IOAN GYURI*.

ta !. i-

fA)Lu
r
Dr. Dqnielo Vosile

Repenerare lt v I .' nepatlca

Armurariul p5zitor"
"lngcrul
al

REGENERARE
cn-ulnnA NATURAd
lt[

ANTITUM0RAI

ANTIMUTAGEN

PUTERN lC

INHIBA ANGIOGENEZA

DIMINU EAZA TTTCTTT SECUNDARE ale chimioterapiei si radioterapiei

ANTIOXIDANI PUTERNIC
IMU NOMODUTATOR
EFICI ENT

SIIMULEAZA SINTEZA DE INTERFERON

lilllAnfffq|ilnm eficient, fara ef,-'.1* secundare (adverse), adjuvant in preventrea st tt"t";;"tri i;.orilormaligne.,rdjuvantintr.rt.r" ntul chimio/radioter.rl)i( r:rl{r', *f'rtel"
secundare ale acestor terapii)

i#-'

Produsul se adreseazi pacientrlor care sufera de cancer rl" orice fel, care sunt sau nu in tratament chimio/radioterapic persoane declarate vinde(ate dupa tr(itamentul <hirurgrcal.

chimio/radioterapic cu rtrc imunitatea foarte scazutS.

de recidiva, persoane

cu

lllir]llllLlJlul

Y
i

CITONAT cclutri,r jrlrIrLa

Protectie

CITONAT celulari
Proteclie
naturald
DAGIA PLAI{T, com. Bod, rtrada HSrmanului, fn,jud. 'Pentru mal multe informatii intri pe daciaplant.ro

R.ffi)

BrapvTrl/Frx 0268

28 30 {3, mobil 074417 47

t6

rnroareTr"Tffinl;#ffi@

)umat
1^I
PanNatura
aparitie trimestrialS

loAN

rt\TERvru

GYIJRI

ll
,l
I
I

ffii.
;!+##
E 7t\l 'i'"f?*-r

I I I

-Ai

por rootco
' 3
Sumar

.1.

Editorial
Georgiana Dine!

Sfatulmedicului
Dr. Carmela Dragoq Medic primar medicini general6

14 Armurariul
"ingeruI p6zitor" al ficatului

28 Relete vegetariene
Legume gratinate Tort de mere

16 Interviu loan GyuriPascu

?deviratele terapii nu pot fi
decAt cele naturale."

30 Concurs
Experienta face diferenta

22 Test de sinitate
Pot.ivit art. 206 Cod Penal, responrabilitatea juridi(i pentru conf inutul arti(olelol publi@te rcvine autorului. asemenea,in cazul unotagentii de presi ti petronalitili, rcsponsabilitatea afi rmaliilor le rcvine. tssN 2068 - 2603
De

Colaboratod:
Georglana

24 Respiralia, misterul vielii 26 Strugurii, miracolul antioxidant

Dinel, lulia M;Kercu, Florin Citani Eota,Camen

Amarandei, Raluca Popica, Mihai Minoiu, Lucic Ghimbitan,

Gmelia Popa, Dana Bobil, lonutCostin, Dr DanielaVasile

Graphicderign ti DTP: Adrian ANDREI Madete publicitare: Claudiu Mladin ti Mihai Minoiu

www.daciaplant.ro 3

se lae sirnfirn n vac,anfa

Chiar $i cAnd ne-am intors la serviciu
R1i @Georgiana

Dinel

ste sezonul vacanlelor. Copiii nu mai merg la 9coal6 , adullii cauti sejururi pe litoral sau la munte, in aer se simte dulcea mireasmi a libertitii.

l-

I
I

fost vreodati curiogi si observali cum se modifici fizionomia celor care sunt in concediu? A1i remarcat ce destin5i, luminoSi 5i zdmbitori devin? La un moment dat, am auzit doud colege de serviciu care s-au intalnit in aceeagi staliune salut6ndu-se, iar una dintre femei ii spuse celeilalte: - Draga mea, eSti cu totul un alt om. Si nu te recunosc! Ce ne face si fim "altfel" c6nd suntem in vacanli, 9i existi vreo modalitate de a ne pdstra acel tonus 9i c6nd revenim din concediu? Nu cred ci este un mare mister ce anume este in spatele stirii noastre diferite atunci c6nd avem o pauzi de la muncd. ci nu ne mai simlim stresali, nu mai resimlim oboseali fizici,9i nici pe cea psihici, acum facem in principal ce ne place 9i ne dorim, nu doar ceea ce trebuie 5i e de datoria noastre si facem' in vacanld avem griji de corpul f-tzic, dar 5i de nevoile benefice ale sufletului, pe care mulli dintre noi le cam neglijdm atunci c6nd suntem,,oameni ai muncii". Nu este de mirare ci ne simlim ca doui persoane diferite: cea din timpul serviciului, 5i cea post-laborium' in vacanli,,avem timp de noi'| ne int6lnim cu prieteni pe care nu am avut timp sd-i vedem pe indelete c6nd eram la munc6, mergem in excursii, vizitdm locuri sau !6ri la care am visat tot anul, mergem poate chiar gi la spectacole sau concerte,,,schimbim atmosfera'i ,evadim din banalul cotidian",,,inchidem pravalia 5i plecdm1 Toate acestea au darul de a ne face si ne simlim neconstr6n5i, liberi, 5i, deci, mai fericili. ins; ca toate lucrurile care au un inceput, chiar 9i vacanlele au un sf6rgit. Ce ne facem? Cum pistrim acea aromS delicioasi de bine 9i de libertate chiar 5i c6nd concediul se incheie?
O solulie practici ar fi sa umblim pulin la reglajul unor atitudini de-ale noastre. De exemplu, de mare ajutor ne-ar fi sd ne placd ceea ce facem, ln loc si facem doar ceea ce ne place. Dacd reuSim s6

gdndim 5i sa simlim in acest mod, atunci vom ajunge cu siguran!6 ia ne placa munca pe care o depunem (presupunind ci suntem cumva pulin rutinali deja),5i si ne simlim satisfeculidin aceasti cauzd tot timPul. O altS solulie ar fi ca in fiecare zi si ne reamintim cu putere, ca tl cum retrdim cu aproape aceeaSi intensitate, starea pl;cuta, de bine gi relaxare pe care am avut-o in vacanli. Putem sd incepem ziua cu iceasti evocare, Si putem sd o reluim mai ales in momentele cdnd simlim ci suntem pe cale sd ne dispari buna dispozilie 9i sa ne

. .r '(reinvigotani). Pute* si ne '''priiii' spatele, sau talpile.'.. rugdm,jumitatea" .'.n

A

ceva 5i pentru sufletul nostru: s5 ascultSm plini de inc6ntare melodi; (5i daci favoritS, si facem o plimbare prin cel mai apropiat parc si ne plimbim vrem s5,,dim sonorul curajului mai tare" putem chiar descul-ti pe pamint sau prin iarbi). O data'pe siptim6nd putem sa ne risfSlim 5i si mergem la un salon de masaj, sau si ne int6lnim cu prietenii s5 mergem la un film, sau la o cofetirie, ca 5i cum suntem din nou in vacanld, 9i toate grijile au rdmas in urma noastrd. pulin ii am pregdti acasi un fel , 5i ie arR daci chiar ne-am rdsfdla de,,salon"? Putem s5 facem o baie in care si turnim cAteva picaturi ! de ulei esential de lavandi (relaxant) sau de grepfruit sau eucalipt

apari starea de oboseali 5i blazare' Am mai putea sd fim chiar curajogi gi s5 ne permitem zilnic

s5

facem

iubiti si ne maseze
ingrijorez

SuntconvinsicidumneavoastrS,dragicititori,putelicontinua

tt

o..,-

Gt-

j-

aceste sugestii practice cu --- deloc. Sunt in vacantd !

inci un milion,

a5a cd nu ma

.lt

*qh

ffi
,.

J
DACIA

-d*ii

-f.

.',t{r r},}A?StltE*{qtEqw*g{

-={4r=:' PL4J\11
;"",4; eiiiHtii:'I

_i rEil_

ilF

'ffi,on

Fpre

ffiffi-fF

ffin.ffiffi*ffi*,*." &*q** I .- jrosl" i *::;

;#;

dqcicr pltl

nt.ro

il
q
:l
.l

ri ai-iJl t{t-D-e: -l-i-t-li

cu evacuarea intestinalS, nu ma pot abline de la a m6nca dulciuri..." Vd recomand si realizali o curd de 3
siptdm6ni cu DETOXICOLON, minim 2 lingurile dozatoare de pulbere in 200 ml ap6, suc de fructe sau iaurt, dimineala, pe stomacul gol, apoi pe parcursul zilei incS minim 2 litri de ap6 sau suc de fructe. Detoxicolon e un amestec complex de plante medicinale cu efecte

-a

Scrie-ne despre toate problemele de sinatate (u care

te confrunli la office@daciaplant.ro iar specialiStii ;i medicii noStri colaboratori i1i vor rdspunde cu cele
mai bune solufii
5i

sfaturi medicale

II D-na Paula S. din Tg Neam!: vreau rsd slSbesc 4-5 kg, am probleme

armonizatoare asupra funcliei de eliminare intestinali 9i de reglare a digestiei. De asemenea, a fost remarcat 5i efectul de reducere a

articulalii..."

Dl Marian

R.

din Ploiegti:

poftei pentru gustul dulce. Cura

cu DETOXICOLON se poate repeta

"...analizele de laborator au aritat o afectare a ficatului, in sensul ingreundrii

funcliei, acumulare de grdsime
..J'

dupd o pauza de 'l 0 zile, timp in

care vd recomand comprimate de spirulind SPIRULINA sau

principale.

