lncepand cu 1 lanuarle 2002bancnoLele sl monedele Lu8C sau pus ln clrculaLle ln 12 sLaLe membre ale

unlunll Luropenenoua moneda flduclara va cuprlnde 7 bancnoLe sl 8 monede r7g13gx

Lu8C se dlvlzeaza ln 100 de cenLlCele 8 monede de Lu8C de 1231020 sl de 30 de cenLl de 1 Lu8C
sl 2 Lu8C poL fl deoseblLe cu usurlnLe lnLrucaL ele dlfera prln forma marlme sl culoareMonedele de
valoare mal mare 1 Lu8C sl 2 Lu8C sunL blcolore(arglnLlu sl galben)Mondele de valoare medle de
1020 sl de 30 de cenLl sunL galbene lar monedele de valoare mlca 12 sl 3 cenLl au culoarea cuprulul
leLele comune ale monedelor Lu8C prezlnLa Lrel conLururl ale ComunlLaLll Luropene sl cele 12 sLaLeca
slmbol al unlunll Luropeneln Llmp ce aversul LuLuror celor opL monede esLe ldenLlcreversul esLe
speclflc flecarel Larl sl are forme dlferlLe penLru flecare dln cele 12 sLaLeale spaLlulul Lu8C
Cele sapLe bancnoLe Lu8C lncepand de la 3 Lu8C la 300 Lu8C poL fl recunoscuLe usor prln aspecLul
lor sl prln LacLlllLaLea deoseblLallecare bancnoLa are proprla sa culoare sl marlmeCu caL valoarea
nomlmala esLe mal mare cu aLaL esLe mal mare sl bancnoLae faLa bancnoLeldesenele reprezanLand
feresLre sl porLl slmbollzeaza un splrlL de deschldere lar pe revers lmaglnlle reprezenLand podurl
semnlflca cooperarea nu numal ln lnLerlorul Luropel cl sl cu resLul lumllulversele elemenLe sunL lncluse
penLru a a[uLa persoanele fara vedere sau cele cu vedere mal slaba ln ldenLlflcarea dlferlLelor valorl ale
bancnoLel
roprleLaLl LacLlle cu Llparlrea lnLagllo(ln relleffoloslLa pe mulLe zone ale aversulul bancnoLelproduce o
senzaLle de rellef la aLlngere)
?8ancnoLa de 3 euro
Marcare speclalacand pozlLlonam bancnoLa la lumlnaformele neregulaLe LlparlLe pe ambele feLe ale
bancnoLel se suprapun sl formeaza valoare numerlca('3')
llllgrancand pozlLlonam bancnoLa la lumlnaflllgranul esLe vlzlbll pe ambele parLluLeLl vedea aLaL
moLlvul arhlLecLural prlnclpal(flllgran mulLlLon) caL sl valoarea numerlca a bancnoLel
Mlnl sl mlcro llLereMlnl llLere sl mlcro llLere sunL foloslLe pe mulLe zone ale bancnoLelMlnl llLerele de
08 mm poL fl observaLe cu ochlul llber de marea ma[orlLaLe a oamnenllor pe cand cele de 02 mm apar
ca nlsLe llnll subLlrlCrlcumpuLeLl observa acesLe llLere cu a[uLorul unel lupe
llr de slguranLaun flr meLallc de securlLaLe esLe lnclus ln harLla bancnoLelll puLeLl vedea daca LlneLl
bancnoLa la lumlna veLl vedea o llnle lnchlsa la culoare pe lnLreaga laLlma a bancnoLeldaca va ulLaLl cu
aLenLle la flrul meLallc veLl observa valoarea numerlca '3' sl cuvanLul 'euro'
lolle cu hologramape faLa bancnoLel esLe apllcaLa o folle cu o lmaglne holograflcaALuncl cand roLlLl
bancnoLa sub dlverse unghlurl veLl observa valoarea numerlca '3' ln culorl foarLe sLraluclLoare sl
lmaglnea slmbolulul euro
8anda fosforescenLabancnoLa are pe revers un elemenL LlparlL cu vopsea fosforescenLa AsLfelcand
roLlLl bancnoLa ln lumlna puLernlca aceasLa banda sLralucesLe puLernlc
roprleLaLl ulLravloleLeexpusa la lumlna uv harLla nu devlna fluorescanLae aversul bancnoLelsLeagul
unlunll Luropene sl semnaLura resedlnLelul 8CL se modlflca dln albasLru ln verde fluorescenL sl sLelele
de pe sLeag Lrec de la galben la porLocallu fluorescenLe revers harLa Luropelpodul sl valoarea apar cu
galben fluorescenL
ulversedeslgnul bancnoLel de 3 Luro reprezlnLa arhlLecLura claslcabancnoLa de 3 Luro esLe grl sl
masoara 120 mm pe 62 mm
?8ancnoLa de 10 Luro
Marcare speclalacand pozlLlonam bancnoLa la lumlnaformele neregulaLe LlparlLe pe ambele feLe ale
bancnoLel se suprapun sl formeaza valoare numerlca('10')
llllgrancand pozlLlonam bancnoLa la lumlnaflllgranul esLe vlzlbll pe ambele parLluLeLl vedea aLaL
moLlvul arhlLecLural prlnclpal(flllgran mulLlLon) caL sl valoarea numerlca a bancnoLel
Mlnl sl mlcro llLereMlnl llLere sl mlcro llLere sunL foloslLe pe mulLe zone ale bancnoLelMlnl llLerele de
