Professional Documents
Culture Documents
ANUL:I
REFERAT
1
Profesor coordonator Cursant
Prof Univ.
Cuprins
Capitolul I
Capitolul II
puterile statului
2
Capitolul III
Capitolul IV
Capitolul V
statelor Europene.
3
Capitolul VI
Perspective
Bibliografie
Capitolul I
Constitutional1.
acestuia de cetatenii sai, textul Tratatului a statuat urmatoarele principii ale functionarii U. E :
4
-principiul dialogului social
_________________________
1.F.Kauff- GAzin, La citoyeennee de l’ Union dans le Traite etabilisant une Constitution pour
l ‘ Europe, V. Constantinescu. Y. Gautier, V. Michel, op.cit., p.331.
2. Art I-45: In toata activitatile sale Uniunea respecta principiul egalitatii cetatenilor sai , care
beneficiaza de o atentie egala din partea institutiilor , organelor si organismelor Uniunii
3. Art I-45 Functia Uniunii are la baza principiul democratiei participative. Cetatenii sunt
reprezentati in mod direct la nivelul, Uniunii in Parlamentul European.
Cetateanul European apare sub infatisarea detinatorului unei parti din ,,suveranitatea
europeana ‘’ ca fiind componenta unei entitati colective europene, pe cale de a se forma
poporul european4.
Principiile democratiei participative au fost instaurate pentru a completa democratia
reprezentativa , dar si pentru a manifesta societatii civile, totul in scopul unei mai bune
conduceri ale U. E.
Principiul democratiei participative isi gaseste consacrare in art I-47 din Tratat. Prin
mijloace corespunzatoare, institutiile Uniunii acorda cetatenilor si asociatilor reprezentative
posibilitatea de a-si face cunoscute si de a schimba, in mod public, opiniile in toate domeniile
de actiune ale Uniunii.
Aceste institutii europene si-au propus mentinerea unui dialog deschis, transparent si
constant cu asociatiile reprezentative, si mai ales cu societatea civila, componenta
fundamenatala a statului de drept.
Deschiderea unui dialog cu societatea civila, luarea sa in considerare, cu ocazia
consultarii regulate, de catre Comisie5, dar si posibilitatea care este acordata cetatenilor de a-
si face cunoscute opiniile, permite crearea vectorilor formali in comunicarea intre opinia
publica si institutiile europene.
Asa cum sunt ele prevazute de catre art. I-47 din tartatul Constitutional principiile
democratiei participative au ca scop ameliorarea conducerii in cadrul U.E si favorizarea
participarii destinatarilor normelor comunitare la elaborarea acestora.
5
S-a dovedit a fi necesara asocierea sferelor private la deciziile publice, insa pentru a fi
inteleasa si ascultata ,, societatea civila europeana ;, trebuie sa existe si sa aiba sentimental
apartenentei la U.E.’’
Revine astfel reprezentantilor politici nationali si europeni, institutiilor europene, dar
si organizatiilor ce compun societatea civila sa dezvolte si sa alimenteze sentimental de
apartenenta, care sa conduca la crearea unei entitati solide, capabile sa-si impuna propriile
opinii si sa influenteze procesul decizilonal comunitar.
__________________________
4. F. Kauf- Gazin, op.cit., V.Constantinesco. Y. Gautier, V.Michel, op.cit.337
5. Art.I-47 alin. (3) : ,,In vederea asigurarii coerentei si transparentei actiunilor
Uniunii,Comisia procedeaza la ample consultari ale partilor interesate ‘’
O alta modalitate prin care cetatenii europeni participa efectiv la luarea deciziilor o
reprezinta initiative legislative popolara6
In acest sens, Tratatul Constitutional a prevazut in art. I-47 alin (3) ca : ,, la initiativa a
cel putin un million de cetateni ai Uniunii, resortantii ai unui numar semnificativ de state
membre, Comisia, in limitele competentei sale , poate fi invitata sa faca o propunere
corespunzatoare referitoare la chestiuni pentru care cetatenii considera ca este necesar un act
juridic al uniunii pentru punerea in aplicare a prezentei Constitutii.’’
In termenii dispozitiei mentionate, cetatenilor li s-a dat posibilitatea de a intervene, in
mod direct, in procesul legislativ European.
Eficienta si efectul acestei modalitati de interventie a cetatenilor in procesul legislativ
European depinde de legiuitor, deoarece art. I-47 alin 4 dispune ,, Legea europeana prevede
procedurile si conditiile necesare pentru prezentarea unei astfel de initiative cetatenesti,
inclusive numarul minim de state membre din care acestia trebuie sa provina ‘’
Initiativa cetateneasca reprezinta un prim mijloc institutional transnational al
democratiei participative.
Originalitatea puterii sale in aplicarea in sanul Uniunii Europene decurge tocmai din
caracterul sau transnational.
6
Initiativa asa cum este ea prevazuta in Tratatul Constitutional, constitue liantul direct
intre cetatenii Uniunii si institutiile europene , caci statele membre nu intervin, a priori in
organizarea initiativei.
Aceasta excludere a statelor membre se explica prin obiectivul urmarit de democratia
participatiava, ce rezida in luarea in consideratie a opiniei publice europene , a unei asociatii
civile care transcede frontierele nationale si care capata o anumita greutate in procesul
decisional comunitar.