SPIRULINA CU GANODERMA, c6te 3 cpr lzi inainte de mesele

Ceea ce descrieli dvs. sunt semne clare de afectare hepatica pentru care vd recomanddm un regim alimentar
fi

corespunzator aldturi de o ingrijire atent; a catului prin produse hepato-protectoare;

FT

?/ tam auzit de tratamentele cu remedii naturale 9i vd rog Detoxicolon

sd-mi recomanda!i ceva Pentru solul meu care are hipertensiune arteriald 9i hipercolesterolemie moderatd..i' Pentru reducerea tensiunii arteriale qi reducerea colesterolului, concomitent cu tratamentul pe care il ia solul dvs, ii recomand REGLATOR AL
TENSIUNII
5i NORMOCOLESTEROL

')

D-na Florina

F.

din Lugoj:'i..

regim sirac

in

grdsimi animale,

sare,

condimente tari ca: piper, boia, usturoi; sd evitali prdjelile, afumdturile, alimentele

rafinate gen prdjituri, dulciuri, bduturi rdcoritoare carbogazoase; si consumali

c6t mai multe vitamine naturale sub formd de sucuri de fructe 9i legume 9i sd incepeli

r,tt
INTERFERONAT

l.v:'

rr ll''
i.:t,
v..
:i
ra/

c6te 1-2 cpr din fiecare de 3 oril zi, inainte de mesele principale.

1 fl

Ambele remedii sunt realizate din amestecuri de plante medicinale

netratate termic 5i

chimic, neavind nicio substan!5 chimicd

lIIEjF.:*gllfl

de sintezS. Din experienla

mea aceste remedii naturale reugesc in 1 -2 luni sa faci necesard reducerea

de#&

filllt"..,,., '" z!||\ ;i;$'

dozelor medicamentelor alopate,

bineinleles, sub directa indrumare a medicului curant.

t-D

D-na tvtarra P orn 5f.

-l.Gheorghe: "...stare dupi infeclie cu virus hepatitic B, simptome de griPd, cu febri de 38,5-39 "C, frisoane, inapetenlS 5i obosea16, uneori virsdturi, dureri in articulatii 5i
Dr. Carmela Dra99; nn"Ii. Ptitar medicini
generafalde familie
urticarie..."

o curd cu INTERFERONAT, c6te 1 cpr. de 4 ori/zi, cu 30 min. inainte de mese. Vd recomanddm utilizarea in cure de 3 luni, cu o lund pauz5. Pe perioada pauzei puteli administra SPIRULINA comprimate (c6te
1 cpr.

trei sdptdm6ni) puteli realiza o curd intensivd

Pe perioade scurte (de

de 3 ori pe zi, inaintea mesei).

cu INTERFERONAT, administrat in doze a c6te 2 cpr. de 4 ori pe zi. Dupd aceast; perioadi se continud cu cdte 1 cPr.
administrat de 4 ori pe zi, inaintea mesei.

",,ai'l.ijfpi;'r1"#i':
6
www.pannatura.ro

Dl Dan M. din Rogiorii de Vede: 'i.. pierderea poftei de m6ncare, greala, vom5, dureri in drePtul ficatului, oboseal6, dureri de cap, indispozitie generalS 5i dureri in

Puteli de asemenea si asociali

perioada utilizdrii

Pe

INTERFERONAT

administrarea unei cure cu polen crud pentru potenlarea efectelor.

Bggf?tgr al tenstuntl

Alege un ajutor 100%o natural,

fdrd efecte adverse.

Produs disponibil sub formd

de comprimate 5i tincturi. At6t florile frunzele c6t gi fructele de piducel sunt un adevSrat beneficiu in
bol le cardiovasculare, motiv pentru care este una dintre cele mai folosite plante in Europa, fiind supranumitd gi ,,laptele bitr6nilor'1
i

Gficemonorm Reglator
al glicemiei

zahdrul din sAnge Si ajutd Ia refacerea celulelor pancreatice

Scade

Normocolesterof
$No::.::nror

Reduce riscul

aterosclerozei
Este un protector

@
riln -.-

d#
fl?;
iloE tlxlt

N'II i,t$*

*ir

cardiac redutabil deoarece impiedici depunerea grdsimilor pe perelii vaselor de s6nge gi totodati este un antioxidant foarte bun, ceea ce duce la stoparea oxiddrii grdsimilor care se pot depune in artere.

lnformalii medicate:

lulia Mircescu - 07 51 .177.834

www.daciaplant.ro

F*@

DACIA PTANT

@@

Exista

alegeri care fac diferen1al

Alege proteclia gi regenerareo naturala a ficatului. F a r a ef e cte sectt n d a re.

STIMULEAZA sinteza de interferon

lo infeclii NEUTRALTZEAZA radicalii liberi

CRE$TE rezistenlo

TNTERFERoNRT
trinukdetodorr^r.e,&int.,/@n

lta-l. !

INTERFERONAT

('r iit

egenerarea

FICATULUI
sfinrulqreo imunitfilii
Tn

sl I

ufectiun ile
Dr. Daniela Vasile lo.,o, in Stiinle medicale'
toteraple cu competenli aPi-fi

hepof ice

*Oi.

Pti*ar Med' Generali

enomenul de regenerare a ficatului este descris literar

in una dintre cele mai

frumoase legende din ciclul ,,Legendele 0limpului"; este vorba de ,,Mitul lui Prometeu'i Prometeu a fost un titan care a indrdznit si fure focul din lumea zeilor
5i

si il aduci oamenilor. Pentru

aceasta,

Zeus, stdpdnul zeilor, l-a

inlanluit pe o

stanci inaltd in Caucaz gi i5i trimitea in

fiecare zi vulturul sa ?i mdnance ficatul,
care apoi noaptea se regenera. Acest

mit

strdvechi este suslinut de cdtre realitatea

anatomo-fiziologici

a organismului,
o
mare

in

sensul

in

care ficatul are

capacitate de regenerare dar, uneori,

aceastd capacitatate este depaSitd cdnd

organismul se confrunti cu boli grave

cronice.

ffi.au.i.ptant.ro g

Ficatul, pozilionat in zona superioard a cavitSlii abdominale, pe partea dreapti, poate fi considerat cel mai voluminos organ abdominal. Ficatul este un organ glandular care indepline5te multe funclii importante in organism.
Anatomia gifiziologia ficatului au la bazd structurarea acestuia in unitali mici numite lobuli hepatici. Aceastd structurare specificd susline gi regenerarea

luirapidi.
I
Cd

nd apa re transforma rea cirotici aceastd a rh itectu rd

de mare complexitate se distruge, ficatul nu se mai poate reface gi apar consecinle patologice vasculare 5i toxice. Apare acumularea de amoniac 5i varicele esofagiene, prin ruperea cirora sunt generate hemoragii care pun in pericol viala.

(metabolismul grisimilor), protidic (metabolismul proteinelor). Afecliunile ficatului pot fi de gravitate medie dar, uneori, se pot sfdrgi cu insuficien!5 hepaticd. Simptomele cele mai cunoscute care ne semnaleazd o afecliune hepaticd sunt: inapetenla, greala, senzalia de oboseald marcat5, icterul (gilbenarea), urina inchisi la culoare, etc. Aceste simptome sunt comune celor mai multe dintre imbolndvirile hepatice dar, in unele situafii, pot sd apard gialte simptome. Se gtie cd bolile cronice de ficat duc in timp la un proces de degenerare fibroasd care este numite
uzualcirozS. Bolile ficatului sunt denumite generic "hepatite" pot fi determinate de mai multe cauze:
5i

metabolice: depunerea

de grdsime in

ficat

Ficatul are mai multe funcfii: 1. func!ia hematopoieticS- produce elemente

necesare s6ngelui (specificd vielii intrauterine).

(steatozd hepaticd);

parazitare: infeclii

cu

amoebe, echinococ,

2. funclia termogenetic5- ficatul este organul care produce cea mai mare cantitate de cSldurd din

schistosoma, giardia, etc.; virale: hepatite A,B,C,D maligne: cancer hepatic sau metastaze ale altor

3. funclia de

organism in timpul deruldrii proceselor metabolice. echilibrului menlinere

malignitdli; - toxice: produse de diverse substanle, cele mai cunoscute fiind hepatita etanolicd (alcoolici) 5i cea
medicamentoasS. Formele de hepatitd cel mai dificil de vindecat sunt: cele toxice, cdnd nu se intrerupe adminstrarea

Lobul drept

stang

respectivei substanle (pacientul continud si ia un medicament care ii dduneazd sau continud s;

consume alcool) gi, bineinleles, hepatitele virale B 5i
C.

Vezica biliara

hidroelectrolitic- ajuti la reglarea cantitilii de apd gi siruri minerale (ficatul fiind un mare rezervor de singe, poate deveni, cu aproximativ 500-7009 mai greu din cauza sdngelui pe care il conline). 4. funclia de depozit de fier, vitamine, minerale. 5. funclia de producere giexcrelie a bilei. 6. funclia de detoxifiere (at6t pentru substanle exogene: med icamente, d rog uri, colora n!i, su bsta nle chimice diverse, cdt 5i pentru substanle provenite din propriulcorp). 7. funclia metabolicS-ficatul are rolin: metabolismul glucidic (metabolismul zaharurilor), lipidic

este o boald care de obicei evolueazd in epidemii alimentare gi se vindecd fdrd urmiri, dar, hepatitele virale B 5i C sunt boli mai severe care, de reguld, se cronicizeazi qi chiar tind sd degenereze in cirozi. Virusurile hepatice B gi C se transmit cel mai

Hepatita viralS A

frecvent prin sdnge (injeclie, transfuzie, tratament stomatologic, manichiurd), dar gi prin alte fluide corporale: lacrimi, salivS, spermd (se poate transmite sexual sau in contact familial prin obiecte de folosinl6 comuni). in timpul evoluliei unei afecliuni hepatice se pot face mai multe tipuri de tratamente, iar pentru ficat, plantele sunt cu adevirat aliali valorogi. Este evident cd ficatul are o munci grea de fdcut zilnic gi noi chiar putem si ii acordim o mAni de ajutor in sensul suslinerii lui cu plante medicinale potrivite.

10

www.pannatura.ro

l
I

Consumul de plante specifice va putea sd ajute la regenerarea ficatuluiinainte ca boala sd se instaleze. Voiprezenta in continuare c6teva din modalitdlile de tratament natural al acestor afectiuni. Desigur cd, in primul 16nd, trebuie menlionatd dieta care este foarte importantd. Se recomandi alimentele c6t mai naturale, fard grdsimi animale, fird prdjeli, fird alcool, fdri aditivi de gust sau culoare, etc. O dietd cu adaos de proteind vegetald de inattd calitate biologici reprezentata de polen extracte 5i de alge (spirulina).

