Robertiello Schoenewolf - 101 Greseli in Pie

->
en ::c
" Z
" =
m
9 m
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eli In psihoterapie

Contratransfer si contrarezistenta I , In psihoterapie
Traducere din engleza de Adina Radulescu
TReI
Editori: SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Director editorial: MAGDALENA MARCULESCU Coperta: FABER STUDIO (5. Olteanu, Redactor: MIRUNA TECH ERA Director produqie: CRISTIAN CLAUDIU CaBAN Dtp: GABRIELA CHIRCEA Corectura: RODICA PETCU, SINZIANA DOMAN B. Hateganu, D. Dumbravician)
Cuprins
11 Prefata
13 19
Capitolull: Contratransfer ~i contrarezistenta Despre contratransfer 24 Despre contrarezistenta

Partea I: 37 39
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale ROBERTIELLO, RICHARD C.
a Romaniei
~aizeci ~i una de gre~eli de contratransfer
31 lntroducere Capitolu12: Contratransferuri erotice (1) Terapeutul 9i corista (2) Terapeutul 9i virgina (3) Terapeuta care imbrati9a (4) Terapeutul care s-a autocastrat (5) Terapeuta care nU-9i rezolvase invidia de penis (6) Terapeutul homofob (7) Taticul eel bun (8) Terapeutul care s-a indragostit (9) Terapeuta lesbiana 9i victima curajoasa (10) Terapeutul caruia ii era frica de senzatiile sale sexuale (11) Mama buna 9i mama rea (12) A se intinde sau a nu se intinde (pe canapea) (13) Terapeuta careia Ii era frica de iubire
101 gre~eli in psihoterapie: contratransfer ~i contrarezistenta in psihoterapie / Richard C. Robertiello ~i Gerald Schoenewolf; trad.: Adina Radulescu. - Bucure~ti: Editura Trei, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-707-340-2 I. Schoenewolf, II. Radulescu, Gerald Adina (trad.)
616.89-008.441 615.851.1
Aceasta carte a fast publicata Inc. Lanham, Maryland U.s.A. prima data in Statele Unite de Jason Aronson, Copyright 1987 by Jason Aronson Inc. First published Maryland U.s.A. in the United States by Jason Aronson, Inc. Lanham, Reprinted by permission. All rights reserved.
43 45 48 50 54 55 57 60 63 65 67 69
Copyright Editura Trei,2010

pentru prezenta editie c.P. 27-0490, Bucure~ti Tel./Fax: +402130060 90 e-mail: comenzi@edituratrei.ro www.edituratrei.ro
ISBN978-973-707-340-2
101 gre~eliin psihoterapie Cuprins
87
7 (18) Pacienta care simtea ca (51) Interpretareacare departe moare in timpul orgasmului $i-a exploatat (53) Pacientul careincompletade trunchl . (58) 72 (57) A$chia terapeutica luat vacanjafinanClar paClentul ~i-a (56) Mama nu critica (52) Terapeutul sare s-a negativa (34) Reacjia cea geloasa casatorit (I6) (30) Terapeutul care de remu$cari$i$i de bani (32) Complexul care cereacelpacienta sexuale de aspira predici (20) Terapeuta care grupIn fantasme pacienta cu (21) (38) Cand masochist forma dulcecare inducea (33) era Capitolul3: despartirea tinea~i$isadienegativa .' vorbea despre (35) (31) Contratransferuripacientapacienta acuzatoare defensiv fost In sadomasochiste sfintenie suferinta" (36) Terapeuta condescendenta catharsis ostil (IS) Oedip a $i pacientul care (37) Terapeuta ingrijoratapreocupat ros credeala ,,0 (I7) (39)
147187 (47)(59)Terapeutulcareplincare~i pacientul amestece oblect al smelm seducatoare 195 185 (48) Terapeutuls-a autoritate abandon 198 (55) (49) Terapeutul ii 219 (60)(46)TerapeutulContrarezistente sa sedin lumepacienta (54) 170 Capitolu15:cea mai $i care grandoare neglIJent 190 178 Terapeuta infatuat temea nevoie ~l~ (61) Terapeuta insarcinata Terapeutul 168 (43)182 Terapeuta carecareplacea depaClentul 202192 173 Terapeuta care marede avea caracterologlce ..... Introducere disprejuitoare nevoie paClenta Terapeuta submisiva , 159 205175 Terapeuta careia care~i-a abuzat desa pSlhotIca v 161 213180(40)(50)Terapeutul i~isesimjit umili.t sexualun 165 (41) Terapeutul protectortati avean~rcisicedefie in 163 (42) Terapeuta specializata practica (44) Marnepsihoterapia infantiliza originare 155 200(45) Terapeutul ~i pacientul sceptIc . ... 153 Capitolul 4:insistente $i traumeipsihologla ~melm Contratransferuriinsistenti
Partea aD-a: Patruzed de gre~eli de contrarezisten1a
RICHARD
C. ROBERTIELLO.
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre;;eli'in psihoterapie
Cuprins
281 276
(84)
Terapeuta italiano-amencana ~I paClenta Terapeutul intelectual porcul Nemultumitii 221 (62) Terapeuta temea de misogin Terapeutul care se ~i dependenta Terapeuta~ifeminista alb parlit alb' ~i debutanta pacientul afro-american liberale 274 (82) Terapeutul carecu evitat din Vietnamin armata veteranul un a vederi recrutarea razboiului 271 (83) 279 (85)
(91) (71) (77) (86)
292 Terapeutul carereligioasadoreacacomunistul . la telefon 314 (98)287 (87)(l00)Terapeutul nucare nu~idorea.ateulprostItuatelesa fIe (101)299 (89) Terapeuta "heterosexuala"vindececare Terapeutul~icare (99) Analistul care 290 (90)contratransferuluievreicasa-]'i ~isapacienta lesb~ana 294 (92) aristocratiei neamtcredea~i de~onstreze aristocratiei protestante 312 303 (95) Terapeuta buna 305 (97) Terapeutul protestantesein avortambitioasa 301 (94) portoricana evreu ~isa pacientulvorbeasca Terapeuta dorea Terapeutul conservator 307 309285 casnicacalea ceaapartinandcontrarezistentel dorea pev tipe Terapeuta Terapeuta misoginpacientul Holoc~u:tuIUl care avea nevoie aduca 283 (88)(96)Terapeutul ortodox~ivictima~ipacienta el tezasa 297 (93) Terapeuta care nu~i~i femeiaapartmand v printesa 319 Capitolul 7: Diagnosticarea ~iv'~ratam~ntul
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie
Cuprins
Prefata I
La inceput a fost analiza transferului. Apoi analiza rezistentei. Exista acum, din ce in ce mai mult, analiza contratransferului ~i a contrarezistentei. Se accepta mai mult in lumea psihoterapiei ca. ~i terapeutul, la fel ca ~i pacientul, dezvolta transfer ~i rezistenta in relatia terapeutica, facand dificil progresul terapeutic. De fapt, practic, orice gre~eala pe care psihoterapeutul este posibil sa 0 faca i~i poate gasi originea in contra transfer ~i contrarezistenta. Aceasta carte prezinta 101 cazuri, conFnand cele mai intalnite cap cane in psihoterapie. Este impartita in doua parF Prima parte cuprinde cazuri reprezentative pentru gre~elile terapeutilor, ca urmare a contratransferului de tip erotic, sadomasochist ~inarcisic. Cazurile din cea de-a doua parte prezinta doua tipuri de contrarezistenta: caracterologica (datorata fricii de castrare, narcisismului, depresiei etc.) ~i culturala (datorata prejudecatilor etnice, sistemelor de credinte, valorilor sociale etc.). Ultimul capitol pune in discutie modurile in care terapeuFi se pot ei in~i~idiagnostica ~i analiza, cum pot folosi eel mai bine supervizarea ~i terapia pentru a-~i rezolva ~i preintampina punctele nevralgice ~i comportamentul irational. Evidentiaza faptul ca "boala profesionala" a terapeutilor este chiar aeeea pe care ei se straduiesc sa 0 "vindece" la a1tii.
