Aveniuri

sub pamin]
Nerbert casteret

Editura

$tiinfifica
Bucure~ti 1964

.-~+~~.... .

t"'''C'''''''''''H'''''''.u'' ' ........ ''"'~~ .... ~'..... ... ,....... ...................... '''''

"I!

'I

II!!

,,"qt!

1,111',

,.,! " •. ,

It

1J..IJ,I',J'lt!

II [ '}.

"II'!I'

i'llllr'

d. .....

In romlncst e de MARCIAN Ingr ij ire

BLEAHU

Ii ANCA

DECU

sr iint ifica : MARCIAN

BLEAHU

.Prefafa
,.Urze grande vie est UI~e pen see de jeu~ nessc realisee par i'age m4r'" 1 ALFRED DE VIGNY

r-"

/:,'

N orhert

Casreret SOUS TERRE 1961-1962 Perrin

AVENTURES Tome I-III, Librair ie Paris

academique

Numclc lni NOIIN;)"/ CIs/ere/ a depiisit de mult botarele Frantci "i ale disci/I/il/(:i pc care a seruit-o toata uiat a, speologia. 1'.'1 cst« "I'/tl" II!.' 1111 sunbol, acela al indraznelii, al perseuer(,III('; ,Ii .il .tucnuirii, in sensul eel mai bun al acestui cuvint. Co·,'!,/,j}I,'oI pcstcrilor, speologia, este abordata ast dzi de un 1IIIIII,Ir 1111, nrai marc de cercetatori. 1n intunecatele cotloane ,i/I.' pqtcri/fJI se intilncsc oamenii de stiinta, reprezentlnd ra1IIIIfi [ourt c variate de cercetare, cu sp ortiui, alpinisti ~i sea/,I/J(/ricri, ,Ii cu tineri, oeniti aici pur si simplu in cautarea «ucntn.n], Aceasta miscare, care ia din ce in ce mai mult c.tractcr de rnasa se datoreste in mare masura tocmai lui N orbcrt Casteret. l1[innclfia de mai sus ar putea piirea h azardatd caci Casteret a lost mult timp speologul eel mai individualist, speologul solit.ir prin dcjinitie, speologul solitar La p atrat, cum spune Pierre Weite, caci el este singurul speolog care merge de unul .lillKIII' prin p esteri l Si totusi, rolul lui in dezvoltarea speologici, //1 }i1sptndirea ei in rnasa mare a tineretului este incontestabil. Sa incercdm sa precizam acest rol. (.'/1 (nate ca legiiturlle omului cu lumea subterana a pesterilor (o/J(h!ra 'in adincurlle istoriei pina in timpurile cenusu ale znccputurilor omenirii, cercetarea sistematica Ji Jtiintifica a accsici lumi a inceput de-abia in secolul al XIX-lea. Este mcritul citorua indriizneti care, infruntind superstitiile, team a ~i nccunoscutul, au coborit in maruntaiele pamintului, uneori cu riscul uietii, pentru a aduce lumina In lumea intunericului ucsnic, A [ost 0 muncd eroica de pionierat, ignoratd znsa de
1

,,0

m.u-c

via~a

elite

un

g ind

de tinereje

imp linit

de v ir sta matur itati i".

~~........u.L...l.L..li..o~i!jl'

1.'4'.4.4...UJ..L

.... 4""

.Ii.,

•••

.•

! •• !.I.jI"I""'I"'!l!'

.,I,}

II

"'Vi!

LJ~-~I!'!!!'!'------__'cov;(a, prirnul de acest [el din lume, ~i apoi in 1921 la Viena lit' ciitrc C. K]lrle, ntc a auu: rdsunet mai larg, ele fiind cu preIWlIl,ari strict $tiintifice. T" accasta ambiantli, 'in care lumea subpamznteana era din 1/11/1 ignoratd de cdtre marele public, ~i-a fnceput activitatea N orhcr t Cas terc t. Norbert Castcret s-a niiscut la 13 august 1897 in oriiselul S,Iill-Martary, situat pe Gurona, la poalele Pirinellor. Piirintii ~Ili, intelectuali, tata! sau era auocat , i-au dat 0 educatie aleasii, ;lIdn' !'tata spre clasicism, cum se obisnuia la uremea aceea in Fr.uti«, lara a se opune, fapt surprinzdtor pentru atunci, ;ndillil/ici spre sport ~i viata in aer libel' pe care tlniiru] Norbert (f nuiniicstat-o de mic. Ca orice adolescent, Norbert a visat ,f,'i "cvinci cxplorator, sa calatoreasd in toatd lumea ~i sa desro pcre cc mai era de descoperit pe acest pamint. Si, ca mai /Il/; adolcsccntii, nu a reusit sa-~i lnde plineascii olsul, eel ptciin Ill.' accla de a deveni c(dator. In schimb, neuoia de aventura ?i de nccunoscut si-a putut-o satisface doar la citeua sute de 11I1'tl'ide casa natald, cocotatd pe faleza stincoasd a Garonel, rlllltlit{1 Escalere. Ori accastd faleza, cons tituttii din calcare, rstc ciuruita de nerucmiirate gauri si cotloane ce [ormeazii un microcosmos de pesteri. Cu "explorarea" aces tor pesteri si-« lnce put activitatea de speolog Casteret, la frageda vtrsta tic 11 ani, Ceca cc fa lnccput a fost joaca, a deuenit treptat: 0 pasiune. Cc p atca ScI fie mai atragiitor pentru un copil, mai tirziu un rtt!lI!ncent, de cit scotocirea Lntunecatelor unghere subparn'in("1((', plinc de necunoscut ~i nepreoiizut, in care de multeori, ('I ('I'd /llilll111 om care patrundea! N 1IIIIIIi cine a luat parte La 0 explorare subterarui poate in/('/(',I;e vraja ),i atraciia p e care 0 exercita 'in mod irezistibil d('('tlsta lume plina de mistere, cujundate in lntunericul oesnic " ('Iirei cuccrire solicitd indrazneala, cura], age rime, stapinire ,/" sine si care rasplate~te pe lndriiznet cu peisage neasteptate, uncoii uluitoarc , de 0 stranie frumusete. Cine a gustat odata f,{)'II/ccltl unei atare auenturi nu poate sa 111£ fie captiuat $i cuccrit pcntr u totdeauna, ClICi ea raspuride unei necesitati lUI/ric adinci a spiritului omen esc, aceea de infnmtare cu ne,III/IIScutul, porntre nobilii care sta la baza cunoasterii stun/i[ice a l urnli ~i a cucerirli naturii.

m<!:re~e ,publi~ ~i ra~'las~ ~?a1' conserr!nata in rapoarte ji reviste ~tllnttfzce. NIC,l Chla: ;nfuntarea primelor societati speologice, in 1879 la VIena jl in 1895 la Paris, n» a auut. rasunet de masd, publicatiile editate de ele auind 0 dijHzare restrlnsd la un mic cerc de interesati, ' M Hit mai impo,rtante decit reoistele de sp ecialitate au fost pentru popHlanz'!'rea ~pe?l~giei lucrarile lui Eduard Aljred Martel, unul din pionierii de seamli a acestei discipline. E. ~. Martel, (18!~-:-1938), jur~st d,e projesie, si-a consacrat toata oiat a ce_rcetarzz pejtertlor ~: mal ales a av_enelor, p uturile n.atura:le »erticale, a carol' explorare este deosebit de aneuoioasd ?t periculoasa. Rezultatele temerarelor sale explordri le-a facut' cunoscute in zeci de note ?i comunicari, dar mai ales in vreo sapte volume mari, bogat ilustrate, care au avut darul sa desvaluie n:,arelui ,public 0 lntreagii lume stranle, frumoas~, interesa~ta, pastonanta chiar ~i aproape necunoscutli pzna

se poate"contesta lui M ar!el me,ritul de a fi pus acest; problem:, f=m~ a,stfe! din parm{ii' speologiei fizice, ctdica a a~elet ,partl ~zn .speologle care se ocu p a cu geologia, geografta, hidrologia ~l meteorologia lumii subterane. C~alalta ramura a speologiei, care se ocup.i cu studiul vietUItoarel~r din p;?teri, biospeologia, a fost mai favorizata de faptul ca de la inceput 'ea a fost fundamentata de un mare om de ?tiinta, de naturalistul si biologul desavlr?it tare a fost Emil G. Racooitii. Desigur, CN Racooitd ~i cu Martel nu se epuizeazd lista celor care au pus bazele sp eologiei ~i care au deschis portile unui nou domeniu de actiuitate ?i de cunoastere, Am fi nedrep ti dac,'i nu am arninti, pe linga ei, pe cercetiitorii austrieci, care au autct merite deosebite : in aceasta directie. Fapt este cd, d atoritd unei lntregi pleiade de cercetatori, in primul deceniu al .. se~~lu__lui. nostru speologia era constituita ca 0 discipline ~tlznttflCa, tar rnarele public incepu sa se intereseze de ea. A interoenit apoi primul razboi mondial care a anihilat totul. Atit societatea sp eologicd a Frantei cit ~i cea austriacd s-au desf~~ntat, respectiuele reuiste si-a« incetat aparitia, iar asupra lumii s~tbt~rane s-a lasat iara~i zntunericul. 1 nfiintarea primelor lJ1stttute de speologie, La Cluj in 1920 de catre Ra-

atunct, ' Desi c~nclu_z~ile sale 4e ordin ~tiintific, sustinute cu mitlta paslune. ~I spirit polemic, nu au prea rezistat la 0 aprojundare ulterioard a problemelor, ele fiind opera unui diletant nu i

='.

,I I

r I

~""""_

.. ~,~,-,-,..!I.,"'LU4'!I'II"'!'

u..l...tLu

... ,I..J...J...lJ_Ljl!I.!! ~

."II.,I!

!!f-,I,I

It'll

Aceastii nevoie de necunoscut, inconstienta dar intensd i-a p~ins in mrejele sale pe micul Casteret; legindu-l pentru loata uiata de lumea subterand. Dupa prim.ii .pa# /acufi in pesterile din Escalere, cl si-a cxtins treptat actitntatea pc a razii din ce in ce mai mare, pe mds urd c~ .crqte~ in vlrsta. Fa~C£nd drumuri lungi pe jos, apoi cu bl~lcle~a, tnarmat cu lumindri iterpelite de acasd si cu a simpld f~mghte. de 7'!orb~rt tr;cere SiX cerceteze toate pesterile din regiune, oriiiciile din stinci ii chiar uizuinile de animale n:: lara a ~rece prin diverse aventuri, din care unele putea~ sa-l co~te uiat a. In aceste explordri Casteret si-a creat treptat ul'! ."std" . personal de cercetare, unic poate in istoria speologtet, In lipsa tenor tovara?i'dispusi sa-l urmeze in aventurile sale: el $-a oblsnuit sa cutreiere singur besterile, lucru foarte perlculos intr-un mediu in care primejdlile plndesc la /iecare pas !l eel mai mic accident se poate solda cu a catastrol.i, Ceea ce pare de necrezut este insa [elul cum ataca avenele. liisindu-se sa alunece in intuneric ii necunoscut de-a lungul [rlngbiei, lara sa stie dacd va atinge /undul putului sau va /i neuoit sa se catdre inapoi, pe /rinzhie, lara a clipii de odibna. _ Toatd aceastd gimnastica cerea desigur multii indemtnare si /orta, de care Casteret dispunea insa din plin. In tinerete el . a [ost un sportiv uimitor de multilateral, cucerind diverse titluri pc. plan regional La atletism (saritura cu prajina, 110 m gardurt, alergari de fond), natatie, schi, ciclism ii [otbal. Ac~~vitat:~ sportioii nu ~ra dusa lnsa In detrlmentul invataLa Toulouse, undc jl-a /acut llceul, Casteret a lost curind ca p tttiat de colectiile mu.zeului din localitate unde se gaseau adunate vestigiile oamenilor primitivi care cutreieraserd cu zeci de mii de ani inaint» rcgiunea, Aici a incepur el sa 'inteleaga semru [icatia ji rostul nenumaratelor obiecte preistorice pe Care le giisea in pesteri _~i Htb lndr urnarea cercetdtorilcr de La muzeu a lnVatat tehnica sataturilor arbeologice, pc care nu intlrzle sa le e/ectueze singur 'in peregrindrile sale subter~ne. Ast/el se dezooltii la Casteret a doua pasiune, arheologza, pe care a impletea cu cercetarea pesterilor. Cu preocupiiri variate atit de precoce, animal de p asiune pentru cercetare ii itiinta, cu spirit iscoditor, tindrul Casteret avea uiitorul deschis pentru a deveni un adeuarat am de stiiniii. Calitdtile [izice, curaju], dtcs pina la terneritate si tenacitatea in a-~i ducp. La zndeplinire planurile, completau in

=r.

=.

[ericit a personalitate originala si uiguroasi: care se de timpuriu. / )ilr asccnslunea tznarului Casteret; care trebuia sa-l ducd la /III uiitor strdlucit a [ost curmatd de primul rdzbo, mondial. I~(~uirsta de 18 ani el se inroleazii ooluntar in armata it pleacd /,t riizboi, din care se intoarce santltos, ncuatarnat /izic, dar zilruncinat suilcteste. Este 0 jJcrioad,'i grca, In, care doar: pasiuru:a crcscindd pentru cercetiirtlc subterane il mentine. l rn cc i,(i da CI1 intirzierc {'xplicaiJild b acalaureatul, audiazd 1,( 'Toulouse cursurt fa Facult atc a de Drept, Facultatea de Sfiill/l', l nst itut ul Agricol ,Ii Scoala de Notariat, luindu-;~ phla la urmii elipluina de IUI/ar. Concom:te"!t /resventeaza cu asi.l uit atc 111/-/'/.(,111 ,Ii bil)/zo/eca muzeului it este indrumat II/ t aincl» ar/)('ofogil'i de l l cnry de Begouen, proiesor d~ a_ntroj)(!/() ..:il' si arhc%Ric La Unioersitatea din Toulou~e, distins la/)('{)/u(' Ii Cit ai c.-(lIIi {ii Casteret [usese coleg de liceu. Este '1"1//'.1 ,'i,.' lI'i trci r}"11 Ii(',~()ucn, [ericitii exploratori ai celel.vrlor ,(i illll'orhtllfclor pesteri ornate cu picturi p,!-leo!iti~e, 'f'II( d' .'l/U/UII/'I'rt ~i trois Freres, in care descopertsera sin,L:/II rlr \ /.1 1111 /11'('illoriee cunoscute pina atunci in lume. C.u ;(1('" ri« (;tll/ gresu! IIi I nstitutului international de antropologt.e dill 1<)2/, Castcrct a avut ocazia sa vada personal aceste minun! ulc prcistorici, care £i descbisera ochii asupra ~O!! 1(\/','1.1 al spcologiei, descoperi:ea ?perelor de ar~a paleolitica. Xi t ocmai In acest domeniu cistiga un an mal tirztu Casteret i'lill/ii <Ii lauri de glorie. . . N /I i III ram in detaliile acestei nemaipomenite auenturi can (',t estc rcl atata chiar de eroul ei in volumul de lata. Nu put.em Inset sa nu subliniem /aptul ca descoperirea 'in pestera MOII/('I/Ian de catre Casteret a celor mai vechi statui din lume 1/11 II rodu] unei zntimplari ci rezultatul unei previziuni strict ,Hiintifiee, care da douada de apro/undatele cunostirue Rc%giec ~i arhcologice pe care Ie avea Casteret, La aceasta II trcbuit sa se adauge a exceptionala calire /izica, un curat nebuncsc ~i a tenacitate aproape diabolica, cal;tiiti pe care numai el le p utea intruni. CI/. tot renumele mondial pe care i I-a adus aceastd senza(ionaDi descoperire, p roblemele oietii nu erau rezolvate pentru Castcrct. La vremea aceea speologia nu putea cortstitui 0 meseric cdci nu existau nici catedre universitare dedicate acestei discipline, nici laboratoare sau institute de specialitate. Pentru Casterct nu exista nici un mijloc de a-# valori/ica in mod
COIltU-T(l

mod

pc,

=«.

rfls /

7
__________________________ ~ ~~~~"_·~-~~fi~-~n~'~ _

,"''';'I'$i$l!!!I!I!I~~

.....,.

......

practi~ cunostintele p e care le acumulase in ani de cercetari t:t~dmce, minurioase si dezinteresate. Dupa cdsiitoria sa cu Elisabeth Martin a cdrei proprietate era situata la Saint-Gnudens, fa p_oalele Pirineilor, noile uenituri ii dddu posibilitatea sa se d~dlce CtJ tru p si suflet cercetdrii pesterilor, ~stfel incepe In 1925 Norbert Casteret explorarea sistema~tca ": pejteril?r, din P~ri:zei~ insotit de sofia sa, care il initiazd. zn tainele alpinismului ;1 din c"!re el face 'in schimb prima [emete ,spe~log din lU~1C. Cuir eierind vastul ;i salbaticul Ian? al Pmn,el_lor cei doi sou fac una dupa alta descoperiri din cele mal interesante, coborind in avene primejdioase, ciitarin~u-se, ~e:a lungul cascadelor glaciale ale riurilor subterane sau lden.tz[zcznd, P_ICt';frl paleolitice pe peretii pestcrilnr. Desigur ar fz ,lr:zpo~zbzl de a trece in reuistd intreaga aceasta activitate p_rodzgtoasa, care se desfajoara pe mai mult e decenii. Sa arnintim doar citeua rezultate mai importante. !n 1926 sotii Casteret dcsco p erii fa altitudinea de 2700 m 0 In:e~sa, pe;t:_ra care adiip osteste un. ghetar. Este pestera glacialii sl~';fata la cea mal mare altitudine din lume, pe care geograjii au botezat-o Pestera Casteret. 1928 s~tii Casteret desobstrueaza gur a unei p esteri in care ~asesc ze~l de schelete umane j~ care se dooedesie a fi locul In, care Cezar, in: timpul ,wcerzr~i Galiei, a inchis ;i omorit p~m afumare [amilii mtregz de galt. In !930, cste exploratd pesters Labastide, 'in care sin: descoperite picturi paleolitice de mare ualoarc ~tiintifica. In 1931, ~n urmcA: unci color ar] cu fluoresceina, slnt identificate adeuiiratele lzv~a,re .ale Garonei, care SC giisesc pe uersa::zt;;! sp aniol al Pirineilor, de unde apele, disparind sub parnin t, trec pe sub creasta principalii a lantului de murui, reap are pe uersantul [rancez, Aceastii descoperire a inipiedicat se~ar,~a Ga.roneiu prin lucrdri de captare ale apei, p: vcar: sp'"ml(~Ju orotau sa le intreprinda p e uersantul lor, fara sa sue ca ap ele aces tea alimenteaza Garona. In 1931 este des~opeTita pest era Cigalere, pestera cu cele mat multe ca~ca_de dm lume, a ciirei explorarc avea sa fie dusa ,fa bun SfIT;lt, tot de Casterei, de-abia in 1955. 'Tn 1934 sotilor Casteret se lncredinteaza misiunea de a /xplora pefteril.e di~ Atlasul marocan. Fiind multe pesteri de ~:~rcetat, cet doi soti lucreazii separat, apoi coboarii impreuna m avenul Frugato, cel mai adinc la vremea aceea in Africa. 1n 1935 ttrmeaza descoperirea # e:cp!orarea celui mai adinc
A

lr:

r=::

Casteret sl4/era 0 gTea lovituTa prin moart ea sotiei sale, suruenitd in timp ce dadea nastere celui de al cincilea copil al lor. Pierderea a fost cu atit mai mare cu cit Elisabeth Casteret a fost una din acele purine femei care a stiut sa-;i secondeze sotul in chip admirabil, dind douadii de ~n curaj {i 0 rezisteniii etc totul rernarcabild, fiind in acelasi timp 0 mama ideald, 0 gospodinii perjectii ;i 0 femeie plind de gratle, inteligentd, modestd ;i posedlnd 0 solida cultura. ln toate scrierile sale Norbert Casteret nu a incetat sa-i aduci: ~m cmotionant omagiu, tinlnd vie amintirea aceleia care a fost prima exploratoare de auene din lume. Desi cercctdrile intreprinse pina in 1940 Casteret le-a fawt singur sate insotit de soiia sa, [ratele Satt Martial salt cifiva 1)ri~leni, elc au avut daru] sa puna in miscare sute, poate mii de tineri, care s-au indreptat dornici de aventUl'a sp re lumea iaillica "i plind de promisiuni ape? terilor. Acest curent 'in [aooarca sp eologiei se d.atoreste scrterilor lui Norbert Din explordrile sale subterane N orbert Casteret s-a inters totdeauna cu carnete pline de insemnari ;i cu inima incarcata de cmotiile pc care i le of ere au pesterile : emotii fie estetice, in la/a extraordiriarelor=rninuni pe care natura Ie-a ziimtslu In mdruntaiele pdmlntului, fie pline de drarnatisrn, generate de temerarele sale exploriiri. T oate acestea Caste ret le-a a;ternut cu multd dibdcie pe hirtie. Prima sa carte, intitulatd "Zeee ani sub piimint" a1 atrut darul unei explozii. ETa pentru prima data clnd un speolog dezvaluia cu atita sinceritate ji modcstie 0 activitate in care nu stiai ce sa admiri mai mult, curajul, eruditia sau valoarea rezultatelor obtinute. Epuizarca rapida a carrii ;i traducerea ei imediatd in peste zece limlri atestii succesul ei. ;1,1 urm at apoi tot alte # alte ciirti, care mal de care. r:',;~ /Iasionantc ;i mai surprinzatoare prin bogatia de fapte ;1 lc'el I'l.' care Ie comunica. Cele unsprezece carti 1n care Casteret

lume. ln 1940 Norbert

avert din Franta atuncl, avenul Martel, in care Elisabeth Castcret stabileste un record mondlal [eminin de coborire in adlncime. In 1937 Norbert Casteret exploreazii rlul subteran Labouiche, im preuna etc un tiniir cu care face atunct cunostintii, Joseph Dclteil, }i care va ramine pe m ai departe touarasul siu« nedesIlar?it. Tn acelasi an, soiii Casteret descoperd pestera Esparros, una din cele mai bogat si [r umos concretionate pesteri din

=r=

si-a povestit euenturile subterane au 0 constructie [carte interesantii. In [lecare volum 0 jumatate este dedicatd lntimplarilor p ersonale tar cealaltd jumatate problemelor de ordin general ale speologiei : [ormarea ~i euolutia p esterilor, vietuitoarele din pesteri, ecbipament, tehnicd de explorare, pefterile In mitologie si istorie, pesterile si euolutia ornului, arta p ariet ald din pesteri etc. Toate aceste capitole constitute zm-' preunii un admirabil si com plet manual de speologie, perfect pentru a dezodlui marelui public rosturile si interesul cercetarilor speologice, dar Ji pentru a lndruma pe cei ce intentioneaza sa se dedlce unei astlel de actioitaii. Eruditia de care a dat douadii Casteret in scrierea unor capitole este prodigioasd, Probabil ca nimeni n.u va mai sta ureodat a sa culeagii cu atita migala diversele intimpldri legate de pesteri, din istorie, mitologie si literatura l La acestea se adal1ga ncnumdrate lntlmpldri si documente inedite, care au [ost salvate de la uitare p rin consemnarea lor in aceste carri. N u mai putin interesante sint rejlectiile pe care le face Casteret pe marginca diverselor intimplari prin care a trecut, Ele denot d un spirit projund, un ginditor, care 1111 a incetat niciodatc! sa analizeze rosturile acestei lumi ji sa traga concluzii de ordin general din cc I-a inodt«: natura ii oiat a. In ce priueste partea de naratiune a ciirtilor lui Casteret, 0 analizii este inutila cdci cititorul 'va putea sd-si [orrneze singur 0 p drere din volumul de fata, care cuprinde 0 culegere din aceste capitole. Simplitatea [razei, naturaletea povestirii cuceresc de la prima paginii. Es te uimitor insa mai ales faptul cd, desi in fond in toate car tile este vorba de unul ji acelasi luau, explorarea unor p esteri, povestirea nu plictiseste sau oboseste ci tnteresul este mereu treaz. Aid este un rafinat rnestesug scriitoricesc, dar mai presus de oriee, este valoarea rnaterialului faptic relatat. Cu multa modes tie pooesteste Casteret lucruri cotidiene in ap arenta : coechipierii sai dorm, mhnincii, glumesc. Aceasta se intim plii insii la sute de rnetri sub pamtnt, 'in conditii de trai deosebit de grele. Din [aptele miirunte, uneori si dramatice, se incbeagii insa tabloul uimitor al unor oameni care se daruiesc cu totul, Sltfera, se sacrijica, In modul eel mai deztnteresat, dear pentru a smulge naturii inca 0 t ainii, pentru a cuceri necunoscutul. In cartile lui Casteret sint·pagini de epopee, de 0 inalta valoare morald, care se lnscriu cu cinste in cartea de aur a cucerirli naturii de cdtre om. 10

I'

ln. afara cartilor meniionate, Norbert C:t1:~teret este autorul a 'inca alte 12 volume, in afara "seYl~z. Este oorb a de albume fotografice, carti de belet:is~ica Jl p~rztru copu, toate evident O~ subiect speologic, .cartz a.tttob!ograjzce, 0 carte des pre oiata liliecilor, pe care l-a studzat P lYl~elungat, .0 biografie a lui Martel etc. La acestea trebuie adaugate dzverse note si comunicdri ~tiintifice. lnainte de a incbeia ace astii prezentare, sa ~al parcurgem pe scurt firul vietii lui Casteret pe care l-am intr eru pt in 1940, La moartea sotiei sale. . [n anii greiai celui de-al doilea ~azboi :nondzal,.!a .care rue a participat direct, i s-att incredz;:ztat dlv~rse mtsturu secrete, -ca de ex. aceea de a ascunde in pesters docum:nte de valoare ale Statului major [rancez, pentru a nu cadea ~n mina catropitorilor nazisti, sau aceea. de a ascunde, tot lvn pesteri, 10 tone de arrne, cu care a alimentat a poi pe luptatorii din rezistentd. . . Dupa r,azboi, in stiluL de lucru a lui Casteret znter'v~ne 0 schimbare. Ea era inerentd cdci in bttna mdsurii, tocmai datoritd cdrtiior sale, speologia ajunge in Franta 0 n:ijcare mase. Ajunge sa amintim faptul in, Fra~ta eXl.st(t ast azt peste 100 asociatii si cluburi speologicc, zntrum~d peste 10 000 membri, pentru a ne da searna ce insearnna puterea cxemplului ii ce forta mobilizatoare este cartea. . Renuruind la explorarile "familiare", deli este insotzt, de [iul si fiicele sale, Casteret se aiattJra nun~e:.oizlor sa~ discipoli. Acum lncepe perioada marilor ~xpedztll~ cu zen de p articipunti ~i cu ech~pamen;ele ce,te mal ?el/ectzonate pe care le poate p une tebnu:a La lndemina. Meioritatea acestor expeduii este relatatd in volumul de fata: Henne Morte, Cigalhe, Pierre-Saint-Martin, Coume OuamMe., . Desi anii nu iartd, Casteret continua sa fie la datorie, part~cipind direct sau indrumind cu sfaturi p'reti.o~~e £e .CO~Chlpierii sai mai tineri. Viata plirui de, prt~l=JdZl c~r;la '. s-~ dedicat i-a conjerit 0 vitalitate neobisnuita, Desi tn znrst a de 67 .ani, Casteret continua sa ia parte la coboriri temerare In auene, sa se scufunde cu costum de scafa~'1dru ~ut~n01'7t in sifoane si sa fie totdeauna prezent la marile actiuru. In acclasi timp continua sa scrie ji sa in.tr~pri~d~ tum~e, de con_[erinie in Franta si peste hotarel.e. ei, .zn:hl:Zl~du-~l tn =: nuare intreaga activitate speologtei, discipline pe care a in-

tlrn:

v'

ca

f~

=:

11

~~

__

.......

__

.......

....:.. ......

.......

-. .-.-.

11

dragit-o la uirsta de 11 am ji pe care a seroit-o rnai bine de 0 [umiitate de secol. Cel mai asiduu cercetdtor de pesteri (are peste 1000 pesteri exploratc fa actiuul siiu}, eel mai fecund scriitor-speolog, Norbert Casteret este nu numai decanul speologilor [rancezi dar, fara lndoiald, speologul Nr. 1 aL lumii. El este in felul sau 0 personalitate a timpurilor noastre, a carui viata, incbinata unei idei, nu poate de cit sa fie data ca exemplu ji fie ... inoidiatii. Marcian Bleahu

Urmele unui trecut indeparia!

sa

. '~

1. Cele mal vechi statui din lume

"Sccretu!

aceea

eli

tutwror nimic LE

dcscopcriiovilor nu 1i S~ part BON, Eoolutia

constd itt imposibil", materiei)

(GUSTAVE

'.
In campania de explorari subterane din august 1922, inceputa cu citiva ani In urma In Pirinei, cercetarile m-au condus in satul Montespan, asezat pc panta unei coline strajuita de un castel feudal. _ Aceste ruine, care domina valea Garona, atrag de departe privirile si evoca amintiri istorice interesante, legate de familia seniorilor de Montespan care au domnit 111 regiune mai multe secole, mai inainte ca sotia unuia din ei, 0 principesa de MOlltespan, sa fi cucerit inima Regelui Scare. 111 apropierea acestui castel se afla pestera Montespan, 1:n care mi-a fost dar sa fac dcscoperiri atit de stranii. . Dupa ce am vizitat pitorescul sat si ruinele castelului, m-arn indreptat spre 0 gura de pestera, deschisa In muntele invecinat, reputata ca impenetrabila, La baza muntelui am dat de 0 crapatura in stinca de un de tI~ne~te un suvoi de apa. Localnicii sustineau d. 111 verilc exceptional de uscate se putea Inainta prin apa l'ntr-un culoar natural, dar ca la 60 m distanta pestera se l'nchide, apa ridicindu-se pina In tavan. Intr-adevar, asa mi-a aparut aceasta pestera. Dupa ce m-am dezbracat ~i m-am strecurat printr-o gaura de marimea unui om, am patruns intr-o galerie orizontala, larga de 3-4 111, Inalta de 2-3 m, si am Inaintat In apa curgatoare, pe un fund de nisip si de argila. Dupa 40 m, galeria coteste in unghi drept iar tavanul, coborind brusc, pcrrnite 0 Inaintare pe brinci, incomoda, pe l'qca 20 m pin a cind apa devine adinca ~i bolta este Inecata. Ajuns 111 acest terminus dificil si putin Incurajator, amintirile cercetarilor mele precedente In alte locuri si Indpa~rnarea cu

·1

15

~are an~ fac.ut totd~aun:'1 e~plor::trile m-au detern~inat, desi rntr-o srtuatie strame, sa rna dedau la tot fclul de ipoteze 1n loc sa parasesc aceasta pestera cum ar fi fost normal. ' Natl;ra geologica a masivului rna facea sa presupun ca ace! ~UVOlsubteran a erodat calcarul, forrnind un curs de apa subreran, a carui resurgenta 1 era culoarul strimt in care rna aHam. Pe de alta parte, studiul perioadelor geologice ne arata ca, [a sfirsitul epocii glaciare, clima era caracterizata printr-un frig patrunzator si uscat, asernanator aceleia din Laponia de astazi. In consecinta cursul subteran a fost secat vreme l'nde!ungara la inceputul cuaternarului si atunci a putut adaposti pe bietii

trogloditi

prirnitivi.

Bazar pe aceste ipoteze, I'n aparenta atit de subrede, dar atit de ispititoare pentru un specialist in preistorie, m-am hotarlt sa rna aventurez rnai departe I'n maruntaiele muntelui ~i I'n necunoscutul acestui curs de apa subteran. Cu apa pl'na la umeri, In curentul care iesea de sub bolta inecadi, rna g£ndeam totusi ca este 0 nebunie sa rna aventurez singur l'ntr-o l'ncercare atit de riscanta. Inaintea mea se prez entau mai multe ipoteze : sa l'ndlnesc 111 continuare tavanul inecatca la punctul de plecare, sa dau de 0 terrninatie, in fund de sac, a galeriei, sa ajung intr-o punga cu aer viciat, sa cad intr-un put, sa dau Intr-o gramada de ramuri carate de apa, sau sa 111aimpotmolesc ... Analizind In linistea impresionanta a izolarii mele toatc aceste posibilitati, m-am hotarit'sa rna avint totusi 1n necunoscut ca sa fortez, daca este posibil, aceasta bariera, pe care alianta dintre apa si stinca pare a s-o faca de netrecut, Am fixat luminarea pe un iesind al peretelui, am tras aer pentru 0 scufundare de doua minute (performanta cu care sint deprins) si m-arn scutundat, cu 0 mina inainre, cu cealalta atinglnd bolta. Pipaiam c1.1cea mai mare atentie asperitatile si contururile acestei bolti, fiindca eram orb ~i ochii mei erau I'n virful degetelor; nu trebuia numai sa Inaintez, trebuia sa rna gindesc si la l'napoiere. Pe dnd ,progresam astfel ~i rna grabeam sa merg tot mai departe, capul mi-a iesit deodata din apa ~i am putut respira.
~I

Unde rna aflam? N-aveam cum sa stiu, era bezna 111jurul meu. Etra indoiala strabatusem un sifon 1 ; 111-am intors numaidecit scufundindu-ma in sens contrar, fiindca nimic nu este mai primejdios decit pierderea orienrarii 1n asemenea_!mprejurare. Ajuns in aval de ~if.on, und; fla0ra lU~lin~rn As~ oglindea In apa neagra, am prrvrt ace~sta bolta,. J~eva.zut~ p111a atunci de vreun ochi omenesc, care In acea clipa mi-a rn cr'edintat tainele. Desi rezultatul. era minor, pu: sportiv pentru aceasta rentativa, 1:ntrevedeam de pc acu~1 ~l asteptam ernotiile ~i dificultatile unei viitoare explorari pe care 0 dorearn lunga ~i rodnica. .. . A dona zi eram din nou la intra rea pesteru, avind un mater tal de explorare pe cit de ,siml?lu, p.e a~1t de usor. Dupa c: n!-am dezbracatcomplet, ca 111ajun, ~l mi-am ascuns Imb!a;:ammtea dupa 0 tufa m-arn strecurat 1:n cursu1 subteran, ~ll1111dcu 0 mlna 0 luminare aprinsa, iar cu cealalta casca de Inot din cauciuc continind chibrituri si mai multe luml'nari de rezerva. Aceasd aparatoare simpla, bine inchisa, urrna sa-mi vasig~rAe, dupa fiecare scufundare sau dupa numeroase1e mele caderi In apa, lumina.' . di . Ajuns la sifon, am cautat sa rna scufund i:1 aceea~l, Jrecv~ , ca II} ajun, pentru a da peste ~unga ~e aer, ~1 ~c~lfundl11du-ma ., pentru a doua oara sub bolta mecata, m-am ridicat de pa~tea . cealalta, cu apa pina la gura. 1nainte de a aprinde lu~nma, am scuturat ca sa zvint casca, de pe care curgeau siroaie, c.u precautji si stapinit de nerabdare. In ce1e din Ul:ma am deose~15 1:n geana de lumina rrernuratoare ca, cev~ mal depar.t.c, adica la citiva metri, bolta era paralela cu oghnda apel, fund despartita doar printr-un strat subtire de aer:. . De data aceasta pareau sa se realizeze preVIZlUJ1lle mele : eram intr-un curs de apa subteran necunosCl;t. .. . . Inaintarn urrnarind c1.1crestetul capulm cele mal mici aspentat;i ale stincii, ca sa pot respira ; dupa un 'pa!~urs de }OO m am dat de un bane de argila la intrarea unei sah vaste 111 care mi-am potolit ernotiile, nu rnsa si dl'rdl.ituri1~ fe Frigo .. Aici bolta sc 1:na1la la 10 sau 12 m, l~r 'plr!la~ul s~ pierdea dupa 5-6 m sub blocurile mari de stinci ~a~l~te din t;:t~an. Trecind prin aceasta sala incurcata de blocuri si Impodoblt_;: cu frumoase cascade stalagmitice 2, am intrat dim nou in apa ca
.. Por tiune tn care un canal subteran are tavanu] mule ~o~b?dt. Prin cre~tered nivelu~i C ape i aceasta Ineaca tavanu l si sifonu l "se [rich ide", ncmallasmd mCI un strut ac r. e obicci la sifoane coboara. 0 data. cu tavanul si podeatlJ, canalul subteran Imncl forma
A

'. Locul uncle iese din nou Ia suprafa\a c~rc a t.:urs subtcrall. N.T.

un plrtu

care a intrat

sub pami:nt

mai in amontc

literri U. - N.T. . .\ d d .d b ! Prin forma~iuni stalar,mitice :<;einteleg t~ate t.lpun e . e epunen e car onat din pc~tcri (stalactite, stalagmite, depuncn partetale ~l de podea.) N.T.

c ca

Ic'u
I

16

17

sa continui explorarea mea singuratica ... Desi obisnuit cu dificultatile unei pesteri, n-am simtit niciodata cu atita intensit~te sentimentu] de izolare, de apasare ~i de teama, caracteristIC Iumilor subterane, unde cel mai banal accident cum ar fi udarea sau pierderea chibriturilor, ar putea avea consecinte fatale ... Dupa ce am ocolit. un stilp enorm cu baza In patul piriului, an~ d~t ~e un a~t s~fon 5u un aspec~ lugubru, fiindca apa era a~111ca ~l. bolta rncarcata cu stalactite negre ~i taioase. Repetind tehnica cunoscuta, care insa de fiecare data iti da emotii m-arn scufundat ~i in acest sifon, care mi s-a parut sensibil rna} hll~g decit primul. In intunecimi, 0 bariera dubla de lichid se. l11ch!d~a ac~m 1'n urma ,;nea: 1'I1Jpiedicindu-mi iesirea 1a luml,na zilei. 0 izolare de neinchipuit, Cum sa nu fii cuprins de o rngrtjorare care duce incetul cu incetul la spaima ! DlI1 fericire pentru succesul explorarii, locul unde am a vut un ~no~nent 11eea. sa bat In retr~gere era foarte strimt ~i putin 1l1dlC~t chiar ~l P~?t~u 0 al~ahz~ de. scurta durata a situatiei, Sub irnpulsul fricii ~I al frigului 1111s-a parut ca nu-i nici 0 deosebire intre a mainra sau a da l'napoi! M-am ddt mult pnn apa intr-o galerie ingusta, unde de pc tavanul cobor it curgea 0 adevarata ploaic care imi stingea mer eu luminarea, Aceasta l'naintafe tM~, ingreuiata de ciocniril e ~i fr ecar ile CO[1tmue de roca aspra, rn-a condus I11tr-o alta sala cu mult mai mare decit prima, un de un haos nemaipomeriit de blocuri enorrne stateau rnarturie a numarului mare de prabusiri care se produsesera acolo intr-o epoca nedeterrninata. Aici a trebuit sa fac 0 g~mna.stica. energ~d pentru a rna incalzi putin si pentru a-rm activa circulatia bratelor mele IJl~epenite iu apa lllghepta. I potezele mele pri vitoare Ia existenta acestui curs subteran crau pe deplin confirmate si rna intrebam pina unde oare rna va duce aceasta succesiune de culoare ~i sali, in care apa curgea intr-una, cind Iinistira, dnd agitata si murrnurind, revarsata din mici bazine. Incrcdintiridu-ma cit rezerva de luminari parea sa fie suficicnta, am pornit i3Jra~i 1'nainte, catarindu-ma prin ingram adirca de blocuri. Am iesit cu greudin aceasta sala mare ~i m-arn angaj:1t, tot prin apa, intr-o galerie foarte lung a ~i monotona. Tn uncle zone de l'ngustare, unde trebuia sa rna strecor 111 rrc coloane de calcar, credeam ca am dat de fundul pesterii, 1l1sa lumina mea slaba deschidea noi perspective. InainLUll clild 111 apa, cine! pe bancuri de argiLl al uncco asa si v is18
';t

1 .

coasa, ~n care cautarn sa las urmele talpilor drept repere pretioase pentru in apoiere. Pier dusem de mult notiune a timpului si a distantei parcurse, dnd am fost oprit de ingustimea culoarului. In ultima portiune de altfel, bolta atingea aproape nivelul apei ~i rna dram intr-adevar cu cea mai mare greutate. Ma zbatearn fara Indoiala de citeva ceasuri ca sa dau de fundul pesterii, si iatii ca 0 strimt oarc de n epatruns rna oprea, tira speranta de a cun oaste originea acestei ape subterane! Din fericire aceasta dezarnagire a fost numai de 0 clipa, Iiin dca, trecind capul ~i un brat In ace asta lucarna, am scos un strigat de triumf care a pus pc go ana oasp~~ii' mi~teriosi ai unui bazin umplut de mil ~i de ramuri ; 0 colome de mormo loci care traia aeolo cu totul ncbanuita, tul5urata acum pentr u I~tlia oar a, indica pr in prezenta ei d. 1.n amOl~:te cu citiva metri cursul de apaepigeu1 parasea lumina, paJl~tele ~i padurile ca sa patrurida in rnunte ~i sa urmeze cursul subteran pe care-l strabatusern cu osteneala contra curentului. Prezenta mormolocilor in aceasta zona de nepatruns a plriului rna asigura ca iesirea 1a IU111~na~s~e foa!·te aproap,e, fiindca aceste larve nu se a ventureaza illlcl,odata departe un apele' subter ane. Am pu tut eonstata Intr-adevar in z.ilele urmato.are ca nu.m ai citiva metri rna desparteau de punctul de intr are sau de "pierderea" ptr\'ului 111 masivul mu~tos, 0 ~ntr~r~e foarte Ingusta, 0 crapatl}r~ 1:n srinca, absolut Imprac~lcabrla. Am strabatu t deci muntele din tr-o parte 1l1tr-alta, 1nS3. impiedicat sa ies la lumina de strangul~rca. din dreptul timului ochi de apa, in care morrnolocii fOlau, am fost silit sa rna intore pe aceeasi cale de ap a subrerana, de data aceasta In sens invers, adica in aval. La intoarcere, drumui mi s-a parut din ce in ce mai obositor, insa .l~a~. parcurs fara incidente deosebite, cu exceptia unor ezrtari asupr~ ·direqiei de urmat la unele r amiticatii si la sif.onul cel mal periculos din cele doua, Le-arn putut trece ab!a la a doua il1cercarc, fiindd prima dado luasem prea oblic. Intrasem in pestcra In plina zi, pe un soare arz ator, ~iam iesit noaptea, cuprins de frig, dupa ce am parcurs. In 5 ore aproape 3 krn sub parnint (distants masurata ulterIor). Am facut apoi In aceasta p esterji, una dupa alta, mal ~ulte explorari complimentare, parcurgl11d noi sali, un eta) suA ~

:l!-

Epige c _

la suprafata

pamintului,

in opoz itie

cu hipogeu

sub p amint.

N.T.

19

p~eriOt, u~ labirinr de galerii joas~, avind mereu speranta sa descopar vestign de locuiri preisrorice, ceca ce consideram ,posibil, dad nu probabil, pentru 0 perioada cin d apa nu circulase prin pestera. Dill nefericire urmara 0 seri e de ploi care au sporit debitul piriului si au impiedicat accesul in pestera. Am fosr silit sa amlncereetarile pentru anul urrnator. Trebuie amintit ca In afara de lunile august si septernbrie, dnd exp]orarea este posibila tn conditiile aratate, tavanele pesrerii sint inecat e pe por~illnj prea lungi. Recolra mea In 1922 in acest curs subteran s-a limitat la un dinte de bizon. Descoperil"ea acestui dinre mi-a intarit Insa convingerea cu privire la trecerea pe acolo a omului primitiv ~i asteptarn cu nerabdare sa vie iar vremea buna ca sa pot relua cercetarile. Dupa un an am revazut CLl bucurie vechiul castel, satul ~i rnuntii vecini, i'ntre care unul ascundea pestera misterioasa, denumita in notele mele "pqtera Montespan". Eram insotir de uriul din prietenii mei, Henri Godin, mare amator de excursii subterane ·~i de naratie .. Vara lui 1923 fiind foarte secetoasa, nive!ul apei era mai coborit 'decir fusese In anul precedent. La ,trecerea primului sifon, bolta arcuita turtir nu era complet lnecad\; chei i bol~ii iesea cl~iva'centimetri din apa. Am putut trece astfel . cu ochii afaril, dar cu gura in apa, fara sa stingem lurninarile. . . Godin, care se intorcca dintr-o dlatorie de la pesters Han din Belgia ~i de la avcnul! Padirac, rna asigura, clantaninrl din dinti, d aceasta excursie originala prin apa compenseaza minuna~iile acclor pesteri renumit e. Am inaintat In continuare pina 1'n dreptul stilpului enorm, eu baz a 1'n apa, care parea sa sfatuiasca pe cercetatosa nu mai inainrcze. Intr-adevar, la elt-iva met ri mai departe, era al doilea sifon amenintator, strabatut cu greutate anul trecut ~i care irnpiedica accesul pe 0 portiune de un kilornetru din riul subteran, explorar 111 aventura mea solitara. Parasind aiei cursu 1 r iului ~i mlngiierile sale arctice, am parruns 111tr-o galerie uscara, lunga de 200 rn, unde 0 descoperire senzarionala urma sa-rni rasplateasd ostenelile • /I. '-' '-' ~1 Incapapnarea.
1\ 1

Aceasta galerie, ale carei ~di:'nensjuni n~ In tree niciodata 5 m In latime si 4 m Inal\.1me, are ~la l~lceput un ~speet fecric, Perctii ~i tavanul sint s~lpratncar~a\1 <;Iescurgen calca roase ~i de stalact~te straluClto.are. CIt pnvqt~, fodeaua, ea este alcatuita dinnr-o succcsiune ~e, "gur~n Jo~rte pitoresti, ale carol' mar~ini ondulat~ ~l ~ner~tlte alcat.U1esc o scara naturala, unde fiecare treapta ~epne in .. ~olul ei apa Iimpede. In alte Tocuri, un parter de l11~nlstatl1 g~~nUil.are si de umflaturi de un galben [rumos armntesc c01"al~l pelsa: jclor submarine. Dar aceasta 11:cln!are de~ forme ~~1 cul?n inceteaza deodata. Dupa 0 cotrtura brusca,. ne. gasean; 111tr-o galerie in care roca, lipsita de coricretruru, este 111tUnccata ~i podeaua pambt~asa. , Calcarn unu! dupa altul 111 acest culoar, In .care s~ }uzea numai plescaitul picioarelor noast~e, goale pnn argila, UItimii 30 m i-am parcurs pc burta, 111 tre tavanul neregu}at si podeaua rece si mocirloasa. Re!l~tordndu-ne, am ales 1I~tr-o portiune mai largira a gale:-lel, Intr-un loc unde abia putearn sta in picioare, un coltisor tn vcare se putea Jace un son daj si am atacat argll!. compac:a cu 0 un:alt~. de care nu ma despart la exploran. Tova:"a~ul meu ma pI}Vea cu neincredere si se intreba daca pasiun ea mea subita de sapator ne va m~i opri mult tjmp 'In. ace~sra i~dipere n eatragatoare. La Fiecare lov l~ura trebuia vsa ,CUI at sap a d: bulgarele de argila: ~a~e ~e lipea. Deoda~a mlna, me~ apu~a un corp dur si, n;al. llla!nte d:_ a-l curata de 1~1Veh~ul p~mintos, degerele irni ara tau ~a avearn ur:ul ~din ,ac_:le 51lexuri 3 cioplite,care fac uneo~.1 pe profam . sa sunda, dar care umplu de sperante. ~chlJ arhe_?l_?g~lU1.. A~es~ slr:1pll~ silex, apro ape necaracterrsnc, dar fa:-a 1.ndOla!a cioplit ~l folosit de om, [mi dovedea CLl cer titudine ca omul pnmitiv a trccut prin a1l'nca pe~ter~a.., . ~ Aceasta descoperire, ant de sperata ~l ant de a~tepta.ta,. rn-a pus pc glnduri ~i, mai mult ca oricind, am fost Ulm:t de asemanarea pesterii de la Moritespan cu celelalte pesteri din Pirinci, bogate In urrnelc unui trecu:. ln~epartat. Un. fapt ram Inc stabilit in preisrorie : oamenn primelor epoCI preferau sa locuiasca pesterile mici san gurile ?e. intra:-e. ale pesterilor vaste, dar evitau sa intre 111 adincirnile labirinte1

Forma uuni

stalagrnirice

depuse
a

pe

podcaua

pcstcr ilor
de calctu

si
ell

care
aspect

del imiteaz ii bazine

de ace, corali,

de

il~~rn~
de

Pe~tera venicala, put natural, care are deschiderea la supraf:qa pamintului. pu~ se folose~te pentru vcnicale1e din intcriorul pe~tcrilor. _ N.T.

Termenul

n~~~~te de ft'lc etc. N.T. , Crcmcne. N,T.

depunere

ca rbona rului

ramu-

20

21

~~ce de~coperir:a ~nui ~ing;u.r silex cioplir, la mai multe e ~metr~ sub parnrnr, capata pen tru mine 0 mare irnPgolrt~np. Avmd .dd?vada. d ornul primitiv a strabatut aceastji a erre, Ill-an) n icat <I a' .. 1 cv , , ~''''.~ "l.ll cercetar peretn a lumina lufrl~~b~:i~~acafy:a~i~i.gravunlor pe pereri, care, dupa mine, ar In acest timp Godin intrio- t . I I . sil so d D' d ., oa ~l e, a uat sapa sr a cO ltinuat , n eze. eo ata am lnl I . in f . • in ar 'JV '~" ~ e :1lllt 111 ata un er statui de urs ~pa, ascunsa p m a atune: de licarirea sl b~' f" d ~ , pqtenle mari l' .1 a a, nn ca In , b ezn a, umwa unci um inari nu-i decit ' un licurI'cl' 111
Y

;~~!

:,(~r subrerane, din cauz a lntunericului ~i· a fricii de fia;e :~c~1~:Y~f s-a ~ c'?tstatft in~a de demult,.cu rare exceptii, c~ ale ~. p~qI e c: e mal retr~se~ n~aI curind inaccesibi!e E. Fqt~lIlot, s~ gasesc ~gr~vun ~I pictur i preistorice. xp lcat~a trebuie cantata llltr-un rit maaic sat I" care oblIga at' " .... o "u re 19lOS de . r l§dtll pr rm rrrv] sa graveze si s;'( picteze aceste csen e curroase eparte de lu' '1" d . nilor 0 I. '~,.' .mrna zr el ~l e privirea profa.' d' 1 rn u ei a st~pln;lt de Ideea de mister ~i de reculeger» ~ln . a. egea ascunzisurilcele mai adinci ca sa re . d ::: llTIaglI1J ce au dezvaluit §i au dus 1a in teleg~rea p: 0 uca monn {oarte stranii. unor cere-

~m' ra~as increm~nit §i, zguduit in toara fiinp mea sa vad Cl~m sta ad~oJ~ nemiscar, In ciuda secolelor cite s-au succedat accst III O ela), pec~re d ulterior erninenr] savanri l-au recu~ noscut r ept cea mal veche statuie din Iume ... La _ch=n:area~ mea t.ovar~~ul s~ catara pina un de rna aflam ochiu] tau, mal putin obisnuir, nu vedea decit un blo~ 111 ~ on~ aco.o unde eu Ii, iudicam formele fiarei. Apoi, pc mJ.sura c.e-l descopeream In juru] rneu i-arn aratar c i , relief d . 1 ' d' "a In , ~l. man el e argila, gravuri etc. Convins in sfir it dcscopennle s-au sllccedat In exclamal'l'I' p d ]. . ~f" , . bi v' . ~ c ep In JllSt; tcatc, .mal. me de 0 ora. De pretlltl11deni se Infa~i~au ochi lor n~bn }11lma]~, desens, embleme misterioase; toata epopeea ~l. ur~t~~re~; uuniroar- din anii salbatici ai preistoriei. ccasta LI a 111trecu t toate a~teptarile. Pc carmeru] mel! CLl i'nsemnari, pata r de noroi care 1.~ , sotca deseori sub pimi'nt pestera de la Mo t' f 1M 1~119~2 la n_:rma:-ul de ordine 63. La cJpatutci~~:~a l~;.1rdaI? scrrsc dup ab b 11n urr .. . . a pnma stra atere su terana a muntclui am ad g'lt CllVll1 tele o· ce-ml rezerva aceasta pe~tera?" ,au : . .~ ~ :~" are 51 lata ant dupa I un .. a~, a doua zi dupa ce 0 facusem, marea ca pres:! I' " . , 1I1 ~a umn In tregl senzationala descoperire. Apoi,

~f

v_

precedind studiile si diirile de searna ale r evistelor )tiin~ific~ ~iale marilor publicatii ilustr ate, aparura arheologu, savanti francezi si straini, reporterii ~i fotografii, ale carol' automobile stationau In micul sat Montespan, cu totul uimit de aceasta subita animatie. Au urmat atestarile oficiale: clasarea pesterii intr e morrumentcle istorice si recornpensa din partea forurilor celor mai inalte, intr e care si Academia Sporturilor, a carei participare destu'l de neasteptata J. bucura t pe acei care imbina cultura intelectuala cu cea Iizica. Arheologul pina atunci obscur, considerat In regiune drept un maniac, un cautator de cornori, a in durat cum a putut o asemenea notorietate. 0 data calmul restabilit, a lipit In vechiul sau car net, sub intrebarea din anul trccut : "Ce-mi ascunde aceasta pestera ?" 0 Iotografie aparuta intr-o revista de mare publicitate sub titlul : "Cele mai vechi statui din lume" . Cur ind dupa descoperire, lnva~atorul dintr-un sat vecin, nerabdator sa vada acesre vestigii remarcabile, dar c-are se temea sa treaca sub bolta inecata, a taiat cu 0 sapa inculoarul de iesir e al pesrerii un jgheab de scurgere, ca sa sporeasca debitul cursului de apa si sa coboare astfel nivelul ei in interior. Aceste lucr ari, coritinuate de Iratele meu Martial, de colegii Dupeyron si Godin si de abatele Moura, parohul de la Montespan, au dat dupa trei zile un rezultat satisfacator: Intre bolta ~i oglinda apei era acum un strat de aer de 40 ern care permitea trccer ea fara scufundare si fara a inghiti apa ; era obligatoriu sa faci doar 0 baie purificat,?are pe 0 lungime de 200 m ca sa dai de sanctuarul CLl relieve preistorice. Multumita acestei prime amenajari, pestera a devenit accesibila pentru savanti, care, bravlnd apa rece, ~u vizitat galeria preistorica sub conduce rea mea, incostumatia cea mai diversa si urieori redusa la minimum. Cititorul ne-a urrnarit 0 datil sub pamint in perioada explorarii pur speologice din 1922~i In ziuadescoperirii arheologice din 1923. Sa mai patrundem inca 0 data in pestera, pcntru a descrie operele de ar ta pe care le ascunde. Gravurile murale ~i statuile de argila de la inceputul magdalenianuluj 1 urea in tirnp, dupa cronologiile stabilite §tiin~ific, la circa 20 000 de ani. Exista vreo 50 de desene de diferite animale (dintre care unele specii stinse sau emigrate),
I Nhgdalcnianul cstc ultima diviziune a epocii pietrci necioplite (palcolitic). Numcle 'vine du b pq:tcra La Madeleine din Fram;a uncle au fost gasitc pentru prima data unelte ale oanH'niior care au trait in acea vreme. - N.T.

22

23

E <=> v.
C>

E
<1) (!)

