-a soldat de foarte multe ori eu refuzuri de actionan- ale intrenlptoarelor, refuzuri care nu se datorau dispozitivclor de action arc ale acestora, ci unei conceptii necorcspunzatoare a schemelor de _.<\AR.

48

tll cele ce urmeaza, fara a avea pretentia de a epuiza teate aspectele posibil a se ivi in ex ploa t are, se tree in revislrl. unele cerinte obligatorii (k. care trebuie sa se tina cant 1a proiectarca instalatiilor AA R.
:1.1. IlrdulIuil'(m clum~i
limpllhli

de auelan~a)'e

in practica de exploatare SL' tint' seanra de .faptul di uncle dispoxitive de actionarc necesita U11 timp de prelunglre a duratci comcnzii pilla la confirmarea executiei. Astfel, la efectuarca unci manevre dill elida de comanda a unui aparat de comutatic primarti (intrcruptcr, separator) avind dispozitiv de actionare (:11 <tel' COl11 prim at. personalul rnanevrant va montine nnpulsul de anclunsare pina 'dud Iampa de control din cheia de comandji va trece dill regim de pilpiiere, ill rcgirnul de ardere coutinuii .• prln care se confirmrl exccutia corectf a comenzii dorite. _,. Necesitatea preluugirii duratei irnpulsului de anclansare In. un iutreruptor actionat printr-o instalatie AAI~ est« urtotdeauna 0 mlisurrl de prevedere necesara, dar devine absolut obligatorie, daca dispozitivul de actionare al respectivului intrerupror este de tipul eu actionare prin aer duratei impulsului de comanda este nccesara 'pentru asigurarea corectei functionjiri a dispozitivulni de comanda al Intreruptornlui, tot u~:-l trcbtrie avut in vcdere limitarea duratei acestni impuls pentru a se cvita arderea bobinelor de comanda a dispozitivelor respective, Prin utilizarea prelungirii duratei impulsurilor de anelansarc devine absolut obligatorie prevederea In 'intreruptoarele 111 Ciluza a blocajului contra sariturilor (vezi 2.3.2) deoarcce in caz contrar existu pericolul unor eventuale auclansari repetate pe defect. Teate acestc considereute vor fi avute in vedere Ia conceperea schemei AAR asa cum va reiesi din exemplele prezentate in continuare.
t-

com prim at. ill aceeasl maSl1r~1ill care prelungirea

c.

752

49

3.1.1. la!lltalalU AAR pmvlbu(~ CQ aoeelllt'lU\1.1uncttolliirJi la d.eCIaD,area aUIUIlDtalril de baxi

durate in vcderea protejarii bobinelor de comanda in caz de refuz La intreruptorii actionati de instalatia de AAR. Dill schema de AAR prezentata resulta crt releele d111 ~i d121 actionate de blocul de dcmaraj al schemel AAR revin instantaneu in rnomentnl cind reapare tensiune pe sectia de bare controlata. Dacil dispozitivul de actlonare al lntreruptorului alimeutarii de rezerva este de tipul cu resoarte (de exemplu MR - 4) atunci reaparitia tensiunii pe sectia de bare este deflnitiva, Iutreruptorul ramlnlnd anclansat. In situatia In care dispozitivul de actionare al lntreruptorului necesitu. prelum ..rca duratei Impulsului de aui clansare (de exemplu, dispozitiv de tip DPE) atunci reaparitia pentru 0 fractiune de secunda a tensiunii pe sectia de bare controlata, anuleaza conditiile de demaraj ale Instalatiei AAR si releele d111 ~i d121 se dezexcita, nu Inainte ins~ ca releul d117 sa.se excite !,'i sa.-~ifacit autocontact prin coatactul sau 3 - 5. 111 continuare, prin revenirea releelor dl11 ~i d121 se dezexcitd releele de timp d201 (sau dupa caz (202). In accasta situatie deosebim doua cazuri : a) Lips« cfrc'uitelor de accelerate a /lmctionarii AA 1? (contactele at , respectiv a2 din circuitele 5', respectiv 7'). 10 acest caz releele intermcdiare pcntru comenzi d112, respectiv d122 se dezexcita ~i impulsul de anclansare se intrerupe. Deoarece dlspezltivul de actionare al iutreruptorulnl cuplei care necesita prelungirca duratei impulsului de anclansare primeste un impels de foarte scurtd durata, intreruptot'ul nu are conditii Srl clicheteze ~i ramtne deschis, 50

impulsurilor de comanda, cit si pentru limit area acestei

In economia generala a schemei de AAR, circuitele de accelerars a functionarii instalatiei AAR pot fi utilizate ~ pentru asigurarea prelungirii impulsurilor de comanda. In prlncipiu, dezideratul rnentionat se realizeaza prin separarea circuitelor de comanda de circuitele de demaraj din schema de AAR lii prin utilizarea releului intermediar cu temporizare la revenire atit pentru prelungirea duratei

. .,4tA.:,

p/IIM
.;t..J~SUl)r~Uv

..,

... .1-i ~ ~ ~ I3-Fi'13, ....

'?~~:!;".~~

10

""'.::a!~:2""""'~ [j. U.{::i

...

(~ _u.iJ'~ u -. .- ....
.

..

Fl· '"

'-I:t;

fS

....

." ...,.._:.l..~ :,.;._ ~

IA

~
.~

Y'>---;!.':';'q:----_..J .. ~

_ 'r

l~T . ~ .... ,..

51

Sectia de hart:' dn-nine ln contiuuarc Hhii tensiune ~i schema _~AR demareazii din nou, Datortta faptului ca releul d117 "S-a autoblocat, iar contactul sau 8 - 11 din eircuitul bobinei releului d100 g-a deschls, lnainte ca releclc pentru pauza -AAR (d201. d2(2) srl-~i inchidl't dill nou contactul temporl.zat, relcul d100 se dczexcitti si bloculul de comenzi al insra1atiei AAR i se intrcrupe tensiunca operativa (+). care treceu prin contactul 1 - 2 al releului dIOO. 1n acest fel

'fllllclionarea instalatiei AAH este ratata prin conceptia .schemei ~i U\1 ca urmare a unui element cu functionare
defectuoasa.

lata, cu toate d revenirea releelor de dcmaraj si R roleelor pentrn panza de AAR se produce.la fel ca 111 cazul punctului .a), datorita existontei circuitclor de aceelerare a functionari! .AAH. impulsul de accelerate nu se mai intrcrupe. Intr-arlevar, presupunlnd dl scotia tic hare l·amaS;t Uu'u' tensi IInc cste sectla A. rezult5.di lnaintea impnlsului de nnclansnre s-a verificat pozitia"deschis" u lntrernptorului transforma.torului 1 T. In aoeasta situatlc contactul no rm al inchisal din -circuitul ;j' va mentine releul d112 excitat ~idupa deschiderea contactului J201, ceea co va prclungi impulsul de anclansare al intrcruptorului de curta pe duratu tcrnporiztirii .Ia revenire a releului dIOO. Schema din fif:,'\1ra3.t asigura ~i eel de al dollea dezi,oierat :;;i anume lirnitarea duratci lmpulsului de anclansare .in situatia In care se luregistroaza un refuz efcctiv du anclan.sare din partea intreruplorului pe alimentarea de rezervti. Intr-adevar, datorita (:kclall~arii lntreruptorului allmeutari! de baZlt (contactele a! sau a2 din circuitul 1) are loe dcz.excitarea releului d100 care prin eontactul san 1 - :2 limiteaza orice impuls de coruanda la durata temporizarii sale la revenire. Dacti existti dubil priviud buna functionare <l intreruptoarelor pI.! alimcntarilc de Lazrl in sonsul prohahilitiitii -de Inregistrare a unui ret'll1. de dcclansarc, utunci milsura poate fi extinsa la limitarca tuturor impulsurilor de comanda provenind din schema AAR. Pentru accasta este suficient .52

b) Ex.istenla C-'ircuite/or de «ccelerare ~tj'll1lC#oniil'ii A A R. In acest caz Ia l'eaparitia tensiunii pe scetla de bare centro-

sa renuntarn la contactul iJ'f din circuitul 8. III aceasta situatie relent d117 se va excita In orice functionare a instalatiei AAR, Indiforeut de modul de actionare al tlltreruptorului, ceca ce YC\ determina prin releul dIDO Iimitarea III tjm p a tuturor -impulsurilor de comanda proveulnd din schema de AALL
::.1.2. Iltihd~lll .\ \11.1i1.r~IIIlUhr!ATB. fUllrjhnlrU 1 .UDlellllrit de 1m2' III 1l~lllI\l r~aru

AAR se reallzeazii prin lnlocuirea coutactelor normal luchise ale lntreruptoarelor al , a2 (Y~;I,i fig. 3,1) ell contactcle de autoretincre ale releelor iuterm.idiare de cornanda. Dupa cum reiese dill figura 3.2 in momentul functionirii instalatiel AA R, releele de! comanda d112, respectiv 4122 l~i realizeazd prln contactul normal deschis 3-/; autoretinerea, tnacL'St Iel 'impulsurlle de cornanda vor dura pina In reveuirea releului liIO!). Releul dlOO se dezexcitii datorita deschiderii contaclulul 11-8 al roleului rf.117, releu care se excitri prin contactcle 11 -1!/ ale releelor de comauda (l112 ~i d122. Intreruperea impulsurilor de comauda are Joe iudiferent de raspunsul intreruptoarclor comundate. Se ellmiua astfel poslbilitatea deteriornrii bobinelor de comanda ale intreruptoarelor la impuls de hlllgu. duratn, • ,:1.2. DlslKJzitive do :.t('liulltm'J
{11Imotof .• ,l.w.trie

ta~id AAR la declansarea allrnentarii de baza, prelungirea duratei lmpulsurilor \1:.: coruanda in cadrul schemei de

lu lipsa circultelor de accelerate

a functionarii

insta-

In instulatiile AA R care cornanda Intreruptoare prevazutc ell dispositive du actiouare prin motor electric, trebuie s~ se tiM. seamli de particularitati!« constructive ale acestor dispositive de actiouare, In figura 3,3 esto pl'1::"~ntI1ta. p..ntru exempllficare s schema electrica a tlb;POZlti VLl1111 de actiouare al unui latreruptor tip usa L. 53

<i

~~ ~ ~

~-~e!:::-----~

. .. ... ::~.D'"~~ . ~----_.~ "

'R g
1.l. '/$a

..

" ~. ,'0 -.;

.t:
0 ,...

..:J

I!I"O

,..----.

.. .~
'.5,01

.. '"

a:; ~
-e

.~

~ ,,s

!l ::I
'0 :I iii
otII

B.

.., ~ "

EI e

~
t-----~ ......... I=J< ~ '" IJ
"I :::

1
...... ~1.ct
0.