Un element important al democratiei participative il reprezinta dialogul social
(art.I-48).
___________________________
6. Aceasta modalitate de interventie in procesul legislative a fost considerat,, cea mai mare
inovatie’’ a Tratatului Constitutional, O. Duhamel, OUI/NON. Les arguments pour choisir la
Constitution europeenne en 25 question. Le monde, hours serie, mai 2005.p.14
Uniunea Europeana promoveaza si recunoaste rolul partenerilor sociali la nivelul
Uniunii, luand in considerare diversitatea sistemelor nationale, promovand dialogul intre
acestia, cu respectarea autonomiei lor.
In contextul European democratia reprezentativ nu mai este suficienta.
Ea ramane , cu siguranta esentiala , insa trebuie completata cu noi forme alternative
de democratie, bazate, in special pe dialogul civil si cel social.
7
Capitolul II
Prin insasi menirea sa, institutia Avocatul Poporului se afla in stranse raporturi cu
celelealte institutii ale statului si, in egala masura, si cu structurile societatii civile. Natura
acestor raporturi variaza in functie de activitatea desfasurata de respective institutie sau
structura, putand fi de colaborare, de sprijin efectiv, de control sau doar de informare.
De altfel chiar reusita institutiei depinde in buna masura de acceptarea sa de catre
populatie, de gradul sau de integritate in cultura politica a tarii.
Pentru a defini pozitia sa in ansamblul structurilor statale. Legea organica prevede ca
Avocatul Poporului este independent fata de orice autoritate publica . Independenta sa fata de
organismele publice care cad sub incidenta preocuparilor sale si acesul liber al cetateanului la
serviciile oferite publicului sunt trasturi specifice in general Ombudsman-ului7 , ca si faptul ca
el nu se poate substitui autoritatilor publice controlate atunci cand isi exercita atributile.
De aceea Avocatul poporului poate emite doar recomandari si rapoarte, iar nu decizii
susceptibile de a fi investite cu forta juridical obligatorie
8
1.Raportul dintre legislativ si institutia Avocatul Poporului
Din punct de vedere organic fiind o institutie de sorginte parlamentara, intre Avocatul
Poporului si Parlament exista raporturi privilegiate, in nici un moment nepunandu-se
problema subordonarii.
Legarea ,,nasterii’’ Avocatului Poporului de Parlamenta a parut drept firesc in
conditile in care ea este o institutie a statului destinata sa controleze administratia publica
prin mijloace necontencioase: institutia nu putea depinde in formarea sa nici de autoritatea
executive si nici de cea judecatoreasca
9
Menirea generala pentru care a fost create institutia Avocatul Poporului este aceea de
imbunatatirii a activitatii administratiei publice. Principalul sau scop imediat este insa acela de
a pune fata in fata administratia publica cu cetatenii care se considera lezati in drepturile lor
de autoritati care ar trebui sa ii serveasca si nu sa le produca prejudicii. Iar aceasta activitate
de mediere se realizeaza in concret nu prin ,, solutionarea unor raporturi sociala’’9, ci prin
sesizarea altor organe ce ar putea oferi astfel de solutii. Prin instituirea Avocatului Poporului
s-a inceracat o sporire a garantiilor juridice conferite drepturilor si libertatilor cetatenestisi,
______________________
8. In acelasi sens vezi si I.Muraru, op.cit.,.371.
9.T.Draganu,oop.cit.,p347
totdeauna, protectie mai active a acestor drepturi din partea statului.
Este normal deci ca raporturile pe care Avocatul Poporului le are cu executivul sa fie
mai degraba definite ca raporturi de control si colaborare10, fara ca prin aceasta sa existe
posibilitatea unor imixturi reciproce in activitate.Aceasta institutie a fost create tocmai pentru
a stopa abuzurile administratiei publice in raport cu cetatenii, ea insa nu se poate substitui
autoritatii controlate, ci are doar posibilitatea de a ii solicita acesteia, cu autoritatea specifica
unei institutii statale sin u doar de pe pozitia unui simplu cetatean, sa isi manifeste in mod
concret, complet si in cadrul termenelor stabilite de lege atributiile care ii revin.
De asemenea Avocatul Poporului nu poate aplica sanctiuni.Practic , sanctiunile sunt
aplicate tot de autoritatile din sistemul organelor administratiei publice. Tocmai de aceea,
raporturile Avocatului Poporului cu autoritatile executive si administartive11 sunt de natura
complexa, in nici un caz de subordonare.
Avocatul Poporului nu poate amenda functionarii sau autoritatile, nu poate dispune
revocarea functionarilor, nu ii poate actiona in judecata.
Deci am putea caracteriza raporturile Avocatului poporului cu executivul si autoritatile
administratiei publice
10
Avocatul Poporului are dreptul de a reclama autoritatilor ierarhic superioare lipsa de
reactie a celor somatic sa ia masuri necesare.
_____________________________
10. Ibidem
11.Pentru discutiile din doctrina cu privire la faptul de a sti daca autoritatile administrativefac
parte sau nu din puterea executive vezi , mai ales, T. Draganu, op.cit.,vol,p.271 si urmsi A.
Iorgovan,op.cit., p.51 si urm.