Prefata
12
Scris m primul rand pentru profesioni~ti, acest volum este mai degraba 0 sursa practica de referinta despre "cum sa nu", decat un tratat teoretic. Cele 101 cazuri sunt concepute ca pove~ti de mvatatura, m maniera pove~tilor sufiste sau a Fabulelor lui Esop. Prin urmare, volumul poate fi uti! terapeutilor de orice orientare, inclusiv celor care nu folosesc tehnici psihanalitice. Precizari
Cazurile prezentate In aceasta carte, la origine bazate pe cazuri reale, au fost transpuse m fictiune, pentru a se pastra anonimatul ~ipentru a se evidentia lucrurile Intr-o maniera mai dramatica. Majoritatea provin din experienta clinica a autorilor sau din munca terapeutilor aflati sub supervizarea lor directa. Clteva cazuri s-au bazat pe ideile sugerate de scrierile autorilor Heinrich Racker, Harold Searles, Hyman Spotnitz, Ralph Greenson ~iFrieda Fromm-Reichmann. Dorim sa ne exprimam recuno~tinta fata de toti cei implicati - terapeuti ~i pacienti -, precum ~i fata de Lucy B. Smith, C.S.W. ~i dr. Jason Aronson, pentru recomandarile editoriale ~i sprijinul acordat.
Capitolull Contratransfer
si contrarezistenta I
Or. Gerald Schoenewolf
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Cand ne gandim la transfer ~irezistenta avem de obicei in vedere pacientii aflati in terapie. Totu~i, Freud ~i altii au atras atentia ca aceste procese pot aparea atat in cadrul clinicilor, cat ~i in afara lor. Multi oameni - daca nu chiar majoritatea - sunt prin~i in chinurile transferului ~irezistentei, avand un acting out al unui ritual de comportament ireal. Ei i~i traiesc vie tile in mod compulsiv ~i impulsiv, manati de forte incon~tiente, comportandu-se in moduri distructive atat pentru ei, cat ~i pentru ceilalti. Nici terapeutii nu fac exceptie de la a-~i manifesta prin acting out sentimentele de transfer ~irezistenta. Cand acest lucru se intampla in clinic a, 11numim contra transfer ~i contrarezistenta. Problema este ca pacientii vin la noi pentru a-i ajuta sa-~i rezolve comportamentul de transfer ~i rezistenta, 9i atunci cand noi raspundem cu propriul nostru comportament nerezolvat de transfer ~i rezistenta, capacitatea noastra de a-i ajuta este foarte mult diminuata. Misiunea noastra, ca sa 0 numim a~a, este de a Ie servi drept modele de realism. Folosim termenii de contratransfer ~i contrarezistentii pentru a reprezenta toate situatiile in care terapeutii au un acting out al sentimentelor fata de pacienti care sunt in conflicte caracterologice sau culturale nerezolvate sau prejudecati care Ie apartin, induse sau nu de sentimentele similare ale pacientilor. Aceasta utilizare a termenilor este 0 incercare de depa~ire a diverselor definitii
101 grel'eli in psihoterapie
Contratransfer
~icontrarezistenta
16
curente ale contratransferului ~i contrarezistentei. Recunoa~tem ca exista clinicieni care Impart contratransferulm doua categorii: contratransfer obiectiv, indus de pacient ~i simtit de terapeut, fara tentatia de a avea acting out; ~i eontratransfer subiectiv, care reprezinta un raspuns irational dat pacientului, eu originea In fixatiile terapeutului. Alti clinicieni clasifica contrarezistenta m acela~imod. Credem ca acestea sunt categorizari valabile ~iutile. Doar In primii doi sau trei ani de practica terapeutica erorile sunt de obicei tehnice ~i nu neaparat un rezultat al eontratransferului ~i contrarezistentei. In aceasta perioada, terapeutii meearca sa aplice teoriile insu~ite In timpul formarii. Cele mai obi~nuite erori tehnice se refera la a invata seleetarea interventiilor eelor mai potrivite diferitelor tipuri de pacienti, stabiIirea formularii adeevate a diagnosticului, extragandu-se eontinutullatent din eel manifest ~i mentinandu-se atitudinile ~i Iimitele terapeutice care creeaza un mediu optim pentru nevoile specifice fiecarui pacient. De exemplu, exista momente - mai ales in faza de inceput a tratamentului - cand terapeutii instituie un mediu de sustinere, m care se poate cladi mcrederea; aeeasta este foarte importanta, Indeosebi pentru pacientii narcisi~ti. In alte momente - mai ales pe pareursul fazei de mijloc - se poate impune 0 atitudine mai activa, mai eonfruntationala. Aeestea ~i alte proceduri tehnice similare pot fi stapanite cu u~urinta la mceputul carierei terapeutice. Pana la urma, aecentul supervizarii se deplaseaza aproape exclusiv pe aspectele contratransferului ~i contrarezistentei. Din nefericire, cand apar eontratransferul ~i contrarezistenta, este putin probabil ca terapeutul sa-~i dea seama de ele la meeput, din moment ee sunt legate de impulsuri incon~tiente. Un bun indiciu pentru terapeut ar fi sentimentele destul de intense _ fie
erotice, fie agresive - care sunt experimentate in asHel de momente. Un terapeut "posedat" de sentimente de contratransfer se poate trezi atras In mod irezistibil de un pacient, poate avea porniri uciga~e fata de el sau se poate simti exagerat de protector. Aflati In chinurile contrarezistentei, terapeutii s-ar putea sa ezite sa discute anumite subiecte sau sa nu fie receptivi la anumite tipuri de sentimente exprimate de pacient, cum ar fi sentimentele sexuale, de furie sau de iubire. In eontrarezistenta, terapeutii pot fi tacuti, pot incerea sa schimbe subieetul sau sa Ineeree sa foloseasea interpretari pentru a eontraeara 0 idee sau un sentiment earuia ii opun rezistenta. De exemplu, un pacient poate exprima furie fata de un terapeut care opune rezistenta la furie; un asHel de terapeut se poate pripi sa interpreteze ca aeeasta furie nu-i apartine ~i ea ar trebui atribuita parintilor pacientului. Intrerupand pacientul eu aeeasta interpretare, terapeutul nu-i ofera aeestuia ~ansa sa-~i dezbata sentimentele fata de el, pentru a gasi sursa aeestor sentimente, ~i nici nu-i da ~ansa sa distinga intre relatia reala eu terapeutul ~i relatia de transfer. Inca 0 data precizam, tot aeest proees este de obicei ineon~tient ~i terapeutul poate recurge la rationalizare pentru a-~i justifica eomportamentul. Doar atunci cand terapeutul aeorda multa atentie sentimentelor intense trezite in el de un anumit paeient, se poate realiza eon~tientizarea factorilor de eontratransfer ~i eontrarezistenta implieati Chiar ~i atunci cand terapeutii sunt eon~tienti ca traiese sentimente de eontratransfer ~i eontrarezistenta, s-ar putea sa Ineeree sa Ie nege. Unii terapeuti nu ered ca au dreptul sa simta asHel de emotii (mai ales emotii sexuale sau agresive); altii se tern sa nu fie Inghititi de ele. In asHel de situatii, este probabil ea terapeutii sa se apere de aeeste sentimente, aseunzandu-se in
17
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie'
Contratransfer;;i
contrarezistenta
18
spatele "neutralitatii terapeutice", oferind interventii nepotrivite, pentru a 9i Ie reprima imediat sau Ie exprima cu indulgenta, fara a lua in consideratie binele pacientului. Oricum, reticenta terapeutului de a trai aceste sentimente intr-o maniera analitica corespunzatoare nu face decM sa intareasca rezistenta deja solida de pacientului de a-9i accepta 9i verbaliza propriile sentimente a transfer. Pe de alta parte, atunci cand sunt folosite cum trebuie, sentimentele 9i impulsurile de contratransfer 9i contrarezistenta se pot dovedi 0 sursa de informatii care poate fi valorificata. Terapeutul care poate tolera sentimentele care-i sunt induse de pacient, care Ie poate identifica clar, Ie poate analiza 9i controla, are la dispozitia sa, a9a cum afirma Donald Winnicott, 0 experienta "practica" a iubirii 9i urii sale in raport cu personalitatea 9i comportamentul pacientului, bazata pe observatie obiectiva. Cind terapeutul detine controlul sentimentelor sale de contra transfer 9i contrarezistenta, el conduce terapia 9i nu se lasa condus de ea. Se poate folosi de astfel de sentimente pentru a-9i planifica in mod creativ relatia cu pacientul9i pentru a asigura cel mai avantajos rezultat.