08 mm poL fl observaLe cu ochlul llber de marea ma[orlLaLe a oamnenllor pe cand cele de 02 mm apar
ca nlsLe llnll subLlrlCrlcumpuLeLl observa acesLe llLere cu a[uLorul unel lupe
llr de slguranLaun flr meLallc de securlLaLe esLe lnclus ln harLla bancnoLelll puLeLl vedea daca LlneLl
bancnoLa la lumlna veLl vedea o llnle lnchlsa la culoare pe lnLreaga laLlma a bancnoLeldaca va ulLaLl cu
aLenLle la flrul meLallc veLl observa valoarea numerlca '10' sl cuvanLul 'euro'
lolle cu hologramape faLa bancnoLel esLe apllcaLa o folle cu o lmaglne holograflcaALuncl cand roLlLl
bancnoLa sub dlverse unghlurl veLl observa valoarea numerlca '10' ln culorl foarLe sLraluclLoare sl
lmaglnea slmbolulul euro
8anda fosforescenLabancnoLa are pe revers un elemenL LlparlL cu vopsea fosforescenLa AsLfelcand
roLlLl bancnoLa ln lumlna puLernlca aceasLa banda sLralucesLe puLernlc
roprleLaLl ulLravloleLeexpusa la lumlna uv harLla nu devlna fluorescanLae aversul bancnoLelsLeagul
unlunll Luropene sl semnaLura resedlnLelul 8CL se modlflca dln albasLru ln verde fluorescenL sl sLelele
de pe sLeag Lrec de la galben la porLocallu fluorescenLe revers harLa Luropelpodul sl valoarea apar cu
galben fluorescenL
ulverseueslgnul bancnoLel de 10 Luro reprezlnLa arhlLecLura romanlca8ancnoLa de 10 Luro esLe rosle
sl masoara 127 mm pe 67 mm
?8ancnoLa de 20 Luro
Marcare speclalacand pozlLlonam bancnoLa la lumlnaformele neregulaLe LlparlLe pe ambele feLe ale
bancnoLel se suprapun sl formeaza valoare numerlca('20')
llllgrancand pozlLlonam bancnoLa la lumlnaflllgranul esLe vlzlbll pe ambele parLluLeLl vedea aLaL
moLlvul arhlLecLural prlnclpal(flllgran mulLlLon) caL sl valoarea numerlca a bancnoLel
Mlnl sl mlcro llLereMlnl llLere sl mlcro llLere sunL foloslLe pe mulLe zone ale bancnoLelMlnl llLerele de
08 mm poL fl observaLe cu ochlul llber de marea ma[orlLaLe a oamnenllor pe cand cele de 02 mm apar
ca nlsLe llnll subLlrlCrlcumpuLeLl observa acesLe llLere cu a[uLorul unel lupe
llr de slguranLaun flr meLallc de securlLaLe esLe lnclus ln harLla bancnoLelll puLeLl vedea daca LlneLl
bancnoLa la lumlna veLl vedea o llnle lnchlsa la culoare pe lnLreaga laLlma a bancnoLeldaca va ulLaLl cu
aLenLle la flrul meLallc veLl observa valoarea numerlca '20' sl cuvanLul 'euro'
lolle cu hologramape faLa bancnoLel esLe apllcaLa o folle cu o lmaglne holograflcaALuncl cand roLlLl
bancnoLa sub dlverse unghlurl veLl observa valoarea numerlca '20' ln culorl foarLe sLraluclLoare sl
lmaglnea slmbolulul euro
8anda fosforescenLabancnoLa are pe revers un elemenL LlparlL cu vopsea fosforescenLa AsLfelcand
roLlLl bancnoLa ln lumlna puLernlca aceasLa banda sLralucesLe puLernlc
roprleLaLl ulLravloleLeexpusa la lumlna uv harLla nu devlna fluorescanLae aversul bancnoLelsLeagul
unlunll Luropene sl semnaLura resedlnLelul 8CL se modlflca dln albasLru ln verde fluorescenL sl sLelele
de pe sLeag Lrec de la galben la porLocallu fluorescenLe revers harLa Luropelpodul sl valoarea apar cu
galben fluorescenL
ulverse ueslgnul bancnoLel de 20 Luro reprezlnLa arhlLecLura goLlcabancnoLa de 20 de Luro esLe
albasLra sl masoara 133 mm pe 72 mm
?8ancnoLa de 30 Luro
Marcare speclalacand pozlLlonam bancnoLa la lumlnaformele neregulaLe LlparlLe pe ambele feLe ale
bancnoLel se suprapun sl formeaza valoare numerlca('30')
llllgrancand pozlLlonam bancnoLa la lumlnaflllgranul esLe vlzlbll pe ambele parLluLeLl vedea aLaL
moLlvul arhlLecLural prlnclpal(flllgran mulLlLon) caL sl valoarea numerlca a bancnoLel
Mlnl sl mlcro llLereMlnl llLere sl mlcro llLere sunL foloslLe pe mulLe zone ale bancnoLelMlnl llLerele de
08 mm poL fl observaLe cu ochlul llber de marea ma[orlLaLe a oamnenllor pe cand cele de 02 mm apar
ca nlsLe llnll subLlrlCrlcumpuLeLl observa acesLe llLere cu a[uLorul unel lupe
