1.

INTRODUCERE
Vietnamul se imparte in doua mari delte, separate de un lant muntos. O tara descrisa ca
doua mari cosuri cu orez, atarnate de un bat pentru a fi carate. Astfel, bucataria nationala
se imparte in trei regiuni: nordul simplu, centrul sofisticat si sudul picant.

Nordul preia influente din China si, de aceea, nu exista prea multe tipuri de mancare in
zona, in schimb aromele subtile se intalnesc la tot pasul. Sudul este picant. Ei isi procura
condimentele prin Cambogia din India. Prepara sosurile curry si adauga mai mult chili
decat in orice alta parte a tarii. Centrul este o combinatie a celorlalte. Aici a locuit imparatul
si, deoarece nu vroia sa manance ca toti ceilalti, a ordonat bucatarilor sa combine ce e in
nord cu ce e in sud.

Este cea mai noua bucatarie a Asiei, iar baza sa de orez, grau si legume, abundenta de
condimente si verdeturi, folosirea uleiului in cantitati mici si tratarea carnii mai mult ca un
condiment (si nu ca un preparat de baza), face din mancarea vietnameza una dintre cele
mai sanatoase de pe planeta.

Orezul joaca un rol esential in prepararea mesei, ca mai in toata Asia de sud-est. Delta
Raului Rosu, din jurul orasului Hanoi, furnizeaza orez pentru localnicii din nordul
Vietnamului. Imensa si fertila Delta Mekong, din jurul orasului Ho Chi Minh (vechiul
Saigon), produce orez si o mare varietate de fructe si legume, atat pentru propria regiune
cat si pentru partea centrala a tarii, al carei principal oras este vechea capitala imperiala
Hue. Dar, de asemenea, vietnamezii sunt o populatie innebunita dupa taitei. Se servesc la
micul dejun, la pranz, la cina, acasa sau in standurile de pe strada. Au diferite forme si
marimi, sunt umezi, uscati, in supa sau alaturi de supa, cu orz, orez sau fasole.

Sunt o multime de arome in aceasta bucatarie si, odata ce ai gustat ceva, vin toate odata,
le poti simti pe palatin. E foarte racoritor. E vorba de echilibru. Asa ca, de multe ori vei
gusta iute, amar, dulce sau sarat. Toate vin odata, dar de asemenea, le gusti separat.

Un alt lucru important este folosirea ierburilor si a condimentelor. Noi folosim putine
condimente, pentru a da gust, icicolo. In prepararea mancarurilor vietnameze, se adauga o
mare cantitate, la fel ca si cu legumele. Devine o parte a preparatului, nu doar un pic pe
deasupra. In al doilea rand, nicio masa fara legumele: castraveti, morcovi, salata verde si
usturoi. Nu e nimic mai exotic decat aceste ingrediente. Coaja de lamaie este folosita de
asemenea, ca si menta si cilantro. Cheia unei mese reusite este farfuria ce sta in mijloc,
plina cu castraveti, fasole, bucati de ardei rosu si coriandru, menta si alte condimente.
Vietnamul poate oferi una dintre cele mai interesante bucatarii din lume. Climatul tropical in
care suferi cumplit de caldura pe timpul verii, ofera insa o bogatie extraordinara de produse
exotice, de la fructe si legume, pina la ierburi aromate si condimente.
Vietnamezii sint mari gurmanzi, mincarea fiind pentru ei o componenta esentiala a vietii
bune. cultura si civilizatia poporului vietnamez sunt legate intrinsec de bucataria sa.
Bucataria vietnameza este unica pentru felul in care foloseste mari cantitati de plante
aromate proaspete, mai ales dintre acelea care sunt rareori folosite in afara Vietnamului
( coriandru vietnamez, asa-zisul coriandru mexican, iarba de orez, planta cameleon).
In Vietnam, mai ales in sud, ierburile proaspete sunt o conditie obligatorie a mincarurilor.
O masa vietnameza include un amestec de arome si gusturi: iute, neutru,amarui, sarat,
dulce si acrisor.
2. ISTORIA SI EVOLUTIA CULTURII GASTRONOMICE VIETNAMEZE
Ca in orice alta tara, bucataria vietnameza reflecta geografia si istoria sa. Fosta colonie a
Chinei, Vietnamul a adpotat confucianismul si budismul, dar si tigaia cu fund tuguiat. In
ciuda secolelor de dominatie, mancarea vietnameza si-a mentinut caracterul. Datorita
apropierii de granita, nordul tarii reflecta mai mult influenta chineza decat regiunile sudice
sau centrale. Sosul de soia apare rareori in preparatele vietnameze, dar nu si aici. Acest
sos a fost inlocuit cu cel mai important ingredient al bucatariei vietnameze - sosul de peste
“nuoc mam”. Aici se folosesc mai putine ierburi, condimente si legume, datorita climatului
mai putin ospitalier. Datorita caldurii toride , prepararea mancarii se bazeaza pe piperul
negru si nu pe chili. Localnicii prefera carnea de vita, o traditie mongola din secolul al XIII-
lea.