E ~.
0

;
0

co U 0

.~ a a ;g
0
.0

:g

::;::

"" '"
E

c, 0

....rf_
• 'I. _j

E
0

"'o
II>

<:>
N

6-

E ~ ~

<Y)

~_v~
l

L~
(¢-J _
:,_
\

13

in
E

2a
E

"0 0U
U)

"'Q_

1:; = ..Q 0

0_
,0

'2
0

ev·
'0 c
QJ

U0
E
II)

.":1 co
E
<f)

:r:
If)

II>

->1)
0-

'"
CD 0
III

"oo

""-

'2
F 'co 0
,0,

a. '" a ~ a CD u in u E E E
0::>

c:

c: c: Q fr: Q:

~ ~

l~8 § .,
>
·0 U 0

1 .s
<::i

.g

+ <=> <=> ~ ci 0 '" '" ~ 0

.0

3
'"
_n L. ill

-u

iii

-u

:;

:;

:;

~
"0

"0

~ ci

"0

::;

adincIncizate In peretii de stl'nca cu un stilet de silex. Modelajul de argila este reprezentat prin vreo 30 de exemplare, de la adev ar ate statui, de peste un metru inal~ime, pina la reliefuri m ici, stricate de apele de siroir e. Accstc figuri alcatuiesc partea eea mai importan ta a descoperirii, Iiindca cele doua statui de bizoni in argiJa, gasite anterior de contele Begouen ! ~i de fiii sai, In 1912, i!l1 pestcra Tuc d'Audoubert din Ariege, er au uniccle cxemplare cunoscute de sculptura preistorica. In cursul descrierii am amintit d previziunile mele asupra pesterii Montespan au fost influcn tate de vizitarea anterioar a a unor pesteri. Splendid a pester a pir ineiana de la Tue d' Audoubert a fost cea care rn-a impresion at ~i rn-a invatat eel mai multo Viz ita accstci pitoresti pesteri cu barca pc un riu subteran, cu ca~aririlc pc scari, cu tirl~urile prin galeriile joase, mi-a .dcschis ochii ~i rn-a familiarizat cucercetarile min utio asc ~i delicate ale urrnelor imperceptibile pentru cei n cinitiati. Analogia dintre pesterile Montespan ~i Tuc d' Audoubert rn-a surprins de la inceput ~i nu este straniu ca aseman area a fost confirrn ata ~i de privilegiul acestor doua pesteri de a contine in mod exclusiv statui de argila ? Dupa ce parasesti riusorul subteran 111 dreptul coloanei enorme care-l inchide In parte (si de care cititorul are cunostinta), patrunzi In lunga galcriecu urmele magdaleniene. Aici apar gr avati In stinca principalii reprezentanti ai faunei mari din ace a epoca : mamutul, calul, bizonul, cerbuI, 111agarul salbatic, capra-libex 2, t apul, hiena. Toate acesre animale au fost desen ate cu iscusinta ~i cu realismul caracteristice m ajor itatii operelor oamenilor preistorici, care erau artisti remarcabili In redarea animalelor. In afara de factura incompar abila ~i inimitabila, pc care nu te mai saturi s-o a (jrn1lii, anumite det alii uimesc prin originalitatea lor sau prin misterul pc care-l degaja. Asdel un cal areadinc gravat pe grumaz 0 palma stiriga cu degetele intinse ~i depart ate, Un alt cal a fost gravat folosind drept ~ira a spinarii 0 iesitura existents in stinca ; iar capul unei capre, foarte expresiv, este desenat In jurul unei pietricele ovale, inglobata in stinca, alcatuirid ochiul animalului. Doua capete de cai, care
1

Conrele H .. Begouen, arheolog Franccz., fost profesor la Un iversiratea din Toulouse cnde a urma t lui Ca rrailhac. S-a, disrins mai ales prin srudiul p ictur-i lor paleolicice din pesterile ext rem de im por tante Tuc dAudoubert si Trois-Fre-es. - N.T. :r Specie de capr a foarre rasp1ndita In t impul glaciariilo-, In Europa, astazi tr-aieste numai p c culmile Alpilor. '_ N.Y.

25

• }unta, v, SlDt, ,~~lt,ed d e?Se biite, • ,sc ,111 f . doiala asupra griju artistului de a tl~1~te, In tr-adev ar, unul are un cap n;)J.l1l'le ilatate, 0 c~xl:m~ si .0 barba d lalt 'are capul subtire ~l alungit, nu sar aca.

•• inert nu mai £ncape 1nreprezenta doua rase dismasiv, buze procminente, Imbel~ugate, pe cind celaare barb a ~i are 0 co am a

?\:fai multe anim ale au rani pe corp, sage~i ~i scrnne misterioase : _':In bizon are, pc glt un desen oval ~i un magar are pe crupa 1!n, V a~cu~lt, 0 gravura de hiena, desenata pe tavan~l unui dlVe~tl~~1 de la capatul galeriei,. Intr-un loc unde se a)un,ge I?-u~maltrrrs, are, doar 5· ern IUDgIme ; cred ca este cea mal mica gravura pane tala cunoscuta. In fine, 1:n c~l~qi.a de anirnale ~ontemporane omului din cavcrnc, am gasl~ ~I un cunos profil de om, cu capul rotund, nasul mare, ochiul en orrn sibarba scurt a, Toara acest~ des ene, au, fad bdoiala, importan ta lor, des copenrea unei pesteri cu gravuri fiind totdeauna un eveniment rar si apreciat, Int~resul particular si capital al pesterii de IAaMontes_pan prezinta 1nsa modelajele de argila. l!rcl11d galena cu ,gravunle sus-amintite, sintern surprinsi sa ve_?e~ la 0 cotitura podeaua napadita de bulgari mari de, parmnt : ne, dam seama indata d sint frazmenrdesprinse dm s.tatUl, In parte darlmate ~i rezemat~ de taluz. Aceste, St~tUl, asezate 1~ sir, sint 111numar de trei, Prima, reprezinta un mare felm, lung de 1,70 m pe 0,70 m 1n;(lFme, ,care pare sa se Indrep~e spre iesire. Puternic rnodelat 111 reltef, avind 0,40 m grosime, argila plastica ~i cruds .din care a Iost mu~at s-a sfarimat pe alocuri, sub propria ci prc:;Itate. Blocurile astfe~ detasate, care stau pe podea, arata l~ca. forn~ele anim alului : capul s-a rostogolit Intre labele din aint e ~l estc de nerecun oscur, 111sa conturul sau a ram as rmprtm at p~ perete. Gltul, pieptul, umerii ~i labele an terioar~ aUAr:_zlstat y au ramas pe loc ; partea dinapoi s-a prabusit ; lllsa, c~ ~I la cap, ~e poate. urr:;ari conturul pe perete, un de } ~al. ram~s 0 lab~ postenoara ~I cap atu] cozii. Multumrta partilor intacte ~l siluetei generale, felinul poare fi rec.unoscut ; labele ~lnt puterriice, genunchii coborrti, pieptul strrns, corpu~ alungit, }n sfirsit, un amanun t, smocul de par de la extrernrtatea COZll ne conduce la 0 identificare precis a ; cxt« yorba de un leu. Accst .Je~ est~ urrnat de alti doi, tot In picioare, mergind In acce':~l dlre~ve, dar ac.e~tia sint ~i mai degradati decit primul , l Jup.i descnerea nesatisfacatoars de mai susv-car e da 0 idee

incompleta asupra acestui grup ~l asupra ambiantei locului, poate nu ar mai fi cazul sa mal staruim asupra acestor figuri, daca ele nu ar constitui, dupa cum am vazut, un document aproape unic In lume si dad anumit.e particularitati, foarte evidente, n-ar prezenta un mare interes stiintific, Intr-adevar, capul ~i pieptul primului leu sint cu totul ciuruite de lovituri de lance san de tepusa. iN e illtrebam chiar, dad aceasta statuie si cele urrnatoare nu au fost b parte astfel distruse. Yom da rnai departe interpretarea acestor rnutilari, fiindca maislnt si alte exemple In aceasta pestera. La un moment dat galeria se largeste, formlnd 0 sala mid si ioasa, In care am gasit, la prirnul sondaj, citeva silexuri cioplire ~i unde am descoperit tot ceea ce mi-a ascuns, in prima clipa, lumina slabs de care dispuneam atunci. Aceasta Iarg: re aculoaru1ui, numita "sa1a ursului", este partea cea mai interesanta a pesterii. Pe 0 raza de 10 m sint adunate pe podea 0 sumedenie de mulaje, un adevarat muzeu pr~istoric, din care piesa capitala este statuia unui urs fad cap. UrsuI, culcat In atitudinea marelui sfinx de la Ghizeh, are 1,50 m lungime pe 0,60 mlnahime. Este tndreptat, ca ~i leii, catre ie~ire, lllsa tn loc sa fie sprijinit pe perete, este izolat la circa un metru si sta pe un mic soclu amenajat In acest seep. Statuia este masiva, dupa xum cere si fiara care a £ost reprezentata : crupa foarte puternica ~i rotunjita ; labele posterioare indoite sint ascunse sub burta, Iaba anterioara dreapta este intinsa inainte, cu cele cinci gheare bine marcate; greabanul este preeminent, semn distinctiv Ia urs. In sfirsit, animalul nu are cap si e probabil sa nu fi avut vreodata, fiindca sectiunea gitu1ui are aceeasi patina ca~i restul cor pului si nu exista nici 0 urrna de distrugere, cum se constata 1a gitu] leului. $i acest urs a avut numeroase mutilari ; el este ciuruit de gauri rotunde 111 partile vitale, cum ar fi lasat lovituri violente de sulita, lnSa multurnita masivitatii si bazei sale largi, statuia a rezistat, corpul raminind Intreg. Scurgerile din tavan peste crupa ~i flancuri nu I-au degradat, acoperindu-l pe alocuri cu 0 crusta de calcit foarte dura care l-a cuirasat si care autentifica astfel vechimea lui in modul eel mai fericit. In sflr~it, intre Jabele sale anterioare este un craniu veritabrl de ursulet, proportionat cu talia statuii, ceea ce a sugerat savantiior concluzii foarte interesante. Acest craniu s-a desprius de statuie, de care era fixatcu un cel' de lernn, dez-

"

27

agregat sub actiunea se cunoaste,

timpului

~i a umezelii,

§l a carui

urrna Podeaua galeriei preistorice ~i peretii, 3deseori ~captu§.lti cu argila, prezinta 0 infinitat~ de~uc~~n marunte f~cLlt~..din argila Iramintata ; crapaturile stmcu au fost C~l mgnjire ~ol.: matate, apoi strand de parnint a fost. str~pl~ns de gaun rotunde ; cocoloase de rnarimea pUl11nulu~,fI:a!l1l11tate .~l ro~ I tunjite, au fost depuse, U!~eori ingr~ar:lezl ml~l~ pe . p:_lspe ~l iesinduri, In aceasta ooleqle. de Ibulgarr de argila exist a unul, tr atat diferit, care, dupa avizu] tut.u!or cel~r care. I-au ~er~etat, ar fi un simbol feminin abia stilizat. Captuseli de ~pa~lll::t lipite pe peretivuneori pe tavan, SIIlt. strapul1se. de gaun. f~cute fie cu degetele, fie cu bete ascutite. Una din ace~te le~,lturi reproduce, incontur decupat, un .c~p de c~l ;,:-.azut profil ; 0 asernenea reprezentare apareaicr pentru. ~ntl:a. oara, Tot adt de neasteptate sint cocoloasele de arg!la lipite de stinca. Unul dintre ele, latit ca 0 pecete de. ceara, pnnde de perete un frumos silex cioplit cu. dubla razu~t?a:e ; totul este fixat acum 111tr-o scurgere subtire stalagmltlca: Un fel de ni~a de aproape 40 em Inaltime, prinsa de acelasi perete ver-. tical si pe care se mai vad ur.n~ele. ~eg~t~l~r care au .r~odelat-e, este de asemenea acoperita ~l rntarita de ,0 cO~J~ st~lagrnitica. III m:od analog, lin fel de cuib de rindunica d111 ar,gila rnuiata a fost lip,i: d; per.ete. ~ ~ ~, ,~" . Deasupra gru pului de lei, ll~tr-~ cr.~.patura 111. l;~tlI~C~ m~l ~e multi metri lungirne, astupata mgnjit cu argila !ranll~tata, apoi strapunsa de gauri, este infipra 0 spatula lata de hld~~, lustruita si curbata, veritabila dalta d~sculptor, care a Iolosit desigur la executarea statuilor de argila. 1• In sala ursului, 0 mica sapatura In stinca, in f~rl11a de ag~lazmatar, serveade ascunzatoare, fiindca am gaslt:o urnpluta cu silexuri cioplite, In fundul div erticolului final se vad pe Sdl1.ca 0 sene de linii gravate radial si, putin mai jos, ingram.adltc pe podea, o multime de stalactite mici ca un fel ~e ~:elOane. .~ La fiecare passe constata ca magdalenienii au extras argila din oelsug, au tras linii si desene cor:1phca.te cu degetele, au Eacut gauri, au infipt ori au ascuns silexuri, Teate aceste lucruri miirunte, al carer inteles .~e scapa l~~lare~ p~rt~, au fost pc alocuri degradate de ursu care au framll1tat parnintul si peretii cughearele. Se observa intr-adevar ~a Montespan ,IlLlIl1CrOaSeurrne de urs ~l ta pi goa 1e d eo. ame11l. . ~I' ., Suprapuncrea zgLl1ieturilor peste urmele tMpilor omene~tl, ~l

La Inceput, ursul de la Montesoan era deci 0 starui- din argila, avl'nd un cap natural, inS£ngerat. Vom vedea ce trebuie sa deducem din aceasta imperechere extraordinara si Intr-adevar halucinanrj, dad ne-am putea imagina ceremoniile infioraware desfasurats aco]o, sub pamint, in maruntaiele rnuntelui. La un metr u In urma ursului este gravat adinc In argila de pe podea un cal; grumazul prezinta sernne enigmatice ~i poarta, dupa cit se pare, 0 coarna In vlntdisproportionatiL Intreaga. suprafata a podelei din sala ursului este acoperita de bulgar: de argila, provenind de la vreo 30 de mulajs, de 30 Pina 1a 50 em lungime, pe 10-15 cm grosime, Din nefericire rnulajele sint In mare parte disu'use de apa care inunda periodic aceasta parte a galeriei. Majoritatea IlU s-ar mai fi putut identi'fica daca n-ar fi fost si citcva figuri, la adapost de actiunea apei, care arata ca este yorba de 0 turma de cai, l'ntre care unii, ca multe animale de la Mcntespan, poarta semrie indescifrabile. In diferite colturi se observa adfncituri 'cu marginile abrupte, Acestea nu slnt a1tceva decir punctcle de unde s-a extras a rgila din care a fost modelaru-snl ~i cclelalre figuri care umolu sala. Unul din aceste goluri mai prezinta Inca urrnele uneltclor de piatra cu care a fost sapata. In incheiers, 11U putem trece peste allumite vesngu care abunda 111 pestera. "Urme atit de fragile' ~i atit de stranii - a scris contele Begouen" unul din specialistii In preistorie care a studiat eel mai hine pestera - ne-ar' fi facut sa ezitam a le considera ca preistorice, daca Intregul ansamblu de lmprejurari Ill] ne-ar fi d at certi tudinea". Este' yorba de figuri marun te de argila l110delata §i de tot felul de obiecte nea~teptate, dovedind 0 deosebira complexitate a ,psihologiei magdalenienilor, 'Ele au constitui t penrru noi obiectul unor studii specialc, irnprenna cu regretatu 1 doctor Capitan \ care scria la rindul sau despre acest subiecr : "Oriclt ar parea de stranii unele din aceste obiecte, autenticitatea lor nu poa te fi pusa la indoiala. In multe locuri ele sint acoperite de 0 pojghi~a sub tire stalagmi tica". .
L. arhcolog paleolir icu lui ~i at artei
1
Capi tan , francea,

1:1

primitive.

fost

N.T.
rofcsor

1a

Coll~ge

de

France,

specialist

In

studiu

28

29

invers, dovedeste di omuI §I fiarele de temut ~~i disputau accst ada oost. Nc cutrernuram la glndul luptelor Infioratoare ce se angajau si admiram Hra incetare curajul indepartatilor nostri strarnosi care se aventurau cu arrne de piatra si cu sulite III refugiile .fioroaselor animale. Minunata conservare a urrnelor atit de curioase pe care le-arn amintit se datoreste, precum scrie ccntele Begouen, faptuIui d "dificulta~ile extreme de acces au impiedicat patrunderea oamenilor din timpurile preistorice pina in zilele noastre", Intre atitea marturii ale tirnpurilor trecute, urmele miinilor si ale picioarelor sint printre ccle mai imprcsionante. Nu voi putea uita niciodata uimirea si emotia de care am fost cuprins la descoperirea si contemplarea acestor urme gasite intacte dupa 200 de secole de izolare. Asemenea ernotii ii rasplaresc, intr-o clipa, pentru numeroasele osteneli, pericole~i deceptii inerente pe toti acei care cauta sa smulga, trecutului atit de departat si plin de taine, misteru I originii noastre. 'Am spus ca 0 luna dupa descoperire, sapele si eforturile reunite ale colegilor mei au usurat mult accesul 111 pestera. La acea epoca 'galeria preistorica de la Monrcspan, astazi monument rstoric, a putut ,fi vizitata de ernincnti savanti pe care i-am onorat, rezervlndu-Ie Intiietatea. Acesti specialisti In preistorie, veniti anume, n-au pregetat de altfel sa urrneze pe 200 m cursul subteran, cu apa uncori pin a la piept, In acest fel galeria a fost strabatuta mai l'ntii de abatele Breuil ", decontele Bcgouen, de doctorul Capitan, dc profesorii Hamal-Nandrin de Ia Universitatea din Liege, Soli as, Sandford de la Universitatea din Oxford si de d-ra Garrod. Din examinarea ~i studiul aprofundat al gravur.ilor si al sculpturilor de la Montespan rezulta ca acolo era un sanctuar, una din acele pesteri sacre In care vrajitorii triburilor de vinatori din epoea renului Il1deplineau ceremonii magice. Cit priveste multimea de semne si obiecte mici de argila, imprastiate aproape pretutindeni 1:n pestera umf laturi, gauri, linii, alveole etc. §i multe alte semne ramase ncintclese - nimic nu le poate da Plna aCUDl 0 explicatie satisfa, Ab~tcle Henri BreuiI (1877-1962)' conducatoru l scolii arheo log ice Francez.e, de la 'incepur ul scco lului p in a In z ilele noast re, u nul din cei ma i mat-i specialist! din lume In problcmele a rte i primitive ~i~ale paleoliricu lui in general. - N.T.

tr-o zi poate vor £i descifrate si aceste sem!l~ catoar~.. ln urme ana10gecare se v or gasl Illistenoase pru:.coI_?pa:adrecu ~ te care ne vor da cheia 1ntr-alte pc~ten, alatun e ~amanun cnigmei. . f~' d . , ca un cimp de srudiu 0 era eo 111 •• P c~ter~ d e la Montespan1 ~ 0 erele de arta ce oontrne §l par. dcosebit de captlvant. nsa P cum ~tiintei preistoriei un tic111arita~i1e lor. au adus de pe, ascrie aceasta pqtera printre t de Important care ll1 .aport ex rem d' 1 ' . ,. dau 0 valoare nepre~Ulta. cclc mat celebre ll1 ume ~I 11

30

2. Pe~tera sacra Labastide

•

Tn aprilie 1932, 10 ani dupa descoperirea pesterii de la Montespan, explorarile ~i studiile subterane pc care le urmaream In Pirinei rn-au dus la hotarul dintre departamentele Haute Garonne si Hautes Pyrenees, la extrernitatea platoului in evanrai Lannernezan, vasta l'ntindere stcarpa, acoperita de tufe, arbusti si ferigi. De la Inal~imea acestui con de aluviuni, format l'n epocile geologia cind Pirineii alcatuiau un Iant muntos incomparabil mai inalt decit astazi, apare - pe un front de 200 krn - 0 perspectiva neintrerupta de munti foartc im punatori, din care se desprind uriasii tinuturilor Aure si Bigorre: crestele abrupte ale Arbizonului, caciula lui Pic de Midi brazdata de zapada, piramida Muntelui Montaigu si, in departare, crestelc zimtuite de pe frontiera, precum si culrnile spaniole, complet albe. In prirnul plan, apar ca valuri virfuri secundare, nenurnarate contraforturi anonime, acoperite de paduri de fag ~i de brad. Acolo, la varsarea vaii Aure, nu departe de confluenta dintre Neste ~i Garona, se deschtide intr-'lln perete abrupt, scaildat de curentul torential al Nestei, pestera Lortet, statiune preistorica cunoscuta din cercetarile rodnice facute de Edouard Piette 1 incepind din 1873. Ocolind acest zacamint vestit In analele preistoriei, 1n prezent epuizat, rn-am iudreptat spre un grup de pesteri aproape ignorate ~i neexplorate, situate Intre valea Nestei si a Adourului, In tinutul .muntos ~i impadurit Baronnies, care este cu drept cuvint "tinutu'l .celor patruzeci de pesteri".
1

i\'flr/)frt

Caste.l'd iJlf)tind ill .to!o prifllltlllj

,fiffJl1.

Norber:

c.'as/ere!

in rill/ snbtrran.

Edouard Piette, arheolog franccz care s-a palcoliticului $i a arrei primitive din pester].

f.tcut cuno scut N. T.

prin

cercetarile

sale

asupra

32

Pri» .:u!()(/rde al:r!.,iIOdJf alr j}f[tfril.

'"it/Illill

llrJllllli jl1rt7 ({{p. l:;.rle

(Ctl

ruai recbe st atnie din htl/Ie,

tI(:

Pnr/e" an trrmar.i " IcY/;!i diJJ m:::ild. Sc obserr» limn'.

(a !,ifft!tli

11

JUJI J/rdpuf/s -de /t)titJlri

PE~crERA

ALDENE

C'opro!dl' de hicnd r.tmnsc in lot lilllp

dt! llIikIJil

T'cstcr»

_·1/dhlf_

£.'rt}!{'

dt

bielhf

PI'

POdpCfIf(l

ru:r.;iloa.fti

{f

/,rrlerii,

(IClflJI intdrilt.

d-l Leon Ducasse, proeurorul la perfectie, ani ", ('Pll't prospectiunile cu pesterile adinci de la Labastide, in l'l()piicrca satului cu acelasi nume, situat destul de curios tn lundul uneipilniide 100 ha, !inconjurat si dominat de pajistile ,I.. 1;1 Lannemezan~i de prelungirile Pirineilor. Apele de ,'\'oare ?i de siroire din aceasta caldare se colecteaza 'lntr-un I 111~(lrcare uda pasunile, trece prin 'sat, se indreapta catre [uudul xlepresiunii printr-o dpa strimta ~i abrupta, care ia nr~it la gura unei pesteri numita La Spugue, unde apele dispar ~n stinca, inghitite ide 0 crapatura I'ngusta. Piriiasul ~lIhteran iese la Tumina doi kilometri mai departe, 1n satul 1.rMfos, dupa ee a strabatut dintr-o parte intr-alra muntele I .rre I-a impiedicat sa curga la suprafata, fenornen frecvent I'" coastele ~i in lantul lnalt al Pirineilor, unde se lntilnesc. uumeroase asemenea "strapungeri hidrogeologice" 1. I "I:;\tura subterana dintre Labastide si Esparros este sigma, ~ ,;.i explorarea sa probabil imposibila,resmgenta de la I.parros Fiind inaccesibilasi punctul de pierdere de la Labasudc parind pre a strimt pentru corpul unui am. In 1879 Armand Vire, savantul explorator de pesteri, a fost la Libastide, 1nsa si el aconsiderat irealizabila explorarea acesIlli pit'iu hipogeu 2. I 'j j lid antrenat eu scufundarile in ape reci subterane si speciaI,.' ,I t ~n [ortarea trecerilor dificile, cum sint boltile innecate I xtrimtorile, n-am pregetat 111 Iata gurii de absorbtie a ""stui ours de apa, , «mplct dezbracat (stint fiind ca pentru Inotac si tirh sub ,. Iltllnt hainele, care pastreaza umezeala ~i se agata de orice I. \Ild, s~nt 0 piedica si 0 primejdie), m-arn angajat cu capul "l.Iintc ca rna strecor 1n crapatura inundara care inghitea
1IIIIIIIld

indicatiilc

II 'puhlicii

:1a Toulouse, carecunostearegiunea

unui prieten,

1~r;\
I

)'rIia~ul.

sa

ilM, apele fiindcrescute ~i reci, Dupa ee m-am tidt, cu IlIldt;t greutate printre apasi still1ca, am inaintat pe burta, pe

la inceputul

lui aprilie,

epoca putin

Favorabila

explora-

I11Ipat de namol moale ~i puturos, Irecindu-ma cu spatele de ,I·,pnitatile plafonului coborit. In sHqit, ~t1 ciuda puternicului r un-nt de aer, eu multe eforturi, am reusit !Sa mentin lumina .i mare mi-a fost multumirea cind m-am vazutscapatde .tl,'l'astrt strangulate 111care apa facea un vacarm asurzitor. Am
I :1, HI IIldtpungcre hidrcccolozica se Intelege travers area unui masiv calcaros de can-e un ~bl ,He sc pie rdc tnn-o parte si, du:pa un par-cuts subreran, iese tIl par tea ccalalra a rna~I~;1111. ~N.T. • i l'l'Illt"II -sub pjim [nt. N,T.

Aventuri

sub pamin

33

apoi In patru labe ~i,ln curind, am putut sa rna ridic frumoasa sala prin care am trecut repede, ncrabdator sa contmui explorarea. Msam angajat apoi .1!1tr-o galcrie Tntortocheata, dar dupa ~oo ~m a~ Fost .opnt de prezenta -gazelor toxice, obstacol In!c~a~?r .~l,pnmeJdl?S~ ~emnalat cU 0 dipa inainte de tremurul Flacarii side 0 sensibila gr eutate un respiratie. (\m a~utdigaz sa deosebesc in umbra 0 mare i'ngramadire de ierburi, de frunze si de dif erite rcsturi, aduse de afara ~i depusc <Lco10de 0 viitura a piriului. Aceste materii vegetale 1'n descompunere viciau aerul~i Iffipiedicau pentru moment statl~n~re~a in pestera. A trcbuit deci sa bat in rctragcre In g:aba si sa arnin cxplorarca pIlna .cind vor disparea putreziciuIII lc, sub actiunea unei noi viituri. ?i;n nou ~fara, far~ ~1t incident, 'n:-am indreptat, fad sa ma Imbrac, catre 0 alta intrare, a xrnei pcsteri apropiate care sc d:schide in .acela~i perete si tot 111 ripa La Spugue. 'In ca se patrunde printr-un fel de put ell percti vertic ali afara de 0 latura unde s~,p?ate cobori p~ un grohotis in pan~a puternica, ~r.1 30 m adrncime se deschide, pe sub 0 frumoasa arc ada, 1l1.tr.ar~aIte;1Jt;a.Li.a ac~st.ei pe~te~i ascunsa in fundul unui put, AlICl dispare llumina zidei, tocmai uncle ar Fi fost mali necesara f~i'l1dd:la dtiv_a pasi rnai inauil1tlru se deschide un mou put lar~ ~l a~inc, cuprinzirrd toata galeria de in trare si care trcbuie ocolit pe 0 cornisa ingusta pentru a se putea Inainta. in ziua aceea becul lampii mele de .acctiiena functioria rau lUl~lbll!i~ldfoarte slab si numai multumita indelungatei mel~ Obl~l~uln~e c~ Jumea subterana am putut circula 111 aceasta yast~ pestera In care urrna sa dau peste importante vestigii istorrce. Stinjenit~ de vastele proportii ale culoarelor in care luminita mea strapungea foarte greu intnnerictrl am hotarh ca sa n:lI ~na ~r~ ta;ces~, sa urmar~sc pas eu pas mereu acelasi perete ~l .sa .ma ~l1~apo~ez pe alcel":~l d_;"lI'm. olosind F 0 cornisa stincoasa :1111 ?epa~Lt gura Pl1~lIIUl, cascat perfid Ia intrare; apoi 0 galene ascendcnta rn-a condus intr-o sal a cu podeaua orizontala, presar ata de stinci, de stalactite butucanoase ~i oscminte de animale, Intre care am ,deoscbit~i fragmente de olarie ~i citcv a oase omenesti, marturia unui habitat sao a unuia din ~'lcolc mizcrabilc m?nnil1re ~eo!itice sau galice, adt de frecvcntc H~ pe~tenlc pIrene_Iene. tnal11tl11d.mereu, examinam peretii ill clutarc clc gravun murale - cum fac totdeauna sub pamint - Insa st'll1ca zgrun~uroasa, dezagregata, 'nu prezenta nicaieri
l~tN)
A '-' '-' v v v ' ,

lnavntat

suprafctc .indicate pentru asemenea manifcstari de ana preistoricavdc altfe] foarte rare. Dupa ce m-arn catarat peste mai multe sari tori, am trecut peste un haos de stinci ~i am strabatut 0 mocirla Intinsa ill care te afunzi intr-o argiti lipicioasa. La 330 m de ia intrare (distanta rnasurata ulterior), am ajuns incr-osala mid prelung,ita in fund de sac,i,n care bolra scunda si podeaua de parnint indesata si framlntata m-au pur tat cu gindurile la saia ursului de argila din pester a de la Montespan, Am mai avut si altadata, in mali multe pesteri pc care Ie-am explorat, irnpresia ca-rni era datsa descopar ceva senzational, presentiment de aide! ra reori l'mplinit. Dc data accasta ,insa staruinta mea urmasa fie rasplatita. La lumina felinarului care fum ega fad .str ilucire, pc jumatate irrcovoiat, cu gitul sucit, am inceput sacercetez tavanul. Am deosebit numaidecit, emotionat la culmc, chiar deasupra capului, acele Iinii gravate care nu insala pe acei ce vreme indelungata aucercerat, descifrat si studiat gravuri preistorice pc peretii pescerilor. Eram Insa prea aproape pentru a intelege semnificatia acestor linii. Scuturind energic lampa, am folosit sporul de intensitate obtinut pentru a examinavculcat pe podca, aceste graffiti 1 de pe bolta joasa. Si dcodata mi-a aparut ill intregime capul unui leu care rage, de un .rcahsm.izbitor. Acestcap _:._mai mare decit In natura ~ are o cxpresie de 0 veridicitatc tulburaroare. Bowl retracta t si Incrctit, prclungirea falcilor Jarg deschise dau leului 0 expresie fioroasa, impresionanta, accentuata de caninii arnenintatori de 8 om lungime ~i completata de ochiul strins In urrna destinderii falcii. Omul, fad indoiala un mare artist animalier, care a gravat ell ajutorul unci pietre ascutite capodopcra de pe tavanul zgrunturos al acelei sali joase, a reprodus intocmai, ~'i cu 0 prodigioasa putcre de viata, viziunea pc care a pastrat-o de la inspaimintatoarea l'l1tllnire cu fiara ! Asemenea descoperiri raspliitesc lI1tr·o clipa anii de cercetari si kilometrii parcursi 111 pesteri. Cum s-ar putea Impartasi oarc oititorul ui ernotia si gl'ndurilc care tc coplesesc atunci dnd,singur sub parnint, te gase~tiln prez enta un ora din acele manifestari antistice ale ornenirii primitive, fa~a dc care antichitatile egiptene par recente ? Cind esti prirnul care dai, dupa mai mult de 100 de secole, de efigia acestuilnfiodtor leu a1 ca vernelor, care intr-o epod nemaipomenit de inaI Dt."scnc
[acute prin

7g1riere.

N.T .

.14

35

poiata era spaima padurilor §i a stepelor din tara noastra de atunei ! De-a lungul anilor de studii si de explorari subterane I'n Pirinei, aceasta favoare, aceasta bucurie spirituala, nu 111i-a fost acordata decitde doua ori : 111 1923 I'n pestera Montespan din tinutul Cornminges, unde am descoperit gravurile muralc si modelajele de argila, care au .inscrisaceasta pestera printrc cele maicelebreale preistoriei ; ~i 111 1930, I'n pestera de la Alguerdi (N avarra spaniola), in care am gasit desene murale de bizoni ~i de reni. Cu Labastide descopeream 0 noua pestera impodobita din Pirinei. Dad unele din aceste pesteri au fost clasate astfel numai pentru doua sal] trei desene izolate pc care le cuprindC3Ju, In Labastideimi permitearn sa Iac vernisajul unui salon preistoric foarte bogat. Era retrospectiv a cea mai inceresanta, cea mai .tulburatoare a celor mai vechi arte cunoscute : arta magdaleniana ~i aceea inaintasa ei, anta aurigriaciana \ ambele prezente In aceasta pesteras; care sint datate, dupa evaluarile si calculele cele mai serioase ~i -cele mai rezervate, la 15 000 sau 20 000 de ani i.e.n ... , Cind mi-am luat In cele din urma privirea de Ia "felinul urlind" pe care J-am privit Indelungat si ell pasiune, .erarn tnoredin~at .ca-mi v or aparea si allte gravuri sap ate pe stinca cu silex. Intr-adevar, unul din pereti si 0 parte din tavanul acestei sali prezentau 0 incilciala extraordinara de desene de toate dimensiunile, unele gravate adl'l1c,Il1 linii largi de doua degete, altele foarte delicate, fine, subtiri, vizibile numai cin d sint luminate dintr-o parte. Cu toateca artisrul a reprezen tat citeodata pIna la 7 animale diferite suprapuse (adaugiri foarte cunoscute in preistorie cind descnatorul lucra peste operele anterioare fadnd abstractie de ele) §i Cll toad greutatea Intl'mpinata citeodata I'n descifrarea acestor curioase suprapuneri, am putut intrezari de la prima privire 0 friza lunga de 1,50 m pl'na la 2 m Iungime, reprezentind 8 pl'na la 10 cai, care se infnmta sau merg In sir. Toti acesti cai si multi altiidescoperiti mai tirziu In diferite paqi ale pesterii au trasaturi comune inrudite corp scurt ~i gros, capul scurr si plin, coama ridicata ca peria, co ada foarte lunga. In friza en cai se disting mal multi bizoni si reni, citeva
, Aur ignac ian diviziune a epocii pictre i neciop lire, rignac din Franta din care s-au de scri s pent ru prima trait l'nacca vi-erne. N.T. Numirea vine de la p~~tera Audata unel re ale oamen ilor ce au

,III

ima le neidentificate

§i

suma de linii si semnc enigma tice,

IlIdll~L' rabilc. if

mcntiune speciala trebuie facuta pentru un cap de. om., Ire deslusit si detaliat, .aparitie foarte rara I'n arhivele mll~tcl1ite de la strarnosii nostri departati. Ac~st C<lP. gravat [nrr-o depresiune a peretelui, I'n centrul scenei cu car, apa;re v.h.lIt din fata, ca 0 Figura incadrata l'ntr-o rama, Fata foart~ rotunda este cu totuj -ciudata : ochii sint alcatui~i din eercun .ld1l1ei 'sapate, nasul foarte lat are nari dilatate de animal; V,lIra cioplita 1n forma unei crestaturi de secure. c,a Ia,.o 111.ISd si : 0 barbie ascutita completeaza aceasta Fizionomie _,ranie ~i bestiala. Te cutrernuri la ideea ca <lcest~ ar pu~.ea fi portretul unuia din oamenii care ne-au lasat pnn creatiile IIII' dovadacaerauinzestrati cu un foarte pronuntat sentiment nrtistic si ca aveau preocupari ~i aspiratii mult mai ridicate dl~d,t ne inchipuim de obicei. Dupa parerea noastra, care concorda cu uncle constatari §i descoperiri fa,cute I'ntr-alte locurivchipul pare sa fieal unui om care poarta 0 ma,sc~ de v 1'.1 [iter, asa cum mai exista si la uncle popoare inapoiate. l kfiii I'ncel'cuiti si gum amintesc izbitor celebrul vrajitor ; muscat din pesters Trois-Freres (Ariege) ~i rnastile duk-duk din Noun Guinee. n alta gravura de la Labastide reprezinta un om gol ~i iuascat, cu corpul aplecat, ICU genunchii indoiti, eu bratele intinse orizontallnainte: este atitudinea dintr-un "dans ncgru" sau mai degraba a unui dans ritual pe care-l gasim ,i Ia vrajitorul, de asemenea gol ~i mascat, din Trois-Freres, ln cci cc se Inchina din pestera de 1a Altamira si la antropoIllOrfi idin pcstcri le Combarelles ~i Marsoulas. Mai gol si mai singuratic decit ornul pesterilor, care ;1U s-ar fi Incumetat sase aventureze singur sub pamint, rna simteam srrivit de atitea secole suprapuse, de atitea mistere, Eram Ioarte ernotionat, 1nsa trebuia sa rna gindesc la intoarcere, fiimld trecusera ccasuri de la intrarea mea In pestera si 11.1d'(ra Jampii era dince In ee mai redusa. Atent sa urrnaresc, 111.1 i rnult pipaind, peretele care trebuia sa rna conduca la iqirc, falceam de pc acum planurile unei viitoare cercetari a ucestci pesteri, pentru a desavirsi explorarea si a des;coper~ .ilrc gravuri, Cind am iesit, soarele era jos, 1a orizont. Tocmai III:' prcgateam sa cobor pant a abrupta pina 1a intra rea In l('~tcra vecina unde imi ascunsesem imbracamintea, cind am 1,il';U de scama d valea, care fusese pustie la sosirea mea, era ""1~1I1 in vadata de 0 turma de oi, pazite de 0 pastorita linistita.
I1
rd,1

l I

36

cram In tinuta unui campion de £not cu trupul paml'ntos ~i plin de zgirieturi, pentru a evita un scandal ~l I?~ntr'~ a crut.a. brur~etei. pastorite 0 emotie pe deplin justificata 1a apantia geniului subteran pe care-l personificam m-arn ascuns in tufisuri pina dupa iapusul soareluicare ~ minat-o In sat pe pastorita cu oile ei albe. ' Doua. zjle~na~ rirziu am .rcvenit acolo cu sotia mea si de ~tun.~l, 111 cm!c~spr~.zece ~e.d\n~e, uncle foa rte lungi - care au mgrijorat locuitorii veruti intr-o seara sa ne cheme si sa ne astepte ~arin~rarea pesterii .~, am gasit noi desene ra'spindite pc toata. mtl_nderea .I?e~terll pe care le-arn reprodus fie prin des en, fie fotografllndll-ile. Am Facut apoi ridicarea cu busola, fara insa sa ispravim explorarea, fiindca mai sint putun naturale ce permit accesul Ia etajele inferioare adinci, coborire pe coarda in puturi verticale succesive ne-a dus Ia : un curs subteran inferior care reap are Ia zi in satul Esparros. Studiul etajului superior (singurul care a Fost frecventat de om) ne-a relevat, pc blocuri izolate, pe pereti si pe bolti, gravuri de ,cai, rem, bizoni, feline, tapi, rnistreti si 0 pasare (dropie). Insa predorninarea desenelor de ecvidee 1 m-a determinatsa dau acestei splendide pesteri anonirne numele de "Pe~tera Cailor" pentru a 0 deosebi de multe altele foarte apropiate, cunoscute sub nurnele generic de pester ile de la Labastide, . Unele desene sint de Factura aurignaciana, adica mai sterse ~i mai stingace, fiindmult mai vechi decit majoritatea celorlalte din perioada magdaleniana, care a putut fi numita : "secolul de aur al preistoriei". La 200 m de la intrare, 0 st£nca enorrna, cazuta din bolta lnal~ata, inchide in parte galeria principala. Acest bloc are o fa\a plana peeare se gase~te gravat si zugravit in rosu un. cal toarte mare cu .coama si copitele picrate in negru. Este uniou] exemplar de pictura din pestera (picturile preistorice SIJ1It e altfel si mai rare deoit gravurile). Anirnalul este foarte d mare si capul sause gaiSe$te la trei metri deasupra podelei. In .partea terminala a pesterii se observa pe 0 prispa pamintoasa doua cercuri mari de pierre tangen te, ca niste dolmene 2. In interiorul acestor cercuri se gasesc carbuni, case calcinate, falci si dinti de cal, silexuri cioplitc de 1111na de 0111. Mai sint

Dindu-mi searna

ca

in acelasi Joe virfuri de sulite din coarne de fen ~i mai multe pla:cute de oaLcarcu gravuri fine de cai, reni, bizoni. Teate aceste tablete erau asezate pc parnint, cu Fata .impodobi til. jos, ceea ice trebuia sa corespunda unui rit, Hindea ceva asemanator a fost observat ~i 1ntr-alte pesteri. Ar mai fi multe de spus despre numeroasele urme ~i gravuri din aceasta pestera §i particuiaritatile care le caracterizeaza. So pune din nou problema semnificatiei acestor desene. In ce scop au fost executate ele in partile cele mai retrase ale pe~tern, cu pretul unor mari sacrificii, in pozitii foarte grele, uneori aproape imposibile? Astazi, multurnita deseoperiri1or~i lucrarilor eminentilor speciailisti i'n preistorie : Cartailhac \ Capitan, Breuil, Begouen ctc., teoria magiei a .inlocuit pe aceea pur teoretica de "arta pentru arta" si nirneni nu mai este mirat oind 'gasqte desene, picturi si chiar sculpturi In uncle goluri subterane, 1a care accesul este deosebit de di£icil. Siluetele de oameni mascati ~i uneori cu totul.deghizati, ramase muld vreme enigmatice, care in unele pesten par sa conduca scenele de vraja sau farmece zgiriate pe pereti, au fost ~i ele explicate. Vrajitorul i~i are locul llui ill mijlocul acestui sabat. La Labastide ca ~i la Montespan ne &asim in. pre~e~\a unor sanctuare a!le preistoriei, .pesten destinarecultului, 111 care s-am desfasurat, la epoci de ml~l.t t:eoute,.1n intunecimile subterane, aceleasi ceremonii, aceleasi ritualuri, care s-au transrnis nealterate de-a lungul rnileniilor. Noua pcstera de cult de la Labastide a Fost trecuta pe sourtul, dar remarcabilul tablou al pester-lor impodobite din Pirinei. Sinu fericit ca am putut-o face cunoscuta si ca ea prezinra un oin,:p .de cercet~ri interesant ~i nou, Descoperirea acestor' C?11:0Pl ~r.heologtc~, care trebuie protejate contra viitorilor vizitaton ignoranti, m-au rasplatit pe deplin pentru numeroasele rnele explorari sub pamtnt, pentru ostenelile indurate ~i pentru primejdiile prin care am trecut.

rn

t.'E. Cartailhac (1845-1921)." arheolcg ~ra.ncez. fost profesor de antropolog ie I. Universrtatea dJO Toulouse, conducatorul rmscar n arh eologice francez e la ~flqitul secolului trecut. N.T.

: Familia de mamifere din care face parte calul. - N.T. ~ Monument celtic. ccnsr ind d int r-o mare Iespede de pia tr f a~e7.a[a orizou ta] pe alee deus lcspede pusc vertical. N;7.

38

3. Pe .urrnele" locuitorilor pesterilor

,jPatnintul cane".

ne Inva~a

ma i mul r de cit

or ice

SAINT EXUPERY (Terre

des Hommes)

Cheile riului Cesse, situate 1:11centrul masivului Montagne Noire, intre dudle Aude ~i Herault, prezinta, ca atltea";a!!te canioane din regiunile calcaroase, 0 adinca taietura, Este,~riul din canioanele podisului Causse, in care un rill, cu totul redus fata de importanta lui de odinioara,curge numai dtev~iluni pe an. Pe unparcurs de vreo 10 km, riul este chiar aproapejosil, a vind un curs subteran. El l'11ceteaza sa rnai curga la sup'rafat a, iar numele de Cessc 1 s-ar datora acestei intrerup'eri a cursului vizibil al riului. : In afara de aceasta particularitate, obisnuita de aItfe!: 1n regiunile calcaroase, unde apele se joaca de-a v-ati-ascunselea, ill afara de maretia cheilor ~i a podurilor naturale denumite Pun tile Minervei, acest carrion rnai este caracterizat prin numeroase pesteri, deschideri xi lucarne naturale 1:n peretii,.~ai stincosi, Bogatia In astfel de formatii este intr-adeval' extraordinarii, iar aspcctul acestor orbite goale, juxtapuse, etajatc, caseate In peretii vertic ali, are ceva destul de macabru, mai mult bizar decit pitoresc, 111 nici un caz atragator, Dar ce paradis pentru speologi! Ne aflam .1ntr-adevar aici 1:n tara pesterilor, a celor patru sutede pesteri, dupacum pretind unii, Una din de, explorata inca dernult, unai celebra decit celelalte, este cunoscuta sub mal muIte denurniri (eaz frecvent In toponirnia speologica). Este pestera Fauzan, Aldene sau La Coquille care se deschide 1:n faleza malului sudic al cheii, printr-un portal impunator. Inscriptiile ~i semnaturile din 1640 pina la
1

Cesse fnseamna

tn limba

francez a Incctar,

op r it, -

N.T.

1660 de pe pereti atesta ca, greta Aldene fusese vizitara 1nd din,' acea epoca, In urma cu 0 jumjirate de secol, un original, un fel de sihastru intirziar, ~i-a stabilit domiciliul [a intrarea pesterii, asurnindu-si rolul dedliuza oficiala, Cunoscut sub numele de Picior-de-Fier, fiind lipsit de un pieior £n locul caruia purta un drug metalic, omu] acesta eonstruise 0 ambarcatie rustica ell ajutorul careia se putea traversa un [ac natural care bara galeria principala la oarecare departare de 1a intrare. Dar cam pe la 1900, pestera Aldene urma sa cunoasca 0 alta destinatie si 0 altacelebritare decit aceea de a atrage excursionistii si ituri~tii, 1'01, oricit s-ar spune, relativ restrins ~i de interes ,local. Intr-adevar, ea a ajuns teatrul unei exploatari destul de rare, aceea a fosfa~ilor naturali continuti in milul si inargilele de urnplutura, in care se gasea ocantitate de ncerezut de oseminte animale. Cladirile acestei exploatari, construite pe platoul Causse, la citev a sute de metri de marginea canionului, comunicaueu pesrera de dedesubr printr-un pu~ artificial de vreo 40 m adincirne, Fosfatii extrasi din pestera de~hipele de mineri erau ridicati prin acest put eu ajutorul unur ascensor. Pestera Aldene a fost astfel excavata ~i largid de mineri, al caror efectiv se ridica uneori la 50 de oameni, pe un parcurs subteran de aproape 3 km ~i pe 0 la~ime medic intre 5 ~i 6 m. Boltile galeriei sint in general inalte, insa unele galerii laterale secundare, mai putin impunatoare, erau urnplute eu argila si fosfati, plna ~n tavan. In 1927 minerii, lil1aindnd en tirnacopul 111tr-una din galeriile complet infundate, Favorizati de 0 l,naltare importan ta a boltii, au patruns deodara intr-un vast culoar orizontaI usor de srrabatut. Fenomenul era intru totul natural, destul de banal, caci nu era pentru india oara in Aldene cind se patrundea astfel 1:n prelungiri necunoscute, aparate cu dopuri de argila ; dar ceca ce a stimit uimirea minerilor a Fost des coperirea unor urme de picioare omenesti pe podeaua argiloasa a acestei galerii, Insemna d pe acolo trecusera oameni 1uaintea minerilor. Pe unde sa fi .intrat, pe unde sa fi ie~;t oare? Aceasta era intrebareacal'e si-au pus-o lucratorii, pe drept cuvint intrigati, ~i care, 1n frunre cu contramaistrul lor, au parcurs 1n graba proaspata alee desfundata, Intrebarea lor a iramas fara raSPUl1S, iar uimirea lor a fost mare dnd au constatat ca aceasta alee se lnchidea intr-un fund de sac,complet stincos.

I·
,

'

40

41

Dupa Ie! de fel de iporeze, din care 111Cluna nu i-a putut satisface, Fiind toate eronate, minerii s-au lasat pagubasi sa mai inteleaga ceva ~i au reluat intr-alre locuri munca lor grea. Totusi contramaistrul Jor Antonio, intrigat la culme de aceasta enigma, intorcindu-se Intr-o zi singur In Faimosul culoar, a zarit pe peretii stincosi niste unne pe care nu le observase plna atunci, a caror examinarc mai atenta i-a dezvaluit d. erau desene foarte primitive reprezentind anirnale. Noutatea acestei descoperiri, careia 111 primul rind bravul Antonio nu-i acorda mare important a, era sa trcacii neobservata. Totusi intr-un tirziu, un arheolog de vaza, dl. Guerret, aflind de descoperire, a venit la '-fa~a locului ~i a exarninat desenele. E1 a recunoscut siluete rudimentare de ursi. Desenele din pestera Aldene, tara indoiala autentice ~i preis torice, trasate cu un stilet de silex ,(11 15 sau 20 de mii de ani In urma de catre vinatorii magdalenieni, er au gata sa tread neobservate si sa nu figurezein repertoriul artei preistorice, Cll tot mernoriuil foarre clar siexp licit al preistoricului. CIt pri veste urmelc de picioar e goale ale stramosilor nostri indcpartati, urme desigur foarte evidente, fiind recunoscute numaidecit ca atarc de lucratorii mineri, ele au fost dinnefericir e calcate, sterse, acoperite de bocancii cu tiritc ai muncitor ilor din subteran, care n-au putut banui intoresul pc care-I prezinta ; distrugere irep arabila ~i pierdere inestirnabila, asemenea vestigii fiind extrern de rare. Apoi anii au treout, exploatarea a fast parasita, pestera incetul CLl incetu] uitata. Doar cl\iva specialisti in preistorie veneau din cind in dad sa culeaga anne de piatrii foarte arhaice, accle faimoase toporase de mina din epoca acheuleana I care sIne cele dintii urrne ale omenirii primitive. Trccusera 21 de ani de cind minerii desfundasera culoarul Cll desenele preistorice, cind un speolog binecunoscut, un IndraZlI1e~ .cercetator al pesrerilor, a venit innr-o zi la Aldene 1nsotit de fostul contramaistru Antonio. Acesta Ii spusese d ~ticlntr-un anumit loc al p esterii un PUt foarte ingusr prin care .rabufnea aer cind ba.tea vintul de la mare ~i care tragea aer cind domina vintul de nord. La drept vorbind, inversarea curentilor de aer nu coincide de 10c eLI regimul vlnturilor,dar ceeace a captivat In eel mai IIL11 grad pe speolog a fost prez.enta unei clasice gauri suflat to.uc care prornitea 0 prelungire probabila a .pesrerii, Aceasta
1 /\dll.'ldt:'HI
t'.lli\,lH·.1

'aura era de altfel prea strimta, ~i p.asionatul .de wpesteri ~Illpreuna CLl Antonio ~ial\.i doi t?Vara~1 au ~,rebUl~ sa lupte mai 'rnulte ore ca sa sfarme cu ajutorul unei ~ungl ,bare de Iicr si sa deplaseze un bloc a~ez~t ~a ~n dop 1l1stnmtoare. ln cele «lin urma, Ipietroiul a oonsimtrt sa alunece cu~un metr~ In crapatura, tocmai dt era necesar .caw speologul s~ se poata strccuraIn strimtoarea descendents y sa constat~ c~ dedesub t scdeschidea un put vertical. Cobonndpe coarda ~l ceva mal jos eu ajutorul unci scar: electron \. el a. aten~at}a 30 111 adincime ~i s-a angajat intr-o galene onzontala, 111 unele locuri de proportii maiestuoase, in care a efectuat un traseu dus ~i intors de peste 2 krn. .' Deci a yen turosul speolog descoperise explo rase 5hl~ rw ~un<;l, a 111aceasta pestera Aldene, cunoscuta ~l frecventata ~a~a 111~rerupere incepind .din ~ec~lul a"l ?CyI~-lea.,. L~n. e~aJ )nfenor, riimas ptn?! atunci nebanlllt de m~l~l rmneru ~l mgll1erl1 care 0 cxploatasera si 0 cutreierasera timp de jl~ll1~h.at~ de secol. Irni este cu nepu tinta sa povestesc Aace8:s~arr~maw recunoa~t~re: caci este rmposibil, 1n ase~lenea llnpreJur~n, s~ teo su~.stltU! celui in cauza. De aceea VOl relata a d?ua mvesngatie, fundc.a la iesirea din pe~tera, [ericitul descope~l~or rn-a lI1V~\~t 111 scris saviu la Aldene. "Amnev?le de .,lum'ln:llle,d-:,oa~t~a , sp\Jjn~~ invirati a, care, in plus, mal contm~a ~l. doua 1~IG fotogr afii, I1U tocmai clare, destul de ncreusite ~1 de erugmatjce, care l1l-;1U determinat Insa sa rna sui In primul trensi, lasI11'd toat.e celelalte treburi, sa rna deplasez imediat la chemarea colegulm. Alaturi de autornobilul lui,1n picoare, cu ber~ta In cap, ~C? ghete de piele sub sutana scurta, rna a~~t1l?taw111 cu:-tea. gam Lezignan-Corbieres (Aude). Am fost Fencl! sa revad silueta zvelta ~i energid. a abatelui Dominique Cathala, paroh~I de la Castelnau-Aude, preotul de la Henne-Morre, care hcus: slujba religioasa .la 31 august 1947 in salacantonamentulm subtera.n de la 250 m adincime. Ma bucur to tdcauna vsa reintilnesc pe acest simpatic coleg, 'ullu,1 din cei mai dinamicispeologi din Pirinei, a carui lndrazIlcala este egalata nurnai de simp'litatea ~i modestia sa, calitati destul de rare, sa recunoastem, la speologi. EI a fost acel care [ortase de curind strimtoarea, neexplorata 'pilla atunci, din pestera Aldene, coborise il1 putul inferior si piitrunsese prirnul intr-un domeniu virgin, ill care tinea rna

~!

sa

diviziulle

Slll1t-AcheuJ

de la lllceputu! eDocii din rr::l.O~Ol, -.~ N.T.

pietrei

necioplite.

Numel"

vine

de la JD-

, Srar:t speoJogici flexibil:1. confectionara fllinil1 ~j nHgnC'l.iu nntnit clc(tron~ -

din cabhn i de ote l si trepte lc din al iajul de aluN,Y.

42

43

primeasca ? da.t~ cu L~ui~ Meroc, magistrat din Toulouse $i distins preistorician, NUTIlC nu putea sa-mi fie mai placut in asemenea Imprejudiri decit revederea celui din urrna minunat prieten si tovaras la sapaturiJe pc care le fa:'llscram impreuna, cu peste 20 de ani In urrna, In pesterile din Comrm nges. Pe vsc~~t, explorarca etajului inferior al pesterii Aldene in tovarasia abatelui Cathala, presedintele sectici de speologie si a. [ui Meroc, presedintele sectiei de preistorie a Societa~ii l11~rld!O::al? de speo.logie ~i de preistorie de la Toulouse, pron?l~ea sa Ire deosebit de mteresanta. Ea a fost la snperlativ, tinind seama de tot ceea ce ne-a fost dat sa vedern sa COI1stata,~, s~ d.es,coperim $i sa aprofundam, lntr-o perfec;a unitate de par.er.l ~I llltr-? .atmosfera de reculegere, asernenea ernotii nepotrivindu-se 111el cu demonstrariile zgomotoase, nici CUD edup.l prea 11l!IlJCrOa,a. Dupa ce am. traversat pe drurnuri lnsorite ~i ~n rMit de greieri satele toroprtc de caldura lui iulie si podgoriil1e Minervois din Languedoc, am urcat poirnele pante meridionale ale masivului Montagne !'Joire In zgom~nd motorului, apoi am trecut prin fat,a sawl~l! Fauzan $1, cot:nd pe UB drum de tara batatorirsi cu hopu51, aba~el.e a opn t. al aturi de c1adirile parasite ale fosrei "Exploatan a fosfattlor naturali din pe$te,ra Fauzan" (cunoscura de noi sub numele de pesrera Aldene). In dec~~u~ ~arsti~ ~rid .~i pietros, cu '? vvegetatie piper.nicita caracterisnca stejerisului, foarte lIlruchta cu flora africana putearn sa ne credem 111preajma unui desert, Dar aici sinzurat~t:a parea ~j m~i. ac~entuata, fiindca ~ici 0 capra curi~asa, n.1C.1 b~rnus, l~lCl macar un cnrie kabil 1 infometat ~i salbaun ticit I1U dadeau tircoale automobilulni nostru, T'fe i~ldreptam carr.e pestera, adica spre cheile invecinatc ale rJllhll Cesse, .un mrc C?lorado, dar un Colorado gaunos, ell failezele ~lur~lte de gun de pesteri, Aspectul este Intr-adevar ciudat ; In v.lata mea m~ am vazut deschideri de pesreri a tit de numer~ase Xl .de apropiats. Comparari.; clasica, triviala, cu un svaiter, 11:11 trece foarte firesc prin minte. Abatele precizeaza de altminteri d faleza dinaintea noastra spre ca,~e privim, I1U este cea rnai gaunoasa si ca aceea dea~ supr.<1 careia lie ilflam este ~i mai bortelita : un adevararciu-. In tlmp ce examinam peretii, zaresc III fundul canionului in ral,,:egul sec~t ~I [lului Ccsse,lLll animal care se zhellglli,; pe plaJcle Cll pletn§. Este 0 vulpe frumoasa, care. desi ne-a vazut
I

dl'.~lgul' $1 .ne-a auzir, fnc'rezatoare In distanta respectabila pina la noi §i Ia adapostul rufelor, ne sfideaza ~j se depart.eaza Ioarre demn, ell toare suieraturile ~i gesticularile pc care lc Facem ca 5-0 spcriem. . Intilnirea Cll 0 vulpe il1 plina 7.i nu este un fapt atit de obis11 uit In tara noastra si, sub impresia evocarii acelor vremuri de malt apuse, cimd salbaticiunile misunau prin aceste locuri, coborirn spre pestera Aldene, a carei intrare nu se poate vedea de aici, fiindca ea se deschide sub picioarele noastre, la baza fa'lezei pe care stam. Apropierea ni se pare problematica inca, ciceronele nostru se angajeaza intr-un Fel de crapatura, prelungiracu 10 ,co11ni$a1 descendenra abrupta, av'ind fixat $i un cablu de otel ce indeplineste functia de balustrada, Acesta fusese cindva drumul de acces al minerilor In timpul exploatarii, Din cornisa In cornisa, apararori naturale ale potecii carecoboara coastai'n serpentine, ajungem 1n fata deschiderii de marl proportii, prorejata de un mare raluz de sterid.", acumulat de furnicarul omenesc, indirjit sa goleasca pestera, Pc dnd ocolim cu abatele acest teren instabil, greu de parcurs, Meroc nu pierde din vedere sa cerceteze pantele abrupte, fiind rasplatit de descoperirea llltimplatoare, deosebit de fericita, a unui rninunat toporas de m ina acheulean. Sub aceste fericite auspicii, patrundem sub pamint ~i parourgam tncet pestera, ca dileranti. Dupa cum am arnintit, 1n citeva galerii se pot descifra nurniri $1 date din anii 1640 ~i 1660. Pe parcurs observam de asemenea urme de terasament si de excavatii, inrr-adevar impunatoare, ale cautatorilor de fosfati. Deodars tavanul se Ina:1ta, se ridid. vertical la 0 mare Inaltime $i la zenitul accstei bolti subterane straluceste o raza de lumina. Este vechiul put de evacuate al fosf atilor. 'Ne gasim aici pe verticala uzinei construite pe platou, Ceva mal departc, pe un ta van la 15 pina La 18 m tnal~ime, descopar 0 colonic de lilieci al carui efectiv N apreciez la circa 6000 Plna la 8 000 de indivizi. Dupa chitaieul lor ca racreristic jiidenuific drept miniopteri :3, fapt confirmat de gasirea unui pui, nou-nasout, care sta cu1cat ~i se zbate deznada jduit pe gramada de guano 4, aoumulata pe sol sub vernicala coloniei de cheiroptere 5.
t Proeminenta a pererului. - N.T . • Mater ialul fara valoare care tnso~e~te 0 substanta minerah'i mili jntr~ull l_ac~mint. N.T. D Cen de lilieci, - N.T. • Gunoi de lilieci, foarte hogat tn fosfati, fapt pentru care constituic 0 pre\io1s3 materie prima. N.T. !\ Dellumirca ~tiintifid. a ordiuuluL din care fac p:ute liliccii. N.T.