llr de slguranLaun flr meLallc de securlLaLe esLe lnclus ln harLla bancnoLelll puLeLl vedea daca LlneLl
bancnoLa la lumlna veLl vedea o llnle lnchlsa la culoare pe lnLreaga laLlma a bancnoLeldaca va ulLaLl cu
aLenLle la flrul meLallc veLl observa valoarea numerlca '30' sl cuvanLul 'euro'
lolle cu hologramape faLa bancnoLel esLe apllcaLa o folle cu o lmaglne holograflcaALuncl cand roLlLl
bancnoLa sub dlverse unghlurl veLl observa valoarea numerlca '30' ln culorl foarLe sLraluclLoare sl
lmaglnea slmbolulul euro
roprleLaLl ulLravloleLeexpusa la lumlna uv harLla nu devlna fluorescanLae aversul bancnoLelsLeagul
unlunll Luropene sl semnaLura resedlnLelul 8CL se modlflca dln albasLru ln verde fluorescenL sl sLelele
de pe sLeag Lrec de la galben la porLocallu fluorescenLe revers harLa Luropelpodul sl valoarea apar cu
galben fluorescenL
Cerneala varlablla opLlc8ancnoLa are pe revers un elemenL LlparlL cu cerneala varlablla opLlcAsLfel
cand va ulLaLl ln unghl drepL la bancnoLa veLl vedea valoarea numerlca (30) vloleL lnsa cand va ulLaLl
dlnLrun alL unghl aceasLa va aparea verde ollv sau chlar maro
ulversedeslgnul bancnoLel de 30 Luro reprezlnLa arhlLecLura8ancnoLa esLe porLocalle sl masoara
140mm pe 77 mm
?8ancnoLa de 100 Luro
Marcare speclalacand pozlLlonam bancnoLa la lumlnaformele neregulaLe LlparlLe pe ambele feLe ale
bancnoLel se suprapun sl formeaza valoare numerlca('100')
llllgrancand pozlLlonam bancnoLa la lumlnaflllgranul esLe vlzlbll pe ambele parLluLeLl vedea aLaL
moLlvul arhlLecLural prlnclpal(flllgran mulLlLon) caL sl valoarea numerlca a bancnoLel
Mlnl sl mlcro llLereMlnl llLere sl mlcro llLere sunL foloslLe pe mulLe zone ale bancnoLelMlnl llLerele de
08 mm poL fl observaLe cu ochlul llber de marea ma[orlLaLe a oamnenllor pe cand cele de 02 mm apar
ca nlsLe llnll subLlrlCrlcumpuLeLl observa acesLe llLere cu a[uLorul unel lupe
llr de slguranLaun flr meLallc de securlLaLe esLe lnclus ln harLla bancnoLelll puLeLl vedea daca LlneLl
bancnoLa la lumlna veLl vedea o llnle lnchlsa la culoare pe lnLreaga laLlma a bancnoLeldaca va ulLaLl cu
aLenLle la flrul meLallc veLl observa valoarea numerlca '100' sl cuvanLul 'euro'
lolle cu hologramape faLa bancnoLel esLe apllcaLa o folle cu o lmaglne holograflcaALuncl cand roLlLl
bancnoLa sub dlverse unghlurl veLl observa valoarea numerlca '100' ln culorl foarLe sLraluclLoare sl
lmaglnea slmbolulul euro
roprleLaLl ulLravloleLeexpusa la lumlna uv harLla nu devlna fluorescanLae aversul bancnoLelsLeagul
unlunll Luropene sl semnaLura resedlnLelul 8CL se modlflca dln albasLru ln verde fluorescenL sl sLelele
de pe sLeag Lrec de la galben la porLocallu fluorescenLe revers harLa Luropelpodul sl valoarea apar cu
galben fluorescenL
Cerneala varlablla opLlc8ancnoLa are pe revers un elemenL LlparlL cu cerneala varlablla opLlcAsLfel
cand va ulLaLl ln unghl drepL la bancnoLa veLl vedea valoarea numerlca (100) vloleL lnsa cand va ulLaLl
dlnLrun alL unghl aceasLa va aparea verde ollv sau chlar maro
ulverse ulversedeslgnul bancnoLel de 100 Luro reprezlnLa arhlLecLura baroca sl rococo8ancnoLa esLe
verde sl masoara 147 mm pe 82 mm
?8ancnoLa de 200 Luro
Marcare speclalacand pozlLlonam bancnoLa la lumlnaformele neregulaLe LlparlLe pe ambele feLe ale
bancnoLel se suprapun sl formeaza valoare numerlca('200')
llllgrancand pozlLlonam bancnoLa la lumlnaflllgranul esLe vlzlbll pe ambele parLluLeLl vedea aLaL
moLlvul arhlLecLural prlnclpal(flllgran mulLlLon) caL sl valoarea numerlca a bancnoLel
Mlnl sl mlcro llLereMlnl llLere sl mlcro llLere sunL foloslLe pe mulLe zone ale bancnoLelMlnl llLerele de
08 mm poL fl observaLe cu ochlul llber de marea ma[orlLaLe a oamnenllor pe cand cele de 02 mm apar
ca nlsLe llnll subLlrlCrlcumpuLeLl observa acesLe llLere cu a[uLorul unel lupe
llr de slguranLaun flr meLallc de securlLaLe esLe lnclus ln harLla bancnoLelll puLeLl vedea daca LlneLl