""'l~.::t~~

]
'Ej

Ill.

.~

Fl ~

1;;

",,,,.Iti -!lil
....

" e ...
·00 §
"0

:;

"" r"; .!f ...

54

? I
,

..

?
1

\'

_::b,...s--

-ffi--»-. ---oT
02
03
0

~~

........

~-I----I2'~--}

~---4--_'.»-------O~
~~--)

PF1

.... OE
"

J/.

·.i'·'~· , _.

.,, I
•I
\

1 I 1. tI 6, 6 •
automat USO[. de actionn.r.I."; Cl.'t' - COIlrn.ct cJeo,;t:t"(llUll.gllct: Dl~ - lIcclt\U-

f .1

'fIiltoanl eIectromagnetico: DT - deciansatoare t:!rmic.;e: contact de se-mnaJi'l&re ••de!ichiil prln decla.u~tparc"; PP-I - pri7... til fi~~ pcrrtn~ \ •.u.m.te1e moterului deacponaro: PI" -2priZ1 ~i fi~ peutru circuitele COIlt.1\ctclor de lIo$1llo.liza.re lIo\ixllia re,

DD - bobb1l1. de decla.n~re; M - QtOtQI' 'fiDaldc cursll'& motorului deactionarc ; E -

Fig. 3.3. Intreruptor

"c"hNna

cloctr ica :

um -

55

Particnlaritatea functionalii de care trebuie tinut seamn la rcalizarca unci instalatii AAR ell CSOL este faptul ell. intreruptorul are doua categorii de contacte de semnalizare auxiliare, Prima categoric de contacte de semnaIizare uuxiliarc () rcprczinta contactele 1-16 care urmaresc pozitia contactelor prim an' ale intreruptorului, modificindu-s! pozitia In Innctie de starea "inchis" sau .,deschis" a intrcru ptornlui. A dona categoric de contacte 0 reprezinta contactul CF. can' e::;tt~antrenat de motorasul de actionare al intreruptorului. Ca principia de functionare, prin misearea de rotatie a motorului se realizeaza cicluri succesive de inchidcrideschideri ale intreruptorului. Pentru realizarea unci singun' actionari (tnchidere sau deschldere) miscarea de rotati<~ a motorului trebuie fragmentata, rolul illtrCl'urerii alimenttirii motorului reveniud contactului de 'tina de curs:lCF". Astfel dupa 0 opcratie de inchidere contactul final dc cursa CF" pregatcste circuitele electrice pentru operatia Iogicn urmatoare, deschiderea, dar Ia momentul dud acest lucru va deveni nccesar, Asa cum rciesc <lin figura 3.3, dacii declansarea intreruptorului sc produce pc alta calc declt prin actionarea motorului electric (de exemplu, prin bobina de declansare DD), atunci contactul eF. nu mai modifica pozitia, iar circuitul de comanda ramine in continuare pregatit pentru operatia de declansare, Este evident dt in aceste conditii, o comanda de anclansare electrica a intreruptorului nu va fi posiblla. Pcntru a asigura couditii de anclansare electrica a intremptorului dupa declansarea prin bobina de declansarc, trebuie ca inainte de comanda propriu-zisa de anclan~areSrl sc dea 0 comandii de declansare prin motoras. In acest fel SG actioneaza contactul auxiliar de final de cursu CF. care i~i va schimba pozitia si va pregati circuitul pentru eomanda de auclansare. Acensta operatic pe care un manevrant 0 face !axa. probleme trebuie realizata automat de catre instalatia AAR. In acest scop, in figura 3.-1 s-a figurat cu lillie punctata un circuit care conecteaza in paralel cu contactul normal deschis 3-5 al releului 1<1 contactul D de semnalizare auxiliar 5-(5 normal Inchis al intreruptorului,

56

~.'>f"t

n·

"lAg
Ifl "I
14 U.

;ti{_

..!...

BD

...t.

/Ii

Fig. .3.~. Se~ern1l. elecl:ri~i!. de comfLll!1lL a. tntreeuptorului

9
Instalatiile Necesitatea

!,:fL

·'1~ ." !
tiu l1S0L.

I~

-Bt:

---

Indiferent de modalitatea dcdeclansare a intreruptorulni, acest contact va cxcita reloul R.ID l1i in acest Iel motorasul va actiona pina Ia comutarea contactului de final de cursa CFc pregatind circuital de comanda pentru viitoarea anclansare a tutreruptorului. 3.3. ])ispo1.itive dt~ t'tt!ponurt,
de AAR care
Cll

$01",ooi4
tntreruptoarele

prevazute cu dispozitivc de actiouare cu solenoid trebuie ~a tina sea-rna de urmatoarele dona condijli de siguranta in functlonare : sare ; - Stabilitatea termlca Ioarte redusa a bobiuei de auolausare
prelunglrli dnratei Tmpulsnlul de an clan-

comandf

(seleuoidulul). Pentru exemplifleare, in figura 3.5 se prezinta. schema electrica a unui intreruptor de tip ~bsaf 2000 de fabrica~ie

AEG. Dupa cum reiese din schema de comanda a intreruptornlui, ill momentul actloudrll butonului de anclansare 51

.,.;"'1

-, ....

I L-

58

are loc excitarea releului d2 care se automeutiue prin eontactul san proprlu 13-14. Prin seria de contacte ale releului d2 (1-2, 3-4, 5-6) se alimenteaza redresorul bialternanta si bobina de anelansare a1. Intreruptorul primind impuls de anclansare, solenoidal at actioneaza ausarnblul contactelor primare ~i contactele auxiliare de semnallzare, inclusiv contactul al-a2. In momentul cind acest contact se Inchlde, se excitll releul d1 Catoe Ia rlndul san se automentine prin contactul propriu 5-0. Releul d1

intrerupe prin contactul

Sall

tarea releului d2. Din acest moment se deschide seria de contacte d2 care alimenta redresorul ~i solenoidula1 si contactul d2 (13-14) de au toretinere, Timpii de actionare ai releelor dt , d2 trebuie sa asigure clichetarea signra a intreruptorului in pozitia "anclan!lat". Acjlonarea sigura a intreruptorului este legata de folosirea uuicului contact auxiliar (a1-a2) a carui clnematica este asigurata de COIlstructor, astfel ca sa se Inchida in corelare cu timpii de actionare ai releelor d1. d2. Suma timpllor astfel realizati permite clichetarea sigura a tntreruptorului. In acest fel se asigura ambele condltii mentionate mai sus, adica prelungirea duratei impulsului de anclansare ~i totodata Iimitarea acestuia In ideea pastrlirii stabilit~ttii termice a bobinei de anclansare (solenoidul). . Se atrage in mod special atentia ca, alegerea pentru circuitul ccmenzii de actiouare a unui alt contact auxiliar decit eel anume destinat de constructor, va ave a ea urmare actionarea nesigura a intreruptorului 9i In ausarnblu instaIajla AAR va avea 0 fiabilitate redusa,

normal lnchis 11-12

alimen-

59

4. Dispozit.ive de .\AR pentru iDstalalii de jou-sa tenslune (0,4 kV)

In practica de exploatare slut foarte Irecventc cazurile cind consumatori deosebit de importanti sint alimentat] Ia joas5. tensiune, deoarece putorile absorbite de acesti consumatori ~i tensiunea receptoarelor lor deterrnina en tensiunc economica de consum tensiunea de O,"i kV. In aceasta categoric de consumatori se situeaza cel mai adesca tocmai acci consumatori care reclama un Inalt grad de sigurantt, in functionare sub aspectul continuitatii, ca de exemplu : spitale, obiective guvernamentale, ~rt1i de spectacole, precum ~i 0 parte din serviciile interne din centralcle ~i statiilc clectricc, Prin puterile relativ red usc solicitatc (de hi citeva zed, In citeva sutc de kilowati) multi din acesti consumatori pot f preluati, in caz de a varii grave, pe grupuri electrogeue proprii care sint prevazute cu porniri automate ~i sint capabile sit intre in p1ill1tsarcina dupn numai 7-8 secundc de la disparitia tensiunii pe harele de 0,4 kV ale consumatorului. ImbunaUi1irea continua a performantelor accstor grupuri electrogene de interventie a pus in tot ruai mare masura problema oportunitatii includerii in cadrul dispozitivelor de AAR en sursa de rezerva ~j a grupurilor de interventie, Implicatiilc care decurg din aceasta nona conceptie vor fi analizate pe larg la momen-

tul potrivit.

Printre principalele avantaje pc care le prezinta instalatiile AAR de joasa tensiuno se mentioneaza urmatoarele : - masura tensiunii pe bare se face direct fad transfermatoare de tensiune : sursa de tensiune operativa este in mod curent tensiunea barei de rezerva.

60

1:11edt' ce urmeaziise vor prezenta citeva dill cazurile cole mai reprezentativc de utilizare II instalatiilor AAR de0,4 kV.

4·.1. InstulDJii d.. AAU ~ntrD

I'lEIr\IJeii

int.erne de 0,4 kV

statiile ;;i centralele electrice slut concepute in functie de schema de alimentare a receptoarelor !li anume : - tablouri de distributie 0,-4 kV cu barli uni.d\ (eventual eu posibilitatea de separare in lung prinintermediul unui separator) avlnd doua surse de aliment are, una in fnnctiune ~i cealalt a in rezervd calda ; - tablouri de distrihutie 0,4 kV cu dOlla sectii de bare previlzute en cuplii longitudinala. Fiecare din cele doua sisn-me d(' 'bare este alimentat dintr-o sursll independentri,
4.1. t. I n",'"ll1fll' AAlI fll' Ilnrse iIIe nUm",IIAi'8 In Inl tablau efl' dhltrtbnlll! Ill' kV .. ~1"\1tcTl 111tflFPl'

Instulatiile AAR pentru servicii interne de 0..1 kV din

fl."

til Iigura -l.1 ~c prczinHi schema unci instalatii de AAR pentru un panou de servicii interne 0,4 leV en bara unica. Surselc dt! alimentarc ale panoului de servicii interne sint constituindin doua transformatoare MT/O,"1 kV dintre can.' n11111 cste in sarcina. iar CCUi1~l1tn rezerva calda. i Schema instalatioi AAR ia in consideratie posibilitatea en oricare dill cele dona transformatoare sa poata fi 1n sarcina sau in rezervjl calda, 1n acest seop instalatia AA R este prevazuUi. ell cheia de regim MOl Cit trei pozitil : I - AAI~ in functiune : TRAFO 2 preia TRAl'O t (poziti:L 1); 2 - J\AR in functiune : TRAFO 1 preia TRAFO 2
:\ - AAR anulut (pozitia 0). T(,l1Si1.1114!l-L operativri a instalatiei AAR este tensiunea alter nuriv a si se a5igura din snrsa de rezerva, constituind

(pozi ti;1. 2) :

61

"

~--------------_.-----.-----.---------.---------.~~--~~----~~----~----~----._-

d2f)J

TI

•,

~t~l~
;r
,01

5lt

61> SIr

7 J

II

10

11

9/3 12

~qn ts
.