Despre contratra nsfer

De9i s-a scris foarte mult despre transfer in lucrarile de referinta din domeniul psihanalizei 9i psihoterapiei, despre contratransfer nu s-a scris prea mult. Poate ca acest lucru se datoreaza nevoii narcisice a lumii psihoterapiei de a se vedea pe sine ca "sanatoasa" 9i pe pacienti ca "nesanato9i". Din fericire, situatia s-a schimbat, odata cu numeroasele publicatii, seminarii 9i conferinte contemporane dedicate acum acestui subiect. Intr-o scrisoare catre Sandor Ferenczi, in 1910, Sigmund Freud a introdus contratransferul ca un aspect al terapiei. Printre primii autori care au contribuit la intelegerea contratransferului s-au numarat Annie Reich, Maxwell Gitelson 9i Ralph Greenson. Annie Reich a facut distinctia dintre contratransferul general9i contratransferul propriu-zis (prin asemanare cu diferenta dintre contratransferul obiectiv 9i cel subiectiv) 9i a fost printre primii autori care 9i-au dat seama de problema terapeutilor care i9i transpun in acting out sentimentele fata de pacienti. Maxwell Gitelson a sugerat desfiintarea termenului de contratransfer 9i a propus in schimb sa fie numit "transferul analistului fata de pacient". Dupa parerea sa, nu exista nicio diferenta intre transferul pacientului 9i transferul analistului - un punct de vedere destul de raspandit astazi. Ralph Greenson a pus accent pe importanta unei relatii reale a terapeutului cu pacientul, prin contrast cu
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre1'eli in psihoterapie
Contratransfer?i
contrarezistenta
20
relajia de acord. sun ternde transfer / contra transfer - un alt punct asupra caruia Heinrich Racker ill Transfer pi contratransfer a introdus conceptul de nevroza de contra transfer, definind-o drept 0 entitate independenta, partea patologica a contratransferului ~i expresia nevrozei. In nevroza de contratransfer (contratransfer subiectiv), sentimentele reprimate anterior sunt descarcate, la fel ca ill nevroza de transfer - cu excepjia faptului ca terapeutul este eel care descarca sentimente irajionale asupra pacientului. Atat Racker, cat ~i Reich afirma universalitatea acestui fenomen ~i evidenjiaza faptul ca daca doresc sa funcjioneze la maximum in situajia analitica, terapeujii trebuie sa fie con~tienji de transferurile lor catre pacient ~i sa Ie neutralizeze; daca nu sunt con~tienji de ele, este foarte probabil sa manifeste un acting out, pentru (1) a-~i implini impulsurile incon~tiente ~i adesea infantile ale id-ului; (2) a se apara de aceste impulsuri ale id-ului ~i (3) pentru a demonstra ca nu s-a deteriorat nimic drept consecinja a acestor impulsuri. Psihanalist talentat, Racker a fost primul care a analizat amanunjit relajia pacient/terapeut ca relajie bilaterala, in care atilt pacientul, cat ~i terapeutul trebuie sa-~i rezolve transferul ~i sa-~i depa~easca rezistenjele. Tot Racker a fost printre primii care au constatat ca sentimentele manifestate in contratransfer pot fi folosite de catre terapeuji drept barometru care indica ceea ce se illtampla in incon~tientul pacientului. De exemplu, daca terapeutul ar incepe sa se simta plictisit, el ar putea presupune ca pacientul evita ceva; daca s-ar enerva pe pacient, aceasta ar indica de obicei ca pacientul ~i-a dorit sa-l enerveze pe terapeut; iar daca terapeutul ar simji 0 stare de excitajie sexuala, aceasta ar fi atribuita seducjiei incon~tiente a pacientului. Prin urmare, in
('adrul tratamentului, contratransferul a fost considerat de Racker b fel de important ca transferul. Dupa Freud, transferul este terenul unde au loc luptele principale dintre pacient ~i terapeut, pentru cucerirea rezistenjelor pacientului. Racker a considerat contratransferul cealalta jumatate a terenului, unde se dau luptele principale pentru a se cuceri rezistenjele analistului, adica contrarezistenjele. La inceputul relajiei terapeutice nu se intampla aproape nimic real intre terapeut ~i pacient. Pacientul se apara contra unor sentimente reprimate de mult timp, care s-ar putea activa in contextul acestei relajii noi, ~i terapeutul incearca treptat sa-i arate pacientului cum opune rezistenja faptului de a fi real. Relajia de transfer / contratransfer marcheaza inceputul unui proces care va duce la 0 relajie autentica intre fiinja umana care este pacientul ~ifiinja umana care este terapeutul. Oricum, la inceput este 0 relajie inradacinata in trecut. Pacientul ~i terapeutul sunt in primul rand obiecte simbolice unul pentru celalalt ~ipractic tot ceea ce se spune ~i se face in relajia lor prezenta este 0 reactivare a atitudinilor ~i situajiilor aplicate unor figuri din trecut, de obicei parinji sau fraji/surori. Sarcina terapeutului este aceea de a-I ajuta pe pacient sa redevina autentic, ghidandu-l spre a fi real in relajia cu terapeutul. Racker compara principiul de baza al tehnicii analitice cu stravechiul dicton socratic "Cunoa~te-te pe tine insuji". El vede sensuI analizei in a-I ajuta pe pacient sa dobandeasca uniunea cu sine insu~i, printr-o acceptare afectiva ~i con~tienta deplina a tot ceea ce a fost candva negat la modul patologic in copilaria timpurie. Aceasta uniune cu sine implica depa~irea anxietajii ~i fricii sinelui respins, precum ~i a modalitajilor folosite de sine pentru a se apara impotriva acestor anxietaji ~i frici. Printre aceste
21
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 grel'eli in psihoterapie Contratransfer?i
contrarezistenta
22
mecanisme de aparare Racker enumera c1ivajul, mutilarea, negarea, anihilarea, inchiderea in sine (automortificarea), proiectarea pe lume $i ulterior cearta cu ea, pentru alinarea conflictului interior $i retragerea din lume, pentru mentinerea unei aparente paei interioare. Tehnica analitica incearca sa recupereze adevaratul sine, pentru a fi reunit cu ceea ce s-a pierdut in drumul catre maturitate. In relatia terapeutica, atentia terapeutului se axeaza pe revenirea tuturor proceselor infantile care au fost reprimate (adica pe manifestarea incon$tientului pacientului). In cadrul $i prin intermediul acestei reveniri, adica a transferului, terapeutul incearca sa infranga metodele distructive de aparare ale paeientului. Facand legatura intre ceea ce se intampla in relatia paeientului cu lumea extern a $i ceea ce se intampla in relatia de transfer cu terapeutul, acesta din urma poate pune totul cap la cap $i, folosindu-se de sentimentele sale de contra transfer, ii poate spune pacientului ceea ce acesta are nevoie sa $tie, pentru a-$i reunifica partea con$tienta cu cea incon$tienta. Prin urmare, terapeutul trebuie sa ramana ferm $i empatic cand se confrunta cu transferul de ostilitate al paeientilor, cu acting out-ul intentiilor lor sexuale sau cu orice alte situatii provocatoare $i cu caracter incendiar. A fi terapeut inseamna sa nu-}i iei revan$a, sa nu intri in cercul nevrotic vicios, sa nu cedezi manevrelor defensive ale pacientului sau sa te pierzi in incercarile lui de a sabota rela}ia, ei sa cauti permanent intelegerea $i sa te lupti cu transferul pacientului, precum $i cu propriul contra transfer. Pentru a putea ajuta un pacient sa fie din nou autentic, terapeutul insu$i trebuie sa fie autentic. In fond, terapeutul trebuie sa petreaca la fel de mult timp analizandu-$i propriul transfer pe cat 0 face analizandu-l pe acela al paeientului.