bancnoLa la lumlna veLl vedea o llnle lnchlsa la culoare pe lnLreaga laLlma a bancnoLeldaca va ulLaLl cu
aLenLle la flrul meLallc veLl observa valoarea numerlca '200' sl cuvanLul 'euro'
lolle cu hologramape faLa bancnoLel esLe apllcaLa o folle cu o lmaglne holograflcaALuncl cand roLlLl
bancnoLa sub dlverse unghlurl veLl observa valoarea numerlca '200' ln culorl foarLe sLraluclLoare sl
lmaglnea slmbolulul euro
roprleLaLl ulLravloleLeexpusa la lumlna uv harLla nu devlna fluorescanLae aversul bancnoLelsLeagul
unlunll Luropene sl semnaLura resedlnLelul 8CL se modlflca dln albasLru ln verde fluorescenL sl sLelele
de pe sLeag Lrec de la galben la porLocallu fluorescenLe revers harLa Luropelpodul sl valoarea apar cu
galben fluorescenL
Cerneala varlablla opLlc8ancnoLa are pe revers un elemenL LlparlL cu cerneala varlablla opLlcAsLfel
cand va ulLaLl ln unghl drepL la bancnoLa veLl vedea valoarea numerlca (200) vloleL lnsa cand va ulLaLl
dlnLrun alL unghl aceasLa va aparea verde ollv sau chlar maro
ulverseueslgnul bancnoLel de 200 Luro reprezlnLa epoca arhlLecLurll8ancnoLa de 200 Luro esLe galben
maro ssl masoara 133 mm pe 82 mm
?8ancnoLa de 300 Luro
Marcare speclalacand pozlLlonam bancnoLa la lumlnaformele neregulaLe LlparlLe pe ambele feLe ale
bancnoLel se suprapun sl formeaza valoare numerlca('300')
llllgrancand pozlLlonam bancnoLa la lumlnaflllgranul esLe vlzlbll pe ambele parLluLeLl vedea aLaL
moLlvul arhlLecLural prlnclpal(flllgran mulLlLon) caL sl valoarea numerlca a bancnoLel
Mlnl sl mlcro llLereMlnl llLere sl mlcro llLere sunL foloslLe pe mulLe zone ale bancnoLelMlnl llLerele de
08 mm poL fl observaLe cu ochlul llber de marea ma[orlLaLe a oamnenllor pe cand cele de 02 mm apar
ca nlsLe llnll subLlrlCrlcumpuLeLl observa acesLe llLere cu a[uLorul unel lupe
llr de slguranLaun flr meLallc de securlLaLe esLe lnclus ln harLla bancnoLelll puLeLl vedea daca LlneLl
bancnoLa la lumlna veLl vedea o llnle lnchlsa la culoare pe lnLreaga laLlma a bancnoLeldaca va ulLaLl cu
aLenLle la flrul meLallc veLl observa valoarea numerlca '300' sl cuvanLul 'euro'
lolle cu hologramape faLa bancnoLel esLe apllcaLa o folle cu o lmaglne holograflcaALuncl cand roLlLl
bancnoLa sub dlverse unghlurl veLl observa valoarea numerlca '300' ln culorl foarLe sLraluclLoare sl
lmaglnea slmbolulul euro
roprleLaLl ulLravloleLeexpusa la lumlna uv harLla nu devlna fluorescanLae aversul bancnoLelsLeagul
unlunll Luropene sl semnaLura resedlnLelul 8CL se modlflca dln albasLru ln verde fluorescenL sl sLelele
de pe sLeag Lrec de la galben la porLocallu fluorescenLe revers harLa Luropelpodul sl valoarea apar cu
galben fluorescenL
Cerneala varlablla opLlc8ancnoLa are pe revers un elemenL LlparlL cu cerneala varlablla opLlcAsLfel
cand va ulLaLl ln unghl drepL la bancnoLa veLl vedea valoarea numerlca (300) vloleL lnsa cand va ulLaLl
dlnLrun alL unghl aceasLa va aparea verde ollv sau chlar maro
ulverse ueslgnul bancnoLel de 300 Luro reprezlnLa arhlLecLura moderna a secolulul xx8ancnoLa esLe
purpurle sl masoara 160 mm pe 82 mm
Euro este moneda unica a Uniunii Monetare Europene (European Monetary Union - EMU),
adoptata de 11 State Membre UE de la 1 ianuarie 1999, la care s-a adaugat al 12-lea de la 1
ianuarie 2001. In prezent zona EURO este Iormata din urmatoarele state: Belgia, Germania,
Grecia, Spania, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia si Finlanda.
c2k21kq
Moneda EURO a intrat deja in circulatie la data de 1 ianuarie 2002. Ea se prezinta sub Iorma de
bancnote de 500, 200, 100, 50, 20, 10 si 5 EURO si sunt identice in toate cele 12 state. Monedele
sunt de 1 si 2 euro, 50, 20, 10, 5, 2 si 1 cent. Monedele sunt emise de Iiecare stat si au Iata
identica, iar pe verso sunt individualizate cu motive speciIice Iiecarui stat.