Traditia regala din regiunea de sud se transmite din vechiul regat al Champa, cu mult
inainte de recenta monarhie vietnameza. Gustul regal se poate observa in preferinta pentru
o multitudine de preparate, servite in portii mici, asezate pe masa in acelasi timp.

In sud, portiile sunt mai mari si se servesc preparate mai putine; si piperul negru este
inlocuit de chili. Abundenta fructelor in aceasta regiune duce la prepararea carnii si a
legumelor cu fructe dulci. Procesul de preparare este mai putin complicat decat acela din
regiunea centrala si se aseamana de multe ori cu cel al vecinilor din Cambodgia.

Vietnamul a fost, de asemenea colonie franceza. Aceasta colonizare ce a inceput in

secolul al XVI-lea si s-a incheiat la jumatatea secolului al XX-lea, a avut de asemenea
influente asupra preparatelor vietnameze. Un vanzator stradal iti poate vinde supa de taitei,
pho bo, din sareta sa – supele vietnameze sunt de fapt consommé-uri. Un altul iti ofera
bagheta unsa cu pate – creveti, piper negru si coriandru. Masa poate fi intregita cu sosul
de peste sau cu nuoc cham, un sos pregatit din sos de peste, apa, zahar, lamaie si
asezonat cu chili si usturoi.

Ca in multe din tarile vecine, masa nu este impartita in feluri. Toate preparatele se aduc
odata si se impart dintr-o farfurie comuna. Se pregateste orez sau taitei, o supa si un alt
preparat de baza. De multe ori, o salata cu creveti sau carne de vita si legume este deliciul
mesei. Muncitorii servesc de multe ori doar taitei si supa. La pranz, localurile se umplu cu
oamenii ce vin sa manance, sa vorbeasca si sa fumeze. Trei mese pe zi cu taitei nu este
ceva neobisnuit. Carnea este putin folosita; se pregatesc peste sau fructe de mare.
Vietnamezii prefera carnea de vita celei de porc, fiind preferata alaturarea cu orezul,
impachetarea intr-o foaie de salata si acoperirea cu sos.
Bucataria vietnameza difera de la o regiune la alta a tarii: spre exemplu influenta chineza
se resimte in mod mai accentuat in partea Nordica a Vietnamului decit in celelalte regiuni -
centrala sau sudica. Partea de nord utilizeaza mai putin ierburile si legumele la prepararea
bucatelor, din simplu motiv al climei diferite de celelalte regiuni.
In partea sudica a Vietnamului mesele sunt mai copioase , dar si mai rare, iar in locul
piperului negru este utilizat piperul chilli.

3.BAZA DE ALIMENTE.
Bucataria vietnameza face parte din categoria celor complexe din Asia de Sud-est, este
asemanatoare cu stilul culinar indonezian sau thailandez (e mai saraca in grasimi, totusi,
tinzand spre zero), insa are cateva particularitati, printre care existenta unui numar sporit
de adepti ai budismului, ceea ce face ca o parte insemnata a populatiei sa fie vegetariana.
Elementele clasice sunt insa aceleasi ca in tarile vecine: prospetimea, ineditul si curajul in
amestecarea ingredientelor. Bonus: folosirea unei varietati foarte mari de ierburi si de
plante aromate...

- Carnea a devenit in ultimii 20-30 de ani in Vietnam un atribut al bogatiei, iar consumul de
vegetale este considerat a apartine clasei sarace; de aceea, un occidental vegetarian nu
va fi privit cu ochi buni de catre vietnamezi, acestia considerandu-l fie sarac, fie zgarcit;

- Exista trei mari regiuni culinare in Vietnam: de nord, de sud si centrala; bucataria de nord
este cea mai traditionalista, fiind conservatoare in alegerea mirodeniilor si a ingredientelor;
bucataria de sud este mai dulce si a fost influentata in timp de catre China si de catre
ocupatorii francezi; in fine, bucataria din centrul Vietnamului este mai iute si are in
componenta mai multe feluri de mancare portionate insa in cantitati mai mici, fiind
influentata de fostele monarhii vietnameze;

- Orezul este singurul aliment prezent la masa care nu este impartit de catre vietnamezi,
fiecare persoana avand un bol propriu, in rest felurile de mancare fiind puse la comun, din
care fiecare persoana se serveste cu betigasele de bambus;