3. Raportul dintre autoritatea judecatoreasca si institutia Avocatul Poporului.
Curtea Constitutionala
11
-una prin acte juridice obligatorii si executori,la nevoie cu concursul fortei e
constrangere a statului.
-cealalta prin acte juridice cu character de recomandar, dar a caror eficienta rezulta
_________________________
12.Singura implicare in sfera autoritatilor judecatoresti ( sferace nu se identifica cu sfera
puterii judecatoresti ) intervine in situattiile de birocratie generate de neaplicarea art.21 din
Constitutie privind procesul echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
Raporturile Avocatului Poporului cu Curtea Constitutionala sunt cu totul specifice ,
asa cum rezulta din prezenta implicare a acestuia in controlul de constitutionalitatea.
Atributiile Avocatului Poporului scot in evidenta raporturile pe care aceasta institutie
le are cu Curtea Constitutionala si anume:
-avocatul poporului formuleaza puncte de vedere la cererea Curtii Constitutionale
-poate sesiza curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatii legilor, inainte
de promulgarea acestora
-poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptie de neconstitutionalitate a
legilor si ordonantelor.
Mai mult art. 146 lit a) din Constitutie prevede ca Curtea Constitutionala are printre
atributii si pe aceea de a se pronunta asupra constitutionalitati legilor, inainte de promulgare
acestora la sesizarea Presedintelui Romaniei , a unuia dintre presedintii celor doua Camere , a
Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Avocatului poporului, a unui numar de cel
putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori, precum si din oficiu, asupra initiativelor de
revizuire a Constitutiei
12
Avand in vedere cele expuse putem spune ca raportul dintre institutia Avocatul
poporului si Curtea Constitutionala este unul de colaborare ca si in cazul celorlalte institutii
ale statului si nu un raport de subordonare.
Raportul dintre institutiei Avocatul Poporului si Curtea Constitutionala priveste doar d
aspectul legat de controlul constitutionalitatii legilor13.
________________________
13.Am subliniat si cu alte prilejuri ca suprematia Constitutiei este o realitate
incontestabila, sin u o simpla afirmatie, si ca ea reprezinta o obligatie opozabila, in egala
masura , autoritatilor statului si tuturor celorlalte subiecte de drept. Cat priveste garantiile
acestei suprematii, ele sunt tocmai cele doua aspecte mai sus mentionate . A se vedea I.
Muraru
Capitolul III
13
Se impune de la inceput a sublinia ca in literature de specialitate nu exista o
unanimitate de opinii cu privire la numarul si continutul actului administrative ( de drept
administrative )14
Am spune ca aceasta reprezinta o consecinta fireasca a varietatii opiniilor exprimate cu
privire la notiunea de administratie de stat, ca activitate si respective ca sistem de organe.
Cu toate acestea, unele elemente comune, chiar daca sunt formulate diferit, se regasesc
la toti autorii de drept administrative care si-au exprimat pina acum opinia: acte juridice,
manifestari unilaterale de vointa, emise in realizarea puterii de stat.
Tocmai aceste elemente comune,ce definesc aspectul de continuitate al doctrinei
administrative romanesti, sunt esentiale pentru delimitarea actului administrative de celelalte
acte juridice ale organelor administratiei de stat, pe de o parte, de operatiunile administrative,
pe alta parte.
Luand in consideratie cele expuse vom desprinde urmatoarele trasaturi ale actului
administrative, in sens formal:
____________________________
14. Astfel, in ordinea cronologica a aparitiei lucrarii, retinemca prof. T. Dragan opereaza cu
sase trasaturi: a) emana de la organe ale statului; b)unilateralitate ; c)obligativitatea emiterii pe
baza si in conformitate cu legea ; d)caracter de organ principal a administratiei de stat; b) este
manifestarea de vointa juridical unilaterala; c)este emisa in realizarea puterii de stat; d)emana
numai de la un organal administratiei de stat; e)are o forma specifica ( op.cit., p.221-235
a) Actul administrative este forma juridica principala de realizare a activitatii organelor
administratiei publice
Prin aceasta trasatura evocam genul proxim al actului administrativ- formele concrete
de activitate ale organelor administratiei publice.Actul administrative ne apare ca una din
formele cu semnificatie juridical prin care organelle administratiei publiceisi realizeaza
competenta, implicit sarcinile.
Actul administrative este insa forma cea mai important, aceasta datorita unor aspecte
de natura cantitativa-ponderea pe care o ocupa.
Administratia publica este in esenta ei, o activitate juridica, ea presupune, in final,
modificarea raporturilor juridice existente prin nasterea unor noi drepturi si obligatii sau dupa
14
caz, prin stingerea celor existente. De unde si necesitatea ca faptul juridic ce sta la baza
acestor noi situatii juridice, determina incidenta dreptului obiectiv.
Ponderea actului administrativ in sfera formelor de activitate ale organelor
administratiei publice variaza dupa cum plasama la un nivel ierarhic sau altul al organizarii
administratiei publice, respective dupa cum este vorba de un organism de ramura sau de
domeniu.
La organele de la baza sistemului organizarii administratiei publice au o pondere mai
mare operatiunile si faptele materiale, iar pe masura ce urcam spre organele din varful
organizarii- Presedintele Romaniei si Guvernul – ponderea acestora scade in favoarea actelor
juridice, in principal a actului administrativ15.
