METODOLOGIA CERCETĂRII

ANALIZĂ COMPARATIVĂ RECENZIE – ARTICOL ȘTIINȚIFIC

1
”Adevăr este aceea ce se poate prevede, în ordinea timpului. Şi fiindcă ordinea timpului este o
ordine matematică, este adevărat numai aceea ce se poate formula în raporturi matematice.”

Constantin Rădulescu Motru

Scopul recenziei: o recenzie va Scopul articolului științific: analiza

evidenția punctele de vedere, detaliată prin diverse metode
gândurile și ideile recenzorului științifice a unui singur subiect.
despre un anumit subiect.

Pentru a fi științific un text trebuie să folosească terminologia într-un mod riguros iar
valididatea lui trebuie să poată fi la nevoie corectată sau contestată, pe măsură ce predicțiile
formulate în text se verifică, se completează sau se infirmă. Astfel, pentru a putea fi științific, un
rezultat trebuie mai întâi să devină public. Rezultate noi se publică tot mai rar în cărți sau prin
alte metode; cazul generic este publicarea în articole științifice, situație la care s-a ajuns printr-o
evoluție progresivă pe parcursul a peste trei secole.
În schimb, o recenzie descriptivă este aceea in care autorul oferă informațiile esentiale
despre o carte fără entuziasm si exagerări. Există două metode de abordare pentru recenzarea
unei cărți. Aceasta recenzie include descrieri si expuneri, scopul autorului si citate sugestive din
text. O recenzie critică este cea in care autorul descrie si evaluează cartea din punctul de vedere
al standardelor literare si istorice acceptate si își susține această evaluare cu exemple din text.
În câteva cuvinte, cel care întocmește recenzia trebuie să cunoască două lucruri pentru a scrie o
recenzie critică. Evident, lucrarea recenzată, caracteristicile genului căruia îi aparține opera
(roman, povestire, biografie, poezie, etc.); cunoștințele cu privire la operă includ nu numai
încercarea de a înțelege scopul autorului și metodele prin care părțile componente ale operei
contribuie la atingerea acestui scop ci și cunoștințe despre autor – naționalitatea acestuia,
perioada în care a trăit, alte lucrări, etc.; cunoștințele despre genul din care face parte opera
includ înțelegerea acestei forme de artă și cum funcționează ea. Fără acestea, recenzorul nu are
standarde istoice sau literare pe care să își bazeze evaluarea.

2
 Articolele științifice conțin, în general, informații stricte, bazate pe cercetarea unui
fenomen sau a unui obiect și îndeplinesc simultan următoarele criterii:
• articolele respectă o anumită structură canonică: context, metode, rezultate, discutii,
referințe;
• îınainte de acceptarea unui articol, manuscrisul este trimis unui număr de 2-5 experți din
domeniu care verifică claritatea și rigoarea textului, originalitatea concluziilor și
soliditatea logică a argumentației; aceștia pot cere clarificări și rezultate suplimentare
până când textul atinge un nivel de claritate corespunzător, sau pot respinge articolul
datorită nesatisfacerii calităților mai sus menționate sau a standardelor revistei: nu orice
rezultat, fie el și original, este valoros;
• după publicare, revista acceptă și publică eventualele comentarii critice ale cititorilor
însoțite de răspunsurile autorilor;
• autorul poate publica ulterior corecții sau retracții ale articolului, integral sau în parte;
• esențial este că, odată ce este publicât, chiar dacă numărul de abonați ai revistei este
redus, copii ale articolului (reprint-uri) sunt disponibile oricui pe termen nelimitat; în
plus, revistele de o anumită calitate sunt accesibile și online, cu sau fără plată, de la caz la
caz;
• revistele foarte serioase încurajează publicarea integrală a datelor pe care se bazează
concluziile unui articol științific, odată cu acesta.
Spre deosebire de articolul științific, esența recenziei constă în împărtășirea părerii
recenzorului despre opera citită, părere ce poate fi considerată de alții atât subiectivă cât și
obiectivă, neavând practic o bază de reguli științifice după care să potă fi analizat și catalogat
conținutul. Astfel, recenzia va conține, printre altele descrierea generală și nu sumarul cărții.
Este necesară o descriere suficientă astfel încât cititorul recenziei să poată înțelege gândurile
autorului. Această povestire a conținutului cărții poate fi inclusă în remarcile critice.
Deasemenea, se vor menționa informații despre autor (nu o biografie întreagă). Informațiile
biografice trebuie să fie relevante pentru subiectul recenziei și să îmbunătățească înțelegerea
lucrării de câtre cititor. O apreciere, oferită de preferat indirect, prin descriere și expunere pe
baza scopurilor autorului, este binevenită. Desi o recenzie critică este de fapt exprimarea unei
opinii, ea trebuie sa fie o apreciere bine-gândita incluzând scopul autorului așa cum a fost el
perceput de recenzor și părerea autorului recenziei cu privire la cât de bine și-a îndeplinit