- Exista localuri speciale in care se serveste carne de porc sau de pisica, unde
indemanarea bucatarului este speciala, astfel incat preparatele finale sunt considerate, de
catre occidentalii care le-au gustat, chiar delicioase; deasemenea, exista o serie de
preparate din carne de sarpe, considerate afrodisiace in traditia vietnameza;

Ingredientele de baza

Carnea – spre deosebire de tarile vecine, porcul si puiul sunt la putere in Vietnam, vita fiind
folosita doar pentru anumite preparate traditionale; dintre fructele de mare , si ele prezente
in diferite specii, crevetii se bucura de cea mai mare popularitate, vietnamezii folosind
pasta de creveti ca ingredient de baza pentru diferite mancaruri; spre deosebire de
bucatariile din jur, in Vietnam se fac si carnati, in special din carne de porc; pestele, de
multe ori, este servit fie uscat si sarat, fie marinat;

Legumele – trebuie spus de la inceput ca atat la legume, cat si la fructe, vietnamezii se

bucura de o mare abundenta dar si de prezenta unor specii inca necunoscute in lumea
occidentala; varza, morcovii, castravetii, vinetele, ceapa verde, conopida si spanacul sunt
cele mai cunoscute vegetale folosite si de vietnamezi; daikon este numele unei specii rare
de ridichi, mult mai mare si mai lunguiata decat cea cunoscuta in Romania;

Orezul – este, evident, alimentul obligatoriu din alimentatia oricarui vietnamez; exista
diferente: locuitorii din nord prefera orezul cu bob lung, cei din sud orezul cu bob mai
rotund; orezul sta la baza unui alt preparat obligatoriu vietnamez: omniprezentii taitei, facuti
in zeci de variante, serviti reci, calzi, uscati, prajiti in wok sau fierti; doar in nord orezul este
inlocuit de grau in prepararea taiteilor;

Fructele – mango, papaya si prunele sunt cele mai cunoscute fructe de catre noi care se
regasesc si in bucataria vietnameza, in rest existand o varietate sportita de fructe tropicale
cunoscute doar acestei regiuni: acerola, durian, guava, rambutan, longa, pitaya, si lista
poate continua; nuca de cocos este un fruct special, fiindca din el se fac nu numai
mancaruri atat sarate, cat si dulci, dar si bauturi racoritoare (in special in sudul tarii);

Ierburile – Vietnamul este tara din lume care foloseste cel mai mult ierburile si plantele
aromate pentru gatit; coriandul, menta, mararul, busuiocul, lamaita sunt folosite zilnic de
orice familie care gateste traditional; alaturi de acestea nu pot lipsi alte zeci de plante care
cresc doar in Asia de Sud-Est.

Feluri renumite de mancare

Mắm tôm – reprezinta un ingredient de baza al vietnamezilor, si anume pasta de creveti,

care se foloseste ca si adaos in multe mancaruri, de la supe la feluri principale; nước mắm
reprezinta sosul de peste;

Banh Hoi (Bánh hoi) – sunt taitei de orez, facuti insa extrem de subtiri si prajiti in wok
(vasul de gatit principal), alaturi de ceapa verde si, deobicei, de carne de porc;

Bánh chưng – reprezinta frunze de banane in care sunt puse orez dulce lipicios (un orez
cu continut mare de gluten, fiert mult timp pana devine lipicios), pasta de boabe de fasole
verde, carne de porc si piper; se consuma in special de Anul Nou si este foarte popular mai
ales in nordul tarii;

Bún bò Hue - este o supa cu taitei si carne de vita, foarte iute; gustul final este dat de
oasele de vita in care a fiert zeama, de pasta de creveti fermentati si de ardeii iuti chili; in
general, zeama din supele vietnameze este aproape incolora la aspectul vizual;

Com ga rau thom (Cơm gà rau thơm) – reprezinta orez fiert in zeama in care a fost fiarta
carnea de pui, amestecat apoi cu carne de pui maruntita si prajita si cu frunze proaspete
de menta, taiate marunt; menta ii da orezului un gust distinctiv;

Goi cuốn – asemanatoare cu celebrele pachetele de primavara ale bucatariei chinezesti,

pachetelele vietnameze prezinta mai multe diferente: sunt servite reci, nu calde, sunt fierte,
nu prajite; sunt facute din hartie comestibila de orez in care sunt introduse fie carne de
porc, fie creveti, cu ierburi aromate si orez cu bob marunt;

Bánh bèo – reprezinta o mica clatita pe baza de faina de orez, facuta la aburi, si care la
mijloc are ingrediente sarate, cum ar fi creveti, sos de peste, ceapa verde sau fasole; se
serveste in special in centrul Vietnamului, in orasul Hue, fosta capitala;