2 ~~ 026 11 12 15 ~
•

,
62

..

ts
10
]4

~
P. J9

.101

es»

all/

dfrl

d/16

d1l1l

01119

.JQ3

eJ04.

"

,~

Conloctut t-_p..,c_._;'!""'.,.--i D 2

A-a
C-D
E-F G -H

•
s
's

•
•

ss.

'2
~ct.13

13 15 17b

'"

75 ISIJ

IS/)

I
dm
11121

rI1T7

i~ + r1 i f~
16
0'6l> 11 '!7b 17c

r1
i~

iD

19

so

It(

+!9

,.

+!!

...L ,

41120

d12J

panou de se.-;idi intoTnI) 0,-1 I,V

1;:11,;istel11

de ba te unic,

63

1n acest fel modalitatea de verificare a prezentei tensiunil pe rezerva, Astfel, bareta RO primestc tensiune ell prioritate din bareta R2 (trafo 2) prin [ocul de contacts ale releelor d118, £lfl f) care supravegheaxa tensinnea baretelor fa ~j R2. La disparitia teusinnii pe bareta R2 se va Include contactul normal inchis 11-.,2 al releului dt19, astfel dl bareta RO va fi alimentata din bareta Rt (trafo 1). Buclarea baretelor N1 ~i R2 este eliminata ca posibilitate practidt prin 111sericrca contactelor normal lnchlso .;;i normal deschlse ale releului Ilff9. particularitate a schemei prezentate estc modul de sesizare a Iipsei tensiunii care este reallzata prin douii grupe de cite dolta relee de minima teusinne (e30t-e302) care controleaza tensiunea celor dotta surse de alimentare inaintea intreruntoarelor automate a1 ~i a2. Acest mod de racordare preeinta urmatoarele pad icnlarita]] : instalatia AAR seslzeazil exact sursa de alimentare pe care a disparut teusiunea si actioneaza in sensul respectiv : releele de minima tensiune nu i!jli rev in in rnomentul conectarii sursei de rezerva, astfel ca nu exista pericolul revenirii iustalatiei AAR inainte de iuchtderea sigur~ a intreruptorului de rezerva, cu alte cuvinte nu sint necesare masuri de prelungirea impulsului de, auclansare ; instalatia AAR nn poate fuuctiona iara circuite de accolorarc, deoarece in caz contrar, In dcclansarea intempestiva a intrertlp,tomlui automat, releele nu seSi1.e~l~a 1iPS<l tensiunii pe bara de COllSlIDl. OaIta partlcularitate a scheme! prezentate 0 reprczintd bloc area functiondrii instalatiei AAH. in cazul aetionaril protectiei Intreruptoarelor automate. Acest lucru Sc realizeaza priu releele d110, dt17 excitatc de coutactelc CSD ale protectiilor iutrcruptoarelcr automate. Aceste relee stnt previizute cu automeutiaere, iar contactele lor normal tnc11ise sint lnscriatc in circuitul de anclansare al fiecarui intreruptor automat.

64

Instalatia AAR este prevazutti cu urmatoarele semnaliztiri : semnalizare "AAR in functiune" realizata prin releul d121 care verifica configuratia primara inaintea !unctio~arii AA~ ¥i laI?pa de semnalizare 1L. Dupa functionarea instalatiei AAR. Iaprna 1 L se stinge, en urrnare a deschiderii contactului 11-12 al releului ,t120; semualizare "Fullctionat AAR" realizata prin releul dt20 care verifica Inchideren lntreruptorului de rezerva sl lampa 21-; semnalizarea blocarii AAR estc realizata prlu stingerca H'lmpii 1L de "AAR III functlune" fara aprinderea corespunaatoare a lrunpii 2L de ..Functionat AAR".
-1.1.2. InsCulll{lf. t\i\U I'" l'lIlllli III IIh tahlult ill! servlell Interne a., dls'"Ullllle 0.-1 kV

In figura 4.2 se prczinUt schema unci instalatii de A.AR pentru un panou de servicii interne (),4 kVell doua sectii de hare lli cupla. Sursele de aliment are ale panoului de servicii interne sint constituite din doua transforrnatoare ~1:T/OJ4 kYo alimentind fiecare cite una din cele dOUrL sectii de bare. Cele doua sectii de bare S(~. rezerveaza reciproc prin interrnediul cuplei longttudinale. ' Tcnsiunea operatlva folosita III schema de AAR este de doua {dud: tensiUllcopcrativtL de curent continuu utilizata pentru alimentarea releelor de timp ~i intermediare din schema (blocuL logic); tensiunc operativa alternativd utllizatti In ali mentarea dispozitivelor de actionare ale ihtrerllptoarelor (blocul de comanda). Tensiunea operativa alternativa se asigura din sursa care constituie la un moment dat rezerva. Astfel, bareta RO prirnesteln regim normal teusiune din bareta R2(trafo 2) prin [ocul de coutacte ale releelor d114 ~i d124 care supravegheaza tensiunea baretelor R1 sl R2. La dlsparitia tensis --:.1'5~ 65

dJO()

"

crlj
a2 De dl1S

13

,
to

~301 dill 14 5 13 II ~
II,

an
,

:I

ou
77

til"

f1

II
'Be
2 3

~~"lt"li' t
Sb 7 II

II

/I 13 17

10

II

~@

·7

ID.

'i

111

r301 rI0Z

i
<1113

l "

21
25 II

15 79
23 dill,

dOO

ttlII

d201 . ttlI2

<113r

Fig. 1.2. Schema unci. instnlatil

AAR pcntru un pano\1 de servicit

66

----------~--~_+--~_,----_1~--~~------_+--,_--~BC
----._-4--~_4~~~~~----+_----+_------_t--t_-RZ

-----------+--~--~_+--+_----_r----_t--------_t--t_--R~

10 dl11 dl2J 7

11

I~ ~t,

lOb

': t~ I
13

voi

.J':

IS

16

71

14

19

lab

d 124 .]{)J dT21 d202 dIU dO~

dlZ~

11115

interne

0,4 kY cu doua sistema de bare ~i cupta longitudlnala.

67

unii p~ bareta HZ se va Inchidc contnctul normal inchis 11-12 al releului d114, astfel ell bareta RO va fi alimentata

este exclusa prin lnserierea pc legatura dintre celt, dou a barete a dona contacte ale relcului ~f.124, unul normal inchis ~i altul normal' dcschis, Verificarea prezentci tensiunii se face prin jocul contactelor releelor d171 ~i d1T2 dill circuitul 4, respoctiv 14, care se excita Ia disparitia tensiunii pe sistemul de bare 1. respectiv 2. Dernarajul.releului de timp d201 este conditionat de contactul normal deschis 3-5. al releului d711 ~i de un contact normal Tnchis 11-8 al releului d121, respectiv de disparitia tcnsiunii pe sectia de bare 1 si prezenja tcnsiunii pe scctiu d<, bare 2. Vcrificarca conditiilor de configuratie se face in cudrul circuitului 2 prin releul intcrmediar dl00 ell temporizare Ia revenirc, Rcleul d100 asigura limitarea duratei impulsurilor de cornandji, dcoarcce in cazul actionarii releelor de executie d112 ~i cl122 are lac excitarea releului ,1.115 din circuitul 18 care i:;-i face autocontact, iar prin contactul :;;an normal int:his 7-10 intrcrupe circuitul hobinei relcului d100. Prill contactul .)-4 al n-leului dl00 sc intrcrupe tensiuuea operative Ia releele de executie ale instalatiei AAR. Anclansarca i~trcruptorultli cuplei se face conditionat de : verificarea po~itiei "dcdall~at" a inb"eruptol"ului trafo aferent sectiei de ramlJ${l tensiune : verificarea pozitici "anc1al1~at" a Intreruptorului trufo aferent sectiei de bare care constituie rezerva :

acum din bareta Rt (trafo 1). Buclarea baretelor Rt , R2

bare

mru.

nefunctionarea protectiei introruptorului trafo. Functionarca protectiei Ia intreruptoarele trato ,1. trafo 2 conduce Ia cxcitarea releelor intermediare d113 respectiv tl12.1 care se autoretin, lar prin contactele lor
normal inchise 3-4 inseriale

sare a1 intreruptorului

de cupla.

lntrcrup

circuitul

de auclan-

Semnalizarea "AA,R in frmctiunc" se face prim lam pa 1L ~i cste conditionata de excitarea releului dl 00 care verifica conditiile de configuratic. Daca un intreruptol' de trafo declanseazf prin prorectie, Iampa 1L se snnge datorita inserierii In circuitul lampii a contactelor normal Inchise ale releelor df1" ~i d12J.

2L care se aprindc

functiondri! AA 1\ SCI face prin Iampa hI. excitarea relcului t"1,.-ttj conditionat ~i de llOzitia .;anclari~~i" a lntrel'upforuBli\ de cupla.
,{

Semnalizarea

i
I ,"

JnS1,aI8JU:_<\An' JI~lltnl tab'lo\lt:J de {IjJi.rihu~ie de 0,4 li\ de la eonsumaterl

j

Lnstalatiile AAR pentru tablourile de distributie de 0,4 kV de 1... consumatori sint concepute functie de schema de alim en tan' a tabloului de .distribujie anume : - Tablouri de distributie ,0,,4 kVell h,U-rl uuica (eventual ell posibilitatea de separare in lung prin inh~l:mc.diu1 unui 'separator) avind dona san trei surse ell" ali11lentn!le. dintre can' una in fuuetiunesi alta ill rezcrva c~'llda(cca r:(~',,* treia in rezerva rece, ca deexcmplu un brup dl'ct:rogen): - Tablouri de distributie 0,4 kV ell ~lol1r, ~h~tii de bart' prevazutt;; en cupla _Iongitlldinala. Fil'cal'(~ ,din cele doui':, sectii de bare es!~ ~lj~nentatr.. dintr-o SlIr::';l 'jpt1t'pendcnta, 91 se rezerveaza recrproc pnn ·AA R pe (:upla. De asemenea ambele sectii de hal-e ().-i kV pot {j preluate prin AAR pe un grup electrogcn nflat in rezervli rece. r~nsl1mnl poate fi preluat de grupul electrogeu integral sau .partial. In cea de a doua altl'mativ[ se impune sf'parardu hnreG111niconsum pe categorii de consunmtori vital] ~i' CQtp;Umatori sacrificabili. La functionarr-n AA H P" grupul' de rezerva, consumatorii sacrificabili sint rlecouect ati, .ceca ce Impune gruparea lor spre una din extre .. itatile seetiilor m de bare !;li montarea a cite unui automat gl.'fieJ'Hlde se;paratie. .\

*i

',I

4,2.1.

hI$(IlI'l,{1I )\AR JT~ ~,1IU'Sf!' ell! allmrnlan- 'a 1111fub!and. d!sulbulle'de 0•.( ltV de 1~IlITMnn'nWl' ,

Pentru exemplificare s-a ales cazu] unui tablou de distributie 0,4 kV de consnmator, ell bara unid'i. ~j avind ca snrse doua transformatoare MTjO,-J T{V care pot Ii pe rind in sarcina sau in rezerva 111 functie de confignratia nJeasa.