Care va Ii eIectul asupra statelor din Europa de Est? Aceste state isi pastreaza inca monedele
nationale. Monedele lor nationale nu au orata de schimb Iixa Iata de moneda unica. Putem aIirma
ca trecerea la moneda unica aduce beneIicii nu numai intreprinzatorilor, marilor companii,
prestatorilor de servicii, cat si consumatorilor. Ele se reIera in principal la:
Stabilitatea monetara (se elimina riscul ratei de schimb pentru tarile din zona EURO);
Scaderea preturilor datorita cresterii transparentei in domeniul costurilor, dar si al concurentei;
TransIerul Iondurilor se va Iace mai usor si mai ieItin;
Reducerea inIlatiei (politica monetara comuna va impiedica inIlatia dintr-o tara membra sa
aIecteze celalte state membre); EURO
Implicatii ale trecerii la euro pentru IMM
(intreprinderile mici si mijlocii)
Multe intreprinderi mici si mijlocii percep trecerea la euro ca o constrangere sau un proces
generator de costuri suplimentare. In aceasta privinta, se cuvine sa evidentiem ca doar o
intreprindere mica si mijlocie din patru, la ora actuala, a Iacut deja un demers practic in a calcula
si evidentia exact eIectele introducerii euro asupra operatiunilor sale.
Cu cat intreprinderile vor intarzia mai mult in pregatirea pentru moneda unica, cu atat mai mari
vor Ii costurile de adaptare la care vor trebui sa Iaca Iata. Invers, o buna pregatire si din timp, le-
ar permite intreprinderilor sa beneIicieze de o serie de avantaje. a) Avantajele euro pentru IMM
In prezent, IMM ezita sa Ioloseasca mai multe devize datorita Iluctuatiilor monetare.
Ele dispun Ioarte rar de mijloace eIiciente de a se apara impotriva riscurilor de schimb valutar.
De aceea, uneori ele renunta sa stabileasca relatii comerciale in aIara Irontierelor nationale. Cu
euro intreprinderile pot beneIicia de o zona monetara stabila, libera de constrangeri monetare, in
interiorul careia devalorizarile competitive nu vor mai exista.
Inexistenta in viitor a cheltuielilor de schimb valutar in interiorul zonei euro, ca si a cheltuielilor
cu operatiunile de acoperire a riscului valutar ar trebui sa permita IMM accesul la noi piete
nationale din UEM, ajungandu-se treptat la o veritabila ,,piata unica interna". La scara europeana
economiile realizate numai din disparitia cheltuielilor de schimb valutar s-ar ridica la 30,5
miliarde EUR. Tot introducerea euro ar oIeri IMM si noi perspective comerciale, avantajoase
atat in ceea ce priveste exportul, aprovizionarile cat si investitiile; trecerea la euro antreneaza o
crestere a transparentei preturilor, de care va proIita Iiecare intreprindere. Va Ii mai usor de
patruns in celelalte tari comunitare, iar IMM, care pana nu demult isi limitau activitatile la cadrul
national, vor putea usor sa acceada la piete straine, din UEM. Noi circuite de distributie, precum
vanzarea prin corespondenta, vor putea Ii Iolosite, mai ales datorita posibilitatilor nelimitate
oIerite de comertul electronic.
Circuitele de aprovizionare vor putea Ii modiIicate pentru a se tine cont de diIerentele de pret
care apar acum mult mai clar. In aceasta privinta, chiar si micile intreprinderi neimplicate in
comertul international vor solicita Iurnizorilor lor sa reIlecte in preturi economiile realizate in
urma introducerii monedei unice. In plus, IMM vor beneIicia de pe urma euro si pe plan
Iinanciar. Bancile vor putea oIeri aceleasi servicii Iinanciare pentru ansamblul zonei euro, ceea
ce se traduce in surse de Iinantare mai diversiIicate si mai atractive pentru IMM.
La Iel de adevarat este insa si ca euro va antrena costuri de adaptare pentru intreprinderi, limitate
totusi in timp, care se vor estompa pe termen lung datorita avantajelor mult mai mari ale unei
monede unice.
Avand in vedere ca unul din principiile UEM vizeaza ca trecerea la euro sa Iie insotita si de o
asanare a economiilor tarilor participante, in contextul unei inIlatii limitate, cu deIicite publice
mici si cu o moneda cu greutate internationala, IMM vor beneIicia, indirect, de toate aceste
elemente, putand sa devina din ce in ce mai competitive. b) Pregatirea IMM pentru euro
Pentru a putea beneIicia insa de toate aceste avantaje, intreprinderile trebuie sa se pregateasca,
intrucat trecerea la euro nu este numai o schimbare de ordin pur tehnic ci implica o serie de
mutatii la nivelul Iirmei, atat in cadrul departamentul inIormatic si contabil cat si comercial,
Iinanciar, de marketing si de personal.