Bánh cuốn – este un fel de mancare specific vestului tarii si consta dintr-o clatita foarte
subtire facuta din faina de orez, in interiorul careia se pot gasi carne de porc, ciuperci de
padure sau boabe de fasole;

Bò 7 món – repezinta un fel festiv de mancare, servit in special la nunti si este alcatuit din
7 mici portii, toate pe baza de carne de vita, de la supa de vita la pateuri sau clatite cu
umplutura de carne de vita;

Bauturile bucatariei vietnameze

In climatul cald si plin de umiditate, vietnamezii au devenit mari iubitori de cafea rece si au
dat nastere uneia dintre cele mai populare bauturi ale tarii: cafe sua da (Cà phê sữa рб),
care reprezinta cafea tare amestecata cu lapte si cu cuburi de gheata.

Dupa anii ’90, pe campiile care altadata erau „plantate” mine de razboi, vietnamezii, in
colaborare cu specialisti australieni, tara aflata in apropiere, au inceput sa dezvolte plantatii
de vita de vie si sa produca vin, Cabernet Sauvignon si Chardonnay fiind soiurile cele mai
renumite in prezent.

Alte bauturi traditionale: rượu đế (lichior de orez) si nước mía (suc din trestie de zahar,
servit cu gheata). In fine, ceaiul verde, cultivat si el din abundenta pe campiile fertile, este
folosit intotdeauna pentru a incheia o masa copioasa.

4.RETETE CARACTERISTICE GASTRONOMIEI VIETNAMEZE.

Se spune ca mancarea vietnameza va ajunge sa fie foarte populara in Marea Britanie cum e
Thai, spre exemplu. Daca nu ati descoperit inca aromele condimentelor pure si aromate ale
bucatariei Vietnameze nu stiti ce ati pierdut. Majoritatea ingredientelor necesare prepararii
bucatelor cu specific vietnamez le puteti gasi in supermarketuri si magazine naturiste.

Va propun spre preparare salata de pui vietnameza.

Durata de preparare e de 30 de minute si aveti nevoie de 3 bucati de piept de pui dezosat, 2

linguri de ulei de floarea soarelui, piper alb, un sfert de kilogram de fasole verde fiarta,
frunze de menta vietnameze, 50 grame de frunze de busuioc, 180 grame de varza tocata
marunt, 90 grame de morcov ras fin. Pentru sosul dressing aveti nevoie: 60 ml de suc de
lamaie, 60 ml de sos de peste, 2 linguri de otet de orez (in magazinele cu specific asiatic
gasiti cu siguranta) sau otet obisnuit, 1 lingura de zahar, 2 catei de usturoi marunt tocat, o
jumatate de ceapa, 2 ardei iuti marunt tocati.

Inainte de toate, incalziti cuptorul la o temperatura de 220 C. Intr-o tigaie rumeniti putin
pieptul de pui cu putin ulei de masline, sare si piper. Dupa ce l-ati rumenit, pieptul de pui
se pune intr-o tava si se da cuptorul preincalzit unde se prajeste pentru aproximativ 20 de
minute.

Taiati pieptul de pui copt in fasii subtiri si asezati-le intr-un bol. Adaugati apoi fasolea
fiarta, frunzele de menta, busuiocul, varza tocata, morcovul ras si condimente.

Sosul dressing se face astfel : adaugati sucul de lamaie, sosul de peste, otetul, o lingura de
zahar, usturoiul, ceapa si ardeii iuti si le amestecati bine pana obtineti o pasta. Turnati apoi
sosul peste salata de piept de pui.

Pofta mare!

Ingrediente:

Porc Vietnamez.

* 500g carne de porc taiata cuburi

* 4 morcovi mici intregi
* 200 ml compot de ananas
* 1 lingura amidon
* 3 linguri sos de soia
* 1 ardei verde
* 1 ceapa mica
* sare

Mod de preparare:

Intr-o tigaie am incins putin ulei si am pus la rumenit carnea de porc impreuna cu morcovii,
ceapa si ardeiul pana s-au colorat un pic.
Intre timp, intr-un bol, am amestecat siropul strecurat de la ananas cu amidonul si sosul de
soia. Acest amestec l-am turnat peste carnea de porc si l-am lasat sa fiarba incet.
Cu 15 minute inainte sa-l iau de pe foc am adaugat si ananasul. Se serveste cu orez
simplu.

Salata Vietnameza-Ga Sa Bun.