______________________________
15. Vezi pentru unele aprecieri in acest sens, A. Trailescu, Unele consideratii referitoare la
raporturile dintre autoritatile administartiei publice si actele acestora. In Drept, nr.10-11/1995,
p.42-45.
al administratiei publice de a produce in mod direct efecte juridice, adica de a da nastere, a
modifica sau a stinge drepturi si obligatii.
Vointa pe care o manifesta organul administratiei publice trebuie sa fie expresa,
neindoielnica in a schimba ceva din ordinea juridical existenta pina in momentul manifestarii
ei, adica sa aiba acel animus negoti contrahendi si sanu fie doar jocandi causa.
Rezulta ca un act administrativ de vreme ce in esenta cuprinde o manifestare de
voinata juridica nu poate avea semnificatia unei rugaminti, a unei pareri sau a unui sentiment.
15
Din punct de vedere al dreptului administrative, relevanta juridical are doar faptul
material de incorporare a vointei organului administratiei publice de a da nastere, modifica
sau stinge drepturi si obligatii pentru subiecte de drept neidentificate ( in cazul actului
administrativ normative), respective pentru subiecte de drept nominalizate ( in cazul actului
individual ).
16
Aceasta trasatura a actului administrative ne ajuta sa deosebim actul administrative
care este emis in special de organele administratiei publice, de actele de autoritate specifice
altor categorii de organe .
Indiferent cum privim administratia in sfera activitatii publice, ca scop sau ca mijloc,
ea nu este singura activitate publico- statala, iar actul administrative nu este singurul act de
autoritate, dar este singurul act de autoritate atacat in contencios administrative.Chiar si actele
administrative care nu pot forma obiectul unei actiuni, fiind exceptate, au un atare statut
consacrat pentru ca tot Legea contenciosului administrativ il prevede.
Asa se explica de ce regimul consacrat de legea contenciosului administrativ, in
concordanta cu principiile Constitutiei, devine un element obligatoriu al demersului teoretic
de delimitare a trasaturilor actului administrativ, ca specie a actului juridic.
parere ca cel mai mare interes il reprezinta o clasificare ce are in vedere cel mai larg
d) acte care emana in baza imputernicirii date de lege ori de organe ale administratiei
17
a) acte de administratie generala
a) acte normative
b) acte individuale18
4.Dupa continutul efectelor actului individual pot fi identificate cel putin patru categorii:
a) acte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii determinate pentru subiectul caruia i
se adreseaza
Se impune a preciza ca in cazul actelor din prima categorie ce pot fi denumite generic
autorizatii delimitam doua mari situatii, dupa cum legea lasa organului de stat un drept
a) autorizati libere
b) autorizatii impuse20
_______________________
18. O categorie a actelor individuale o reprezinta si actele collective, cele care au ca obiect
liste de personae fizice.
19. Avem in vedere in sens larg al constarngerii administrative, nu sensul restrictive-
sanctionar ( vezi pt detalii A . Iorgovan, Drept administrative , op.cit, p.151 si urm)
20. T. Draganu, op.,p.8
18
3. Aplicarea actului administrative
Indata ce a fost emis actul administartiv, el trebuie sa fie pus in executare de cei carora
li se adreseaza. Mai intai , organele administratiei publice competente sa faca acest lucru si de
persoanele fizice si juridice care trebuie sa i se conformeze.
19
Plangerea persoanelor fizice sau juridice impotriva actelor administrative se poate face
numai in momentul in care actul este susceptibil de a fi executat.
Pina in acel moment , actul nu a intrat in viguare si nu are nici o consecinta juridica.
Pentru organele administratiei publice care trebui sa puna in executare actul
administrativ, actul intra in viguare indata ce a fost emis si a fost dus la cunostinta celor
competenti sa-l examineze.
Pentru persoanele fizice sau juridice, care trebuie sa se conformeze acestor acte,
momentul intrarii in viguare este acela in care a fost facut cunoscut actul.
Spre deosebire de actele juridice contractuale care, atunci cand nu sunt puse in
executare de cei care au obligatia de a o face, au nevoie de un titlu executor, actele
administrative nu necesita un astfel de titlu.
20
Intradevar atunci cand o parte dintr-un act juridic contractual nu isi indeplineste
obligatia asumata prin contract, cealalta parte, ca sa obtina executarea obligatiei, trebuie
sa se adreseze instantei judecatoresti.
Instanta consta neindeplinirea obligatiei si oblige pe debitor la executarea ei sau la
dezdaunarea creditorului. Dupa ce hotararea judecatoreasca este definitive, ea este
investita cu formula executorie si se trece la executarea silita a debitorului.
Asadar pentru a obtine executarea obligatiei , creditorul are nevoie de un titlu
executoriu din partea organelor judecatoresti.
Executarea actului administrativ nu are nevoie de o astfel de procedura.
Actul administrativ este executoriu din oficiu.
Se pot ivi insa si situatii in care cei carora li se adreseaza actele administrative sa
refuze indeplinirea obligatiilor care le revin in baza acestor acte.In acest caz administratia
publica este obligate sa recurga la executarea silit a actelor administrative.