Mai mult decat atat, terapeutul trebuie sa $tie cum sa foloseasca contratransferul. Mai recent, anali;;ti cum ar fi Robert Langs, Harold Searles, Hyman Spotnitz;;i D. W. Winnicott s-au ocupat de acest aspect. Langs arata cum induc terapeutii transferurile, cel mai adesea fara sa-;;i dea seama, oferind un cadru detaliat pentru control area terenului de forta dintre terapeut ;;i pacient. Searles, Spotnitz ;;iWinnicott prezinta modul in care terapeutii i;;i pot exprima sentimentele de contratransfer, pentru a ie;;i dintr-un impas, pentru a arata pacientului ce impact are asupra terapeutului sau pentru a-I imuniza la agresiune (fie ea a pacientului sau a terapeutului). Ei sustin ca terapeutii care sunt in acord cu ei in$i;;i nu au nevoie sa se ascunda in spatele unei ma;;ti inexpresive.
23
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
Contratransfer?i
contrarezistenta
Despre contra rezistenta

Racker a definit contrarezistentele analistului ca fiind corespunzatoare cu rezistentele pacientului referitoare la aceea~i situatie. Este ca ~i cum ar fi 0 intelegere tacita intre terapeut ~ipacient sa nu vorbeasca despre un anumit subiect. Pacientul poate opune rezistenta la a asculta interpretari. Terapeutul, care are probleme cu acela~i aspect, dezvolta 0 contrarezistenta la interpretare. Terapeutul poate ramane practic in impas. Racker a vazut contrarezistentele mai ales ca expresie a identificarii terapeutului cu rezistentele pacientului (care pot fi, in acela~i timp, puse in legatura cu un conflict din trecutul terapeutului). Pana la un anumit punct, suntem de acord; totu~i exista situatii In care contrarezistenta ii apartine aproape in totalitate terapeutului ~i am indus cateva cazuri pentru a ilustra acest aspect. Alti anali~ti au aratat ca, in realitate, rezistenta este un aspect al transferului. Transferul pacientului asupra terapeutului _ mergand pe linia acestui punct de vedere - se manifesta ca 0 rezistenta la exprimarea sentimentelor acestuia in general ~i la exprimarea continuturilor infantile in special. Transferul negativ poate fi 0 incercare de a tine la distanta (a rezista la) sentimente infantile mai profunde de dorinta ~i sentimente oedipiene de atractie sexuala fata de terapeut; pacientul anticipeaza incon~tient ca terapeutul (la fel ca parintii implicati in transferul
11arentalal pacientului) va respinge, exploata sau abuza de aceste ~;('ntimente. Transferul pozitiv (indragostitul, admiratia, dorinta lIlanifestate fata de terapeut) poate fi in egala masura 0 rezisten\:1 la sentimente de furie ~i ostilitate infantile; pacientul se teme di furia sa va distruge relatia terapeutica, ca ar determina du~lIlania terapeutului ~i ca va atrage dupa sine represalii. Psihanali~tii care au scris astfel despre contrarezistenta au considerat-o, in mod similar, ca fiind parte a contratransferului. Terapeutul reactioneaza la transferul negativ al pacientului cu contratransfer negativ, sau la transferul pozitiv al pacientului cu contra transfer pozitiv. In oricare dintre cazuri, terapeutul va fi apoi contrarezistent la acelea~i sentimente infantile din el insu~i, sentimente fata de care se apara ~ipacientul, la fel cum va fi contrarezistent ~i la a-~i analiza propriile sentimente fata de pacient, ~i la a analiza senti mente Ie acestuia. In aceasta carte, yom denumi drept contrarezistente caracterologice toate rezistentele care deriva din reactii contratransferentiale. Hyman Spotni tz, fonda torul "psihanalizei mod erne" , cel care a folosit pentru prima data termenii de subiectiv ~i obiectiv pentru a dasifica tipurile de contratransfer, a mai conceput ~i alti termeni utili, pentru a desemna tipurile de rezistente caracterologice ale pacientilar. EI a denumit drept "rezistente distructive pentru tratament" acele forme de comportament care, mai ales in faza incipienta a tratamentului, incearca sa saboteze ~i sa distruga relatia terapeutica. Printre astfel de comportamente se numara: intarzierea, neprezentarea la ~edinte, uitarea achitarii onorariului, venitulla ~edinte in stare de ebrietate sau sub influent a altar droguri, contrazicerea practic a tot ceea ce sugereaza terapeutul, manifestarea unei ostilitati fati~e sau etalarea seductivitatii. "Rezistentele statu-quo" se refera la forme
25
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contratra nsfer ?i contra rezistenta
26
mai subtile de comportament, care apar de obicei pe la mijlocuI tratamentului 9i care urmaresc impiedicarea aparitiei oricaror schimbari in relatie. De9i Spotnitz nu face acest lucru, credem ca ace9ti termeni se pot, de asemenea, aplica 9i contrarezistentei; 9i terapeutii se fac uneori vinovati de rezistente distructive pentru tratament 9i poate sunt mult mai predispu9i la rezistente statu-quo. Rezistentele distructive pentru tratament ale terapeutilor includ: neprezentarea la gedinte, adormitulill timpu1gedintelor, bautul sau consumul altor tipuri de droguri in timpul gedintelor 9i taxarea exagerata a pacientilor. Rezistentele statu-quo ale terapeutilor, la fel ca 9i cele ale pacientilor, presupun forme subtile de comportament, concepute pentru a rezista oricarei schimbari in relatie 9i pentru a se lega de siguranta 9i securitatea statu-quo-ului, de9i statu-quo-ul poate fi de fapt 0 nonrelatie. Un terapeut care opune rezistenta la a asculta verbalizarea sentimentelor negative ale pacientului cu privire la situatia terapeutica are un acting out al unei astfel de rezistente. Putem extinde definitia rezistentei 9i contrarezistentei, pentru a include influente care nu apartin domeniului transferului 9i contratransferului 9i pentru a introduce termenul de contrarezistente culturale. De exemplu, un terapeut cu gandire liberala care opune rezistenta la a asculta parerile unui pacient cu 0 gandire conservatoare cu privire la probleme sociale 9i, prin urmare, pastreaza tacerea schimba subiectul sau exprima altfel 0 judecata cu privire la acele pareri, credem ca are un acting out, 0 contrarezistenta care nu este un aspect al contratransferului in sine, ci mai degraba 0 expresie a valorilor dobandite in mediul social in care a crescut terapeutul. Punem, astfel, un mare accent ill aceasta carte pe valorile sociale internalizate, pe sistemele fixe
II' credinte, pe prejudecati 9i a9a mai departe. Terapeutul nu tre1)11
27