Protector
exceplie.

;i

regenerant hePatic de

Armurariul susline ;i stimuleazi funcliile ficatului, regenereazi gi protejeazi celula

hepaticd. Produsul

Armurariu comPrimate de la Dacia Plant Dacia

Plant conline extract de armurariu cu un conlinut
de
800/o

de sintezd este folosirea plantetor care stimuleazd secrelia interni de interferon. Interferonul este o proteind sintetizatd in organism, avAnd proprietili antivirale, antiproliferative 5i imunomodulatoare. in organism interferonul este sintetizat in mai multe lesuturi, exist6nd diferite tipuri de interferon, cele mai cunoscute fiind: q (produs de monocite), B iprodus de fibroblaSti), y (produs de limfocitele T)
etc. Interferonul are rol in apirarea organismului at6t im potriva infecliilor (bacteriene, virale, antiparazitare)

tratamentul hepatitelor cronice C este interferbnul. Acesta este un produs de sintezi care poate avea efecte secundare destul de mari antitumoralS, antiproliferativd, neurotrofici, in unele situalii. O alternativd buni la acest produs neuroprotectoare, antioxidanti. Armurariul se
folosegte de peste 2000 de aniin tratarea ficatului si veziciibiliare.

in

Un remediu mai nou, dar mult folosit

silimarind.

este o planti utilizatd de aproximativ 3000 de ani in medicina tradilionali chinezi pentru stimularea sistemului imunitar. Are acliune imunostimulenti,

Astragalus (Astragalus membranaceus)

antivirald, antiinflamatoare, antifibrozanti

gi

agaricus, ganoderma, noni, rostopasca, anghinarea, etc.

armurariul, astragalus, schisandra,

Plantele cele mai folositoare in tratarea acestor afectiuni sunt:

c6t gi a cancerului, fiind utilizat in tratamentul de interferon, cre5terea numirului de limfocite L hepatitelor cu virus B, C gi D leucemiei tumorilor a macrofagelor, 5i a imunoglobulinelor A, G gi M, a maligne. interleukinei-6, a celulelor NK (natural killer) a Si
TNF (factorului de necrozd

anticiroticS. Studii clinice efectuate pe aceastd planti au ardtat cd astragalus determind stimularea secreliei

tumorali). Este folosit ca

adjuvant in hepatitele virale B gi C gi in alte afecliuni in care rispunsul imunitar este scizut cum ar fi virozele

in continuare voi detalia calitetile acestor plante pentru a sublinia eficienla utilizirii lor.

respiratorii recidivante, infecliile cu papiloma virus, herpes virus, zona Zoster; meningitele virale.

Agaricus (Agaricus blazei) face parte din

armurariul este planta ,,numirul unu,, pentru ficat. Silimarina, complexul vegetal principal conlinut in armurariu este folosit cel mai mult in scopul suslinerii funcliei hepatice, atat de medicina naturistd c6t gi de cea clasici. Armurariul este regenerant al celulelor hepatice, hepatoprotector gi antihepatotoxic, hipocolesterolemiant, elimini efectele supradozirii unor medicamente sau ale intoxicaliilor cu substanle chimice, alcool, ciuperci, protejeazi impotriva efectelor adverse ale chimioterapicelor, are acliune

Cea mai folostd planti este Armurariul (Silybum marianum), putem afirma chiar ci

crrlraati6B.

www.daciaplant.ro 11

este originar din Brazilia. Agaricus este cultivat pe scard largd in Japonia unde a primit denumirea

"Himematsutake'l aceasta inseamni ,,prinlesa matsutake'l denumire care este in acord cu

dovediti capacitatea de a cregte longevitatea vindeca numeroase boli.in China este utilizati de peste 4000 de ani, in cazul tumorilor cu diverse
i-a fost
gi de a

proprietigile puternic imunostimulente

gi

localiziri, tulburirilor hepatice, hipertensiunii arteriale, ca stimulent al circulaliei periferice gi

cerebra le, a na lgezicS, hipol ipemia

antitumorale ale acesteia. in compozilia sa au fost identificate substanle bioactive cu acliune puternic imunostimulentd (stimuleazi secrelia de interferon, TNF-o, interleukind lL-8, limfocite B, celule natural killer, celuleT supresoare gi macrofage), antitumoralS (produce apoptoza celulelor tumorale gi inhiba angiogeneza), antimutagenS, antivirali.

nti, antioxidanti.

Ganoderma (Ganoderma lucidum)

Schisandra (Schisandra chinensis) este o planti care este aleasd printre primele in medicina tradilionalS chinezi pentru tratarea cazurilor de hepatitd viralS. Are ac!iune hepatoprotectoare, antihepatotoxici, antiviralS gi antioxidanti, reduce necroza hepatici 5i normalizeazd nivelul
transaminazelor.

este

ciuperci din clasa Basidiomycetes, conline

substanle bioactive cu acliune imunomodulatoare, antivirald (prin stimularea producerii de interferon), hepatoprotectoare, antitumorald (induce apoptoza celulelor tumorale,tj.i:..trjPi.gfgiqgenezd. . . . . ..

Noni (Morinda citrifolia), originar din sud-estul Asiei, este un copac mereu verde care
crefte in regiunile de coastd 5i in zonele de pidure. Noni are substante active care stimuleazd secrelia de interferon-y, factor de necrozi tumorali, o, interleukine, ceea ce il face un remediu antiviral 5i imunostimulent foarte bun. Totodati are acliune depu rativ5, vitami n iza nti 5i remi nera izantd necesari pentru stimularea funcliei fi catului. Plantele de mai sus sau alte asocieri se pot folosi sub formi de pulbere micinatd fin, administratd sublingual; macerat la rece - o lingurild de planti mdcinati la o cani de apd de izvor sau sub formd de comprimate gicapsule. Nu putem incheia acesti prezentare a tratamentului natural al afecliunilor hepatice fird a menliona importanla adoptirii unui program de via!5 ordonat, care si imbine armonios activitatea cu odihna. Vi recomand sd stali cit mai mult in aer liber gi cura! sd respirali profund, si mergeli pe jos in pas lejer, si vd
I

/fi,Canoderma

$gy'n

: i

este un nou aliment minune' cu organismul ui uman' u teroase benefi cii asupra in antichitate Ciuperca medicinalS, cunoscuti drept ciuperca magicd sau elixirul eternitilii'
trateazd

varietate de afecliuni 5i ajutd

5i

la

detoxifi erea

intinerirea organismului'
GANODERMA t l..thLt

5i radioprotectoare. Ea este consideratd un "elixir al nemuririi"in medicina tradilionald chinezS, pentru ci

a -6-

bucurali de frumuselile naturii.

L\tt

lnterferonat
care

sunt comprimate 10070 naturale,

protejeazi gi regenereaze ficatul.

Produsul are 3

acliuniforte:

@ stimuleazi secretia de interferon

o
e
cre$te rezistenla la infeclii

li!fi r- . ^;1

tt
--lJ#

neutralizeazi radicalii liberi din organism

IT{TERFERoNAT *-r'#

Fiecare comprimat de Interferonat contine

aproximativ 160m9 de silimarini.

12

www.pannatura.ro

rmwrafl
"

f?i

e( rur/ g I :irt
e

;',: !,''/ /ir rt ltrfnu

Articol realizat de Calin lanfa gi Mihai Minoiu

flentru un necunoscdtor este doar un scaiete rogu care p cregte intr-unele dintre cele mai neprietenoase locuri. I in realitate insd este cea mai folositd plantd din lume
pentru tratarea bolilor ficatului. Secretul ei? Fructele sale bogate in silimarind - un complex de substanle flavonoide cu un puternic rol de proteclie 9i regenerare a celulelor hepatice. Planta este consemnati ca fiind folositi pentru tratarea afectiunilor hepatice inci din secolul al lV-lea inainte de Hristos. in 1597, celebrul botanist Gerard nota armurariul ca fiind un ajutor inegalabil pentru ficat gi bila, fapt subliniat mai apoi 9i de naturistul englez Nicholas Culpeper in 1650. A fost

datd apoi uitdrii pentru o vreme dar, odat6 cu descoperirea silimarinei in 1938, folosirea armurariului pe scard largd a revenit in for1d. Pdni in prezent au fost fdcute numeroase studii in toati lumea care atesta eficienla extraordinard a silimarinei in afecliuni ale ficatului. in plus, armurariul este un anti-toxic redutabil, ajut6nd organismul sd reziste chiar;i in fala unor puternice otrivuri: de la ciupercile toxice p6nd la gazele industriale sau metalele grele.

Cum se administreazd
Tinctura:
administreazd cite 1 lingurild in 200 ml de ap5, de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Aceastd forma de administrare este utilS in specialin cazul valorilor mari ale colesterolului 9i celor care doresc un efect rapid
Se

- dvontaie gi

dezavdntaie

antibacterian, datoriti absorbliei rapide a substanlelor active din tincturd. Administrarea extractelor cu alcool nu este recomandatd (mai ales pe termen lung) in cazul afecliunilor hepatice grave (cirozi, hepatitd avansati)'

DACIA PLANT

r " [-*i-c

ARll4URARIU

ARMURARIU
Hepatoprotector

Comprimatele:
Sunt u;or de administrat in orice situalie 9i pdstreazd toate avantajele pulberii, la care se adaugi ugurinla mai mare in administrare. in plus, in comprimate existi posibilitatea utilizdrii extractelor concentrate de armurariu, rezult6nd efecte intense la o cantitate mult mai redusd de substanla activi. La procurarea comprimatelor din comerl este bine sa !inem cont de c61iva factori: concentra!ia de plantS/substanla activS; existenla sau-nu a extractului concentrau existenla
sau nu a unor substanle chimice care nu sunt naturale (cu exceplia excipienlilor din sursi naturali utilizali pentru rea I iza rea com pri matelor). Ad m i nistra re: av6 nd

ARMURARIU

|{

www.pannatura.ro

F,t(1, :ri,ctnr (t ((l-rfrtr.t

in vedere diferenlele mari de concentrai,. -:_= _:: producdtori, se va administra conform pr:):_::_
_

Pulberea:
prepara foarte ugor, prin macinarea si^- - -.= .. --.._) rasnitd electricd pentru cafea. Se poate be^=.: . := majoritatea avantajeror armurariurui in caz:l-- ^ s:rurii sub aceastd form5. Gustul agreabil permite utii,z.... :J .rsunnta a unei cantitdti de j-2 lingurile de pulbere oe 3-j cri pe zi. Pulberea plantei se tine sub limba ilmp Oe t 5 -. .ure dupa care se ing.hite cu pulin; apa. Nu se mac jna clanra pentru mai mult de 2 zile deodata, datorjta pierderrr unora d jntre principiile active ale plantei in contact cu aerut.
Se

silimarinei, reduce gi chiar suprima cregterea celulelor tumorale. Sunt menlionate efecte adjuvante pozitive in cancerul hepatic, de s6n, cervical gi de prostatA: in studii preclinice cregterea a fost aproape complet inhibatj de o dozi de silimarini de 75-.l00 mcg/ml Silimarina reduce carcinogeneza indusd chimic gi reduce angiogeneza fiind un agent pozitiv de suslinere in metastazele de faza avansati. Se administreazd ca adjuvant sub forma de comprimate sau pulbere, in cure de minim 3 luni.