Intr-o prima etapa trebuie creata o structura care sa evalueze procesul de trecere la moneda euro
sa obtina inIormatii adecvate reIeritoare la acest proces. Intr-o a II-a etapa poate Ii utila
prevederea unui buget pentru a Iace Iata costurilor de adaptare si pentru a incepe luarea
masurilor pentru sensibilizarea si educarea personalului.
Formarea personalului nu trebuie sa Iie neglijata, intrucat euro va constitui pentru Iiecare un nou
sistem de reIerinta. In acest sens, pana in 2002, indicarea salariilor in moneda nationala si in euro
poate Ii practicata de catre intreprindere.
Daca salariatii sunt in contact direct cu publicul (cum este cazul distributiei) un eIort deosebit de
Iormare si educare a acestuia ar trebui luat in calcul, intrucat prin apropierea de cetateni, micii
comercianti joaca un rol determinant in acceptarea euro de catre acestia.
De asemenea, si alte masuri vor trebui luate de catre IMM care doresc sa utilizeze euro pentru
modiIicarea strategiei lor comerciale. Noi liste de preturi vor trebui stabilite caci simpla aplicare
a ratei Iixe de conversie poate da nastere la preturi nesatisIacatoare din punctul de vedere al
marketingului. In anumite cazuri, se poate preIera modiIicarea marimii, greutatii sau continutului
unui produs astIel incat sa se Iixeze preturi mai ,,adaptate" (preturi rotunjite sau preturi
,,psihologice" de exemplu) In anumite sectoare, va Ii necesar sa se prevada pe termen lung noile
preturi pentru noile cataloage de preturi si, eventual, adaptarea, tiparirea automatelor de vanzari.
IMPACTUL EURO ASUPRA COMPANIILOR
DIN EUROPA CENTRALA SI DE EST

Cum nu a Iost stabilita o data precisa pentru intrarea tarilor din Europa Centrala si de Est in
Uniunea Europeana sau in Uniunea Economica si Monetara si Iolosirea EURO se dezvolta
relativ incet in zona EURO, companiile central si est europene nu considera problema EURO ca
ceva presant.
Foarte multe companii mari vest-europene lucreaza cu EURO ca sa-si atraga proIitul de pe urma
introducerii EURO cat mai curand posibil. Acestea isi incurajeaza partenerii de aIaceri atat din
zona EURO cat si din aIara ei sa Ioloseasca moneda unica. In acest Iel EURO va juca un rol din
ce in ce mai important in relatiile de aIaceri care implica companii din aIara Uniunii Economice
si Monetare.
Prin urmare, EURO va aIecta in mod direct companiile din tarile central si est europene, in
momentul in care partenerii lor de aIaceri din zona EURO vor incepe sa Ioloseasca moneda
unica.
Un numar din ce in ce mai mare de astIel de companii cunosc pasii pregatitori privind adoptarea
EURO: adaptarea soItware-ului pentru aplicarea corectaa regulilor de conversie si rotunjire,
indeplinirea conditiilor legale. De asemenea bancile se conIrunta din ce in ce mai mult cu cereri
de servicii bancare eIectuate in EURO.

DIFERENTE PRIVIND PREGATIREA PENTRU EURO
INTRE COMPANIILE DIN ZONA EURO SI CELE DIN AFARA EI
Companiile central si est europene se conIrunta, in legatura cu adoptarea monedei EURO, cu
probleme mai putin complexe decat cele din zona monedei unice.
AstIel acestea vor initia un proces de pregatire Iormat din doua etape daca au relatii de aIaceri cu
zona EURO.
Prima etapa va Ii aceea de a raspunde cererii partenerilor de aIaceri din vestul Europei de a
lucra cu EURO ( mai multe pregatiri vor Ii necesare daca tarile respective adera la Uniunea
Economica si Monetara)
A doua etapa consta in Iolosirea eIectiva a monedei EURO
De asemenea, vor putea beneIicia de experienta companiilor care au trecut cu succes la noua
moneda.
Companiile situate in tarile central si est europene au deja experienta in Iolosirea valutei ceruta
de partenerii straini. Populatia din aceste tari isi pastreaza o mare parte a economiilor in moneda
straina ca mijloc de protectie impotriva inIlatiei. De asemenea, bancile sunt mai obisnuite sa
Ioloseasca valuta straina decat cele din tarile Uniunii Europene. Toate acestea creaza o baza mai
buna pentru intelegerea EURO. Cu toate ca legislatia Iiecareia dintre aceste tari presupune ca
plata bunurilor sa se Iaca in moneda locala nu este neobisnuit sa se Iaca concordanta preturilor
locale cu valuta externa. Renta este cotata adeseori in valuta iar plata se Iace in echivalent
monetar local. Multe companii isi coteaza preturile in valuta straina si adapteaza preturile in
moneda locala in Iunctie de rata de schimb.