ie doar sa-9i ajute pacientul sa-9i depa;:;easca prejudecatile, sisIl-rnele de credinte ;:;ivalori, in masura in care ele functioneaza (I rept rezistente, ci sa-;:;idepa;:;easca ;:;iel propriile contrarezistenII' culturale. Admitem faptul ca valorile sodale, sistemele fixe de credinte ;:;iprejudecatile sunt, de asemenea, aspecte ale nevrozei :,;i pot fi ca atare considerate defense caracterologice. Dar reillnintim ca, din motive de simplitate, am facut distinctia inLrecontrarezistente caracterologice ;:;irespectiv culturale, conv in;:;i ca 0 astfel de distinctie ne ajuta sa intelegem sursele contrarezistentei. Rezistenta, ca ;:;itransferul, este prezenta intr-o anumita masura in to ate relatiile - nu doar in terapie. De fapt, a nu rezista ar insemna sa fim complet vulnerabili, total deschi;:;i, atat catre simturile ;:;iimpulsurile noastre primitive, cat ;:;ispre cele ale aHora (a;:;acum suntem in copilaria timpurie, inainte de formarea rezistentelor); nu acesta este scopul terapiei. Daca renuntam total ;:;idintr-odata la rezistente (defense), devenim sesibili la "cele 0 mie ;:;iunu de ;:;ocuri de care putem avea parte ca oameni". Scopul terapiei este sa permita oamenilor sa renunte la rezistente treptat - de exemplu in relatiile lor cu iubitH sau prietenii sau cu propria lor creativitate. Pentru ca experientele noastre de iubire, de spontaneitate ;:;icreativitate ne fac sa simtim ca merita sa traim. A participa plenar la aceste lucruri este ceea ce da sens vietH ;:;i0 face 0 placere, mai degraba decat 0 lupta. Terapeutii care nu au ajuns in punctul in care sa poata cu adevarat renunta la rezistente ca.nd este cazul fie in vie tile lor personale, fie in relatiile terapeutice nu-;:;iingaduie nici lor, nici pacientilor sa creasca.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
(ontratransfer;;i
contrarezistenta
28
Coneeptu1 de eontrarezistenta este inca oareeum eontroversat in majoritatea ~eolilor traditiona1e de psihanaliza; dedicandu-i 0 seetiune intreaga a aeestei carti, ineeream sa faeem 0 declara tie de aparare a eoneeptu1ui ~i sa-1 adueem pe 0 pozitie de egalitate eu eoneeptul de rezistenta, unde trebuie sa ~i fie, pe buna dreptate. Majoritatea oamenilor i~i petree viata in transfer ~i rezistenta. Freud a seris despre ineon~tient, unde umanitatea i~i aseunde fata de sine eele mai profunde motive, ~i Jung a faeut referire la ineon~tientul eoleetiv, eare serve~te aeeluia~i seop pentru umanitate ea masa. Winnicott a seris despre sinele fals ~i sinele autentic, ~i Eric Berne a evidentiat "jocurile pentru adulti". A trai in transfer ~i rezistenta inseamna a fi fals, a nu fi in stare sa te uiti la tine obieetiv, inseamna sa fii ineon~tient, sa joci jocuri, toate acestea facand imposibil faptul de a fi autentic, implicat emotional, valorizat ca potential, uman ~i intelept. Speram ea urmatoarele 101 eazuri sa va serveasca nu doar drept sursa praetica de referinta, ci ~i ca reamintire a propriei noastre imperfectiuni profesionale.
Pa rtea I ?aizeci ?i una de gre?eli de contratra nsfer
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
[ntrod ucere
Aceste cazuri demonstreaza 0 varietate de dileme legate de contratransfer cu care s-au confruntat psihanali~tii ~i psihoterapeutii. Au fost alese datorita universalitatii ~i claritatii lor. In plus, au fost scrise pentru a transmite atat aspecte interpsihice ~i intrapsihice, dH ~i aspecte umane implicate in diada pacient-terapeut. Dorim ca cititorii sa inteleaga pe plan intelectual dinamica situatiei, dar sa ~i simta intuitiv aceasta dinamica. A~adar, stilul prezentarii este ceva mai literar decat in cazullucrarilor de speciali tate. Cazurile au fost impartite in trei categorii - erotice, sadomasochiste ~i narcisice -, acestea acoperind toate gre~elile de tip caracterologic pe care terapeutii Ie pot face prin contratransfer. Vor mai fi ~i suprapuneri, pentru d. in majoritatea cazurilor contratransferul subiectiv reprezinta un amestec de derivate orale, anale ~i oedipiene nerezolvate. De exemplu, un terapeut poate avea dorinta de a controla un pacient, dorinta care sa fie partial un contratransfer sadomasochist ~i partial unul narcisic (un acting out al nevoilor de dominanta sau de grandoare). Poate cel mai dificil pentru un terapeut este sa con~tientizeze, sa controleze ~i sa foloseasca sentimentele erotice de contratransfer. Chiar daca am trecut printr-o revolutie sexuala in ultimii ani ~i subiectul sexualitatii nu mai este tabuul de odinioara, el este inca un subiect foarte controversat. Dad. nici anali~tii nu
10lgre~eliin psihoterapie
~aizeci;;i
una de gre;;eli de contratransfer
32
pot discuta acest aspect, cum sa faca ei fata in mod eficient contratransferului erotie in situatia terapeutiea! $i aceste sentimente chiar apar in terapie, iar ?i iar. Este destul de obi?nuit ca pacientii de ambele sexe sa fie seductivi cu terapeutii lor. A fi seductiv este atat 0 forma de a-i face pe plac terapeutului (manifestand interes sexual), cat ?i 0 incercare de a-i smulge controlul, de a-I da jos de pe piedestalul profesionalismului. Terapeutii care nu ?i-au rezolvat nevoile sexuale sau narcisiee se pot trezi tentati sa aiba un acting out al acestor nevoi. Mai mult decM atat, terapeutii s-ar putea sa nu inteleaga sau sa nu empatizeze cu pacientii lor din cauza propriilor confliete erotiee nerezolvate. De exemplu, un pacient ii poate spune unui terapeut care tocmai a avut 0 relatie neferieita de iubire ?i a carui relatie cu mama sa a fost, de asemenea, nefericita despre probleme de natura similara din relatia cu partenerul actual sau cu mama. Acest terapeut poate deveni extrem de implicat in a-?i ajuta pacientul. Ori sa presupunem ca 0 terapeuta care are sentimente nerezolvate de invidie de penis lucreaza cu un pacient care a avut 0 mama castratoare $i are nevoie sa-?i afirme masculinitatea. Se va comporta terapeuta, fara sa-?i dea seama, astfel incat sa accentueze stima de sine scazuta a pacientului? Sau 0 pacienta relateaza detaliile relatiei sale sexuale; va trai terapeutul (sau terapeuta) in mod indirect prin pacienta, folosind acest material sexual, poate chiar incurajandu-l, pentru a-$i umple un golin propria lui (ei) viata? II va impiediea aceasta reactie pe terapeut sa asculte cum trebuie, sa empatizeze ?i sa analizeze transferul ?i rezistenta pacientei? In contratransferurile sodomasochiste, perieolul este intotdeauna ca terapeutul sa se impliee intr-o lupta pentru putere cu pacientul. Uneori, terapeutul are nevoia de a domina, manipula sau