69

J(

W·
R"S3, r3,fI

;~. ---~r_----------------------+--~'--~--~-+--------------------~+--~--~--~~~~~--~~------~~
til

AAR

d.'"
Fig. -t.3. Schema. unci instalatil AAR pentru un tablou de

70

Rtgimur;l~
ch~ii AAR (biOI/

I4Q15 6Q1 ZQ~ ~?, mQ"

I~

Nr. eonloele/or rRAFO I IN FUNCI fflloFO 2 IN REZ. TRAF021N

rTiAFO , iN REZ.
AAf? ANULAT

FUNCT.

POI.

S?-----pt

9~'2

1-1 1-~ 5-6

7-~ X

9-10 11"'2 T3-14 15·16

If

--

~~ ~" ",. ,,-~ X

I(

I(

I(

--

71

In acest scop instalatia AAH a lost eonceputs cu 0 cheie de rcgimcar.:.' ill afara p07itid "AAR anulat " mai permite la dodnta., alegerea uncia din cele dona variaute : ; - ~.AAR In Iunctinne" cu Tl in sarcina ~i 1'2 in rezerva" (1"1- 1''J) : ;' - nAAR in functiune eu T2 in sarcina :?i 1'1 ill rezctva" (1"2 - 1'1). Asa cum reiese din figura 'i.3 in schema ins talatiei AAR ~e utilizeazrt ..doua feluri de tensiuni operative: tensiune operativa de curent eontinuu utilizata pentru alirucntarea releelor de tirnp, intermediare etc. (blocul logic); tcnsiune operativa altemativa utilizata. pentru comanda dispositivclor d'.:l.actlonare ale ~atreruptoarelor (blocul de cornanda}. Datol"ita existentel cheli de regim Motet! trei por.iPL nu mill este necesara rcalizarea unei barete de (ensiune alternativa proprie lnstalatlel AAH, ci _este posibil C<I priu folosirea judidoasa acontactelor cheii AAR sa se preia Intotdeauna tensiunea alternativa a sursei care const ituie in configuratia a:t.easil sursa de rezervii. Aceasta tcnshtne estc sl1pl:i.\~o~lJeaUi.prin releele de. prezenta tenslunii din schema AAR. astfel ca uu estc posihH un dernaraj al iustala~id AAR irlrrv existcnta tensiunii operative alternative . . Pl~~HlpUnen1 cas-aales couliguratia cu tr~nsf~.~matorut 1 ifl ~arcina!ji transformatorul ,Z in rezerva. L~ disparitia tensiuniipe barele tabloulnlde distrlbutie, releele de tensiune miuinla..tl:J01, e.J02 l~i vor lnchide contactele, Pentru verificarea presentei tenslunil pe .rezervR. (R2, 1'2), alreleului maximal de tcnslune e304 alimentat ell tensiunnile R2- 1'2. Daca releul eSo.t cste excitat, atunci releul de timp d201 va demara si dupa scurgerea pauzei de AAR va comunda excitarea releulul lntortnediar elf 01. Relcul ill tcrmcdiar 111 01 comanda declansarea selectiva prin contactul 1J-14 at cheii AAR a intreruptorulul a1. Veritidud declausarea ccrecta a Intreruprorului a1~ contactul 2-4 al releului interrnedlar dlOI permite excitarea releului til din dispozitivul de actionar e al intrerup-

prirr ccntacteleeheti de AAR 7-8se alegecontactulj 3-14

"2

torului a2. La rindul sau releul ti2 alimenteaza !.cu tensiune operativa altcrnativa puntea redresoare dubla altemanta COl}"!! fumizeazii tensiunea pentru solenoidul bobinei de anclan~are a intrerupterului a'l. 1n momcntul inchiderii contactului de semnalizare auxiliar t12 are loc excitarca relcului dl care Intrcrupe circuitul bobinei releului ti2. Asa cum s-a aratat mai sus (vezi § 3.4) contactul 612 este un contact special care se inchide numaixlupa clicln-tarea 11lCCal11c5. sig:ura aIntreruptorului ~i arc. rolul de a olimina suprasolimstalatiei AAR ate Inc in mud sim ilar sl pentru couflguratin en transfonuatoru12 in sarcina ~itransformatorul 7 inrezervll, Semnalizarea "AAH In Iunctiune" cste realiza.til: optic prin aprindcrea lampi] l L de In panoul AAR Semnalizarea functionarii instalatici AAH sc rcalizeaZ:L prin clapctele se ~(!111 nalizare lt411. h.112 lt41:J~ 11,41-1 ~i M15 de In panoulAa R. Mai sint de semnalat urrnntoarelc olemente referitoare Ia coneeptia schemei AAR prexentata mai sus: - Schema 11\1 estc prcviizutjl eu circuite de a.cccl~· rare dar, dacfi specificnl consumatorului. permite, de licit fi incluse ell usurintapriu introducerea 111 paralel eu COIltactul 1.1-74 al relcului d2Ul a cite unui contact normal [nchis de In Intrcruptoarelc al ~i a2: - Schemu nu este prevawti1. ell prelungirea iuipulsului de anclansare, care, dad:l se titlf' seama de particularitrl\·ile de funetienare ale dispozitivelor de acJiol)tU'u. ale Intreruptoarclor expuse mai S~lS, cste HLrl:i utilitatc : • . - Schema este prevazuta cu 1Jlocaj In cazul declan§arli In scurtcircuit a. lntreruptoarelor at, 112. Astfel, prsn contactele de semnalizare a declansaril CSD, se excita. releul d102 care lsi face automentinerea ~i prin contactul sau normal inchis' 2 - J' intrerupe circnitul de demaraj al releului de timp (1201.
J

citarca termica a solenoldului deunclansare,

Functionarea

4.2.2. Jnsl~lRII .. ,\AIt 1"'lIltll rrn 'lIblllll de dlslrlhtllll' IoV de C~IlIl~lInllIlClI' eu d'IlIl', <;1'('lil deolt;lrl' '11 cll1l'lli lun"ltDlllnnJA

(I~"

In .figurn -4.-i Sf' preainta schema unci instulatii de,AAR pentru un tablou de distributie de 0,-4 kVell doua. sectii de bare ~i cupla longill1dinalfi. Sursele de nlimentare ale

73

alt dl
I(

,.,
'12 Pi

dlO2 2 :J

ISDI

I8D

(80/

¥Q)~
~~

'.30' _"'J
,~

,,101

41'J2

"

*0
5

sa

tI.@

!{~®
tim

, , ,,,.

tlMJ

Fig. 'l.'t. Schema unei instala.tii AAH pen.tru un tablou de distril.HlPo

b601

II] ~3
I

;Poz. dlel~

..oAR m

r,,"ctrllll"
S" Sf
cnc(

,,,,,10

Probtl

A.ARo",,/qt Pr(l~.sI
~upla

t
t
_It

........ , , ....... ~'" ..... ,.,' "·01 'J, ,:,

I

~X

~1'

......
,

t1C
9~
I,

16. ~~9 ;.!.!!, ~~ 2 ;::~Dt . ,, I t" I Oo"E! 1:::C!!' I!I.~ !ill!! _II!

n~

~O<'J ~~ J~ I~ 1~11I1 l;t . ~16

1::1:1
",

11Q

11 "0

12

X'.
It

II

X
It It
It
)(

It
X It X

)I

It

X
It

It·

,,,,ct.

fl

)(

II

11

II
II,

~5

Ie

®
@

'dID3

d1Ol..

.101$

ill06

rllf11

d/08

de 0,-1lIV de cosuumator ell dod

sec1ii de barn ~i Ctlplil longitndina.Ui..

15

tabloului de distributie sint constituite din doua transfermatoare MT/O,i kV, alimcntind fiecare cite una din cele ~louasectii de bare. Cele doua sectii de bare se rezerveaza reciproc prin intermediul cuplei longitudinale. Fata de alte iustalatii de AAR pe cupla longitudinala prezentate anterior, schema din Iigura 4A prezlnta citeva particularitati ~i auume : , - posibllitatea efectuaril de mancvre pentru sehimbarea schemei de alimentare la tabloul de distributie prin automatica de AAR. Se elimina astfel necesitatea efectuarii manuale a modificiirilor de configuratie cvitind totO{IHtr.. greselile de mancvra ~i mlosoriud La maxim timpul de intrerupere ; - Revenirea automata la confignratia ell dona sectii de bare ~i eupla Iongitudinaladcschisasi AAR in functinne, en conditia existentei tensiunii pe amhele alimeutari, Acest mod de actionare prezinta avantaje in rood special pentru instalatiilc fara personal permanent, Se consider a eli iustalatia de AAR este In Iunctiune, La disparitia tensiunii pe sistemul de bare I (II) se dezexcltd releele de teusiune minima e.101, 6.102 (respectiv c303. e.JM) care prin seria autocontactelor normal luchlse 12-13 din circuit III 3 (respectiv 4) excita rcleul intermcdiar «101 (respectiv dl02). In continuare, verificarea prczentei tensiunii pc sis-temul de hare J[ (f) se realizenza at it prin utilizarea ca tensiune :a teusiunii R2 (respectiv RI) de pe sistemul de bare II (TCSPI!Ctiv 1) cit ~i prin Insericrea contactului normal deschis al relcului tlto1 (respectiv d102) en contactul normal lnchis alreleului dl02 (respectiv d101). De mentionat dl aceasta dublare a verlficarii prezeutei teusiu nii a rezultat mai mult dill necesitatea di. circuitele ,') ~i Sa sit nu bucleze accidental baretele 1<.1 17i R'2. Releul de timp d 201 astfel excitat asigura pauza de AAR si prin eontactul sau 3-4 (respectiv ,1)-0) comandn declansarea tntreruptorulul a1 (respectiv a2). Anclansarea Intreruptorulni cuplel longltudinale a3 se face ell tensiunca operativa aleasa prin jocul contactelor relcelor dl O]', d102 din circuitul ttt« si 10 ~i cste conditiouata de declansarea tntrcmptorutul at (respectiv tr.2).
7(S