Executarea silita este o masura extrema , la care organele administratiei publice
recurg , dupa ce au fost epuizate toate celelalte cai care ar putea asigura executarea
obligatiilor prevazute in actul administrativ.
Executarea silita este supusa unui regim juridic care sa asigure folosirea sa numai in
cazuri extreme.
Modificarea .
21
Organele care emit actele administrative pot sa vada gresit lucrurile cand fac aceste
acte.
Gresind trebuie sa existe posibilitatea indepartarii erorilor comise in emitera acestor
acte juridice.
De aceea, trebuie admisa posibilitatea modificarii actelor administrative, principiul
revocabilitatiiactelor administrative fiind fundamental in regimul juridic al acestor acte.
Modificarea actului administrativ poate sa fie opera autorului actului sau a
superiorului sau ierarhic.
De asemenea , modificarea actului administrative prin retragerea sa poate sa fie
obligatorie, dar uneori poate sa fie doar posibila.
Inexistenta si anularea
Cand actul administrativ a fost emis cu incalcarea dispozitiilor legii, acest lucru face
ca actul sa fie lovit de nulitate, organele competente pronuntand desfiintarea actului
respective.
Nulitatea actelor administrative constitue sanctiunea actelor administrative facute cu
incalcarea legii si consta in lipsa actelor administrative de efectele juridice in vederea
carora au fost emise.
Constatarea incalcarii dispozitiilor legale in emiterea actelor administrative este de
competenta organelor aratate in lege, care pot fi organe ale puterii legiuitoare, organe ale
administratiei publice, instantele judecatoresti.
Atunci cand se socoteste ca a fost incalcata legea printr-un act administartiv, trebuie
sa ceara organului competent sa constate acest lucru sis a impiedice ca actul respective sa
mai produca efecte juridice. Deci sa pronunte nulitatea actului respective.
Cu toate acestea sunt situatii in care actele administrative sunt lipsite de elementele
lor esentiale, astfel incat nu mai prezinta nici macar urma unei aparente de legalitate.
In aceste cazuri, nu mai este necesara constatarea nulitatii acestor acte si pronuntarea
desfiintarii lor. Actele administrative, in acest caz, trebuie socotite pur si simplu
22
inexistente21.
Efectele juridice in cazul inexistenntei actelor administrative, sunt urmatoarele:
______________________________
21.T. Dragan, Actele de drept administartiv, editura Stiintifica, 1959, pag. 151-152 ; M
Waline . Droit administrative, Sirey, 1962 pag. 445-448
23
22. Terminologia de nulitate relative sau anulabilitate este echivalenta . Vezi , inn acest sens ,
Tr Ionascu. Tratat de drept civil, Vol I, editura Academica , Bucuresti, 1967, pag.330
Capitolul IV
Institutia Avocatul Poporului este o institutie nou creata, aparuta dupa Revolutia
Romana din Decembrie 1989.
In anul 1991, Adunarea Constitutionala a votat Constitutia Romaniei, marcandu-se
astfel „[...] trecerea Romaniei spre un stat de drept, democratic si social, in care demnitatea
omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane si
demnitatea omului reprezinta valori supreme si sunt garantate”1.
La 21 februarie 1997 a fost adoptata, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si
Senatului Legea 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului,
publicata in Monitorul Oficial nr. 48 din20.03.1997.
Institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor
cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice.
Sediul acestei institutii este in Bucuresti si, cu aprobarea Biroului permanent al
Senatului, poate organiza birouri teritoriale in functie de necesitatile realizarii atributiilor ce-i
revin conform legii.
Institutia Avocatul Poporului este autoritatea publica autonoma si independenta fata de
orice alta autoritate publica, in conditiile legii.
Avocatul Poporului 23 este denumirea constitutionala sub care s-a organizat si
functioneaza in Romania clasica institutie a Ombudsmanului.
Ombudsmanul este de sorginte suedeza si s-a raspindit indeosebi in Europa sub
denumiri diferite ca: comisar parlamentar; aparatorul poporului ( Spania ) ; aparatorul public;
mediator public ; mediatorul republicii ( Franta ) ; avocatul poporului ; procurer parlamentar.
Ombudsmanul de fapt, este o persoana independenta, numita de regula de parlament,
pentru a supraveghea administratia in relatiile cu cetateanul.Ombudsmanul incearca sa
deblocheze conflictele cetatean –administratie publica, conflicte generate indeosebi de
birocratie, carea fost si a ramas o grava maladie a administratiei.
_________________________________
24
23. Ase vedea si M. Constantinescu, A.Iorgovan, I .Muraru, E.S, Tanasescu, Constitutia
romaniei,revizuita, comentarii si explicatii, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004,p.115-119.
1. Trasaturile constitutionale si legale ale institutiei
Avocatul Poporului.
25
Constitutia utilizeaza denumirea de Avocatul Poporului atat pentru institutie cat si pentru
conducatorul acesteia .Aici ne referim la conducatorul institutiei care potrivit art.58 alin 1 si
art .65 alin (2)lit .i din Constitutie este numit pe o perioada de 5 ani, de catre Camera
Deputatilor si Senat.