Infectii cu bacterii gram-pozitive _ Efect antibacterian semnifi cativ asupra bacteriilor gram_pozitive (streptococi, stafilococi), fara a le afecta in niiiun fel pe cele gram_
negative. Se administreazd sub formd de tinctura. Combaterea efectelor adverse ale chimioterapiei gi radioterapiei - tratamentele chimioterapice ale bolii canceroase solicitd intens ficatul. Utilizarea profilactica

Pulberea cu miere
proprietalile plantei pentru intervale lungi de timp: 3O de grame de armurariu se amestecd cu 100 grame de miere
O varianta excelentd de preparare care pdstreaza intacte

de albine. Se administreazd c6te o lingurJde 2 ori pe zi. Aceasti formd de administrare este relomandata in afectiuni '':patice, mai ales persoanelor slabite, care necesitd ,n upori de vitalitate. Datorita mierii este contraindicata

diabeticilor.

Pentru aceastd planta nu este de dorit prepararea sub aceste forme _ principiile active importante pentru regenerarea hepatica nu se extraq in ap5, ceaiul av6nd doar efecte uso-are de s.timulare a secreliei si eliminarii
oilet.

lnfuzia (ceaiul) si maceratulla rece

vitalit;tii prin funclionarea corecta a lesutului hepatic. S_a constatat totodatd un grad ridicat de proteclie a celulelor sandtoase in cazul radioterapiei. Se administreaza sub forma de pulbere sau comprimate. Intoxicalii cronice cu substante chimice sau ciuperci - din

ca proteclie a armurariului este salutari in astfel de cazuri u:iS,yleld o imbunatdtire a calitalii vielii gi menlinerea

si

vechime armurariul era

planti siguri

menlionat ca un antidot in otrdvirile cu ciuperci sau chiar in cazul mugcaturilor de sarpe. Sillmarina extrasd din armurariu
este si la ora actuald utilizatd in spitale sub forma de perfuzie ca o modalitate de suslinere 5i regenerare a ficatului in intoxicalii severe, mai ales in cele cu ciuperci. Dacd in intoxicaliile acute este imperios necesard spitalizarea imediata, in cazul persoanetor ce lucreazd constant in mediu toxic sau celor cu o alimentatie nociva li se recomandd utilizarea armurariului ca un factor de proteclie refacere, sub forma 9i de.cure indelungate. Se administreazd sub formd de tinctura, pulbere cu miere sau comprimate.

Degi s-au administrat doze orale de pand la 20 g/kg-corp la goareci 1gl 9i kg-corp la c6ini nu au fost

si implicit a armurariului este foarte scdzutS. in unele situalii foarte rare s-a

nici un fel de efecte adverse. Acestea aratd ci toxicitatea acutd a silimarinei

semnalaie

observat ca dozele mari pot provoca in cazul oamenilor scaune diareice. caz in care se vor diminua sau, in situatii mai severe. se va intrerupe administrarea.

lndica!ii:
'r::tizAm in doui cuvinte efectele plantei asupra ficatului, s:esta ar fi PROTECTTE qi REGENERARE. Armurariul reduce

J .cza hepaticS, hepatitd (cu virus A, B, C), steatoza hepatica, :: ier hepatic, icter, insuficienla hepaticd _ dacd ar fi sd

velul transaminazelor, imbunat;lerte histologia ficatului 9i :feste rata de supravieluire in cazul celor ce suieri de cirozi sau hepatiti cronicd. Studii realizate in Germania, Austria si Statele Unite menlioneazd silimarina ca pe un adjuvant important in cazurile de alterare a funcliitoi frepatice, mai ales prin efectul antioxidant gi de stimuiare a regeneririi celulare. in studii preliminare realizate pe animale de laDorator s-a constatat o crettere cu 23-35o/o a sintezei de ADN, ajut6nd la o regenerare mult mai rapida a celulelor ficatului la animalele tratate cu silimarina. Comisia germand E - adevirata autoritate in domeniul confirmarii efectelor remediilor naturale _ recomandd armurariul pentru tratarea afecliunilor biliare hepatice dar 9i si pentru dispepsii, reflux gastric 9i balonare. Se administreazd sub formd de pulbere, comprimate sau pulbere cu miere. Cancer

Alcoolism - armurariul reduce hepatotoxicitatea asociate cu ingestia de alcool (etanol). Are efecte antioxidante ,i de stabilizare a membranei hepatocitelor. in cazul administririi cu miere efectele in caz de alcoolism sunt mult amplificate: se constatd pe 16nga efectele protectoare hepatice, regenerante gi purificatoare o reducere a apetitului pentru alcooJ. Se administreazd c6te o lingurili de +_S oii pe zi (in primele 3_4 zile se poate administra chiar maides, ajung6nd p6nd la 7_g
linguri!e).

Hipercolesterolemie - Armurariul scade sinteza de colesterol (mai ales a aceluia indus prin alimentalia foarte grasd) gi reduce excrelia biliard de siruri de colesterol cu 60_ 70o/o.ln studii preliminare realizate pe animale de laborator s-a constatat efectul antiaterosclerotic. Se administreazd sub formd de tincturi, pulbere sau comprimate.

Flavonoida silibinini, una dintre componentele

www.daciaplant.ro

15

"AdeYaretele
terapii nu pot fi
decAt cele naturale.

II\TEBVIU

IOAN GYTJRI
PASCTJ
Muzician gi actor, este membru al grupului de umor Divertis din
1987. Face muzici, joaci in filme
si piese de teatru, scrie, l-a!i

putut

asculta chiar 9i la Teatrul Nalional Radiofonic, Pe Radio Rominia Cultural. A fost ;i indragitul Rege Louie, pe care l-a dublat cu voce in 2008 in filmul"Cartea Junglei"'
S-a ndscut la 31 august 1961 in Agnita, Pe atunci in judelul Bragov,

astdzi aparlinand judelului Sibiu' De

mic a purtat costum. Unul PoPular pentru echipa de dansuri 9i altul Old

Shatterhand Pentru un carnaval'

IS

www.pannatura.ro

Din clasa a treia p6nd intr-a gaptea a c6ntat in corul gcolii nr. 1 din Agnita. Tot in clasa a treia, prin 1971, incepe studiul pianului ;i se inscrie la $coala Sportiva

de Handbal. in acela5i an este fdcut pionier. Handbalul a reprezentat un concurent serios pentru lecliile de pian, de unde maichiulea din cdnd in cdnd. De pian s-a
l5sat, de handbal nu. $i asta pentru ca visa sd ajungi un al doilea Cristian Galu.ln clasa a cincea, tat6l sdu i-a

facut cadou prima chitarS, care ajunge insd destul de repede pe dulap, deoarece Gyuri se intorcea la marea lui iubire: handbalul. Ca o ironie a sortii, in anii '80 d5 admitere la Institutul
de teatru din Tg. Mureg ;i este respins la proba

eliminatorie.
in'1982, echipa Radio Vacanla Costinegti il descopera citind gi recit6nd in Teatrul de vard gi il invita a doua zi
sd c6nte pe Terasa Radio Vacan!a, unde este remarcat

de Teo Peter (Compact) gi Andrei Partog. in august

participa la 4 concerte ale Cenaclului Flacdra, iar in octombrie la Serbdrile ScAnteii Tineretului.

in 1984 este admis la seclie de filologie (romAnd spaniolS) a Universit5lii din Cluj, unde joca teatru in cadrultrupei,,Ars amatoria gi Fii'i Doiani maitdrziu, de data aceasta in Bucuregti, dupd un spectacol laTeatrul Studenlesc Tei, ii cunoagte pe cei din trupa Divertis. Apare pentru prima data alSturi de ei in 1987, intr-un
show la lzvorul Muresului. 1977,trecdnd prin multe stiluri: pop, rock, blues ;i reggae. Primul album ?r putea fi" a fost lansat in 1992,loan Gyuri Pascu ajungdnd p6ni in prezent la frumoasa sumi de zece albume compuse.
A debutat in muzica

in

2010 a fost un an de mari incercari pentru el, atdt din

punct de vedere al sandtalii cdt gi sentimental. Despre loan Gyuri Pascu s-ar putea spune mult mai multe, palmaresul vielii sale fiind absolut impresionant. Ag putea spune ci este un multitalent de genul"you name it, he has it'i Este genul de personalitate care prin complexitatea ei face necuprinzdtor spaliul dedicat intr-o revist5. in PanNatura, ca de obicei, nu ne vom ocupa de viala vedetei ci de Omul loan Gyuri Pascu. Cum trdiegte, ce viseazS, in ce gi de ce crede.