Releul dlfJ3 asigl'ldi. prin contactelc sale 1-2, 3-4, ;i-6 alimentarea puntiixle redresare duLl5. alternanta la care este racordata hobina de: anclansarc a. intreruptorului cut-lei Iongitudiuale. - Pentru ase evita anclansarea pc detect dupii declnnsarea prin protectie a unei alimentari, s-an introdus releele d7M, dl0l, dl0S care se excitK de la contactul protectiei la scurtcircuit a intreruptorului at, respectiv a2 ~i fl3 ~i care se autorctin. Debloearea se face din butoartele 11111, l1n.2 ~i 11n3. Sc reali~eaza astfel urmatoarele conditionari: Ill! cstc posihilrl dacA sint excitate rcleclc d lOb', tl /07 (contactrle 9-JO din circuitul 10), adid'l dacii au Iunctionat prot cctiilc Ia scurtcircuit ale 'intrcruptonrelcr at ~i a2; • Anclansarea intrcruptorului al nu este pO:"ibiHi dac.i sin. excitate releelc dlOti si dl08 (contactclo normal inchise 9-10, rr-spectiv /1-12 din dl'cuitnlI2),adicii dad all Iunctionat protcctiile de scurtcircuit all' intreruptoarelor a1 ~iaJ; • Anclansarua iutremptorulul a2 Uti este posibila dud slut cxcitatc releele dWb' ~i dlOS (contuctclc normal incbise 1f -12 din circuitul 1.1), adlca dacii all functionat protcctiile 13 srurtcircuit ' ale intreruptoarelor ,,2 ~j 11.1.: Dupii cum reiese (lin examlnarca schomei de AAl~ din Figura 4.4, vcrifican-a Iipsel tensiunii nil so face pc sectiile de hare ci lnaintea intreruptoarelor ttl. respectiv «2. . Aceasttt situatic a deterrninat accoptareu functiouarii accelerate a Iustalatiei AA R Ia rleclansareu intrernptoarelor «1, a2 Cll adaptareu masnrilor mentionate mal sus privind blocarca la scurtcircuit , tn caz coutrar, la declansarea manuala no unuia din intreruptoarele a1 sau ,,2, sau la declansarea iutem pestlva a acestora, instalatia AAR nu ar avea conditil de dcmaraj, lipsa de tensiune pc sectia de bara neputlnd fi sesizatd, J n ceea ce priveste modul de realizare a modificririlor de coufiguratle Ia tabloul de distributie prin utilizarea automat icii de AAR, se mentloncaza crt la baza cfectuiirii acestor actionari strl principiul siruuldrli disparitici tcnsiunii pe rind pe cite una din alimentiiri. Astfol, la comutarea cheii ell' AA R pc pozitia "Prohe S II ~i cupln anclansata",

• Anelunsarea

lntreruptorului

cuplei

longitudinale

77

prin contaetele 2-3 si 6-7 se intrerupe alimentarea releelor de tensiune minima e301. c302. in timp ce prin cont aetele 17-12 ~i 1j -16 releele de tensi unc minima e.30,]. 8304 slut mentinuto sub tensiunc. In aceste conditii instalatia AAH va intra in actiune i?i va cornanda declansarea intreruptorulul de aliment ate a sistemului I. at ~i anclan~arca Intreruptorului cuplei longitudinale a3. Daca in aceasta configuratie se trece cheia. AAR pe pozitia .. AARin functiune" cele patru relee de tensiune minima e301, e302. e303!?i d04 sc realimenteaza, iar releele interrnediare dl0T~i dl02 i~ievin. Prin contactele r normal Inehise 11-12a1 acestor relee ~i in conditiile ill care fntreruptorul cuplei Iongitudinale a3 este anclansat. se excita releuI de timp il202 din circuitul 6. Dupa 0 pauza convenabil aleasa se cornanda deconectarea intreruptorului as prin bobina dedeclansare din circuitul 9, Declansarea intTcruptoTului as 'asigurrL excitarea releului' interrncdiar d104 din circuitul 12. care prin contactele sale 1-2, 3-4, ~i 5-0' realizeaza reanclansarea intreruptorului at . Se revine astfc1 la configuratia normala. Daca in continuare se trece cheia AAH. pe pozitia ,;·Probe S I ~i cuplaanclansata", prin contactele 10-11 si U-15se lntrerupe alimentarea releelor de tcnsiune minima eJ03, 0304 ill tirnp ee prin contactele 1-2 si 5-8 releele de tensiune minima e301, e302 sint mentinute sub tensiune, In aceste conditii instalatia AAR va intra in actiune ~i va comanda declansarea intreruptorului de alimentare at sistemului de bate II, a2 ~i anclansarea cuplei longitudinale as. In mod similar, dadi, se revine cucheia de AAR pe pozitta .. AAR 111 functiunc", va avea lac deconectarea cuplei longitudinale ~i prin contactuI 14, reanclansarea lntreruptornlui aZ. Se revine astfel la conflguratia normala. Se observa usor di. In cazul functionarii instalatiei AAH, la disparitia tensiunii pe una din cele doua allmentari, pentru mentinerea acestei configuraFi pe un interval de timp dorit este necesara trecerea cheii de AAR pe pozitia ••AAR anulat". In caz contrar, la reaparitia tensiunii pe

78

alimentarea pe care initinl disparuse tensiunea, modifica .. rea coufiguratiei Ia tabloul de distributie in sensul revenirii la schema normala, s~ produce automat. l: neori aceasta actiouare, care evident produce 0 noua perturbatie in alimentarea consumatorilor, nu este de dorit, ceea ce impune trecerea cheii de AAR pe pozitia ..AAR anulat" imediat dURa. functionarea instalatiei AAR. Ln schimb, in instalatiile personal permanent exista avantajul indiscutabil al revenirii la configuratie normala

iara.

care inseamna pastrarea rezervei automate,

4.2.3.

Inslalalle

AAR cngru)t ('locll'OlIl'u .le IlItl'l'\'('nlle l,entru un tuhloQ do dlstrlJlIIlle do COJ1SWDlllllr en doui1 soolll de bore ~I CUI"" lUll IIUudlnali\

Reallzarea unci instalatii AAR ell grup electrogen de interventie presupune necesitatea unui mare grad de sigurantrl in alimentarea cu energie electrlca aeonsumatorului. Preluarea consumului pe grupul electrogen de interventie va uvea. loc in cazul disparitiei tensiunii pc cdc doua alimentiiri din sistemul energetic national. In afara Instalatiei AAR propriu-zise, prezenta grupului clectrogen de interventie comporta rezolvarea unor probleme suplimentare si anume : - Asigurarea serviciilor interne ale grupulul electrogcn : - Automatica de pornirea grupului electrogen ~i pregatirea acestuia In vederca preluarii sarcinii; - Corelarea instalatiel AAR pentru tabloul de 0,4 kV en autornatica grupului electrogen. • Servielile interne ale grupului elcllll'ogcu Fiabilitatea grupului electrogen de interventie este indisolubil legata de functlonarea serviciilor sale interne, implicit de alimentarea sigurd a acestora. De regula furnizorii de grupuri electrogenc impun de la bun lnceput conditiile de alimentare ale serviciilor interne lli anume obligativitatea asigurarii unei alimentari din rejeaua de distri-

'19

butie cu prcluareapdn AA R pe insusi grupul electrogen lncaz de ra.m.1Uel'e Uidi. tensiune a barelor eonsumatorului, evident. dupa intrarca in functiune a grupului clectrogen, In categoria consmnatorilor care constituie serviciile interne ale grupului electrogen venumeram in principal urrnatoarele receptoare : redresorul pentru incarcarca bateriei de acutuulatoare care constitute sursa de tensiune opera tiva pentru autornatica de pornire : electromotoarele pentru com presoarele de aer COIDprimat necesare III pornirea mntorului Diesel de antrenare a generatorului electric: electropompu de ungere cu ulei : electropompele de com bustibil ; . rezisteutele de Incrilzire a apei de racirc din circuit\11 inch is. tn fignra '1.5 este prezentata schema de racord n grupului electrogen de interventie la tubloul de 0,4 kV al con1r~MTI44,kV
QI~

2J ~~T{o,4~V
a2~
~j

,s~

2S~

s.t
Fig, -4.5. S<:hOf1l8 monofilartt de racord a grupuluielectrogca 0,4 kV al consurun torului. la tabloul de

so

sumatorulul.: inclusiv alimentarea serviciilor interne. In aceasta schema Intreruptoarele ao' sint inchise, Iimp ce intrernptoarde automa te aa, (14' ti5 sint deschise. Din examinarea schemei de racord rezulta urmatoarele : • Tabloul de distributie al grupului electrogen este racordat la tabloul de dh;trilmtie al consuruatorului ell cite o tale de curent pentru fiecare sectie de bare; • Cablcle de legtH ura cu tablolll grupului electrogen sint protejate prin sigurante MPH. .~ slut tinute permanent sub tcnsiunc dintr-o sectie de bare. avind L~ sosireIntreruptoare automate deschise. Prin aceasta este exclusa punerea sub tcnsiune a cablurilor de rezervare de la grupul electrogen abia in momentul pornirii grupului, ceea ce ar putea furniza surprize eu consecinte neplacute pentru siguranta instalatioi in ansamblu : • Alimentarea serviciilor interne se face din sectiile de bare (in spetadin sectia 2) prin contacterul Cl , In cazul cind.sectia 2 de bare riunine lflra tensiune, serviciile interne ale grnpului pot fi preluate prin instalatla Aa.Rdela tabloul de distributie al cousumatorului sau, in cazul pierderii ambelor surse. de alimentare de retea, serviciile interne yortrece pe tensiunea furniznta de grupul electrogen, In aceastfi ideie contactorul Cl va declansa Ia Iipsa tensiunii din rcjea, iar contactorul C2 va fi anclansat in niomentul aparitiei tensiunii la bornele grupului electrogen. Cele dona contuctoare C1lli C2 sint interblocate intre de, a~a cum reiese din figura 4.6.

"11 aa

in

(;7

l'ig. '1,6. Schema de AAR servicii interne grtlp electrcgen.