nmtrola pacientul (de a actiona sadie), situatie in care eli?i va vedea pacientul ca pe un monstru care are nevoie sa fie imblanzit. Sau terapeutul poate avea nevoia incon?tienta de a fi dominat, controlat sau manipulat de pacient (de a actiona masochist), caz in care eli?i va privi pacientul ca pe un persecutor. Un terapeut sadomasochist i$i poate, de exemplu, folosi pacientul ca mijloc de a-$i demonstra capacitatile ?i puterile de terapeut. Astfel de terapeuti i$i pot desfa$ura terapia mtr-un mod In care sa nu tina seama de nevoile reale $i de dorintele pacientilor. Alti terapeuti pot pretinde ca pacientii lor sa Ie accepte interpretarile fara discutie, de parca ei ar fi legea $i ar deveni iritati daca pacientii lor nu le-ar accepta ca atare. In astfel de cazuri, pacientii vor simti ca sunt folositi pentru a satisface nevoia de putere a terapeutului $i vor raspunde cu 0 atitudine de sfidare sau de complianta; in nieiuna dintre alternative nu se va intampIa nimic autentic. Anumiti terapeuti i$i constrang pacientii sa faca $i sa duca la bun star$it anumite lucruri - sa se intinda pe canapea, sa faca asocieri libere, sa faca un exercitiu gestaltist -mainte ca ei sa fie pregatiti pentru asta $i pacientii sunt iar pU$i in situatia de a se supune sau nu. In cele din urma terapia va e?ua. Ostilitatea unui pacient va provoca adesea 0 reactie de contratransfer sadomasochist. Este de la sine inteles ca la un moment dat, intr-o terapie reu$ita, toti pacientii vor manifesta ostilitate fata de terapeutii lor. De obieei, aceasta ostilitate se manifesta prin critiea la adresa terapeutilor $i acei terapeuti care nu $i-au rezolvat complet accesele de furie fata de figurile parentale nu vor fi in stare sa suporte ostilitatea pacientilor. Ei pot incerca sa-$i incurajeze pacientii sa-$i exprime ostilitatea, determinandu-i astfel, fara sa-$i dea seama, sa faca opusul (la ce bun sa-ti manife?ti ostilitatea fata de 0 persoana care te invita sa 0
33
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
10lgre;;eliin psihoterapie
~aizeci
~i una
de gre~eli de contratransfer
34
faci; prin sfidare se obtine acest rezultat mult mai u90r). Sau pot incerca sa analizeze ostilitatea inainte ca ea sa fie complet dezbatuta sau se pot comporta intr-o maniera atilt de calda 9i de iubitoare, indH sa faca imposibila exprimarea ostilitatii. Se pot implica intr-o 1upta pentru putere cu pacientii lor, vazuti iar ca ni9te mon9tri care trebuie imb1anziti (prin interpretari sadice) sau ca persecutori care trebuie suportati. In acest caz, terapeutul devine martir, incercand, printr-un fel de retentie ana1a terapeutica 9i printr-o agresivitate pasiva sa-9i ingenuncheze pacientii. Contratransferurile narcisice presupun acting out-ul unor sentimente de stima de sine scazuta, furie, depresie sau dependenta. De exemplu, terapeutii narcisici au uneori nevoia de a avea mereu dreptate, de a fi terapeuti "perfecti", din cauza problemelor de stima de sine. Prin urmare, vor face presiuni asupra pacientilor ca ace9tia sa se faca bine, ceea ce va duce la 0 deteriorare a starii lor sau la 0 recadere. A1ti terapeuti, avand un acting out al sentimentelor narcisice, vor incerca sa-9i impresioneze pacientii; cum e de a9teptat, pacientii se vor arata impresionati 9i se va crea 0 intelegere tacita: terapeutul devine "taticul cel bun" 9i pacientu1 "copilul ce1bun" 9i astfel nimic autentic nu se va intampla. Inca 0 data, terapeutii cu trasaturi narcisice pot incerca sa-9i sustina insecuritatea cautand sa creeze idealizare 9i admiratie. Acest lucru va veni in conflict cu capacitatea terapeutului de a asculta 9i va mentine pacientul intr-o etapa de dependenta, in loc sa-i intareasca puterea eului 9i autonomia, cre9terea, independenta 9i judecata originala. Uneori, terapeutii narcisici au atitudinea de "dumnezei" care urmeaza sa-9i remodeleze pacientul dupa propria lor imagine. Vor avea, prin urmare, un plan pentru pacient care, in mod invariabil, va fi in opozitie cu nevoile acestuia. Ei se vor a9tepta ca
pacientul sa devina 0 extensie narcisica a lor, care sa Ie accepte valorile 9i sa-9i rezolve problemele personale in acela9i mod ca l~i.Un terapeut narcisic depresiv poate face apella pacient, printr-un limbaj nonverbal incon9tient, pentru a fi protejat 9i salvat. Daca terapeutul este ranit narcisic de catre pacient - acesta neputandu-l salva sau exprimandu-9i in schimb ostilitatea-, terapeutul ar putea reactiona cu furie narcisica. Acestea sunt doar cateva dintre situatiile de contra transfer care pot aparea. In urmatoarele pagini Ie vom ilustra pe cel mai des intalnite - acelea care apar in toate formele de psihoterapie.
35
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
;;aizeci ?i una de gre?eli de contratransfer
nn o
::J""O
OJ OJ
M M ~ --'.
M -
OJ
::J
Vl ~ ~ ~
0 C N
ro
c --'.
ro
~
o M
n ro
--'.
(.I<E5EALA 1
T era peutu
?i corista
- Af?putea intotdeauna seduce earn pe oricine af?vrea, i-a spus ea terapeutului, un barbat blnar, in timpul primei f?edinte. A eontinuat sa-i vorbeasca, intr-un mod prazaic, despre pattern-ul ei eompulsiv. Problema e ca, odata ee-i sedue, imi pierd interesul. $i sunt intotdeauna atrasa de barbati nepotriviti. Am aeest obicei - mi-e jena sa va spun asta -, am aeest obieei sa ma ineure eu barbati insurati. De fapt, cativa dintre ei f?i-auparasit soWle pentru mine. Apoi ii dispretuiese. Nu-i mai suport deloc. In urmatoarele f?edinte a dezvoltat aeest pattern, aducand in aeelaf?itimp detalii eu privire la viata ei. Era 0 femeie frumoasa, eu 0 fata inoeenta, eu buze pline f?isenzuale f?ioehi albaf?tri, care if?icaf?tigase existenta ani de zile ea dansatoare intr-un club de noapte. Aeum, la varsta de 35 de ani, se inserisese la un masterat de terapie prin dans, dorind sa-f?ifaca 0 eariera care sa nu se mai bazeze pe aspectul ei fizie. Doar ea remarca, mentionase ca in eopilarie fusese abuzata sexual f?ica a avut in viata relatii amoraase atat eu barbati, cat f?ieu femei. Intre timp, pe masura ee vorbea despre pattern-ul ei eu barbatii, despre problemele legate de eariera, despre eopilarie, eeva total diferit se intampla la nivel nonverbal. De exemplu, in timpul primei ~i eelei de-a doua f?edinte, statuse timp de dHeva minute
101 gre~eliin psihoterapie
Contratra nsferu ri erotice
40