!
#,

Toati lumea te ttie asa, "in lumina reflectoarelor". Cum a inceput viata ta de sceni gicum a evoluat ulterior?
Binuiesc ci orimele reflectoare au fost cele de la maternitate. $i, cAnd te nagti cu talent, viala ta de artist, cu menirea aferenti de a sluji Divinitalii, adresAndute oamenilor, cam de atunciincepe. Cum a evoluat? Cu suiguri gi coborAguri, vorba aceea, ca unda sau ca particula, ca aerul, ca apa, ca focul, ca pamAntul 5i ca :, 1-:--- Ltr ^^ +^-+^le tine la Un lOC. ruuilcd -^ PE ruoLE | .
Panorama

vieliitale

este impresionanti. Ai c6ntat, ai

jucat teatru, aiavut emisiuni la televizor etc. O viati complexi, triitd intens. Care sunt experienlele care !i-ar.l inrpregnat viata ;i ce arlurne au adus cu ele? Ca am vrut, ca n-am vrut, toate experienlele mi-au schimbat gi imi schimbd via1a. De invSlat depinde de fiecare dintre noi ce vrea sa invele. Spectacolele, succesul, indrigostirea, negreala pe care o manifeSti uneori, familia, naSterea copilului tau, toate sunt nestemate din care si inveli. Trebuie insd sd recunosc cd am refuzat adesea si-mi insu5esc lecliile, ci am neglijat adesea darurile pe care Dumnezeu mi le-a oferit in aceasti via!d.
Am inleles

ci incd din copilarie ai organizat concerte. Povesteste-mi pulin despre "steaua firi nume", din

spatele blocului. Da, pe vremea copildriei mele nu erau computere, ala ca ne-au marcat emisiuni precum Teleenciclopedia, Steaua firS nume, Telecinemateca, teatrul radiofonic 5i aclionam ca atare. Referitor la chestia cu Steaua fira nume, adunam talente de l6ngd bloc 5i, cu o caramea sau cu 25 de bani intrarea, fSceam acele show-uri care erau un pic mai cinstite decdt "RomAnii au talent'i

inseamni pentru tine "artd autentici"? Arta autentici este arta inspiratS. $i fiecare bucd!icd
Ce

de artd e unicat, e un prototip. De aceea, eu consider ci existi arta 5i artizanat (me$tetug)' 5i me$te$ugarul

18

www.pannatura.ro

este artist atunci cAnd creeaza

orc::: : .-

productia de serie...
Arta autenticd apare atunci canc

:
=

cand intervine

-.: ::,.

pure, atoatecuprinzdtoare. A crea :: ' : ':-.'. 3 D este de fapt, a aduce in manifestare ceea ce este c:_;. - : j^r nemanifestat. Omul, de fapt, nu inventeaza, ci descopera. _.,= a.:.3 artistul ar fi bine sa fie ceva mai smerit gi sa multumeasca :.ar des Divinitalii pentru

::-'l-:

frecvenla iubirii

darurile sale.
ii,'! l.i

li i s i: r.r +

r-.';. i:

.q;t {',:l f

e.

::

io,

i.r." rrErVOrti'.,i i +.i lrta irr qene'r*f 1{.um arate

.rl:!;131'

,; rigviere de. ia .-: l.i:lta s i ci,*sp,'+

Nu e prea importantd parerea mea, cici fiecare are dreptate, dar nimeni nu deline Adevirul. se spune cd publicul trebuie sa aduci

echilibrul in receptarea artei, dar el, publicut, este extrem de manipulat in fel gi chip, in funclie de interese. atunci, arta este ca $i politica, economia, etc, etc.
Cum

gi

iti dai seama ci aif6cut ceva de valoare?

E prea relativ totul. Ce e de valoare pentru mine, poate nu este pentru ceilalli. Pot si spun ci eu simt c6nd ceea ce am facut e de

inspiratie divina, dar nimeni nu e obligat sa fie de acord cu mine. Liberul arbitru functioneaza, orice ar fi.

t I

{--

www.daciaplant.ro

19

?tr

t!+ r*.

['.

Cum aratd mediulin care te simgi cel mai bine? Eu nu m5 simt bine sau rdu in functie de mediu neapdrat, ci in funclie de interiorul meu. Normal cd 5i mediul e foarte important dar, dac6 n-ai bucuria de a fi, pur gi simplu, gi eu recunosc ci mi-o pierd destul de des, pofi si te afliin mediul lui pegte, tot degeaba. Viaga nu-i feng shui sau, dacd este, este unul interior. Daci totul ar fi ceva ce tine de exterior, toatd lumea 5i-ar,,fengguiza,, viala gi ar fi ceva senzalional, dar...
Un vechi proverb spune

Aga cd bdnuiesc c5

existi foarte pulini oameni sdndtogi

pe pdm6nt.

ci,,omul

se

cunoatte dupi

Unele dintre elementele omniprezente ale vielii tale par si fie spontaneitatea, nonconformismul ;i umorul. Ce rol au in viala ta gicum reutetti se le menlii vii, trec6nd prin incerciri de tot felul? Aceste elemente ar trebui sd fie prezente in viala fiecdruia. Eu nu reugesc sd le menlin mereu la nivel, degi lumea aga crede. De aceea, nici viala mea nu e atet de rczpe cdt se crede.
Ai folosit vreodati terapii naturale? Ce pirere ai despre ele? Da. Am folosit. Adevdratele terapii nu pot fi dec6t cele naturale. Ele sunt singurele care existd de cdnd lumea. Terapiile care trateazd doar efecte sunt foarte limitate. Omuleste universulin miniaturd. De aceea, el se supune legilor universului. Tot ceea ce este,,inventat,, de om este limitat. Medicina alopatd ar trebui sd aibi o deschidere mai mare spre terapiile complementare qi o mare deschidere spiritualS menitd si o ducd dincolo de palpabil. Omul este mult mai mult dec6t putem vedea, mirosi, pipiigiauzi. Cum arati o zi din viala ta? Nimic mai interesant sau mai neinteresant dec6t orice zi din viala oricdrui om. Ah, gi nici o zi din viala mea nu e la fel cu alta zidin viata mea. Cum este relalia ta cu Dumnezeu?
Cum imiplace mie sdzic, rdspunsule cuprins in intrebare. Relalia mea cu Dumnezeu este exact a5a cum este. Atunci c6nd reugesc sd cinstesc pe Dumnezeu in mine giin tot ceea ce md inconjoari, este una bund. Atunci cdnd nu, nu. Bucuria de a fi pur gi simplu, e cheia relaliei cu Dumnezeu. $i uta pe care o deschizi cu aceastd cheie e faptul de a invSla sd mullumegti. Sd te

cei cu care se insolette". Ai mulli prieteni? Nu. Am foarte pulini. Sunt un om dificil adesea 5i probabil nu am gtiut s6 cultiv prietenia. Sunt un foarte prost grddinar. Cum te relaxezi, cum reutesti si rim6i tu insufi? Md relaxez meditAnd, pescuind, privind filme, dar foarte bine md relaxez pe scend dupd primele minute in care sunt ceva mai tensionat. Oricum, cd sunt relaxat sau nu, sunt tot eu insumi. Sunt eu insumi 5i c6nd sunt Gyuri cel nesuferit, gi cAnd sunt Gyuri cel angelic, at6ta doar cd mai des sunt eul cel mic 5i foarte rar Eul cel mare care este atunci cdnd nu mai sunt eul cel mic. Si asta imi aduce multi tristele.

importanti consideri ci este ciutarea spirituali in oblinerea unei vieli armonioase

Cdt de

gi

fericite?
Este singura

importanti. De altfel, viala pim6nteasca

nu este altceva decdt o perpetu5 cdutare spiritualS mai mult sau mai pulin conttiente.

Daci ai putea schimba ceva, Ge anume ai schimba in viala ta gi de ce? Viala noastri se schimbd oricum, vrem nu vrem. Dacd e si-lfolosesc pe'dac6'iag schimba atitudinea mea
cre$te zilnic doza de iubire 5i de iertare, ag trai maisenin 5i n-ag mai repeta gregelile din trecut, dar via1a, din pdcate, nu se trdie5te la modul condilional
aS

criticS,

bucuri de viald gi si inveli sd mullumegti inseamnd l-aigisit pe Dumnezeu.

ci

optativ.

Daci ar fi si rim6n la proverbe, imi amintesc de unul tare drag mie, care spune <i "aga cum i1i a;terni, a;a dormi". Cat de sinitos triie;ti? Egti atent la ceea ce min6nci? Ce inseamni pentru tine un stil de viali sinitos? Aga giaga. Este important se fii atent la ceea ce mdn6nci, dar gi mai important este sd fii atent la cum min6nci. Din pdcate, da, folosesc medicamente, de5i nu sunt
pentru folosirea lor. Un stil de viali sandtos este, in opinia mea, unul plin de iubire, de echilibru, in armonie.

Interviu realizat de lonu! Costin

www.daciaplant.ro 21

oLesanHtos este stttut tilu- devLa+il? 3

1.

CAt lv

o o o o o o

Cite ore dormi de obicei pe noapte?

a.pdnSla6ore(l punct)
b.6-8 ore (4 puncte) c.8-10 ore (3 puncte)
d.peste 10 ore (2 puncte
)

8. CAte mese min6nci pe zi? a. mai mult de 3 pe zi (3 puncte) b. 2-3 pe zi(4 puncte)
c.una pe zi(l punct) d.sar mesele in mod curent (0 puncte)

2. Te confrunficu riceli, brongite gi alergii? a. foarte des ('l punct) b. frecvent (2 puncte)
c. rar (3 puncte) d. niciodatd (4 puncte) 3. Ce

si rongii biscui!i, alune, covrigei, chips-uri etc. intre mese? a.zilnic (1 punct)
9. Obignuie;ti

b.sdptdm6nal (2 puncte) c.ocazional(3 puncte) d.nu le consum (4 puncte)

10. Consumi alimente inalt rafinate

min6nciin general la micul prdjiti

dejun?
a.ceva copios: oud, guncd, p6ine

(biuturi rdcoritoare carbogazoase,

alimente tip fast-food, cereale rafinate - p6ine albd, orez decorticat, produse de patiserie, bomboane
etc.)? a.zilnic (1 punct)

etc. ( 2 puncte) b. cereale cu lapte sau iaurt 5i un suc de

fructe (4 puncte) c. salate (3 puncte)

d. de obicei sar peste micul dejun
(1

punct).
4. Ce cantitate de lichide bei pe

b.sdptiminal (2 puncte) c.ocazional(3 puncte) d.nu le consum (4 puncte)

11. Cat de frecvent consumi alimente bogate in grisimi saturate gi

parcursul unei zile?

a.peste 2 | api (4 Puncte)

b.intre 1.5 - 2 | apd (3 puncte) c. bei doar c6nd i1i este sete 5i atunci cel mult 1l de api (2 puncte) d. beli foarte pulind aP5, sunt suficiente 2 cafele (0 puncte)

colesterof ? (de ex. friptura la gratar, hamburger, hot dog, mezeluri, mici, slanina, br1nzd grasa, cartofi praii,ti, pui prajit, unt, smdntdnd, brdnza grasa,
inghe,tata, creme grose etc.)

a.zilnic (1 punct)

5.