524Este o autoritate publica autonoma si independenta fata de orice autoritate publica (art.2
din Legea nr.37/1995, modificata prin Legea nr.181/2002), nu se substitute autoritatilor
publice , nu poate fi supusa nici unui control imperative.
Aceasta caracterizare este data de legea organica a institutiei , dar ea se legitimeaza pe
dispozitiile constitutionale, bineinteles intr-o legitimare sistematica.
Legea nr.35/1997 privind organizare si functionarea institutiei Avocatul Poporului
stabileste ca :
- institutia este autoritate publica autonoma si independenta fata de orice alta autoritate
publica
- in exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului nu se substitue autoritatilor publice.
- Avocatul Poporului nu poate fi supus nici unui mandate imperative sau reprezentativ.
26
__________________________
24. Publicat in Monitorul Oficial., P.I, nr.113/16.10.1990
25 T .Draganu,op.cit,.p 347
7. Autonomie Bugetara a Avocatului Poporului.
Potrivit legii:
-institutia are buget propriu
-prin legile bugetare anuale poate fi aprobat un fond la dispozitaian Avocatul
Poporului pentru acordarea de ajutoare.
10. Adjunctii Avocatului Poporului nu pot fi retinuti, perchezitionati sau arestati fara
instiintarea prealabila a Avocatului Poporului .
27
Sfera autoritatilor publice de la care poate proveni incalcarea drepturilor si libertatilor
este dintr-o data mult limitata26, fata de cele mentionate in articolul 1 al legii.
___________________________
26. In acelasi sens vezi si D. Apostol- Tofan , op .cit., p.273.
In continuarea acestei idei , articolul 15 din lege prevede ca ,, nu fac obiectul activitatii
institutiei Avocatul Poporului si vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de
Camera Deputatilor, de Senat sau de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale
Presedintelui Romaniei si ale Guvernului, precum si ale Curtii Constitutionale, ale
presedintelui Consiliului Legislativ si ale autoritattii judecatoresti.
Iar in articolul 26 se precizeaza ca prevederile legii se vor aplica si actelor
administrative ale regiilor autonome , indiferent ca acestea sunt gestionate de stat sau sunt
concesionate unor persoane private.
Din cele expuse mai sus, rezulta trei aspecte principale care trebuiesc avute in vedere
cu privire la stabilirea competentei Avocatului Poporului:
1).Dispozitiile constitutionale ale art.55 si ale art.1 din Legea organica care prevede ca
,, Avocatului Poporului este numit pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor’’ in
raporturile acestora cu autoritatile publice27.
28
Avand in vedere ca prin legea organica nu s-au exprimat in mod clar limitele
competentei Avocatului Poporului in raport cu dispozitiile constitutionale, apreciem ca
_____________________________
27. A se vedea art.1 din Legea nr.35/1997, precipitate.
intentia a fost aceea ca Avocatului Poporului sa verifice mijloacele prin care administartia
publica isi exercita activitatea in raporturile cu cetatenii si anume, serviciul public prestat
de aceasta administratie.
Dupa cum se poate observa ramane in competenta Avocatului Poporului incalcarile
drepturilor si libertatilor de catre autoritatile administratiei publice. Aceste incalcari pot
rezulta fie din acte, fapte juridice administrative, fie din conduita sau orice manifestare a
functionarilor publici apartinand acestor autoritati:
2. Organe administrative-jurisdictionale
Legea pune la dispozitia Avocatului Poporului mai multe mijloace si procedee pentru
solutionarea si examinarea cererilor care i-au fost adresate:
29
a)Avocatul Poporului poate solicita documente si informatii de la autoritatile administratiei
publice in cauza;
actelor administrative;
lacune in legislatiei sau cause grave de corupiei ori de nerespectare a legilor , va intocmi
un raport care va contine cele constatate si il va inainta presedintilor celor doua Camere
30
organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului , s-a dat o configuratie
perfectionata textului care se referea la autoritatea judecatoreasca.Art.18 in forma modificata
: in cazul in care Avocatul Poporului constata ca solutionarea cererii cu care a fost sesizat,
este de competenta autoritati judecatoresti, el se poate adresa , dupa caz ministrului justitiei,
Ministerului Public sau Presedintelui instantelor de judecata, care sunt obligate sa comunice
masurile luate .
Perfectionarea textului a insemnat o corelare corecta cu dispozitiile constitutionale
( prin utilizarea terminologiei “ autoritatea judecatoreasca” )si a adaugat presedintii
instantelor judecatoresti stabilind astfel posibilitatea unei comunicarii directe a Avocatului
Poporului cu aceste autoritatii.Aceasta modificare chiar daca este una simpla , dar e destul
de solida.Potrivit art.6 paragraful 1 al Conventiei europene, orice persoana are dreptul la un
proces echitabil, public si realizat intr-un rezonabil.Avand in vedere faptul ca Avocatul
Poporului era sesizat cu multe plangerii referitoare indeosebi la tergiversarea exagerata a
judecatilor, aceasta modificare adusa legii devenisa necesara, mai ales ca art.58 din
Constitutie nu distinge incalcarile drepturilor si libertatilor in functie de autoritatea care
le reproduce.Avocatul Poporului deci, nu se adreseaza direct judecatorului reclamat, ci
presedintelui instantei., care are si atributii administrative in buna desfasurare a actului
de justitie sau eventual ministrului justitiei.