8-

C, '51

81

In schema 4.6 nu au Iost necesare masuri de asigurare a cornutarii cu prioritate a uneia din cdc doua contactoare, deoarece niciodata nu se pot iviIn exploatare situatii dnd fensiunea de retea ~i tensiunea de la grupul electrogen
sa-~ifad. aparijia simultaa, '. Automatiea de pomlre n gl'uJ)ului ele~lrogell ~i pregtitirea aeestela In VOOCI'Cll lu'Cluarii sarelnii
Prezenta unui grup electrogen de interventie presupune existent a unor pretentii deosebite din punctul de vedere al continuitatii in aliment area consumatorilor, Dad se tine seama de pauzele uzuale ale instalatiilor AAR la nivclul tablourilor de joasa tensiune, care de regula sint in jur de <4 secunde, rezulta ca. preluarea sarcinii de catre grupul electrogen ar putea sa. aibk't loc in circa 4,5 secunda. Din pacate, din punet de vedere tehnic, problema pornirii ~i a Intrarli in functiune a grupului electrogendirect ill sarcina nominalil dupa un interval de citeva secunde, constituie 0 chestiune delicata pentru orice constructor de grupuri electrogene. In momentul de failt, se livreaza grupuri electrogene capabile sa preia integral sarcina uominalaa generatorului in circa 7-8 secunde. Pentru ca timpul de ·Intrerupcre at cousumatomlul sa nu se constituie ca. St1l1U1. a pauzei de AAR ~i a timpului de pornire a grupului electrogen, ceea ce ar atinge nn interval de circa I t -I Z secunde, se acccpta en automatlca de Iansare a grupului sa. demareze odata ell instalatia de AAR Exista doua. situatii distincte : a) Tensiunea pe barele consumatorului revlne prin functionarea unor automatici do sistem san a instaltiei AAR local (cazul tableului de distrlbutie cu bara unica). In aceasta situatie automatica de pornire a grupului va comanda oprirea grupului. b) Tensiunea pe bareleconsumatorului nu rcvine, In aceasta situatie grupul electrogen a caru! automaiidi de pornlre a asigurat aduccreagencl'atoruluielectl'ic 1a parametrii nominali de frecventii ~i tensiune, va

prelua consumul dupa 7-8 rnentului.

secunde de la aparitia

eveni-

lui DU sc reduce Ia valoarea minima de 4,5-5 secunde, cit ar fi permis csalonarea pauzelor instalatiilor de AAR. dar nici 01.1 se situeazii la valoarea de' 11-12. secunde, la cit s-ar fi ajuns daca pornirea grupului electrogen ar fi avut loc numai dupa ce instalatia AAH s-ar fi dovedit ineficienta, Design!" di introducerea unei temporizari la pornirea grupului electrogen superioara panzei instalatiei AAR elimina pOTnil'ile repetate ale grupului la evenimente pasagere nesemnificative, dar lungeste in schimb timpul de intrerupere eu circa 5 secunde, Pentru ea un gn.rp electrogen de interventie Sa poata

De remarcat

cu

timpnl de intrerupere al consumatoru-

secunde) de laaparltia avariei de sistem sa porneasca ~i sa. atinsa parametrii functionali (tensiune ~i. frecventa nominaUi) care sit-i permita sa intredirect in sarcina nominala, este necesar ca in permanenta metorul de antrenare sa. fie prcgatit pentru pornire, Astfol, circuital apei de racire este termostatat In 0 temperatura de 20-25°C. prin utilizarea incrtlzirii elcctrice {termoplonjorul]. La intervale prestabilite intrll in functiune pentru citeva secunde pompa de nngere sub presiune. De asemenea, pentru grupurile Ia care pornirea sc face CUi aer com prim at , presiunea aerului comprimat se mentine in Iimitelc de 25-30 ata, cu ajutorul electrocompresoarelor comandate de presostate1e rnontate pe butelille de aero Automatica de pornire a grupului electrogen de interventie este coneeputa astfel incit sa asigure un numar~ de impulsnri START intr-o succesiune START -PACZASTART-~.a.ll1.d •. Prin aceasta masura se creste probabilitatea de reusita a pornirii motorului de antrenare al generatorului electric. Evident ttl in situatia in care .motorul porneste de la primul impuls START, celelalte impulsuri care ar Ii urmat in caz de nereusita, nn se mai dan. ;' In continuare se prezinth pcntru exemplificare doua variante de scheme de pornire ale motorului Diesel din cadrul unor grupnri electrogene de Interventie,

atinge performanta ca lntr-un interval relativ scurt (1-8

83

RJ-----------------------------------------------+-R1----------.------------------------------------+-RI---.------t------------------------------------+-.BC---+------t-----~--,_~~~--._----_+------~_+-dOl ~.

Sl---+------1~-

SI-+-

-8(;

"
T3

rt

-t

2 3

7'

70

1-"
,.joil

t~
~5·.·

dOl ,dOll

riO,

Fig, -4.7, Schema de poruire - oprire a unrn grup

1J4

Pe:~Zq
AAR Durell: rmPIJ/s SrARr Potu.a infP.
impltlS :ifARr

s
'p

d/(17

T12 T7a
'J
I#(}I; d2Di

10

II

12'1

f
<l1C1

11

11IJ

124

T'4
c/2(15

13

,14

T~,f
l!i

/6

,,~

r
17 4((11

dID]'

electrogen de ra.bdct\~te SKODA

(H.. S. Cehoslovaca],

85,

de-jabrlcatie

Au,tot/i(rtica

tit!

pow;,re

SKODA:

a 'If.1mi grup

clectroge1t.

in figura 4.7 so prezintii schema de pornirc-voprire extrasd din nntomatica gencral5. a unui grup electrogen de interventie de Iabricatie SI{ODA (RS.C.). Conditia de demaraj a schemei de pornirc <t grupului este disparitia tensiunii pc arnbcle alimenttirl ale tabloului de distrihufie aI eonsumatorului, Aceste tcnsiuni slnt supravegheate de cdc dolt (J ~ru puri de relee de tensiune minima c.301, fJ02, cJ03, r.JO.J, CaFC la disparitia teusiunii excita releele intermediare d/Oj. d1O(i. Relcul de timp d201 cu temporizarc la revcnire sc dezcxcitti CI.l comlitia ca ambele contacte normal inchisc ,[105. d106 sa fie deschise, Dupa tim{nll reglat are Ioc cxcitarea releului intcrmediar ii10J. In continuare se succed unnatoarcle ~lctiollrtri; • Sf' l~xdHI releul de timp ell temporizare Ia revenire d 202 can' j~i inchide rapid coutnctul din circnitul 7 excita releul inrermediar d10d; • Prill contactul dl0.:l. Jill circuitul 11 se exeita releul de timp cu temporizare In revenire 1120$ care i!?i deschide rapid contactul normal inch is din circuitul 7a ~i intrerupe circuitul bobinei relenlui d 202. In acelasi timp un contact a1 releului dl04 comanda "START" motor in circuital 8: • Dupa timpul reglat la releul d 202 care asigura durata necesara imp1.llst11uide pornire, contactul d202 din circuital 7 se deschide ~i releul d704 revine ~i odatii en el Inceteaza impulsul de pornire "START", Dacli motorul1'0rne~teJ atunci contactul centrifugal din circuitul Z se deschide ~i schema de pornire se opreste, Daca primnl im puls de porn ire este ra tat, atunci la momentul revenirii releului d20J care. asigurt; panza Intre don a porniri.se inchide din nou contactul d20J din circuital 7a ~i se excita diu nou releul ,.lZ02 ~i se reia ciclul de porniredescris mai sus. Impnlsurile depornire se succed ill maniera descrisa pina hi reu~ita sau pina dud re1eul de timp en temporizare la revenire d204 opreste procesul de pornire, Intr-adevar, jn situatia in care tensiunea pe bara Intlrzie sa reapara, releul de tensiune 1;305 ramine eu contactul sau din circuitul 10 deschis, ceea ce determina revenirea temporizata a releului tt204. La inchiderea.contactului d204 dincircuitu172,

*i

86

releul d 101 se excit~ ~i i~irealizeaza autoeontact. Pria contactul normal Inchis ,d1Q1 diu circuitnl 6 se realizeasa dezexcitarea re1eului d103 si oprirea trenului de Impulsuri de poruire. Circuitele 13, 14 ~i 15 constituie circuitele schemei de oprire a grupului electrogen. In regim normal contactul normal lnchis dl03 din eircuitul 13 ~ille excitat releul de timp d205 care, prin contactul san d205 din clrcuitul 14 tint la rindul sari excitat releul de timp eu temporizare Ia reveniro d 206. 'La inceputul ciclului de pornire, cind releul Dacil dupit timpul reglat la releul d204 motoruL nu porneste contactul dl0" din circuitul 13 gasc~te contactul d206 din cirruitul 15 lachls ~i excita releul intermediar dl02. In circuitul 16 contactul dl02 comanda oprirea motorului.
d1 ()3,

se excita, are Ioc revenirea releelor

dZ05

~i d206.

Impulsul "STOP" dureazll ptna. dnd releul d20:j l~i lnchide contactul diu circuitu114~i releul d206 se excita, intreruprlndprin contactul Sall dill circuitul 1,,),alimenta-

rea bohinel releului dl04. Modul in care este conceputa schema de oprire asigura prelungirea impuls~ui "STOP" ~i excluderea pe perioada pornirii a oricli.ruf impuls de oprire accidental.

STRUVER

AutQmatica de pomire a unui gr1~p eiectroge'" de jabricat£ll S'l'RUVER In figura 4.9 5C presinta un extras ilia automatica generala a grupnlui electrogen de Interventie de fabricatie

r-'---'- ------

(RFG),

1
I

- - - - --I ~n ~

'~

". - ~
•

~
•

~
~

9~u
~ ~ Q

FiS. 1.S. Releul progmmatnrpelltfll autcmatlca de pornire a nnni grup eleetrogen de (ahrica.tic STRUVER (R.F.G.).