3
scopul autorul operei, dovezi care să susțină părerile recenzorului cu privire la realizările
autorului.

Deși, în general, recenziile înseamnă inserarea impresiilor personale, există unele

aspecte pe care, de obicei, unii le iau drept instrucțiuni în scrierea textelor. Majoritatea
recenziilor încep cu o descriere bibliografică a respectivului material. Ca mai toate lucrările
scrise, recenzia în sine începe cu o introducere în care se explică pe scurt despre ce va fi vorba
mai departe. De obicei, se reia în primul paragraf titlul cărții și numele autorului, astfel încât
cititorii să nu bâjbâie prin text căutând aceste informații. O altă idee ar fi oferirea de informații
despre cadrul în care se desfașoară acțiunea. Situarea în timp și spațiu îi va da cititorului
posibilitatea de a judeca faptele în concordanță cu mentalitatea epocii. Apoi, recenzia oferă un
scurt rezumat al celor mai importante întâmplări, expuse cu ajutorul unor citate sau ale
parafrazelor unor fragmente cheie.

În general, se consideră a avea valoare științifică tot ceea ce contribuie la progresul

cunoașterii științifice. Acest progres se face în salturi, corespunzătoare descoperirilor.
Descoperirile au o natură prin excelență calitativă și de obicei rămân multă vreme discutabile sau
dificil de înțeles pentru cei mai mulți cititori. În acest sens, cuantificarea valorii descoperirilor
științifice - care sunt de natură prin excelență calitativă - este o contradicție în termeni. Chiar și
simpla apreciere orientativă a importanței unei descoperiri se poate descrie într-un limbaj mai
larg înțeles doar la mult timp (ani sau decenii) după efectuarea ei, în măsura în care noțiunile
introduse chiar de descoperirea în cauză au devenit suficient de familiare.

Fiecare știință își are propria logică de dezvoltare, de exemplu nu toate rezultatele sunt
direct aplicabile la un moment dat - nici în interiorul respectivei științe, nici în altele - ceea ce nu
constituie un criteriu de invalidare.

Cunoașterea științifică îmbracă forma discursului științific - care descrie ce credem la un

moment dat despre natură și cum se poate verifica ceea ce credem noi.Pentru a ajunge discurs, un
rezultat trebuie scris și publicât sub forma unei comunicări științifice, cum ar fi un articol,
problema reducându-se de fapt la evaluarea comunicărilor științifice.

Bibliografie:

1. Hall GM - How to Write a Paper-second edition, Plymouth, Latimer Trend and Co. Ltd, 2000

4
2. http://www.writing-world.com/freelance/asenjo.shtml

3. http://www.suite101.com/content/how-to-write-reviews-a50890

4. http://www.isitebuild.com/article-writing-2.html

5. http://www.aaps-journal.org/submission%20pdf/How%20to%20Write%20a%20Scientific
%20Paper.pdf