cu picioarele departate, etalandu-se pe deplin in faja terapeutului (purta intotdeauna rochii la ~edinje). $i in timpul celei de-a patra ~edinje, s-a oprit la un moment dat ~i a facut un adevarat caz din a-~i aranja sutienul, bagandu-~i mana dreapta in sutien, aranjandu-l timp de un minut ~i exclamand apoi "cred ca e rupta incheietoarea". Apoi, cu un zambet afectat de domni~oara ~i incruci~andu-~i ochii, ~i-a continuat discursul despre barbaji. "Cred ca bazal toji barbajii sunt nesimjiji", a spus ea. "N-am gasit niciunulin care sa am incredere". $i chiar in acela~i moment s-a mtors brusc catre terapeut ~i a izbucnit: lICe crezi despre toate astea? Vorbe~ti?" - Da, vorbesc, a raspuns el, fiind luat prin surprindere. Pareji suparata. - Pai, nu spuneji nimic. Staji acolo ca un mut. A~ vrea un feedback. De aceea am venit aici. - Ce fel de feedback aji dori? - Nu ~tiu. Orice. S-a uitat urat la el, cu 0 privire suparata. Terapeutul, care nu practica de foarte mult timp ~i care 0 primea la ~edinje pe aceasta femeie in timpul stagiaturii, percepandu-i 0 taxa redusa, s-a trezit simjind un amestec de excitajie sexuala, anxietate ~i furie. Era atat de invadat de sentimente, ca nu Ie putea pune in ordine ~i, prin urmare, nu ~tia ce sa spuna. Pacienta i-a produs un contra transfer puternic, cum mai facuse ~i cu alji terapeuji inainte; trecuse din terapeut in terapeut, fara a ramane niciodata mai mult de cateva ~edinje, considerandu-i intotdeauna necorespunzatori. Se a~tepta ca fiecare terapeut sa fie 0 figura autoritara ipocrita, exploatatoare, abuziva sexual (a~a cum fuses era atat tatal, cat ~i mama ei), a~a ca inscena acela~i lucru cu fiecare terapeut. De fapt, ii intinsese
acestui terapeut 0 dubla capcana: daca i-ar fi raspuns la seductie, I-ar fi disprejuit, daca n-ar fi facut-o, s-ar fi simjit jignWL In ceea ce-I prive~te pe terapeut, acesta fusese imobilizat de sentimente contradictorii. Pe de-o parte, i~i dorea sa faca dragoste cu ea, pe de alta parte, ar fi dorit sa 0 sugrume sau cel pujin sa 0 scuture. Intr-un plan incon~tient, contratransferenjial, pacienta devenise mama sa cea provocatoare, care defilase adesea goala prin faja sa cand era copil ~i care, atunci cand elincercase sa intinda mana catre ea, Ii spusese ca era un baiat rau. Voia sa-i faca acum acestei femei ceea ce fantasmase adesea sa-i faca mamei sale. Prin urmare, nu era in stare sa fie empatic, sa reziste ~i sa fie figura paterna de mcredere ~isprijin pe care pacienta 0 cauta cu disperare. In schimb, a contraatacat. _ Chiar va doriji un feedback? a vorbit elin cele din urma. Da-ji-mi voie sa va intreb ceva. Sunteji con~tienta de pozijia in care staji? - Ce vreji sa spuneji? a raspuns ea surprinsa. _ Staji cu picioarele departate, a~a ca pot vedea pe sub rochia dumneavoastra. Se simjea un ton de manie in vocea sa. Ea a privit in jos ingrozita. "O!" $i-a incruci~at rapid picioarele ~i ~i-a aranjat rochia, inro~indu-se. "Nu mi-am dat seama. Stau a~a tot timpul dnd port pantaloni. Nu ~tiu la ce va referiji." _ $i cu ceva minute in urma aji facut mare caz din a va aranja sutienul. _ $i? Se simjea manie ~i in vocea ei. Ce vreji sa spuneji? _ Vreau sa spun ca simt di sunteji seducatoare cu mine in acest moment. _ Sunteji sigur ca nu e de fapt ceea ce va doriji dumneavoastra? Exasperat, terapeutul a incercat sa-i explice ca ea incerca de fapt sa-l seduca, cum mai facuse ~icu alji barbaji din viaja ei care
41
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie' Contratransferuri
erotice
42
nu puteau fi disponibili, ~i ca pattern-ul continua chiar atunci, sub ochii lor. Cu toate aces tea, pentru ca era nervos ~i pentru ca nu era capabil sa se concentreze pe nevoia ei pozitiva de a se simti intr-o relatie de incredere cu el, ~i pentru ca sincronizarea interpretarii era cu mult depa~ita, ea nu a putut auzi nimic. La sfar~itul ~edintei a plecat suparata. La mijlocul saptamanii, I-a sunat sa-i spuna ca renunta la terapie ~i ca avea de gand sa-~i caute 0 terapeuta. E1i-a urat succes, apoi a mai adaugat, intr-o doara: "Daca va razganditi ~i doriti sa veniti sa discutam despre asta, va rag sa 0 faceti". - N-o voi face, a raspuns ea ~i a inchis telefonul.
I d\E~EALA
T era peutu I ?i vi rgi na

Cand a venit pentru prima data la tanarul terapeut, 0 femeie atragatoare i-a spus ca era virgina. Era catolica 9i el era tot catolic; prin urmare, amandoi fuses era crescuti intr-un me diu cultural in care virginitatea era preamarWL A9a ca s-a creat 0 intelegere tacita; el a devenit duhovnicul ei ~i ea a devenit fecioara lui cea pura. Relatia lor era una de transfer / contra transfer pozitiv. Apoi, intr-o zi, i-a marturisit ca nu fusese sincera cu el. "De fapt", i-a spus, "nu sunt virgina. Am 0 relatie inca de dinainte de a incepe terapia. Nu 9tiu de ce mi-a fost frica sa va spun asta. Cred ca m-am gandit ca trebuia sa fiu virgina pentru dumneavoastra". Avea dreptate. Terapeutul a avut 0 reactie de furie la aceasta confesiune 9i nici macar nu a fost in stare sa vorbeasca despre asta, cu atat mai putin sa 0 analizeze. A ramas tacut pana la sfar9itulgedintei 9i a inceput sa fie din ce in ce mai rece cu ea in gedintele care au urmat. Confesiunea ei a fost traita de terapeut ca 0 tradare, care i-a retrezit sentimente din copilaria timpurie, cand 9i-a dat prima data seama ca mama sa nu era pe de-a-ntregul a sa, ci facea sex cu tatal sau. Fana in acel moment, mama sa fusese pura in ochii sai; dupa aceea a vazut-o ca pe 0 vrajitoare. In mod similar, el 9i-a vazut acum pacienta ca pe 0 tilrfa 9i ca pe 0 vrajitoare, pentru
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eliin psihoterapie Contratransferuri
erotice
44
ca intretinea relatii sexuale ~i pentru ca mintise referitor la acest lucru. S-a mai simtit totodata ranit in narcisismul sau, de pardi ar fi fost hranit cu lapte stricat. Ca urmare a acestei schimbari de atitudine, s-a schimbat ~i . atitudinea pacientei. I-au displacut profund tacerea ~i raceala terapeutului, traindu-le ca pe 0 respingere a sentimentelor ei sexuale - respingere care i-a retrezit amintiri traumatice legate de modul rece in care a fost tratata de tatal ei cand a trecut prin stadiul oedipian ~i i-a facut avansuri romantice. Pentru a se apara de respingerea terapeutului, a mceput sa fie din ce in ce mai seducatoare in preajma lui, de ciuda (la fel cum facuse ~i cu tatal sau). El a interpretat acest comportament seductiv intr-un mod acuzator, mentionandu-l ca pe 0 forma de rezistenta. - Doar ma jucam, a raspuns ea, simtindu-se atacata. Voi, terapeutii, nu vreti sa va distrati niciodata. Ulterior, ~i ea a ramas tacuta, la fel ca terapeutul, ~i au ramas acum blocati intr-o alta intelegere tacita, una a tacerii, un impas de noncomunicare ce a durat multe luni.