Timp gгtire 30 min

*
Ingrediente

piept de pui,
taitei din orez,
salata,
castraveti,
morcovi,
alune prajite,
ulei
sare,
sos,
otet alb
zahar,
sos din peste ,
ciusca
*
Mod de preparare:

Taiteii trebuie sa fie in proportii egale cu toate celelalte ingrediente la un loc. Se marineaza
pieptul de pui cu ulei si sare si se da pe grill. Intre timp, taiteii se pun in apa si se prepara
ca pastele. Se toaca castravetii , salata, menta, iar morcovii se dau prin masina de ras.
Alunele se piseaza. Intr-un bol, se pun, pentru fiecare portie, taiteii, menta, castravetii,
salata, pieptul de pui taiat bucatele, morcovii si alunele. Se toarna sosul deasupra si se
amesteca.

SOS-otet alb si sos de peste in parti egale, o lg de zahar si una de ciusca. Sosul
trebuie sa fie dulce si iute; pentru fiecare portie, 1-2 Linguri sos .
*
Mod de servire

Vara; de obicei numai carnea este calda, restul rece.

Chiftelute vietnameze de pui cu salata

Ingrediente:

* 500 g pulpe de pui dezosate

* 3 cepe rosii
* 3 c atei de usturoi
* 1 lingura coaja de lamaie rasa
* 1 1/2 lingura malai
* 1 legatura coriandru
* 3 linguri sos de peste
* zahar brun
* 1 chilli rosu taiat fin
* sare
* piper
* sos dulce de chili pentru servit

Mod de preparare:

Amesteca puiul macinat, ceapa tocata fin, usturoiul pisat, coaja de lamaie, malaiul,
coriandrul si sosul de peste intr-un castron asezonand cu piper negru. Incinge cuptorul la
200 oC. Puneti putin ulei in palme si modeleaza chiftelutele de 5 cm din aluatul preparat.
Da fiecare chifteluta prin zahar brun si pune-le pe o tava pe care ai pus folie de aluminiu.
Da la cuptor pentru 15 minute, scuturand din cand in cand tava pentru a acoperi chiftelele
cu zaharul caramelizat.

La servire pune cate 3 chiftelute pe un bat de frigarui, presara coriandru si chilli si sos de
chilli dulce.

Timp de preparare: 30 min.

Va propun spre preparare salata de pui vietnameza. Durata de preparare e de 30 de minute si aveti
nevoie de 3 bucati de piept de pui dezosat, 2 linguri de ulei de floarea soarelui, piper alb, un sfert de
kilogram de fasole verde fiarta, frunze de menta vietnameze, 50 grame de frunze de busuioc, 180 grame
de varza tocata marunt, 90 grame de morcov ras fin. Pentru sosul dressing aveti nevoie: 60 ml de suc de
lamaie, 60 ml de sos de peste, 2 linguri de otet de orez (in magazinele cu specific asiatic gasiti cu
siguranta) sau otet obisnuit, 1 lingura de zahar, 2 catei de usturoi marunt tocat, o jumatate de ceapa, 2
ardei iuti marunt tocati.

Inainte de toate, incalziti cuptorul la o temperatura de 220 C. Intr-o tigaie rumeniti putin pieptul de pui
cu putin ulei de masline, sare si piper. Dupa ce l-ati rumenit, pieptul de pui se pune intr-o tava si se da
cuptorul preincalzit unde se prajeste pentru aproximativ 20 de minute.

Taiati pieptul de pui copt in fasii subtiri si asezati-le intr-un bol. Adaugati apoi fasolea fiarta, frunzele de
menta, busuiocul, varza tocata, morcovul ras si condimente.

Sosul dressing se face astfel : adaugati sucul de lamaie, sosul de peste, otetul, o lingura de zahar,
usturoiul, ceapa si ardeii iuti si le amestecati bine pana obtineti o pasta. Turnati apoi sosul peste salata
de piept de pui.
Pofta mare!

Salata vietnameza de vita.

Ingrediente:

300 gr muschiulet de vitel/vita

1/2 ceapa rosie mica
2 morcovi
5 castraveciori proaspeti
1/2 ardei rosu
1 ardei iute
5 fire patrunjel (sau coriandru)
1 pumn de alune prajite (aprox 50 gr)

Marinata

50 ml sos de soia
50 ml apa
sucul de la 2 limes
5 catei usturoi striviti
1 1/2 lingurita chili pudra
1 lingurita zahar
1 varf lingurita ghimbir pudra

Portii: 3

Mod de preparare:

1. Amestecati toate ingredientele pentru marinata. Puneti intr-o cescuta 4 linguri din ea.
Restul de marinata il turnati peste muschiuletul de vita si dati la rece pentru minim 1 ora,
maxim 1 zi (eu am lasat 1 ora).
2. Taiati legumele astfel:
- morcovii fasii subtiti folosind ustensila pentru curatat legume;
- castravetii fasii subtiri folosind aceeasi ustensila (dar numai pana la partea cu seminte!);
- ardeiul gras il taiati felii cat mai subtiri;
- ardeiul iute rondele (scoateti samburii daca doriti);
- ceapa solzisori foarte subtiri;
- tocati patrunjelul cat mai marunt.
Amestecati toate legumele intr-un bol.
3. Intr-un mojar am strivit alunele pana am obtinut bucatele mai mici.
4. Muschiuletul de vita l-am scos din marinata si l-am uscat cu servetele de bucatarie. L-
am pus pe un gratar de fonta incins (uns doar cu un strop de ulei) si l-am lasat cate 3
minute pe fiecare parte si apoi inca 1 minut pe laterale.
5. Am pus muschiuletul de pun fund de lemn si am lasat 5 minute sa se odihneasca.
6. L-a taiat apoi felii foarte subtiri. Muschiuletul de vita in acest moment e in sange la
mijloc. Daca va place il puteti lasa asa. Daca nu, luati feliile de carne si asezati-le pe
gratarul inca fierbinte (am stins focul sub el) si lasati cateva secunde pe fiecare parte. Nu
trebuie lasate mult, nu vor mai fi suculente. Taiati feliile in doua, sa aveti fasii mai subtiri.
7. Adaugati feliile de carne peste legume. Turnati marinata din cescuta peste ele si
amestecati bine. Adaugati alunele si mai amestecati. Serviti imediat sau pastrati la frigider.

Picioruse de broasca in sos de usturoi:

Ingrediente:
4 perechi de picioruse de broasca, mai mari
O tulpina de Lemon grass (iarba de lamiie), inmuiata pentru cel putin o ora in apa calda si
maruntita mai apoi
2 piperi chilli rosii, taiati felii
2 cepe verzi, taiate marunt
2 usturoi pisati
1 lingura de zahar
Sare
200-250 g de sos nuoc mam
50 g de fasole fierte si facute piureu
2 lingure de ulei vegetal
100 g carne de gaina fiarta
Piper negru
Frunze de coriandru

Mod de preparare:
Taiati piciorusele in jumatati si spalatile cu apa rece, asigurindu-va ca ati scos toate oasele.
Scurgeti-le de apa si puneti la frigider pe aproximativ o jumatate de ora.
Amestecati iarba de lamiie, piperul chilli, ceapa verde, usturoiul, zaharul, sarea si cu o
lingura de sos Nuoc mam in blander pina la obtinerea unei paste uniforme.
Turnati pasta obtinuta deasupra picioruselor de broasca si punetile iar in frigider pentru alte
30 minute.
Incalziti uleiul, adaugati apoi in el o ceapa taiata si apoi piciorusele de broasca , pe care le
prajiti intorcindu-le de pe o parte pe alta timp de 3 minute. Adaugati dupa trei minute
carnea de gaina si sosul Nuoc mam ramas, iar focul il reduceti si lasati sa mai stea 10-15
minute acoperit.

Pho Bo – Supa de vita cu taitei

Ingrediente: anason stelat, bucatarie asiatica, bucatarie vietnameza, castravete, ceapa, ceapa verde,
coriandru, cuisoare, ghimbir, limeta, muguri de fasole, pho bo, piper negru, scortisoara, sos de peste,
supa, taitei, vita

Pho Bo este preparatul national al vietnamezilor si, fara indoiala, cel mai cunoscut in afara tarii.
Originea sa este incerta, se banuiesc influente chinezesti, sau chiar franceze; ce se stie cu siguranta
este faptul ca reteta provine din nordul tarii, iar in anii ’50, dupa alungarea francezilor si impartirea
tarii, s-a raspandit in centrul si sudul Vietnamului.

Scoici cu lapte de cocos si menta

Ingrediente: ardei iute, bucatarie asiatica, bucatarie vietnameza, ceapa verde, ghimbir, lapte de
cocos, limeta, menta, morcovi, piper negru, scoici, sos de soia, usturoi, zahar brun

Mod de preparare : Reteta poate fi gatita mai “uscat”, sau mai “in sos”, regland consistenta finala
functie de cantitatea de lapte de cocos folosita.
Cei care se tem de un pic de iuteala, pot “umbla” si la cantitatea de ardei iute; o varianta comoda
pentru acestia ar fi sa foloseasca 1/2 lingurita de pasta de ardei iuti (se gaseste in mai toate
supermarketurile).