Rasa

de

dine

specilica

Kabilici

(AIgnia).

N.T.

44

I.

45

Acum depasim vechiul lac, peste oare Picior-de-Fier trecea altadara vizitarorii cu barca. Lucrarile de debleiere I-au secat cornplet si Cll greu se mai poate gasi 0 picatura de apa 111 aceasta pestera, deosebit de uscata. Totusi in Iundul unei galerii, unde ne conduce abatelc Cathala, exista 0 modesta pistire J::: apa CMe se aduna intr-un mic bazin, foarte COI1cretionat, Nurnai prin contorsiuni se poate patrunde 111 aceasta ni~a Iipsita de interes, Nu de mult prietenul nostru 5-.a tidt aici ca sa-si potoleasca setea si, pe dad era gata sa se intoarca sau mai exact sa se tirasca inapoi, i-a arras atentia 0 mica para intunecata de pc podeaua stalagrnitica alba. Cu ajutorul cutirului, apoi cn micul san tirnacop de care niciodata nu ~e despartc, a lucrat mai bine de 0 ora, oa sa extraga usor din ganga de calcita, in care era cimcntata sau aproape in intregimc mascata, 0 bratara de bronz. Aceasta bijurerie intacta are 0 forma eleganta si 0 executie desaviqitalndetalii. Podoaba aceasta de ferneie dateaza de circa 3 000 de ani. Chiar fara sa fii tu lnsu~i coiectionar, hi P01;i imagina bucuria ama torului de ar ta descoperind 0 stampa xle valoare l11t1'-o gra.mada de hirtoage ; aceea a Iilatelistului ating'ind cu degetul o marca rara ; .pe aceea a zoologului capturind, In sflqir, fluturele somptuos ~i rarisim care-i lipsesre din colectie , si in general, emotia oricarui cercetator, coplesit de descoperirea care incununeaza telul visurilor lui. Ce sa mai spunem oare de emotia speologului singuratic, care, t1rindu-se plin de noroi si de zgirieturi printre asperitatile stincii, degajeaza cu mina, rabdator, 0 bijuterie de femeie din crusta stalagmitica, In fundul unei p esteri, la mai mult de UI1 kilometru de lumina zilei ? Ce-o fi determinat-e oare pe aceasta creaturasa se aventureze arit de deparre sub pamint ? Pe cit se pare, sa gaseasca izvorul, fintina ascunsa, care picura apa ei limpedesi rece, Sa. fi .vel1lt ea o ar e ca sa stringa ap~ incr-un urcior rustic? Si-a uitat acolo bratara dupa ce isi-a spala t Fata ~i miinile ? Sau este yorba de un dar, un ex-uoto 1 de recunostinta p entru 0 divinitate misterioasa, pentru 0 naiada ~ subterana, cultul izvoarelor fiind ClI110SCUt a unul dintre cele mai vechi ~idin cele mai c larg raspindi te ? Cimpul ipotezelor este vast, raspunsul nesigur, dar imaginatia se iudnta. cu ev ocari posibile. 0 poveste spune ca ~eflll franc Vitiking era atlt de temut, Inclt, aga~ind 0 data de ramurile
I '4

,uase ale 11l1Ui copac bratarile sale, pc cind se .cukase sub 1111 stejar, rle-a .regasit dupa un an. Ce putm trrnp pe_!1~n~ podoabcle accstui .luptaror, fa~a de ace] al eleganter vbr~~ar!· til' bronz, uitata sau iasez atii de 0 femeie sau de 0 fata, hnga ,I(el izvor secret ! ." . 'I'impu] a trecut, fara bruna cu och~ neg~l (nu er,:u lJ1 tl!:lPll1';le preistorice .nici par blond, 111e; ochi a~b~~tl'l) a trait, a imbhr.lnit, a murit; ea a fost l1:gropa ta mtr-o oare,ca~e 1l("~lllrasepulcrala I v ecsna poate si, dupa 3000 de arn, 111 ,111~d ~rei noastre '1948, a aparut ca ul! se~llc~tor abatelc ( .nrhala, ca sa Intrempa farmeenl depozitului ~11enar. E1 ~ ,I p:intt in momentul cInd obiectu1. era gata ,se sustraga )"lltru. v.ecie privirilor ; e~ I.-a ~esprms cu gnp ~I I-a s~os la 1umina dupa aceasta 'p:'odlglOasa noapte de 3000 de ani, Nu illdraznim 'sa ne imag1l1am unde se va aHa peste alte trei
v

.:01

" , ~ Masjna .lui WeNs de iil1tors timpul2 este, [a dlSp03'I~la .noastr~ ~i n-avern decit sa. schimbam culoarul U1 acea,sta p~SlOna,nt~ pl.~tera Aldene, ca sa ne coborim In noaptea rimpuri lor ~l sa nc cu,fundam In conremplarea desenelor dcursi gravati ~u 1;11 silex; acum 15 000 sau 20 000 de am, desene descoperi te 111 1111prejurarile care se Oll110SC. , ., . Aceste gravuri nu pot fi socotite .desigur ,~r!nn'e /e!e mal rcusite dinpreistorie, sint chiar .departe de a fi. Ele s,111t ~,ute f ~Ierse, stingace ~i de altfel putin numeroase. Una S1l1gur~ IlU cstc incizata, cu stiletul, ci trasata in rosu. Ca factura !e illtrece cu mult, iar artistul care a trasat-o a redat ell prec~zl~ ~i\ll1eta caracteristica a fiarei, un urs brun tUrsus arctos), fara Ilidoiala. 1",\ rasa intirziem 111 fata acestor vestigii de arta rupesr;a 3 pruistorica, ne indreptarn acum, cu abate!e 111 frunte, catre 1111 alIt punct a1 pesterii, -ca tre rasuflatoare, unde va incepe pn rtca inedita si captiv anta a zilei. Mc.'lI'OC se apleaca curios ~i cu oarecare teama asupra cr~pai.urj i, fiindca se pune Intrebarea daca, cu ina.1~jmea sa~l eu spatclc lui lat, se va putea str ecura p~in strl'mtoa!ea ~care s: ,Il'olla Foartecornplicata, 011 un contur bizar, 0 adevarata gaura til: chcie.
I(

milcnii ... IhI" astazi yom jongla eu milcniile.

Lt'gamlnt Ikvinitate

(lat.). mitologidi.

N.T. NimHi

.He ~el've~te ca mormint. I AUhU'td sc rdcr:i la nuvela lui U,,,,, 'l.\ II." rranspui in alte cPO~t, , 1·\I·~·u1.ld pc peretii de stl'nca ..

N.T. ." ~'''' H. G. We 11 s.. Jlfa~ma Tt~/~/nd1tl cart> Itt d;tdc;a in trecut S.lll Vl1tor. N,I, - N.T.

'L','
pO~lLJj 1-

izvoarelor

.i ~ riurilor.

N.T

46

47

r
\
I

---AbMde
pe
0

Cathala intra primul, cu picioarele inainte, culcat

!.

coasts. Meroc asculta eu atentie cornentariul manevrelor, al schimbarilor de pozitie, apoi se angajeaza la rindul sau I'n strirntoare, respectind intocmai recomandatiile primite. 11 vad opintindu-se teribil, disparind incetulcu iucecul. Apoi 0 exclamarie rna linisreste, a reusit sa forteze trecerea, partida este cl~tigata. Dupa citeva alungiri ~i frecari ajung pe colegii mei si fixez de un colt de stinca capatul scarii de electron, care ne va permite sacoborim In put si S~1patrundem 1n etajul inferior. Aceasca coborire, l'ngreuiata de manevrele pentru transportul utilajului nostru (funii suplimentare, saci individuali si aparate fotografice), decurge f5:ra,illlcidente de seama si iata-ne, ~n sfir~it, din nou irnpreuna la piciorul scarii, In culoarul descoperit recent de amicul nostru. Ii datoram intr-adevar recunostinta pentru originala sa inspiratie ~i pentru indrazneala de care a dat dovada, Eirgind ~i for~1nd strangularea initials, pe de-a dreptul senzationala. rnea 0 data se confirrna utilitatea tlrltului ~i a patrunderii peste tot, intrucit 1ntr-o pestera mare, multe lucruri i~i pot scapa ~i niciodata nu ai siguranta di ai vazut totu!' Si aoum incepe explorarea pentru care am raspuns la chernarea abarelui Cathala. Culoarul de dimensiuni modeste .nu prezinta la lnceput nirnic remarcahil. Acest etaj inferior de la Aldene, ca ~ietajul superior, nu are stalactite deosebite, nici un decor subteran de luat In seama, I11treaga noastra atentie se concentrcaza lnsa asupra podelei incaperii. Podeaua parnintoasa, ca ~i peretii stincosi, este colorata uniform, presarata ICU un praf negru de mangan, dind ansamblului un aspect funebru, In care nimic nu pare sa traiasca, nici macar cea mai mica insecta cavernicola. Pentru a completa acest aspect mortuar, apar raspindite ici-colo ciolane de urs, de altfel foarte sfarimicioase, ca toate osernintele care au fost expuse vrcmc indelungata la aero Predomina dintii, In special caninii puternici, pc cind oasele SI11t rare ~i adesea Fragmentare. Nu J'ntirziem .sa obninern explicatia unei asemenea anomalii ; ca ne este data de prezenta unor bile negre, de marimca unui ou de gaina, care apar din belsug, cind iZOIlate, dnd grupate, cind aglomerate. Aceste bile in neg rite de mangan, dar initial albe, nu sant altceva dccit coprolite 1, dejeqii de hicna.
1

Excrcmen re

fosilizare.

N.Y.

48

1,('111 Care raee.

Desen iJlci,{{Il, inidrit

»ttrrior

[1/

creta.

Cerem scuze pentru scurta digresiune anatomica si digestiva care va urrna, dar ea ' este indispensabila pentru a explica predominarea dintilor de ursi fata de resturile osoase constatate aici. Dintre toate carnivorele, numai hiena este capabila sa concaseze, sa macine ~i sa ingereze oasele al tor animale, chiar de talie mare. Ea reuseste datorita dentitiei si maxilarelor ei exceptionai de robuste, iar accivitatea extraordinara a sucurilor gastrice 1i permite sa digere 0 asemenea hrana, Nurnai carbonatul de calciu continut in oase, nepurind fi asirnilat, este restituit sub forma de bile albe - ooprolite de carbonat de calciu pur - care se gasesc in mare cantitate in pesterile folosite ca birlog de hiene, Ciinele ~i lupul concaseazii ~i ei uneori oasele, 1'ntr-o masura mai mid, ~i .restituie atunci excesul ~n carbonat de calciu, sub forma de excremente albicioase, inodore ~i oarecum minerale. Asadar hieneie din pestera Aldene au devorat carcasele si majoritatea osemintelor de urs, cu exceptia dintilor, a carer duritate extrema 1'i punea la adapost de falcile ~i de sucurile gastrice ale Fioroaselor carnivore. lata de ee putem sa culegem de ici-colo caninii puternici si molarii de urs, pe cind nenumaratele coprolite diseminate in lungul acestui "wloar al hienelor" reprezinta, condensate, concentrate, membrele, coastele, bazinele ~i chiar craniile numerosilor ursi care bintuiau pe vremuri pester a ~i i11 .care s-au retras cia sa moara, Aceste coprolite, dupa cum am 1i1PUS, se gasesc in cantitati de necrezut In unele pesteri, in strate groase si adeseori petrifica te, acoperi te de praf de argila sal! de crustestalagmi tice, Aici nimic din toate acestea. Nu a intervenit nici 0 modificare, nu le-a acoperit nici un sediment, ceea ce ne permite sa exarninam si chiar sa fotografiem aceste coprolite, dupa cum un vinator privesre ~i studiaza coarnele unui cerb sau coltii unui rnistret. De altfel aceasta situatie exceptionala ~i Faptul ca galeria necunosouta a ram as in starea ci primitiva ne vor ingadui descoperiri ~i mai surprinza toare, intr-adevar ului Ware. Asrfel, nu dupa rnult timp,apar pe peretii stincosi sau paminto~i . zgirieturile caracteristice ale puternicelor gheare de ursi. Astfel de zgirieturi sint de altfel binecunoscute, foarte obisnuite in uncle pesteri, nicaieri 1nsa mai numeroase si mai des-

lusite ca aici.

Ra.mlnem uimiti dnd foarte i'l1'tinse, foarte

4

constatam accidentate,

ca ursii

au Frecventat pesteri p1'na In culoarele cele mai 4.9

1ntortochiate; chestiunea care se pune este de a sti pentru ce se aventurau atit de adinc si cum izbuteau sa patrunda si sa se orienteze 1n intunecimile absolute. In lipsa unui r.ispuns satisfacaror pentru asemenea enigrne trebuie trasa concluzia ca nu era vorba dupa cum s-a presupus uneori - de animale ratacite, care s-au pierdut sub pi\Jl11!111t. AdUJCem ca marturie vestigiile foarte curioase si concludente, care dernonstrcaza .,pina h evidenta ca la Aldene, departe de a se fi pierdut sau ratacit In aceste labirinturi subterane, ursul se simtea bine, avind aici locuinta lui stabila si sigura. Facern aluzie la depresiunile paminroase emisferice, de doi metri diametru pe un menru adincime, sapate de ursi pentru culcus si pentru nastere. . Ca si ciinii, lupii, sacalii, vulpi le, bursucii si alte animale, ursii i~i construiesc adevarate vizuini III pamint, Aceste culcusuri sint facute cu ajutorul ghearelor; cit priveste perfecta rotunjire, ea rezulta din miscarea circulara a animaluiui care se suceste ~;_s,e rasuceste, inainte de a-si gasi pozitia cca mai potrivita, cum obisnuiesc ciinii cind se culca incolaciti. Pe unele vizuini din Aldene se vad urme de gheare, dar in general marginile sint netez ite, lustruire prin frecarea repet~ra a blanii grease a fiarelor. N U rareori se poate vedea chiar distinct (scepticii vor zlmbi) urmaperilor imprimatii ipe argila. Pentru cei ce IlU sint Familiarizati cu asemenea constatari este necesar sa precizam ca 1n unele cazuri argila unsuroasa din pesters este susceptibila sa inregistreze si sa conserve fidel si intacte, :ll1ciuda mileniilor, deta1ii de 0 fine\c de necrezut. Intre altele s-a putut analiza parurasuperficiala a acestei argile, acolo undes-au adapostit vremctndelungara ursii, constatindu-se prezenta unei substante grase, care 11l1-i altceva decit grasirmea dc pe blana acestor animale. Jeg preistoric l lata l'11tr-adevar ceva surprinzator I Adunind mereu puternicii canini de ursi, studiind coprolitele de hiena ~iivizuinele de ursi, amInainta t aproape jurnatate de kilametru 111 galeric, 111 unel e locnri inalta, chiar maiestuoasa, Deodata ·un taluz mare argilos, inal t de 12 ptna In 15 rn, se ridica pina 111 bolta ~iinchide cu totul trecerea. Aceasta enorrna scurgere de pamint constituie, dupa toate prohabilitatile, terminusul pesterii, dar ne cOl1solam, cercetind, ceea ce abatele a del1111l1itfoarte just, "toboganul fiarelo.r". Intr-adevar, pe aceasta panta se vad, de S'llS plna jos, nenumarate unnea,dlllci de tropa,itmi ~ide alunecari enorme, care ,dovedesc ca ur~ii ~i hieneJe au es.caladat 111 acest loc

taluzul noroios si au alunecat inapoi, Sc recunosc ~i sc pot urmari amprentele rnonstruoase ale ~nimaldor, In. s12ec~al cele de coborlre, cu direle lor enorrne, rar la baza Fiecarei urrne de laba, a Iiecarei alunecari, pachetul de noroi tMt de labelc pu ternice ale fiarelor. Ne irnaginarn :1J11cencamsa evocam, cum trebuie sa fi fost zgomotul produs de aceste animale giHind, balacilldu-se }i tavalindu-se In noroi, 111 111tunecimiLe grele. Scene :ll1tr-adevar halucinante si l11grozitoare, demne cu totml de epocile salbarice si de cadrul In care -se petreceau, Dar pestera nu se ispraveste aioi. dUI!_'acum crezu;em la il~ceput. Escaiadind toboganul pe jumanate (respectind pe. CIt posibil urrnel e Iiarelor), abatele ne conduce la dreapta ocolind o '5tlnca mare si iata-ne inaintind pe burta, apoi in patru labe, intr-un canal onizontal scund, III care, dupa cum 0 dovedesc urrnele, ursii .ne-au _preced,at. v. ., v Dupa 30 m de inaintare Jl1eo.rdata pnn galena In.tortoche~t~ am ajuns intr-un fund de cuptor alcatuit dintr-un zid de argila sfarimat de fiare. Aici intr-adevar numarul zgirieturilor atmge maximul, Sint chiar prea numeroase, Iiindca ele se intreraie ~i sc supra pun pina la doi rnetri Inalt.ime. Totul este st!ia.t, z~lriat. Vizitatorii, turistii - a carer paSlUne de a aco_pen zidurile CL~ nume, date si semnatur] este CUJ1oscut~ -: n-ar fl pu~u.t face mal mult si n-ar fi izbutit sa-l incarce mar bme cu graffiti acest perete :11; are ursii all gravat adinc marturia impresionanta c si preistorica a trecerii lor. Dar abatele ne sustrage de Ia contemplarea f~orosulL1i mesaj ~i, presupuni'nd ca stapineste "Scsam:ll" 1 ace:tel vaste pesteri, ne dezvaluie 0 prelungire neasteptata, ascunsa de 0 perdea stJl1~ coasa, si ne introduce inrr-un grandios tunel urnplu t cu stinci ciclopeene. . Provenite din surpari ale boltilor sub actiunea apcl,?r.subterane sau de pe urrna unui cutrem\lf, I~o~ul. e.ste dal1t~sc - ~l ne av~nturam sovaind pe aceste mgramadm nestabilc de rnonolite nscuti te, lngrijoratoarc, mai mati decit menhirele a, sub amenll1~ tarea tavanului straba ttl ~ ~e numeroase fISur! .. In ~11~cleloc~m podeaua d~spar~ sub pI~I~areJe n?astreJ sarrm ~I lncaleca~ ,1(.l1ncisurpaturi 111 care .pn:'Ir~a se pI~r?e 111 umbr~ ~nor p~ltun nesondate si care trebuie sa raspunda m tr-un eta) ~I mal infeA v

, Scsam este primul CUvIIlt din formula magic a "Scsam deschide-te", ~intr-un~ din eeIe mai cunoscute po"c~ri din ,,1001 de Nop\i". Este sinonim ell a de\lI1e chela tuturor mi.,tcre1or. N.T. . .. . fl' r- - d "C:l.rc arninte~te imag;inlle sumbre ~i grandioasc ale descnerll In ernu Ul acuta e Daute. N.T. " .. NT ft r...lnllument preistoric constlnd dintr"ufi mlre bloc de piatrl a~ezat 111 plClOarc. ..

50

51

al pe~teri~ Al&ne a carei cvolutie hidrogeologica nu pare Inca termmata. Va tr:b~i ~a revenirn intr-o zlir~ aceasta parte a pesterii pen tru ~ ~es~vlql explorarea in adincime pilla la vreun piriu sau sa iesim 111 cursu I sub teran, al vrlului Cesse, ramas pina acum necunoscut. Acesta nu este msa telul nostru de astazi, Fiindca impreun! cu Meroc, care nu inceteaza sa ia note, urrnarn pe abatele Catbala .care ne zoreste §l ne previne ca Yom ajunge la punctul culrninan t al zilei. Ne l'nt?a:cem §i"trece~\din nou prin Iata peretelui si a "toboganului fiarelor , neglijind numeroasele culoare adiacente si in care abunda .zgi'rietua:ii~e §i sala~':1rile de ursi, apoi, parcurgem un a~t ~ec.tor lmp~rtal!-t al,pe§terlJ. Strabatem distants dupa distanta, §l aJ~ngem, 111f111~,.l;ltr-o. mare pestera, 0 adevarata lume, De citv a urnp abatelc rsi 1I1Cet111e§te mersul, se inccvoaie ca sa cerceteze solul argilos plastic; ezita 0 data de doua ori se opre§te. iarasi, porneste, din nou se ~pre§te brusc. Ne da l~ 0 part~ si cu bratul intins, cu aratatorul indreptat spre podea, ne arata ceva. ---:- Iata-le, spune el pllr §i simplu, §i 0 data auzite acestc cuv111.te, spectacolul promis ne tintuieste pe loc, impietriti si tacut!. ~u; colegul nostru nu s-a inselat §i desigur nu ne-a deranjat inutil. De altfel cum sa te inseli §i cum sa nu acorzi un in teres deosebit la ceea ce privirn inca, muti de uimire, Sub ochii nostri 1 disting urme de picioare zoale , curat intl'se h parrte pe terenu argilos ... Cu trei sap~al11i'ni inainte abatele Cathala, umblind singur prin aces~e locuri, a dat peste aceste vestigii, a banuit, a inteles rnarele ~n~eres. §l a bi~evoi.t sa se ,adreseze prictenilor si colegilor lui specializati 1n preistorre. Sa-l multumim, fiindca ne-a rezervat emotia si bucuria de a privi §i studia cei dintii aceste urrne ornenesti preistoricc. Asemcnea vestigii sint intr-adevar foarte rare Hindea nu se mai ' 111 cunosc cu totu 1 d ecit , patru alte pcsteri . :' aceea de la Tuc d'Audoubert, de la Cabrerets, de la Montespan si de la Niaux. Trebuie p_recizat Insa ca In .acestc pesteri urmele sint putin numeroasc, Incomplete, uneon con fuze. In ficcare din aceste pesteri un concurs de imprejurari foartc r~r, cu. totul. exc:ptiOl:al, a impiedicat accesul, incepind din tlmp_u~Ile prerstorrce pina la descoperirea lor actuala, ceca ce e~phca co~servarea nea§t~p.tata a vestigiilor fragile §i perisabile, cum smt urmele de plClOare goale 111 noroi,
v •

;-10:'

1n'1912, contele Begouen impreunacu Iiii sa,i au descoperit astfel, in peFera Tuc d' Audoubert din Ariege, unde nimeni nu int~asc _lnamtea .l?r, urme d_7 ~icioarc in vecinatatea Faimosilor blZOlll. de arg!la, care ~lcat~lles;c. podoab a cea mai de pre~ a aces tel splendide pesteri preistorice. Zece ~ni mai tirziu, in 1922, in pestera Cabrerets (Lot), pina atunci necunoscuta, abatele Lernozy a dat §i dinsul de citeva urme ornenesti, vagi, asa cum am descoperit si eu unele asernanatoare in Haute-Garonne, in pestera Montespan in 1923. Dar nicaieri bogatia §i clarita tea acestor urme nu ating ceca cc avem astazi sub ochii nostri 1'n pesters Aldene. Dupa ce am strabatut un drum lung pe un teren accidentat si plin de bolovanis, ne-am oprit asadar Inaintea unui culoar In care podeaua argiloasa a permis inriparirea urmelor, puse III evidenta de umbrele create de luminilc noastre, ca si cum ar icsi din adincimile misterioase ale acestei "galerii a pasilor" . Urmele atit de caracteristice, atit de curate, care "vin" spre noi, par sa iasa din noaptea timpurilor. Ce poate fi mai ernotionant, rnai plastic, In eel mai inalt grad, decit intllnirea acestor urrne de pasi goi cu cele ale bocancilor nostri tintuiti ; intilnire, extraordinara in imensa pestera, a celor trei oarneni ai: secolului al XX -Iea cu oamenii preistorici care locuiau aici acum 200 de secole. La inceput ne apropiem cu sfiala, ICUrespect si, dupa citeva c1ipe de uimire §i de mcditatie, antropologul intrind 111 functie, tncepcm studiul metodic al urmelor. prima cercetare arata e yorba de cinci urrne lasate de cinci indivizi de talii diferite, care par sa fi Hcut numai un singur drum, dus si intors. Aceasta imprejurare este foarte Ferir;ira, caci daca trecerile ar fi fost mai frecvente ar fi rezultat Illdlecari, illcllrdturi §i suprapuneri de urrne, care ar fi da t lIlI amcstec §i 0 l'ncilceala indescifrabila de directii, Asadar, "pa~ii" de .la Alldene apar aproape pretutinderu .izolati, cu exccptia unui punct in care noroiul f oartc moale si in~elator a obligat pe oameni sa treaca, in sir indian, printr-o mocirla. Este () adcvarara poteca foarte umblata, ill care picioarele au intrat p111a la glezna, Ulterior, mocirla s-a uscat, noroiul imprcgnat cu apa avind un continut bogat de calcar s-a concretionat put ,;1'11 ic si crusta stalagmitica a imbicsit si a deform at urrnele care Jill Foarte adinci, astfel en nu mai prezinta nici un in teres anauunic. Dar aceasta petrificare este 0 miirturie in Favoarca .uitcnricitatii ~i a vechimii urmelor care, dupa cum se va vedea

ca

52

53

-rnai departe dintr-o alta ·observa~ie categories, sint cu siguranta preistorice. Dupa cum am spus, urmele se prezinta Insa de obieei distincte, ceea ce ne perrnite sa efectuam cea mai elementara observatie, si anume luarea dimensiunilor lntiparirilor. Cu metrul ~i creionul In mina, iata-n e asadar, masurind ~i riotind ; constatarn astfel ca sin t de fapt cinci siruri Iasate de cinci indivizi, ale carer amprente au lungimile respective de 0,25 m, 0,23 111, 0,20 m si 0,18 m. Aceste lungimi eorespund, ca Incaltaminte, eu numerelc 38, 34, 32 ~i 27 ceea ce da loc la diferite eoncluzii. Masura 38 nu corespunde pentru un european actual, pentru un picior de barbat si nici eel putin pentru un adult de talie mijlocie, care se incalta normal eu 40 sau 41. De altfel, 0 lege antropologica verificata spune ca lungimea piciorului corespun de in general eu 15% din Inaltime. Aplicarea acestei cote la cea mai mare urrna de la Aldene ar da acclui individ Inaltimea mediocra de 1,62 111. Cirprivestc masurile descrescatoare de la 34 la 27, nu e cazul sa li se apliee regula citata, ea nefiind valabila decit pentru adulti ; ori cste evident ca ur me atit de mici n-au putut proveni de la barbati adulti. Trebuie sa {-j fost picioare de femei, de adolescenti si de copii, fiindca 30 ~i In special 27 corcspund respectiv masurilorpentru copii de eel mult opt ~i sase ani. Vom reveni de altfel asupra Invatamintelor ~i a concluziilor ce se pot trage din aceste masuratori, dar sa amintim de la inceput ca ele eorespund, sau mai curirid coincid uimitor, cu observatii noi, similare, facute In cclelalte pesteri Tuc d' Audoubert, Cabrerets, Montespan si Niaux, unde au fost descoperite urme de picioare omenesti. Intr-adevar, cea mai mare din urmele studiate In accste pesteri a fost aceea de 1a Cabrerets, masurata de catre profesorul Valois; ea are 0,24 m (fata de 0,25 de la A'ldene). Cea mai mid, de 0,18 m a fost gasita ria Montespan (fata tot de 0,18 m la Aldene). Este asadar stabilit di urrnele preistorice cunosoute se raperteaza la fiinte de talie mica, ceea ce ar putea surpriride pe profanii care mai sint Inca adeptii vechii ~i legendarei conceptii ca omul primitiv era un urias formidabil, din care noi am fi, ca fizic, doar niste firavi descendenti. Dar aceasta parcre eronata n u mai are curs de rnult tirnp, Ji8Jrdescoper.irjle de schelete ornenesti au dovedit ca deja din epocile magdaleniana ~i aurignaciana rasele omeriesti erau foarte variate, tot atit de variate ca In zilele noastrc, deoarece oamenii de Grimaldi ~i de Cro-Mag-

110n, de exemplu, ajungcau curent 1a 1,86 ~I 1,90 111, ~n timp cc rasa de Chancelade si de Laugerie 1 oscilaintre 1,55 si 1,62 m. Oare forma picioarelor preistorice ne va dezvalui eel put in citeva detalii interesante si ne va aduce vreo cunostinta noua ? Sa ne aplecam asupra urmelor atit de curate ~i de nealterate din pestera Aldene; ce observarn ? Talpile care s-au intlparit in argila plastica sin! fara indoiala late; ele apar lntregi. De asemenea, urma degetului mare este larga, aproape circulara. Dar aceasta turtire a talpii, ca si urma in .pa'leta a degetului mare, se regasesc si astazi .la popoarele care merg cu picioarele goale. Si cu toate ca pieioarele cambrate sint reputate ca apartinirid celor rezistenti la drum, se stie de asemenea ca locuitorii desertului, savanei si ai padurii, cu picioare late si turtite, sint neobositi la m~rs. .~ . Morfologia celorlalte patru degete este ~I mai surpnnzatoare ~I putem spune dintr-o data ca nici aici nu exista di.ferent~ perceptibila intre picioarele preistorice si cele ale unui beduin nomad sau chiar ale unui academician! Intr-adevar, intre urma tal pii piciorului si aceea a degetelor apare 0 mica umflatura de argila care dovedeste ca oamenii din Aldene a veau atunci, ca si oamenii de astazi, degetele Incovoiate. Cit priveste degetul mic, el era tot atit de deformat si de .urofiatca si III prezent. De pe atunci el era in regres, pe cale de disparitie, dar se pare ca aceasta atrofiere nu a prol?resat de loe din acele epoci, ceea ce dovedestc ca, pentru evolutie, un interval de mileniimu joaca irol. Marcelin Boule, eminentul antropolog, autorul .tra~atului despre ~am~ni f~sili,. a scris f.oarte just: "Oamemi din epoea Renului " tin deja din punct de vedere fizic si psihic de omenirea actuala ". Adaugarn In aceeasi ordine de idei si precizam pentru com pletare ca, pe nici 0 urma de la Aldene .sau din .eel~lalte l?e~teri citate, degetul mare nu apare despartit de-al doilea. Dimpotriva, pretutindeni el este lip it de eel In_vecinat, .ce~a. ce Inlatura orice aparenta d. degetul mare a~ fi :;t.vut I~I~can lateral~ sau de apucare. Constatarea est~ strarue, fund binecunoscut ca unii asiatici sau africani au astazi degetul mare foarte divergent ~i vfidit cu posibilitati de apucare, Nu vom starui asupra acestui capitol, avind In vedere ca diseruitia noastra asupra picioarelor Indepartatilor nostri strarnosi ,I fost poate prea lunga. Totusi sa mai acordarn oarecare atenCro-Magnon, Chance lade, Lauaeri rase de numite~stfel jlt')ll'rilc din Fr-anta uncle au fosr gdsite, p cntru pnma data, scheletelc pe baza caror a t'.~1 vtahil ite aceste rase. N.T. . Nunw d.lt uneor i pa leo lir iculuivsup er ior cupr-inz ind : a uriguacianul, solutreauul ~i magI e, ol111e~.i prei storici,

I;lllll_ddi.

d"I""

".

11_ltllli,llllll.

54

55

de, nu numai picioarclor. ci ~imersului, Tot ClI metru] constatam_ ca trogloditii din Aldene faeeau pasi Ioarte mici ; aproxim~t1v de. S.oe:11_.vD.ar ae~ste scurte intervale se explica user, a vmd trci justificari : talia redusa a eelor care eirculau, terenul alunecos care impiedica pasii mari si semiobseuritatea ca sa nu spunem mai mult, In care erau cufundati acesti oameni dispunind evident de un luminat foarte primitiv. ' <:;:te:a indicii foarte eloevente, foarte eOl1vingatoare fiindca S111 t }r:1 p~lm~te~ ~a f?to~r'::,fi~t~ In argila, ilustreaza aceste difieu!t'::,~l ~I p1ed15rle 1I1a~n~aru 111_ teren. aluneeos. Astfel argila trada~?~re. arata alunecarile, mal ales din calciie, a caror forma rotunjrta §1?eteda nu ofera nici o'J2riza, niei 0 adincitura care ar putea fnna un derapaj, Una din aeeste alunecari este de 50 em : lungimea unui pas. Cc pacat d nici unul dintre acesti pasi gresiti l1U s-a termina t eu 0 cadere ; am /i putut citi ca In carte Intimplarea, tiparita an~me pentru noi ! Dar vizitatorii preistorici din Aldene trebuie sa fi fost foarte sprinteni §i nu ne-au lasat un asemenea document, Este de regretat, fiindca ar fi fost fara Indoiala singurul mlJI?c de a avea Intiparite pe podea una sau doua palme larg deschise, pentru a arnortiza caderea. tn lipsa _aecstora, vedem Insa felul .de a preveni aceste caderi. Ne referim la fap.tul ca 111 locurile un de pamintul parea foarte alunecos, _oamenn au mers pe virful picioarclor, eu calciiele ridicate §1 degetele Jneovvoi~~e, 1~1dep.linind functia de cirlige. ~n~le t~rm~ nu ma! las<l; nici 0 indoiala asupra rnecanismului mstmctrv ~l a1 1110tl ului acestui mcrs, v eonstatare In treacat : .pozitia "pa~i10r" arata 0 atitudine de mersv foart~ .eoreet,. <l:ee~ti oameni neavind pieioarele icsite In afarae~ atrua negrr ~l galbeni, niei In X ca pieile rosii de pilda. Progresind lent, eu 11111 precaurii, ea sa nu stricam urmele de pr.clstor.le.e, masuram mereu, observarn, fotografiem. Din fe!le~re pamintul primitiv s-a intarit foarre mult de 1.1treeerea ~nam;a~llor no~tn. din care cauza Incaltamintea noastra ~u lasa d~elt foarte putine scmne, sau de Joe, In aceastii "galene a pasilor",

~a sa n~l ne jenam unii _pe altii In reportajul nostru fotografie, lu.er.a~ 1a ?areeare distanta l'ntre noi ~i individual, fiecare cu s~lt'p:nle .lu; vde magvneziu. _Nu-$i poate cineva inehipui, cit de dificile $1 cita munca necesira accste fotografii executate ell l~nti1e ~e portret - aparatele fiind indreptare In jos, 111 pozitie verticala, pe trepiede telescopice. Punerea la punct minu~ioasa §i potrivirea diafragrnei slnt adevarate probleme ; cit pri-

vestc luminatul, d conditioneaza totuI, Fiindca 0 scinteie de magneziu nu trebuie fie nici prea razanta, nici prea v.ertlcala, ca sa nu accentueze sau sa stearga complet relieful, §1 asa destul de redus, al urrnelor de picioare. Cu timpul si datorita sllceesiun~i sclipi_:·ilor.. de ma&?e~iu, operam Intr-un fum opac, care ne izoleaza 1.11111 de altii $1 care ar putea fi un impediment pentru fotograf, dad n-am lucra atit de aproape de obiect, Pe dibuite din cauza fumului, avind miinile ocupate cu toate uneltele, ~a deplasez pas cu pas, in cautarea u:1Ui nou cl~§eu, cind ramin tintuit asupra unui subiect demn desigur de ': fi inregistrat. Este 0 povestire fara cuvinte sau care eel putm s-ar putea intitula : ,,0 impiedicare preistorica". Un copil umbla ajutindu-se de un bat. Scapindu-i ~atul din miini ~i cazind in noroi, d s-a intiparit pe toata lungirnea, p~ralel eu drumul individului, dupa cum marturiseste urma. COPIlul s-a aplecat ca sa-~i ridice batul ; a indoit genunchiul, articulind piciorul, cu calciiul ridicat, §i lasind g~e~tatea eorpu~U1 pe virfuri a alunecat. Atunci degetele de la pIC!o.are s-au 5f1Spat si s-au infipt, dar noroiul moale a cedat §l pl~l?rul <l; capat ~ catrestinga, Cu toate acestea, copilul ~l-a restabilit echlhb~ul.; cu mina dreapta a ridicat batul, celalalt plClOr 1:.1 pus grablt . abia cu 20 ern Inaintea celui care a a1unecat, apoi urmele continua normal. Toate accstea sint inregistrate dar pe podea, unde se poateeiti aceasta curioasa §i stra veehe impiedicarc preistorica. Sa mergem mai departe, so. urmarim aceste .dIre atit d: pasi~nante atit de evocatoare, 0 nouii descoperire care rna capnveazji $i rna umple de sperante : in mijlocul galeriei ap~re 0 adincitura in pamint, asemanatoare celei descopente d~~mme 1,: Montespan cu 25 de ani in urma, In apropierea statuu ursului de argila. De acolo magdalenienii au .extras aq?ila plasti~a per:tru a model a ursul fara cap ~1 leii, plese de 0 importanta C~Pl: tala fiind cele mai vechi statui din lume. La Montespan exista maimulte din aceste goluri de extractie ale argilei, eu marginile foarte curate pe care se mai vad inca urmele lamelor de silex folositc la e'xtraqie. La Aldene, exista numai 0 singura adincitura dcstul de prost pastrata, lipsita de urrne de scule primitive,' desi doua sparturi robuste ?i .taioase de oase a~ezate 111 vecinatate reprezinta foarte probabil instrumentele rudimentare care au servit pentru saparea si ridicarea grarnezilor de pamint. Prin asociatie de ideisi deductii destul de ispititoare, imi Inchipui $i presupun ca primitivii din Aldene, ca ~i cei de la

sa

56

57

yl la~a-ma pa~~slI~d pe.nt[lI moment urmele de pasi pentru a e:camll1a per~tl1 s.t1l1CO~I, 11 c~uta!ea operelor de arta preisto1 ~lce .. Dar logica ~l presupunerile sun adesca zadarnicite In preIstor~e, unde nu se pot face descoperiri la comanda. Cercetari ulterioare !oa~te .n:inutioase, irnpinse pina la extenuare, nu ne-audezvaluit ~lCl Ull desen, ruciun graffiti preistoric pe perev. A~e~tl p~rep nu sint !nsa. cu totul v irgini, deoarece dovedesc, ~.111 loc III loc, foarte cunoase vestigii de trecere a omului ~est!gll ,pc care ~e soc?tim inedite in analele preistoriei. rntr-a~ devar, 111 "galena pasilor", 1n vecinatatea urrnelor omenesni se deosebesc ~En distanta III distanta pete negre contrastind cu roc~ cenU~le a per,eplo~. Aceste urme, care se gasesc totdeaunu la CJrc~ u_? metrvu 111aItl1l~e,au fost Iacute cu carbune de lemn ~i r~prez~nta, ~lIpa ~1I1~ a mterpretat foarte bine abatele Cathala d111. n~~ ZI, funinginea tortelor de care s-au folosit vizitatori i p pre!,s~onci Ja..Aldene ca. sa patrunda 111 labirintul pesterii. Iarasi vestlg~l Fragile ~l perisabile, ar putea obiecta cineva 111 aceste pesteri 1n care nu exista nimic pozitiv Iiindca Inse<i' ur~e I'd"nu sint e ecrt negatl~e ! Este adevarat, " dar sa nu uitarn, carbunele .d: ~emn este carbune aproape pur, a carui conser_;are ll1def111lt?-es~e atestata ~e frecventa cu care poate fi gasit 111vetrele p~~lst?nCe c~le m~1 indepartate In timp. DeC! oarnenu din Aldene circulau In pestera cu torte, ~i cind ac~ste. torte fumegau, mocneau ~l aproape nu mai lurninau, ei le ll1VlOrau:_ le scutur.au, Irecindu-le de pereti, Proba material;" necontestata a acestui procedeu este data de faptul ca pc vertidalal acesto: pet~ sevgasesc p~ parnint mici fragmente de carbuni ~~e_ml1: jeranccazut In timpul scuturarii, Aceste fra~mente sint a,ti~ de bin~ ~onservate, atit de putin alterate, 1l1~1 t, a fost po.slbIl, examll1ll1~u-se la microscop, sa sc recuno~sca lemnul de ienuper, un rasinos foarte indicat pentru confectionarea tortelor. ~e valtfel, n:ultl~mita unuia dintre acesti carbuni marunti am d~patdt cert:tlldll1ea ca llrmel: de picioare ornenesti de 1; Alene .~teaza. de !oarte mult timp In cronologia impresionanta a epOCH de piatra. In ~ip:~ gravurilor rupestre ~i. a obicctelor de uz curent : silcxuri ta!ate, arme ~au s~ul~ d111,os sau din coarne de ren, ne f~tem intreba daca ~ta)111 inferior al pesterii nu a fost cumva recventat de oameru din epoca neolitica 1 san din epoca meta1

M?11t<:_span, Tue.d' Audoubcrt ~i Cabrerets, ar fi putut, ar fi tres~ tr~sezve ]1. ei gravnirr sau picturi ~i sa execute sculpturi.

g.lH~

kIm, ceea ce ar fi intinerit mult urmele. Un fragment de carhlille de lemn ne-a dat raspunsul, dupa cum am spus, risipind la lin kilometru de "galeria pasilor", exact pe !'.Illta "toboganului fiarelor" am facut 0 constatare fara impor1.11l~a,neglijabila pentru ochiul unui profan ; am observat ca 0 hlld~ica de carbune, aflara intr-o urrna l11tiparita de hiena, a lost 111 parte strivita de laba animalului. De unde 0 dubla C011eluzie, care se impune cu 0 rigoare matematica ; mai 111t1ibu. Ii"qica de carbune a cazur de la 0 torta, ceca ce implica trecerea I111Ui 0111pc acolo. In al doilea rind, 0 hiena a aparut ~i a calcar lt'ste~carbune, care a fost 111 parte infundat, strivit in urma ,hata. I)in aceasta sarada transparenta rezulta evident ca ornul a trecut prin pestera inaintea hienei, ceca ce era de demonstrat si ceca ce dovede~te ca aceasta s-a petrecut cu siguranta in paleolitic (epoca magdaleniana. poate chiar aurignaciana), deoarece liicna pesterilor (Hyena spelaea) a disparut de la noi din tara Illd din acele timpuri'indepartate, adicade aproximativ 15 000 de ani. alta observatie, facuta de abatele Cathala, a con fir1I\;\.i \~ndubitab.d aceste condluzii. Intr-un ~oc al "g8.l1eriei pasilor", undeurmele ornenesti sint intiparite pe un pamint usor illl;urit ~i concretjonat, se vede 0 ,gramajoara de argila sub forma de ,noroi,inca plastica, desprinsa ~i cazuta dintr-o crapatura a holtii. Aceasta placa de argila moale, care a acoperit urmele umcnesti, prezi nta urrne Foarte disti11cte de hiena, intiparite pe accasta argila si nu pc pamintul primitiv, deja intarit 111 !ll0mcntu] trecerii fiarelor ~icare cuprinde numai urrne omenesti. I'll tern pretinde 0 demonstratie mai bunaca unnele omenesti de 1.1 Aldene sint mult anterioare acelor ale hienelor ? Al'castadigresiune .ne-a }ndepartat de "galeria pasilor" ~i curem scuze, dar amanuntul avea importanta lui, 0 irn por tanta I ,tpitala, nu sovaim sa 0 repetam. lit: altfel, revenim llnga groapa de extractie a argilei si 0 depa~illl, ca sa con statam ca, Inceplnd de acolo, urrnele de picioare dispnr. Pamintul devine foarte moale, [oarte umed, in unele IIll'llri apa se stringe si stagneaza. Desigur orice urrna dispare lit accste mocirle in care incaltamintea noastra patrunde adinc. Apoi tavanul coboara din ce In ce mai mult ~i curind avem IlI'placcrea sa fim siliti sa ne tlrim intr-un noroi [oarte lipicios, ',Id1 0 bold foarte joasa. N(1i Inaintam 1l1sa mercu, dnd in picioare, dnd III patr u labe ',.111 pc ilL! rtit, dar farO. sa reg:isim, din p:lcate, nici cea mai mica

"i

'11 rr-adevar,

lema,

Epoca "pietrei

cioplire,

care a tlrmat

epocii

pietrei

necioplite.

N.T.

,58

59

urn;a pr~istorica, Intre timp da~11.d~ 0 portiune de galerie mai putm uda, upde CO,l1S1Stentaargilei ~t aspectul general amintesc "ga.lena pasilor" ~l deodata, la intrarea unui tunel scund un Felde ~trang~lare in care n~ ,te poti angaja decit Litit pe b~rta, descopar, regasesc urrnele, ~I mea ce urme ! Sint cele mai extraordinare, cele mai senzationale, singurele de acest fel semnalate vreodata : urme de drIre preistorice ! Es:e impresionant sa teo apleci, a.colo unde indeparrarii nostri S~ral?O~\ s-au aplecat si s-au 1'ntins la parnin t. $i ce emetic S~mtm1 cmd recunoa~ten: pe argila urmele graitoare ale miinilor ~l. al~ d~g~t~lor de la plclOa.r~, a~e co~telor ~i ale genunchilor, bine I,nupante. Nu lll~.ape nrci 0 llldmaia ca umblaucu picioa;el: ~l bratele g~al~, fllJ1~ca genunchii ~i coatele lor erau goale, insa ,Podeaua pamintoasa a mregistrat de asemenea 0 netezire Contlllu~, brazdara cu linii _fin: paralele, care nu pot fi explic~te, decit pnn ft:ec~area unci blani de animal, Strarnosii trebuic sa [1 pur,tat 'C?~Gl'1na scurta de Iblana de urs, de Ilup sau de ren, Existau ..indoieli ,a~upra un or atare vesminte, Climatul glaciar al . epocu !e )ustlfIca, dar, dupa cite cunoastem, aceasta este pr.lma oara cind avern dovada palpabila si categorica. D1l1c~lo de a~e~sta strangulare a tiririi preistorice, unde bolta este din nefericire prea jcasa pentru a putea lua fotografii, pierdern definitiv once urma, pcdeaua devenind dnd stincoasa c~nd stalagmit~ca si i~ cel.e din urrna ne ciccnim de 0 £ngrami~ dire ~d~. blocun care inchid culoarul cu to tul ~i pun capat explorarn noastre. Evident, incercam sa vcdem daca in darimatura nu exista un gol sau vreo ~tr.ec~re care sa permits travers area sau ocolirea ei, pe?tru a re§a:sl. dm~oJo 0 prelungirc a pesterii. Strecurindu-ma p~llltr-o prabu~I~u~a dt;, bolovani, am avut un moment impresia ca reusesc, dar 111CI u incepusem sa-mi anunt victoria ca am ~i n fost opn t de 0 gituire fara iesire, ' SI::t pe deplin convins ca obstacolul este de netrecut. Pe cind rna r~trageam, cu miscari de vierme, ca sa rna degajez din a~ea~ta strangulare, zaresc chiar sub ochii mei 0 dovada C011,v:mgatoare, care va fi cuvintul din urma al aventurii noastre ~l ne va .da ~aspuns~l la l'ntrebarea staruitoar e pe care ne-am ~u?-o .totl,trel de l.~ ~nceput :pe unde au putut patrunde salbaticiunile ~I oamenn III pestera ? Raspunsul este aici, 11; f~t~ n:ea,. ~i tot atit de sigur ca ~i cum ar fi f?st.g~av,at pe snnca indicaria . "Intrarea pesrerii". Acest IndlclU nn este dedt 0 cochilie de melc, a lInui melc foarte comlln, care a alunecat prin interstitiile dintre pietre ~i atesta 60

strat de dadmaruri, redus fara indoiala, poate chiar fara unportanta, ne desparte de exterior. $tiam cu siguranta ea oamenii ~i animalele nu au putut patrunde 1n etajul inferior al pesterii pe acelasi drum cu 110i ; a Iost necesar sa largim 0 gl'tuire, careia i-a urrnat un put verti1;,11 de 30 m adincime. JIC scurt am descoperit intrarea primitiva a pesterii, care este dl'osebita de pestera superioara si ar avea dreptul sa i se atrilillie 0 alta denumire : de exemplu, Pestera Urmelor ; dar pe~11;1';1 Aldene (Fauzan, la Coquille, sau a Minervei) are deja 0 ioponimiecomplicata si chiar prea bogata, ca sa rnai fie necel'mbogatirea ei. S;\ vorbirn mai degraba des pre aceasta darl'matura providen\i,\la ~i aparent foarte veche, dupa cit se pare preistorica, prin care a fostpecetluita pestera, protejind astfel in chipul eel mai [cricit 'urrnele fragile care au putut fi concretionate si censerV:He in tact. Similitudinea cu celelaltc pesteri cu urrne de pasi este izbitoare. lut.rarea prirnitiva a pesterii Tucd'Audoubert n-a fost gasira niciodata, dar fara indoiala magdalenienii nu au putut patrunde pc itinerarul actual, acel adoptat de fratii Begouen, care au [ost nevoiti sa navigheze 1'n barca pe parcursul subteran al riului Volp, sa se catere pe un perete foarte prapastios si mai cu Hl'<1ma largeascacu sa ciocanul ~i dalta 0 strimtoare inaccesibila, La Cabrerets, abatele Lemozy si tinarul David au fast nevoiti ~i ci sa circule pc burta 1'n galerii strimte ~i sa Forteze diferite Inccri ca poata ajunge ~n pestera, care initial avea, pe 0 , ll,lsta,· gura ei naturala, astupata de 0 prabusire, ca la Aldene. Til sfl['~it, la Montespan n-am putut patrunde 1'n lungul cursului rlc apa subteran, necunoscut si ignorat, dccit cu sacrificial scu-. [undarilor sub dona bolri 1'n sifon, care oprisera p1'na .atunci 1I)\i vizitatorii, dar dupa toate probabilitatile nu si pe oamenii prcistorici care trecusera pe aici Favoriz.ati de 0 seceta excep\i'lIlala. () IIltima intrebare se pune, care nu po ate fi explicata inca In ':I.,dilll actual al constatarilor noastre ~i nici nu va putea fi, e ill ufara de orice l'ndoiala, lamurita vreodata : ce-au cautat sa 1.II.:a oamenii In pestera Aldene? l .ond ucindu-ne numai dupa mulajele existente, s-ar fi putut rrcdc, ~i noi am crez ut un timp, ea cei cinci indivizi, rarnasi 1'1' vccie l11isterio~i, ale diror urme Ie-am cercetat ~i examinat, '. ,III uprit ~i s-au l'ntors inapoi acolo unde abatele Cathala des-

"'l un

.;lra

"

sa

61

coperise primelc tntipiiriri, adica la 250 m numai,

de intrarca

In prezent infundata. Ins a bucata de carbune de lemn, descoperita in "toboganul fiarelor", dovedeste ca oamenii, tot atit de curiosi ca ursii ~i hienele, au patruns mai bine de un kilometru sub paminr ~i probabil in toata intinderea pesterii. Cine erau acesti speologi primitivi ? Dcsigur 0 caravan a familiala, alcatuita din rata, mama $i din trei copii. Ce-au cautat sa fad? Lipsa gravurilor $i a picturilor in pestera pare sa fnlature un motiv ell semnificatie m agica sau de ritual $i complica, mai mult inca, enigma expeditiei lor subterane. Er au oare jn cautare de apa, care trebuie sa fi fost r ara In aceasta regiune calcaroasa si ell crapaturi, supusa unei dime reci $i uscate, comparabila acelei din Laponia ? Erau in cautare de argila ? Nu pare verosimil, Iiindca mica adincitura sapata in "galeria pasilor" 11:U da 0 dovada convingatoare $i de altfel omenirea 11U cunostea atunci, $i Inca multe milenii dupa accea, arta olaritului. Sa fi fost yorba de un grup urmarit, amenintat de un pericol, care a venit sa se adaposteasca sau sa se ascunda in adincimile . pesterii, san dimpotriva, de 0 echipa de vinatori 1ndrazne~i, care n-au pregetat sa hartuiasca $i sa urmareasca un urs ran it sau hraparet, pin a in fundul intunecatului lui birlog ? Dar in aceasta ipoteza, ce-ar fi cautat intr-o expeditie atit de nebuneasca, doi copii intre opt si sase ani? Sa nu mai cautam, sa nu ne mdirjirn ca sa ghicim. Cuvier 1 a spus : "sa studiem faptele, pentru a capata idei", Fie $i asa, dar in materie de preistorie, desi e bine sa ai imaginatie, nu trebuie sa abuzezi, pentru a nu romanta. Intrucit me priveste, socotirn d am observat obiecti v, con$tri11010s. Realitatea si examinarea riguroasa a vestigiilor din pestera Aldene sint de altfel destul de minunate $i de elocvenre prin ele inseie, fara sa mai tie necesar sa .le atribuim mai mult. Un om de $tiin~a al uneia dintre cele mai pasionante, dar $i dintre cele mai ipotetice stiinte, marele geolog Pierre Termier 2, a spuscu multa intelepciune ~i modestie : ,,~t\iinta,este creataca sa dea omului In~elesul misterului, ea este evocatoare de enigrne mai mult decit explicativa".
Georges Cuvier (1769-1832), celebru naturalist [rancez care a pus bazcle anatomiei comparate ~i al pa leonto logie i. - N. T. Pierre Termier, cunoscut geolog francez prin lucrarile sale asupra tecronicei Alpilor. N.T.
1

Acesta este intr-adevar sentimentul nostru. De aceea in loc sa Ill: infuriem ca n-am putut sf1~ia valul trecutului, sa ne considcram satisfacuti am putut ridica macar un colt ~i ca am cunoscut 0 extraordinara aventura: aceea de a fi petrecut 0 lJo~~te sub pamint'valaturi de primi,i oamveni..... . v . Privirea urmelor lasate de foarte indepartatii 110~tn stramosi din epoca de piatra este un spectacol miscator $i tulburator. Corpurile acelor fiinte omenesti sint de multa vreme prefacute in pulbere ; secolele $i mileniile s-au adunat, civilizatiile au urmat una dupa alta, au avut lac razboaie $i revolutii nenumarate, s-au desfasurat evenimente uimitoare, dar argila din pe$tcra Aldene pastreaza neschimbate urmele trecerii grabite a citorva oameni dintre oameni. Monumentele ccle mai maiestuoase au disparut sau se vor prahll~i uncle dupa altele. Ninive $i atitea alte cotati semete nu mai sint ; elementele naturii, uriasele fluxuri marme, cutrcrnurclc de pamint VOl' preface suprafata globului, dar _in n~apt~a pcsterilor, ginga~a intiparire a unui picior gol de copil prelstonc va supravietui ...

ca

62

.....

... _

.. 5iil.......... ,_.....__"

UHf

lii.rate tie

O'llllf'l1ii

rc

{(It

trecu:

rh"UlJ1 IJltli

bine de t o a., a dr nn: prin

!Jfi!tTcl-

"

In imparajia
tumultuoase

apelor

Dl'falitl

a Irei ampl'fllle de pirioare

din care dm-h! sin! abia 1/i:;/bile.

"'/11/

"1ll1PrtJlltd IJnuj picior de copil de rrrca 6 ani Ii a hel!lf/ui (/OlllJ concrenonatr.

.'1

till ('diUI in noroi.

(7rmeie

A,

IH I

,I,' sub pamin.t

1.