Simli nevoia si consumi dulciuri?

a. c.

foarte des (0 puncte)

b.des (1 punct)

b.siptiminal (2 puncte) c.ocazional (3 puncte) d.nu le consum (4 puncte)

confrunli cu indigestii, digestie gi baloniri? lenti
1

c6teodati

(3 puncte)

d. niciodati (4 puncte)

2. Te

6. E;ti fumitor? a. nu am fumat niciodatd (4 Puncte) b. fost fumator (2 puncte) c. fumitor (0 puncte) d. fumez pasiv (3 puncte)

a.foarte des (1 punct) b.des (2 puncte) c.rai (3 puncte) d.niciodati (4 puncte)

13. Te

confrunfi cu dureri fizice (dured

Cit de frecvent obignuiegti si consumi alcool ?

7.

de

burti, ten$une muscularil?

foarte des (1 punct)

a.

a.zilnic (0 puncte)

b.sdptim6nal (1 punct)
c.ocazional(3 puncte) d.nu consum alcool (4 Puncte)

b. des (2 puncte) c. rar (3 puncte) d. niciodati (4 puncte)

22

www.pannatura.ro

l14. Obignuiegti
a.

si ili faci investignlii rnedbl

d.niciodati
?

(0 puncte)

anual (4 puncte) b. periodic (3 puncte) c.o datd la c6liva ani (2 puncte, d.doar cdnd mii simt riu (0 puncte
15. Cu ce te deplasezi la serviciu?
a.pe jos (4 puncte)

b. mijloace de transport in comun 12 puncte) c-mergi gi pe jos cdt gi cu un mijloc de transport (3 puncte)

17. Care este indicele masei tale corporale? Indicele de masd corporalS (lMC) se calculeazd impartind greutatea (exprimata in kg) la indllimea (in m) la pdtrat. a. IMC sub '18,5: subponderal (2 puncte) b. IMC intre 18,51 gi 24,99: greutate normald (4 puncte) c. IMC intre 25,00 gi 29,99: supraponderal (2 puncte) d. IMC 30,00 sau peste: obez (1 punct)
18.

d.magina(lpund)
16. Realizezi
a.

si ai benetrcii nuffitive ofiime care si te ajute ln Jinitate

gi prever4ie?
a.

[i programezi

mesele gi alegi alimentele astfet lnc6t

activititi fizice (mers peix in ritrn alert, mers pe bicicleti, gridinirig ino& alergag 6ans etc.)?
zilnic (4 puncte)
b. sdptdm6nal (3 puncte)

de cele mai multe ori (4 puncte) b.uneori(3 puncte)

c.lunar (2 puncte)

c.rareori (2 puncte) d.niciodati (0 puncte)

Rezultatele testului
Peste 65 de puncte Foarte bine! Stilul tdu de viald este orientat spre o stare de s6ndtate excelent6. Egti bine informat in ceea ce prive$te o alimentalie sdndtoasd gi gtii cum sa te menlii in formi. Ai un ritm de viali gi de munci adecvat cat $i un program de odihna gi relaxare corespunzdtor.

intre 15-45 puncte O

Fii atent inainte sd fie prea t6rziu! O mare parte din modul 5i ritmul tdu de viala au nevoie de acliune imediata. Cite5te mai mult despre sdnitate 5i ai in vedere o curi de detoxifieie.

intre 45-65 puncte*

Stii

tin',q$:*B

Organismul ili
Este

Subl5puncteO di semne clare de alarmi pe care le ignori.

timpul si evaluezi situalia
gi sd

c; sandtatea este foarte importanti

menlii in formd. ldentifici,,micile obiceiuri sdndtoase. Poli sd compensezi carentele alimentare prin suplimente naturiste. Meritil

gi ai vrea sd te scdpdri', gi inlocuie5te-le cu

ili transformi stilul de

ajute in recuperarea gi regenerarea organismului. Vorbegte cu medicul tdu sau consulti-te cu alli specialigti, daca ai nevoie de sfaturi!

via1a. OrienteazS-te spre suplimenti alimentari care s6 te

www.daciaplant.ro

23

Respirotio,
de banal respirim. Nimeni nu ne-a invilat pur 9i simplu respirdm.lnsd c61i dintre noi sunt cu adevirat cum, congtienli ci acest act in aparengd banal - inspirdm 9i expirdm - este
Un luctu
de fapt cel care ne line in viald?

rni3terul'vietii
atit

Articol realizat de Georgiana Dine!

Desigur, puteli argumenta 5iimi putegi replica apoi cd gi m6ncarea este ceea ce ne line in via!5. Exista unii oameni, cei drept rari gi cumva,,speciali'i care nu se mai

hrinesc cu hrand fizici 5i apd de ani 5i ani de zile, ci doar cu energie. Aceasti abilitate se nume$te inedia (lat. a posti). insd fdrd respiralie nu putem trdi mai mult de cAteva minute. Stresul zilnig stirile de tensiune, suprasolicitarea vielii cotidiene ne fac si nu fim deloc atenli la procesul respirator, ceea ce are efecte
negative asupra stdrii noastre de sdndtate. Mariiinlelepli 5i iniliali aiacestei planete, indiferent de tradilia de
care au aparlinut, vorbesc despre existenla unei energii divine vitale fundamentale ce impregneazd toate lucrurile gi fiinlele din univers, transcenz6nd totodati timpul 9i spaliul. Indiferent de numele ce i-a fost acordat, CHI sau PRANA, aceastS energie a vie$iface parte

integrantd din toate fenomenele manifestdrii: migcarea corpurilor celeste, electricitatg magnetism, forla de atrac!ie gravitalionalS, de exemplu, precum gi din toate formele de via!5, pornind de la cele mai simple microcirganismg pdnd la cele mai complexe fiinle din univers. Ea pdtrunde toate formele de materie, fdri sd fie ea ins5gi materie. Viala tuturorfiin,telor depinde de aceasti energie.

Existi un numer imens de tehnici de control ritmat al respirafiei pe care le puteli gisi in toate tradiliile spirituale
autentice, indiferent de fard., epoce sau continentul cdruia ii aparfine.

Energia vielii (PRANA sau CHI) este

atrasd in fiinla noastrd in

primul rdnd prin respiralie. Existi o str6nsd legiturd intre frecvenla Diafragma este un mugchi situat intre torace gi abdomen, respiratorie (numdrul de respiralii pe minut) gi durata de viali. $erpii, boltit spre torace. in timpul inspiraliei, mugchiul elefantii, broaStele lestoase de exemplu, animale care triiesc mult, diafragmatic se contracti $i este impins in jos, iar in timpul respird de mai puline ori pe minut dec6t fiinlele umane. Ne putem expiraliei, aerul este expulzat din plSm6ni 5i diafragma da cu ugurinld seama c5, dob6ndind controlul asupra respiraliei profundS, spaliul dintre printr-un antrenament adecvat gi prin practica suslinute a tehnicilor se relaxeazd. intr-o respiralie partea inferioard a toracelui gi partea superioard a zonei de control al respiraliei, ne putem prelungi viala. abdominale este impins ugor in sus gi in jos, atdt c6t si se Respira;ia este o punte de legdturd intre trup gi mintg aceste producd o respiralie completd. trei elemente influenl6ndu-se reciproc. Cu togii am observat, de C6nd diafragma este folositd pentru respiralie, apare o micd exemplu, impactul unor emolii puternice sau al unor activitSli fizice miScare in partea inferioard a abdomenului, iar pieptul intense asupra respiraliei. rimdne nemigcat.in general, noi trdim intr-un mod alert, Din cauza faptului ci majoritatea dintre noi nu suntem congtienli de stresant 5i respirdm foarte haotic, utiliz6nd pentru aceasta faptul cd respirdm,5i cu at6t mai pulin CUM respirim, mulgi oameni doar zona pieptului 5i uneori cea abdominali. Aceasta se confruntd cu mici probleme de sinitate ce ar putea fi ugor ne creeazi tensiuni gi ne impinge intr-un cerc vicios al eliminate daci ar invdla sd respire corect. mintii agitate care conduce la respiralii neregulate gi la Existi treitipuri principale de respiralie: respiralia abdominalS sau incordare psihici care, la rdndul lor, produc agitalie mentali diafragmatic6, respiralia toracici sau costalS 9i respiralia clavicula16. etc., respiraliile necontrolate determinAnd probleme de Respiralia abdominalS sau diafragmatici favorizeazd cea mai sdnitate atit fizicd cdt 5i mentali. amplS expansiune a plSm6nilor, asigurdnd absorblia unei cantitdgi Respiralia costald sau toracici are loc prin migcarea proaspdt, plus,
acest tip in timpul unei inspirafii. in sporite de aer intra-abdominale 9i de respiralie realizeazd un masaj al organelor energizeazd plexul solar al fiin1ei.