Modificari importante sau adus si reglementarilor privind Consiliul Superior al
Magistraturii.
Astfel., Consiliul Superior al Magistraturii este declarat ‘ garantul independentei
justitiei”.Legea Consiliului Superior al Magistraturii , elaborate in spiritual noilor reguli
constitutionale , stabileste ca aceasta asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta
si etica profesionala in desfasurarea carierei profesionala a magistratilor28.
Pentru demersul nostru interes prezinta si Legea organizarii judiciare29, potrivit careia
toate persoanele au dreptul la un process echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen
rezonabil, de catre o instanta impartiala si independenta .Iau masurii pentru organizarea si
buna functionar a instantelor pe care le conduc, presedintii si vicepresedintii instantelor
judecatoresti, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a regulamentelor de catre
judecatori sipersonalul auxiliaryde specialitate, cu respectarea principiilor independentei si
supunerii lor numai legii.
31
Fata de modificarile constitutionale se impune ca , de legea ferenda , la o viitoare
revedere a Legii nr.35/1997, sa se reintroduce in text posibilitatea sesizarii Consiliului Superior
al Magistraturii.
______________________
.28.A se vedea art.31 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 , publicata in M.Of., P.I, nr.599/2.07.2004
29.Legea nr.304/2004, publicata in M.Of. P.I. nr.576/29.06.2004
5. Functiile Avocatului Poporului
a) Functia consultativa
b) Functia de reprezentare
Potrivit art. 13 lit.g din Legea nr.35/1997, republicata , acesta reprezinta institutia
Avocatul Poporului in fata Cameri Deputatilor, a Senatului si a celorlante autoritatii
publice, precum si in relatiile cu persoanele fizice sau juridice, iar potrivit art. 32 din
Regulamentul de organizare a institutiei Avocatul Poporului.
Avocatul Poporului intretine relatii cu autoritatii similare din alte state si poate
participa la activitatea unor organizatii internationale din domeniul sau de activitate ori poate
32
sa devina membra al acestora.
Prin Legea nr.206/1998 s-a aprobat afilierea institutiei Avocatul Poporului, ca membru
la Institutul International al Ombudsmanului, cu sediul la Alberta, Canada si la Institutul
European al Ombudsmanului, cu sediul la Innsbruck, Austria.
Denumirele actelor sunt fie explicit prevazute , fie rezulta din contextual legislative.
Aceasta permite Avocatului Poporului o libertate mai mare de actiune si de
concretizare a mijloacelor si procedeelor prin care intervine in apararea drepturilor si
libertatilor persoanelor fizice.Unele acte sunt prevazute in Constitutie si anume: raportul,
sesizarea Curtii Constitutionale.Unele denumirii ale actelor sunt prevazute in Legea de
organizare si functionare a Avocatului Poporului.Alte acte sunt nominalizate prin
Regulamentul de organizarew si functionare.
Actele sunt emise de regula , de catre conducatorul institutiei, dar pot fi emise si de catre
adjunctul acestuia.Toate actele trebuiesc emise in forma scrisa.
A.RAPORTUL
Raportul ete un act complex in continut, este actul nominalizat chiar prin dispozitiile
constitutionale.Acesta stabileste existenta a doua categorii de rapoarte si anume , raportul
anual si raportul prezentat la cererea Camerelor.Raportul annual cuprinde un bilant anual al
33
activitati institutiei pe un an de zile.Avocatul Poporului poate prezenta rapoarte si din proprie
initiative.Raportul este examinat de catre comisiile permanente desemnate de catre Birourile
permanente.Raportul comisiilor permanente este prezentat in sedinta de Plen, comuna a celor
doua Camere.Cat priveste raportul special , el este de fapt o sesizare adresata Parlamentului
si eventual Guvernului.
B.SESIZAREA
Sesizarea este actul cel mai des utilizat in realizarea celor mai multe din atributiile
Avocatului Poporului.Prin acest act, Avocatul Poporului; formuleaza obiectiile de
neconstitutionalitate si exceptiile de neconstitutionalitate, adresandu-se dupa caz
ministrului justitiei, Ministerului Public sau presedintelui instantei de judecata.
Efectele juridice ale sesizarilor sunt diferite.Cele adresate Curtii Constitutionale,
declanseazaprocedurile pentru verificarea constitutionalitatii textelor legale in cauza.
Cat priveste sesizarea trimisa ministrului justitiei , Ministerului Public sau
presedintelui instantei de judecata , legea prevede obligatia acestora de a comunica
masura luata.
Daca sesizarea este trimisa autoritatili administratiei publice sau functionarului
public, acestea au obligatia sa inlature , in termen de 30de zile , ilegalitatile comise.
Daca sesizarea este trimisa autoritatilor administratiei publice ierarhic superior ,
aceata au obligatia sa comunice Avocatului Poporului masurile luate in terment de 45 de
zile.
Guvernul este obligat ca, in termen de cel mult 20 de zile , sa adopte masurile
privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate.
C.PUNCTUL DE VEDERE
34
a drepturilor omului.Legea nr.181/2002 a stability ca in cazul sesizarii privind exceptia de
neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor care se refera la drepturile si libertatile
cetatenilor, Curtea Constitutionala va sollicita si punctual de vedere al Institutiei
Avocatul Poporului.