Avenul

Martel
abvssnrn in-uocat:
1

Abyssus

(DA YID Ps. XLI 8)

A ricge, la sud de Saint-Girons, in vecinatatea frontierei n.o-spanjole, 0 societate hidroelectrica, "Uniunea electrica l 'irinci", urmareste de citiva ani amenajarea si captarea IIII' unui eire glaciar, circul Lez, de unde izvoraste toren.11 acelasi nurne, afluent al riului Salat, lo, la 2 000 111 altitudine, se realizeaza in prezen t (1932), st:iruill~a 9i Hira reclama, 0 opera indraznea~a ~i mareata, consta in captarea tuturor apelor circului Lez, intr-un coli' desfasurat pe sapte kilometri lungime. Acest colector conpc sub pamint intr-un eire invecinat apele captate unde 'Tea, intr-un lac inchis de un baraj, 0 acumulare lichida I') 000 000 m", Din lac, apele vor cadea printr-o conducta ua de 1 050 m lungime in turbinele unci uzine hidroeleca vind 0 putere de 40 000 de cai, care se construieste in
t. ansamblu, ale carui caracteristici n-am reusit nici pe detc s:i. le prezin t, va constitui una din tre cele mai indraznete nI.l i rcmarcabile realizari hidroelectrice din Franta. I i III pul prospectiunilor preliminare ale acestei frumoase luri, 1111 iuginer al societatii, Dl. Paul Catala, care studia posi1t.1\ile hidraulice ale viitorului santier, a constatat doua u ri mici, situate in partile superioare ale circului, aveau un vr-rsor subteran misterios. Se ridica imperios problema de a 111i.I~t(' nude ieseau aceste ape, care scapau ell siguranta din 111"'1111 captarii.

ca

d"',ml

abisul.

- _. N.T.

67

S-a Heut 0 experienta de colorare care a contirmat acc.i ',11 teama, 0 cantitate de 500 g de Fluoresceina 1, aruncata 'in pUll< tul de disparitie a torentului Albe, a colorat dupa 18 ore 111I alt torent, aftlat in vastul eire Cigalere. Colorantul apalll intr-un izvor, mai curind o iresurgenta, situatacurios, chi.11 in patislcelui de-al doilea torcnt. Experienta a scos la iveala un traseu subteran extraordin.u , care parea neverosimil la inceput, si a ararat ca resurgenta ',,' gasea cu 200 m mai jos de viitorul colector, care trebuia sa C;II' teze apele circului la 1 900 m altitudine, Captarea torentului Albe parea deci imposibila, sau eel PU\III foarte oncroasa, caci ar fi trebuii: sau sa se pompeze apele resur gentci 200 m in sus, in colector, sau sa se impiedice absorbti.: apelor in pamint, la punctul de pierdere naturala, situat III 200 111 deasupra tunelului antreprizei. In oricare alta imprejll rare s-ar fi putut deriva torentul ~i aduce apele, 1a suprafru.i. pina in punctul indicat pentru captare ; dar asemenea lucrii Ii nu putcau fi realizate aici din cauza naturii rocilor calcaronsc, foarte fisurate - adevarate ciururi -, care in aceasta parte .1 circului absorb toarc apele de siroire, Dupa ce a epuizat mijloacele obisnuite de a recupera apcle II I rentului Albe, "Uniunea electrica din Pirinei" a recurs la CII nostintele mele hidrogeologice, cerindu-mi sa studiez accast.i situatie, putin obisnuita ~i cu atit mai problematica, cu cit atit pierderea cit ~i resurgenta erau deopotriva de inaccesibile PCll tru om. Am atacat ciudata problema, cu caracter de ramasag, pe b;tz,1 acestor date putin !ncurajatoare. Regiunea ce urma s-o studiez, incalecata pe creasta de fronticr.i franco-spaniola, poate fi considerata ca 0 sinteza a peisajelor geografice, atit de diferite, care caracterizeaza cei doi versan \ i ai Pirineilor : - La nord se intinde circul prapastios de la Lez, ai carui Pl' rcti abrupti, tencuiti cu zapezi vesnice si flancuri stincoasc, brazdate de cascade, cad de la 1 700 111 inaltime pina in ZOI1;l padurilor ~i mai jos catre talveg, unde curge torcntul Lez, for mat de toate apele din eire, - La sud se intinde districtul minier Liat din Spania, in CHI' pasunile de pe platourile inalte - cu ondulatii neprecizat.-. prcsiirate cu laeuri si elestec - se continua cu un nod de muuu
Colorant se [oloseste
I

----

"1J!iY1Uo

s iJJ.aS

" cr:
a

'"

01

:z

< 0C/)

[oar te puternic, observabil [ntr-o dilutie ext rem de rcdusa, fapt pentru In speologie la detecrarca cursurilor de apji subterana. - N.T.

l'.lI~·

68

ari zi al " ) e calor CUlm1 neaccentuate d 'v veg al vaii Garona de 1a V 1'd\A se Succe\. pma 1a marele talD' ) a ran 111 cauza marei cOl11plexitati .. . tarea geologidi la care' se ' tectonJ~e a aCeste1 regiuui, ceres.. " , c recurge obis r, , • tr,aseu I pO~lbll al apelor subteran yl~l!;~'pen,trl! a .se ~eplsta aceste motive am cau'tat rord e,' este «1';"1 foal te, dehcata. Din 1 eauna pret t d . d sa rezov problel11ele de cir ,I " 'b u 111 el:1Iun e .'i-a putur ~ari~or directe, Hotari't s_oefa~~l1,su terane prrn metoda explo~ 111 circul de Ia Lez Prin ", ~l, dfe data, aceasra, am patruns . . 1a O-1"1la ost d " v a . genra pr111 care a iesit fluOo,.~ " ,ecl sa examma, resurcolorare. s: sceina 111 cursu] experientei. de
v , ,.
4

\
\

Luindu-mi ramas bun de 1a mgrneri " .. . e va I uride se construia uzin e, c am ~araslt sancicru] din o pote~a de catiri, eare< ti111Pder';tep!oar,e'l §1 am urc~t cirelli pe rea 1111llereului de zinc i d' oua seco ~ a deservir expioatasituata chiar fnauntru1clrcul~t1~n~booaomlneIlo,.r dd? la Sentein, In pre: zen t, aceste mine sin t . , m a trtu me ca rezerve1e sa fi fost ' " paras:te pentru moment, fara insa e1ectrice au succedat exep~u01Zt~t~: _111.cranleantreprizei §l hidroS' ". 1 a arll nUlllere ~ntem 1l1l111~1 sa gasim 1a a a i VI • " din Ari~ge 1n ,vIob"'r.;: c c §<. n.a time, lIltr-un colt l'ndepartat . v' sa aneta unui eire se A. 1 . f rontlera, urmele unei acti 't"' . eve~, l spate e crestei de Pc. coa?tele cele mai arne i;~a~~' ~men~§t~ e dona o~i secularil. un ochi format vede d dt , 1~ perep cu aspect inaccesibil l~aje ~i galerii proiecta:e l111~usculele Iucarne, vechi son~ g ~I executate de mineri ~n f1 l11 1l1.e npe~1t~.uyercetarea l11untelui A .. d b W'. ancun el prapastlIior. precun ogapa 1l1epuizabila a. . . . oamenilor care l-au exploatat a,ced~ul lmaslV ~l ll1drazneala concisa a lui Napoleon I. ~\e gl11. 1111 a fon~u1a~ea atit de Dupa doua ore de urcu ./ n3~ge-lJl p.1"oduce fier ~1 oamen i", unde pasc oi mari spri,~tePnel11< patdure, ~,)ldll1g ZOna de pa~ulle in . f' , yl, raversU1 peste ral.e erugmoase, zoresccatre rl . lui . l~nmeroase Plbuie sa gasesc resurgel1~a. pa torentu UI Clgalere, un de treAm speranp aceasta resurge v f' A nctrabila cum mi-a Fosr d, . ~p. n~ va. 1 chiar ,HIt de impec escrisa ~1 ca VOl pl t ~ ~ In crapatura socotita r c ~ I ea sa ma strecor .. p ea stnmta de persoa 1 ". ~erpl1lnle aspre care se impun de . . 11~ e nell11t.late In Ullor pe~teri. seOn pentru strabaterea ll1trarii
w
v • • W

d"

d~~rt~
A

ca

Din nefericire, constat eviden~a cel .1 l' . prabu~iri de 100 111 Inahm' d or I e atat~ a plclOrul unei .~ ~. e, un e curge un mlC t N mal ca resurgel1ra este d orent. u nu,e nepatruns dar curs 1 d I~ 111 IlltrC<TIl11eab"ol'lt 'n\' 'b'I SU' 0 11 a d u l'e apa CIrcu a b" . h" .;, 1 '121 1 A IJ Ide vilceaua pc 0 IUngil11e d~ 100 C ~ sab e gr~ 1otI? care 11~, m. a aza acestUl grohotI$
v A A • 0 ~ v. ,v

apcle r\apar, ~1~l1ind printre jgheaburile imperceptibile dintre srincile '\ngramadite, ~i constat ca debitul de iesire este mult superior 'celui amonte. Aiei este ~esigur resurgenta indicata de Fluoresceina ; mai rar omergenta \Ie r1U subteran atit de dezamagitoare ~i a.tit de i11;lccesibi1a.i Dezamagit 1n speranta ce aveam de a patrunde in cursul subtcran pecare' trebuie sa-l explorez, m-am multumit sa iau temperatura torentuluivin amonte si tn aval de potrivnica surpatura, Termometru1 indica 0 scadere de temperatura de 2 grade tntre punctele extreme, ceea ce confirrna aportul mai rece al unei ape subterane de provenienta indepartata. Asezat acum iurre pioletul infipt ~irucsacul pus pe iarba, privesc rnareata Faleza care rna domina. Urmaresc cu privirea un zbor de ciori galagioasecare dau tircoale ~i urea imperceptibile cornise aeriene, cind observ In perete 0 gaura neagra, vazuta inca de departe, pe care 0 socotisem drept una din numeroasele galerii de mina, atit de numeroase 111 aceste locuri. De data accasta constat d deschiderea nu are forma regulata, nici diIll.ensiunile tunelelor sapate de om. Trebuie fie acolo 0 pe~tera, sau eel putin 0 intrare natural catre care urc numaidecit, atit sint de arras de cea mai micapestera. Grabind pe pantele abrupte ~i nestabile care apara intrarea, ll1a "glndes"c la nenurnaratele deceptii si la procentul ridicat de pesteri false, sau adincituri neinsemnate, dar 1mi amintesc totodata, si de unele dintre descoperirile mele fericite si, 1'n special, de pestera-ghetar de 1a Marbore catre care urcasem acum sase ani, ca si asrazi, eu loviruri de piolet pe 0 zapada intaritil. Dau de intrare ~i patrund, Portalul, inalt de 6 pina la 7 111, of era accesul intr-un cul oar orizontal de 5 pina la 6 m latime si inalt de 3-4 m care este totusi destul de impunator, mai ales privit In contra luminii cind se zareste in deschiderea lui triunghiulara, profilindu-se pe cer, creasta de frontiera, la 2 km In Iinie xlreapta. La 15 m 111 interior, culoarul se lngusteaza, incepe sa coboare, iar privirea este limitata de un baraj stincos ~i de serniobscuritate. Podeaua este presarata eu fragmente de sdnca ; n1ci un curent de aer, nici U11 Zg01110t intern, nimic nu dezvaluie 0 pe§tera de oarecare importanta. Ajl1l1s 1a baraju1 stlncos, unde vestibu1ul se l'ngusteaza ~i Intunericul cre~te, rna opresc 0 clipa ca sa aprind 0 lumiuare, din pachctul care-l am intotdeauna 1n sac, ~i Inaintez pe pipaite, nefiind inca deprins eu penumbra. Galeria incepe sa coboare,

rn

a,

sa

70
71

/
~lerg ell atentie pe un pamint rnuiat, presarat eu blocul umed. ~I alun~oase. / Deodata, p~rceJ? un murmur continuu ~i ramin tintY,lt pe 10l, aVId}! uimit, fiindca recunosc freamatul fndepartat ttl uriei ap\ curgatoare, al acelor un de subterane carora mi-am inchin.u s!~diile ~i a carer voce misterioasa trez.este I'n mine fittl'tea amin
tIn.

tn~eleg.l'n aceasta clipa ~i sint incredintat am ~escoperit, C,1 prIn n;,mun~, tor~nt~tl subt:ra,n cautat si rna grabesc sa-l ajung. alunecind ~l poticnindu-ma 111 pestera descendenta, Cu toat.i nerabdarea ~i emotia de care sint stapinit, licarirea slaba a luminarii imi cere insa prudenta, Fiindca panta este tot mai accentuata, c M':lrmurul ~pei se precizeaza ~i se amplified ; 0 aud acum de b citiva ~e~n si 0 ,vad cudl~d l? albia e~ de pietris unde curge repe~e ~l dispare mtr-un virtej , absorbita zgomotos de 0 crapatura. Ma aflu acum la 100 m de la intrare ~i Ia vreo 10 m sub punctul de acce~, care este deci un vechi prea-plin, 0 resurgenta I'll pr~z:nt ~o~lla a toren~u!ui. subtera_n.:, Aici. apa. s~ pierde printt;,;o crapatura impenetrabila ~l, datorita unei legi imuabile a carei constants 0 I'nregistrez din nou, ea va aparea 1a zi in resurgenta obstruata din valea Cigalere, Pestera se inchide deci av~l in fund de sac; insa in amonte se intrezare~te 0 galerie spatioasa, in care apa curge Intre maluri de pamint, In aceasta directic simt chernarea pesterii, pe acolo am sa incerc aventura. Cu dteva clipe mai inainte stam jos, afara, deznadajduit ~i fadi vlaga~ l'? apropierea resurgentei si acum gust perspectivele descoperirii, Inca 0 data rna gasesc singur sub parnint, in plina actiune si lnaintez hotarit in necunoscut, fara sa banuiesc, evident, dot am patruns In cea mai formidabila pestera din Franta, Prin galeria intrezarita, cursul de apa circula intre doua maluri c~re s: l'nalta gradat l'nt~-o .dpa prapastioasa pe care rna catar, fnndca nu se mal poate mamta pe pantele alunecoase. Sub pamint, unde asigurarea iluminatului este capitala, c cadere 111 apa este de ternut pentru un om singur. data iesit din r\'pa, I'naintez pe un teren accidentat unde ram~n impresionat ~i surprins de dimensiunile subite ale pe~terii. FJacara luminarii mele joaca peste wline1e pamlntoase incur,cate printre care tnaintez, gasind pretutindeni numai gol ~i negru absolut. Aronc cu putere pietre in jurul men ~icatre taV~l~ ; dar .~le cad departe pe podea, fara sa atinga nici bolta, 111Clpere~ll.

ca

Amploarea pe~terii rna nelinisteste ; nici 0, pustietate nu poate Ii comparata cu aceea din marunta!~le pam.1l1~ulU1,nici 0 noapte \r.restra nu ne poate da 0 idee de ll1tunec1111l1esubterane g~cle " ;lmcnintatoare, unde se inainteaza _::a intr-unv c_?~~na.r.Simt l'lIr1nd nevoia sa rna ehberez de aceasta noapte fara !lll~lte. De"i~',llr pot sta zile intregi ca sa ratar~esc singur sub ya!mnt ; da: III conditia de a cunoaste topograna [ocur ilor strabatute, de a Ii 111 lezatura cu ceva palpabil, cum ar. fl un l?er~te care ~on~ .luce ln~intarea ~i asigura retragerea p~lt!- contmurtatea lUI orr 11111 in tirea vizuala a detaliilor caracterisnceJ\il.j unde imi lipseste asemenea sigur.an1ja, Fiecare pas rna Ir<1g~in necunoscut. de unde rise sa nu m.~l pot r eveni ; de aceea Ill:(intorc instinctiv si caut sa ma apropn de t?ren!. 1 t napoiat in apa, a carei p.rezen~a rna Inc~raJcaza~, ur~ 1cursu. . sinuos care 1mi va servi mal dsparte ?reet fl~ al ~r;anel v' Tr~c IW L1 baza unui enorm obelisc d~ platr~ s~aldat':, 111 ~pa; D1I1 1IIIIbra apar alte blocuri, care se !~ghesUle, ~ncur~a albia "ur~uIlli de apa ~i ajung curind la p1clOrul \l~el ~a!l bariere .StI~.:II.\$C, de unde apa 1ji~ne~tein cas,cad~ m~Cl: Sa fie oare _alC:OrIp,lllca torentului ? Sa fie a~easta mgramadlre de bl~cu~l urrnele tlilci prabu~iri care a 'Inch IS pe~tera ? La aceasta ma g1l1des~.pe cllill rna catar p'lna in ~irf i~1 aces: haos s~bt:ran. ~ar \l<y "1'010, pe stinca cea mai malta, luml?a ~eav ll~C~ nu at1l1ge., 01,ile ~icobor pe celalal! versant al ll1grama~lr~1 de blocUt:, ia ba'/.a carora dau din nou de curs,::l ~e ~p.a l~b~r. Am tle~~l~ peste pdibu~irea ciclopeana fara sa fl zarrt hmltel\pe~te~ll , 'lllt acum sigur ca voi putea merge fo~rt~ departe su . pa~mt. 'I'ot urd'nd cursul subteran zaresc in sfirsit un perete. ~l al?01pc cal opus. Ei sc apropie ~i a1catuiesc un cu'loar pnn rnijlocul t;'il'uia trece apa. Incet, incet ea d:vine un 5urs ~u?teran das~c ; 1111l?\' ~i bolta apare din cind 111 cind. I?upa nelinistea de la ~nput am capatat deplina siguran1ja si nu sint de loc surpnns f\ d all constat la 0 cotitura ca galena se 1l1gusteaza pina C1l1 este tn ~ntregime acoperita cu apa, care forI?~az~ ~n lac. v v~. Nil mai am grija directiei de urmat, mCI fnca de a rna rataci. Sill).;lIrlll inconvenient este ca .t~e~:>uiesa _intru 1nval?a ca gh~a~a ~ 11;\1' .iccnsta tine de eventuahtav1e unCl exploran subtera.1e ~l

).

f\

v"

111.1\

vlnt far a ezitare. I )1l1~:1!lll1gi parcursuri prin apa, Intrerupte .tl' Ireccri uneori foarte scunde san foarte
• 11111.1 fir conducator Vine de la numele _" ,Iill Ilui Test~U un fi;· eu ajutorul diru.ia

d; ca~arari.pe
mguste,

stinci, aJung la 0

Arianei (,au Ariadn~l, jiica lui Mir;~s'Mi~~e a iesit dill lablrmt upa ce a omon -

"",oi. .-

N.T.

72

7.3

distanra evaluata la ,un. kil<;,l11ctru de la intrarc (ceca ce mi-a fost 50r~flrm~t mal tl!-"zm), intr-un loc unde bolta pesterii coboara dm ce 111 ce 111:11 ult spre apa. m !,utin ~111aideparte tavanul se scufunda in apa. Este portiunea inecata a sifonului, obstacolul eel 111ai frecvent si cel mai de temut,.care In ~eneral intrerupe cele. mai multe explorari ale cursurilor de apa subterane. Pentru cme vrea sa inainteze singura solutie este 0 cufundare in intuneric. ' Acest procedeu, pe care l-am incercat uneori si chiar-cu succes nu se poate aplica aici, Fiindca patul riului este ath de colmatat, inclt nu se poate Inainta nici macar tiri~. Trebuie Iacuta deci cale 1ntOa1'53.;dar, la 20 m din punctul final al acestei recunoasteri acvatice, 'intl'lnesc un culoar ridicat care pare sa prelungeasca pestera, Oboseala .~i starea de surescitare, justificate dupa asemenea aventura, insuficienta ~i conditiile precare de iluminare cu rnijloacele de care dispun rna determina sa rna intorc ~isa amin pentru alta da,ta continuarea explorarii. La in toarcere rn-a cuprins 0 oboseala din ce In ce mal mare a~centua~a ~ d.e te,;uperatura scazuta a apei, insa nira nici un in-' cident, ~~ chiar 111 aceeasi seara am putut aduce la cunostinta descoperirea mea. :- .A\i examinat resurgenta torentului misrerios ? 111-al'ntrebat inginerul-sef al santierului, - Da, 1:115a I11tocmai asa cum imi fusese descrisa ea este de nepatruns. ' - ye~deti posibilitatea de a regasi cursul sau subteran ~i eredeti ca veu. putea patrunde intr-o zi dupa ce veti fi studiat bine masivul ? ' - Eir~ indoiala, domnu] meu, i-am gasit cursu] subteran §i l-am suit pe un kilometru, fara sa-i dau de capat, E destul .sa spun ca. raspunsul meu a facut senzatie, a produs stupefactie, Se b~nU1a ca fusese gresit au zit, rau inteles sau ca glumeam. Da: cll~d am confirmat cele declarate, propunind acestor domni sa-i conduc chiar a doua zi In torentul sub. reran din Cigalere", entuziasmul a Fost mare, urrnat de Felicitar~, Cll atit mai spontane si mai sincere, cu cit problema era socotita ca nerezolvabila, A. (~oua zi, pestera pina atunci nebanuita, a primit vizita unci nucicaravane alcatuita din directorul intreprinderii electrice Dl Catala, l'nso\it de patru tineri ingineri, carora sint Fcricit sa Ie pot face onorurile descoperirii.

Multumita putcrnicelor lampi cu actilena pc care Ie [uasem, IlU mai eram ca 1'n ajun un biet licurici 111 noapte si am putut constata casala 111 care ratacisem este una din cele rnai vaste din cite cnl1OSC. Depasiru sala imensa, trecern de marea bariera stincoasa ~i trebuie sa in tram 1'n apa ca sa urcam cursul ei nesfirsit, Singuratatea si misterul de ieri sint astazi inlocuite detnsufle~irea si aVlntul unor oarneni veseli ~i enruziasti, datorita originalitatii unui sport nou. Acolo unde In ajun trecusern singur, tacut si temator In intunecimile opace, calcam asrazi zgomotosi alaturi de clipocitul apei, cu exclamatii, in scinteierea latupilor ce se reflectain apa, Farmecu1 pesterii s-a risipit, primejdiile de ternut pentru un izolat au fost inl:iturate. Am ajuns cu vioiciune la sifon, fiecare avind dorinta sa-l vada mal de aproape, ca sa cunoasca aceasta asociere intre apa si S~lJlca, obstaco1ul atitor explorari subterane. Ne lntoarcem apoi h gaura zarita iericare este situata sus In galeria 1na1ta. Acolo ne oprim ca sa tinem sfat ~isa ne odihnim, iar cei mai nazLlfo~il:~i golesc de apa bocancii ~i I~i store imbracarnintea. Le demonstrez d bocancii Foarte purtati pe care-i folosesc sub parnint prezinta avantajul ca, Iiind gauriti, nu retin apa! Acest sistem este apreciat 111 diferi te chipuri ~i cia nastere unci discutii aprinse si pasionate, ca lntotdeauna cind vlnatorii san alpinistii dezbat capitolul echipamentului sat!' a1 Incaltamintei! Neplacerea si pericolul de a purta haine ude, care Impiedica miscarile ~i racesc corpul, contribuie sa mi se dea drcptate de a explora pesterile pe jumatate gol. Intr-adevar, acest procedeu, paradoxal in aparenta, are avantaje reale, care nu pot fi aprcciate dedtin practicii ! Mai mult sau mai putin zvintati ~i mai mult sau mai putin convinsi, hotarim sa continuam explorarea prin deschiderca II1);USta a culoarului, ,In care ne srrecuram t1rJ:~ unu1 dupa altul. (') clipa, aceasta g:ltuitura, in care ne-am pus reate sperantele, pare sa se inchida ; rrebuie sa nerasucirn si sa ne mladiem potrivit capriciilor acestei strimtori Foartc accidentate. 1reodara, codasii, care se mai osteneau sa treaca gituitura, auzira exclamariile de bucurie ~i strigatele de admiratie ale .ivangardei care intrase intr-un cui oar rnai larg ~i cornplet ~mpodobitcuconcre~iuni albe ca zapada. Fiorii explorarii ne "llprind. Fiecare vrea sa treaca in capulcoloanei ~i aceasta 'llrnire prodl1c,~ 0 Insufle\ir~ primejdioasa pentEll gil1ga~i~ sran..rirclor, al carer sunct cnstalm dovedestc ca uncle din ele

74

7J

au fost decapitate la tree ere. Aici se vede bine caracterul distrugator al omului. Este adevarar d aceste mutilari nu sinr ±acute intention at ~i majoritatea lor sint inevitabile ; de altfel frum1!se~ea,. Intr-adevar remarcabila a peretilor supraincarcari de cristale imaculate, ne conduce firesc la 0 incetinire a iriaintarii ~i la lmpedicarea profanarii acestui templu natural, demn de 1001 de Nopri. Din 11011 pestera se Ing~stea~a, peretii aproape se hnpreuna, ravanul se Iasa si pare sa atinga podeaua, T r~cerea libera, cit 0 lucama de acoperis, ne arata ca va trebui sa ne str~curam c.a pisicile. Se fae schimburi de politete, ca lc;_usa unul ;alon ~l Dl. C~t~l,a patrunde primul, pe burta. Fe ~~nd el se tiraste cu ~cazna, lr: grup~ul r:ostru, care asteapta l~l~?lJorat,. ~u capetele alaturate ~l cu lamplle pe podea, se lasa linistea, Picioarele dispar, se mai aud fosnetul hainelor, scirtiitul tintelor pc stinca, geamatul lnabu§it si intreaga onomatepee a eforturilor si a ciocnirilor obisnuite in asernenea postura, In sHr§it, un moment de liniste xare tine doar atit cit tovarasul se ridid§i l~i l'ndreapd lampa Inainte. Infermatia asteptata este manifesta ta rnai Intli de un strizat care trade~za 0 expresie de triumf §i de surprindere, apoi, prin deschiderea ingusta, 11 auzim articulind cu vintele Marea Alba", " La aceste cuvinte,care 11111 amintesc unul dintre cele mai extraordinare episoade din Cdlatorie in centrul Pdrnlntulu; a lui Jules Verne, rna angajez III strimtoare §i 111aridic, la rindul l?-t;ll, dupa ce am trecut-o, urrnat de ceilalti tovarasi. La picioarele noastre se 111tinde 0 pinza alba stralucitoare InJeeer:ita intre pe_reJii vertica!i, deopotriva de .albi ~i de o~lare 1l1al~1~e. _Numal 111 dorneniul subreran poti avea asernenea surpnze ~l vedea spectacole atit de stranii . l'ntinderea atit de neteda, arit d~ _u3ifor~ma,. nu est.e nici api, nici gheata, ci 0 pod.ea stalagmitica stralucitoare §1 .umeda; cit privests peretii, 111 .111tregime acoperiti eu concretiuni mate si graun~oase ei amintesc in torul zidurile unei banchize. ' Inaintarn ~c.um p.es~e aceasta mare intepenita, neatinsa pina ac~m de ruci 0 privire orneneasca ~i care suna sub pasii nostri. Ni se pare d simtim 0 adiere rece, atit de asemanator este decorul cu un peisaj arctic. De altfe! nu este numai 0 iluzie fiindca aici exista de fapt un curent rece. ., asemenea l'nmanunchere de asemanari este inimaginabila ; mergem unul dupa altul 1ntr-un peisaj polar, 1n care lumini!e noastre creeaza 0 stralucire difma) ireala, ce ar parea sa

semene cu aceea a soarelui de la miezul noptii. Pentru a completa iluzia, podeaua stalagmitica se sp~rge~ ~i. cedea~a ,sub greutateacorpului meu, pi~iorul se sc::tun~da ~l s::r lllal~te pentru a rna desprinde, apoi cu prude~nta_ rna apropu de spartura, prin care putem vedea 0 ap~ limpede, de culoarea turcoazei \ caracteristica apelor glaCla:e. ~.. .. Dad as fi fost singur sa vad aceste minunatu, m-.a~ Fi J~nat astazi sa le descriu , de Irica sa nu . destept surisur] sceptice ; , . .., dar uimirea tovarasilor mei constitute 0 garantie ~1 0 asigurare ca nu exagerez nimic, ca am circular _il1tl'-adeva~ p:in asemene~ peisaje si am trait ceasuri de neuitat 1n a~111~lmea acestu~ rnunte. El imi va rezerva de altfel aspecte si tame mult n;al uluitoare, in schimbul multor peripetii dintre care unele chiar dramatice. .. Marea Alba se restringe, se Ingusteaza ~i coteste intre peretu Iiordului ei, pe urma oglinda ei se l'na1ta .~i ajun.ge ]a baza unei cascade perrificate. Mai departe, galeria contlllu.a ~oar~e Ingusta,strl:l1Sa intre pereti supraincarcati de conc_re~ml1l. SPlnoase de care te agati la trecere ~1 de care scapi num~l .Cll pretu1 a numeroase zdrelituri. Prin!r-o cornisa abrupta iesim din acest culoar ~i dam de 0 galerie .care se xleschide spre 0 sala spatioasa '1n care patrundem m~tl d~ admiratie. In clip a in care credeam d am epuizat intreaga facultate de uimire ~i admiratie, am intrat 1'n Palatul Zinelor. Sut~le_ d~ pcsteri explorate pina in prezenr, ncnumaratele de~c~len ~1 ccle maicurioase fotografii cunoscute nu m-au pregatit pentru minunile acesteia, Bogatia, albeata ~i formele fant~stice. ale, stalactitel,or ~.i a.le cristalelor, care stralucesc pretutindeni, smt de nelllch.lputt. Ne gasim in interiorul unei geode 2, al unui palat de cristal ; dar acest terrnen prea banal este un cliseu uzat, incomplet, care nu descrie nimic. De altfel spectacolele cele mai frumoase sillt indescriptibile, iar cuvintele ramin neputincioase sa exprime intreaga minunatie. Renuntind la 0 descriere de. ansamblu In care nu as putea decit sa recurg la superlative, 1?_ot totusi sa semnalez citeva amanunte ~i sa afirrn d Formatiile con:rc~ionare exceptionale din aceasta pestera amintesc ~i ~ep:\~CsC, In puritate de colorit ~i. 1'n finet;e a formelor, chiar 1'I()rilc cele mai rare ~i cele mal somptuoase.

; '\'I;'~~'ilt:·"go['.dl~a fo~~~j~a~aioP:,~tt
t

a~~~st::aide;~~i~'

'fer;~;i:"ituot

in

intcriorul

,coone;

j;

16

"piN;a

ell

cnstale

VarIate,

N.1.

17

Al~tl1ri ~e stalactite l111croscopice §l de cristalc uriase de o hmpezlme ideals, ~e l'nt'ilnesc concretiuni mate saw stralucitoare, netede sau spmoase, :Eiptoase, rosii, negre si chiar de un verde-crud ; aceste ~u}on se datoresc variatelor infiltratii ~e mll1er:u, care abur;.;davl~ ac~st m.aslv. In sHqit mai SCl1111alam dO~1a. fen01_n~n~ m.ca l11edlt~. ~l. neexplicate: ace extrem de lungi ,~l subtiri ~t firul de p~lanJen,~ ca~e vibreaza $i se rup la vcea, mal mica suflare - ~I panglici argmtate, cu aspect~l ~traluClto.r ~I sculurilor de rnatass, care spinzura $i se lcagana de bolri ~l percti. Aceste formatiuni minerale extraordinare s,l11t, at1~ de, elastice, inch pot fi infa$urate in jur.~l degetului $1 chiar l11nodate. l11ineralog al Academiei de Stiirite, cayUla I-~m trimis citeva exemplare din aceste curioase form a tru 111, a binevoir sa-rni raspunda ca dcscoperirea este foarte mteresanta, f.~md yorba de varierati de gips care au luat forme extraordinare. In }nijl?~ul acestor incintari l'naintarea noastra este mai $o~a~el,n;ca ; t,rebuive to~u~i sa ne hotarirn sa calcam peste aceste gradl:ll 111flo~lte, ,sa stnv:l11 sub bocancii nostri tintuiri 0 suma d:_c.~nstale: s~ anngem $1 sa rupet~ chi8:r citeodata sceptre si ~abll de sticla, a,~b,u$t1 de cora li, ~I 0 mmunata flora rasarita 1l1. curs de I11llel111 III acest laborator secret al naturii, ~Ill sal~ 11~sala, parcurgem asrfel mai multe sure de metri, la~ .admlr.apa n?~ssra pUvrnai cUl1?$tea margini datorita nenumaratejor apa~ltl~ II1ClIltatoare, din care cea mai neinsernnatf ar putca. consutui 0 podoaba il1 multe pesteri amenajate pentru pu blic, . In.Afata ll~ei ra:l1~ficatii a}eg. cuIoar~1 din stinga care se restllnge. cunnd $1,impun e marntarea 1l1covoiata, cu atentie la stalactitele ascunre care ne arneninra si ranesc chiar pe unul din nor, ~Conduc caravana ~i pe cind examinez tavanul scund unde stralucesc nenumarare sabii ale lui Damacles simt ca sln~ agatat pl'na la jurnatatea piciorulllica in rnaracini Este 1ntrad~var ~ln l11a~acine, !nsa unul de cristal, eel mai f;umos §i cel mal ~ellcat ,dll1 t,oata pestera, !n~a,ta dupa aceea, ca si cum pester a ar, fJeplllZat t'oate, varietatile de concreriuni pecare le-arn admirat, pO,doabe~e dispar deodata. Inaintarn indoiti J'ntr-o stnmtoare stmcoasa, absohrt goala si din ce in ce mai scunda. In cUrlnd trebllie sa inail1 taml'n gen u l1chi apoi In patn~ Iabe~i ~n sfl'qit tM§. Slntel11 angajati l'ntr-o ~devarata ~al~ne de clftlte, ..ca~e ,;lt~a, coboara §i se ridica iara~i. Aceste CUrIoase ondula~ll, I11tJil11te adesea sub p8mj'nt, se dataresc 78

D~.,AIfr~d, Lacroiv, . er:lil1~ntul

acumularilor succesrve de 111S1P,adus acolo de presiunea apei pe vremea cind aceastii parte a pesterii era strabatuta de un curs de apa, La bazauneia dintre aceste coboriri mai accentuate, in care alunec CLI miscari de inotator, dau intr-a incapere, la intiinirea mai multor galerii joase. Dupa mai multo l'ncercari fara rezultat de a patrunde 111 canale prea strimtc, un scurt popas ne stringe In aceasta camera. In sfl'qit dau de 0 deschidere foarte joasa §i putin ispititoare pe care 0 nesocotisern §i 111 care !!1trll tirl§, in timp ce colegii mei, presimtindcapa tul pesteru, se apuca sa ridiee un rnic tumul ' 111 mijlocul salii care sa marcheze terrninusul expeditiei, Culcar pe burta Intre tavan §i podeaua foarte apropiata, inaintind cu fata la pamint $i cu vl'rfurile picioarelor 1ntinse, cistig cu greu inca citiva metri, dar sint iremediabil oprit de ingustimea craparurii. Cu bratele l'ntinse pot trece lampa, 1l1Sa numai rasturnata, Stau 0 clipa in aceasta pozitie pentru a incerca sa privesc inainte. In urrna mea and vocile tovarasilor §i zgomotul pietrelor pe care Ie ingramadesc, toate acestea foarte infundat si confuz din cauza trecerii scunde care opreste sunetele. Am emotia sa zaresc inainte flacara Iampii pilplind Intr-un curent neintrerupt de aer rece, care rna Ioveste in fata §i dovedeste dl pcstera continua. Din nefericire trecerea este imposibila §i ea va trebui largita prin spargerea stincii. Nu-rni ral111ne decit sa fac cale intoarsa $i sa aduc la cunostinta celorlalti cit s-a atins capatul practicabil al pesterii. Tovarasii mei nu sint de loc dezamagiti de aceasta noutate ; multi n-au intrat niciodata lutr-o pestera §i sint inca rnmarmuriti de tot ceea ce au vazut '§i de faptul ca au putut inainta :ltlt de departe. Evaluarile traseului pe care l-am parcurs au dat ocazii 1<1 estirnari foarte variate, dar toate deosebit de exagerate, ceea ce m ..a distrat mult si 111i-a permis sa constat InCa 0 data dt sintem de ispititi sub pa111111tsa majoram, cu buna eredin\a, distantele. Cind, dupa 0 clipa de gindire, ca sa stabilesc propria-rni evnluare, am afirmat ca am par curs aproximativ 1,6 km, am provocat 0 indoiala generala, lnsotita de protcsre, rnsa am r:\m<1S la aceasta cifra, care mai tl'rziu a fost controlata §i
t

I'

COIHtruc\ie conidi de piatra ~i pamillt din antichltate, servinJ drept mormlnt. Tcrmenul fnlose~te In general pentru ingramadirile coniee de pamiut sap piatra ri4icatc pemru
,,"OI}.H.'mna un Joe
SJll

un evcniment.

N.T?

79

confirmata. Apoi, dupa ce reperul de piatra a fost terminar an: lasat Int,r~l~sll'l 0 foaie de carnet cu data ~i numele mernbnlo_: expeditiei : B~o~ca_; Caster~t, Catala: Dal1,?las, Dubreuil. Dupa aceea am hotant sa denumim aceasta noua pestera dupa numele ,frul11oas;i stl?ci In care se gasqte si indata, 1; 1 600 m ~e ~a intrare, 111 rniezul muntelui, a .rasunat de trei ori ura 111 cinstea "pe~terii Cigalere", ~ veam ~ntenti~~i dorintacea ,maio vie. sa rna intorc In pestera cl~eva z ile m~1 tlrzlU? dar ploile ~l pnmele zapezi din octombrie all sporrt considerabil debitul torentului, 1111piedidnel accesul citeva luni, . In serile nesfirsite de iarna, l'n pcrioadele de frig ~i de furtum la 31Unt~, gindul ~1eu ~ evadat deseori catre splendida restera. Imi trecea prin rrunte torentul nji valnic revedeam scinteietoa!"ele ~st~l~actite reintrate In ??apt.ea ve~nic~ dupa trecerea no astra grabira ; aceste frurnuseti inutile, care 111 cursul miilor ele secole n-au fost vazure decir 0 data, Ma O"1'ndeam deseori [ ~ b , a spartura 1\, stln~a~ d e. 1 ca_pat .un de su fl a acel vint glacial, 111 . a ca:e.' parcursese adincimile rmsterroase unde ardeam sa ajimg. Nlc~ 0 alta pestera }1U rn-a irnpresionat atir si un urias puncr de Intrebare se arata ~n Fara mea la evocarea acelei lumi subterane.
v

1933
In august 1931 intra~1 ..In sflqit nerabd.itor In pestera, de data accasta In conditiile cele mal bune, Fiindca torentul devenise practicabil ~i luasern Cll mine pe eel mai vechi ~i bun elintre colaboratori, pe Iratele men Martial, care ardea si elde nerabdare sa vada pestera Cigalere, Mi-am dat toata silinta sa nu uit piolerul, In care Imi pusesem toate sperantele, FZira popas am ajuns la punctul terminus atins In anu! precedent pentru a ne angaja serios In strl:mtoarea scunda, unde l11cep sa lucrez de zor. Tavanul stincos este inatacabil : 111S8. odeaua p este alcatuira clintr-un strat sralagmitic, gros de doua degete, sub care se gase~te un strat de nisip. Nu cste usoara manipularea unui piolet cind stai pc burra ~i nu poti sa-i faci vint ; dar incetul cu 1ncetlrl am sparr concre-

tiunca si am sapat cu rabdare un mic canal In care va trebui sa 111a tirasc ca 0 reptila. A ~ Pe masura ce progresez, curentul de aer creste. Pe .. hng~ cazna sapatudui sint incomodat de contactul cu pere~llrec: si de vintul taios. Martial, In tins la spatele meu, tre111ur~ de frig, ~i este silit sa se ~napoieze In .sala .mica, unde se mal poate misca si incalzi, Vinrul puterruc stinge ~des lam1;><1: ,?e ., acetilena ~i rna silesc sa apar f lacara cu o. p~aca st~la~mltlca ; , dar trebuie sa renunt la acest procedeu ~1 sa continui munca mea de drtita la lumina lampii electrice de buzunar. Dupa 0 ora de munca silnica, bareria rna paraseste ; da.r .a~ progresat cu 20 m ~i observ In sfirsit ca tavanul se pdIC~. Cu un ultim efort rna tirasc nebuneste, fortez trecerea In chinuri si ajung intr-un cul~ar ~nde ~pot sa 11-:a ridic, urmat de Fratele meu care, prevenit ca scapasem din strrmtoare, s-a ddt pe burta pe urmele mele. Parcurgem Impreuna numai 10 m 111 picioare, dupa care culoarul se inchide brusc. Dar jos la pamint 0 rasuflatoare "strimta lasa sa treaca 0 tromba foarte violenta de aero Este . cea mai puternica rasuflatoare l'ntl'lnita In cursul campaniilor : mele subterane, 0 barista desfacuta In fata acestei deschideri flutura ca un drapel si primesc 111 Fata bcabe de nisip aduse , din fundul pesterii ; dt priveste lampile, ele sint stinse ins tantaneu. Citeva blocuri incastrate si 'lncle§tate 1n fata deschiderii . l'mpiedica trecerea; va trebui sa revenim arrnati cu bare de fier. Sub parnint aparitia capcanelor ~i a dificultatilor sint 0 regula, elc se l'nmultesc mereu si conduc la tentative repetare si staruitoare care nu se prea l!11pacacn descrierile destinate a relata aceste explorari. Cer de aceea iertare cititorului pe care-l silesc sa rna urrnez.e a patra oara in aceeasi pestera, Incursul acestei de-a parra vizite, eram 1'n tovarasia a doi ingineri, d-nii Catala si Vuillemin, si a doi mineri, care au deblocat Indata rasuflatoarea cu lovituri de bad. Din fericire nu a fost un canal lung, ci 0 simpla lucama care raspundea tntr-o sala vasta, la baza careia, la 12 m adincime, am regasit torentul subteran, Coborirn pe un povirnis de pamint pina la patul lncle~tat lntre pereti, pe care ne silim sa-l urmarim mentinindu-ne pe cornisele inguste in surplomba 1. peodata una din aceste iesituri cedeaza sub greutatea mea §1 cad In apa, Acest incident 1111i va conferi 0 superioritate asupra tova~ Port iu ne ~n care un peretc dcpasesre vcrt icala (d irect ia firului {r.tucczit dcci "peste plumb" sc Ioloseste in limba romtna in alpinism c~
~l

plumb): In Iimba speologie, - N.T.

so

81

ra?ilor mei, anurnc aceea de a nu mai avea grija sa evit ~onta~tl!lv cu apa.! D: alt±el l11aintarca "la uscat" devine lI11pos~blla; ca Gribouills 1, lnsa ccnstient, ral11111deci In baia mea ~l p1vec de unul singur, Llslnd restul ~nso~itorilor dtar'at'i pe corrusa. ,~ c ~ Sprijinitv C:l 0 !11111.a de peretii abrupti ca sa evit 0 scufundare sa:~bo caz::tura, tinind cu ccalalta 111111aIntinsa larnpa Ina gra esc CIt t f" dca fri 1 c H, . . po , , ~lll vca v ngu este de nesuportat. Du a asernenea gimnasnca facuta pe 100 111 111 f id 1 'i.P claz 2 S t" A f A' . Ul II uriei e 1<1 .. c ,e d I1~te, ~ns~ ,oarte malta, prin care curge piriul, Sll1t °P.nt e 0 l11grarnadlre de blocuri scaldate de apa ~ A chid trecerea D I1 care 111. ,v e ,partea cea a a obstacolului aud tunerul Impun~tor a unei cascade. Cu prudenra ma strecor rintre blo~unle enorrne, m~ ,ll1tin~ d.t pot si reusesc sa ies cealalta par}{ ?L }laosulm instahi] §l amenintaror, unde lampa mea ciste Ill,:",a uita cu un halo, Jiin~di . rna gasesc intr-o trombi: ~e. ceaJa,. car~ se ,preface In siroaie pe stinci. Du a dtcva saritun aJl~ng III 1111Jlocul.unui lac mic, la piciorullJn~i cascade car.e se prabu~e§,te asurzrtor de la 10 m inaltime, Pel etele cascadei este absolur neted si vertical . apa d , ie d "ca e 111 §lro~le esparute pe llltreg peretele; obstacolul este iutr-adevar de netrecut. a
v
V

ta

de

v'

Sln~ l,nvins, trebuic sa rna r~.trag; totusi am avut 0 zi buna depasind toate ~perantele, fiiudca am regasir torentul si am mai progresat citeva su te de metri. La inapoiere tremur fara 11lcetare in hainele udc ; £nsa inainte de ~ iesi din pestera, elaborasem deja un plan de atac a carui realizare nu avea sa lntl'rzie. q£te;ra. zile dupa accea, cu doi oameni devotari, a carer energre 11~11 en~ cun~scuta, am. intrat In pesters incarcati CLl 5 tuburi de her avind 2 m Iiecare. Aceste tuburi, de 6 em dial1l~t.~U':., c~r~ :_rebuI,a:l sav se l'n~urub,ezecap la cap, alcatuiau 0 prauna rigida, suficicnta pentru a incerca, cu ajutorul ei, escaladarea cascadei de 10m. Transportu~. acestui material greu ~i incomod a Iost ~ngrelliat (~e precautiile l?-eeesare pentru a evita ciocnirea §i strivirea flletulUl care aSlgura in~urubarea pieselor Intre ele. Dupa efortu~i ~,iIpanevre u~or de imagin:1t, duse III apa, 111 ha~SU'1 de stlllCl, ll1 culoarele inguste §i In trecerile sCllnde SOSltnla baza peretellli cascadei. In~urubarea tuburilor CLl1111n;

este foarte grea ; citeva ghiventuri au Iost ciuntite din cauza Ioviturilor §i trebuie sa Iucram In apa ca sa le reparam, Ri,dicarea acestei coloane de lOrn pe peretele cascadei este de ; asemenea 0 manevra de forta, care nu se face fad. lovituri impresionante §i Ingrijoratoare pentru solidiratea imbinarilor. Dupace am facut toti trei un dLJ~bun, lunga prajina metalica a fost fixata vertical 111 axul cascadei si capatul ei, care iese din apa, ajunge exact pina la pragul de sus. , Ne tragem la 0 parte ca sa respiram putin si sa [im la adapost de cascada. Cei doi tovarasi se 1ntorc spre mine; dar nu sint la inaltimea situatiei, Fiindca miinile rimi sint amortite si nu rna simt 111 stare sa 1ncerc urcusul greu ; imi trebuie un timp ca sa rna pot folosi de degete. In sfirsit, elf un capison legat sub barbie, cu lampa de acetilena stinsa, prinsa de centura, ~i cu lampa elect rid aprinsa I'll gura, inaintez catre cascada, Intru cu capul aplecat in tromba de apa, prind pipaind cu amindoua rniinjle prajina si, lncordi'ndu-mi puterile, urc acest catarg alunecos 1, Sint una cu dusul Inghetat care rna strabate ~i rna loveste salbatic peste umeri ~i spate. Nu am ragaz sa urc atit de iute §i cu toata vigoarea cum as dori, Fiindca trebuie sa fiu atent ca dispozi rivul meu sa nu-si piarda echilibrul §i sa nu lunece din punctul sau de sprijin, sub srnuciturile mele, Pe masura ce nrc, violenta cascadei ,scade, insa creste flexibilitatea suportului meu. Nu am alt gl'nd decit sa nrc mereu ca sa pOL respira ~i iesi din aceasta grea situatic. Deodata miinile melc lovesc marginea superioara a zidului ~i capul iese din apa, Este mornentul icel mai deli cat, fjindd trebuie sa ma salt, sa rna ridic si sa parasesc capatul tevii. c Totul se desfasoara 111 ordine ~i rna gasesc agatat de 0 stinca Intepenita ca 0 insula 111 mijlocul torentului. Ajuns pe acest "recif", aprind lampa de acetilena si privesc la tovarasii care stall la 10 111 mai jos, ~n picioare In apa, eu Iampile ridicatc ~i ·lntinse 111directia mea. Stabilisem sa fac singur 0 recunoastere, data ajuns sus, Inaintea mea torentul trece printr-un defileu 1l1gust, 1n care violenta curentului l'mpiedica trecerea. Pc ni~te Icorni~e ating un fel de balcon suspendat. Aceasta cale aeriana imi Ingaduie sa trec 1n amontele vlltorii ~i sa rnaintez ill apa care s-a potolit. Trec peste doua noi cascade, mllitumita asperitatilor peretilor apropiati. Apoi, 1a 150 111 ~n amonte delnsolitorii mei, slnt

In orLginal
pentrtl

\1lCmii

82
0*

"mat de cocagnc" catarg 1I1lS en 5ap~ln s:au ulei, ill Ylrful cine-l urea ~i Ie apud .. -.- N.T,
J

cJ1"uia sc gases£:

83

oprit de un bazin adine, peste care nu se poate trece dec it PL o cornisa ingusti:i cu aspect putin solid. Astazi temperatura apei este de 3°, 0 noua scufundare completa nu rna ispiteste, fiind inghetat ~i sleit de puteri. Dupa cinci ore de eforturi ~i de stat in apa, miinile mele sint intepenite. De altfel voi fi, fara indoiala, oprit dintr-o clipa intr-alta de noi cascade. in fine, se mai pune chestiunea, intotdeauna ingrijoratoare, cum s-ar cornporta, Ia nevoie, curia mea etansa de chibrituri si mai ales cum as putea-o folosi, cind bratele mele sint inzestrate cu doua labe insensibile ~i neindeminatice ? Invins de raceala apei ~i de toate aceste dificultati, sint obligat sa rna Inapoiez. Speologia - la munte in special - cere rabdare si tenacitate. Perioada favorabila explorarilor in torente subterane este foarte scurtasi capricioasa. A trebuit de aceca sa amin a tacul pesterii Cigalere ~i al cascadelor ei pentru anul urrnator.

1934
in 1934 am avut cu sotia mea 0 l111SlUnein Atlasul marocan, unde exista numeroase pesteri neexplorate ~i uncle am avut ocazia sa descoperim ~j sa exploram, intre altele, cel mai adinc aven din Africa 1. Am putut reveni in minunata pestera din Arieae abia catre sfirsitul anotimpului, in octombrie 1934, pentru a ataca a treia cascada, neatinsa, care rn-a sfidat la adapostul lacului ei adinc §i glacial. . De data aceasta sint secundat de sotia mea, speolog prin instinct, de 0 indrazneala ~i de 0 rezistenta la frig exceptiona le. in 15 ani - pina la moartea ei - valoroasa ~i incintatoarea mea coechipiera a totalizat peste 300 de explorari si rna 1ntreb cum .a.putut ea rea~iza atitea actiuni care nu au putut fi egala te 111CI de speologi an trena ti. ~,Curaj, indra~neala, rezistenta, zimbet in fat a pericolului, iar dUJ::a ~e si-a sc~s casca de exploratoare conversatia cea mal VIe, cea mal placuta si farmecul unei tinere marne".
v

A~a a descris-o Andre Bellesort, secretar perpetuu al Academiei Franceze, care 0 cunostea bine ~i care continua: "Ochii ci vcseli si sinceri mr va vor spune nimic despre 1ntunecimile w .ca~e I.e-au reflectat, l}imic d~spre tor~ntele ~are 's-au pra~ iusit marntea lor. Dar intrebati-o, ea va va raspunde ca si cum alaturi de sotul ei n-ar putea avea nimeni vreo teama, gasind foarte natural pentru 0 femeie sa traverseze [acuri glaciare la 100 sau 200 111 sub pamint, pe cit este de natural sa fad dulceturi", Ma regasesc deci intre cascadele din Cigalere cu sotia mea, care nu rn-a putut insoti In anul precedent. Escaladaseram primele doua cascade ~i ajunseseram la a treia, aceea care 111-a oprit ultima data. 11010sesc cornisa a carei lipsa de rezistenta irni era cunoscuta, ~i slut destul de fericit, fiindca-mi suporta gr eutatea, apoi Ircc obstacolul, agatindu-ma de iesindurile stincoase destul de problematice. De pe muchea de sus a cascadei rna intorc Ba-mi incurajez sotia sa treaca peste lac pe aceeasi cale si sa-i dnu sfaturi, dar ea, nemaiasteptind, este pe urmele mele ~i constat cu satisfactie ca urea peretele. Mina ei apnea 0 ultima priza 1 care 0 va aduce la nivelul meu, dar in aceasta clipa lC~indul de sist alterat cedeaza, se sfarlma ~i 0 vad pe Elisabeth l'~iZlnd pe spate, efectulnd 0 prirnejdioasa si rnagistrala rumba til Jac, un de dispare ca sa rea para curind si sa inoate viguros sprc mal. Iuncbunit de aceasta cadere ~i temindu-ma de urmari din cairza temperaturii scazute a apei, incep sa cobor de unde cram cocotat ca sa facem calc intoarsa. Elisabeth insa se grahqtc sa reia escalada, reuseste sa iasa din apa si sa urce uhruptul, incredintindu-ma d. nu se teme de apa inghetata ,i nu se inroarce pentru atit de putin. Stilld in echilibru pe pragul celei de-a treia cascade avem 1111 schimb de vederi scurt ~i insufletit, in cursul caruia .lisabeth rna asigura si rna convingea ca de acolo, de unde Ill' ailam, n-ar [j mai mul te incon veniente sa mergem Ina. uc, decit sa ne iutoarcem. ~i am reluat mcrsul mai departe dllpa ce coechipiera mea si-a golit grelele ~i inutilele cizme de ruciuc de continutul lor, de litri de apa, Nu TlC mai intereseaza nimic dupa aceasta dccit faptul ea ne l'Il',Illd:'im in necunoscut §i in apa, ba chiar sub apa, fiindca la
!

Esre ;:-orba de avenul Fru~ato, explorat de Ca stercr pe 190 m adincimc . in 1934 cru eel mal adinc aven cuno scu t elm Africa. Asrazi acest Icc il d etinc avcnul T~ghobeit (Maroc) de 544 ill. N.T.
1

t,\

h·[';

Ilull!"

p rocm inent I a scincii Irancez a, N.T.

care ~~i permire

sa

te csteri,

PI! lac na pr inde"

u~

tine",

in

85

84

o nlsp1ntie primim un dus peste cap. 0 cascada se prabuseste din bolta, dar este numai un afluent care nu ne intereseaza, Mai departe, 0 noua cascada pe cursu] principal cade vertical de la 4 rn intr-un lac linistit ~i mai putin adinc decit bazinul denumitr.al tumbei". Printr-o fericita aruncare a funiei prind in chip de lasso un cioc stincos ~i pot sa rnji trag pe crestetul celei de-a patracascade. Cum de nu m-arn folosit de funie ca sa-i fi asigurat lui Elisabeth trecerea celei precedente ! A~i fi crutat-o desigur de neplacuta baie. De altfel, ea sa-i piara pofta de a rna urma ~i ca s-o scutesc de noi exercitii de inot, trag funia si-i strig sotiei mele sa rna astepte citeva clipe, timpul necesar pentru 0 recunoastere rapida, Din pacate dau, la citiva metri mai incolo, de un bazin adinc, un fel decada sub bolta joasa, un de sint silit sa rna scufund cu totul, ceea ee rna pune In aceleasi conditii cu sotia mea, cu neplacerea suplimentara de it fi pus 1n situatia sa ma afund de bunavoie §i progresiv. Dincolo de bazin tree usor peste doua mici cascade si ajung 1ntr-o sala mare, In care tuna a saptea cascada 1nalt:1, verticaia, aparata de un lac adinc. Zabovesc ca sa evaluez pe dt posibil rnai exact jnaltimea caderii, in vederea eventualei §i apropiatei escalade, apoi dirdiind irni inchipui ce trebuie sa 'lnsemne pentru Elisabeth asteptarea ei, in nemiscare, in curentul de aer al pesterii, rna indrept cit mai repede spre ea. Coborim apoi in graba In lungul cascade lor §l al repezisurilor ca tre iesirea departa ta. Aceasta ultima sedinta a dura t 10 ore §i am fost supusi unei mad oboseli 9i chinuiti de apa l'nghqata; m-ain resernnat, fiindca solutiaproblernei era pe aproape §i depasisem intra rea cu 2 km. De aItfel in curind 0 ferieid descoperire In-~ ajutat sa continui explorarea acestei pesteri ~i sa rezolv problema dificila a recuperarii §i a folosirii torentului subteran.