LJ- -~- - ----r--r+--~-~-l

j,

It;;/,

~-H-~

87

A uto-n.zatica de porniu de-ja.bricatit SKODA'

il

1trrHf.i

g-mp electrogen

in figure 4."7 se prczintf schema de pornirc=-oprire extrasa din automatica generala a unui grup electrogen de mterveutlc de fubricatie SI~ODA (R.S.C.). Conditia de demaraj a schemei de pornire a grupului cste disparitia tcusiunii pc ambelealimentari ale tabloului de distributie al cousurnatoralui. Aceste tcnsiuni siut supravegheatc: de cdc dona grupuri de relce de tensiune minim't e301, (S02, t!.JOJ. eSOJ care la disparitia tensiunii excita releele intcrmediarc dl{J,:i. dWti. Rdeul de timp d201 ell temporizare la revcnire se dezexcitii ell conditia ca ambelo contactc normal inchisc tim:;, dl06 sa fie' deschise. Dupa timptJl reglat am 10(' excitarea releului intcrmcdiar ctl0.3. In continuarc S(~succeel urrutttoareleactionari : • Sc ('x('itrt rdelll de timp cu temporizare Ia revenire d 202 care i~i inchide rapid contactul din circuitul 7 ~i exclta releul intermediar d10,/; • Prin contactul d70,J din circuitul Il se excita releul de timp ell temporizare la nevenire d20J care j~i deschide rapid contactul normal inchis din cireuitul 7alli intrerupe circnitul bobinei releului cl202. In acelasi timp un contact al releului d104 comanda "START" motor in circuitul 8; • DllPi'i timpul reglat la releul d 202 care asigura durata nccesara impnlsnlui de pomire, coutactul d202 din eircuitul 7 se deschide ~i releul d104 revine ~ odata ell el Inceteaza impulsul de pornire "START". circuitul7 se deschide ~i schema de pornire se opreste. Daca primul impuls de pornire este ratat, atunci la momentul, revenirii releului d20J care asigura pauza lntre douji porniri.se Inchide din nou contactul d203 din circuitul 7a ~i se excita din nou releul d202 ~i se rein ciclul de porniredescris mai sus, Impulsurile de pornire se succed in maniera descrisa pin!l la reusita sau pllla cind releul de timp ell temporizare Ia revenire d204 opreste procesul de pornire. Intr-adevar, jn situatia in care tensiunea pc bara intirzie sa reapara, releul de tensiune e30S ramine cu contactul Sall din cireui .. tul J 0 deschis, ceea ce determina revenirea temporizata a releulni d204. La Inchiderea contactului dZ04 din circuitu112,

Daca motorul porne~te. atunci contactul centrifugal. din

a6

Tele1l1d 101 se excWll}il~i realizeaza autocontact. Prin contaetulnormal Inchis «'101 din dttwtul6 se realizeaza dezexcitarea releului d103 *i oprirea trenului de impulsuri de pornire, Circuitele 1J, 14~i 75 constituie circuitele schemei de oprire a grupului electrogen. In regim normal contactul normal inchis d10J dill circuituL 1 ~inc exeitat releul de J timp d205 care prin eontactul sau d20S din circuitul 14 tine Ia rlndul saucxcitat releul de timp eu temporizare Ia revenire d206. La inceputul ciclului de pornire, clad releul .«10,J, se excita, are 10e revenlrea releelor d20S' ~i d201J. Daca dupa timpul r.eglat la releul d204 moto.rul nu porneste contactul d10J din circuitul 13 gaseste contaetul d206 din circuitul 15 inclris ~i excita releul iuterrnediar dW2. In .circuitul 16 contactul tll02 comanda oprirea motorului, Jmpulsul "STOP" dureazil/ina dod releul d205 ~i inchide contactul dill circuitul 1 ~i releul d206 se excita, intreruprlnd prin contactul sau din circuitul 1:j, alimentarca bobinei releului d104. Modul in careeste conceput:1 schema de oprire asigura prelungirea impul$~l:ui ,.STOP"~i excluderea pe pericada pornirii aoriciil'Ul Impuls de oprire accidental.

Automatica cleporwi·re a 1lnui gr·up etcctrogen

III figura 4.9 5C prezint5. un extras din automatica generala agrupului electrogen de Interventle de fabricatle STRUVER (RFG). r"'-'--;-:----- --- ...--- .. -~ .- ----,
~ If ~ ;;:, .,

de jabric)alie S'l'RUVER

\ij r~·i~I!!MII!Q: III ~ ,LPl - '., .,~ .u.~--:ll ,

I

!<'ig. .of.II.Rcleul programatee

L_ ---)------~--t+_~-:-T-~~-f ~-l-~H-W

o~ t_ .~. -

e-

e- --0

J,

.r-;;o

peutru alltortt!'>tiC.1 de. poruire a nnut grup elcctrogen de fabricat!e Sl'RUVER (R .. ,G.), F

81

~.----------------------------------~-----.Pc----------------~----------~_,--~~--~ RI--~------------_+----------~_t--+_----~
r------I
51

EI~<!rM1O.. gMt. SIART Et~trorntJgn~1 srop . ; L,/>sQ pruiUfl •

T1<>
liS)
\_..

.Svpt'a~~r"rurii
lkf~t

motor lip.1i pns'.~n~~1

i;t)C.",

1~D'" !"prarmrMfOtur~ R.~u r,."rrol ,woli. ~ RtWtJ It-doric controT

,kMHJnr

@ ...I<"

"""1l'<KYr.ro<

Fig. 4.9. SChr::1IJ8 pornire - oprire a unui grup de

releul de timp 15. 88

Schema originala este gilldita pentru cazul unui tablou de distributie eu un singur sistem de bare de la care este alimentat releul trifazic de controlul tensiunii 14. Contactul normal deschis a] releului 14 din circuitul 1. in regim normal de funcj ionare tine permanent excitat

r',:
®®

""

9 12l:

f'
®,

71

11

. 11

"

IS

I!!q

@l
electrogeu de fabrica}ie

@~

f
"

"

STRUVEF.·(lUi,G,),

La disparitia tensiunii pentru un interval mai -mare de 0 secunda grupul electrogen va porni. Priucipiul de organizare a pornirii, inclusi v rsupravegherea modului dedesfasurare a pornirii ~i in final oprirea grupului electrogen .. sebazeaza. pe Iunctionarca releu'lut
programa torJ10, 89

A~acum reiese din figura i.g, releul programator este alcatuit dintr-un motoras de c.c. care antreneaza un tambur eu came care la rindul lor comanda incbidcrea san deschiderea unui numar de 12 contacte pe intervale de timp prestabilite. In fig-uta -4.8 sint indicate intervalele de timp in care fiecare din contactele releului 10 sint inchise saudesPrin urmare, Ia revenirea releului itrifazic de control al tensiunii 14 contactul normal inchis al acestuia din circllit~tl 7cl asigl1rtt .pornirea releului pro.grarn~tor 1(): Dupa dona sceunde conractul C7 se deschide, dar lntre timp s-a .stabi1it contactul C2 care va permite releului programator 16 sa meraga eel putin 50 secunda. Dupa 2 secunde de Ia disparitia tcusiunii, prin contactul Cfi se tr ansmite un 'prim hnpuls de pornire releului 115 care prin contactul SrtU din cireuitul 14 alirnenteaaa electromagnetul "START" aI admisiei aerului comprimat In icilindrti motorului Diesel. o daH'L pus in miscare, motorul sealimenteaza cu carburant ~i bujlilc asig'llra scinteia necesarh prirnelor explozii, M.otam! are la dispozitie un interval de timpde 7 secunde pentru prima incereare de porn ire. Dacd pornirea reu~e~te. motorul va prinde tura[ie ~i releul 20 se va excita, Intrernpind circuitul 6" prin contactul silu normal inchis, Dadi pornirea este rat at a, Intre secundele 9~i 14 are loc 0 pauza, dura care procesul de pornire se repeta in mod identic, dar pe 0 perioada de numai 5 secunde, motorul avind prelncalzlrca aslgnrata, Cel de al doilea impuls de porn ire cste asigurat de contactul C8. Daca nici a dona incereare de pornire 11\1. reuseste, urmeaza 0 pau:di de 5 secunde, clUprl care urmeazfi ultima incercare de pornire in conditii Identice etl cea de a doua Incercare, l<IotOrtl1 are la dispozitie intervalul de timp cuprins Intre sccundclc 21 ~i 29. In sftrsit , daca uici cea de a treia incercare nu reuseste, in secunda 41 se Inchide contacrul C!) ;;i prin contactul 20 a1 releului de control turatie se excita releul 19 careasigura un semnal optic prin aprinderea Himpii 1L - .. DEFECT MOTOR" ~i un semnal acustic de avertizare. De asemenea, prin contactul sau 19 din circuitul 7 excita relenl 18 care

chise.

90

~i face

Releul 18 asigura : .Continuarea functionarii releului 16 pina la terminarea Integrala a ciclului (80 s). Astfel, in secunda 50, .clnd in mod normal contactul C2 se lntrerupe, alimentarea motorasului releului 16 continua sa se faca prln contactul C3 §i contactul 18,; • Blocarea unei noi Incercari de pornire a gru pului Ia incheierea ciclului releului 16 datorita persisteutei lipsei de tensiune. Intr-adevar, prin deschiderea contactului normal lnchis 18 din circuitul 2 realimentarea motorasulul releului 16 este exclusa, chiar daca contactul normal inchis al releulul de control al tensiunii 14 este Inchis. Deblocarea releului18 se poate face prin 'butonul b din circuitul Y. Se presupune ca pornirea grupului electrogen a a vut Ioc en succes, Daca Intre timpavaria a fost Iichidatii prin functionarea unei automatici in sistemul energetic national (SEN) grnpul electrogen se va opri automat. Intr-adevar, prin lnchlderea contactului releului 14 din circuitul 1, releul de timp 15 se va excita ~i la timpul reglat i~i va lnchide contactul sau din circuital 3. In momentul clnd contactul C2se va deschide (secunda 50) contactul C3 estc deja inch is din secunda 49. Releul 16 va continua Sa functloneze si dupa secunda 61. cind contactul C3 se va deschide deoarece coutactul C2 este acum din non Inchis. (din secunda 60). In aeest fel releu116 va parcurge cic1ul saucomplet, iar in secunda 61,5 prin contactulC4 are loc excitarea releului 1Ui. Contactul 1 10 diu circuitul 13 alimenteaza electromagnetul de oprire 203 al grupului electrogen care ill acest fel se opreste. In regim normal de funetionare grupul electrogen este supravegheat sub aspectul presiunii ulciului ~i a1 temperaturii apei de racire, Aparitia uuor anoinalii se soldeaza cu oprirea grupului in avarie, Astfel, la piederea J;1resitlnU uleiului contactul 201 se va lnchide ~i va permite excitarea releului 18 care asa cum s-a aratat mai sus va comanda

tul 9.

autoretinere

prin

contactnl

propria

din

circui-

91

cazul atingerii unei temperaturi periculoase se inchide contactul 207 care va permite excitarea releului 2.2 ~i aprinderea lampii JL "Suptatemperatura:' . Contactul normal deschis a1 releului 22 din circnitul 12 va produce excitarea releului 18 care va asigura oprirea grupului electrogen. De mentionat di automatica de pornire-oprire a grupului electrogen este conceputa astfel ca orice oprlre manuala' san in avarie sa conduca la finalizarea ciclului releului programator 16. .lntr-adevar, in caz de pierdere a turatiei contactului normal iachis al releului 20 din circuitul (j asigura. excitarea releulni 78 care realizeaza oprirea grupul11i.~,i,. inalizarea ciclului complet al releului 16. I
In