24

www.pannatura.ro

coastelorinainte gi lateral, ceea ce nu asiguri decit o expansiune ugoari a plim6nilor 5i, deci o cantitate mai mici de aer inspirat, care determini gi o frecvenld mai mare

a ritmului respirator.

a plim6nilor

Respiralia claviculari este cea mai slab6 deoarece fuce sa pdtrundd in pldm6ni cer mai mic vorum de aer. Femeire insircinate respird in acest mod in ultimele luni de gnviditate. Aceasti respiralie asigurd doar o ventilare supefficiala a pirtii superioare
5i aceasta este cauza,

Vi prezentim in sintezi consecintele unei

respiralii defectuoase:
- stres, oboseald;

uneori nebinuita, a multor

disfunclionalit6!i 5i boli psiho-somatice.

in greutate, accese de astm; hiperventilatie care conduce la scdderea anormald concentralieide bioxid de carbon din s6nge; - incetinirea metabolismului;
- creSteri

1) Un pfim exef(i$iU practic ar fi sa devenili con$tienli cd respirafi. Pur gi simplu filifocalizali pe actul respirafiei, firi si il
modificafideloc. Simlilicum aerul intrd pe n6ri Sise acumuleazd in pldm6ni?n timp ce inspirati,5icum aerul iese din plam6ni pe ndri in timp ce expirali. Veli remarca de asemenea cd existd o foarte scurtd pauzi, cdnd nu respiralideloc, la granilele dintre inspir 5i expir. Veli remarca de asemeni cd mintea devine foarte calmd,
linigtitS. $i un lucru surprinzitor poate pentru dumneavoastri: nu puteli si respirali conStient gi s5 g6ndili in acelagi timp! in

- stdri de legin, de anxietate; - stdride amegeald giconfuzie; - mu5chii abdominali, toracici gi pectorali se rigidizeazd cu timpul, ducdnd la insuficienld respiratorie;
-

fluctualii mentale, mental greoi, mult incetinit.

momentul cdnd incepeli

respira!ie.

sd

g6ndi!i, nu mai sunteli focalizali pe

Acest aspect misterios ne face si intuim cd respiralia congtientd ne plaseazd in momentul prezent, in magicul lui ACUM. Un att exercitiu practic este ca atuncic6nd mergem pe jos, si respirdm in cadenla pagilor, in felul urmdtor: trei pagi inspirdm, trei pagi relinem aerulin plim6ni, trei pagi expirim, pa5i pdstrim

ritmului cardiac; cresterea rezistentei la infeclii; - eliminarea riscului de a face boli cardiovasculare; - eliminarea oboselii cronice; - vindecarea problemelor respiratorii; - normalizarea valorilor tensiunii arteriale;
-

Efectele unei respiraliicorecte ca urmare a realizirii tehnicilor de control al respiratiei: - eliminarea surescitdrii ti a iritabilitilii nervoase; '
- micgorarea

- longevitate;

2)

elasticizeazd gi conferd strdlucire - incSlzirea sau ricirea corpului, in

-

pielii;

trei

plim6nii goi, trei pagi inspirdm, $.a.m.d. Alegeli dumneavoastri numdrul de pagi care si fie adecvat. Veli gtii care este numdrul
adecvat pentru dumneavoastrd in momentul in care nu simlili ce obosili sau faceli un efort sa respiragi in acest mod ritmat. Dacd

control al respira!iei abordatd; - linigtirea minlii, relaxarea globald a fiintei; - echilibrarea energetici la nivelul tuturor sistemelor functionale ale corpului; - vitalizare, stare de entuziasm, pofti de viali;
-

funclie de tehnica de

incredere in sine, putere de acliune.

simlili o ugoard oboseali, ?nseamni ci

mare de pagi.

Vd

urim mult

agi ales

un num6r prea

succes in abordarea practici a acestor tehnicil

Un alt exerciliu de respiralle pe care il puteliface este sd vi la sol cu fala in jos, cu zona abdominald 5izona pieptului ating6nd podeaua. Picioarele sunt intinse. Fruntea se ageazd pe

3)

intindeli

bralele indoite, partea superioard a trunchiului fiind ugor ridicati de la sol. in aceast5 posturd respirali in mod automat diafragmatic. Pieptul va rdm6ne nemi5cat. Orientali-vd atenlia asupra respiraliei, asupra nemi5cirii zonei pieptului, asupra imobilitalii zonei inferioare a abdomenului gi asupra modului in care opereazi aceast5 respira{ie diafragmaticS. prin observarea tuturor acestor aspecte vi va fi ugor sd deveniti con$tienli asupra procesului respirator chiar gi dupd ce ali incheiat acest exerciliu.

4)

Un att exercigiu este si ritmali respiralia in felul urmdtor: respiraliintr-un mod controlat, astfelinc6t expiralia si fie de

doud ori mai lungi dec6t inspiralia. De exemplu, putetisd vi cronometrali respiralia 5i sd faceli astfelinc6t expiralia si aibd o durati de 6 secunde iar inspiralia 3 secunde, sau sd realizali circa 6-7 respiralii pe minut,

funqia cardiaci

Urmdrili si gdsili un ritm respirator cu rata corespunzitoare expiraliei gi inspiraliei, care vi este cel mai convenabil. De
exem pl u: 4:2, 6;3, 8:4, 1 0:5, 1 2:6, in ca re prim ul n uma r reprezinti secundele de expiralie, iar cel de-al doilea numdr reprezintd

durata inspiraliei, tot in secunde. Apoi, pe parcursul practicii, pe misurd ce vi obi5nuili si respiraliin acest fel, puteli elimina
contorizarea, focaliz6 nd u-vi doa r a s u pra respiratiei. Respiralia doi-la-unu are un efect foarte relaxant asupra sistemului nervos.

11(
't

/,/ / ;'' 1/
r t{
Articol realizat de Carmen Amarandei

t{ tOntlil{l

vitamina

E,

aminoacizi esentiali etc.

Cea mai recentd descoperire, resveratrolul, un polifenol non-

flavonoidic, liposolubil, din seminlele de struguri, este un antioxidant foarte puternic av6nd calitdli deosebite.
Ce

proprietili au seminlele de struguri?

Cele mai importante componente bioactive

proantocianidinele,

avonoidele, compugii fenolici, resveratrolul, prezinta efecte precum:

fl

#urte
,

Efecte antioxidant - aclioneaz6 giindepirteazi

istorie

eficient anionii superoxid gi radicalii liberi care se formeazi in organism in primul r6nd din procesele de oxidare ce au loc pe fond de stres gi stSri emolionale negative, dar
9i

Strugurii sunt originari din Asia, din apropierea Mirii

Caspice, de unde au fost apoi, dugi in Europa gi America. Ei au

de la toxinele

fost folosifi in scopuri medicinale

inci din antichitate. Filozofii

diverse din mediu (alcool, tutun, medicamente, droguri,

greci le c6ntau virtulile, e drept, in special pentru beneficiile vinului. Egiptenii consumau struguri inci de acum 6000 de ani.

poluare, malnutrilie). Astfel, reduc riscul de dezvoltare a cancerului, protejeaza celulele ficatului fa15 de medicamentele chimioterapice. Resveratrolul are efect de neutralizare a radicalilor liberi, el cregte de 14 ori activitatea SOD2 (superoxid dismutaza - metaloenzimi antioxidantd implicatd in sistemul
de apdrare impotriva speciilor reactive de oxigen).

De ce sunt buni
Degi cunosculi

strugurii?
ii folosili de at6ta timp, doar in ultimii ani

au fost eviden!iate, gralie metodelor de investigalie moderne,

proprietSlile miraculoase ale seminlelor de struguri. $i ce e foarte important, numeroase studii de laborator gi clinice
au demonstrat mecanismele de actiune care explicd aceste

Efectecardioprotective-proantocianidinele

oligomerice inhibS activitatea enzimei angiotensinal

care determind cretterea tensiunii arteriale diminuAnd ateroscleroza. Resveratrolul inhibi direct fi broblastele cardiace

proprietili benefice.
Ce

comori ,,ascund" seminlele de struguri?

putend intdrzia progresia

fi

brozelor cardiace.

Efecte vasculare - numeroase studiiclinice care

Conlinutul seminlelor de struguri este divers gi complex, in aceste mici bobile afl6ndu-se o,,intreagd lume miraculoasS": acizi organici - acid tartric, malic, citric etc; compugi fenolici

au demonstrat efecte benefice

oe #ra1ff

acfi

slmptomelordate

venoasd"perifeiicallOEme, dureri musculare 1en1a nocturne, furnicituri, greutatea in picioare 5i ulcerele

u

- proantocianidine oligomerice, tanini, acid galic, catechine, epicatech nd; fl avonoide - h peri na, quercitinliq$fi{?ie proteine, minerale - K, Na, Fe; substanle pectice, todoferoli,
i i

venoap.er tensi

ne cutanatd. 5e manifesti pri n d im in uarea

eeiftry;i

i ca pi la relor, crette?ea
a

rezistenlei

g r, reg la

rea

tonusuld[ musculaturii netede

arteriolelor.

, ,, ggo f,{#s tlti# ss#rslui lfirr-tJFI

g,I'

26

sfru 5l uf?!

www.pannatura.ro

Efecte oculare

er:::. :=-=.::

in

sroparea progresiei retinoc::

imbundtSle5te performan:=
stresul ocular provocat

imbunatalegte
cataractei.

: , :_a e. reduce d: ,- ^: cuternice, vederea .- : -.3e noapte,

= : =:=:,ce,

incetinegte progresia de9:^e.-rii maculare a si

- a romoterapia ficutd cu ulei din seminle de struguri induce efecte benefice in agitaiia pacientilor cu dementd.

Efecte ca lm a n te

. .

Efecte antihiperlipidemice

descreste

nivelul de colesterol ,,rdu,,LDL.

Efecte chemoterapeutice _ studii de laborator in vitro 5i in vivo, pe animale, au demonstrat c6 proantocianidinele gi acidul galic induc apoptoza celulelor tumorale gi inhiba

. .

metastazele.

Efecte fotoprotective _

proantocianidinele inhiba stresul oxidativ indus de radialiile UV in exces.

Efecte anti-imbitr6nire

afecteaza

metabolismul colagenului, previne efectele nocive induse de radicalii liberi, inhibi clivajul enzimatic al colagenului, pdstreazd calitdlile elastinei

elimina toxlnele
in mod natural

menlinand astfel sdniitatea

gi

tinerelea pielii.

Uleiul din seminle de struguri poate fi astfel cosmetica, trata rea arsurilor, u lceratiilor.

utilin

Efecte antialergic - antihistaminic

3 tii R iO; ili

"'

jf,f,
t6t
t.,'-l l--rl

@
',,',,,,.'

lli

natural, are gi efecte antiinflamatoare prin

inhibarea eliberarii de prostaglandine.

Pentru ce putem folosiextractele din seminle de struguri?