*
In [ata greutatilor tot rnai mari, datorita apei intr-adevar prea reci, respinsi de cascadele succesive a carer escaladare se arata din ce irrce mai periculoasii si 111 susul carora erau prea multe piedici pentru doi oameni izolari, am parasit pe~tera Cigalere, hotariudu-ma sa merg mai sus In munte, In punctul de pierdere al torentu1ui Albe. Cunostearn punctul de disparitie al torentuliri Albe care, la 2200 m altitudine, se prabuseste deodata 111 crevasele 1 unui
• Cdipatura

defileu stincos, Mi-aJU facut datoria sa parCLlrg in mod sistematic zona lllconjurato.are, ull~e .covvoal~e1ede. ro~ofe~dr~m acopera In parte 'bancunle ~e S,t1ll:~l~ra:nll1~ate §I sfanmatun1e sub care se casca crapatun, piln ii ~l _flsl:l.n; e.ste ae~1 ansarnbIU' caracteristic calcarului supuse actiunu apei nunut de geologi Iapiaz 1. . .. v. Speram ca aceste urme ale u.ne~, actrvitan a apelor subtera~e indica un sistem de pesterr ~l ca VOl putea patrunde sub pamint In cautarea torentului pierdut. Dupa numeroase, sedinte de cercetari .infructuoasesi, dupa ce am traversat zona 1ll toate sensurile, am descoperit nenumarate pilnii, din nefericire astupate la citiva metri adincime. . . . Intr-o zi, pednd urm~ream elf pa§l m~n un §U de a~emene~ pilnii am fost surprms, aplecindu-rna asupra uneIa,. mal Ingus~a decit ee_lelalte, s~ eOl1sta~ ca ascundea 0 des~hI~e~e neagra, de grosimea unm. om, d;n c_are !e§ea. 0, ce~ta f111a, dovedind adincimea acestui put misterros ~~putl11 imbietor. Prevaz:1nd 0 descoperire de acest fel, am III sac ~n obiect ~e recunoastcre sumara, pecare 11 scot indata. Desfasor deci 1:1 pilnie 0' funie subtire, dar rezistenta, de 2? m, legata pr~eal~bIl de un ~olt stincos, ~i, las In lungul er, 111 gurJ. s;nmta .a m~ abisului.' La 10 111 adincime pun piciorul pe un bloc ll1~epem~ intre peretii apropiati ai pU~111ui, a,vlnd pin a acolo forma ~! dimensiunile unui horn, 111 carecobor cu greu, Frecindu-ma de pereti. Sub blocul inca~trat hornul se ~~rge~te ,conslderabll : funia, pe care 0 scutur 111 toate directiile, intilneste I\Ul11a1 vid. E momentul sa folosesc un secret prof esional pe (1t. de simplu, pe arit de practic. _DesHi§o~.un zi~r pe e,ar~-l a~nn~ ~i ii dau drumul in intun~ne: Desc.r11l:d sl?~a}e:. hun".' fru~ata in cadere de suprafata el. ~l de tua)ulflacan.l, lumineaza 0 sala in forma de clopot ~l cade Ia baza a.c~stel rotonde u~d~ arde in intregime llnga extremitatea funiei, care se leagana la- 1 111 deasupra fundului. Imi dau drumul p1na acclo si aterizez la 20 m SU'b p~mlnt: Imi aranjez imbracamintea, cam tavalita dupa vco~onre, ~l nerniscat ciulesc urcchea, cum fac dese~r~ SU? _P"ll1tnt, unde auzul este un simt esential, In ace a clipa 111Clun sunet nu putea sa-mi fie atit de placut si sa 1118. tu1b.ure .atlta, ca plinsul lugubru care se ridica din. fundul . abisului. Aceste murrnure ~i zernete de condamnati, amplificate de ecou, deforrnate pri~ acustica specifica pesterilor, constituie glasul
1

in stindi

sau gheata

(rermen

geologic).

N.T.

Lapiaz = supra fat I mare) calcar de catre apa de ploaie

dmp ac?p~rit d~ lapiezuri. Lapiezul e ste uu ~an~ sapat sa u de srr orre prm diz olvare. - N.T.

111

86

87

toren tului Albe. ~arasjn? lumina stralucitoare a pasunilor alp me, unde s-a nascut ~l a purtat tinarul sau curs clocotitor sub ~eru! f~U'l110Sal Pirineilor, el geme acum in temnita lui de pIatr~ ~l ~e. zbate In prapastiile intunecoase ale muntelui care l-a inghitit, Un. ~lt ziar aprins si aruncat In gol seopreste Inca la 10 m l1_1alJO~, dupa ce a~§t:rs de sus In jos un perete aproape vertical, In lungul ~c:nlla . am. ~obori't ~cu lurninarea in dinti, d~ data aceasta fara funie, ~m:ndu-ma de Iesindurile peretului. ~Jl!ns la aceasta a treia etapa, la 30 m SU'b pamint dau Cll piciorul peste 0 ingramadire de blocuri de stinca sub care aud ~~ zaresc d.in l~c In loc torentul, care se grab~~te sa patrunda tot mal admc, 111 maruntaicle muntclui, La lumina foarte s~aba a luminarii zaresc 0 mare galerie descendenta, lllcurc~ta de un haos dantesc, veritabil vestibul de iad In c~re pat~und. Inceti~<?r, . fericit ~i Ingrijorat in acelasi timp sa. rna stiu pierdut §l singur in aceasta pestera necunoscuta. 1_'lllindu-ma. de ~tlncile de-a lungul carora imi dau drumul §l .alunec, aJung mtr-un loc un de torentul dispare intr-o deschizatura, sub 0 ingramadire de blocuri enorme care atine aproape bolta tunelulei inclinat. Escaladarea obs~acolului n~ depa§:§te desigl!r posibilitatile mele, dar 0 cercetare atenta a acestui e§af~d~J uimitor, .s~redelit de _ape! imi dovedeste ca tow 1 se afla rntr-un echilibru nestabil ~l ca cea mai mica apasare risca sa puie in rniscare tone de stl'nci ... Cu toate acestea,am revenit aici dupa citeva zile, coborind de data aceasta. I?e scari de funie. Sint insoti t de doua ajutoare,. acum calificate, care m-au secundat si la transportul tuburilor de fler .in marea pestera inferioara, Cei doi insotiton - Cabalet)l _L1edo - alcatuiesc un cuplu din cele mai opuse c~ ~tatura §1 cara cter, amindoi sint lnsa insufletiti de un cu!aj ~l un devotament fara margini ce urmau sa se dovedeasca 111 cursul acestei explorari. ~li;:iati ~o~i trei l~ b~za~ obstacolului c~re rn-a respins l~tua oara, cercetez ingramadirea de blocuri care ne domina §l ~are par pregat}te sa !le. stri~eas.c~. De~i prezenta insoti~onl~r nu ~xclud~ mtr~ I!lmlc primejdia, astazi am mai multa 111?razneala. Cu mcercari prudente, retinute si as putea spune c11l~.r resp~ctuoase, rna av~nwrez pe uriasa Ingramadire, prevaImdu-ma de supletea ~l greutatea mea redusa, Ajuns 11' 1 ~re~tet, fa~ra sa fi miscat nimic, cobol' pe partea cealalra lJ1Clil!at ca am putut trece fha incident. Dincolo constat c5 galena descendenta in care curge torentul continua. IncuA

rajati, desi nu convinsi, \'nsotitorii mei tree ~i dinsii si iata-ne pasind din nou prin ingramadirea de stinci §i plescaind in apa sub bolti nestrabatute. Una dupa alta trebuie sa coborim 1n lungul a doua cascade de 4 pina la 5 111, fiind opriti pe pragul un ei a treia, mai impunatoare, care, ill doua salturi, se prabuseste la 30 m adincime, dupa cum ne arata Ilacarile hirtiilor. Singura mea scad de funie a rarnas [ixara la gura putului, unde ne leaga de restul lumii. Nu dispimem aici decit de 0 funie simpla, l'n lungul careia cobol' sustinut de Cabalet ~i de Lledo, care, de sus, lupta sa rna indepdrteze din axul cascadei si sa 111apuna la adapostul xiusului brutal ~i glacial. Pe masura ce cobol', snopul cascadei se risipeste si din nou iau contact ell mingiierile arctice ale acestei ape subteranc. La baza peretelui parasese coarda si lnaintez nelinistit l'n vastul tunel descendent, Iil care torentul sare peste stinci ingramadi te; sint ca 0 furnica, pierdut in haosul subteran. Ocolesc blocuri uriase desprinse din tavan, intre care unele de 30-40 rn", Pe masura ce lnaintez pesrera se largeste ~i panta sporeste, Inaintarea mea nu-i de cit 0 coborire dezordonata pe trepte de titani, care opresc apa §i 0 prefac in spume. Incep sa pierd notiunea timpuluiva distantei ~i a adincimii ; cobor mereu hotarit sa continui plna cind un obstacol de netrecut va punecapiit acestci irnpresionante recunoasteri solitare, In sfirsit, la 150 m de la suprafata, sint oprit de buza unui abis vertical 1n care torentul se precipita, desteptirid la adincimi nebanuite un vuiet jnfricosator. Hirriile aprinse sint indata l'nhapte §i inecate de tromba de apa ; pietrele pe care le las In gol dispar Hi.ra sa rasune ; nici un ecou nu rna inforrneaza asupra adincimii aproximative a putului. Ramln vreme lndelungara ginditor §i confuz In fata acestui abis neviolat. Uit si scopul misiunii mele, ~i pe Inso~itoriicare rna asteapta mai sus, probabil ingrijorati. Singur, aplecat peste aceasta gura de iad - tot ce putea da natura mai ostil - ascult §i privesc fortele irnpetuoase ale apei In actiune. Nu rna gindesc decit la acest poem geologic ~i la betia aspra ~i periculoasa de a descifra ultimul cintec In noaptea abisurilor. Fiindca rnaterialul pacatos de care dispun este alcatuir nurnai din 30 m scad de funie si din citeva fringhiute, am obtinut de la Societatea hidroelectrica 0 funie de 100 In §i peste citeva zile, lmpreuna cu cei doi lnsotitori, am putut ajunge ell pretul a numeroase acrobatii la -buza putului terminal. 89

88

de dimincata din santier, am ureat plna la orificiul situ at la 2170 111 altitudine, striviti sub povara greutatii purtate. Coborirea Ia 150 m sub pamint, foarte agirata si ingreuiata de manevrele obositoare ~i dusurile repetate, ne-a pus la mul te incercari si, In aceste coriditii nefavorabile, am facut greseala sa cer insotitor ilor un efort suplimentar, iar acestia au avut imprudenta sa nu 111i-lrefuze. In lipsa scarilor, absolut necesare in asemenea cazuri, am venit en inrentia sa 111a las coborit in aven pe 0 simpla funic. Cind sa incepem manevra, Cabalet se opune folosirii In acest fel a funiei, socotind-o prea slaba, Ea este deci pusa ~n doua ~i 1mi este innodata sub brate. Avind 0 traista icare continea lampa cu earbid 1 si diferire obiecte, acoperit cu 0 casca de transee 1111potriva caderilor de pietre, cu lampa electrica in mina ~i fluierulintre dinti, incalec marginea prapasriei, cit mai departe de cascada, Dupa ce rna inteleg eu insotitorii mei asu. pra codului de semnale, incep sa rna fileze 2 iute In gol. La lumina larnpii electrice treee prin Iata mea unperetc urit ~i negru, din care se desprind pietre cind, la fieeare balans, 11 ating .ctr pieioarele. Din cind In cind ating si cascada. Este impresionant §i nu incetez sa fluier ca sa grabesc coborirea. La 25 m adincime observ in perete 0 mica lespede orizontala pe care ar a yea loc ,doar picioarele. Reusesc sa 0 ajung, sa rna catar pe ea §i, stopind cu fluierul coborirea, ma opresc , pc acest baleen infiorator. Sub mine nu deosebesc nimic, doar .coloana cascadei care se prabuseste 111intuneric la 0 adincirne necunoscuta, CLl un picior desprind 0 piatra mare care disp<lre In intunecime eu un vijlit de proicctil si se sparge foarte adinc, fad sa-mi pot da seama dad a ajuns la fundul putului sau a dat numai de 0 iesitura. In oriee caz funia nu poate ajnnge atit de adinc ; trebuie sa renunt la coborire, Privcsc tot timpul snopul cascadei, de sus de undc cade, luminata de lampile insotitorilor mci, pina spre adincimile nernasurate 111 care se pier de sub picioarele mele. Fhrier 'in dona rinduri . si astept plecarea cu muschii Ineordati. Funia se lntillde ~i vibreaza. Repet semnalul, funia se lntinde~i mai mult §i stnt ridicat eu incetul. Aeum simt in tot corpul vibratiile ~i f recarea funiei, care trece acolo sus peste sdnea In surplomba.

avenului,

Plccati

Sub efeetul tractiunii ineep sa rna 'lnv1rtesc In gol ; apoi miscarea ascensionala se opreste, Fluier, percep 0 ezitare ~i nrc tnCa un metru ; apoi cobol' doi ! Inteleg acum ee se petrece : O1eo10sus, zdrobiti de oboseala, oamenii sint epuizati, greutate a mea ~j Frecarea anihileaza eforturi1e lor. Ma invirtesc acum ca un titirez ,~i din dnd In cind pendulez sub cascada care rna loveste si ma ingreuiaza. A~ prefera sa fiu altundeva! Suflu desperat in fluier ; dar funia este probabil in~epenita, Mata poate sa fie taiata, iareu continui sa rna legan ca un spinzurat in abis, ell' un efort despera t caut sa indrept legana tul spre perete, de care l'ncere sa rna aga~ ; tnsa roca uda si dezagregata nu-mi of era nici 0 priza ~i spinzur din nou 1a caparul funiei. Un murmur de voei inspaimintate ajunge pl'na la mine, sirnt pilla in maruntaie tractiunea reribila pc funic si, incet, foarte incct, sint ridicat cu apuciituri scurte ~i fara vlaga. Totusi urc, cu miinile intepcnite pc coarda si, Sn lipsa de alta oeupatie, seandez cu voce tare. Incetul ell incetul, ell toa te opririle care mi se par foarte lungi, vad apropiindu-se stinca surplomhata si, in sfirsit, capul iese din put. Incalecarea stincii sporcste ~i rnai mul t rezistenta ; urrneaza cnoua oprire, ultima, ill rastimpul careia privesc cu toata nadejdea cele doua silucte ell fete de draci, care lupra .din toate puterile sa smulga din prapastie. Instinctiv vad 1111ini1elor tremuratoare lnde~tate pe funie. La un geamat a 1u'iCabalet, pumnii se xtring ~i un ultim salt 111a rastoarna peste marginea putului ~i rna trezesc in genunehi 1a picioarel e salvatorilor mei prabll~iti. data trecuta emotia ~i .respiratiilc potolite, J'ncep prega tirile pentru iesirea la suprafata. . Au fost necesare trei ore ea sa ne cataram pe acesti 150 111. Acolo sus, afar a, estc ;Ul1 dar de luna splendid. Incovoiati 'lih greutatea teribila a funiilor intepcnite ~i udate, coborim contiuuu catre baracile santierului uncle toti er au foarte 111f',rijorati de soarta noastra, deoarcce intirziasem dupa 10

rna

, tf.ampa de miner folositl de spcologi. FUllctioneaza prin comhinarea carbidului ell ap~ din C:lre rczulta acetilcna, gaz inflamabiI. Dc accea se mai ntllnc~tc ~i lampa ell carbid sau bmpa eu acctilena. N.T. . I A. fib. (termen folos;t in alpinism), a da drumul trcptat funiei stiipj'nind~o io n1lini. N.T.

bine, Insa IlU m-amdeclarat ba tut ; am revenit la atac jmpreuna eu sotia mea si cu cei doi credineio~i r:'(rall~i. De data a·ceasta aveal11 un material corespunzator, '·.II·C lmi lipsise p111a atll'l1ei, datorita generozitatii Academiei tI!· ~tiintc, a Turing-Clubului Frantei ~i a Comitetului Na\Iollal de geodezie ~i geofizica, care urmareau binevoitoare

sl"llra.

A venul se apara

90

91

lucrarile mele. Cu ajutorul corzilor 1 si al scarilor de funii ~i de electron, foarte strbtiri ~i usoarc, ~i mulrumita unui ecleraj frontal 2 perfect - totul conceput cu foane mare indel111nare ~i fabricat de colegul si amicul meu R. de joly, presedintele Speleo-Clubului francez, el ,1nsu~i mare explorator de avene si pesteri, am putut relua coborirea impresionanta a ultimei cascade. In timp ce sint coborit in lungul scarilor mladioase, increzator in rnanunchiul aeelui trio care rna asigura cu ,0 coarda de 200 m, cind sint invaluir de vaporii si de tr ornba de aer a cascadei, cind primesc cu toata puterea plesniturile ei brutale si inghepte. Acoperit de cascii ~i cu capul vl'rlt 1ntre umeri, orbit ~i sufocat de apa, ajung la 0 platforma situata la 0 adincime verticala de 60 m, dupiicare continui coborirea intr-un put 111clinatla 45°. In el torentul sare si spurn ega, pina la 0 noua cadere urlatoare verticala, De acolo semnalele ingro~ate, scoase din fluierul inecat de apa, nn mai pot fi prinse de insotitorii mei ramasi sus si trebuie sa rna intcrc cu multe dificultati, foane obosit de violenta cascadei si .de temperatura joasa, dupa ce atinsesern adincimea respectabila de 225 m. In, cursul diferitelor explorari, din care am descris numai partea aventuroasa, n-am l'ncetat niciodata sa rna ocup de fenomenele geologice §i hidrologice eonstatate si, .cu busola In m1na, am 1ntocmit 0 schita si am notatcu grija diferitelc distante ~i adincimi. Aceste masuratori .rni-au aratat ca, la 140 m adincime, avenul nu este despartit de peretii circului de Ia exterior decit priritr-un percte de stinca de 70 m grosime, Aici se gasea solutia problemei folosirii torcntului subteran. Dar l'nainte de a se incepe lucrarile de recuperarea apei, trebuia verificata exactitatea schitei mele,cu valoare numai indicativa, totusi pretioasa si esentiala. S-a hotadt de aceea ,sa se efectucze ill aven si Ia exterior operatii foarte precise de nivelment, drumuire si triangulatie. Cu mult curaj §i zel, un tlnar inginer, dl. C. Verchere, .s-a angajat voluntar sa lntreprinda aceasta actiune primejdioasa, delicata ~i desigur originala, §i am avut satisfactia sa 0 scoatern bine la cap at, l'mpreuna cu Cabalet ~i Lledo. Au fost necesare cinci sedinte foarte grele, de la 8 la 10 ore fie care, putin a lipsit ca una din ele sa se trans forme In catastrofa, Ingramadirea de stinci, pc care 0 socotisem a tit de prirnej1 II

clioasa la prima mea coborire ~1 Cll care ajunsesern . ne obisnuim, s-a prabusit la trecerea noastra cu un bubuit 1nspaimintator, Blocuri de 3-4 1113, naruindu-se din toate partile, s-au sfarimat in patul torentului, tocrnai cind ajunsesem si noi acolo. Ca prin rninune nimeni nu a fost atins §i n-am pierdut in acel haos declt 0 parte din material, care ne fusese smuls din tre degete. . 111 rezumat, aceste operatii auconfirmat, cu precizia dorita, primele indicatii. Un tunel orizontal de 70 111, sapat de Ia 'exterior catre aven, ar 'puteacapta torentulsubteran, pe care muntele crezuse ca l-a inghitit pentru totdeauna rapin- . du-l oamenilor, Misiunea mea luase sfirsit in ce privesterecuperarea torentului si folosirea lui industriala ; de aici inainte apa rcgasita va actiona in vii tor turbinele "Uniunii electrice din Pirinei". Dar in cursul diferitelor expeditii in pestera Cigalere si in putul natural l1-a111incetat 0 clipa sa rna gindesc la continuitatea acestei strapungeri hidrogeologice si la interesul pe care l-ar prezenta realizarea legaturii intre aven si marea pestera. Cotele de altitudine foarte exacte nu-mi ingaduiau sa rna lndoiesc de importanta avenultri descoperit ~i in parte explorat. "Totu§i, a depasi adincimea de 200 m in acest aven, in care cascadele subterane constituiau un pericol de temut, era ceva irealizabil, Considerind inutil sa rna expun fara sperantii de reusita, am hotarit sa astept perforarea tunelului de derivatic proiecta t pentru a relua atacul. Intre timp s-a constatat ca tunelul a r putea fi sapat la 0 altitudine mai mare, dear la 40 m sub orificiul natural al avenului intr-o pozitie in care lungimea S~ nu ar depasi 50 m.

sa

1935
La 20 noiernbrie 1935 am fost l11~tiin\at ca tunelul de captare al apelor din aven tocmai fusese terrninat si am organizat numaidecit 0 ultima expeditie, profitind ,de secarea cascadelor subterane. Anotimpul era foarte inaintat pentru aceasta incercare, crestele Pirineilor fiind deja put ernie inzapezite. In noaptea de 20 spre 21 noiernbric, 0 furtuncputernica, cu zapada abundenta, se abatu asupra muntelui, Din fericire, mi93

Ccarda-funie Lamp a f ixat

specialn a pe cases

de alpinism, ln drcptul

din ctnepa irunrii. Poate

sau nailon fi elcctrica

(plural sau eu

corzi). ca rbid.

N.J'.

N.T.

92

nerii avusesera timpul sa derive apele subterane tn tunelul artificial, Inainte de a parasi in graba santieru]. In zorii zilei de 22 noiembrie am plecar sa atacarn avenul cu l'ntreg materialul de explorare, cuprinzind printre altele: 200 m scan de funie, 370 111 corzi, 0 bard pneumatica, un telefon etc. In afa~'a ~e sotia mea, c.ara_vana mai era compusa din Cabalet, un obisnuit al avenului, $1 de patru basci, intr e care Pierre Halcaren, lH!- atlet frumos, de un devotament riemasurat ~i de o mare agerune, care petr ecuse si el ore Intreo-i ~n aven anul trecut. Toti cinci erau voluntari .pentru aceas~a misiune' C011stienti de ~isc~lrile $i oboselile ei, $i toti erau Insuflethi de aceeasi dorinta : sa efectueze coborirea integral ca sa iasa prin pestera Cigalere. La .8 dimineata,. dup~ce urcasern anevoios pantele foarte repez1. aile rnuntelui, prrn zapadacare atingea un metru grosime am ,tntr~.t In aven, Un baraj provizoriu din sacieu pamln{ devia micul tor:el1t subteran in noul tunel $i restituia apele pe coasta muntelui. T':Ju .fara emot!e am pri vir aceste ape care scapau din interiorul muntelui intr-un punct unde en doi .ani i'nainte nimeni nub~nuia prezenta lor $i nici existenta avenului urias pe care 11 descoperiscm si explorasem 'in mai multe expeditii memorabile. Din ncfericire, barajul, construit 111 graba, avea pierderi 111semnate. $1 cascadele nu erau secate. Ele erau desigur mult reduse $1 nu am cunoscirt adevaratela cufundari din anii trecuti ; avl.nd ln vedere anotimpul, apa, mai rece ca oricind n.e-a scutrt ~e dusuri Ia 1,8°. Totu§i, In cascade, treptelo sca~ nl?r de fUI1_lecanalizeazji apa,care intra prin rnineci si iese prin bocanci ! Am fost l'ndata udati Plna la .picle. La amiaza a,111ajuns .la punctul in care xoborisem singur un an Inainte ~l _unde violenra casc.adelor. §i vaca~mul asurzitor, impiedicind once COl11Ul1Jcarepnn flmer cu ajutoarele mele riirnase sus m-au determinat sa rna intorc. Astazi doi din carau~i Chouh.ourt. ~i Phordoy, 1'am111la un releu 1 situar la 135 ~ adinC1~e, .1ar n01 ne oprirn pe niste stinci negre si lucioase, la 200 m adincime, pentru a gusta ceva. Acolo Imi fixez la centura exrremltatea uneiconi de 80 m si 1118. las In aven, sustinut de ~a~ale~, ,f-Iai1s:aren si Larraus, Cobor I'll lunged unei cascade fara shqJt, un fe! de glacis 2 Inclinat de 60''', taiat de trepte
1 !

Legatura,_ post inrcrmediar. _ N.T" Panta sTab ~nc1in:1ta de grohoti~. _ N.T.

verticale, ImpreUna ,Cll' apa care 0 ial'nainte. In nmp ce cobol' rna felicit pentru faptul ca anu1 precedent renuntasem sa mai lnaintez; as fi fost negresit strivit sau inecat, de . debitu1 puternic de atunci al cascadelor. Astazi, cind echipa mea, a atins pentru prima oara adincimea de 200 m, cind debi tul redus a1 cascadelor consti tuie doar un inconvenient neplacut fad sa fie insa,pericu10s, cobor vioi, fericit sa rna strecor, mai adinc decit oricind, in rnaruntaiele muntelui, Fluieratur i prelungite ~i 0 srnucitura brutala a funiei ma fac sa inteleg aceasta fusese 111 intregime desfasurata. Sint obligat sa ma opresc si, dupa 0 clipa de repaus, sa rna urc pentru a aduce lacuno$tinta recunoasterca mea ~i pentru a organiza coborirea acestei noi etape de adincime. Inainte de a fi inceput urcusul, am avut ragazul sa constat cu rnultumire ca dedesubt avenul continua. Urmarea explorarii parea p lina de fagaduieii ; trebuia Insa sa caram Intr-una materialul de rezerva, continut In patrusaci lngreuia~i considerabil de apa, Soria mea cobori Ia rindul ei pina la capatul funiei si, cind fluicrul ei ne In~tiinta ca a sosit la destinatie, ne pregatiram sa 00 ajungem din urma c1.1sacii. Era de dorit sa nu fim opriti din lipsa materialelor avind in veder e intentia ?e, ~ cobori inpestera Cigalere, caci intrevedeam aceasta poslbl~Jtate. A fost coborita pJ'na ~i barca pneumatica, fiindca ar fi fost indispensahila dad am fi tnrilnit bazine cu apa ,adl'nca .. ~C?rented subteran fiind derivat numai de 24 ore, exista posibilitatea sa fim opriti de pinze de apa, Transportul, t1r'ltul ~iIupta corp lacorp cu sacii, prea grel ~l transforruati 111 bureti, au Iost marea oboseala a acestei expeditii. Dupa numeroase eforturi si manevre periculoase a fost nccesar sa fixam un bloc care se clatina, amenintind sa se dcsprinda si sa ne tstriveasca ajungern In sf1r~it la capatul funiei, unde sotia mea ne astepta de 0 ora. Mai departe trebuie sa ne strecurarn prinrr-o zona de prabusire, ,/ haos de stinci 111gramadite ~i intepenite intre peretii avenului, in pozitii jngrijoratoare. Dedesubtul acestui dop, unde ne introducern cu temeri mari, avem surpriza sa dam de 0 bifurcatie. Avenul se despart e in doua ramuri, din care una este cercetata pin a la 0 ingramadire de nisip inca umed, atestind trecerea recenta a apei care colmatase crapatura terminals, A doua ,ramura, un culoar scund sapat 'lntr-U'll calcar alb, foarte dens, ne obliga sa ne ti'rim lntr-un fel ,de tub .~11 pant~, InC1.1rcat de pietre mari rostogolite. Yntr-un PUllCt trebme

ca

94

95

sa deplasez un bloc ~i sa sap 'in st1n~~ ~entr~ ~ ~r.ece :nai departe, adica mai jos. Deocamdata sacu sint para SIp la intrarea in galerie. Ne tMm unii dupa altii, nerabdatori sa vedem bolta inaltindu-se ~i dornici sa gasim un put adinc, a carui coborire verticala ne-ar fi condus in pestera Cigalere, care nu putea fi la 0 adincime prea mare. Dorinta noastra nu a fost irideplinita ; in locul ultimului abis .astepta t rna lovesc de un tavan din ce ~n ce mai jos, unde piriiasul se strecoara grabit. Nu raminea decit 0 incercare, aceea de a patrunde prin strirntoare. In acest scop trebuie sa rna dezbrac complet ca sa fiu mai subrire ~i ca sa .nu imi mai ud hainele si asa destu1 de umezite. Caravana se tira~te inapoi pina in dreptul unei evazari, unde pot staIncovoiat ca sa rna dezbrac, Chiar de as fi putirt forta trecerea joasa nici yorba nu putea fi de a trece materialul sau de a fi urmat de ajutoarele mele. Ii concediez asadar, dindu-le sarcina sa urce avenul cu sacii, in timp ce cu sotia mea ne tlrl'm ·din non catre strimtoare. Acolo am curajul sa rna intind in crapatura si sa rna cule in apa de 1,80; dar pieptul este strivit de patul riului, bolta scunda irni zgirie spatele si capirl ramine intepenit ; crapatura este impenetrabila. Dir diind, pornim inapoi ,~i ne retragem. De data aceasta deviza speologilor "Ad .augusta per angusta" (la fapte mari pe cai inguste) nu-si gaseste aplicarea. . Inca 0 data am fost I'nvin~i de acest aven in care de doi ani progresam in adincime, fara sa-i fi dat I'nca de fund:. . Inapoiati la haosul prabusirii, ajungem din urrna cara~~ll. ~1 ii putem ajuta in munca lor epuizanta de Sisif 1. Ascensiunile in 'lungul scarilor, care indica traseul puturilor succesive, t1d~ tul sacilor grei sint din ce In cemai istovitoare, frigul ~l foamea sporesc oboseala. In dreptul releului de la ; 35 m adin~ cime, dupa 0 escalada verticala de 60 111, ne cupnnde p~ t?tl descurajarea ; ea este 1'1lsa repede inlaturata prin citeva "lrnntzina", dracestilechiote ale hascilor, acom paniate de Formidabilele "anilhet" specifice Ariege-ului. In ambianta acestui aven, aceste strigate, mostenite desigur din timpurile preis torice, au 0 maretie salbarica. Am iesit afara abia la 11 noaptea, dupa 15 ore de eforturi neiritrenrpte I'n intunecirnile reci ale avenului. Afara este noapte I'ntunecata $i glaciala, un vint puternic ne stinge I'nda larnpile si prin in tuneric, cla tiniridu-ne prin zapada mare si cazind deseori sub greutatea incarcaturilor pe care

HI'rlll Ie transformase in blocuri de gheata, coborim timp in.Idllngat catre santier, hainele noastre fiind $i de prefacute III carapace de gheata. l.r.t ora unu dimjrieata cind ne-am putut schimba, 1ncalzi ~i IIl1llca in baracamentele U,E.P. \ unde sintem Fericiti sa ne lI'giisim toti sanatosi si teferi. 111 aceasta zi grea, de 19 ore, dnd fiecare a dat dovada de raj ~i dedevorament, am avut cinstea sa barem recordul de lillcime al speologiei Franceze. IItI'U'.a ne forma 0 idee despre proportiile acestui aven, voi uiuti ca celebrul aven de la Padirac are 0 adincime total a ". 100 rn. In Franta, mai multe avene depasesc 100 111, unele 1j;11 de ating chiar 200 m. Acestea sint : avenu1 Hures $i vruul Armand In Lozere si avenul Rabane1 in Herault, curinse Intre 200 ~i 210 m a dincime ; III fine avenul Heyle, 1'1 lara bascilor, explorat 111 iulie 1935 pin a la 250 m adinI,"c de prietenul sicolegul meu Max Cosyns 2 si de prietenii 14, Van der Elst ~i Pecher. (II, avenul din Ariege, pe care l-am explorat, toralizeaza 11I'prcllna cu pestera Cigalere, cu care cornunica, adincimea lh- 482 m. Am reusir sa ne urcam 100 111 In pestera inferioara .i 1;\ ultima noastra coborire in aven am atins, dupa caleule plccise, adiricimea de 303 m. (,II asernenea dimensiuni el poate fi comparat si trecut prinII',· ccle mai rnari avene cunoscute, situate aproape toate In

h.ilia. ,

ta

este avenu1 della Preta (Venetia), in echipa a speologilor din Verona a lucrat doi ani ca sa atinga fundul la 637 m sub pamint, 1934, alti speologi italieni au desavirsit explorarea ~i cof,llrirea integrals a avenului de 541 m de 1a Corchia (Alpii Apli'ani), asediat de mai multi ani. J II '1928, un grup de al pinisti din Triest, specializat 111 asemenca coboriri adinci, au ajuns 111 fundul a venului Verco (f sonzo), la 518 m, dupa trei ani de truda, In acelasi an, 0 "Icii cchipa din Triest a atins fundul avenului Montenero (Carniolia}; la 480 m. {l1I;l dupa alta, 'aceste explorari l-au detronar pe Inspaimlntatoru! a.ven Bertarelli (Istria), care pina In 1925 de tinea suprcmatia cu cei 450 m ai sai,
tJri:l~
fMC,

111 1927, celebra

intre

acestia

rll

Persona] mitologic, condamnat sa r idice 0 piatrf p1na 1~ ,:"Jrful unui muu te de uudc cadea imcdia r inapo i. Munca de Sisif - munca grea, fira sfirsir. - N.T.

in

t,lilliullca clcctrica din Pirinci". N.T. M.,x Cosyns - fizician belgian, care l-a rnsotit pe A. Piccard :in eel de-al doilea zbor 'If r.ltf!!ifcd. ?n 1932,. speolog 'pasionar, el si-a dedicat reate concediile explor fr ilor pesh!l.!ul' ~I ;1 avcnclor din Pi rinej. - N.T. Avcnwri sub pamlnt

#,

96

97

:~l

Indrazrietele coboriri 1n maruntaiele pamintului au fost faeute de echipc de speologi si de alpinisti italieni ; puternic organizate si utilate, explorarile au fost foarte riseante si istovitoare, in cursu 1 lor mai multi dintre acesti curajosi pionieri gasindu-si moartea. Din enumerarea de mai sus se constata canou'l aven pmneian trebuie trccut printr e cele mai adinci cavitati ale globului 1. Dar acest clasament comporta mai mult decit 0 cifra record ~i el nu inseamna numai 0 lntrecere ell scopul de a patrunde din ce Tn ce mai adinc, pentru a ajunge "sub toate ~i sub to~i". Explorarilc primejdioase ale speologilor italieni, catre care se 1ndreapta intreaga noastra admiratie, au dezvaluit un capitol nou si grandios din geografia fizica a pamintului. Fenornenelc hidrogeologice, a carol' existents la asernenea adincimi nu era banuita acum zece ani, capata 0 amploare ~i 0 importanta a carer uni versa lit ate nu poate fi pusa la indoiala. Aceste descoperiri ridica probleme stiintifice anevoioase.Tnsa pasionante. Se stia ca multe avene joaca rolul de rezervoare pentru resurgeritele (izvoare false) situate mulr mai jos in vai ~i uneori foarte departe. Dar toate avenele au fost gasite intotdeauna iremediahil astupate, Unul singur, acel pe 'care din fericire d-am deseoperit, are doua orificii ~i este strabatut de sus 1n jos de un torent activ ~i permanent, care constituie cea mai adinca strapungere hidrogeologica cunoscuta din lume 2. Ea ilustr eaza, in moriulcel mai Fericit ~i la scara cea mai cunoscuta, mecanismul circulatiilor subterane, de care se leaga foarte importante problerne gcologice, a carol' rezolvare va fi ajutata de explorarile si observatiile ce vor urma. Studiul formatiei, virstei ~irolului acestor pesteri va explica Fenomene de morfologie terestre, Dupa cit se pare, in fundul periculoaselor avene se va gasi raspunsul la diferitc 'l'ntrebari, inca foarte obscure, cu care sint 1n raport direct, ca: Faliile, rniscarile scoartei terestre, transgresiunile §i regresiunile, saparea vailor, glacia~iile,ciclurile -de eroziune ~i de sedimentare. Si, rnai presus de orice, dupa propriii termeni ai erninenrului speolog E. A. Martel, "ele dovedesc amploarea denudarilor si modiFica.rile superficialecare coplesesc imaginatia si incurca multe teorii" .
t

Lezatura dintre avenul din Ariegc ~i marea pestera subadiaeel~ta a fost demon strata printr-o cxpcricnta de color are. Lacuna verticals inca neexplorata, care face legatura, este numai de 80 111. Pe Ilnga atractia sportiva ~i obligatia rnorala de a duce la bun sHr§it aceasta misiune, este deosebit de interesant din purict vde vedere stiintific sa se cunoasca de sus in jos intreaga sectiune geologica, de pe acum foarte instructiva, precum ~i extraordinarele efecte de eroziune ale torentului subteran in diaclaza uriasa care l-a inghitit. Ccrcetarile, observatiile ~i studiile ce sint de efectuat in acest aven justifica pe deplin coborirea la jumatate kilometru sub pamint. Cu acestea rna voi l'ndeletnici de indata ce va fi terrninat barajul definitiv de zidariecare va seca cornplet cascadele subterane, Atunei, coborind din nou p1na 1a strimtoarea terminals, voi putea sapa, cum am facut de aritea ori sub pamint, ~i VOl tncerca sa tree. Spcr ca aceasta sedinta va fi sf\'r~itul explorarii acestui aven, pina in prezent nebanuit ~i anonim. fost Iericit 5a-1 numesc "avenu[ Martel", in cinstea mare lui explorator si geolog care si-a inchinat viata speologiei, facind timp 45 de ani nenurnarate cercetari si explorari sub-

f:1TI.

de

2'

Scr is 'in 1934. Astaz i tabe lul cclor mai adinci cavi t ati din lurne esre schimbat. A se vedea la pag. 418. N.T. Cea mai adinca srrapuugere hidr ogeoloaica din Jume este astazi reteaua prin masivul Arbas (Iegatura dintr e .a-aenul Vintului ~i Pelle, Blanque) eu 0 difercnra rotal a de nivel de 603 m. N.T.

98

2.

Asaltu]

celor 52 de cascade
ale uriasei Ciqalere

"Curaj

Spcr.tn~::t"

DOliJ. cuvinte z.g iria-c in fundul avenuiu i Martel de Elisabeth Casrerct, in 1934.

1937
In septembrie 1932, fiind solicitat de ,.'Uniunea ~lectrica din Pir inei" sa clarific unele enigme de hidrogeologie, am avut ocazia, parcurglnd circul ' Lez din Ariege, . sa descopar l~ 1 700 rn altitudine 0 zur a de pestcra deschisa la baza ymll perete stincos .. Acest abrupt fiind freC"yenta~, de 0 col~n~e d~ stancutc nurrute vcur ios 111 Ancge "Clgales , am hotant sa dau pe~~erii, nebanuita p1'na atunci ~i pe care urma sa 0 explorez mai multi ani fara sa-i dau de capat, numele de · ere "pe~tera C19al' " . A v' ' .. v _ Prirnele sase sedinte de explorare I.n acea.sta dificila si ~e~utabila pestera au fost relatate antenOl> ?ll:cauz.:' greutat~or tot mai mari, determinate de apa glaciala ~l numarul ~rescll1~ de cascade, am parasit cercetarile in 1934, conce~tnndll-ml atentia asupra punctului de 'p!erdel~ al v torentului Albe, al carui curs subtcran erarn solicitat sa-l gasesc. . Am vazut apoi cum eercetarilc. m-~u dus ~'1 descopver\rea avenului Martel care, timp de doi am, ~-a aparat,. revarslnvd asuora noastr a avalanse de sr inci amenintato are ~l neCl:uta: toa~'ele sale cascade. Pina la u rrna lnsa, el a Iost nevoit sa ne dezvaluie mecanismul eirculatiei sale subtcranc. M ultumita ridica:'ilor topo~r~fie~ p~. ea~-,~ le-arn ef~ctuAat in subteran, "Ul11unea electnca din Pirinei a putut sapa 1:1 coasta muntelui un tunel pentr u recuperar~a torenrului. Scos la zi ~i coridus catre colectorul general al l11trepnndem, el actiorieaza - dupa 0 cader e de 1 040 m - turbmele centralei "Eylie." .. . v Misiunea mea era deci Implinita si din f ericire ~ern:llnata ell succes. Dar in mod surprinzator, dupa ce ~envapa ,apelor din avenul Martel a fost executata, torentiil Cigaler e s-a 100

rcdus ~'esjgur, dar nu a seeat, chiar departe de asa ccv a. Trebuia deci admis ca pester a Cigalere 1'11ai cste alim entata, in afara de case ada din avenul Martel, de un mic torent avind alta origins, de un alt afluent subteran rnisterios. Ca urrnarc, imi rcvenea 0 sarcina: aceea de a rna intcarce In pester a Cigalere si, depasind cascada a 7-a, unde fusesem silit sa capitulez, sa incerc escaladarea ci pentru a progresa in amonte dt mai departe ~i cit mai sus pentru ca, trecind de jonctiunea Mar tel-Cigalere, sa dau posibilitatea recuperarii ~i f olosirii in tegrale a toren tului subteran. lata de ce ~i in ce 1'mprejurari am relu at asaltul cascadelor din Cigalere, din nou in tovarasia sotiei mele, care trebuia sa-si ia r evansa asupra celei de-a treia cader i de ape. Revansa a fast luata, fiindca ea a izbutit sa ajunga la baza eelei de-a 7 -a cascade. Aeolo, in apa plna humeri, m i-a facut 0 scara scurr a, foarte incornoda, dar binevcnitii, pe cind rna osteneam sa lansez coarda. Reusind in cele din urrna sa prind In lasso un virf stincos, am putut sa rna catar In crestetul cascadei si sa ajung mai depane, la a 8-a, care se prabuseste .~ pe ver ticala de la 13 m inaltime. Obstacolul era peste puterile mele ~i m-am intors infuriat ca sa 0 informez pe Elisabeth care astepta dirdiind la baza celei de a 7 -a cascade.

1938
numarului crescind al cascadelor, a inaltimii lor de utilaj corespunzator, am parasit tentativele. Mi-a fost harazit sa revin tocmai in 1938. Retin u t a acasa de copii ~i In astcptarea inca a unuia, sotia mea ri-a putu t face parte din echipa ~iam porni t din nou la Cigalere cu colegul §i prietenul meu belgian, fizieianul Max Cosyns. Eram utilati ~i de rindul acesra cu pr ajini metalice de tipul celor folosite in expeditiile precedente, adica tuburi de Iier grele ~i incornode. Multumirf aeestui material, am putut sa ajungem la baza celci de a 8-a cascade §i sa ridicarn, pe peretele ei, 0 prajina de 8 111, cu totul insuficienta fiindca inaltimea cascadei este, de 13 m. Totusi am pornit aceasta escalada sub privirea aten ta si ingrijor ata a tovarasului meu. Ajuns la extr ernitatea supcrioar a a tubului de [ier, rn-am agatat de asperitatile
§i a lip sci noastre

Din eauza

101

stincii inundate, un fel de sist dezagregat si casant, ~i pr int~-o ca~arare libera foarte riscata, nefiind asigurat, am atins VI rful cascadei. Balacindu-ma prin bazine tumultuoase, urc repede 1n curent, atl:as de tune~lJI unei ~lOi cataracte, pe care epuizat 0 zaresc prrntr e ceturr, la lumma pe sHqite a larnpii electrice. Ceea ce .am. va~ut m-a, deten~i~at sa bat imediat retragere: Chin U1t ~l tremunnd, rna intorc la pragul supenor al celei de-a ~··a .cascade pe care 0 cobor neasigurat, cu destule grcutap, si-l mformez pe Cosyns de r ecunoastsrea mea. Cea de-a 9-a cascada. se prabuseste bubuind de la 16 m 1nal~ime, de-a lungul unui perete negru, cu aspect lugubru ; . am inteles ca de rindul acesta am atins limitele posibilitatilor noastre. $i totusr, in ciuda atitor piedici, am indraznit sa proiectarn l~ea 0 expeditie §i sa fixarn intllnirea In tirnpul apelor joase d111.septernbrie urmato:, Jntr-atlt este de irezistibila ~i incurabila pasmnea speologica, Dar la 2 septernbrie 1939, alarm a ne-a fixat 0 alta indlnire si ne-a rezerv at alte lucruri 1. data eu pace a, adica £ncepind de-abia din 1946, speologii care au scapat din viltoare si-au putut relua l'ndeletnicirile preferate §i expeditiile lor ..subterane. In acel an am pornit impreuna cu Marcel Loubens, Delteil si Speleo-Clubul din Paris la 0 actiune foarte anevoioasa : explorarea sinistrului aven Henne Morte, terrninata in 1947, la 446 m adincime 2. In 1949 ~i 1950, am descoperit ~i inceput, impreuna cu fiicele mele Maud §i Gilberte, explorarea pesterilor cu ghetari din masivul Mont-Perdu, situate la 'altitudinile cele mai ridicate. Apoi grupul speologie de .1a Picrre-Sain t-Martin, condus de prietenul meu Max Cosyns, a lnceput cercetarilc 1n tara bascilor, cercetari care trebuiau sa d uca, pe 1111gaaltele, la descoperirea avenului de la Pierre-Saint-Martin. In 1953, tineri speologi francezi si bclgieni mi-au adus la cunostinra intentia lor de a relua explorarea pesterii Cigalere, ramasa neterrninata, l'11trebl'ndu-ma dad as accepta sa-i 111sotesc si sa iau conducerea accstei expeditii, ceea ce am primitcu entuziasm ~i fara sovaire,

1!

"

lr:

Dela 15 ani visam mereu ceade-a 9-~ cascade, care mi s-~ l'mpotrivit cu temutul si inghetatul Cl torent, la peste doi metri de la intrare. , e l'n~elesesem deci ca vom da un as~l\ In regula casc~delor din Cigalere. Dar vara este sc~rta ~l 111~a.mal scur~a este perioada apelor scazute, Iavorabile exp~or~nlo.r acv.at1c,e. De .aceea ~n 1953 expeditia Iranco-belgiana dm Cigalere .. a coincis in mod neplacut - 1?entru ~me - cu exped1~la ~fectuata in avenul Pierre-Samt-Martm, care m-a con dus 1n fundul acestui urias aven 1. ... 1954, din aceleasi motive ~i prin ~ceea§l coincidenta, la 2-a expeditie In Cigalere s-a .ef~ctuat s~multan~lI actiunca de ridicare, din fundulavenulUl Plerre-Samt-Martm a corpu:' lui regretatului nostru Marcel Loubens, mort acolo cu doi
v v

ani In urma. . In fine In 1955, imprejurarile

f Imp1edl~ll1d A e ~ct~are3 e~pe~ ditiei la Pierre-Saint-Martinvam p~t_ut 111sfirsit sa rna .a!at~l colegilor Iranco-belgieni ~1 sa particip la a treia expeditie in Cigalere. Sa' relatam lntE primele doua expeditii.
A • • A

1953
Asadar, In 1953, sapte speologi atac~ra cascadele ,din Ci~alere. In cursu! mai multo r explorari penibile ~l ll1~uf1e~lte, patru belgieni (Van den Ab,eele, J?e Backer, MOl~e~ ~l ~tane~) ~i trei francezi (Catino, Gn.osel ~l PropC?s) reusira ?a eC}l1: peze 2 pestera Plna 1a terminusul meu din 1938, adica i?llla deasupracelei de-a 8-a cascade .. Escaladele sc efectuas~r.a ~u ajutorul prajinilor metalice, singurul pr ocedeu 1C0slbl!.111 acele 'lmprejurari. Dar de data aceasta, n~ num;'u ca e5hlplerii co respundeau ca numar ~l erau dotati cu imbracaminre etansa, dar utilajele erau de asen~enea 1~1a1perfee~:Ol~ate, n~al adaptate. Grelele noastre ruburi de h~r f~sesera mlocUlte prin prajini telescopice din dural.", mal bine concepute ~a rrrult rnai usoare, In plus, un drihg montat la ext.remitatea ) catargu IUl perrmtea . . f'rxarea un ei scari din fir superioara a 1
v v

1 ESiC verba de inccperea cclui de-al do ilea razboi mond ia l. e Aceast a explor arc cste rclatata la pag. 243-305. - N.T.

N.T.

1 2

102

Aceasta explorare este relarata 1n partea a rre ia a cartii. - ~lj.T. .1 A echipa 0 pesterji, un aven sau un p~t i:nseam;r!a a-I pr egar r pent ru exp oatare Eixar ea scarilor, a balustradelor de ccarda, a n-ol iilor etc. N.T. 3 Prescur rar e de la duraluminiu. - N.T.

prin

103

de otel, pe care speologul putea urea, de In data ce prajma era rezemata de peretii cascadei. E1 era scutit astfel sa se catere incomod pe prajini insrabile, care se invirteau, precumerau odata primitivele noastre tuburi de fier. Pina 1a a. 8-a cascada speologii franco-belgieni mersesera deci pc vechile noastre urme ~i t recuser a prin aceleasi greutati Intilnite si invinse de noi. Ajun s] cu totii la baza cascadei a 9-a, a carci jerba ver ticala de 16 m inaltime rna udase si rna respinsese alradata, cei sapt e oameni intinsera pretiosul lor catarg si, prin manevrc indeminatice, cu energie ~i indrazneala, reusira sa urce ternutul obstacol. Imbatati de succes, ei urcara mai deparre torentul subteran, putura sa treaca alte cascade esaloriate pe un parcus din cele mai accident ate, fiind constrinsi sa se o preasca la baza uneia dintre ele. Era ora 2 dimine ata, escaladasera cu torul 16 cascade, progreslnd 800 m, ceeace dadea pesterii Cigalere lungimea de 3 km. Ii domina a 17 -a cascada, 111 crestetul careia zareau un culo ar neatins. Dar epuizati ~i dirdiirid, trebuira sa faca cale iritoarsa. Totusi, realizasera si vazusera prea .mult ca sa poata fi yorba de 0 retragere definitiva, Atractia invincibila a aventurii subterane sc cuibiirise aici inainte intr-insii. Contractasera "febra Cigalere-ei". Proiectele se Ingramadea u de pe acum si, Inainte de a fi iesit din pestera, cei sapte oameni puseser a bazele unei noi expe-

ditii.

1954
In august 1954, pe dnd partrcipam la expeditia de la PierreSaint-Martin, cincisprezece spcologi, impartiti In trei grupe, incepura sa in troduca In Cigalere si sa trans porte treptat In amonte: 400 m corzi de ciriepa si de nailon, 300 m scari flexibile, 22 m catarge din aliaj USOf, duzini de pitoane 1 S! de carabiniere 2, cort uri izoterrne, butelii de gaz butan, tr er lazi cu ratii alimentare concentrate. To ti erau echipati cu cornbinezoane etanse, dintr-o singura bucata, de la virful
Piron de fief en un orificiu la un cap-it, folosit ~n alpinism. Se bate 1n crapatur ilc sr'inci i, i acfnd posibi l a cscaladarea peret ilo r verti.cali. - N,_. T. ... ~. e Inel de otel cu clapeta Io losi t 111 alpinism. Se.l!1troduce In ori ficiu l de la capacul p rtonului si apoi in ea coarda de 'care este legat a lpin istul; - N.T.
1

picioarelor p1na 1a crestetul capului, 1nfa~:1l'at ~i el.. 1ntr-o gluga imperrneabila. Era 0 expeditie de man proportu, pentru care totul fusese prcvazut, calculat. In cursul unei explo rar i de patruzeci de ~re, 0 prima echipa instals 0 tabara subterana la baza celei de-a 7-a cascade fha Insa sa fi reusit sa treaca peste a 9-a. In clipa parasir!i taberei, lampa cu acetilena a lui George~ .~o~rad explC?da..: arzindu-i fata, Ajutat si coudus de tova~a~ll. sal e} trebui s~ coboare cascadele si sa mearga 2 km pe dibuite. Cind aceasta echipa iesi la [umiria, ea dra dupa dl~sa ,un orb, _in mare suterinta, care trebuia evacuat, cobont In vale ~l condus 30 km la Saint Girons, 1a un of talmo log, de unde s-a into rs ~iteva zile mai tirziu invalid dar din Iericire cu vederea aproape recistigata. Echipa dd Ylrf (Garguilo, G~iosel, Propos, Van den Abeele) urma. celei ce ll1sta!ase tabara I: .Inaintlnd cu poveri reduse, acesti pat:-u. oa~e11l nu s-au ma~ oprit decit la a 11-a cascada, unde ridicara un cort d,e tr~l locuri, denumit pomp os "tabara a II-a:', ~n~ care se ll1~ra~ madira toti patru pentru 0 no apte chinuita, ca de obicei sub pamint . A doua zi, echipa de vhf se pus~ In miscare. ~"Este o~a 10 dimineata Si e tare in tuncric" (SIC), preciz eaza cam ciud at carnetul sefului grupei, marseiezul Gerard Propos. "Vai ! unde sIn t desteptarile insorite de pe Coa~ta de Azur."? continuau insemuarile. "Ce rn-a a~us in acest .1l1fcrn.' Ie~.tJl din cort trebuie sa 1l11bracam hainele noastre ude ~l reci . Aceste ~ugetari de proprie invin uire ,si .nostal~ie' fuseser~ inspirate bravului Gerard de 0 noapte ae ll1S0rr~~le c?l11pleta [iindca, mai n oteaza el In carnetel : "camarazll mel se cuIundasera curind intr-un somn de plumb. Dar en, dezavantajat de talia mare ~i Inghesuit pe 0 coasta, n-am putut I'nchide ochii toad noaptea, petrecindu-rni timpul numar in d oi imaginare si asculdnd .clipocitul piriu lu i curgirid la 6 m de noi". Cu toate aces tea, inaintarea i-a redat foarte repede dinamismul obisnuit ~i cu voiciune echipa de vhf atl!l~e. baza cclei de-a 17 -a cascade, punctul ext rem al expcdl~lel din anul precedent. , Ex pcditia era acum reluata, ·aventura rerncepea. In 1953, Gerard Propos ~i tovarasii sa~ constatasera sa atacul frontal al acestei cascade era prca dehcat, .ea ~llnd ap~rata de 'un bazin adinc cu apa, l'ntre peretii verticali. Trebuia , deci gasita 0 cale laterala. Angajlndu-se intr-trn cul oar ascen105

104

dent argiles de pe maIul drept, sirnpaticul Van den Abeele, marele Jean-Pierre, ajunse sa se cocoate pina 1'ntr:o sala, dominind ell 10 m crestetul celei de-a 17-a cascade. Inaintea lor se deschidea necunoscutul. 18, 19, 20 de cascade ... "Aici galeria se lateste, noteaza Gerard Propos. Apa se scurge linistit, ocupind toata sala, alcatuirid un lac. Baia pina la piept este de rigoare. Inca doua noi caderi de apa : a 21-a ~i a 22-a. Apoi drumul ingustindu-se, cautarn 0 trecere mai usoara ~i descoperim 0 frumoasa galerie pecar e o strabatern pe 200 m si in care, ca sa trecem, trebuie sa stricarn pe alocuri splendide Stalactite. Regasim torentul, peritru noi firul Arianei, precum ~i 0 noua case ada, 1:n timp ce un bubuit surd ne dezvalui« apropierea alteia : a 24-a". Aceasta din urrna are dear 6 m inaltirne, 1'nsa ea cade eu tumult, 1'ntr-un lac adinc cu peretii verticali, "Doar nu ne vom opri In [ata unui astfel de obstacol, declara J ean- Pierre, care din nou vrea sa 1:ncerce trecerea", not.eaza tot Gerard Propos, din ale carui l'nsemnari facem extrase. "Marele bruxellez incearca deci escalada folosind ocorni§a ingusd care surplornbeaza lacu!. E] progr eseaza d~iva metri, apoi deodata priza piciorului cedeaza ~i 11 v ad cazirid rjisturnat. Un plescait sinistru §i tovar isul nostru dispar e 111 bazin! Sa fie ranit ? Nu, 1nsa neg1ijase sa-si l'nchida gluga, iar apa inghetata a patruns 1n combinezonul lui etans. De aci l'nainte, nu ne mai putcm baza pe dinsul ca coriducator al escaladei, baia forpta l-a scos din circulatie. Yves Griosel h succede ~i va l'ncerca trecerea in escalada artificiala 1. In timp ce Henry Garguilo ~i cu mine asiguram la coarda 2, el bate pitoanele. Din «cui in cui» se apropie, 1n5a stinca este slaba si prizele putin sigure. Deodata un zgomor metalic, .. un piton iese. Yves cade si mai am timp sa trag coarda ca sa-i evit soarta lui Jean-Pierre. Pus pe picioare,eJ ajunge curind in crestetul celei de-a 24-a cascade. Ne ca~aram tori in tiroleza 3 §i il ajungem. Nici n-avem
1 Escalada ell rnijl oace tehn ice [pitoane , c arnbinic re erc.). - N.T., ~ , . .. Coarda de carc estc leg-at a lpinistul cc se ca~ara -primu] este t muta de coech ipier ii de jos, care "asignra". Coarda, trecind prin car abinier ele fixate 'In, pitoane~e ?atute in pere.te, imoiedica 111 cazul unci cader i prjibus ir ca ce lu i eire se eatara ~l care r arrune suspenda t de pitonu l eel rna i ap rop ia t de el , - N.T. .. . £' ~ 3 Manevr a de escaladar e III alpinism. Prjmul a lpinist care a ajun s .sus. r rxeaz.a capjitu] l.;mCI coni, ca patul cclalalt este f ix ac jos. Coech ipierii s1nt apoi tr asi sus ca pe un Iun icular. N.T.
2'
v '

'" '" <t ", '" '" '" "' '" ~

lO
'0'

<I
to

- :: a L L -o ,0 ..a .n o o

'0'

'0'

"

0
L

=
2
.D

l-

<t

.E ~ ~ ~ 00
I-

'0 .0

.o

a o .,;M

'<l'

'"

E o

<t '"

106

timpul sa ~ne tragern sufletul, ~i inaintea noastra urla 0 noua caseada. Ea este mar e sr un moment nc o-'lndl'm e h' d f .', b Jar 53. ce, am 111 a~~ acestei ~spre incercari : 15 m inal~ime, cu lac adinc .la ba.za. YV~Sl 111 forma stralucita, desfasura coarda de nailon ~1 se 'Iega. V ., 01 incerca sa tree iarasi «in artificial», pc dreapta, imi spune. - Fii eu bagare de se ama, obiecteaza Jean-Pierre, roc a e alterata, te vorn asigura. l~ vad pe ~ves .ang~jindu-se pe u n traseu dubios. Jean-Pierre ~l, Henry d aSlgu~·a. As~uns de un iesin d stin cos, in afara Clmpul,lil nostru vizual, II auzirn numai batlnd cu ciocanul. In cun!ld. apa:_e la dreapta cre~tetuluicascadei, bate un Plt?~ ~l fl~eavza Carab1l11~ra care-i sustinecoarda, cerind hsla.?~;ea», msa coa~'da ~e l~tepene~~e In fie~al:e clipa. Atunci, ~t~r ~t,. el se .balan~eaz~ splnzur~t III carabiniera ; 0 rniscarc gr qlt~ l~ar. £1 fat ala. Dintr-o miscare pun e piciorul in jerba de ap~ ~1 ajunge repe~e 111 crestetulcascadei, In conjurat de b~gun ~1 de z~omot infernal, 11 auzim striglnd: «a mers Jl1e.~. asteptati. .. r:ecunoa~tere ... revin». An: Inteles, va arunca 0 privire 111 culoarele care se deschid m ai sus. ~upa 0 jumatate dev~ra,. Gri?sel se 1l1toaree, dupa ce a progresat cu. greu, nu fara nscun, citeva sute de metri". I?ar echipa nu mai avea conditia fizica suticientaca continue ex~lorarea .. Pe de alta parte, lurnin a ~i proviziile fiind pe ter minate, ~el patru oameni s-au intors, petrednd a d_o~a no~pte fnvguroa~a in r abara a II-a ~i iesind 1a lumina zilei dupace st~tllser~ sub pamll1t 60 de ore. Pe ~ru~uJ d~ ~napOlere, deasupra cascadei a 9-a, echipa de vld mcrucisa 0 noua echipa (Conrad De Backer M zon) 'Ac~re urma sa 0 '1'ocuiasca ~i sa 'incerce , an . J 11 mearga mal rnainte. A~est tr~o, benefi~iind de amen ajarile lasate de predecesorii lui, reusi sa. treac~ eascada a 24-a, depasind punctul extrern ~t111s de 9nosel, 111 recun oasterea lui solitar a. "Dincolo estc intr-adevar necunoscutul,. rioteaz.a Georges Conrad. Inca 2?0. m ~1 ajungern la un sifon. Intuitia ne spline di trebuie sa f1~ .0 trecere care sa-l evite. Intr-adevar, 0 escalada In opozrue 1 ne conduce pin a la 0 lucama, ce da acces incr-o
v v
V ,

sala mare, unde se prabu~e~te in tunet 0 cascada impresion antavcea mai inalra din Cigalere : eel putin 20 m Inal~irhe ! Raminem m ult a vreme· uimiti de [rumuset.ea salbatica a locurilor. Intreaga sala rasuna de vacarmul caderii, si 0 ceata suparatoare domnesre vesnic aiei". . Aceasta catar acta, care rezista incercarilor de escaladare ale lui Conrad ~i De Backer, a insemnat tcrminusul expedi~iei din 1954 din Cigaller e, al d.rei rezultat se solda eu 8 cascade noi - in total 26 - ~i un drum lung, indeseriptibil, stabilind lungimea pe~tel'ii la 5 km. Pe drumul de inapoiere, echipa Conrad, De Backer, Manzon fusese sporita cu doi oameni,cinea~tii Magos ~i Genard, care se aventnrasera cu materialul lor greu ~i incomod pina la a 10-a .cascada. Cei cinei oameni reuniti efectuara 0 rerragere insulletita, presarata cu incidente, chiar accidente. Manzon rataci multa v rerne intr-un labirint de gaJerii adiacente, iar Magos se rani adinc la .arcada sprineenii. Dar aceasta era un Fleac fa~a de drama care avea sa se desfa~oare in adln~imil( Cigalere-ei.