D.RECOMANDAREA
C.ORDINUL
35
conducatorului institutiei
-aprobarea planificarii si efectuarii concediilor anuale de odihna
-stabilirea si aprobarea programului de audienta.
E.ADRESA
F.INSTRUCTIUNILE
36
institutiei, ele fiind utilizate in exercitarea atributiilor legate de activitatea interna a
institutiei.
G.NORMELE METODOLOGICE
H.REGULAMENTUL
I.AVIZUL CONSULTATIV
37
rapoartele, punctele de vedere privind exceptiile de neconstitutionalitate, recomandrile,
precum si orice alte acte supuse aprobarii Avocatului Poporului.
Capitolul V
38
La fel ca si in Danemarca , Spania , Irlanda plangerea trebuie sa se refere ;la incalcarea
unor drepturi sau libertati savarsite intr-un anumit termen, respective un an de la data de la
care persoana lezata a luat cunosstinta de faptele ce fac obiectul plangerii.
In ceea ce priveste modalitatea de sesizare, pewrsoanele indreptatite pot sesiza direct
Avocatul Poporului, aceasta reglementare este valabila si pentru Mediatorul European si
ceilalti Ombudsmani din statele comunitare, cu exceptia Frantei si Marii
______________________
30.A se vedea statutul Mediatorului European
Britanii, tari in care Ombudsmanii nu pot fi sesizati direct, ci prin intermediul
parlamentarilor.
Avocatul Poporului la fel ca omologii sai din tarile comunitare este independent de
puterea politica si beneficiaza de imunitate pe perioada exercitarii mandatului. El poate
efectua investigatii necesare in conformitate cu atributiile conferite de lege, iar in situatia in
care in urma acestor investigatii, emite recomandari, acestea nu sunt supuse controlului
parlamentar sau judecatoresc.
Procedura folosita este cea a institutiei Ombudsmanului clasic, in sensul ca Avocatul
Poporului nu dispune de mijloace directe de actiune ci, utilizand o procedura gratioasa, emite
recomandari prin care sesizeaza autoritatile administrative.
Articolul 57 din Constitutia Romaniei prevede obligatia Avocatului Poporului de a
prezenta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea celor din
urma.Rapoartele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura pentru
ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor.
Obligatia de a prezenta anual un raport in fata Parlamntuluieste stipulate in mod expres
pentru fiecare Ombudsman din tarile comunitare , la fel fiind si pentru Mediatorul European31.
Totodata cu ocazia prezentarii raportului sau ori de cate ori considera necesar fiecare
Ombudsman poate prezenta Parlamentului propuneri de abrogare, reformare sau adoptare a
reglementarii legale pentru protejarea cat mai eficienta posibila a drepturilor si libertatilor
conferite de lege tuturor persoanelor.
Din analiza comparative a institutiei Avocatul Poporului, in raport cu dispozitiile
constitutionale precum si cele din Legea nr.35/1997 emise in baza acestor dispozitii
39
constitutionale, vis-à-vis de prevedeile legale ce reglementeaza organizarea si functionarea
Ombudsmanului in statele Uniunii Europene, inclusive a Mediatorului European, rezulta fara
putinta de tagada ca Legea nr.35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul
Poporului este compatibila, in multe cazuri chiar identica actelor normative care
reglementeaza aaceasta institutie in legislatia comunitara europeana
___________________________
31. A se vedea art.3,pct.8 din,, Statut du Mediateur Europeen’’ in Union europeenne-Le
Mediateur Europeen, Textes official.
Capitolul VI
Perspective
40
necesare, fie prezentarea de rapoarte Camerelor Parlamenrului, urmand ca acesta sa adopte
legile sau hotararile individuale cu caracter obligatoriu, pe care le va socoti necesare.
De aceea, a ramas legii organice , prevazute de Constitutie in aceasta materie,
sarcinade apune la indemana Avocatului poporului caile procedurale cele mai potrivite pentru
a o face eficienta33
________________________
32.A se vedea T.Draganu, op.cit., p.350
33. Idem,p.346
In ce ne priveste abordam o viziune optimista cat priveste institutia Avocatul
poporului.
Acest optimism se fondeaza pe :
-marea putere de receptie a oamenilor, ca o institutie a sperantei si a viitorului.
-consolidarea an de an a institutiei.
-sprijinul aparte de care institutia se bucura din partea Parlamentului.
- structurile europene si internationale aleombudsmanului, al carui rol sporeste
continuu.
introducerea in sistemul normativ sic el practice a exigentelor Uniunii Europene
perspectivele oferite ombudsmanului de catre Constitutia Europeana.
41
_____________________________
Bibliografie
42
8. Antonie Iorgovan, Tratat de Drept Administrativ, vol I, Editura Nemira, Bucuresti
2002
9.Constantin Branzan, Avocatul Poporului, Editura Juridica, Bucuresti, 2001
10.Emilian Stelian Ticamas, Savu Gheorghe, Drept Administrativ si Elemente de Stiinta
Administratiei , Editura Sedcom Libris, Bucuresti 2003
11. Claudia Gilia, Teoria statului de drept, Editura C.H. Beck, Bucuresti 2007
43
44