Toate proprietilile gi efectele extractului din seminle de struguri il fac util intr-o multime de

8/;*;,
Ar

J;,, fi.,.tn Jn ,o,

afecliuni:

. . .

Insuficienli venoasi cronicd, fragilitate

vascularS, varice, trom bofl ebite, edeme

perimaleolare 5i crurale Terapiicardioprotective

Edeme

pentru

Retinopatie diabetica Hipercolesterolemie Pancreatiti Sindrom premenstrual

tigurd d
noturo/d

imbitr6nirea pielii
Rinita alergica

Constipalie Hemoroizi

@
tnt( ll t)t.\o( ':..._1t '

I-i

Natura ne face daruri generoase, noi doar trebuie

si

folosim cu discernim6nt 5i cu consecventi pentru a ne pdstra starea de sanetate, vitalitatea

le

lll

rV Itl.

{':'
la
l6i
ia1

I
ri

Si

buna dispozitiel

'4s ffi-*"-"'
www.daciaplant.ro

27

L-gurne gratinate
RubricS realizati

de Doina David

Ing re d ie nte
-2 cartofi -3009r fasole -1 dovlecel -2 ardei graSi -2 morcovi -2 buc. pitrunjel ridacini -2 rogii

rGl

.g a)
CL

i:

pistii

-3-4 linguri smint6ni

-3 oud -2509r. brinzeturi: telemea, caScaval, mozzarella (sau la
alegere)

|t'
G'

.!!
a)
e)

-1 legaturi ceapi verde/2

cepe uScate

-o
G

.!t

G'

-2linguri uleide
misline/fl oarea soarelui,
presat la rece -sare, piper

=o
(u

-1 legaturi usturoi verde/1 capa!6na mici usturoi

= trt

Xod de pre par-re

Curatim legumele, le tiiem cubulele gi le punem, intr-o oal6, si se cileasci in ulei aproximativ 15 minute, amestec6nd din c6nd in cdnd. Addugdm sarea 5i piperul inainte de a le biga la cuptor. Apoi le bagim in cuptorul incins la 180 de grade, amestecdnd in continuare. intre
timp, facem un amestec din oud, sm6ntdnd 5i br6nzeturi.

Dupd 30 de minute de coacere turndm deasupra

legumelor amestecul din oud, sm6nt6nd 5i br6nzeturi gi nu mai amestec6m. Le mai ldsam in cuptor 15-20 de minute pind c6nd amestecul se rumene$te. Legumele gratinate se servesc calde, ca atare sau ca gi garnituri.

aL)

E
4)
CL

|! .!l

4)

Preparare:

35 minute.

Coacere:

50-55 minute.

Porlii:

Dificultate:

medie.

= 4'
N

o)

o otrn

Tort de rnere

Ing re d ie nte
Pentru umpluturi:

G E t:

-4 linguri zahir brun

Pentru sirop:

.Il
.E
4)
I

ar3

-11 mere potrivite -dulceald de viSine -1009r. unt

-1mir
-1 cani api -2 linguri zahir brun
Pentru ornat:
-1

a) 4) o) 4)

+cor!isoari
-1 linguri zahir brun
Pentru blat:

o-

509r. friSca lichida

-4 oud -4 linguri

-1009r. ciocolati

fiind

o) 4) a)
a.)

(u

a) Curdlim merele de coaj6, scoatem cotorul, le umplem cu = .Y

Y]nrl rie nrFnA rdr.l r r\-/\J \J\_ yr -r-tLrr\-

a)

'd

dulcea!6 de vigine gi punem la fiecare mdr cAte un cdp6cel de unt. ASezdm apoi merele intr-o cratila, unsd cu unt, 'G presdrim zahirul brun peste ele gi le bdgdm in cuptorul incins la'160 de grade, '4" (u pentru aproximativ 20 de minute, p6nd c6nd se inmoaie. in timp ce se coc merele, l! facem blatul astfel: separdm ouile, batem spumi albugurile cu zahirul, addugim .9

Preparare:
Coacere mere: Coacere blat:

20 minute. 20 minute.

gdlbenu5urile gi apoi, amestecdnd incet incorpordm fdina. Turnim aceastd 4) .= compozilie peste merele coapte 5i le bdgdm din nou in cuptor (la 170-180 de
grade) pentru 50 minute. Pentru sirop punem la fiert: apa, mdrul curSlat gi zaharul brun 9i, amestecim pdni c6nd se topegte zah6rul. C6nd incepe sa fiarbi il luam de pe foc. Scoatem tortul din cuptor, il l5s6m sd se rSceascd 10 minute 5i il r6sturn6m pe un platou. Dupd ce s-a rdcit bine il insiropim gi il ornim cu frigcd bitutd gi cu ciocolati rasd. Se serve5te imediat dupi ce l-am ornat. E
4)

Porlii:

50 minute.
8.

lt a,
'=

Dificultate:

medie.

28

www.pannatura.ro

t o{a vrndecdtoare a plantelor

DACIA PLANT

lttcr
**Y+E
f
=

DACIA PTANT

di

Cde
arnar

plante

.]

Bitter
plante de leac

@ano$rrna
Af
ec

50

di

rd& natural, i ge9t&[, inresti nate,

ctii bepdtice 9i biliare
zitate si art de asiinilatie djuu
re

f{ctii

nfec

.cu @anod erma

buo"4

tntineritor

flancerul de sdn se Poate vindeca' l/ti,-ut pracea sd por rmparragr orn Ht,I experienla mea gi altor femei. Cancerul C]]Offlf l r de san, daci este descoperit din timp, ': ! se poate vindeca. Eu am fost norocoasS, -' ,-\ ' , iubit 9i m-a pentru ci Dumnezeu m-a C;||? I trimis din vreme la medic... era numai E8! ('rr'rur .si, ) -V un stadiu l, dar foarte agresiv. Viala I mea s-a schimbat cu'180 de grade.Tot (O-7 tult* b' .*i*i*l ce ficusem p6nd atunci, tot ce fusese
prioritar p6nd atunci, nu mai
avea
aceeagi valoare. Este o boala care te inspdimdntS, dar care, dacd nu te omoard, te intdre$te. Eu vorbesc fara teamd 9i fara fricd despre

conformalie mai robusta cu tendinla de a avea o

greutate oscilantS, in func!ie
de sezon, starea psihica, etc.

dunt lilce

atenta la cat
mdn6nc, av6nd

si

Am ceutat de mult timp, gi va rog sa mi credeli ci am tot cdutat, dar am 9i incercat, diverse Produse
care sd-mi redea un echilibru psihic sau, mai bine spus, si md, scape de stresul grijii de a ma tot controla. Dupi prima luna in care am luat Silueth 90-60-90, am simlit ca este altceva. Nu sunt obsedatd de cAntar 9i urmiresc starea mea fizici, psihica gi bine inleles mdsura hainelor. Colegii mi admirau pentru increderea pe care o emanam 9i leam recomandat 5i lor sa consulte site-ul dumneavoastra Ba chiar in cancelarie, sunt cadru didactic, o colega a adus Formula As unde era prezentat un articol despre produsele firmei. Sunt foarte mullumita 9i mi-am luat pentru vacanla ,,proviziile " pentru bund dispozilie ti san5tate. C.l.

tot ceea ce mi s-a intamplat. Dupa operalie am considerat necesar ci trebuie sd-mi indrept privirea spre aceste plante miraculoase, ajungand astfel la produsele dumneavoastri. Am ocazia si le spun oamenilor c5, organismul nostru ne trimite tot felul de semnale, noi trebuie numai si fim vigilenli 5i s; le bagam in seamd, 5i ma
refer nu numai la starile de rdu pe care uneori le avem, ci mai ales la bolile sufletului care sunt mult mai grave. incd o data mii de mullumiri, ci existali 9i ca aveli grijd de noi, intr-o biata Romanie

din ce in ce mai triste ti dezorientati. M.M.

lllJi-am rezolvat problemele legate de menstrualie. Am 41 de ani tl lnca IUIOin adolescentd am avut probleme legate de menstrualie (intarzieri de

2-3 luni 5i dismenoree care md impiedicau sd mb dau jos din pat in prima zi a ciclului). Am incercat tot ce se putea prin medicina alopat6, p6n5 mi-am dat peste cap organismul din cauza tratamentelor endocrinologice care tratau ceva dar imi ficeau rau in alta parte. Am cumparat produse de la Dacia Plant: Tinctura de mSrar 5i Macca.Timp de 6luni am luatTincturi de mirar zilnic p6na ce ciclul s-a stabilizat la 30 de zile 5i durerile au incetat. Acum iau tinctura o dati pe zi doar in perioada ciclului gi efectele se menlin.Tratamentul cu Macca l-am inceput acum 2 luni gi m-a ajutat in problemele legate de chisturile ovariene Ce pot sd spun? Uneori uitem c5 Dumnezeu a pus la indem6na noastrd solulii
la problemele de sindtate care ne apar. Mullumesc! G'L'

t5gl
ilANAR

ts

ims i too*
|

o
*!4qt

\K 'r iqt

30

www.pannatura.ro

DACIA PLANT
rorqa

.@

vtndecatoffiiG

-.,"*r"

d-*

*
Ex tract

t,^, Ilfl 't

Hidroalcooli

%="..E

.^r
\z t

Uleide masaj -7

.,
,/
,: j,

.r-,.-/

.' .Gr' -r

#r .' /E'

,,1

(omprimate

T
CRE'T5B
eoleo

)E
.., lil, :.i-+

ONIZAREA SANILOR

DI\{A

IUSt- PERFECl-

g()m21)
,.'R

D I VI N E

- cREsTEREAPRODUS PENTRU sANrr,oR sI AR^rtoNIzAREA

ln toate magazinele naturiste precum gilarmaciile -cqrFrF f +

l:S'l'I Rt:A St AI(A,1ON I ZARI:A SAN I t.OR

otcf

A PLANT, com. Bod, strada Hirmanurui, fn. jud. Bra'ov 'rentru mai multe informati; intra pe daciapiantlro - -'- TcrlFax 0 268 2e 30 43, mobil 0744 37 47 s6

DACIA PTANT F@

@@

Deto(icolon

GC

\-

Furificare

intestinali 9i detoxifiere