(jjl'

*
Sflqitul cxpedi tiei din 1954 111 avcnul Pierre-Saint-Martin preeedase cu putin inchiderea campaniei din Cigalere. Do rmeam adll1c acasa, 1a Saint Gaudens, cin d, in noaptea de 26 spre 27 august, rn-a dc~teptat soneria telefonului. Eram chern at de la Sentein (Ariege), satul eel mai apropiat de Cigalere, de un glas necunoscut, inspaim~J1tat. _ Alo, domnule Casteret, va rog sa rna iertati d va deranjez In miezul noptii, dar slnt insarcinar sa dau alarm a : se petrece ceva rau in Cigalere. Torentul este in crestere, n u se mai poate patrunde in pe~tera, nici iesi. Echipierii de afara sint epuiza~i ~i nu mai slot '1n stare sa dea ajutor celor blocati in interior. Se pare ca sint cinci oameni inecati ... Mi-a fost imposibil sa obtin alte arniinu ritc, macar citeva pr ecizarr. Dar nu era oare destul ! Am raspuns d voi pomi numaidecit ~i ca voi sosi cit maicurlnd posibil. Am cerut apoi 336 la Bagn'Cres-de-Bigorre. _ Alo, Lepineux, desi e ora 2 noaptea, rrebuie isa te alarmez. Oamenii din Cigalere sint in primejdie. Torentul este In crestere ~i se pare ca exista inecati. Stiu caai 0 b ar ca
pn.cu mati ca ...

sa

sa

1 0

Exp licat.ia

pus,

Ca~arare

sau

un

ln s~a~ii str irnte iu care

picror

deta lia ta

csre

pe

data

un

peretc'

~e p reseazji sparele de un per etc ~i aenuncb ii de ,~~'J j:vl 1 .. t Pus . 1"1 ..... s i de ~~u~~/ l~ t p~~~10;32~ . SwomJU eu r am ona j.

N,T.o

108

_ Alo, Casteret, vorn lua directia

intr-o ora ~i jumatate Cigaler e.

sint

la dumneata

~i

109

N,ic~ numa a~t~P5am la mal putin odin partea lui Ceorges Lepineux ; hotarirarn de comun acord sa nu mai preverum pe pnete!1l~l ~I v~cl11uI no~tru de Ia Pau, Jose Bidegain, ind _~1a~lt _dup_a eforturile supraomenesri depuse in cursu! 11~ICarl1 sicriului lui Marcel Loubens din avenul PierreSaint-Martin. In cursu] diminetii, dupa 0 etapa parcursa in viteza in automo.b0 ~i0 ,as.censiun~ anevoioasa, fiindca eram supraincarcati, s?sl'fam, Lepineux ~1 cu mine, laintrarea In Cigalere. Mil ;lm~eal11 extenuat ~u~_a cele ~~pte zile Ji sapte n opti petrecute In fun dul .aven~lUl \ I ierre-Saint-Marrin, Dar colegii francobelgieni din CIgalere erau mai doboriri decir mine iar spectacolul ce se arata ochilor nosrri, sub portalul pe~~erii rna facu sa uit oboselile. ' Sa-i urrnarirn in aventura lor.

~~)a_rt:

*
In pestera, in care ramasese echipa Conrad - De Backer _ Man~on2 completata CLl grupul Magos-Genard, cei cinci oa~enl dadura z or pc drumul de inapoiere ~i coborira cit putura mai repede, cascadele urcate cu greu la ducere, La a 9- a cascada speologii const~tara ca toren tul este in crestere. La tre~erea celei de-a 8-a, ei avur a de strabatut 0 cataracta irnpresronanta : t orentul Cigalere si-a sporit brusc debitul pes~e m asura. Mag~s ~i Genard, intrati b pester a dupa ecl1!p~ Conrad, confi rmarji ca ploua abundent de 24 de ore. T~t~~lv cas.cadele ~.uracobo(lte ~ara incidents si speologii se gr_ablra pr in gal eriile pesteru Iosile, situata deasupra toren tului, care curgea invizibil pe mai mulr de 1 km. Ajunsi in. imensa sala din apropierea iesirii, ei inaintara pe c?asta unor . colin e de pamint negru ~i alunecos, la baza carora serpuia cursu! de apa subtcran. ~ar vdeodat~ nU m~i r ecunoscur a locurile, fiind opriti de 0 p.l!1za de apa adinca, un vast lac subteran, noroios si clipocind, care se pierdea in i'l1tuneric ~i le l'nchidea drumul ! vea~ nevoie de 0 clip a de ragaz ca sa-si dea seama de situatre. TorentuI, umflat de ploile abundente si persistente, erav in ma~-e crestere, ia~ scurgerile s~lii mari neputind face fa~a acestui aflux excepriona], apa se l11al~ase Iormind un Lac mare ce ayea 8 pina la 10m adincime. Larnpile, pe terminate, nu mai luminau suficient pentru a le arata daca acolo, de cealalta parte a lacului, bolta mai era
l A

1\

mai ramasese decit 0 singura ratie de hrana penrei cinci oameni ~i cu totii se sirnteau epuizati si 1nIth~·Pti. Trebuia procedat operativ ~i incercata 0 salvare !,rin ~not, dar De Backer ~iGerrard nu stiau sa inoate. Cit I rivcstc pe Manzon, demoralizat, ~i pe Magos, ranit, se HIIotIl Ia limita puterilor. Singur Conrad mai era apt sa in,','I'(C trecerea prin apa glaciala, Dar incotro va trebui sa TIIIl;ltC? Paminrul, boltile ~i apa, deopotrrva de Intunecate, IIII putcau fi deosebite. Lanter nele. Ur- singur indiciu mai rx ista : pe pamintul noroios urme de pasi disparirid in lac aratau drumurile urrnate decaravanele succesive care travcrsara sala l'nainte de cr esterea apei, Conrad i~i lega de ~'l'lltl1ra 0 funie lunga, de care sa fie tras af ara daca i s-ar rlltll11pla ceva ~i curajos se sculunda in apa de 4°. I >tlpa un parcurs de 30 m se ciocni de bolta care atingea uproape fap apei. In aceasta clip a i se striga ca funia a f?st cornplet desfasur ata ~i d va fi prelungita cu alta. In toiul III'l'stci operatii, inotatoruJ, agapt de 0 stalactita in apa adillca, observa 0 trecere scunda, un fel deculoar aproape fllcont. Inotl'nd mereu patrunse in eI, dar ternindu-se sa se I';itaceasca ~i simtin d circei, fu pe punctul de-a se Intoarce. Til acel moment zari 1nsa in departare 0 lumina slaba, care-l lndcmn a sa staruie, In curind dadu de fund 1'n cuioarul de iqirc din pestera. Scoase un strigat de triumf perceput de rovarasii sai, lega funia lunga de 0 stinca si se grabi, impleticindu-se, catre lumina si viata, () jumatate de ora mai tirziu, Conrad sosi extenuat ~i plin dL' 'apl Ia baracamentele din Bentaillou, cartierul general ~i cnntonamentul expeditiei, ~i dadu alanna. 'l'impul zorea, deoarece Georges Conrad gasise bolta aproape :Ilccatl si, daca apa continua sa creasca, cei patru oarneni urmau sa ramiie prizonieri sub parnint, cine stie pentru cit Iimp. 'I'oti echipierii care se odihneau dupa oboselile recentei lor ex pcditii subterane pornira In graba spre Cigalere, carind saltcle pneumatice,care, In lipsa barcilo r, ar fi l'nlesnit, ponte, salva rea camarazilor. Salvarea fu organizata sub portalul pesterii .. Fur~ alesi pa~r:: dill cei mai buni inotatori, Van den Abeele ~l Gnosel por11lra primii pe burta pe salrelele lor, rernorcind 0 alta saltea. V1'sIi "dell put ere, ei reusira sa in tre sub bolta joasa ~i sa dispara,
t I'll

I"IIlIle. Nu

Iilwl'l sau Inecad. Un reper,. pus de De Backer la nivelul o'pri, era deja depasit ! Apa se ridica prin urmare cu repezi-

110

111

lunga asteptare plina de spaima, 0 Iiniste ingrijoratoare care se prelungeste. In sHr~it, un clipocit, citeva puncte Iuminoase in zigzag pe Iata apei, acolo sub tavanul aproape inecat. Van den Abeele se inapoia, impingind inaintea lui 0 saltea pe care statea in tins un om sflqit, cu fa~a insingerata si cu salopeta 1:n zdrente. Esre ridicat cineastul Bernard Magos care fu condus de urgenta jos in tabara pentru a fi inealzit, reanimat ~i pansat. Sosi ~i Griosel, impingfnd cu precautie salteaua pe care Louis De Backer statea ate nt, imobil, fiiridca nu stia sa 1:noate ~i situatia lui era in primejdie. Apropiindu-se de mal, Griosel, la capatul puterilor, gemind ~i contorsionindu-se, cazu in apa, victima a drceilor. Van den Abeele sari in ajutorul lui si il pescui tocmai 111 clioa ocind se cufunda. Dincolo in intunecimi, de cea:laJlta parte a 'lacului, Genard ~i Manzon mai asteptau sa fie salvati, De Conninck ~i Staner plead sa-i aduca, insa Manzon, complet epuizat si demoralizat, se pare ca este prada halucinatiilor si se afla intr-o stare ingrijoratoare care risca sa le complice misiunea. Atunci, ca sa-i ajute pe cei doi salvatori, tinarul Michel de Donnea se asocie spontan, voluntar, celorlalti ~i porni si el pe firul apei. Toti trei ajunsera cu bine de cealalta parte a Iacului ~i pornira l'ndata indarat, de Conninck rernorcind pe Gerrard, iar Staner tragind dupa el pe Manzon. Cit il priveste pe Donneael Ii urma carind sacii celor salvati. De la iesirea inot a lui Conrad ~i de la prima transbordare efectuata de Van den Abeele si Griosel, nivelul lacului mai crescuse inca, si apa atingea aproape tavanul ; trecerea libera era foarte joasa, abia perceptibila. Mica flotila, foarte stingherita de navigatia delicata, si prost luminata, a luat-o prea la stinga, pierz ind unica trecere existenta. Staner, eel dinrii, se izbi de bolta inecadi ~i i~i pierdu cumpatul. El crezu ca sifonul este Inchis. V ru sa nimereasca iesirea cu orice rise ~i nu ezita sa se scufunde pentru a 1:nccrca sa treaca sub tavanul inecat. Gennard ~i de Corminck si-an dat seama ca s-a gresit drumul si se intoarsera la mal. In timp ce Staner continua sa inoate, in cautarea trecerii, Manzon, aproape inconstient pe saltea, plutea 1:n deriva, fapte care-l dererrnina pe Donnea sa-i vina in ajutor, 1:ndreptl'nd pluta cu Manzon catre peretele unde i se par use d zareste iesirea. Din neiericire un colt ascutit de stinca sparse salteaua, care se sculunda, rasturriind pe

lntrarea

in pesteni.

1.12

r,/iJtlhefh

Ii Norbert

Cnsteret

in

!ill/lfd de explorare (19.!f).

Prilllll/

"Jail II/ (f1J(ddt/(}r

dill C~'.!..(/I;'tf.

hdJipd tit' muteri IronsporJd prd/ina de ufa/adj,

Trrcerea

tirls

(I

unei ,(frill/tori:

ill(/~lf.l,.'re in [nndn!

IIl/lIl

Pll/.

Manzon in lac. 0 scena confuza avu loc In apa si in intuneric. Staner, epuizat si trernurind, reusi sa ajunga la malul unde se intorsesera de Conninck si Gen ard. Manzon, revenit din pr ostr atia lui, incepu sa inoate. Zbatindu-se, apuca salteaua parasita de Donriea cu 0 clip a rnai iuainte, se sui pe ea, apoi, dind din miini, se indrepra catr e luminile de la mal. Cei patru oameni regrupati erau ingrijor ati de disparitia lui Michel de Dorinea. Unii cr ezur i ca tovarasul lor a reusit sa stdbad sifonul, altii banuira ea s~a aga~at de vreo iesitura a peretelui ~i ea nu va intirzia sa-i ajunga din urrna. Ei strigara dar chernarile lor nu prirnira nici un raspuns. Nevrind sa se girideasca inca la 0 neriorocire, contin.uara sa strige, dnd, in razele larnpilor lor electrice cucare cercetau land, zarira 0 forma plutind intre doua ape. Staner se repezi, secufunda, dar nu era decit un sac cu material in deriva. Inriebuniti, desperati, cei patru speologi incercara din nou sa descopere ~i sa strabata iesirea pe care I1U 0 nimerisera dintr-o data. Abadndu-se catre dreapta, gasira in sHqit trecerea pe care reusira sa 0 Iorteze culcati pe burta pe saltele, cu sp atele zglriind tavanul, fiindca apa era mereu ill crestere ~i trecerea va urma sa fie curind zavorita ! Epuizati, buimaciti, acostara llnga camarazii lor adunati ~i Intrebara nelinistiti : "Dar Michel? Michel nu este cu voi ?" Din pacate nu, Michel de Donnea nu sosise inaintea cam arazilor lui si nici nu-i va mai intilni vreodata. Lovit de hidrocutie 1 pe dnd !nota alaturi de Manzon, insotindu-l ~i coriducindu-l, .inirn a s-a cprit subit si el s-a scufundat pe verticala, fara sa poata scoate un sunet, fara nici un strigat. Participind la explorari subterane de lunga durata, efectuate in zilele preeedente, organismul 'lui nu a mai putut rezista la apa glaciala, Victims a devotamentului lui si a misiunii pc eare singur si-a asumat-o, cu spontaneitatea ~i J'nflacararea tinereasca a celor 17 ani ai lui, eroicul baiat se sacrificase. Cind si-au dat seama de tragedia tacuta si fulgeratoare care toemai se desfasur ase, tovarasii lui Michel Iura cuprinsi de o nemarginita durere, iar fortele lor, atit - de sleite de pe
I~a
2{)O II/

tldillri",£'

iii

tlI'I'1I111

J-Iarlt:/

";11

Moarre fu lger atoare dater ita a pe i foarte reci, pr in incerarca nonste inca mccanismul exact al acestui accident. Dcnumirea clcctrocutie. N.T.
I

barailor in imi i. Nu se cucste datji prin simil itudine

(I

113

urma nervii

osterielilor lor, uzati

extreme pina la

aile expeditiei,. se prabusira, ca si capat, incapabili sa-i mai sustina,

*
Sosisern la Cigalere cu Georges Lcpin cux p utin dupa aceea ~i gasisem acolo, la 60 m de la gura pesterii, in semiobscuritate, echipa franco-belgiana intr-o foarte explicabila stare de prostratie si de epuizare. Nu ne mai raminea decit datori a sa cautam ~i sa pescuim corpul lui Michel de Donnea, Pompierii din Saint Girons, in stare de alarrna, erau la Fata locului, ins a, Iipsiti de materialul corespunzator, nu erau in stare sa ne ajute. Multumita barcii pncumatice a lui Lepin eux, efectuez ocercetare strabatind lacul in toate dir ectiile, scrutlndcele ma!iascunse colturi, dar zadarnic, Aterizez pe malul lacului, parcurgirid marea sala cu ultima si himerica speranta di Michel ar fi ajuns la mal si s-ar mai fi putut dri, inainte de a lesina ; dar evidentvcer cetarile mele ramin fara rezultat, Gasesc numai un colac de funie ~i dteva accesorii pierdute sau parasite, precum ~i urrne de picioar e in noroi. Mihnit, trec din nou pe sub bolta, acum mai putin apropiata, nivelul apei hind in scadere. Lepincux la rl'ndul sau, Be 1'mbard, pentru ocercetare m.ai staruitoare si mai indelungata, avind 0 torta electrica etansa cucare poate lumina sub apa, Ceasurile tree posomorite si fara sperante ; tinerii, epuizati $i inghe~ati sint stapjniti de 0 adinca tristete, ceea ce dovedeste stima si dragostea ce 0 purtau celui mai tinar dintre ei.Pentru a-i sustrage de la gJ:nduri, le cer sa-mi confectioneze 0 mica pluta dintr-o camera decamion ~i citeva scinduri,ca sa-l pot seconda pe Lepineux. Cu m ulta indeminare Louis De Backer conduce aceasta actiune si, dupa multiple legaturi, noduri savante ~i multe discutii, sint in posesia plutei dorite. Este foarte grea ~iincomo da dar cu toate aces tea imi perrnite sa pornesc din nou pe lac. Pe inserate, Bidegain ~i DelteiI, in~tiin~aticu 1ntirziere, sosesc.si ei si intra in pestera, aducind posturi de radio ~i diferite utilaje. Putin mai rirziu Lepineux reapare tacut in mijlocul asistentei istovite ~i demoralizate. Flegmatic ca de obicei, face 0 declaratiecare-i ridica pe toti in picioarc ~l-l pun e 1n Iierbere. 114

-:- L-am gas it, spune ell ~i J-am reperat multumita tortei etanse ;este in Iundul lacului, la 4 m adincime. Apoi, metodic, continua: _ D-ta, Casteret, vei lua ~angea ~i un echipier pe pluta mica : v orn cauta sa-l pescuirn, Cu d~ua scindurele drept visle, imi indeplinesc datoria sa-~ urrnez pe Lepirieux, in timp ce De Backer, 1'ngenuncheat ~l in echilibru relativ, a luat loc pc pluta la spatele meu. . Pe cirid vislesc, cer pasagerului meu sa ,efecrueze ". m.lca manevra. El imi raspunde ca, nestiirid sa moate, ~ mal .b111~ sa stea nerniscat. Acest raspuns n easteptat rna uluiest e ~l ma infurie. Ce idee, cind nu stii sa inoti, sa te irnbarci I?e 0 comedie mai nestabila decit 0 bicicleta, oa sa t.raversezr un lac subteran ~i clacial ! In caz de naufragiu, De Backer va fi in mare prime/die, ~i sarcina mea de a-I scoate din. 1'1~curcatura va fi din cele rnai delicate. Dar, in fond, admir imprudenta veteranului echipei belgiene care, ascultind numai d~ avintul inimii, a po rnit pe lacul sinistru ca sa scoata la Zl corpul t1narului sau tovaras. .. Ajunsi fara incident decealalra parte a lacului, aterrzam in imensa sala, in timp ce Lepineux porn este dill: nou,. eu barca lui, dupa ce i-am dat cangea legata de 0 [uni e subtire, al .carui capat il tiriern l'_? mina poast_:a.. ". Prietenul nostru cufunda torta 111apa si nu rntrrzie sa re: pereze corpul. Sculunda apoi cangea pina la fundul lacului si, la comanda lui, tragem cu precautie incet, fAar~ zd~uncI= naturi. Curlnd prindemcu bratele corpul tinarului. Ma astepram, nu stiu pentru ce, sa fie un adolescen~ rruc de statura ~i sint surprins si exclam constatind d balatul este foarte in alt. _ Avea numai 17 ani, dar inal~ime de 1,87 m, precizeaza
v v v

c,

De Backer plingind. Irnbracat cu combinezonul etans, Michel de Donnea mai are casca iar de incheietura palmei 1'i spinzura torta lui electrica; Miinile ii sint aduse pe piept, intr-o atitudine modesta ~i calma iar Iata lui £ina reflecta liniste si pace. .. siguranta se poate afinna ca Mi~hel nu a sufe~~t ~l ca a avut 0 moarte instantanee: una d111acele congestu [ulgel'aWare In jurul carora medicina discuta ~i va mai discuta Ltd indoiala inca mult, Iiindca nu s-a putut exp1ica acel [enomcn temut de hidrocutie care poate dobori pe neasteptate inotatorii cei mai ant ren att si cei mai r obusti.
v

o·

115

Din cauza virstei lui fragede, Michel nu fusese indicae ca sal.vato~, 1nsa, fadnd parte din catezoria celor care se d ar:1l3sc y :c;esa3rifi.d, el ~ simtit 0 che~are, 0 nevoie irezistiblla~ sa fie alatun. de cer expusi primejdiei, Sufletul lui ales a. raspu~s apelu~~l .onoarei, datoriei ~i milci. Va ramine un ~lm~ol, iar sacrificiul lui \In exemplu pcntru tori tinerii, mtre care el era prm trc vcer mal buni. Camp~nia din 1954 din Ci,galere a fost pccetluita de accidcntul ararat ~l s-a terrrunat 111 doliu. Pop~la tia din ~atul Sen tein din A ricge a Hicu t fun era Iii i111preslO?-~nt? lui Michel de. Donrrea, alaturindu-se familiei ~i cOeCh!plerdor. sal,. acopennd cu flori sicriul l'ncadrat de ?.rap:lele belgian ~l francez, asezat Intr-ocamera mortuara. I oat~ noap:ea ~-a ~t~t ~.e .p~'ive.ghi, participind si un marc m~mar de .satel1l. Parintii lUI MIchel sosira In dimineata urmatoar~ ~l putura sa-~i r evada pentru ultima oar a fiu!. A d~u~ zr, plecau &pre pra lui natala, indepartata, rarnasitelc pamintesti vale lu~ .Ml~h~l de Do nn ea mort pe cimpul de ono ar e al speologiei, victims a devotamentului sau,

*'
Din J:?u~ct de vedere pur speolo~ic expeditia propriu-zisa a C~)l1Stl~Ult Ul1 succes incon tesrabil. A fost d~tigad 0 marc vlctor.le fat a ~e greutatile ~i de obstacolele exceptionale ale acestei pe~t.en~. extrem. de accidentata si de primejdioasa. Pranco-belgienii, care atinsesera in 1953 al treilea kilometru urd_nd. 16_ ~ascade, r eusisera in 1954 sa progreseze pina L~ al cincilea kilometru, escaladind 25 de cascade. A .doua zi dupa inmorrninrare, aproape toti echipierii trcbuira sa piece In graba, c~)llcediul lor luirid sflqit. N umai Propos, Conrad, !V£anzon ~l Magos reintr ar a in pestera ca sa recuperez~ .matenalul la~at i? diierite locuri (era in v aloarc de un .milion de francl1). In cursul unei expcditii [oartc grele, e1 tr ansportara pe spate sarcini zdrobitoare ~ncepind dela a 9-a cascada, Apoi plecara 1a rindul lor' aru nciricl o ul~ima priv~re catre pestera ucigatoare, ale c:irei galeri i contrnuau neviolate, 5 krn dincolo de intrare. ~ern~rd Magos, cineastul expeditiei, ram ase totusi pe lor ~1, ajutat de un cercetas in trecere pe acolo, Jean-Maric Lechat, se Incapat_lna sa-~i tcrrnine filmul, intrerupt de crcsterea torentului ~1 de moartea lui Michel de Donnea. Mai
1

~ndi ~i1ntii Magos urrna sa-~i recupereze aparatul si tot materialullui adunat la baza cascadei a 9-a, uncle trebuiau filmate scene importante. "A fost necesara 0 ora lntreaga, relateaza Magos, pcntru a despacheta apar atele, pentru a Ie asarnbla, a lc curata si a le rcgla.Primul inconvenient; bateriile de iluminat, insuticient aparate contra umezelii, se descarcasera. Caz prevazut : am apr ins torte de magneziu. Aparatul se-nvirti bine tr ei sccunde, apoi mai incet ~i mai incet ... bateria de alimentare a motorului se descarcase ~i ea. Zabovirarn in ziua aceea 18 ore sub pamint ca sa facem opt metri de film". Mages lucrase cu Lechat la filmul lui, apoi dupa plecarea tovar asului sau, se Incapatina din nou sa se aventurczc in cxplorari foarte primejdioase de unul singur, cu riscul de a sc rataci, de a se rani, sau de a fi bloc at de 0 viitura (a mai [ost una de altfcl). In cele din urrn a si-a fa cut datoria, decla riud ca i11 cursul unei recunoasteri in adincimile pesterii a explorat 0 galerie, r:imasa nccunoscuta pina atunci, in care a descoperit stalactite ~i crisrale exception ale ,,0 adevar ata geoda, 0 lume 111 inerala ireala de 0 bogatie extr aordiuara", dupa cum imi sense el.

1955
ocazia celei de-a treia campanii In Cigalere am fost din nou solicitat sa pa rticip la expeditie. De data aceasta n emaiI iilld cazul sacobor in avenul Pierre-Saint-Marti1~ eram liL'LT si puteam sa rna alatur la "Opera~ia Cig alere 1955", d II pa cum indica program ul ee-l primisem. tlldat:'i dupa 20 iulie 1955, echipierii Iranco-belgieni inccpur a sa se adune in sand Sentcin, apoi In baracamentele tiL' la .Rouge, din apropierea pesterii. In fine, la 23, 0 purernica car avana de 16 oarneni etectuara un prim tr.ursport de material pina la gaura-rasuflatoare situata la I ,S k m in in teriorul pesterii. 1':11'1" ici pam In ziua aceea la patrurider ea masiva ~i zgomoIDOlS;\. a acestor insufleti~i speologi, care urrnau sa braveze cele 20, de cascade cunoscute ale pesterii, pentru a incerca sa 'In. \'ill).;;\ altele.

ell

Ernnci

vcchi.

N.T.

117

,I

116

Pasin d in coada coloanei, nu rna pot opri sa riu privesc in trecut. Cind am patruns pentru prima oara in Cigalere, acum 23 de ani, acesti tineri plini de avint ~i de veselie, care intrau astaziJ inpe~tera, poate nu erau inca nascuti, sau poate . ,,'o mal erau Inca In scutece. Aceasta retrospectiva, care-mi evo ca explorarile grsbite ~i tacute efectuate altadata cu tinara mea sotie, rna deterrnina sa rna despart de tovarasii mei, pentru a medita in liniste si a-mi rememora trecutul. . Ma las deci depasit si, dupa ce trancaneala si plescaitul cizmelor s-au Indepartat §i totul a intrat 111 tacere, zaresc deodata orificiul suprainaltat al"unei galerii in care nu intrasem niciodata. Irni propun sa escaladez §i sa patrund • ea. In Iata-rna intr-unul dintre acele culoare ignorate,c;um trebuie sa mai fie multe in Cigalere. Inaintez intre per.~ti sClntei~~ori si pe 0 podea neregulata, incurcata de ~o~matll stal.agm1t1c~, un fel de tufisuri de gips, caracterrstice acestei pe~ter~. lncalec, sar, rna poticnesc ch~ar, si sint Inca 0 da~a cucerI5 de farmecul acestor cercetari subterane. Deco ratia murala devine deosebit de pitoreasca. Cristale asemanatoare unor mici arbusti, negri ca huila, cresc cam peste tot, pina ~i pe o prispa de pamint suprainaltata, pe care rna catar. In momentul cirid ajung pe marginea acestui mare balcon, observ In argila urme de alunecare ce-mi dau un mic soc neplacut, binecun oscut speologului, con vins ca a fost pionier, cind constata urmele unor predecesori. Aceste urme rni se par de altfel foarte vechi, de fiind concretioriate, solificate printr-o pojghita de calcit. Pe de alta: parte nu sint urme de- 1.ncaltaminte, ci cu siguranta labe de urs, dupa cum rna conving din examinarea celorcinci zghieturi caracteristice, Iasate de ghearele plantigradului 1. Ajuns pe bancheta, des copar si identif.ic alte amprel1tecomplete §i foarte curate ale fiarei care a trecut inaintea mea pe aici. Nu este yorba de un Ursus spelaeus, formidabilul urs al pesterilor, a carui specie e stinsa de milenii, ci de un urs de talie mai mica: ursul brun sau mai curind sarg, care mai exista inca in Pirinei, "Culoarul Ursului", dupa cum l-am denumit spontan, are aproape 200 m lungime si prezinta citeva aspecte curioase §i con cretiuni demne de arentie.
II 1

Termen st iint ific penrru rna miferelc care ca lcd pe toata laba piciorului (de exernplu ursul), sp rc dcosebir c de digiuigrade, care ca lcii pc dcg:ete (de exemp lu pisi ca),

118

Scara ii ~ega~esc pe tovarasii mei in tabadi si le marturisesc acestor tinen, care rna considerau descoperitorul pesterii Cigalere, ca fusesem precedat cu mult inain te de 1932, comunicin du-le constatarile cu privire la urmele de urs. . Zilele urmatoar e fura consacra.te anevoiosului transport de materiale in interiorrul pesterii, arnenajarii unor cascade, desfa~ud£rii liniei telefonice. Corvezi ,ingrate, istovitoare, dar de prima necesitate care sint efectuate de echipe in schirnburi succesive, de zi si noapte. In sfiqi:t la 27 iulie, 0 ceremon ie !1e aduna ,pe toti 1a intrarea pesterii, unde pe un altar rustic, faout din ?lacuri de stinc~ necioplita, fu cimentata, 0 placa comemorativa, de marmura neagra, avind urmatcarea inscriptie : "in aceasta pestera a murit Michel de Donnea, victima a devotamentului sau, la 29 august 1954". Placa fu acoperita cu flori de munte, abundcnte £n acest anotimp, In apropierea )imediata a Cigalerei. A doua zi, totul em pregatit pentru explorarea proprru-zisa. Echipa de virf putu sa se echipeze si sa intre In actiune, adica il1cer,ce depasirea cascadei a 26-a, terrninusul expeditiei din anul precedent. Aceasra echipa de virf, din care faceam ~i eu parte, ~ipe care aveam oncarea sa 0 coriduc la asaltul cascadelor necunoscute din Cigalere, era alcatuita din doi marsiliezi, Georges Conrad ~i Yves Griosel, si bruxerUezuil Van den Abeele. La iesirea din baraca, la citiva metri abia de aceasta cladire, roj'~sita de noi drept cantonament, patrundern tots patru 'intr-<un .tunel de mina care ne permite in mod fericit sa ne apropiem .de intrarea In Cigalere pe un drum subteran ce strabate un contrafort al muntelui. Acest tunel de un kilomctru prezinta, intre alte avantaje,. pe acela de a. scurta marsul nostru de apropiere, de a evrta un teren accidentar, prccurn .§i pe acela de a sfida ce~~a si ploai~a, fre:vente 1n circul Lez. In plus aceasta galene subterana ne introduce numaidecit in ambianta ~i ne ingaduie verificarea echiparnentclor noastre mai ales iluminatul, ceea ce este foarte important, ind~spe~srabilchiar, la inceputul uneiexplorari speologice, Pc cind strabatern in~ir indian tunelul, eu pasi mari si in ~raba, poticnindu-ne din cind in cind ~e. trav~r~ele si de linia de decovil, zarim in departare Iurninile mici ale unei caravane care venea spre noi, lntiinirea are. l~ccam l.a jum~tatca drurnului subteran. Este ultima echipa care lese d111 Cigalcre, dupa ce ispravise sa ~are cit mai d~parte. in pe~ter~ .iIi mentcle ~i accesoriile. Acesti patru oameru ne inforrneaza

sa

119

asupra ~celor realizate, ne dau diferite indicatii1 si sfaturi In ~ 1ega turacu trecerea unorcasca d e ~i a unor puncte , o-rele. Sand de v<;wbacu. ei, !am1nem impresionari de fetele lor "'stro,pite cn noroi, cu riduri sapate de osteneala, de Imbrad~mintea lor rnurdara, rupta. Simti cit de sleiti, de lnfometat,i si morti de sornn ~lnt acesti .tin~ri. Totusi III ochii lor mai Iicareste a expresie de ..bucurie s.l;:cera .. 1Jultumirea datoriei l'mplinite; ci S111t mesteru :,obscun - ~1 Indi ce mesteri - fara galoanc, dar care nu-si precupetesc fortele, penrru r eusita si rezultatul final a1 expeditiei, Sa ne arnintim de acei tovarasirlevotati care timp de 40 de are s-au zbatut In apa ~iln intuneric, ca sa perrnita iechipei de virf sa Inai~1t~ze, fa;a pre':l multa oboseala, p1ua 1'n punctul unde urma sa inrre rn actiune pentru a patrunde ~i mai departe, Sl'!1-t doi belgieni, Staner si d'Ursel, ~i doi francezi din Aix, Gtcq~cl ~1 Maurel, care pot fi recunoscuti dupa castile lor vopsire l'n alb. Ne despartim l'ndata, unii grabind catre cantonament un.de Ii .~~tea,~ta 0 rn~sa calda)i l'nrcaperi .c~ paturi de campanie, altii urmmd destinul lor catre prelungirile necunoscute din Cigalere. ' Aceasta l'ntilnire, de oameni l'nhamati ~i cu casci l'ntr-un tuncl, 11111 evoca Inca 0 data 0 scena din nimpul razboiului : schimbul ?e po~pte, intilnirea celor care urcau spre transeele din lini» 111t11, inforrnatii de lacei ce coborau. CAt· .. , . . bl' d dA d 1 eva 'ceas~n mar :1fZ.1U, U1? in " escala 111 , opintindu-nc intr-una pnn p~~~era ~l trecind prirnele sapte cascade, l-a111 p~u~ut CUrllior.:t~.te ~'~judeca pe tovarasii mei. Toti trei aveau calit~ple:., l1n~:)f t1t~en promc:yaF intr-o echipa de soc : agili, iuti, rabdaton, desi eli reactn ~1 en comportari individuale foartc deosebite. .Jean-Picrre Van den Abeele nu-rni era strain; distinctia ~i po In:e~e~ sa aproape nepotrrvite sub parnint, unde manierele slilt repezite, vocabular foarte colorat. Abia daca l'ndraznea S:i scoataun sapristi sau un nom d'un chien 1 care declansau verv.i ~1 elocventa nesecata a lui Yves Griosel, dupa traditie un ad« varat panglicar marsiliez. <:;It priv.e~te pe Conrad, ~i dinsul marsiliez, dar de origine el v c tiana, .circula ore Illtregi fara sa fie auzit, fara sa scoat.i " vorba .. Clnd ~~ l?riveai, vedeai Ins~.un zl'mbet ratacindu-i 11(' b~z~, la~ ochU 1 se stnngeau malrpos. Conrad ave a preoel! partIe lUI, era 111 elementul lui.
A A A 1

Cuvinte

de ocadi

fo"ute

b1inde care impresiC111caza prin sunet. -

N.T.

Iata-nc iara~i 1a piciorul celei de-a 8-a cascade, care mi se pare tot atit de inalra ~i de ostila ca ~iatunci cind am urcat-o singur, pe prajin2 .. Dar astazi 0 scad de electron agatata sus ne i'nvita la escalada. La drept vorbind, aceasta scara se cam confunda cu caderea de apa si ar fi fost normal sa fie fixata ceva mai departe, dar nu trebuie sa fim prea exigenti ; inaintasii nostri au lucrat bine ; sa le fim recunoscatori, Dorind sa fac 0 fotografie din acest 10c, las pc tovarasii mei sa tread inainte, en urrnind sa urc ultimul. Dar, dupa ce mi-am ispravit treaba, rna indrept spre peretele drept si, vl'dnd mina iritr-o scobitura a stincii, scot un obiect pe care-l depusesern acolo cu 17 ani in urrna ~i pe care \'mi propun sa-l cercctez astaseara In bivuae. Acolo sus, aud vocea lui Griosel, care domina tumultu1 cascadei. Ma cheama ~i rna zoreste sa-l ajung, ceca ce ~i fac drarindu-ma, Ia rindul meu, pe scara subtirecare mai penduleaza cite 0 dipall1 snopul de apa spumosvdezlantuind minia lui Griosel l'mpotriva "ml'qavilor faptasi" care au asezat prost scara l lata acum cascada urmatoare : a 9-a, aceea care rna tinuse 1'n sah 1'n 1938, cind eram singur ~i fad utilaj. La lumina Iampii mete electrice pe sfirsite, l'mpiedicat de ceata ~i de stropii care o jnconjura mereu, Ii atribuisern atunci 0 l'naltime de 15 m, In realitate se pare d atinge 17 m. Dar pe dnd ramin lilllpj,etrit~i mirat ca nu vad nici un dispozitiv spinzurind 1'n cascada sau alaturi, Griosel, care a .biruit-o anul trecut, rna prinde de brat ~i rna tragepc stinga, 1'ntr-o Iargitura, ,Cll holta foarte jnaltata. - Luati-o pe aici, Imi spune. Bineinteles ca eu am atacat cascada frontal, am ocolit partea grea. Poftim sa vedeti, Si vad l'ntr-adevar, intrezarcsc, pe peretele de stinca neagra, lucirea fina a unci scari electron. Aceasta scara, al carui punct de fix are nu se distinge si care totusi sta verticala, 1mi evoca, sa v reau funia magics a Iachirilor hindusi, ce se ridica In IlCl' si, lacomanda, devine rigida. Si chiar asa - sau cam asa s-a catarat anul trecut Griosd In 1ungul scarii suple din fir til: otel, cu precizarea cit ea fusese totusi prinsa la extrernitatea II n LI i clement din catargul de escalada din dural si ca fusesera nsamblate, cap la cap, patru asernenea clemente metalice. 0 pdjina rigida de 12 m prevazuta cu scar a ei de electron fusese rczem:1ta astfel de peretele stincos, neted ~i vertical. In timp ce Inai .Illul~i oameni ~ineaucu putere instalatia, Griosel, urcl'nd ftprinten pe scara, cu toadi flexibilitateacatargului care facea o sageara lngrijoratoare, putu sa atinga 0 corni~a precara, unde

fara

120

121

batu imediat un piton. De acolo, pe nurneroase pitoane, reusi sa inainteze in diagonala, ajungind astfel la nivelul superror al caderii, Cei trei sint fericiti sa cons tate ca tree peste obstacolul care altadata rna oprise ~i sa-mi poata face onorurile pentru ceea ce :,"a. urma, ?int cel putin at~t de ferici~ c~ §i ei sa pot depasi astazi aceasta culme, care-mi va dezvalui 0 lume noua, De altfel a 9-acascada este granita, In aval se afla trecutul este "opera lui Casteret", dnpacw'll spline Griosel, iar In arnontc este prezentul sichiar viitorul , oricum este opera franco-bel. gienilorcare au invins dificultarile, explorind §i anexind apoi pesteru aproape doi kilometri .noi. Inaintarea semiacvatica continua si se eternizeaza. Inaintam cind in apa, dnd In albii secundare fosile, culoare de derivatie san galerii etajate, foarte abrupte,care ne obliga In unele portiuni sa progresam In opozitie, cocotati la inaltime mare deasupra micului torent. Patrundem apoi in labirinturi, noduri de galerii, sali, toate acestea inventariate, denumite In ordine dupa numele unui coechipier sau dupa aspectul locului, dupa amintirea unui incident, sau a unui decor: Rotonda Catino, Culoarul Conrad, Sala 14 iulie, Galeria Cristalelor. Depasim de asemenea, fara sa patrundem 1n ele, galerii afluente, care aduc tributul Ilor de apacursului principal. N eobositi trebuie saescaladam cascadele anuntate fiecare de Griosel,cu numarul de ordine §i cucaracteristicile respective: :tJ1~ltime, particularitati, sfaturi pentru escalada, dupa xum sint amenajate cu 0 scara, cu 0 simpla funie, sau de 10c. Citeodara se in§ala, saucel put in tovarasii lui 11 contrazic, ~i discutia se insufleteste pentru a sti dad ne aflam la a 12-a sau la a i3-a cascada. Exista de altfel motive de ezitare sau de confuzie isi trebuie iertati, La cotitura unui culoar, ne 1rnpiedidm de un cort, asezat strimb pe 0 lespede. Este tabara I ~i ne gasim, dupa cit sc pare, la nivelul celei de-a 14-a cascade. "Tabara" este goala, COJ1tul pustiu, pozitia lui nu este prea 1nc'lntatoare. Ne-am opri totusi bucurosi ca sa atipim aici, sub acest cort primitor. Dar, in program, rnisiunea noastra de astazi prevede sa ajungemla tabana a II-a, I11Ult mai departe in amonte. Reluarn gimnastica obisnuita atit de istovitoare, de extenuanta, inclL splendoarea decorurilor stralucitoare si atractia noilor perspective, prinse in razele Iampilor noastre, nu reusesc totdeaun.i sa ne transpuna 1ntr-o stare "de admiratie ~i euforie. Pe rnasura ce creste oboseala, vocabularul lui Griosel deville

din ce tn ce mai vehement si mai colorat. Pina ~i Van den Abeele se enerveaza si exclama cind se iciocneste cu casca de tavanul coborir sau cind ocasc,:ada l~i ingaduie familiaritati deplasate fata de persoana lui. Cit n priveste pe Conrad, el continua sa aplice "t;:tcerca prudenta a lui Conrad", luind cuvintul numai pentru "interes de serviciu", adica atunci cind constata 0 greseala de itinerar, sau dud sint de facut contestatii asupra tehnicii unei escaladari de cascada. Nvas putea preciza cite ore ne-au fost necesare sa ajungern la tabara a II-a. Sub pamint notiunea de timp este deformata, anulata de mediu, prin faptul d se traieste ~i se evolueaza in domeniul noptii vesnice. Aceasta stare de lucruri i~i are farmecul ei si apreciez totdeauna impresia, niciodata slab ira, de a vietui in afara timpului .~i de a fi eliberat de rutina ~i conformismul impus omenirii de succesiunea zilei cu noaptea. Pastrez astfel 0 amintire destul de confuza dar vie totodata asupra rnersului nostru staruitor ~iindelungat in maruntaiele muntelui, 1n cursul etapei catre tabara avansata din Cigalere. Tot inaintind, ne lasam ispititi de 0 gal erie afluenta si ne abatem din programul si din itinerarul nostru. 5;)i aici sint mu1te cascade, dar la a 9-a, chemati de datorie la realitate, revenim 111 gale ria principals ca sa necontinuam inaintarea in amonte. Un tunet de cascada umple deodata pestera, - Este a 16-a, precizeaza Griosel, una dintrecele mai zgomotoase. Din fericire, 0 gal erie superioara, in care pa trundem ne permite, dupa cit se pare, s-o ocolim. Iuaintam 111 aceasta galerie, prin a carei podea ajurata se Intrezareste pe alocuri torentul curgind la 20 m adincime, cind deodata Griosel l~i lasa rucsacul sa lunece la pamint. - lata bojdeuca ! exclarna el bine dispus, Bojdeuca este frumosulcort izoterm din tabara a II-a, numit : "Coccinelle", a caruiculoare portocalie pare nepotrivita in decorul stincos cu care contrasteaza ciudat. El a fost montat nici de 0 "echipa Masterial", care a avut marele merit ~i spiri tul de sacrificiu sa transporte, atit de departe ~i pe asemenea itincrarii, elementele acestei tab ere 111aintate. Alatur] de cort, SLut aliniate un resou cu gaz, cutii de conserve, vesela de aluminiu, 1n interiorul cortului, bine l'nchis datorita fermoarului, ce vedem ? patru saltele pneumatice, umflate In regula pe care se gasesc, bine infasurati In pungi de nailon transparenti ~i impcrrneabili, saci de dormit din puf ~i cite 0 vesta tot din I'"C pcntru fiecare dintre noi !

123 122

Griosel este de acord ca "gospochiria a fost bine condusa". Intrucit rna priveste, ca vechi speolog soli tar, admir inca 0 data avantajele si pcrfectionarile speologici de echipa, pe care 0 numeam dispretuitor "spcologie gregara" 1, care I~i arc 1ns:1 desigur superioritatea si Iarmecul ei. Lepadam combinezoanele noastre ude ~i pline de noroi ~i ne punem minunatcle pufoaice albastre-deschise din puf, care ric dau Infati~area umflata de mandarini ~i 0 caldura placutii membrclor noastre frinte. in timp ce Griosel ~i Van den Abeele incep pregatirile de bucatarie pe plita care sfMie ~i In timpce Conrad intocmqtc In scris inventarul proviziilor depoz.itate aiei, zaresc, asezar pe 0 baricheta de stinca, postul telefonic al carui fir a fost desfa~urat plna la tabarii, ell pretul athol' greurati I Ridic aparatul si, printr-un Ienomen de inductie, destul tiLfrecvent la acest gen de aparate, aud convorbirea, care nu-mi este destinata, dintre tabara de baza din baracarnentul Rouge' si un echipier, care telefoneaza de la gura pesterii, - Care este nivelul apei? intreaba glasul din tabara de bazii. - Cum sa fie? cu aceasta ploaie continua, apa cre~te,' dispunde vocea de 1a intrarea 111 Cigalere. In aceasta clipa ar trc bui sa inoti ca sa poti iesi din pestera, Atunci intru pe fir. - Alo! Alo! Aici tabara a II-a. Tocmai am sosit ~i tow I este in ordine. Cum e tirnpul afara ? - Alo! aiel Rouge, bucurosi sa aflam ati sosit ill tabard. Aici ploua fara incetare de dnd ati intrat sub parnint, Dnr nu-i nimic Ingrijorator, s-a verificat nivclul apei 111 sala d" intrare. Si conversatia deviaza, fad sa fad aluzie la viitura, ClI' este totusi grija tuturor. Este adevarat ca anul acesta totul Iusese prevazut si ca, III sala mare, uncle se Iormeaza land temporal', un cort a Io. instalat deasupra nivelului celor mai mari viituri. A fast 111 Fiintat un depozit cu alimentc, lumina de rezerva ~i 0 bare I pneumatica. In asemenea conditii, 0 echipa care ar fi bloc.u. In pestera din cauza inundatiei n-ar mal treee prin spaimclr. suferintele ~i nici prin drama din ultimul an. Ea s-ar all')~' dear cu 0 sechcstrare, mai mul t sau mai putin prelungira, i·: pravind prin a se salva ell barca, de indata ce descresterea III velului in lac ar permite trccerea pe sub bolta eliberata.

Lc fac cunose:lt

ca

pe ocolite tovarasilor mei. cor~unicar~.a tele,: Ionica ~i ne instalam in cort pentru f'n~1a~1 untca masa calda 11 zilei. Ccle patru saltele au fost snvuite unele peste altele, pC11trA~l mai elibera putin spatiu, ~i ne asezarn en gameleJe ~ 111 11111nl. Drcpt aperitiv propun tovarasilor mei s~ deschid 0 cut~e. ~e sanicle si virind mina In sac, scot 0 cutie complet rugmita, care intriga pe comeseni. Accasta cutie, culeasa adineauri dintr-o scobitura in stinca, de h baza celei de-a 8-a cascade, era de mul ta vreme acolo. 0 .lcpusesem lmpreuna cu biscuiti, cu oca!,ia ex.plor~rii din I~38 facuta xu Max Cosyns. MIca rezerva trebuia sa ne fo[oscasca pentru 0 explorare viitoare. Trecusera 17 ani de cind o ascunsesem si abia 111 1955 am mincat aceasta conserva dinainte de razboi". Cutia era atit de oxidata, Inch marca ~i nu mai era vizibila, dar, multumita temperaturii coborite ;t pesterii, continutul era excclent. _Nu mai r~masese l?ica!ura de untdelemn ; sardelele, umflate ~l rnurate, d absorbiscra cu totul, Max Cosyns, cind din lndmplare i-am facut cunoscut [aptud, Ill-a asigurat ca, pe cind murea de foame, 1n 1943, i11 cclula de condamnat la moar te, din lagaru] de 1a Buchenwald, s-a )\111dit de rnultc ori la aceasta cutie de sardele din cascada a Van den Abeele jnrimpina serioase greuta~l sa-si ~cazez~ l~ngile sale p.iei?are. Griosel, c~ gura pl!na, ne cer.e ,s,~ cons~ata::; 1,;:1 marton cit este de ch111\,11de veemul sau ~l l~l manifests t rcvolta contra "aeestor oameni nordicicare, Fiind pre a lungi, n-ar trebui sa Iaca speologie". _ Dar in definitiv ce lnal~i!11e ai, specie de "gigantoid", 111 trcba el ? . _ 1,92, ca sa-ti Fac placere, raspunse placid marele JeanPierre care, sflqind prin a se aseza turceste, poate 1n fine s:,~~i Inghita ponia.. v . v . I IIpa sardelele In ulei, dupa 0 supa COllslstenta,v 0 f~lptura de V;1t:J. In sos tornat ~i 0 copioasa mincare de afumat~m. pe !~sol~ nlba cu sos, urmate de un de~ert (brinza, dulceturi ~l pra)1tlll;t uscatc) Griosel e de pa.re~eca s-ar n:m putea .mmca c~va )~' f'iilld aprobat _In unanl1mtate,desc~lde 0 cutie de "tnpes .. M;\sa se incheie en 0 cafea, urm ata de lapte concentrat, din ,;11 I'C Fiecare suge cite un tu!:' ,.ceea ~e ~ste cu totulc~nform or,Iillii, sau mai curind anarhiei meniurilor subterane .
v v v

X-a

din Cigalere.

I
J
I

Care n-aiesrc 111 grup.

Sc zice dcsprc

a nima lc care n-aiesc ~n turmc.

N.T.

124

I'H'P:U:1.t

de

burt

a. -

N.T.

I
I

125

II

Frigul, umezeala si miscarea au darul sa deschida fiecaruia o pofta de lup, organismul cere calorii ~i sub pamint se rnanincii mult, cu lacomie. ~upa masa, ne organizam pentru noapte, adica fncepem sedm~~, .~otde.auna an;voioasa si incomoda, a dezbracarii si a culcarii, toti patru intr-un cort scund ~i strimt. Dar speologii sint deprinsi cu intortochierile cele mai variate ~i de bine de rau, fiecare reuseste sa intre in sacul lui de puf. Dupa putina trancanealasi citeva directive pentru a doua zi, ultima razii de lampa electrica se stinge. La peste 4 km sub pamint, echipa de virf adoarme, sau eel putin cauta somnul in noaptea dubla si de nepatruns a pamintului ~i a pesterii. Tunetul celei de-a 16-a cascade, care se prabuseste cam la 20 m sub noi, 1mi umple urechile. Acest vaiet etern, care se urea spre noi, mai impresionant ~i mai sH~ietor, capata proportii nebanuite 1n linistea 1ntunecimilor. Un riulet zburdalnic, 0 cascada mica, tin de urit sub pamint ~i risipesc pla cut [inistea apasatoare ~i solemna. Dar tunetu I cascadei pare lugubru ~i amenintator. Acest glas al naturii evoca toate fortele rele din domeniul subteran. De atitia ani de, cind fac explorari, am cunoscut dificultatile si primejdiilc provocate de apa, dusmanul "numarul unu" al speologilor. Lacuri negre, bolti joase, sifoane lugubre, cascade necrutat<;are ~i glaciale, viituri subterane 1111irevin in memorie si rna cutremura. Chiar aici, acum un an, apa neagra l-a l'nghitit pc unul dintre ai nostri, Si in aceasta noapte, in timpce apa sc stringe ~i nivelul ei se inalta acolo jos, in sala de iesire indepartata eu cantonez aici, unde torentul este in crestere ... Iar miine, 1n citeva ore, va trebui sa urcam alte cascade ~i sa escaladam a 26-a, si inca altele ...· - Ajutor, sariti, rna mec ! Tresarirn cu totii. Conrad, in sezut, aprinde torta electricii. Griosel, cu boneta peste urechi, iese din sac si-l apostrofeaza pe Van den Abeele, care se agita ~i se trezeste brusc. JeanPierre, el este acela care a avut unco~mar ~i a strigat prin somn. Si el, 1n subconstient, era obsedat de apele subteranc. Ne povesteste visul lui urit, cere scuze pentru incident ~i echipa de vhf adoarrne din nou. Timpul trece, pe tovarasii mci i-a cuprins se pare somnul. Jean-Pierre, al carui corp masiv rna striveste de fundul cortului, este demult nemiscat ~i linistit. In ce rna priveste, rna lupt vreme 1ndelungata cu "l'nchizatorul" sacului meu de dormit, dar in zadar; acest "deschiza-

tor", as zice mai curind, permite deschiderea sacului de sus in jos - ceea ce este foarte practic pentru a te vir] In el dar imi este imposibil sa-l mai Inchid; cursorul s-a blocat la dcschiderea maxima ~i dirdii prosteste In sacul meu cascat, in loc sa dorm comod. Orcle se scurg Incet, neplacut ; numai urletul cascadei Imi umple urechile ~i gindurile imi tin de urit. Deodata in v acarlIlul prabusirii ei, mi s-a parut d. disting :un tipat, 0 chern are ! Dcsigur ,iluzie. Este 0 aberatie binecunoscuta aceea de a 'auzi murmure ~i glasuri, In zgomotul unei ape curgatoare. Inca un tipat, apoi altele, de intensitati ~i tonalitati diferite, 1l1a fac sa tresar; cineva, mai multi oameni, rna striga, Din 1l0U 0 liniste indelungata, in al carei rastimp imi dau seama d am cedat unei halucinatii, unei iluzii auditive. Dar deodata 1111 suierat prclung strabate intunericul si un glas, care s-a apropiat mult, urla ~i scandeaza cinci silabe binecunoscute : "A-si-gu-ra-te !" Nil mai 1ncape indoiala de data aceasta ; 0 echipa inainteaza 711 pcstera, se apropie, iar in clip a de fa\a este angajata in ('sr;lladarea unci cascade, desigur a 15-a.· Pentru a putea doIIIina vuietul cascadei, conducatorul estc obligat sa strige tov \I r~i~jlor sa! sa se asigure in coarda, II trezesc cu 0 smucitura pc Jean-Pierre, care 1a rindul lui, il ~1~lItlldl pe Conrad, iar acum Griosel, cu boneta pe dos, lese dill nou din culcus, protestind. - Cc ecu voi. Doar n-ati InnebulJlit? Cine vreti sa Vie 1'1 i(;i, la ora asta ? 1),1r deodata l'nceteaza cu apostrofarile, Fiindca glasul misn-rios rasuna distinct: "A-si-gu-ra-te!" _ Aha, mai fac ~i altii un dus in clipa aceasta, conchide c: rioscl , rizind de aceasta perspectiva ; si pc noi ne distreaza d('opotriva, atit ni se pare de ciudat a sfida cascadele ; cu '0,1 t c acestea, nici noi nu faceam altceva acum citeva ore. J'l'lIfit de aceasta Intl'mplare ca sa expun conflictul ~i 111cmcat IIl'iI., mclc cu l'nchizatorul intepenit al sacului meu de dormit. 1".III.Picrrc, expert 1n materie, 11 pune In ordine, 11 face sa 11111l:tiolleze si asteptam curiosi evenimentele, adica sosirea v "I,i 1,ll.<,>ri nostri nocturni. lor 1\"11111c apropie ; auzim frinturi de convorbiri, s tM~ de bo, ,lllIi ; primele raze ale lampilor lor lumineaza slab peretii lllllllllli nostru.