Somon cu legume
Ingrediente: amestec 5 arome, amidon, ardei grasi, bucatarie asiatica, bucatarie vietnameza, ceapa,
ceapa verde, ghimbir, limeta, orez, piper alb, somon, sos de soia, vin de orez, zahar brun

Mod de preparare : Amidonul are rolul de a “sigila” cubuletele de peste, pastrand bucatile suculente
si pline de gust. Amestecul “5 arome” da gustul caracteristic acestei retete, influentate de bucataria
chinezeasca.

Frigarui de pui cu alune si curry

Ingrediente: alune, alune caju, ardei iute, bucatarie asiatica, bucatarie vietnameza, curry, frigarui,
ote de orez, pui, satay, sos de soia, spanac, ulei de alune, ulei de susan, usturoi, zahar brun

Mod de preparare : Combinatia de frigarui, alune si condimente este tipica bucatariilor din Asia de
Sud-Est. Aceste frigarui, de carne sau legume, sunt denumite de asiatici “satay” si folosesc, ca
frigari, betisoare de bambus sau fabricate din nervura principala, centrala, a frunzelor palmierului
cocotier. Termenul “satay” provine, se pare din insula Java (Indonezia), dar s-a raspandit in toata
Asia si chiar in Occident, mai ales in Olanda, tara care a imprumutat mult din bucataria indoneziana.

Creveti cu sos nuoc cham

: Culinaria, Retete Vietnameze
: ardei iute, bucatarie asiatica, bucatarie vietnameza, creveti, limeta, nuoc cham, patrunjel, sos de
peste, ulei de susan, usturoi, zahar

“Nuoc cham” este, poate, cel mai popular si cel mai cunoscut sos vietnamez, nelipsit de la nicio
masa. Se potriveste foarte bine cu pestele si fructele de mare.
Carnea de єobolan, o delicatesг оn Vietnam

Carnea de єobolan, delicatesг оn Vietnam. Peste 50 de tone de carne de єobolan se

importг zilnic din Cambodgia, unde existг suprafeюe оntinse cultivate cu orez, un mediu
care atrage єobolanii.

Єobolanul se gгteєte dupг ce a fost bine curгюat. Carnea se taie оn bucгюele mici, se
cгleєte cu legume proaspete єi condimente єi se serveєte fierbinte. Оn general єobolanul
se mгnвncг bine prгjit, preferabil la grгtar. Reюetele pentru gгtirea iepurelui sunt un bun
ghid єi pentru prepararea cгrnii de єobolan.

5. TRADITII SI OBICEIURI LA SERVIREA MESEI

TEHNICI DE SERVIRE
Masa principala a vietnamezilor se serveste la prinz. Membrii familiei se servesc singuri, cu
o lingura si maninca cu mana dreapta.
O masa de obicei poate include supa, orez, legume, carne de vita sau gaina, iar ciaiul
fierbinte este preferat in locul altor bauturi.

Bucataria vietnameza este unica pentru felul in care foloseste mari cantitati de plante
aromate proaspete, mai ales dintre acelea care sunt rareori folosite in afara Vietnamului.
O superstitie locala spune ca aduce ghinion daca maninci carne de ciine la inceputul lunii.
O alta superstitie zice ca atit carnea de ciine cit si cea de sarpe (mai ales vodka cu sarpe
macerat) este afrodisiaca si mareste potenta.

Sofranul indian(kunyit) este folosit pentru a colora felurile pe baza de orez cu o culoare
galbena, intensa si pentru aroma, Terasi, o pasta fermentata de creveti, de o culoare
rosie-maronie,cu aroma puternica este folosita in cantitati mici la prepararea sosurilor. sunt
multe feluri de paste de chilli (sambal) cu esalote si rosii; sambalul din Padang, in Sumatra
de Vest, este, poate, cel mai iute din Indonezia.

Anasonul stelat-condiment provenit din China si Vietnam, Dulce-amarui si aromat,

condimentul se aseamana cu anasonul, doar ca este mult mai puternic. Pastaile
anasonului stelat sunt in forma de stea, cu 5 pina la 10 virfuri.De obicei, insa, steaua are 8
virfuri. De aici si numele.
Utilizare. In bucatarie se folosesc pastaile sau chiar pudra rezultata din pisarea fructelor.
Pastaile sa adauga pur si simplu in oala cu mincare. Spre exemplu, in ciorbe sau supa. In
nordul Vietnamului supele de vita se condimenteaza cu anasomul stelat, iar fructele
macinate se folosesc la aromatizarea salatelor, sa-surilor si a altor mincaruri.

Scortisoara vietnameza apare frecvent in supa de vita nord-vietnameza in stil Hanoi.