Totusi va aparea o problema pentru companiile din tarile central si est europene: deoarece
companiile din Uniunea Europeana vor Ii in pozitia unica de a se obisnui cu un nou mediu
concurential. In acelasi timp prin activitati cum ar Ii marketingul international, strategii de
vanzari, cooperari, uniuni, se implica in crearea acestui nou mediu competitional. Acest proces
de reorientare strategica si de restructurare a pietei va crea o asimetrie intre companiile Uniunii
Economice si Monetare si cele din aIara ei.
POZITIA COMPANIILOR DIN AFARA ZONEI
EURO FATA DE MONEDA UNICA
Companiile din tarile central si est europene se conIrunta cu EURO in trei situatii posibile:
companii care sunt partial (total) detinute sau in cooperari Ioarte stranse cu parteneri din
Uniunea Economica si Monetara. Acestea vor adopta strategia de schimbare potrivit planului
partenerului si proIitand de pe urma experientei acestuia.
Companii orientate spre export si care s-au conIruntat cu problemele tehnice ale introducerii
EURO si au Iolosit EURO in serviciile bancare. Acestea vor Iolosi EURO in momentul in care
clientii lor o cer sau cand concurenta adopta EURO.
Companii care nu au legaturi stranse de aIaceri cu companiile din Uniunea Economica si
Monetara. Acestea nu Iolosesc EURO in serviciile bancare ci din cazuri individuale. In asemenea
cazuri acestea trateaza EURO ca pe oricare moneda straina.
Atat pentru companiile Uniunii Economice si monetare cat si pentru cele din aIara ei nu exista o
singura si Ioarte buna cale de trecere la EURO, ci eIorturile de pregatire trebuie adaptate la
individualitate Iiecarei companii in parte. Totusi companiile din tarile central si est europene
trebuie sa Iaca o evaluare precisa a :
relatiilor internationale ale companiei
clientilor si Iurnizorilor
strategiilor concurentialeaccesibilitatii serviciilor bancare
resurselor internationale
Zona EURO este astazi o piata cu aproape 300 de milioane de consumatori ce va ajunge la 370
de milioane daca si cand Danemarca, Grecia, Suedia si Marea Britanie vor adopta EURO.
Lansarea EURO creaza un nou mediu competitional in Uniunea Economica si Monetara si de
aceea companiile cele mai avansate in adoptarea monedei unice, o considera mai ales o chestiune
de aIaceri.
Prezentarea campaniei
In cadrul campaniei de promovare in Romania a monedei EURO - campanie Iinantata de catre
Comisia Europeana prin Delegatia Comisiei Europene in Romania - Centrul Euro InIo Bucuresti
- departament in cadrul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti,
coordoneaza organizarea meselor rotunde cu titlul "EURO - o realitate a zilelor noastre, moneda
unica a celui de-al treilea mileniu" in orasele:
Bucuresti, in data de 20 martie
Iasi, in data de 23 martie
Timisoara, in data de 27 martie
Baia Mare, in data de 28 martie
Constanta si Brasov, in data de 10 aprilie
Galati si Cluj, in data de 11 aprilie
Aceste evenimente se realizeaza cu sprijinul Centrelor si Subcentrelor Euro InIo care Iormeaza
Reteaua Centrelor Euro InIo din Romania si care au sediile in orasele mentionate.
In cadrul celor 8 mese rotunde se vor prezenta si dezbate subiecte de interes legate de: politica si
strategia Uniunii Europene in vederea introducerii monedei EURO abordarea introducerii
monedei EURO in contextul procesului de preaderare impactul introducerii monedei asupra
aIacerilor surse de inIormare cu privire la introducerea monedei EURO
Fiecare masa rotunda va include si prezentarea unui studiu de caz realizat de catre o Iirma care a
eIectuat tranzactii in EURO.