121

126

Descoperind tabara noastra ~i vazind cortul bine inehis, vorbesc rnai l'ncet, soptesc ~i ar trecc pc furis, dad nu i-ar interpela Griosel. ~ - Ei, nebunilor, incotro? Ce v-a venit sa desteptati eehipa de vhf laaceste ore ! ~i mai lntii de toate cine sinteti ? N ebunii pufnesc in d's, deschid perdeaua cortului ~i ni se inHiti~eaza in aureola lampilor lor frontale. Ne califica de "burghezi nedemni" si simuleaza d dau foe cortului. Noctambulii sint trei din Aix: Gouvernaire, Bonnardel si Vincent, adica eehipa de fotografi. Iar acum, plini de avint, doresc sa "l'mping:? putin mai dcparte", dupa cum ne declara, si l~i continua drumullor in amonte, Pe cind trjndavim dimineata, pentru a putea face fata oboselilor urrnatoare, cei trei cercetasi din al doilea grup de la Aix tree din nou pe la tabara a II -a. Dupa ce mai trancanim cu dinsii si ii cinstim ell 0 cafea Iierbinre, pe care 0 merits din plin, sc ret rag pina In tabara I, unde vor dormi 24 de ceasuri intr-una. . Fotograful Gouvcrnaire, din Aix, cu eei doi coechipieri ai sai, ca ~i cineastul Magos, din Bruxelles, ell echipa lui, aveau sa desfasoare 0 munca istovitoare, unii aducind din expeditie numeroase si excelente fotografii, altii un film foarte bun: Cigalere 1955. In nimp ce trio de ifotografi porneste jn avaI, cvartetul nostru, care pin a In prezent nu si-a justificat cu nimic numele de echipa de vhf, inchide cortul de la tabara .a II-a si se indreapta in sfirsit l'n amonte, In aceasta zi, 28 iulie 1955, se va decide soarta expeditiei ; sau Cigalere ne va dezvalui noi prelungiri, sau ne vorn 111funda In escaladarea cascadei a 26-a, cun oscuta dintre noi numai de Conrad, care a adrnirat-o la sfirsitul expeditiei de anul trecut. Inaintind mereu, nu incetam sa 0 evocam, sa ne-o inchipuim. _ Spune Conrad, l'ntreaba l'nca 0 data Griosel, cum arata "caseada ta" ? _ '['i-am spus ca e tare inalta, cea mai l'nalta din toate, raspunde Conrad, plictisit de aceasta insistenta. - Da, inteleg, dar dupa parerea ta, cit este de balta? - Cel putin 20 m. Si pe ll'nga asta absolut verticals ~i inaccesibila fronta:!' IN-are rost sa caram catargele de esca'lada, elc ar fi prea scurte. Numai 0 dl~aratura ar permite cucerirea ei. Insa va fi greu .. ,

Ridirarea nnui

catur,f!..

riP esralada.

I
I

128

saiteaua

pneul!Jatied

ie rare

t!Jte

intins B. L14(~~o.r.,{71//I,

II',

1'<1" den Aball.' (CIt bra/!iI ridicat }

l!.t1la
Yet

;/,'IIfJ/Jrrit),

I'"

JrI

.ff

i1t('Cf dill

,I'd

II]Oatl'

erlllJ//wlfNl:'(ii

illOdtd /11. aill/om/ /"i 1', Grins" ((II ((IPH! drrei/or. In /),."",,11 plal1 IIlI. Nhtp,er (an flU de salteana /JlIfNlllalled, rauza

Ecbipierii

a,rteaptd neiilliIti!i

1"~lIra peffer;i

C(~{dere regdJiretl lui Mi.-hel de Donnea.

Corl1l1 difl tah"!',, a II-a din ,,,per/ilia 19 J J.

bhipa de I'll-j din I9JJ. De Jt;'~ga la dreapsa : J.P. van den Abeele, IV Casteret , C. Conrad.
\'. Criosel .

.Y. Castere) a1Jttn!d la telefo» din tab-ira a II-a: <,Alo, suJJ!·{~ltl!tl. C~galere este terhlif1ald.

1vtl1f11 ilfarlel.

MaUfIJre

de .rear; ill

tillrpul

coboririi dill

'i

Oupa accastd expunere, exceptional de lunga pen tru dinsul, prictenul nostru se cufun da in mutisrnul lui natural, iar Grio""1, pentru a-si curata glasul si a-si schimba cursul ideilor, inccpc <1 intoneze un cintec provensal, scandind masura pe . ,IS,';) lui Van den Abeele, care protesteaza, N .Ii de gind sa ispravesti 0 data? Mai bine ti-ai pastra IIII\,'k pcntru ceea ce vine. NI! z.rhovim mult si sintem pusi I'll situatia sa ne desfasurarn I(}.1l~ cnergia ~i indeminarea noastra, in lupta cu dificilele ',lseade numerotate de la 20 la 25. I )i 11 Icricire pen tru noi, aceasta din urma fusese CLl pricepere .uucnajata ; 0 scara electron, asezata 111 afara de snopul spul11q,;lnd, ne lngaduie sa 0 cucerim fara sa ne udam prea tare. Felicitarile sint primite de prietenul nostru Griosel cu Falsa modcstie, Fiindca el fusese in 1954 invingatorul acestei
«.txcade. I) rmcaza un parcurs intr-adevar delicat ~i dintre cele mai grcle. Trebuie sa inaintam incovoiati pe un fir de apa ingust, scund ~i vijelios. Din loc In .loc trebuie sa ne intindem orizontal, la Fata apei, cautirid sa 11U ne udam, Dar cu sacii nostri indesati si 'grei, nu puteam strabate totdeauna, fara incidcntc, Se aud zgomote de prabusiri urmate de injuraturi ~i exclamatii, atestirid d In unele locuri exercitiile noastre acva'in: sc soldeaza cu imersiuni brutale si glaciale. Accst drum se arata deosebi t de lung si de grcu ~i cu totii, 1IIIii dupa altii, facem Inca 0 data cunostinta cu neplacerile llll(·i hili intr-o apa de 4°. l u.ct u] cu incetul insa tr anscea noastra scunda se preface inII ,) st r:idu~a, tot 1'11gusta, i115a inalta, ai carei pereti accidenI.I\i ~i apropiati nu mai ingaduie sa zarirn tavanul, care se "j"rdl: In intuneric. 11111'.\111 diaclaza directcare In a Cigalerei, adica in fisura IIl'('xistcllta, in spartura initiala a pesterii, aceea care a Iost UII'I'111l1l1tata, Folosita si marita de micul torent, care a sapat In '"III,lerul dintre sisturi ~i calcar), lunga, splendida straP"11V,I'II' lridrcgeologica, I'n care noi inaintam cu incapatlnare, ,1111 l1iL'i ~.i cunoastem ~isa urcam plna la capat, sau cel putin I I' l11.li dcparte posibil, drumul apei. 1.,11' ,'Ill' obstacole, cite piedici in cursul acestei "introspecuuui" uude trcbuie pe rind sa ne balacim, sa ne tlrlm, sa ! ,,,L,,LlIll, cind peste sisturi alterate si casante, cind peste I alcare dure si uneori chiar peste ace a varietate de stinca, spe,ilid ~i cxclusiva domeniului subteran : depunerea stalagmi-

Avrlll

uri

Nub p~m11lt

, 129

rica. Or, forrnatiile stalagmitice din Cigalere sint cele mai frumoase di'll cIte pot fi vazute. Privirile noastre, desi ar putca fi blazate pentru accst fe! de decoratii, cad totdeauna III admiratie la vederea pcretilor supraincarcati de stalactite ima cul ate, de draperii translucide ~ide cristalc scinteietoarc, carl' Ile smulg exclarnatii admirative, chiar In rrcccrile cele mai grclc si In culrnea dificultatilor, cind luptam si ne cer tarn CLi apa, cu frigul si cu stincile ascutite, care ne rup hainele ~i sacii indesati, ne aga~a si ne ran esc. Depasind la un moment dat pc tovar.isii mei, rctinuti de cine stie ce incident marunt, pc cind inaintcz In frunte izolat, dau de un fund de sac complct, un terminus adt de evident, Inclt am impresia ca l11-a111ratacit, ca am gresit drumul la 0 bifurcatie. Totusi aud trio care se apropie si vine sprc mine. De Fapt culoarul se tcrrnina aici intr-o fundatura, dar III l'naliime diaclaza strirnta ~i intortocheata se pierde III 1l1tLl neric. Poate este aici un urcus pc vertical a, singu ra directic 111 care s-ar mai putca prelungi pestcra. Cautirid prize pentru a urea In diaclaza, descopar citeva zgirieturi, urme de tintc pe stlnca. Chiar aici trebuic cscaladat. Conrad, care soseste urrnat de Griosel ~i de Van den Abccl«. l111i confirma aceasta. Lasarn aici diferitc obiecte grele si incomode ~i incepem asccnsiunea diadazei, cu bratcle si picioarele indepartarc, In atitudinea clasica a alpinistului ce ramoneaza Illtr-un hom , snncos. Pe masura ce patrundcm ill crapatura, un tunct binccunoscut se am plifica, ace! al unei cascade: a 26-a. Diaclaza trece In horn tubular, undc trebuic sa ne angajam t1r1~, pe 0 vcrticala delicata ~iincomoda, fiind siliti s:1 ne eli berarn de cocoasa rucsacilor nostri si sa facem lant, ca sa-I pu tem ridica cu noi. Deodata, iesind din acest cilindru stincos, ca dintr-o capcana, dam Intr-o sala ciclopeiana undc dom: nestc zgomotul, vintu] si negura ; un d~cor dint:e cclc rn.i: impresionantc si mai putin ospitaliere din cite mi-a fast d.u sa adrnir sub pamint. In picioare, cu sacii alaturi, cu .cape~l'k ridicate, sintem Iniemniii, speriati de turnultul acestei ultimr cascade care ne domina ~i ne strivestc. - Are eel putin 20 rn ! urlji Griosel, aplecindu-se la urcchc.i mea.

l;lllil11bal;l priviri Intrebatoare si gesturi largi de adrniratie, 11.11' ~i de neputinta, ca surdomutii, I "~p;i cum irni spusesc Conrad, !HI poate fi pus III discutie 1I,\l'lIl frontal al cascadei; ca este aparata de un bazin inaIlIIld.lbil In care domina ncgurile, iar inaliimea ci e cu mult 1'"'·1 marc. In lipsa catargelor pentru escalada, vom Inccrca _,l lit: dtaralll pe peretii salii. Un exarnen rapid ne arata 0 1.11.·posibila : 0 cornisa il1 urcus care brazdeaza pcretele ~ise 1111'llk 111IJlal~i111e, acolo unde lampile noastrc nu mai lumi11111';\ce nc scoatcm din saci corzilc ~i pitoanele, cscalada pe ni~te lespezi dezagregate de sisturi siroite dc apa. Nt' g;i,im Intr-un tercn groaznic, undc pitoa ncle lIU ajuta la IIl1il', fiindd nu prind In crapaturile dislocate pe care le rcsc, De n-ar fi decit atira, dar urcam fara asigurare, III id'id dcgetelor, sau lipiri de perote, de care nc tinem prin t"I"<'II~;l,cu tot corpul. h~licire tehnica tiririi nc-a lllvatat sa folosim muschii 111111"Iiluiicare n e ajuta sa ne lipim dc lespezile inclinate si Ill'l>:im cu suplete ~iusurinta. Progrcsarn fara vorbe de pricu gcsturi prudente, pc dibuitc si calculat, "1',1 tactica vechilor pirineisti, care propovaduiau d In as1'''"lle pr.ibusirea unuia antreneaza ~i pe a celorlalti, COI1i:;t;lll sa nu ne legarn 111 coarda, preferl'nd metoda "fiecare 111111 sine", Toate acestea nu impiedica solidaritatea si clnd III d intre noi detinc pentru moment 0 pozi tie satisfacatoarc, ~,ll'l' sa-~i ajute vecinul de deasupra san de dedesubt, fixin: 1111 picior care 11lI-~i gasqte sprijin, ori in tinzjnd u-] 0 11,1 ,';itre mina Incautarc de prize prohlcrnatice. 1111',1(1 urea primul ca 0 ~oplrla, dar iata-l silit sa se 1',lsd, Fiindca a ajuns iutr-un loc 111 care peretelc pornestc 'illl'pllll11bil, ca sa constituic baza boltii acestei catedrale a Ihilllilor, pc care cautam sa 0 escaladam. I 11i1l1L'l important este cisrigat : am reusit sa ne ridicam la !11'II\illl\: de casii cu cinci ctaje, adica putin dcasupra praII: superior al cascadei, fad 111S:1 sa dominant acest prag 1"'I,ti,·alil. Pcntru a-I atinge, trebuic s:1 incepem 0 coborirc , pc un perete desperant de ncted si de compact, ill It I"" I' jill posibil de plantar un piton. Cramponati $i crispati 1\1 ),,11111 I,ll' icsituri ingrijora tor de fragile, incepcm sa sim-

11I1'l'pc

,i"

130

131

t!m circei, cind zaresc, 1n sfirsit, 0 [isura, singura existents ~i singura susceptibila sa prirneasca virful unui piton. Ea e prost orientata ~i nu-i prea ispititoare, dar totusi 0 folosesc, infiglnd ~i In~epenind cu puternice lovituri de ciocan unnl din "cuiele" mele. Prin contursiuni feline, Van den Abeelereuseste sa extraga din sac una din scarile de electron, care este agatara imediat de piton. Conrad se leaga intr-o cordelina 1 de nailon, trecuta peste un cioc de stinca destul de precar. Asigurat astfel cit de cit, Incepe sa coboare pe scara, treapta dupa treapta, cautind sa fie cit se poate de mladios ~i de U~Qr. Griosel ~i Van den Abeele Ii urrnaresc inaintarea, filind centimetru cucentimetru cordelina, dar Conrad dispare dupa 0 surplomba, CIt despre mine, nu-mi iau ochii de pe piton, care 1mi da vii Ingrijorari, fiindca 11 vad indoindu-se, sau mai curind dezradaeinl'ndu-se cu Ineetul, judnd In lacasul lui. - Asigurati, asigurati puternic, soptii tovarasilor mel, Pltonul se incovoaie. Apoi strig lui Conrad: - Georges, poti sa te fixezi un moment, ai prize la IDde111111a ? - Sint fixat, raspunse el, spre marea noastra usurare. Am ajuns aproape, ce-a fost mai greu a trecut. Pitonul Iu consolidat ~i Van den Abeele plead dupa Conrad, apoi Griosel face la fel. Pitonul arata tot prost, dar, fiindca totusi a rezistat, ma bazez pe el ~i ultimul, adica ncasigurat, cobor iute pina 111 bratelc rovarasilor mei, Ii regasesc, nu dupa C11111 credeam, deasupra cascadci, ci pe un prag Pl' care ea se pravaleste ~i ne stropeste din belsug, Iiind siliti sii-] parasim numaidedt, intr-o ultima escalada. Cascada a 26-a este acum definitiv I11vinsa. Simtim oarecar. mindr ie ~j 0 vie usurare. Deei inainte ! In ainte este 0 iru 'moasa galerie, aproape rectilinie, de 3 pina 1a 4 m Ja\illll, l'nalra de 8 pina la 10, 111 care inaintam prin apa curgaroarv Dupa 100 111 de iriaintare placuta, desi glaciala, s111te111SUI prinsi si constatam ca micul torent iese dintr-un tunel scu ncl , din malul drept al galeriei noastre. Angajarea acolo dedesul» este imposibila, bolta fiind inecata : este un sifon. Putinll< pasa de altfel, e chiar mai bine, fiindcii m ai departe ne afl :1111
1

lntr-o albie stincoasa, presarata cu blocuri si prun·, S;'i profitam de aceasta situatie, caci este probabil sa re~11I111l cur'ind, mal S11S, albia "vie" si, fad :lndoiala, alte ·,Ide. Inca 0 inaintare usoara si rapidii de vreo SO 111, apoi 1.1 Sl' lasa deasupra capetelor noastre. Van den Abeele, I,', Illlprcuna cu casca, are doi metri Inaltime, este de pe 1I111 obligat sa se apiece. Inca citiv a pasi ~i iata-ne in patru I", sub un tavan neted si orizontal. Conrad comenteaza, ca I dog, schimbarea de decor ~itehnica de avansare. Tntclegi, spune el lui Griosel, am parasit diaclaza ~i sintem I1v.,ljil~i pe 0 fa~a de strat \ cu perspective de a regasi
II~C;1t,

ui ru moment, fdnti de oboseala acurnulata si de mersul t I'll drl$, ne ingaduim 0 scurta oprire, intinsi pe podeaua ~ip();lsa foarte placuta. Regasind linistea ~i imobilitatea ne IIlq-\CIll. Cercetez inainte ~i- ca rod al unei vechi expel\l' - emit 0 par ere, pe cit de sigura, pe arit de usor de ."IIIS, fiindca 111ise pare evidenta. I>ragii mei, aici nu-i nici un ecou, ruci 0 miscare de aer ; 1,'Illese d ne vom levi de un fund 'de sac terminal. "",Ista declaratie are ca urrnare Sa-I puna pc toti in miscare, I',' se face vai ! - In patru !labe si, III curind tlrlndu-ne pe II'I;i, ell nasul In nisip. In fata unei strangulari obstruate ne i""llilll de terminusul Cigalerei. r.\ IJldoiala, dincolo de acest sifon infundat ell nisip, pe,,1".1 rrcbuic sa se rnai prelungeasca, sa aiba galerii ~isali Inalte, '/.i~uri ~i cascade, dar nu vom putea merge mai departe ; 11 I'll uoi, .pestera Cigalere s-a terrninat definitiv. n\'iI'C vede sfirsitul frumoasei aventuri. Si Fiecare rumega Idllri pe care i le inspira sf1r~itul expeditiei. II rrccut 23 de ani, de cind am patruns singur,la lumina 11"1 lumiua.ri, 111 aceasta pestera ... r si 1111 scorrnonim mereu trecutul, sa trairn In prezent si I,rl'gatim viitoruL.. amintindu-ne de trecut. .111.,\1 pe 0 coasta, cu gltul suci t, gravez pe pererele de st1ndi., II \';rh.d cutituluimeu, patru initiale si 0 data: gravura riIII,ti.t, luare de data destinata generatiilor viitoare, dad viiviitura nu 0 va innisipa sau sterge peste citeva saptad,' svparatie inuc dO\.1a lntre strare doua

1.1. laza.

• i _, I,' .; 1.4\.1

de;

de rocii depose N,T,

initial

in

fundul

m.uilor,

III

cazul

Coa rd a subtire

de 6-8

mm diarnetru.

N.T.

132

133

- Aec~sta ga~crie ,tcrminaLl, .situa~a la 5 km sub pamint, se va nUlT~1de aCI mainte "Galena Elisabeth Casteret", In amintirea cutezatoa_rei exploratoare a Cigalerei. Aceasra fu ultima fraza pronuntata, Inainte de a coborj a 26-:, casca~a ,~i de a ne 111_to,arce1a tabara a II-a uncle ajuriser~m dupa crteva ore, strrviti de oboseala ~i Infometati_ Inainte Insa de a rna napusti pe mincare am ridicat telefonul ca sa dan noutiiti taberei de afara, sa anunt rezultatu] obtinut" la "tinta" ~i sa precizez ca nu mai este necesara rationalizarea alimentelor. Am propus de asernenea ca fiecare echipa sa-si aleaga la inspiratie un afluent, un etaj sau un culoar inca neexplorate, pentru a fi cercetate. Hotarirea 0 data luata, asaltul 'general a fost declansat. Mai 1111.Jlte zile ~inopti pestera Cigalere a fost strabatuta, inventariata ~i exploratii 111toate directiile, In toate sensu rile. In ceea ce priveste regasirea cursului principal al torentului, din colo de Illnisiparea finaUi, r ezu ltatul a fost nez ativ : dar , b , cxplorarea celor sapte afluenti, a necesitat exercitii acvatice ~i escalade lnsuflqite. Noi cascade s-au ad.iugat lit cele Plna atunci cunoscute, Cascadele urcate se cifreaza la nurnarul impresionant ~i IlU limitariv - fiindcii unele din ele rezistasera atacurilor - de 52 ; un record moudial ill analcle speologiei. Diferitele patrule descoperira noi sali feerice. Toata lumea se lua la intrecere, cu vioiciune si initiativa, afara de echipa de vir£' care se abtinu voluntar. Beneficiind de privilegiul explorarii principale, era normal sa lase tovarasilor din celelalte echipe cimp deschis. Este adevarat ca ea mai avea un al do ilea proiect: acela de a cobori In avenul Martel, pentru a incerca sa ajunga mai adJnc decit 111 1934, cind explorasem, impreuna cu sotia mea, plna la adincimea de 300 m. Abia iesiti la lumina, ne ca~aram deci catre acest aven, socotit un timp ca cel mai adinc din Franta. Dupa sederea noastra de mai multe zile £11 lntunecimile din Cigalere nu putem sa ne bucuram lnsa de lumina stralucitoare de pe pajistile alpine ~i de pe coastele circului. Sosim pe dibuite, intr-o negura deasa ~i prin ploaie, la intrarea tunelului artificial, sapat cindva dupa indicatiile mcle de "Uniunea electrica din Pirinei". Dc 21 de ani apa recuperata ~i captata in subteran prin aceasta lucrarc cste sustrasii avenului, iese la zi pc eoasta muntclui ~i 134

1I11~L' rep~de catre turbinele centralei Eylie, situata mai jos ell I 000 111, 111 vale. (l\i, mctri ~ubi au fost recuperati astfel de atunci ? C1~i kilo\\,,1\1 rcprezinta asta ? Ma bucur sa vad aceste locuri ~i aceasta re.rlizare speo-hidro-electrica, prima de acest fel din Franta. 1l'oVOlra~iimei sint nerabdatori sa cunoasca av enul Martel dar ~',I I,ll! vo~ patr;1l1de pe verti~ala, prin orificiul sal! natural, '"I!.lt ma.l sus 111 munte. Mal comod, desi paradoxa], el vor jl"~r~c pnn apa, angajindu-se 111 tunelul orizontal. Echipa 111\',\ de vhf a suferit 0 schimbare, fiindca Georges Conrad r!1l1'illd sa. fac~ ri.dicarea topografica a avenului impreuna Cl; [r,llcic lui mal m!,:; Hubert, a .cedat locul unui tInar din Aix, J\1,llIrcl. Pe de alta parte belgianul Staner ni se alatura. Voi Ci'ilod asadar cu Criosel, Van den Abeele, Staner si Maurer ur1II.IIi de doi topografi si deechipa foto Gouvernaire-Bonnarrld- Vincen t. ' Cunoscind avenu] bine ~i recunoscindu-lca si cum as fi coborit il'ri - atit cste dccredincioasa memoria locurilor pentru cine • I r:\i t intens 0 explorarc - cobor primul In diferitele puturi urprapuse, Cel mai important - de 55 m pe verticala - est~ _trtll)it In chip neplacut de siroaie de apa si constat ca el 1i luiprcsioneaza mult pe coechipierii mei, excelenti speologi de '~I\'I"I, msa mcepatori In aveue . •horlrile decurg totusi H_d incident, 111 afara de Vincent, II ruzionat puternie la picior de 0 piatra desprinsa, illll~i la fund, acolo unde , 0 galerie orizontala, foarte inausta , b Iqlc la Ull urcus greu, constat 0 oarecare nehotarire, 0 nesiI';\n~a III echipa mea. Sa fie oare adincimea mare atinsa, sa •. nspectul sinistru al blocurilor nestabile si amenintatoare P II mni curind simplul fapt ca un pMia~ patrunde In str1111I'l: ~i ne va constringe la un urcus prin apa ? In concluzie, lI\lrlli 11L1 pare dispus sa se angajeze si oprirea ce ne-o lngaim aici ia aspcctul unei opri ri terminale, ntru a-i introduce III tenia, le amintesc ceca ce am facut §i .hlll III acest culoar strimt cu sotia mea, III 1934. 'n·hll ic s:1 te t1ra~ti cu nasul in apa, 15 metri. Acolo pJ'du 1 ',!"Ire Jl1tr-o fisura ~i tlrl'tul se mai prelungeste 30 111, dar pe ~l,lt. Punctul de Intrebare se pune la 45 111 de aici, Cu ocazia rI)ltilli initial reusisem (sapind cu ajutorul unei dalti de otel) _,I l:'l~lig citiva metri intr-o srrimtoare de 20 pina la 25 em "IIIII,ti. Dar din colo de ca vedeam, am putut vedea, PIlla 1a
t
• fI v '" '-' ."

135

/ 6-7 m m.11 departe. Trecind de aceasta stra\1gur~re 1n sdndC riseam~ deci ~a gasim prelungiri ~i mai ales ~111 put vertical; care sa stabileasca legatura Cll pestera subiacenta Cicalere. Tovarasii mei par Insuflqiti si cxtaziati III Fata unci ~sel11enea perspective, fiindca am coborit 111 a vcn numai ~i numai cu gindul sa 0 realizam. Le destept mirajul, interesul si pitorescul.a5estei legaturi, A ca~'e ar Insemna~ 0 strapuni?ere hidrog~?!loglcaAde 480 m adll1c.lr:1e. Pe de al.ta parte, ton am Pllt~.u. ern, la crtrva metri de arci, doua cuvintc trasate pe st'inca In 1934 de sotia mea: "Curaj, speranta". Maurcl se hotaraste, goleste buzunarele, I~i -ajusteaza cureaua de la casca si se strecoara In strimtoare unde dispare, incetul cu 111cetul, tlrlndu-se pe burta. Dar dupa scurt timp se opreste ~i se fral11111ta. II auz im nllriind, protesrind ~i tlrlndu-se l11apoi. Reaparecomplet ud. . . - Nu se poate trccc, Aveam deja 0 nara 111 apii ! - Posibil, i-am spus, poate chiar ar trebui muiate amindoua, dar se poate trecc. Intreb cu privirea pe Griosel, Van den Abeele ~i pe Staner, dar I1U par de loc hotariti sa Incerce aventura. _,_ Dragii mei, le spun, sint gata inca 0 data, la virsra mea, sa tree strimtoarea ~i sa dau de punctul meu terminal precedent. Dar, Iiindca simt ca nu rna yeti urma, este inutil sa rna balaccsc In apa Inghetatii si sa rna zdrelesc de asperitatile stincii, Atita paguba ; nu ne ramlne altceva decit sa facel1l cale intoarsa, Imi pare rau, fiindca aici se ajunge nurnai u data la 20 de ani. La drept vorbind, tovarasu mel nu erau pregatiti pentru aceasta incercare, sau mai curind erau obositi din cauza grelelor incer cari 1.1 care au fost supusi timp indelungat in Cigalere. Pe de alta parte, ei nu puteau sa simta ca mine, sau atit cit mine, dorinta de a persever a, [iindca eu descoperisem ~i explorasern cindva avenul. Plecam deci abatuti ~i ne tragem In lungul corzii pe care 0 folosi111 la escaladarea saritorilor ~i a rupturilor abrupte din ctajul inferior al avenului. Mai sus, vom urea In puturi!e verticale pe scari. La baza putului mare de 55 111 intilnim pe fratii Conrad, an gajati In delicata ridicare topografica a avenului, preCLll11 ';1 pe cei trei fotografi care opereaza 111ccata cascadelor, 136

(lad. eram oarecum dezamagir la iesirea din avenu] Martel "unde se ajunge 0 data la 20 de ani" - urma totusi sa cunose In schimb 0 bucurie stiintifica si artistica din celc mai intense ~i mai pure din cite mi-au fost harjiz.ite sub pamint. Datoresc acest pri vilegiu cineastului cxpeditiei, belgianului Berliard Magos. III cursul eampaniilor 1953 ~i 1954 din Cigalere, Magos a.uimit I'l: tovarasii sai HI explorarile sale soli tare 111 care se complacea ~idin care se intorsese 0 dat~ ~xtenu~t, de n~recunoscu.t si ra~1it ln frunte. Asernenea exploran nu S111tscutite de pericol, Sl11t chi.ir foarte riscante ~i ar trebui interzise, dar, la drept vorbind, ;\U 0 atractie irezistibila, un Farmec de netagaduit pentru unii, (\1111 ne Intorceam frlnti ~i posornoriti la baracamentele de la ({(luge, Magos rna trase la 0 parte. _ .. Iii arnintesti desigur, draga Casteret, Imi spuse el, cii am dl'scoperit anul trecut 0 galerie Feerica In adincurile din CigaI(\re. Nimcni nu stie unde cste aceasta galerie si e foarte greu .lc descoperit, Nu am indicat-e nim inui, dar as fi bucuros sa v-o arat dumneavoastra care ati descoperit Cigalere. V-ar face I,i:lcere sa veniti CLlmine, sa vizitati aceasta minune ? liindu-mi cunoscuta pestera mai de mult, pe dnd nu fusese ',lIpl1sa nici unei degradari (inscriptii dezonorante cu negru de fum, spargeri si sustrageri masive de stalactite ~i de cristale) ~i stiind ea pestera Cigalere era cea mai f rU1110asa din cite s-ar f; putut Il1chipui, banuiam ca Magos patrunsese intr-o prelungirl' rarnasa necunoscuta si pastrata intacta, Primii propunerea, legat prin cuvintul de onoare, care mi I-a l:!lrut,-ca I1U voi divulga secretul poz itiei galeriei sale feerice. I l,lr cl nu mi-a interzis sa povestesc ceea ce am vazut, atunci dill!, putin sceptic ~i 111 orice caz [carte obosit, am patruns cu 1'1 III Cigalere, pentru 0 ultima explorare de 20 de ore. 'j'illilld seama de discrctia fagaduita, nu voi pomeni nimic din irincrarul urrnat, nici de exercitiile acvatice si acrobatice nece':,II'C pentru a ajungc acolo. Dar pot afirma ca niciodata 0 des""pcrire nll a cerut atita intuitie ~i asemenea calirati fizice ex"';Ptiol1ale, ca acelea dovedite de Magos ca sa ajunga, trccind 1'1111 ueuumarate pericole, in ceea ce el a numit "AI saptelea .-1'1". Locul rnerita din plin aceasta denumire superlativa. luccputul este banal! un oarecare culoar stincos ~i pamintos. Totusi, din loc 111loc, boltile sin t impodobite cu citeva buchete .1(' coucrctiuni foarte fine, prezentind ramuri comparabile ace137

lor ciuperci in tufe numite clavarii, dar clavarii de 0 albeata imaculata. Dupa 0 vco;itura .1oc, d~~or.ul se schimba a disparur si po~ deaua pamintoasa, ~l peretu, ~l tavanul de stinca . culoaru] este "InJntregime captusit cu concretiuni ~i draperii scinteietoare de o albeata de 3rin~~egase~c aici <;tspe~tc fabuloase, peisaje de 'vis, admirate altadata 111 etajele fosile, 111 prezent devastate. Felicit pe tovarasul meu ca a descoperi t aceasta galerie intacta. -:- ~sta lI:ca nu-i nimic, raspunse. el, :1U-i decit "culoarullngerilor . M::l departe yep vedea veritabilul "AI saptelea cer", !ntr-~devar, mal departe, ,spl:ndo~.rea galeriei £ntrece ?rice a~teptar e, asa cum n-am mal vazut 111 cei peste 40 de am de cercetari. subrerane, N_umai interiorul: unci geode ne-ar mai putea da 0 Idee ~I ar l~al putea fi citat comparativ, pentru a putea e;oc~ cee~ ce, oricum, ramine imposibil de descris. Cuvintele sint insuficiente, absolut improprii, de 0 saracie chinuitoare pe~tru a reda acest grai al miilor de forme ~i al miilor de culon, care se adreseaza vedcrii si numai vederii. Sa renunta:n deci a descrie ~i a repeta ca aici totul este pur, to,tnl Sdntelaza si totul se sfarrna si se darlma la cea mai usoara a.tll1ger:. Este' "". palat fer~necat, unde cresctoate pietrele preuoase ~I toate cristalele, din care se pot vedea citeodataunele mostre lntunecate ~i prafuite, In cele mai bogate laboratoarede mineralogic. Aici pori admira cu nesat ~i uimire cristaiizari ex.travagante, aberante, scinteietoare, cum nici un mineralog sau cnstalograf nu a vazut sau nu si-ar putca imagina. Printre acesre erose, acesti fulgi si aceste flori de gips, rnai stranii ~i mai rasucire decit orhideele rarisirne, Intre aceste lanci din cristal, aceste bijuterii de jad ~i de onix, merita de semnalat adevaratele cuiburi de ace si de fire de gips, aningind P111a h 50 em lungime si de 0 finete literalmente de paianjen. Aceste It1gram,aCliri de mii de ace sint asczate pe nisipul fin. Acolo, pe loc, printr-un proces necunoscut si neexplicar, se forrneaza In eursul unei dezvolrari misterioase firicele arit de subtiri si de incilcite, ca lina de sticla. Asemanarea cu aspectul de plsla, alb argintat, al linei de sticla, este absolut perfect, dar se Intllnesc filamente ~i ace cu mult rnai lungi, cu mult mai fine ~i totdeauna rectilinii, drepte pina la perfectiune. Numeroase ace de 30 pin a la 50 cm sint rnai subtiri decit cele mai fine ace de cusut. Acele mai lungi se Hitesc ca lamele de pumnal foarte drepte, suple ~i transparente.

In

'" singur muzeu din lurne J poseda esantioane din aceste ace nuuunate si poate da 0 idee de bogatia ~i de profunzimeacare I.«: din "AI saptelea cer" apoteoza pesterilor. ( .ddlld ell picioarele exact pe urmele tovarasului meuvevitind 1:11 mice prq sa ma sprijin de peretii infloriti, retinindu-ne alllhrca pentrua adrnina de ct;proape minunatii de 0 fragilitate C'\ I.rema, inaintamcu mii depreoautii ,~i contorsiuni tn aceasta ~'''(,~ric uncle un ,pas ?re~it ar fi .~ ~~tast[ofa. ~~ 0 cadere ar l,dllva:Jia,lou un cataclism loca!.NIClcmd HI viata nu rm-a Iost ,ltlLl frid sa ma impiedic ~i dte miscari de rrrladiere [1-a tretil i t Isa Facem In Iungui celor 200 m parcursi a0010, pe virful picicarelor, .In echilibru continuu ! Am avut cel putin sati~£ac\i.1 l:8. n-am stricat nimic, ca nu am atentat cu nirnic la intev,l'il':ltea .acestei galerii, ICU adevarat unica care meriraintr-ade\' ~r 11 umele de "AI~aptelea cer" pecare .l-a dat, cuprins pc lirl~pt cuvint de lirism ~i exaltare, Bernard Magos, cind a d('sl"opel'it-o~i a parcurs-o singur In 1954. C:llllpania 1955 din Cigalere s-a jncheiat, pentru mine, cn 0 illl.lhillc de 0 frumusete de nedescris, I ,L toatc acesteas-a adiiugat lnsa 0 descoperire foarte imporl.lllla, .cu caracrer utilitar ~i industrial. Ea a fost rodul unci nmnci invequnate, grele si ingrate, a unei echipe de cinci oanu-ni, care Ia.U reintrat 1n pestera, dupa ce toata lumea plecase til' .icolo spre cimpie, (:(·i cinci : Robert Bel, Georges si Hubert Conrad, Albert (;lIl'yd:lJll si Daniel Leschis-au intors 'In fundul pesterii ca sa lllll)omeasca plm1ul ~iprofilu] ei. in cursul unei ridicari de ·17 de ore, Iucrind adesea cu ;apa pilla la briu, eisi-au i'ncheiat I'll bine misiunea lor de topografi, care poate fi rezumata 111 dona cifre : Jungirnea pesterii 4850 m, denivelarea 220 m. A,~casta. ultima cifra marcheaza victoria Finala la care tre',"ia ajuns. Inrr-adcvar, dupa xe "Uninnea electrica din Pirinei" sapase ;11 '1934 cam la 2000 m altitudine tunelul de captare al caso.ulclor din avenul Martel, se constatase ca torentul din (:i).;alcrc fusese redus, !lllsa nll secat. Nu era deci posibil sa se rccupcrcze toate apele ei, pesters fiind rrumai la altitudinea de
, Accost mic muz eu are 28 de vi trine ascmanatoare unor acvar ii, cufund ate In penumbra Ullrl siiJi ~lltLlnecace ca 0 pqtera, Dar accste vitrine, care s'lnt Iuminate con~in suce de .MI"t~tirl~ cxcentrice, de Flori minerale, concretililli 5i cristale dintre cele mai pre~ioase, r,I" l1l;ti bog-ate 5i cele mai rare, recoltarc Je autorul acestor rind uri 40 de ani de cerf Uri fiicute In peste 1 000 de pe~teri. Col~C1;ia .,Norbert Casteret", singura de acest fel ,1111 hll11C'. se afla In micul sat POlltaine-de-Vaudase, Hnga celebra res-urgen~a. Bog:atia ei Uillll'l~II' .~; ~nc!nt:1 I'll fiec.are an miile dt tL1ri1ti care 0 vi7..ireaza $.[ care dccladi ca esre 0 tudut..l.l'l.! auevarata ~i ofl:ra. imagini de ncuitat. - N,A.

rn

138

139

1 700 m, cu 200 m prca jos pentru a putea conduce torentul subteran In tunelul-colector alcircului Lez, situat la 1 900 m altitudinc. Dar ceeacc .DU fusese posibil In 1934 a devenit in 1955, multumita spcologilor Franco-belgicni, care au atins in pestera altirudinea de 1 920 111. Acesti 220 m care mai lipscau au Fost cscaladati, dupa cum se srie, cu forta miinilor prin cascade glaciale, Acurn "Intreprindcrca Elecnrica din Franta" va putea fora tunelul, care va supune si va folosi integral pestera Cigalerc. Aceasta splcndida pestera, care tainuia podoaba neprctuita al cclui de "AI saptelea cer", ascundca dc asemenea, multa vremc necunosoute ~i nefolositc, bogatiile' hidroc1ectrice ale torentului ei sub reran Cll 52 de cascade.

Cuceritorii abisului

Avenu! de la Pierre-Saint-Martin

AIIlt! 1953 va ramine un an de neuitat in analele alpinismului caci el a vazut cum - in acelasi timp omu! s-a urcat pecel mai l'nalt vhf a] globuluisi a coborit t11 l'C;\ mai mare adinoime a pamintului. Trebuie de asemenea .uuintit ca ln acelasi ian s-au efectuat primele scufundari la IIL\ri profunzimicu batiscaful ". I'LI\,inisl'nt aceia care sa riu cunoasca asezarea ~i inaltimea muntelui Everest ~i - In general - istoricul asalrorilor succe~ivc pentru oucerirea celui mai bait pisc al lumii. Dar ce sc ~rie despre amplasarea, configura~ia~i profunzimea imen,~I"lIi abis subteran dill rnuntii Pirinei ? Ce se stie despre descopcrirca si exploatarea lui? Acest aven, care seinscrie In lista celor mai adl'nci cavitati ale p:ll11l'ntului cunoscute plna azi, devine de aoum inainte un fapt I~l'ografi,c imposibil de ignorat. ill scopul cunoasterii lui, un vechi cutreierator al pesterilor, care si-a petrecut viata explorind Pirineii subterani si a avut suprema satisfactie de a coborj pina I'n adincul marelui aven, inccarca sa descrie peripetiile acesteicuceriri subpamintene. III 1908, Martel fu insarcinat de Ministerul A~_riculturii sa I'nll'l'lwinda 0 serie de explorari subterane hidrologice in depari.uucntele Haute-Caronne, Hautes-Pyrenees si Basses-Pyrenees. fl\ cursul acestei vaste anchete hidrogeologice din Muntii PiriIIl'i, Martel avu ocaz iasa-si stabileasca .tabara timp de trei sapl.illlllli 111 l'mprejurimile pasului Pierre-Saint-Martin Un Pirineii til' Jos) pe frontiera franco-spaniol a, la hotarul dintre Beam

)i a le speologiei,

lind
I

, "La

rczu lta te mnri prin cai srr-imte" - [ocu tiune ell sensu! ca la tr iumf se ajunge pcste mult e d ificu itji ti. - N.T. Ap:lI'Jt de scu Fundar la mari ad incimi ~n oceanv j n ventar de A. Pi ccard •N.T.

tre-

143

si Tara bascilor. Era pentru prima data cind un speolog i~i instalacortul ~i desfasura scarile de fringhie in numeroasele puturi din acele locuri. De alkfel era 0 adevarata expeditie, cuprinzind numerosi partioipall1t_i, lllsotiti de ,0 intreaga caravans de icarau~i sicatiri Inca~ca ticu 11l aterialul greo~ ~i incornod Iolosit In acel timp. Prl~tre nenumaratele avene si putur i cu zapada existente il1 masivuloalcaros, unde se desfasoara imense "lapiaZ!uri", Martel si lnsotitorii luicoborira - printre altele - ~i intr-un av en, In apropierea pasului de la Pierre-Saint-Martinsi 'Pe care [I botezara, din aceastacauza, "avenul de la Pierre-Saint Martin". Speologii, care nu putusera sa coboare la ,0 adirrcime mai mare d~ 60 111 din cauza avalanselor de pietre extrem de primejdioase, au constat at di putul natural se prelunoea vertical 1n continuare, conchizirid di se infurida mai jos, odin cauza 'zapezii, a~acum se indmpla cu toate cavitatile din irnprejurimi, In anul urmator, In 1909, Martel reveni 111Tara bascilor, adevarat paradis pentru-speologi, obtinind rezulrate excelente : apoi spir itul rlui rnereu .activ fu atras de alte obiectivesi ani d~ zile a.p';,Itu.t fi vazut pw;"pe,ctind si explorind pesterile, avenele ~~ nunIe subterane din intreaga Europa. De-a l~'l p~ste 25. d~ <:~i, incepind d~n 1934, un alt speolog aveasa reia studiulinitiat de MartelIn regiunea Haute Soule (una din cele sapte provincii basce). Speolog p aradoxal sau eel putin ujmitor demuluilateral, Max Cosyns, fizician belgian, l~i impartea activitatea intre srudierea razelor cosmice observate Ia mari altitudini cu prilejul memorabilelor ascensiuni In stratosfera cu profesorul Piccard, ~i pasiuneasa pentru pesterilesi av enele din Tara bascilor, unde i~i petrecea vacantele, Printre altele, el il1treprinsese explorarea avenului de la Hevlc sau "Troll d' Audietre", :pe care Martel 11 abandonase dill cauza p er-icolubui ocaderilor de pietre. Avenul eraeonsiderat la acea epoca ca fiind eel l1;ai adln1-e din Franta. Serviridu-se de un cablu de otel, miscat de un troliu l1§or,coneeput de el, Cosyns reusi sa evite ploaia de pierre declansata de utilizarea scarilor de fringhie, greu de rnanevrat, si, 1mpreuna cu tov arasul sau, Van der Elst, ~i Cll mine,atinse Fundul acestui aven, -lao adincime de 250 .m, Dupa citva timp l-am invitat, la ri ndul rneu, sa efectuarn a douacobodre 111 avenul Martel pc care ilclcscoperisem £mpreuna eu sotia mea si care,

II

.rdincimea

lui de 303 rn, Iusese timp de zece ani cel mal

Cnluborarea stdusa ~i dintrecele mai amicale srabilita Intre noi a xonrinuat plna III preajma razboiului din 1939, carc 11('-,1 intrerupt activitatea. t nccpiud din 1946 reluaram amindoi explorarile subterane, ,I tot III Tam bascilor, iar eu III Pirineii Centrali. 111 1947 am terminatv cu 0 echipa locala si cu echipa Spckll l-Clubullli Alpin din Parisvcondusa de F. Trornbe, explor.uca avenului Henne-Motte 111 Haute-Garonne. Cu rinarul i entuziastul meu coechipier Marcel Loubens,care av~a sa !il'vina unspeolog de seam a, am atins in acest aven periculos .IIIIJlcimea de 446 111, constituind . un nou record al lr.mtei ~. III acest tirnp Max Cosyns, eu 0 echipa anglo-franco-belgiana, p.itrundea ~n avenele basce si i~i ax a activitatea 111 juru] p.isului de la Pierre-Saint-Martin, Coborind avenul d~I1l11:1it .I'i~rre-Saint-Martin", unde Martel se oprise 1:1 60 111, el atin~t'd. adincimea de 240 m, uncle 0 mare .cantitate de zapada ~i l:IIl'ata Ie 1l11piedicacontinuarea explorarii. . III luna auzust 1950 am primit 0 telegrama semnata de t:osyn~, lac~nica, dar elocventa : ,,_Descoperit aven vertical: ('I mui adinc cunosout". La care t-arn raspuns, pe aceeasi 1':lle: "Desrcoperit pesteri Cll ghea~a, cele mai inalte cuoscutc" . itr-adevar, In timp ce grupulspeologic a1 lui Max Cosyns eutificase acest aven record, cu descoperisem 111 rnasivul arbore, impreuna eu fiicele mele Maud. si Gilberte, cinci qtcri cu gheata care sin t cele mal sus S1 tuate de pe tot

.wIlle din Franta.

lohu]. IIna lin schimb de scrisori din care am aflat

ire descoperirea noului a yen base,

esentialul

de-

avenului

de la Pierre-Saint-Martin

[u na august 1950, investigatiile speologice ale profesoruM~lX Cosyns si ale echipei sale se terrninau dupa 0 ca111II

111 lli.He limbile din lumc cste Iolosi t rc rrucn u] de nspelcologie" afari Me s-a illcedi\cnit termenul de "speologic". Ccle doua cuvinte ,1I1,\l'ini diferire din' limb a greaca, dar slnt sinon ime. N.T. !t"l,II,U'l';l accstei explor ari se gasqte Ia pp. 243-305. N.T.
I

de limba rornll1a der ivii d in doua

144

III

145

panie interesanta, dar grea si putin senzationala. Labeyrie, Levi, Theodor si Loubens, terminindu-si concediul, parasisera tabara irrstal ata trei ani consecutivi linga avenul Pierre-SaintMartin. N u mai ramasesera decit Cosyns, Occhialini si Lepineux,care ~i ei trebuiau sa coboare a dona zi ,in vale. In amurgul acestei ultime zile, Occhialini ~i Lepineux se odihneau, la 200 m departare de tabara, llnga orificiul unui aven din coasta muntelui. Gura acestui aven 'era impunatoare, CLlpereti verticalisi netezi, dar la 0 <1Jciinclmede citiva metri se infunda. Doar 0 micacra.patura se deschidea in stinca, cam la 1 rn deasupra fundului. .Tot privind-o, Lepineux .lua .o piatra si ,CLlO miscare reflexa, fireasca pentru un speolog, incerca sa nimereasca gaura. Irnponderabilul a actionat si a xleterminat evenimentele COI1siderabile ce au urmat acestuigest masinal ;~i In aparentii fara ~nsemnatate. Dad piatra nu ar fi atins tinta vizata, Lepineux si tovarasul sau ar fi plecat peste citeva clipe, fad sabanlli<1sca vreodata, ca sub picioarele lor, care se leganau in gol, se gaseaavenul eel mai adinc din lume. Pe scurr, Lepineux, mare vinator de pasari~i excelent tragator, tiritise exact; piatra disparuse jn crapatura. Dar imediat seauzi un zgomot in orificiusi, spre marea surpriza a celor doi speologi, aparu 0 pasare - aidorna cucului de la '0 .pendula - care i~i lua zborul <Cit tipete de spaima. Altele'1'i urmara ~i se departara 1n zbor 1lltins. 0 clipa mai tirziu, LCpineux si Occhial,ini,' mirati ca 0 gaura atit de mica po ate adaposti atitea zburatoare, 1ncepura 'sa amncealte pierre. Aceste proiectile cadeau vertical, suierau, ricosau prelung si zgomotul caderii lor se pierdea fad. ase deslusi lovitura finala. Cei doi oamenise privirauimiti, stupefiati ~i deodata, transportati, entuziasmati, fugira. spre tabara strigind pc Cosyns. Toti trei coborirarepede din nou, spre gaura ciorilor, Cosyms, mai experimentat isi mai blazat, nu lmparta~ea frenezia tovarasilor sai, Le reaminti ,ca sondajele pe baza de sunet se dovedesc in general inexacte si d exists totdeauna tendinta de a se exagera adincimile indicate de caderea pietrelor care rico~eaza,se farlrl1li~eaza ~i antreneaza ialte pietre din neregular itatile peretilor. Cit priveste ecoul provocat de aceste ploi de proicctile, ~i el inseala in sensul exagerarii. Spunind toarc acestea, fizicianul belgian lasa ,sa cada incra!'latura 0 bucat.i de roca, numara in minute timpul caderii si deodata figura s.i

sa

,ca aceea a tovarasilor 'sai. Ei ~!19u§iera acum ulmit ca se gasesc in fat a unui IPU~ exceptional de adinc. ' . Grcutatea de plumb a sondei pe care :0 lasara sa c?boare pr~n gaud. trase firul fad intrerupere. Cei 200 m de fir se desfasurara si plumbul spinzura, I'nsa in gol. A doua zi se Lieu un nou sondaj cu ajutorul unei mingi de cauciuc pentru a se putea depasi cele citeva cornise de c?-re sc irripiedicase plumbul In ajun. De data aceasta, sondajul, rcpetat de mai multe ori, era pre~is ~i graitor : el dovedea ~ vcrticala de 346 111, adica cea mal mare care a fost vreodata Illregistrata 111 adincimea pamintului. . Dezarmzti de aceasta adincime, cci trei speologi s-au multumit largeasca deschizatura ~din roc a usor Friabila, apoi si-au ridicat corturile, dindu-si intilnire pentru anul viitor.

si convins

sc lumina

Exaltanta

ex ped it ie din

1951

Nu seputea ataca un aven atit de adinc cu ajutorul un or simple scari din fir de otel, care sint utilizate 1'n mod obisnuit de speo: logi. Se irnpunea 0 coborire vCu troliu si Cosyns ~~l1cel(,usev~~ rcalizase un model care semana oarecum cu 0 biciclcta fara reate, sau a carei unica roata constituia tamburul In jurul l':truia se infasoara cei 380 de metri de cablu de 5 mm grosime. U 11 asistent incalcca acest troliu-bicicleta si il actiona pedalind ell picioarcle si lnvlrtind cu miinile doua manivele instal ate "In locul ghidonului. Max Cosyns rna invitase la aceasta coborire si, ca tori participantii, cram nerabdator sa rna afund in noul aven. La intllnirca fixata de Cosyns, Lepineux si Occhialini, se gaseau LOL1liens , . Janssens , Levi, Taz:ieff, Ertaud, Labeyrie, Petitjean, I'{;rot ~i 0 echipa de cercetasi bclgieni veniti sa dea 0 1111nade .uuror operatiilor de exterior. 111 til timul moment am fost obligat sa rcnunt, filll meu Raoul IIIPll1du-~i un picior intr-un aven, iar fiica mea Gilberte treIlL! i lid sa fie operata de apendicita, sur venita cind se catara III mine intr-o pestera, Astfel, nu cunosc expeditia din 1950 dl'clt din auzite. Credinciosul meu discipol si prieten, Marcel l.oubcns, mi-a povestit l11sa peripetiile ei.

146

147

Georges Lepineux, descoperitorul avenului, cobori primul, Cit mult curaj, pfna i11 fundul rnarei verticale, unde se deschidea o .imensa sala haotica. Jacques Ertaud, urrnind pe Lepineux, atinse ~i el aceasta sala ~i banui existenta unui etaj inferior. Loubens ~i Tazieff, _in echipa, aterizara la rindul lor la baza impresionantei verticale ~i strabatura sala de la un capat la altul, Loubens, strecurindu-se printr-o strimtoare instabila si periculoasa, cob or! pe scar a de electron intr-o a doua sala mai vasta decit prima, in fundul careia descoperi un torent subteran, la 0 adincime de aproxirnativ 500 m fata de suprafata. Din ziua aceea, acest aven formid,abil s-a numit "avenul Lcpineux 1". Prima sala deveni "sala Lepineux" penrru a cinsti descoperirea simpa ticului ~i ind raz.netului speolog din Bagneresde-Bigorre. In ceea ce prjveste a dona sala, Loubens, arnintindu-si ca 111 1935 0 dnara femeie batuse recordul francez de coborire in adincime in avenul Martel din Pirinei, iidedid descoperirea sa si hotar] ca aceasta bolta uriasa sa poarte DU,mele de "sala Elisabeth Caster et". Enorma adincime a putului initial si proportiile colosale a celor doua sali descoperite au constituit un obstacol pentru continuarea explorarii, cu atit mai mult, cu cit troliul-biciclct.i functionasc nernultumitor. Ridicarea la suprafata a ultimilor echipieri a fost grea ~inelinistitoare, angrenajcle ~iunele piesc uzindu-se complet. Trebuia deci, pentru viiror, sa se utilizeze un mecanism rnai puternic si mai perfectionar ; urrna ca Cosyns s8·1 realiz eze JII vedcrea campaniei din 1952.

Tragica

ex pedit ie clin

1952

Expeditia din vara anului 1952 1a avenul Pierre-Saint-Martin este lilsa vic in memoria tuturor, din cauza deznodaminrului ei tragic: moartea lui Marcel Loubens in fundtl1 avenului ?» urma prabusirii lui in marele pu~. Campania mcepuse totusi sub cele mai bune auspicii ~i llltf-<' atmosfera de entuziasm, datorita tocrnai elanului comunicuti , al lui Marcel Loubens care devenise sufletul echipei, echipierul
1 Ma i t icz iu , aven u l a fost denum it "Pierre-Saint-Marrin", numc care apa rttnca avenului vecin, undc Martel cobor-i sc in 1908. Dar a prev a la t obisn uin ta de a ave nul ded ica r de speo log i lui G. Lepinenx, l!avenul Pier r e-Sa inr-Ma rrin". _ ill d,'lllllill \

N.

soc al carui curaj ~i antren 1ndracit galvanizase pe toti. Cei cunoscusera ~iutilizasera usorul troliu-bicicleta din anul precedent crau Ineuraja~i de aspectul noului troliu de 1 00 ~(g ;IlIS III miscare de un motor electric si inzestrat cu perfection;\ri ingenioase. 'Ilsa mecanismul in chestiune nua justificat increderea ce i se .icordasc si 0 scrie de pene si avarii nelinistitoare nu Intirziara fie iuregistrate. Totusi, trebuie precizat ca accidentul mortal 11I1-i po ate fi atribuit. 0 slabire neprevazuta si ~1enorocita ~ xistcmului de fixare a extrernitatii cablului a fast smgura cauza .1 tragicului deznodamint. . . Max Cosyns, alaturi de profesorul Piccard, estc primul om varc s-a aventurat 1n domeniul, pina atunci interzis ~i neexplorat, al stratosferei. $i tot e1, impreuna cu Piccard, a conceput .i realizat primul batiscaf, efectuind cca dintii scufundare la 111;1 rc adincime, i11 apele oceanului. l'rimul lor halon stratosferic, cit si primul lor batiscaf au Fost imitate, reproduse si, prin aparate asernanatoare acestora, s-an rcalizat ~i aIte ascensiuni In stratosfera, precum ~i alte scufunci;'iri submarine la mare adincime, Crcdinciosul si ncnorocosul meu prieten, eel mai stralucit elev ,II men, Marcel Loubens, a fost victirna unci slabir] a materialului utilizat, 1ntr-o expeditie organizata si condusa de colegul Max Cosy ns. Este totusi nedrept sa fie invinovatit, cum s-a f:icut prea adeseori, acela caruia nu i-am retras nici stima si 11 ici admiratia, J ,~19 august 1952, la arniaza, sub razcle unui scare stralucitor, LO\lbens~ echipat, ell casca pe cap, cobori prirnul 111adinc, 111 jurnl putului era 0 afluenta numeroasa. Coechipieri, z.iaristi , !"lwgrafi, cineasti, turisti, ciobani, jandarrni se aplecau cu totii "l!stc marginea avenului, urmarind atenti ~i pasionati mane'ra de coborjre. Cu toad solemnitatea momentului, Marcel a glum it pIlla In ultima clipa. Statura sa l11aI6, siguranta sa, Figura sa energica ~i surizatoare, creau impresia de echilibru .51 de 'incrcdere de Ill?,drul1cinat. In mornentul cind, legat de cablu, incepea sa coboare In vid '~i in negrul putului, 111acauta CLl privirea si imi I\ClI un gest de adio : "La revedere, taticule", imi striga el. 1i pl.icea sa se considere "fiul men spiritual", cad 11 initiasern jll tainele speo1ogiei inea de la virsta de 16 ani. Dar era pentru prima data cind 111a sal uta In acest fel si Ii raspunsei pe aceI.I~iton glunlct : "Adio, copilul meu".
~"\r~

de

sa

148

149

Era pentru ultima data cind suridea vietii ~i vedea lumina so 0.relui. Nu mai aveam sa-l revad viu niciodata.