Aceasta mincare se face din oase, legume si carne, fierbindu-se ingredientele pina la 12
ore; scortisoara si anasonul stelat sunt adaugate la fiertura in ultimele ore. Supa este
servita cit se poate de fierbinte, cu taietei, carne fiarta, felii subtiri de carne de vita cruda, si
o varietate de ierburi aromatice si legume ( de exemplu, coriandru sau frunze de menta,
sau bulbi tineri de ceapa), galbenus crud de ou, ardei iute si usturoi.

Servirea supelor:
Supa se serveste fie in farfurie de supa (adinca), fie intr-o cana, in functie de tipul de supa.
Supele limpezi se servesc deseori in cani de consomme (mici si cu doua toarte).
Bolul de supa-crema este mai mare decit cana de consomme.
Supa se poate bea direct din bol, sau se poate folosi o lingura.

Cocktailulv de creveti:
In cazul crevetilor mari,acestea sunt servite in pahare cu picior, in care se va infinge
furculita, si sw musca cite o inghititura,dupa ce se inmoaie crevetele in sos.
Daca, se servesc creveti mari pe farfurie, se maninca cu cutitul si folosind furculita.

6. FESTIVALURI GASTRONOMICE CARACTERISTICE VIETNAMULUI.

In Vietnam sunt anual doar citeva festivaluri gastronomice:

Ianuarie - Februarie
Tet (Tet Nguyen Dan) - sau Anul Nou Vietnamez, ce are o istorie de mii de ani, si care a
fost initiate de fermierii vietnamezi ce multumeau zeilor de-a lungul primelor sapte zile
dupa luna plina, pentru primavara ce urma sa inceapa.
Astazi, acest festival este organizat anual, poate dura saptamini intregi, organizindu-se
diverse activitati sociale, expozitii de mincare. Deasemenea acest festival reprezinta prilejul
reuniunilor de familie, cind se ofera daruri din mincare celor apropiati, familiei sau vecinilor.

Festivalul mincarii reci

In parte de nord a Vietnamului se sarbatoreste asa numitul festival al mincarii reci ,,the
Cold Food Festival'', in a treia zi din luna a treia dupa prima luna plina din an.
Femeile gatesc gogoase lipicioase din orez pentru o roada mai bogata.

Evenimentul oferг o gamг largг de specialitгюi culinare din trei regiuni ale югrii - de Nord,
Centralг єi de Sud - pregгtite de bucгtari de renume, оmpreunг cu o casetг de prezentare
impresionantг de vietnamezi alcooli tradiюionale, vin, lichioruri єi de casг.

Locul desfгєurгrii: Van Thanh Zona turisticг, 48/10 Dien Bien Phu St, Binh Thanh Dist., HCMC.

Vizitatori, vietnamezг оn special de peste mгri єi strгini, va fi captivat de costume tradiюionale care
vвnzгtorii єi vвnzгtorii nu pentru a reprezenta frumuseюea culturale din casele lor special.

Multe dintre jocurile tradiюionale de vietnamezi populare ca nieu Bit mat DAP (Breaking vase de
lut legat la ochi), Di CA kheo (Stilt-mers pe jos), єi Nhay SAP (Bamboo dans pol) va fi demonstratг.

Oaspeюii pot participa la construirea antice jucгrii, jocuri єi instrumente cu materiale naturale, cum
ar fi de lut, bambus si frunze.
 Artisti, trupe din toatг юara va оncвnta publicul cu spectacole de Cheo (Tradiюionalг Opera),
Tuong (clasice Drama), instrumente muzicale khmer, єi dansuri Cham.

Meєteєugari ambarcaюiuni sunt, de asemenea, programat sг casetг de prezentare a procesului de

luare de produse tradiюionale din Vietnam, cum ar fi Mats rogozul, brocarturi, ceramicг, vin, covгsit
leguminoase si fidea de orez, printre altele.

Festivalul se va desfгєura seara, de la 5 pm Vineri februarie 22-24 incepand pina l la 10 pm

7. CONCLUZIE:

Se spune despre bucataria vietnameza ca este cea mai indepartata de traditiile europene
(occidentale) dintre toate bucatariile asiatice. Insa vietnamezii trebuie sa fie fericiti din
punct de vedere culinar, fiindca amestecul de legume si de fructe proaspete, de plante si
ierburi aromate, de carne putin procesata,de sosuri de peste sau de soia fac o combinatie
mai sanatoasa decat in restul altor bucatarii. Daca stii ce sa alegi din bucataria
vietnameza, atunci aceasta este foarte prietenoasa atat cu vegetarienii, cat si cu
persoanele care vor sa tina diferite tipuri de diete. Nu degeaba bucataria vietnameza este
considerata „bucataria cu adevarat usoara” a Asiei.