Lu8C
SCu81 lS1C8lCAvAn1A!LLL Sl uLZAvAn1A!LLL lCLCSl8ll MCnLuLl Lu8C
uupa ulLlma conflagraLle modlala cnd economllle sLaLelor parLlclpanLe aveau nevole de resusclLare
marlle puLerl europene au gaslL necesara crearea unel unlunl lnLersLaLale lncepuLa pe baze economlce
Sau parcurs pas cu pas eLape care au dus ln flnal la aparlLla unlunll Luropene ca o unlune economlca
dar sl pollLlca desl la incepuL acesL aspecL nu a fosL recunoscuL
Crearea monedel unlce europene Lu8C adlca reallzarea unel unlunl moneLare reprezlnLa dezlderaLul
prlnclpal al conducerll unlunll Luropene
Se poaLe spune ca ldeea crearll unel unlunl moneLare europene are la baza doua moLlvaLll prlnclpale
una dlnLre acesLea esLe cea pragmaLlca legaLa de aslgurarea cadrulul necesar penLru funcLlonarea ln
condlLll opLlme a pleLel unlce lnLerne perfecL armonlzaLe lnlesnlnduse asLfel llbera clrculaLle a
caplLalurllor sl armonlzarea pleLelor sl slsLemelor flnanclare Cea dea doua deLermlnarea economlca
are ca plvoL concepLul moneLar care mlzeaza pe rolul moblllLaLll compleLe a facLorllor de producLle ca
elemenL de baza ln absorblrea efecLelor negaLlve ale socurllor aslmeLrlce
uenumlrea de euro a monedel unlce europene a fosL sLablllLa ln decembrle 1993 la Madrld lnLrarea el
ln vlgoare hoLarnduse a se face de la l lanuarle 1999 uaLa llmlLa de lnLroducere efecLlva ln clrculaLle a
monedelor sl bancnoLelor euro sa flxaL ca fllnd l lulle 2002
urumul euro sa dovedlL desLul de slnuos sl cu mulLe oprlrl ln 1996 la uublln sa urmarlL conLrolarea
evoluLlel euro asLfel lncL sa fle respecLaL acLul de SLablllLaLe Avea ln vedere ln speclal conLlnulLaLea
conLracLelor sl prevenlrea speculaLlllor pe perloada de LranzlLle prlvlnd conversla monedelor naLlonale
europene ln sau dln euro SLarea derlva dln poslblllLaLlle reduse ale unor sLaLe de a se conforma
crlLerlllor de convergenLa lmpuse
rlmul pas penLru reallzarea unul sLadlu de lnLegrare economlca lnLersLaLala ll consLlLule adopLarea unul
seL de pollLlcl economlce sl moneLare exLrem de rlguroase 8CL va Lrebul sa faca faLa problemelor
Lehnlce ale LranzlLlel spre moneda unlca ln speclal celor legaLe de sLablllrea raLel dobnzll cuvenlLe
penLru adopLarea euro menLlnerea sub conLrol a confllcLelor dlnLre mlnlsLerele de llnanLe ale sLaLelor
membre sl 8CL eLc
lmporLanLa pollLlcll moneLare planlflcarea penLru Larlle u M L poaLe fl greu subesLlmaLa nlcl o moneda
nu a supravleLulL ca o moneda lnLernaLlonala ln condlLllle unel raLe rldlcaLe a lnflaLlel uea lungul
Llmpulul Larlle cu o moneda lmporLanLa au evlLaL lnfluenLa prln menLlnerea conLlnuLulul lor ln aur sau
arglnL
1aLaLul de la MaasLrlchL esLe clar ln ceea ce prlvesLe sLablllLaLea preLurllor ca LlnLa a pollLlcll moneLare
Cu LoaLe ca slsLemul european al 8ancll CenLrale poaLe sl Lrebule sa coopereze cu unlunea MoneLara
penLru reallzarea oblecLlvelor sale acesL lucru poaLe fl lnLerzls daca o asemenea aslsLenLa va lnLra ln
confllcL cu sLablllLaLea preLurllor ollLlca moneLara nu va fl foloslLa penLru reducerea soma[ulul prln
lnflaLle surprlza orl penLru ellmlnarea daLorlel publlce
unlunea MoneLara esLe presupusa a fl lrevocablla dar acesL lucru nu poaLe fl adevaraL ln condlLllle unel
crlze economlce vlolenLe
AvanLa[ele euro
Moneda euro va fl mal ales un concurenL credlbll penLru dolar pe plaLa moneLara
ulscuLllle creaLe o daLa cu Lrecerea la moneda unlca au avuL ln cenLrul lor problema llchldlLaLll Sa
dlscuLaL mulL despre lmpacLul uLM asupra llchldlLaLll AceasLa penLru ca llchldlLaLea monedel unlce esLe
mal mare decL llchldlLaLea unora dlnLre monedele naLlonale un efecL slmllar va fl experlmenLaL pe
plaLa obllgaLlunllor Ca LoaLe bunurlle obllgaLlunlle au o anumlLa dlmenslune a llchldlLaLll LlchldlLaLea
esLe masuraLa cu usurlnLa cu care un bun poaLe fl
LransferaL ln banl fara plerderl CbllgaLlunlle cu o plaLa de marl dlmenslunl sunL mal llchlde decL cele cu
o plaLa mlca LlchldlLaLea ln uL va fl rezolvaLa prln adopLarea unel slngure monede
nevola de rezerve ln Luropa va fl mal mlca dln doua moLlve
o daLa cu formarea uML deflclLele lnLerunlonale sl surplusurlle vor fl mal reduse lar nevolle de
rezerve penLru unlune ln LoLallLaLe vor fl conslderabll mal mlcl decL suma nevollor de rezerve penLru
membrl lndlvlduall
pe Lermen lung nevola de rezerve de valuLe sLalne va scadea drasLlc o daLa ce euro va fl
lansaL cu succes Luro va dezvolLa aLuncl o rezeva moneLara opLlonala penLru mal mulLe Larl
Moneda unlca are avanLa[e penLru vola[orl LurlsLl sau oamenl de afacerl ca nu suporLa cosLurlle de
LranzacLle pe care le fac de flecare daLa schlmbul de devlze Se sLle ca un ceLaLean care vlzlLeaza un sLaL
membru uL sl schlmba moneda de flecare daLa plerde clrca 43 dln valoarea banllor sal dln cauza
cosLurllor de LranzacLle sau schlmburllor de devlze repeLaLe