Pe rind coborira apoi : Tazieff, Labcyrie ~i Occhialini. Tori

patru aveau un program inca.rcat, bine stabilit : instal area unei taberc la 0 adincime de 408 m In sala Lepincux, efcctuarea cxplorarii arnanuntite a salii Elisabeth Casteret, imperfect cunoscuta, si, 111 fine, imersiunea a 40 kg de Iluoresceina 'in torcntul subteran, Aceasta expcrienta de colorar c trebuia sa ne precizeze locul iesirii apei la suprafata, undeva in vale. Cinci zile mai tirziu (totul se petrece incet ~i greu sub pamint), Loubens Imi telefona din fundul pamintului d programul fusese executat 111 Intregime si ca, pe" deasupra, mai 111trevazLlse o a treia sala, 10. fel de mare ca cele precedcnte. Dar obosit si il1tl'l11pinlnd greutati din cauza umarului fracturat cu ocazia explorarii avenului de la Hcnnc-Morte, decisese sa revina 10. suprafata, Stia ca trebuia sa conduc echipa de virf care urrna sa intrc 111 actiune dupa ridicarca cchipei lui si ca asteptarn echipamentul sau de parasutist pcntru a cobori 10.rindul meu, urrnat de Janssens, Theodor, Mairey si Levi. - Avenul continua si are proportii fantastice, 1'mi comunica arnicul meu. Vei avca ce face. Eu am avut portia mea de incintare, acum sint in afara bataliei. Trehuie sa urc, Pe curind. - Pe curlnd ~i urcare buna, i-am spus. Si at unci, In timp ce ridicarea lui Lou bens rncepuse, s-a produs accidcntul. Surubul angrcnajului de atasare 1a cablu desfacindu-se imperceptibil, pe ncsimtite, Loubens fu proiectat in goi si se zdrobi de stlncile din adincirne. A stat in agonie 36 de ore l'nainte de a muri, in fundul gollllui subteran, acolo unde ,,~i-a trait ultimele zile ale victii lui curajoase", cum indica epitaful gravat pe stinca linga care si-a dat ultima suflare. Tazieff, Labeyric si Occhialini au trait ore halucinante si sfisietoare la capariiul prietenului pe care l-au inhumat intre dona stinci eriorme din sala Lepineux. Dcspre accste ore de CO~I11ar,cind eram separati de sarrnanu 1 nostru ranit prin vertical a monstruoasa de aproape 400 111, n-am piistrat decit 0 amintire stearsa si confuza, intretaiata de sperante exaltate si desperari cumplite, dupa cum salvarea irni aparea cind posibila, cind imposibila. Uncle impresii, unele iniagini, imi dainuicsc ill amintire, printrc arirca ~i atitea dovezi de devotamcnt ~i solidaritate manifesrate 111aceasta tragica ocazie. 1.50

1{~'v:id, si nu 0 sa pot uita niciodata, a:i01;ul rnilitar din Pat! .rrv alarmat prin radiotelcgrafie, a venit ~l a zburat d~asup_ra IItl'ls'tI"il.,spre dderca nopti i. Zburlnd razant peste. piscurile hlntuite de 0 furtuna violenta care ne Srllll~gea corturile, reu~~ II conditii riscante, sa ne parasuteze rnedicamente jl 0 targa

'11l:ciala. .. pcctacolul acestor oam~r;i ai. aerului, care luptal.~ ~I-~~.expuIH',\U viata pcntru a veru 111 ajutorul acelora .~arc 111 1l1all~nU1"lll parnintului se straduiau sa smulga mortu pe unul dintre "i, era sublim. l{('vad de asemenea pc doctorul Mairey In clipa cind sc pre: p"llea sa coboare la eel ran~t. Incataramat: T~~~ll1du.-se greoi dill cauza grelei brancarde fixate de centura, 1~1 111.chetablestem.irul sistem de atasare a cablului, care ce~ase si care Iusese rcparat intre timp, cu mijloace destul de r~dl_?1entare. I'cutru a rupe tacerea, a.pasatoar~ ~1 ameJll_?\atoare care plana prstc, aceasta scena, LeVI puse mma p~ umaru~ d~ct?r~lU1. _ Toubib 1, spuse el cu 0 voce stearsa, trebuie sa ai 111credere til ccntura de fixare a cablului. . _ N-am absolut nici 0 incredere In ea, raspunse Incet.Malre)~ ~i ucestea spuse, patrunse hotarit In gaur~ c~scata ~1 neagra a vcnului ~i se suspenda de cablul care Il uuea deasupra a :\·I() 111 de gol inspaimlntator. v. .itcva ore mai tirz iu, Mairey relefonindu-ne ~a s~area ra~11-="lui era extr em de grava, dar stationara, cmci t1~en se ofen~~ pontan sa coboare p~ntruv ~ Ince~ca vsalvar~a lUI ~oubens .. It uuosteam foarte putin, cact verusera la Plerr~-S~1t1t-M~rt1!1 ntru prima data. Max Cosyns .1.~ p~opusese sa 111 ~e alature p"lltru a constitui 0 cchipa de sprtjin ~l event_ual de aJI.~t~r. 'iucr ii se pregateau sa cohoare In avcn Cll ajutorul scanlo:_ d~ Ii r de otcl de care dispuneam, Er~ 0 .~ncerca~e despe~ata ? IH'SpUS de primejdioasa din cauza finetii matenalulm si a ca.lnilor de pietre ucigatoarc, p~ovocat.e ?e manevrele e~ectu~~,e 'i de [recarea scar ilor de percti. Acesti C1l1CI cerceta~l lionezi , " :111\1 crau denumiti, acccptara ~i propusera chiar sa se 0l?r.easd. 1., difcrite adincimi ale putului, unde sa se hxeze pc n~lci balconnc si cornise nesigure, cu ajutorul pitoanelor l~flpte. In I'(',rl'~j. Astfel puteau sa dirijeze ridicarea ranitu.lu~ ~l s~ ajute Ira~erea rargii grele ca aceasta sa n u se agate si sa se mtepe1lI';lSca sub surplombele de netrecut, san sa se loveasca de mullipide protubera.nte stincoase.
I

IllIrL'clil

dadi. de francez i in genera]

medicilor , -

N.T.

151

,~ ~
,~

~~ ~~ ~ ~.

c;; ]

~
02

"

"0

~
ro

Pentru a-i ajuta ~n aceasta sarcina, am verificat metru cu 111~trl1 toate scarile pe care [e-arn desfasurat £n vid, fixindu-le I ~IP la cap cu ajutorul inelelor de racord. Acest examen rn-a Licut sa 111a cutr emur, caci rnulte parti ale scarilor erau intr-o stare foarte precara. Apoi am coborit cu ei si ne-am £n~irat, pe cite un colt de stinca I.t 80, 150 si 210 111 adincimc, unde rie-am fixat cu pitoane in pl1l'.itii incomode ~i riscante. Prin acelasi mijloc, am fixat seari I~ pentru a le consolida. Dupa operatii interrninabile si extenuante, Louis Ballandrau, omul de vhf al acestei memorabile coboriri, ajunse la adinciII1~ade 240 m, acolo unde putul vertical se largea considerabil. , ra 0 fapta unica. I iar, tocrnai cind dispozitivul de salvare era la locurile stabilite ~i cind eram gata pentru a ridica ranitul, ne parveni, transIllisa din om 111 om, vestca fatal a : "Loubens a murit". Am primit ordinul de a ne ridica imediat la suprafata, caci se III)tarlse - ~i hotarirea era inteleapta - ca operatia desperata ~i cxtrem de periculoasa, pe care voisem sa 0 incercam cu orice lise pentru a smulge adincului pe prietenul nostru ranit, devcnca inutila pentru amicul nostru mort, 111 schirnb risca sa provoace alte accidente grave si chiar mortale.

<J;

:;
<t:
<lJ ;>

:;

'C

0..

'-

ex ped it ie din

1953

:J,
<;: o "
0~

ZU~ o
0 if)tfJ~

00.

~~ ~
0

-,

.2 ~? ;; ~.
~ ~ R,

'l'ovarasul nostru Robert Levi, care de multi ani era unul din-Ire cei mai asidui si devotati membri ai "Grupului speologic .k la Pierre-Saint-Martin", desfasurase In 1952 0 activitate .n it de eficienta ~i chibzuita, Inclt - printr-un acord tacit kllll desemnat sa coriduca campania din 1953, care se anunta cxrrcm de agitata ~i eu responsabilitati deosebite. Spre multumirea generala, Levi organiza in chip desavirsit .iccasta expeditie, ce s-a desfasurat, punct cu punct, dupa sum luscsc conceputa si planificata. I,:" incepu totusi cu 0 lovitura de tcatru, cu un eveniment senzational, care citeva zile ne-a tinut intr-o continua tcnsiune ~i cafe ameninta expeditia noastra sa esueze inainte chiar de ~Ifi llleepu t. , n -, august, cirid ne adunasem cu totii in satul Licq, la piciorul 111ntelui, unde se efectuase adunarea echipierilor si a rnau 153

veste deopotriva de ncastcptata si descurajatoare. Guvcrnul spaniel ocupase regiunea avenului eu jandarrni armati pentru a ne intcrzice accesul. Trebuie precizat faptul ca, Inca din anii precedenti, spaniolii se aratasera preocupati de coboririle noastre succesi ve 111 avenul al carui orificiu era revendicat deopotri va de catre Spania ~i Franta. Aceasta stare de lueruri se datoreaza faptului ca linia frontierei prezinta pe harta, 111regiunea avenului de la Pierre-Saint-Martin, 0 lacuna care mai devreme sau mai tirziu va trebui sa fie completata ~i transata de Comisia Internationala a Frontierelor, cu atit mai mult, cu cit cazul amintit nu cste singurul de-a lungul lantului Pirineian, Asteptind deciziile guvernamentale oficiale, care depaseau rolul nostru de exploratori de pesteri, Levi hotari, cu mult singe rece ~i fermitate, sa ne continuam preparativele ~i acumularea materialelor, dupa planul prevazut. In zilele urmatoare catiri incarcati din greu suira muntele, ill timp ce un avion de la baza militara a trupelor aeropurtate de la Pau efcctua patru zboruri si numeroase parasutar i spectaculoase pe 0 pasune din preajma avenului. Desfasurindu-si corolele lor viu colorate In albastrul cerului, 36 de parasute ne depusera la picioare aproape 3 t de materiale variate: echipament, utilaje, hrana etc. In acelasi timp, brigade de jandarrnerie de la Oloron trirnise mai multi jandarrni la Pierre-Saint-Martin si in satul base Sainre- Engrace pentru a instala posturi de radio ernitatoarc si rcccptoare, destinate sa asigure 0 legatura con tinua ~i rapida 111 tre expeditie ~i restu 1 tarii, Toad aceasta organizare si diversele acorduri cu armata, P.T.T. ~i alte institutii erau fructul unor preparative minutioasc si al colaborarii fecunde dintre Levi ~i prietenul nostru Jose Bidegain din Pau, care, cu luni inainte, prevazusera totul fad sa lase nimic la voia llltlmplarii. Rarninea numai problema neprevazuta, dar cruciala, a atitudinii guvernului spaniel. in fine totul se rezolva la 6 august in urrna unci intrevedcn oficiale, cind grupul de la Pierre-Saint-Martin primi I'ntr-ul1l1l din corturile sale pc guvernatorul general al provinciei Navarra, 111conjurat de ofiteri spanioli, si pe repr ezentantul tarii noastre, subprefectul din Oloron, insotit de comandantul~i capitanul jandanueriei locale ~i de alte persoane oficiale. 0
0

Inca de la primele carnpanii ale lui Martel), ne sosi

terialelor la Hotel

"Bouchet"

(cartierul general al speologilor

·hipJ. de geologi si speologi spanioli, condusi d~ catre pfofe: ,lllId Llopis Llado de la Uni versitatea din C?v1deo, ::r~1a. ~a oo,I.1boreze CLl noi l'11tr-o atmosfera de cordial itnte ~esaVtql:a. I In singur lucru ne intereS~l pe noi, pc. sJ?eoJogl : sa e:ploram II est adiric subteran pina 111 [undul lu!. ~1.s~ culcgem 111 urrna urcstci explorari cit rnai multe date ~tl1n~lfH:e. . . 111 toti anii, I'n~epln? din ~375-.: regi_U11eaP1er.~e-Sall1t- Martin I".I~ tcatrul unci cunoase ~1 stravechl ceren~O)!ll, :,Junta vde 1~ l{ uncal", care comcmoreaza ~i reinnoieste frat1a dintre pas:?r:~ lr.incezi ~i spanioli, Nu se putea .<;iec1 alege u.n loc ~n<:lP?t1lVlt 1'l'IInu intelegerea d~ntre speologu Francezi ~1 SP~I~1_01.1. ~,!ps~al1 tuiusi cinci echipieri la acest nou "Tratat al P~rlhel!o~ tt la "'g;lpcle care au urmat. Erau Faimosii cercetasi lionezi, inca de "add vreme la treaba, 1;\ 1 200 m mai jos, 111valea adinca a p~rl~llui Engrace, ul~de I'X pcrien1;a de colorare din 1952 adt~se. le~1r~~ la supraf ata ~ turcntului subteran din aven, cercetasu lionezi ll:lOtau ~l ~e scu [undau in costume de om-broasca 1, In apele 1~buculUl. Sub ~'I1I\(l11Cerea elgianului Jacques Theodor, care. SOS1S~ un tl~11-, b eu P,III spart (1n urma ~1l1ui an::renament cxcesiv), ~1 sub O.CJ:lUJ ~'.\lnereicinematograflCe a lui Jacques Errand, cll:east-alpllllst.p~olog ~iscafandru, tinerii ,Epelly, ,Ballandrau st ~ctr.one 11a: Vig:Ul cu barci pneumatlce, 1110tau ~l se scufundau 111 ,s1foa11el", IlIl"clltului. . h" Chiar in seara acelciasi zile Jl1emorabile de ~ _aLlgU~t,s~lb ~e 11 i.llldarmilor spanioli, devcniti dcodata ama?l~l dupa at0b~~nea [,)1" scverji din Z!ilelleprecedente, Georges Lepineux, nera ator \:\-~'i rcvadji a venul, se lasa coborit plJ1J. la .ad111cllnea de .80 iy, nude timp de dona ore cmaia un balcon incomod de pietre e Illi~dtoare. De la coborirea s_ainii~a~a dinA19.51,.pnetenul 110,:= Iru nu mai revenise aicr, caci participase .111tl tJ~np 1.1 ex pcdi~ ~i;\ [ranceza din Tara A~clie 2. Er,:!11 bucurosi sa-I. re:,ede~11 ~1 S;'l-I numaram printre nor, Locul sau era retmut ~1 stia cd va LlCC parte din echipa de Vlrf care se buc_u~a de onoarea ea ctlborl cit mai jos si cit mai departe pos~btl. . A Printr-un acord la fel de general ~i tacit ca ~I. acela ~are ;1 I idicnse pe Levi la eond~~evr~a genera~a. a expe<;iltie1, pm: ~n-. I'ill'gilll virstei ~i amablbtattle t ovarasilor l~e~. "de ra.11IFt. si o'tI:trda", Fusesem desemnat ca ~ef al exploran~ prop_nu-zlse, ,Idiea al operaiiilor subterane- Am fost foarte miscat ~l am ac, '" .ct.uvdru , l"niIIH'iu !'''', aut onom din At.ta cu costum crans. rr rida , un dc [raucez ii all

.l':'.T.

baz

pcrlllanl~nta

de

cercer

ar i ~t;ini;i.,

N.T.

154

155

ceptat cu 0 dubla conditio ce 0 consideram indispensabila . aceca de. a coborj primul 1~1a vcn - ~i dad, rezisten ta mea () y~ l?en11lte - de a fl ul timu] care sa revin 1a suprafara ]a sf~q;tul celor 12 pIlla la 15 zile prevazuto pentru sederea nonstra 111 subteran. Previziunilo s-au con!'irmat de altfel, caci explorarea il1Cepm:l la 7 august s-a termmar Ia 19 august. Intre aceste date avc.i sa. se desfasoare, dad nu asa cum s-a dcnumit "cea rnai fa»tastica explorare speologica a tuturor timpurilor", eel putin explorarea cea mal extraordina-a ~i cea mai impresionanta din roate ~~Ie pe care le-arn cfectuar vreodais. Aceasta cxplorar., am mlSlllllea s-o povestesc aici. Ea a in cepur 111 dimil1ea~a lumino~sa a zilei de 7 august. Ceru! er~ ?e azur. Un. soarc stralucito- Licea aproape insuportahil', prrvirea haosu1m de. r?cl calcar?as~ albe care ne inconjurau ~i pnnt_:e care cres~ pinr 110dllrO~1,.drntrc care multi crau Ioviii de trasnej. La orizont, spre est, piramidels lnalte ale vlrfurilol' ~r1~s ~i Anie tl~l1esc dintr-o marc de creste spaniole anon imc 11l tirnp ce spre vest se profjleaza virful Orrhy, Vaurours .'1 altele. ' Zia.ri~tii, fotografii ~i cineasrii, mal 1:1l1It~ zile, repro.~l'ndu-ne erau III Sflf$lt ocupati.

ca 11 faccm

care asteptau llerabdatori tI" sa-~i piarda vrcme.i

Tot intcresul era concen traj asupra orificiului avenului undo s: tcrrnina instal area unei macarale, conceputa ~i realiz;ta (L catr e lJ1g1~ler~1.Que!fele~, 11_?11 venit In mijlocuI speologiio. c,:r~e IlU ': intirzrat sa se simta ca la el acasa, capatl'nd 0 dcos« blta . pasrune pentru goIurile subpamlntene. Aceasta macar.i. adnllra~a de ~llno~catori, ': ,d'~tigat, .gratie fI.1I1c\io11arii ei per fecre, ~l pe cer mal profani In matene de mecanica. Ea era a. tionata de un grup e]ectrogen si fusese 11lzestrata cu nenum:i rate perfec\ionari: pe care n-as putea sa le descriu, dar dillll,' care am r~~ll1ut rninunam] tablou de bord unde, printre divcr-, eadrane ~l manometre, existau trei indicatoare _ verde alh '" rosu care luminindu-se avertizau . Atentie" _ Perico!" " ~ " - " S top. " ~cestui .n~ecanisl11, lui Queffelec ~i aiutoarclor sale Pierre L()III ~1 R~SSll1l, ,,?~a:n 1~1Credi,:~at a~unci cind l11-a111prezenr.i t I., l:largmea onftCll~Ul, inchi ngat In curele de nailon de par.i ~011 tist, ~u capL!l aparat de .0 enorrna casca sferidl de aviari« , I reaq1e - dm fIbre de stlcla:. Avi'nd fn jll~ul meu un ~rup de tov.ara~i atenti ~i grijulii 1,,\ de toate amanuntele echlpamentulLll meu ~i fa~a de 111,111<,\ I J56
I

"rl' urrna se efectueze, sernanarn cu 0 rnatca de albine, 1nIjllrata de lucratoarele sale ~ ~id~gain irni .aranja sub ~asd ulriiroarele telefonice, Delteil Im1 regb 1anngotonu1, P1~rre II1Iis imi fixa sistemul de lezarura 1a extremitatea cablului de b .i1()r1re. Era foarte cald si rna su f ocarn 'Ab~~' racamrntea In 1111 mea, I, cdc doua cornbinezoane suprapuse, dintre care unul 1111pl'I'JrlcahiL 1).11' cchiparnentul men nu era. inca comp}et.' c~ci In ~af~ra greului sac din spate, Trcuthard ~I Janssens 1ID1atlfl~ara E,~ca~e de ll'iL'le chingii cite un sac de, c_it,e .30 kg!,., !VIa Acl~tll1al sl:b I'Il'casta greurate, in timp ce LeVI 11111trccura s In mina 1I11 petic dl' hirtie. ~. , --- lata lista alirnentelor concentrate pe care le vei gasl 1~1 sncu! din drcapta, imi spuse ~l. Trcbuie sa p~evedem. totul ~1: cf.td s-ar produce vreo dcfectiune a macaralei sau ar mtervem 1II1 alt impediment, ai hrana pentru patru. zl'l.e. . .,. ( .hiar dad nu mi-as fi dar seama de serioz rtatea slt~Jat.1~1~! 1111 a~ fi Fost pr egatit, ace~t~ L1ltim~ ar~l1jan~en~e~ aceasta ~llt1ma uvcrtizare ar fi Fost suficicnte sa rna faca sa intelcg ca "ora Ildevarului" - cum spun spaniolii - sosise. lbr cram pregatit si toate cite se JntlmpIa~J 111 jurul meu 11m .'(';llllinteau scena, cu totul asemanatoare din anu1 pre~ede~t, dlld Loubens coborise primul, In adincul care. trebuia sa-l devina morrnint. Atunci, ca si aCUI1l, soarele 1~1 arun~a ccle mai ficrbinti raze in masa calcarelor din jun:1 avenului, unde se agitau aceiasi crcdinciosi coechipie~i de azi ! .~ Sus, la 10 m deasupra noastra, se profila ma.sa l~aslv~ a m~c;~rulci ~i a minuitorilor ap1eca\i'pes~~ :a. ~e 1111pre)ur~1 or,lIiciului se lngrarnadeall, strinsi Ul1U 11l1ga a1\11, tun~t~, pas toll, i,lllc.brmi, cine~~ti .in actiune .. T?t aco_lo zaream silne,ta Iu: I'iurre Accoce, istoriograful echipei ca~e maugura "Car.l1ctul de robot ire" tinut pentru fiecare din 1101, cu ~rarul pre,Cls. al cohor\'rilor, al ridicarilor ~i CLlconsemnarca d1v:erselor ~nCIdente. III 1953, ca ~i il1~1952, spectacolul era a~~la~l: Nu ~11? putcam opri sa rna gindesc cii in ge.nera! s):?eologll actlvAeaz~ III c;l~mLl~ ~i tacerea locurilor singuratice ~1 tacut~. Da~ tnlmb~\~lc fairuci fiicusera ca de acurn inainte sa 11\.1 mal PO\! CODon 111 a~el1ul Pil~rrc-Saint-Martil1 decit sub obiecrivul aparate10~ de [dmat ~i III sdrtlitul stjlo~Jrilor, ?int~e c~1re lIne!e - nu stiu de cc l'rau ul11plute cu flere, aCId ~l chlar vemD. . N lI-mi amintesc sa se fi pronul1tat ceva car~ ar m~nt~ sa _fie Icprodus ~i personal ma abtin sa rost~sc cuv~nt~, zl~e lstOrtCe. III i11ol11entul dnd pltrundeam stingaci sub pal111nt, lilcomoda t
A • ,.

sa

J~:

157

de echiparnentn] ~i~greutatea ce ~ purtam, 51:! prod use, dimpotrrva, 0 tacere apasatoare. Cred ea 111 acel moment toad lumea se glndea in mod insrinctiv la cele doua evenimente . cobor irca lui Loubcns la 9 august 1952 si coborirea de astazi, 7 august 1953. Poate c.il unii s-au gindit d cerusern sa cobor 1n frunte, pentru a fl pnmul care - la interval de un an - sa rna reculeg la morminrul lui Loubens. Fara l'ndoiala ca acest gind nu-rni fusese st!ail?- c1~d _l~aseJ? ~h?taArlr.ea sa cobor. ~i sa f~u primul [a accasta pioasa ~l ;allllca 111 tJl11lre. Dar voiam mai ales sa Cllnos~ si sa examine:, de. sus 'in jos, accst pU1; vertigines, pentru a~m~ da sean~a dae:," .eXlsta sal: riu vrco posihilitatc de a ridica rama;;l\ele pncrenunn nostru ~l a aduce astfcl familiei sale COnsola rea de a-I putea l'ngropa 'in cimitirul satului sau natal. Aflasem din, difenite surse §i in special de Ia Louis Ballandrau, care ~.obor'ise. trcapta ell treapta pina la 240 m adincime, ca pcretu putuluinu erau netezi, ci intretaiati de cornise, de erapaturr ~l fl~U~l urnplure ~ll pierre, gata sa se pravaleasca In av a lanse ucigatoare. In aJLll~, asa cum am ararat, Lepil1CllX incepuse sa curete balconul situat la 80 m ad!'l1cime si 1mi afir~llase cil voi gasi locul CLl1"8.\at. 111tr-adeva~, aju~lgin~{ la acest nivel, am constatat, cu usu rare p multumire, ca pnetenul mel! facuse 0 treaba buna. L-am f~licitat cval~u~os, caci era chiar el la capatul firului telefonic ~l urma sa \111a astfel legatura cu mine plna ajungeam III flll1dul pU\Ul11i. Nu-rni putearn dori un "insotitor" l~ai bun caci cunostea avenul dinainte, fiind primul dintre 110i care eoborlsc doi.ani m~i !t;a~l1te ~i E'astra.se 0 arnintire _rrecisa despre configurana lui, Lcpineux facusc mgenlOs 0 schira a ba1conului unde rna gaseal11 111 acest moment ;;i taiase 0 sclndura rezistenta de l~rgimea. lui,. crestindu-i partile laterale dupa inclinarea peretiler. Ml-O fixaso de centura si acum asczam aceasra barierri In partea de jos a pragului stincos : am Illtepenit-o ell lovituri puternice de ciocan In crapaturile pcretilor unde s-a incastrnr solid, putin d sa oprcasc.i pictrcle dislocate care s-ar fi lovit de ea. Deodata, in timp ce 1111ipuneam la punct echiparnentul deranjat de aceasta operatic, lampa electrjcii frontala 111ise stinse. Apas butonul lampii de 1a piept, dar 1n zadar, nici ea nu se aprinde. Suparat ~i nclinj~tit ca slnt lipsit de lumina inca de la Inceputul coboririi, telefonez lui Lepineux despre ce mi se 1l1tlmpla. Un bohot de rlS l'ntll11pina povestirea mea.

_ Fereste-re, imi spune el, ziaristii vor face mare caz de deviza tao l' . 1 1 lntr-adevar ei putusera sa citeasca pe costumul rneu, a nlv~ u picptului, f;aza: ,;!'l0x _illumir:at~o mcca" A(l~oap~e<:- ste lU~lr"na e mea). Laca pawl fIrul ui, continuind sa nda, Lepineux ,,111a 111treba neiertator cit de luminoasa mr se pare nC?apt;e~ III car~ rarnasesem cufundat. Vai ! N u este de loc ~um.l11o!-sa aceast.a noapte completa ! Bi'ibiin~ ~iforJ'ir~,du-n~a sa-l11~ p~stre\ echt= librul pe balconu 1 strrmt ~l ~1:el11Ca pator, 1115erc sa gases~ m vsa. ~1I1 ee-l port 111 spate bateriile de re~c:rva. D~r rrebuie ca ~l bccurile lampilor slnt arse, fiindca 111el bateriile 11?1 nu ?au lumina. In finerecsesc sa aprind Lin capat. de [uminarc ~l la lumina ei Ieg Ilaextremitatea unei : cordeline, ~e mi-a fost coborita de sus, cele doua lampi defccte. Vor mcerca sa Ie rcpare. Lepineux . .' . 1 imi tine eompalll.e _prm flTu~ telef03lC~ d~-a l~ngu asteptarii mele destul de plicticoase. I~l1l allU?ta ca lampile au sosit In buna star c si c~ Pler~e L?UlS ~I D~Ite111~ ,:o,r ~xamllla~ 1\ poi, deodata, 'il aud izbucnind mtr-1.11: ris nestavilit '. r~u.reu scsre sa se calmeze si sa-mi exyhee ~n:>tlvul ~cestel da:-ltap ncstaplnire. Printre hohore, 11111 exphca tot~l~l Ace s-a .constatat. Schimbascm bateriile, dar cum lucrasem 111 mtunerrc, nu. am viizut si nu am indepartat mi~ile dis.cu~i de ea~t~n care lZ0leaza cilindrul metalic al bateriilor .. Bmel11te]es ~a III asem~nea conditii puteam astepta mult ~l bine ca lampile mele sa se :lprincia.· . Ml comportasem - si lucrul era gray. pent~u ur: scf de expcditie ca un incepator de cea mal slaba cah~ate; ~-am putut decit sa rid la rin.dul I?e~l ca un eC0l! !IA lui LepI~euxJ Care gasea ceea ce mi se intimplase menta intr-adevar .sa . f· povestit. , Ie . ..' A' LarnpileImi fura ,trim.ise pe.aceea~l~c~le ~1 ,ell de ~pnnse l11:~ continuai drumul 111 vid, lovindu-rna ~I frccindu-ma de perctu de-a lungul caror a cobor fara sfirsit, . A Inccrc sa privesc In jurul mel:, sa studiez acest splendid adinc, sri-i Inteleg ~i sa-i admir arhitectura, d~r curelele e~lllp~mentului cit ~i zreutatea celor trei saci ma paralizeaza, Cit despre 'casca deb pilot, 1mi strlnge ceafa in mod dureros, ca si cin d a~ fi prins l'ntr-o masa de gl ps. . ~ Cobor mereu ~i .din dnd.in dnd .arllne 111go}, eu.o 10vItl11;:~.e pieior sau cu aJutorul clOcanulm legat de l11Ch~letura 111111~11, dte 0 a~chie de stl'nca ie~ita in afara in mod penculos sau Cite o pian·a In echilibru nestabiL

ca

158

159

.....

-_ .._._-----------,---

~a -ni~ele ~iferite ~na opr~sc pe cornise sau balcoane l'nguste, l1:,cercl11d. sa Ie curat .de pietrele adunate acolo pentru a 111departa. pericolul caderilor de bolovani, care In acest gol imens constrtuie un pencol fha scapare. ~ceasta treaba imi r~pe~te un timp nesfirsir care va intirzia ~u n~dt, soslre~ n:ea In fun4ul putului, Intr-adevar, in loc de U . ora cit v~ fi timpu] rnedin ~e cobor ire a altor echipieri, ml~~~ t_:CbUlt patn~ ore ~l Jlpnatate p~ntrl1 a cobori intreaga verticala a avenului. Dar mal mult dccit aceasta lunga durata, ce~a c~ rnA-aepuizar au fost efortul fizic si tensiunea nervoasa ~esln:~lte 11; ~ot timpul acestei gip1nastici extenuante. 1:1 fme, Lepmeux rna previne ca, ajuns 1:n prezent 1a adincirnea de 24? m, :11..1 vo~ rnai avea prilejul sa curat peretii fiindca de. acum ma VOl deparm de ei, coborl'ndizo1at, ill vid. Imi an~ll1t.esc de cele spuse de Queffeiec despre acest moment: Cine! vel a!l~11g~ s~ ,Sp1!1zuri ~1 gol, In cursul ultirnei sute de ~~etri, te ~el l11VI[~l 111 jurul ta~l lnta~mai ca 0 greutate de plumb la capatul un~1 fir. Cablulll11pletlt de otel este 1n principiu antigIrato::, .adaugase el, dar, hindea vei cobori primul nu va fi ~~a~ C~C1" va. trebui sa-si cl~tige echilibrul de tor:iune, prin el l~lv~rtU~ . J?ec; ma pregatesc sa devin titirez, ceea ce l1U 111tlrz!e s.a. se intimpls, ~l aceasta tocmai cind tree prin dreptul unei mlc~ cascade c?-re cade ;n gol : reate neplacerile deodars 1 C~ t~a~a srtuana incomoda ~i cu to~~a l'nvl'rtirea neplacuta cal.~ irru produce arneteli, notez cu grrja sensulsi numarul rotatij lor ce l~ execut, Sint 33 111tr-un sens apoi 12 111 sens in,:eIs. _In tot inter valn] acesta, cascada, in trei tre pte, rna inunda ~1llll\ lov~~te zgomotos casca ~i urnerii. A~ vrea ca mi5carea de cobonre s.a se accelereze, dar macaraua rna coboara Iinistit In cadent a el~e.schlmbata de 5 m pe rninut, Alo ! ~ep111eux ! Am trecur prin d'teva mornen te agitate si l1L: prea placute, ACLll11, are ca invirtirea p s-a l'ncetinit. Ce 0 S:l 1111 se mal 1l1tlmple? --::- Alo ! .c,asteret ! Queffelec spune ca acurn nu te vei mai 111vir n. E~~l 111ace.st mOl~el1t la 270 m. Ti se va Yntirnpla ceva extraordinar, 0 Impresle care rn-a lnspaimlntat cind am coborit 1n ~ 951. Te vei afla 1.11 curind sub 0 boltaimensa ~i imedl~t ~t~pa ~ceea .n;l vel mar vedea .nici pl,'lfonul ~i nici peretii. ~e~ fl 111 vl~ul ~~ lJ1 bez~1a cea .m~l ~1e?-gra, In neant ! SI lntr-adevar, 3lteva chpe mal tlrzlU, parasesc pu!ul vertical un de In-am Jeganat .la 0 adll1cime de 270 111, trec la l1i velul um\i mare tavan onzontaI, pe care 11 pierd repede din veclere. Cit despre pereti, dispar ~i ei...

speculatii

A~a cum ' am- Fost avertizat, nu maio disting nimic In jurul meu, sint ~n neant si imediat se produce un fen omen, 0 iluzie pecare tori tovarasii mei au avut-o in rnomentul ccboririi : absenta reperelor vizuale. Intunecimea absoluta da impresia ca esti cpritsi. suspendat imobil in tenebre. Miscarea de coborire .nd Foarte inceata si domola, nu mai poate fi perceputa si nimic nu rnai poate face ca ea sa fie simtitasi controlata, De altfel, simtim noi oare ca pamintul se Invlrte~i ca se deplaseaza cu 0 viteza considerabila ? clipa rna gindesc la Einstein 1, dar marturisesc nu prea mult, caci nu este nici locul si nici momentul pentru asemenea

ca

filozofice.

De aItfel fasciculul de lumina al fotoforului 2 lumineaza In adincime, sub mine, Ioarte jos, un punct stralucitor, fosforescent, care nu exista atunci dnd a coborit Lcpineux : lampa mea electrica l'~i reflects razele incrucea de tabla luminescenta de llnga mormintul lui Marcel Loubens. Cred ca aceasta viziune mi-a aparut aproape in acelasi loc de unde, cu un an inainte, prietenul nostru se prabusise In vid cu un scurr strigat de groaza, Fara sa vreau rna glndesc ea propria mea existenta este tinut,a de un simplu firsi ca acest fir s-ar putea rupe in orice moment. Crucea se apropie, creste, se ridica-catre mine. Dar nu estc decit 0 iluzie, aceea a parasutistului care vede solul ridicindu-se si chiar precipitindu-se spre el, desi in realitate el este acela care se apropie de pamint, Incetul cu Tncetul disting stinci jnecate 1n l'ntuneric, blocuri enorrne l'ngramadite unele peste altele intr-un haos fantastic. Ating unul dintre acesti monstri, care sta aplecat ca turnul din Pisa 3, alunec de-a lungul masei lui, dusmanoasa si uda, apoi deodatapicioarele mele ating solul Inclinat, alunecos. Am ajuns, Un sferrde ora mai tirziu, dupa ce am reusit sa-mi scot echipamentul de sustinere vi sa tirasc sacii grei, eram instalat pe lin spatiu redus, singurul loc orizontal pe panta extrem de iuclinara si acoperita de pietr e gata sa se rosrogoleasca la vale, din sala Lepineux, In jurul meu observ, l'ngramadite intr-o dezordine de nedescris, numeroase materiale, accesorii, us tensiJe, dbiecte de tot felul : erau urmele tragicului ~i mizerab.ilului refugiu, unde Tazieff, Labeyrie ~i Occhia~ini reu~isera
I Autorul se refera la te:oria re1ativi_dltii elaborata de marele -savant A. Einstein. " J..ll11l'a front.ala electridi p_entru luminarea la mare distan~a. N.T. • Cr:lcbrul turn aplecat din .ltalia. - N.T.

-:- N.T.

160

II -

A •• muri

lOb pamlnt

161

55:-1 drasca si SVI Lb statuse si ago ,a- aseze pe ou ens, dup.i caderen sa, Acolo za se acesta Imulta vrerne, acolo 'doctorul Mairey l'ncercase sa_t J 'd A p Iecm u-ma sa veze, acoI 0 munse. " « pnvm ivind .. '0 d ¥I a 30 m mal JOs pe pant a de grohot I" ve earn crucea' "b'lv" " de cite ori razel :..m~~zl I a 111 mtunerrc, l11Sa luminindu-se nici dre tul ' ~ ~al11p~lrnele 0 anngeau, Dar nu a veam inca ze hP 1 ~l nici poslhIlltatea sa cobor plna acolo si sa Int> nunc cz a mor ' t M" ., ¥, ' c:lici subpaml'nt mT' a asteptau ?arCl11,1urgente ~1 grele, 1l1'cetineala tot~ este greu,compl1cat §l totul se face cu 0 extrema Am uitat sa spu v'f I If' era ohiar rniezi Inca H,U te e orne care rna lega cu suprafara de cabl . / ca?lulUl de ote] care- a yea iri acelasi tirnp rolul ll urma vU 1?d ,r torb~1 conductor telefonic, Acum cind Queffelel" a sa ricncs ca v' lul t d 1a bori " a dOl'lea ec ·h" prer ram] pen rufV proce a I co on rea cclui de-al I 'v ' " mirie am . a ra mer '0 egatura cu suprafara. Nu era insa mdlCat b .. di , , ~ izolari d ' ,ca mem r11,expe rue: sa se gaseasca astfel aceasta e;a cl~~d~n c~blul trobUl~ ~a Jie ridicat. In afara de zul In care tru} tnl s,e prevada ~l sa se ia mas~ri pel~.tru catr-o cauza sau al;a~ orne mtegrat 111 cablu s-ar ,f! avanat dinv

"

Pentru a evita a ibili desfa§or 0 d tV semenca post' 1 itati, fusesern insarcinar sa telefi:mi~a a a CU,co,borirea mea, un al doilea fir de legarura Pentru c; aceceesatCbel11111 grijisi complicatii nenumarate, dadu', f~e c estemat Ir sa ' fV 1ncurce cu cablu] d. bori nu s,e l~ a~,?are ~l sa nu se din locin loc, e c C?, orire, ~ trebuir sa~l f~x~z..cu pitoane, detorsionarea c~b per~tl1, putului, I~ curs~1 mvrr nrn mele, prin bl 1 ' A lu~U!, firul tclefonie se infasurase in jurul caac~s~~co c~m, trebUia s~-l desf}t~or ~i, sa-lIzolez de cablu. In la dreapfa nt\~edmlmarasem 111vlrt~nle mel~: 33 de la stinga ori si ce :ens t e ,a d!e;pt; la strnga. Stiam astfel de cite d.in jurul cab! 1 :edbUlasa l~vlrt find telefonic ca sa-l desfasor " <. U UI e coborire. VOl fJ oare iertaj d .d cum plicticoass > e I~ area tuturo~ aC,estor amanunte oarcdovedit delicat §t:_u, dar,operapa simpla In aparcnta s-a pus in legaturaa~l1 ata termmata ~l, 0 d~ta firul izolat, l-am prafara si dind Se un aparat telefonic, 11l1l1dcontactul cu Slide minune audit' mnalul ~e r:dlc!,re a cablului. Totul merge a sitei vOj1b~am cul\e/r~ per ecta, ~1 c~ euforia odihneisi a reudcntii eptneux. Deodata aUZlI 0 suieratura stri, un zgomot d VI ' fir cazura gram ad e cac ~r~ care crestea p aproape 100 m de putusera impica 1a la pl~lO~re1e, mcle~ Cablul si firul nu sc doilea. mprcuna ~l pnmul 11 rupsese pe cel de-al
v ' 'v

in

v'

~Ld

Izolarca mea avea sa durezc mai multe ore. Coborirea mea incepuse la ora doua dupa-amiaza ;ccl de-al doilea echipier, doctorul Mairey, atinse fundul avenului tocmai la ora unu noaptea. In accst interval de timp am putut sa rna duc si sa rna reculeg 111Fata morrnintului lui Loubens. Incepusem sa tremur de frig, caci temperatura din adinc nu era decit de 4°, Irnprcuna cu Mairey, care 111cursul coboririi putuse sa repare firul telefonic, ne-arn culcat, cam pe la ora 2 dirnineata, pe locul unde fusesera instalate corturile in anul trecut, adica pe 0 mica portiune orizontala, in apropierea morrnintului lui Loubens. INu aveam cort ~i bivuacul nostru, in aerul supraincarcat cu vapori, nu a fost citusi de putin placut. De aceea, pe la 7 dimineata am inccput sa rna agit, sa circul ~i in cele din urrna l-am sculat si pe Mairey. In cursul diminetii am prirnit vizita lui Robert Levi care a coborit pina la noi sa ne aduca corturi ~i provizii suplimentare. Dar dupa 0 scurta odihna a fost obligat sa urce la suprafata unde prezenta lui era necesara pentru ca intrcaga echipa sa intre in faza activa, sub indrurnarea sa, Coborirea diferitilor participanti a inceput sa se efectueze 7ntr-un ritm accelerat. Desi planificare, coboririle ~i urcarile au trebuit totusi sa sufere modificari din cauza dif eritelor Intirnplari neprevazute san din caUZ;1 starii de oboseala ~i a lipsei de rezistenta a unora sau altora. Numai un car net de bord complet ar putea sa arate ccboririle si ridicarile Fiecaruia, dt ~i nenumar atele intirnplari desfasurate cu ocazia aces tor operatii. Nu este cu putinta sa redam toate amanuntele, dar oricine l~i poate face totusi 0 idee desprc ele, pr cciz ind ca macaraua a coborit si ridicat 14 oameni (unii fadnd de mai multe ori aceasta marievra) totalizind un parcurs de 15 krn, Regretind ca nu putem axa povestirea noastra decit pe ceea ce am facut si vazut personal, sa revenim dcci la rnomeritul cind, dupa ce Levi a disparut In inaltimilc boltilor, ne-arn regasit - Mairey ~i cu mine - singuri in adinc. Dupa plccarea lui Levi, ne-am hotarit S:l. efectuam 0 incursiune 111 sal a Elisabeth Casteret pentru a gasi un loc fa vorabil stabilirii taberei subterane, . Sala Lepineux, haotica xi Foarte inclinata, comunica cu sala Elisabeth Casteret printr-o crapatura ingusta unde sufla un curent de aer glacial §i de nesuportat, urmata de un put de 20 m pe care cobodm cu ajutoru\ unei scari electron. lata-ne acum in aceasta sala fantastica pe care Loubens a tra163

,I

162

versat-o, pe care a botezat-o si in care se ratacise timp de doua ore in 1951, In timp ce Tazieff, ingrijorat de moarte i:l astepta ~i 11 striga din gura crapaturii. Cautarn- timp indc~ lungat dar fara rezultat un loc neted ~i doi metri patrati und~ sa putem ridica cortul, Pretutindeni numai blocuri uriase, cladite uncle peste altelc, intr-un echilibru nesrabil, stinci gata sa se prabu~easca. Ca ~i Loubens, ratacim bijbiind in aceasta p:~digioasa ingriimadi re de bolovani, la lumina lampilor cc aici pare destul de slaba. Nu distingem nicaieri nici bolti nici pereti si, 1n cele din urrna, ne ratacim si noi, ca si Loubens, Seara, cam pe la 9, cind putern 1n fine sa revenim la bivuacul din sala Lepineux, gasim doua corturi montate de Ertaud si Janssens care coborisera in timpul zilei. Adincul incepea sa se populeze-dar trebuia sa mai asteptam si pe alti tovarasi pentru a putea incepe expcrienta colorarii apei si recunoasterile in adincime care erau programate. A doua zi, ca sa ne gasim 0 ocupatie in asteptarea celor ce n:ai trebuiau sa coboare si pentru a perfecta explorarea, Mairey ~ICU mine ne horarirn sa ne strccuram In amonte ceea ce nu fusese inca niciodata incercat. Ne lovim lIlsa de 'greuta~i nea~t,eptate, caci muntele de stinci si pierre, Iormind conul de dejecrie al marelui put, constituie un obstacol incalea Inaintarii .noastre. Drumu~ spre sud, .spre marele lapiaz al virfului Anie, care pare a fi zona de alimentare a torentului subteran se arata a fi l'nfundat. 'I'otusivstrecurindu-ne In haosul de stinci, aseJ?enea Ullar sopirle prin golurile dintre pietre, reusim sa Imuntam aproape vertical si regasim astfel cursul de apa hipogeu curgind si pravalindu-se.jn cascade 111 111chisoarea lui de stinci. Terrnornetrul arata ca temperatura apei este de 3°, iar altirnetrul ne indica d ne afHim la adincirne verticala de 400 111 chiar sub orificiul avenului. Cercetarea rocilor ne pune in fat~~ unor constatari interesante. To: avenul este siipat In calcar, dar torentul curge prinrr-o albie de sisturi siluriene 1; apa a atins deci, aici, roca de baza ~i 'i:~i sapa un drum la nivelul contactului dintre calcar '5i sisturi, lncerdnd sa urmarim curentul ajungem la 0 cascada de 4-5 !1l, pecare reu~esc s-ocobor de-a Jungul unui perete de ~istllri farlmi~ate. Ajuns abia printre stlncile innegrite ~i alunecoasl' de la piciorul cascadei, dnd aud in spatele meu zgamotul unci
, Pl'rioadl geologica din era primadL -

' a miinii lui ,.~dcri. 0 margine de piatra ~ed ~se su b apasa~e Maircy, care cazuse pe spate, dm inaltul cascade!. v ( '\ iutr-un vis ur it 11 vad ingramadit, cu cap~1 vcazl:t ~nt:c 1. "d apa Ochpa [nal nrziu rl'llul1chl ~l cu plewa.re. e atirrun III a. .,.' .vI ,'\ apuc de subsuori, Jl lr:depart~z, de rorent ~1 l11ce[c sa- . as~~ lC 0 stlnca. Dar este inert ~l 11111 dau seama 1l1grO!ltc,~ Ii este inslngerata. Sll1gele ~l.lrge a:cada !prll~cene: ~'.Hc este crapata adinc. Corpul 11 de_;,me d.1l1,ce ll~ ce. mal I4I"ClI si, intr-o singura strafulge~a~e <l: i'p11.dulm, intrevad situa\i.\: tovara~ul meu este gray ranrt ~l ll;ll.dau. seama .ca. nu v a IHltca fi scos din galeria strirnta, cu nesftql~e zlgzas;un J1 s.tran~ "_ul:i.ri, prin care. ne-am strec~lr:t cu ma~1 vgreuta~l. ~1v riscuri pril11ejdioasc, dC! rotul se ml~ca,se clatina, arnemnta sa se
A o .' ., A G

Lta

?1l1

pr;lbll~easd. .' ,d S'Il1);creaza abundent, nu-l vad, nu-l sirnt resptrrn tilt mai greu, mai inert In bra~:Je mel,:; U~ t[emur ti 111 ioara tot corpul, ceea ce Ina [ace sa rna gindesc F estc mai rau ~i... l~i recapata cunostmta_ Ce Facem aici ? rna intreaba el ell 0 voce slaba
v

.d . • ~l eVl1:e puternic la tot ce ~i intre, v

t~iat~. . 'I'r:iic~te, "orbe~te chiar. Slava p':,mnulUl ! . Ii cxplic ee i s-a int'lmplat ; i~l da sean.1av~tunCl ea s~nger~az: pllternic. t~i duce rnina la frunte, se P'P ale cu a.ten tre, v remc il1dclungata. __ Cred ca osul nu este sparr, trage . el conduzla, cu bi

0 1~-

1I11itui sau calm. Cu atit mai bine, eu atit mai bine, Ii raspund, amctit,

dar esti inca

s:

.,. 'I f f' l~l ref~ce foqek.l ot,o?ra le~ '111'1'-0 atitudme care expnma aerul sau absent ~l coplc~lt. Ful f~l';'uI si dcronatia magneziul.ui I~ Fac .sa tresarii, 11 trezesc de[iuitiv. Parasim aceste locuri primejdioase ~l aJlmgem cu greu

111 timp xe se odihncsre

odihneste-te-

~1

1.1 bivuac.

111 rirnpul absentei noastre, lui Janss.~!ls ~i ~rt~u

N.T.

d s-au a Tau~ 1'.11 Treuthard ~i nunl din speologll spamolt, Onda~ra.. ?~l l:.,trU sint surprinsi sa ne vada sosind leoarca, ~Up~l, ~1 smt illgrijorati de bandajulins'ingera.t de pe frunte~.IUl Malrey~ (·.lrcva minute mai tl~ziu, 11e ~1l1lma:? cu t~t;ll de 0 scena tlll:tJ I nea~teptata. Malrey, dUP<1:ceo caytase m vt~usa. sa vme 1l'."ri, l11treaba daca unul din nOI ~tle ~l l?oate sa-l _pnnda r~na III "grafe. Amarl~i '1i raspundem l1~gat~v:' At~m~l, la lumm<1 III11'i lampi de acetilena, In fata unel ;T:IC!?ghnz.l de buzun~r l;l" i-o tin la nivelul achilor, doctorul I~l prmde sl11gur rana m
V

d li

JY

164

165

t~ei agrafe cu ? .~ndemln~re .de maestru ji tira ca pe fata lui s~ se observe mCI cea mal mica tresarire, asa cum marturise~te hlmul turnat de Ertaud, acolo, ill fundul avenului. l.n. aceeasi zi. uria~~l expeditie], Jose Bidegain, -industrias ~j COllsilier mun_;clpal din Pau,rugblst, alpinist si speolog de -data aceasta, f.acuse 0 coborire curajoasa si foarte utila, Ne adusese ~ ~en: de accesor~I nec.esar~ si iarasi ... alimenre. In adinc s~ ?1al11l1Ca mult, ca sa PO\! rezista la frig si la umiditate, La ridicare, Bidegain ~ntlmpina mari greutati din cauza cablului c~r~ s~ frecase ..de stlnci ~j.se intepenise. De mai multe ori se gasl~e 1;1 srtuatn foarte penculoase, ceca ce a facut ell atit mai J~~~ltO~1Ude~otam,:ntul~ sauopentnrocauza co~mll1a, Nu am putut o sa 1 st~ll1p ml.na, fundca a~lt cobonrea crt ~l urcarea sa se efectuasera III timp ce eu, im preunji cu Mairey, explorarn in amonte. Luni 1,0 augu,st cobori DelteiI, credinciosul mcu coechipier din LaboUl~he, din JIenlle-M~rte ~~ alte pesteri pe care le explorasem, impreuna, astfel ca echipa A, cum 0 denumisern, era C?rnpl~ta ~J putea efectua tnpla operatic care Ii fusese incredintata : aruncarea a 20 kg de f luoresccina ~n torentul subteran, explorarea avenului din colo de Iimitele atinse In anul pn,'ce~e~t si descoperirea, unui loc propice amcnajarii unei tab~ere ll1aI~tate l?en~tr,ue~hlI:.a de virf, echipa B. Aceasta trebuia sa n~ schlmbe ~l sa impmga explorarea cit mai departe 1'n proIunzime. Experienta de colorare, obiectivul numaru] unu al zilei Iua aspectul unci expedi~.ii. Cei sapte oameni (Casteret, D~lteil, Ertaud; Janssens, Mairey, Ondarra, Treuthard) traversaram sala Elrsabeth, lncurdndu-ne inca 0 data III Iabirintul stincos apoi trecuram prin sala uriasa Marcel Loubens intrlnd lntr-u~ tune! maret si rectiliniu, numit "Metroul", oprindu-ns in locul ~nde torentul, scapat in fine dintre stinci ~i grohotis, curze hber. Acolo ~mAaruncat fluoresceina si Intr-o dip a apa limpede se transforma intr-un val fluorescent de un verde admirabil. AJoi, ~u~urati si liberi, patru!1seran~ ~n aval si, llU dupa mult, 1aduram~e morm~nul de plet~e ridicar de Mairey ~i Tazieff In 1:52, cind, dupa moartea lui Loubens, efectuasera ell mult curaj aceasta recunoastsre, 1nciuda epuizarii lor fizice. De acum lr:a!nte paseam pe teren virgin, neatins inca vreodata de vreun prcior omenesc, Fiecar e pas ne irnpingea in necunoscut. Acest .fapt dadea aripi ogarilor echipei: Treuthard, Ertaud, Mairey. Cu tot terenul extraordinar de accidentat format din ingramadiri de blocuri cu dimensiuni ciclopeene, 166

eei trei se streeurau, ne-o luau inainte ~j erau gata sa-mi scape sub control. Chiar ~i inteleptul Delteil, cuprins si el de ebra aventurii, incepea sa-si accelereze mersul, bandonind at unci ariergarda, a trebuit sa-mi iutesc ~i eu Prtl~ii, sa ajung din urma patrula .avansata, sa:i reamintesc c~ tiiopul nostru este efectuarea unei recunoasteri ~l nu 0 goana tid masura care sa ne distanteze unii de altii, Si, mai ales, ~,. nu trebuie sa ne arnbitionarn sa atingem, cu orice pret, fLllldlll avenului. l.a suprafata mai era 0 echipa nerabdatoare sacoboare, compusa din Lepineux, descoperitorul avenului, caruia Ii revenea tic drept onoarea de a conduce echipa de virf ; Theodor care I\~tepta de trei ani sacoboare in adinc si in fine cei trei "cercctasi lionezi" ,cei mai dornici §i fericiti dintre toti sa se lanseze aventura. Ce cumplita deceptic ar fi fost pentru tori acestia dad am fi revenit spunindu-le cd explorarea era terminata ! 'l'rcbuia sa evitam cu orice pret aeest lucru ! Tot ce spuneam 1nt:llnca illsa 0 oarecare rezistenta, caci febra explorarii este molipsitoare si greu de stapinit. Desi temperata de responsabilitatile mele de sef, 0 resimteam eu insumi. Era aproape ora 6 dupa-amiaza. Am hotarit ca la ora 7, orice s-ar intimpla, sa ne reintoarcern. Mersul Inainte fu reluat, descoperindu-ne orizonturi noi, perspective indepartate, In timp ce torentul se strecoara Inspumat in acest haos demn de pana lui Dante, sub bolti atit de fllalte, inclt erau mai mult banuite decit zarite, Cheva minute inainte de l'mplinirea orei stabilite pentru reintoarcere ne lovim de 0 enorrna bariera de i:naltimea unei cladiri cu sase etaje care inchide toata largimea pesterii, Nu se putea imagina un obstacol natural mai perfect ca sa marcheze sHqitlll recunoasterii noastre. Era de altfel ora 7. J hr, 111 mod cu totul firesc, se punea intrebarea imperioasa tic a sti dad pestera se termina acolo sau continua din colo ell' aceasta "Mare Bariera", cum a fost imediar botezata, Nc hotariram deci sa vedem ce este dincolo ... Nil este I'nsa prea usor. Urmirid firul apei, Mairey §i Delteil fl1ra opriti de un sifon, Incercarea mea de a escalada malul ~l~l1g esua la piciorul unei surplombe de netrecut. In schimb 'I'rcuthard, unul dintre oamenii cei mai agili pecare i-am cunoscut, reusi, dupa 0 cataratura dificila ~i expusa pe malul drept, sa gaseasca punctul nevralgic al "Barierii" §i astfel 1-0 lllvinga. Strigatele lui de victorie ajung la noi amestecate

no

rn

167