~i optic prin Iampa 2L "Lipsa presiune ulei", De asemenea,

oprirea grupnlui

elcctrogen

~ va asigura

1111

semnal acustie

. • COI'elm't'.aimtaluliei AAU pentm tahloul de 0.• }{V 4 ell automatlen fjrupulni l\Jecl.rogeJl In figura "'1.10 se prezintti schema unei instalatii AA R pentru 1.1U tablou de 0,4 kV de consumator care are dona alimentari active din reteaua de distribu[ie ~io a treia alimentare, de rezerva, dintr-un grup electrogen, Schema de AAR propriu-xisa este 0 varianta mai completrL a unei scheme de AAR prezenta te anterior la care s-au adaugat elemcnte ispecifice automaticii de porn ire a grupnlui electrogen. Tabloul de distributie este cu doua sectii de bare ~i cupHi Iongitudinald. Fiecare sectie de bare este alimentata dintr-un trnasformator )11'/0,4 kV. Grupul electrogen debitea:'.:! 1I1t1"-0 sectie de bare 0,4 kV uuica, La cele doua sectii de. bare ale tabloului de distributie sint racordate prin sigurante cite 1111 cablu de Iegatura ell tabloul grupului electrogen. care ajung fiecare intr-un tntreruptor automat anal in regim normal de functionare in stare deconectat. Instalatia AAR este prevazuta en 0 cheie de rezerva (b (01) cu patru pozitii : . poaitia 0 - Auulat : pozitia 1 - Manual ; pozitia :2 - AAR in functinne fro-a grup ; pozitia ,,- AAR in functiune cu grup.
!12

• Pozi/ia 1 Comanda celor trei intreruptoare in urma toarele conditiuni :

at , «2. a3 se face

Intreruptorul at : Anclansarea manuala este conditionatli de Iipsa ten .. siunii pe sectia de bare 1 si prezenta tensiunii pe alimentarea
din transforrnatorul 1. Comanda de anclansare este f({ra efect dad .. declansarea iutreruptorului a1 a avut 10e pe scurtcircuit (relenl stts, Iucrat ~i autoretinut}. conditionata. - Intreruptorul a2; Anclansarea manuala este conditionata de lipsa tensiunii IW sectia de bare 2 ~ prezenta tensiunii pe alimentarea din transformatorul 2. Comanda de anclansare este fh[ efect daca declansarea httreruptorului a2 a avut loc pe scurtcircuit (releul d12S Iucrat ~i autoretinut),

Declansarea manuala a intrertrptorulnl at nu este

- lntrcruptorul (13; Anclansarea manualii este conditionara de pozitia deoonectat a unuia diu intreruptoarele al , ,,2 insotite de lipsa tensiunii pe sectia de bare aferenta ~i prezenta tensiunii pe c(';alaItii sectie de bare. Declansarea manuala a intreruptorului a3 nu este condi tiona Hi. • Pm:i!1'.J,t 2 , Couditiile de demaraj ale instalafiei AARsint urma-

Declansarea condi'tionata.

manuala

a intreruptorului

a2

nu este

toarele :
-

In conditiile existcntei tensiunii pe cealalHi.sursa; - Disparijia tensiunii pe 0 sectie de bare in conditiile clnd intreruptorul de alimentare aferent sectiei de bare este in stare deconectat, iar pe eealalta sectie de bare exista
tensiune. Inrr-adevnr, la disparitia tensiunii pe alimentarea din transformatorul 1. sectia de bare 1 ramtne fa.r~ tensiune. Releele de tensiune e ,'101 -?i e 302 se dezexcita ~i t~i Inchid contactele din circuitele 1 l}i lb. Are loc excitarea releelor Intermediare ,1171 ~i d 172.

Disparitia tensiunii pe una din sursele de alimentare

93

In conseclnta, in conditillc Iipsei tensiunii pe sursa 1 a existentei tensiunli pe sursa 2. se comanda declansarea temporizata a intreruptorului at prin releul de timp d211 care aslgura pauza de AAR. Contactul normal deschis al a1 Intreruptorului elimina raminerea timp indelungat a releului de timp d211 sub tensiune ~i deteriorarea lui, in caz de insucces ill functionarea instalatiei AAR. Prin deconectarea lntreruptorului at soereeazii conditil de anclansare pentru lntreruptornl de cupla a3. Intr-adevar, dadt Iipseste tensiunea pe sectia de bare 1 dezcxcita releele : e305 releul intermediar de tensiune si respectiv releul intenuediar d113. Daca exista tensiune pe sectia de bare 2, releul de tensiune e306. respectiv releul intermediar d12J, stnt excitate, Circultul 1.1 permite anclansareaIntreruptorulul cuplei M, cu exceptia cazului in care declansarea Intreruptorului at a a vut loc pc scurtcircuit, cind releul d115 este excitat ~i autoretinut. , In mod similar. la disparitia tensiunii pe alirnentarea din transformatorul 2, sectia de bare 2 rarnine fara tensiune. Releele de tensiune e 30.1 ~i e30l/. se dezexcita ~i i9i inchid coutactele din circuitele 8 ~i 10. Are Ioc excitarea releelor intermediate d121 ~i ((122. In conseclnta, in.conditiile lipsei de tensiune pe sursa2 ~i a existentei tensiunii pe sursa 7; se comanda declansarea tcmporizata a Intreruptorului a2 prin relettl;de timp d221 care asigura panza dcAAR. Contactul normal deschis a2 al intreruptorului elimina raminerea timp tndelungat a releului de timp d 221' sub tensiun€' ~i deteriorarea lui, III caz de insucces in functionarea iustalatlei AAR. Prin deconectarea intreruptorulul a2 sc crecaz:i conditii de anelansare pentru lntreruptorul de cupla 03. hrfradevar, dad. lipseste tensiunea pe sectia de bare 2. releul de tellsiuneeJOo, respectiv releul intermediar d123, sint dezexcitate. Dad exista tcnsiune pe scctia de bare 1, releul de tensiune e30S, respectiv relent iutermediar ,d113 sint excitate. Circuitul 1:ia permits anclansarea intreruptorulni de cupla a3cu exceptia cazului in care declansarea intrentptorului a2 a avut loc pe scurtcircuit, clnd releul d 12:5 este excltat ~i autorerinut,
!}i
I

94

Ca particularitati de schema se mentioneaza urmatoarelee - Tensiunea operative pentru instalatia AAl~ este tensinnea alternativa ROO, TOO obtinuta en ajutorul releelor de selectie el10T, d102, din tensiunile R01, T01 :;;i R02, T02; Releele dWl, tl702 sint interblocate intre ele .. - Prelungirca impnlsului de anclansare al Intreruptorulns as se face prin suntarea contactelor releelor de conditionare din circuitul 15, prin coutactul releului d2-a3i'n timp ce contactul a3 din circuitul 15 este un contact special cu Jnstalatia AAR permite in afara de functionarea descrisa mai sus ~i realimentarea consumatorului in anumite eonfiguratii rezultate in urma functionarii ill prima instanta a instalatiei AAR urmata de rarninerea fara tensiune ~i a alimentiirii de rezerva. Pentru exemplificare, se considera casectia 1 de bare a fost preluata prin cupla, de catre sectia 2 de bare, ca urmare a rfuhinerii tensiune a transformatorului 1. Daca dupd un tiDl~ dispare tcnsiuneasi pe transfonnatoro12, consumatorul va t.U11inenealimentat. In continuare exisHidoua posibilitat] 0. , 'Rcaparitia tcnsiunii arc loc in prima instanta pe transforrnatorul 2 In acest caz se rei a alimentarea integrala a consumatorului ~11 configuratia de dupa funcjionarea instalatiei AAR: Reaparitia tensiunii are Ioc In prima instant1i pe transformatorul 1. . In circuitul 77a se verifica lipsa tensiunii pe ambele sectii de bare (releele d113 ~i d723 ~i prezenta tensinnii pe. alimentarea din transformatorul 7 (re1eele d171 ~i d112) ~i se excita releul de timp il2S1. . Dupa timpul reglat se comanda declansarea intreruptorului de cupla a3 • . Prin declansarea intreruptorulni a3 In circuitul 2 se ponte comanrla anclansarea Intreruptorulni a7 deaorece conditiile de.Iipsa tensiune Ia sectia de bare 1 (releul d113) ~i prezenta tensiunii Ia alimentarea din transformatorul 1 (releele d111, d1l2) sint asigurate, Se excepteaza situatia cind funejionarea AAR in priml instanta a avut loe ea urmare a declansarii pe seurtcireuit

mchidcre tntirziaUi.

nu-a

95

a Jntreruptornlui a1 (releul d 115 a Iunctionat ~ e automentinut]. hl continnare, Instalatia AAR va constata ca ~xisHt tensiune pe seetia de bare 1 ~i Iipseste tensiunea pe sectia de bare 2. Prin urmare, in drcuitul13a sint asigurate condi.. tiile pentru excitarea.releului de timp ,l221, deoarece releele 4t21 ~j d122 slnt excitate, in timp ce releele dl l t ;;i d112 stnt dezexeitate. Dupa timpul regiat se comanda anclansarea Intreruptorului de cupla aJ (circuitul 15 a). Consumatorul va fi astfel realimentat integral. o desfasurare sirnilara are Ioe in cazul cirul in prima instanta fun~tionat-eaAAR a avut lot ca urmure a'di$paritid tensiunii pe alimentarea din transformatorul 2. Astfel, dadL dupi'i. nn tirnp dis pare tensiunea pe alimcntareu din transformatorul I ~i reaparc pc alirnentarea din transfonnatorul 2, are loc deconectarea lutreruptorului de cupla a3 ~j reanclansarea intreruptorului u2. 1n continunre, lnstalajia AAR va comanda deschlderea Intrcruptorului at ~i reunclan.~area iutreruptorului aJ. realirnentind lutcgral corrsumatornl . • Pozitia J referitoare la functlonarea instalatiei Aa R in variantaojcrita de pozltiu 2, cu exceptia situatiei cirul ambelc nli11ll:ntrtd ale tensiune. In aceste conditiuni este prev;tznta. pornirea grnpului electrogen si preluarea consumului de catre acesta, Pentru ca automation de pornire a grupulni sa Iunctioncze este
necesar ca intreruptorul . 111 cadrul poziFei 3 sint valahile toatc considcrentele

labloului de distributie (transfonuatoarele

7 -2) r:t'min fara.

functionare, Intr-adcvar, la disparitia tcnsiunii pe amhcleali\\lqutan ale tabloului de 0,4 kY al consumatorului se excitjl xc1eele de tensiune minima e307" eJ08. &30!) ~i e3l0 care prirl'con .. tactele lor din circuital If) excita releul Itl41. Acest releu reallzeazd urmatoarele Iunctluni : J - asigura comanda de pornire a grupului clectrogen
(circuitu119b) ;

de l'egim hfJ02 sa fit- pc p07.itia de

- asigura dezexcitarea releulni de timp d2:l1 pentru oprirea temporizatj, a grupului (circuitul19) :

96.