Dorina Mihai Eminescu

Vino-n codru la izvorul, Care tremur pe prund, Unde prispa cea de brazde Crengi plecate o ascund i n braele-mi ntinse S alergi, pe piept s-mi cazi, S-i desprind din cretet vlul, S-l ridic de pe obraz. Pe genunchii mei ede-vei, Vom fi singuri-singurei, Iar n pr, nfiorate, Or s-i cad flori de tei. Fruntea alb-n prul galbn Pe-al meu bra ncet s-o culci, Lasnd prad gurii mele Ale tale buze dulci Vom visa un vis ferice, ngna-ne-vor c-un cnt Singuratece izvoare, Blnda batere de vnt ; Adormind de armonia Codrului btut de gnduri, Flori de tei deasupra noastr Or s cad rnduri-rnduri. (1876)