1,I{I':;iEALA 3
Terapeuta care 1mbrati?a

Un tanar pacient s-a dus la terapeuta sa mai m varsta, dar mca <ltragatoare, plangandu-se eel fosta sa terapeuta refuzase sa-l imbrati~eze. - N-am vrut decat 0 singura imbrati~are, a spus el pe un ton !rist de amaraciune. Era un barbat tanar, inalt, cu ochi alba~tri, sensibil, care ar fi putut fi luat drept un cantaret in corul bisericii. "Mi-a tot spus ca relatia terapeutica ar fi afectata daca m-ar i'mbrati9a, 9i eu i-am tot spus eel va fi afectata daca n-o va face; J9a eel ma aflu acum aici." - Ce-ar Insemna pentru dumneavoastra daca v-a9 imbrati~a? a intrebat terapeuta. - 0, Dumnezeule. Aveti de gand sa incepeti cu asta? Asta a facut ~i ea intotdeauna. Incepea fntotdeauna cu prostiile astea psihanalitice. Uite ce e, nu ma puteti doar imbrati~a? Nu vreau analiza acum. Vreau sa fiu alinat. N-am prea primit alinare cand eram copil, intelegeti? Oferiti-mi putina alinare, putina consolare ~i 0 sa facem apoi ~i analiza. La urma urmei, pana ~i anali~ti clasici precum Blanck recomanda folosirea uneori a parametrilor, a adaugat el, fiind versat in literatura analitica. Terapeuta n-a putut sa nu fie fermecata de acest tanar precoceoLa finalul ~edintei I-a imbrati~at, luandu-9i la revedere. A facut
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre;;eli in psihoterapie
Contratransferuri
erotice
46
47
acela~i lucru ~i la finalul urmiHoarei gedinte 9i tot a9a. Dupa aceea, pacientul a devenit aparent compliant, implicc'indu-se in demersul analitic ~i se pare ca imbrati9arile facilitau progresul terapeutic. Apoi, dupa cea de-a 9asea imbrati9are, tanarul s-a indepartat u90r de terapeuta 9i a privit-o lung, cu frenezie in ochi . $i ea s-a uitat in ochii lui, zambind timid a, cucerita de ochii lui alba~tri, de tenul sau sanatos, de buzele lui senzuale. S-au sarutat. Terapeuta s-a retras apoi. - N-ar trebui sa facem asta. - $tiu, a zis tanarul. Dar 0 facem. - Oar sunt terapeuta dumneavoastra. Este ... - Ati fost terapeuta mea. Ce s-a intamplat? Cedand primei imbrati~ari, terapeuta a pierdut deja acest pacient. El a reu9it sa 0 manipuleze ca sa-limbrati~eze ~i, dupa aceasta manevra initial a, ea s-a aflat sub influenta lui. A devenit tot mai excitata de imbrati~arile lui 9i a fost incapabila sa-l mai respinga, pentru ca de fapt el 0 sedusese. Acest barbat i~i sedusese terapeuta, punand-o intr-o situatie fara ie~ire. Daca ea i-ar fi respins rugamintea de a-limbrati9a, ar fi plecat, la fel cum facuse cu ultima terapeuta; daca ea ar fi cedat, el ar fi control at terapia. In mod con9tient, ea a crezut ca putea sa controleze situatia, gandindu-se ca 0 sa fie doar 0 imbrati~are. Apoi a mers mai departe cu rationamentul, gandindu-se ca din moment ce terapia mergea bine, ar putea continua sa-limbrati~eze, preferand sa nu observe natura superficiala a compliantei lui. La nivel incon9tient, ea avea un acting out al propriei sale nevoi narcisice de apropiere de mama sa ~i al nevoii oedipiene de a-~i salva tatal ~i de a-llua de langa mama sa. Tatal ei fusese alcoolic 9i, cand terapeuta era 0 fetita in varsta de patru, cinci 9i ~ase ani, fusese
.Idesea martora chefurilor tahHui ei 9i a apostroHirilor mamei :;.de. Adesea, tatal ei venise la ea pentru consolare ~i ea ii statea IIIpoaUi ~i il imbri:lti~a, spunandu-i di totul va fi bine. Dar bineIllteles ca lucrurile nu stateau a~a ~i, de Indahl ce tatiH ei se tre/,m din betie, acesta uita de sprijinul acordat de fiica sa. $i dadi .,lunci cand era treaz fiica lui venea sa-i ceara 0 imbrati~are, 0 lI1ustra zicand: "Incerc sa citesc ziarul. Ma la~i?" Prin urmare, aceste imbrati~ari frustrate ~i dorinta de a-9i salva tata19i de a fugi cu el, combinate cu dorinta narcisica de a fuziona iar cu mama rejectiva, au fost transpuse intr-un acting out Ia nivel contratransferential eu acest pacient. In eoncluzie, terapia a fost sabotata.
RIO-lARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contratransferuri
erotice
GRE~EALA 4
I '('rsecutor
Te rap e u t u I ca re s - a aut
0 cas t rat
a fost recomandata unui terapeut de catre supervizorul acestuia (tatal sau surogat), a carui parere cu privire la capacitatea sa de analist era foarte importanta. Pacienta, 0 femeie tanara, predispusa la indispozijii fizice, a manifestat foarte multa anxietate, care-~i avea originea in nevoile sale orale ~i erotice nerezolvate. Terapeutul a incercat sa 0 "hraneasca" cateva luni, fara sucees. Apoi, a inceput ~i el sa simta anxietate ~i sa fie bolnav. Terapeutul se fixase in ideea ca daca tratamentul ar da gre~, el ar fi criticat violent ~ipersecutat de catre supervizorul sau. Superego-ul sau era proiectat asupra acestui obiect real; pericolul de care se simjea ameninjat era castrarea - din moment ce a practica aceasta profesie, insemna, la nivel oedipian, sa-~i castreze tatal ~i sa-~i cucereasca mama. Drept aparare la aceasta situajie - in care ego-ul se apara impotriva persecujiei unui superego foarte sever - poate aparea un raspuns psihosomatic. Superego-ul tiranic nu este doar tatal care ameninja cu castrarea, ci ~i mama devoratoare a perioadei preoedipiene: sanul otravitor. In acest exemplu, terapeutul se imbolnavea pur ~i simplu, adica "se castra", pentru a-~i domoli astfel superego-ul arhaic
o pacienta
(tatal castrator - supervizorul). Apoi, pe masura ce I ',lCienta a inceput sa se simta mai bine ~i el se simjea mai rau, a Illn~put sa-~i urasea pacienta, dand vina pe "vampirismul" ei I l('ntru boala sa. Totu~i, nu vampirismul ei ii venea de hac, d proIlriullui eontratransfer, datorat conflictelor oedipiene ~i preoeIIi piene trezite de drcumstanjele terapiei eu ea. De fapt, i-a prehlilt boala ~i ea s-a simjit mai bine, dar fara a rezolva conflictele Ilsihice de baza. Discutand situajia cu supervizorul, terapeutul a putut sa mIdeaga ~i sa se confrunte cu problema majora a sentimentelor ~;<lle e eontratransfer. Supervizorull-a lamurit pe terapeut ca d .westa din urma il transforma intr-un tata-surogat. "Nu sunt aid :-;i1 te judec. Sunt aid sa te ajut", i-a spus supervizorul. Au analiJ':ilt treaga situajie ~i terapeutul a plecat, simjindu-se foarte u~um rilt. In cateva saptamani, sanatatea sa s-a imbunatajit ~i i-a puIut interpreta padentei dinamica situajiei dintre ei, readucand relajia pe faga~ul normal.
49
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
erotice
GRE?EALA 5
51
Terapeuta care nU-?i rezolvase n vi d i a de pen i s
Un tanar mergea la 0 terapeuta de aproape un an. El observase ca de fiecare data cand vorbea despre sentimentele sale sexuale fata de femei, terapeuta fie se cufunda intr-o tacere profunda, fie devia rapid conversatia de la subiectul sex. Acest tanar avusese 0 mama castratoare, care-i desconsiderase permanent maseulinitatea in moduri variate. De exemplu, cand era adolescent 9i i9i rugase mama sa-i ia 0 pereehe de chiloti barbate9ti, ea a ras 9i a spus: "La ee-ti trebuie tie 0 pereche de chiloti barbate9ti?" Pentru ca barbatul fusese castrat in modul acesta de mama sa, avea nevoie sa se laude cu penisul sau, cu cat de mare este 9i eu ispravile sale cu femeile. Pe eealalta parte, terapeuta nu putea face fata acestei nevoi. Ori de cate ori elincepea sa vorbeasca in acest fel, ea simtea repulsie 9i manie 9i cu greu putea rezista impulsului de a-i spune ca era un ticalos misogin 9i ea ar face bine sa iasa din cabinetul ei imediat. Pentru ca nU-9i rezolvase invidia de penis, precum 9i mania 9i dispretul fata de barbati asociate acesteia, ea nu putea face fata modului in care acest barbat se lauda eu sexualitatea sa; se cufunda astfelintr-o tacere profunda sau schimba subiectul.
Bineinteles ca barbatul a simtit ca femeia nu se simtea in lar)','II (~icu diseutiile sale despre aventuri sexuale ~i a simFt aeest iIltTU ca pe 0 respingere sexuala, eeea ce I-a facut sa-~i doreasca '"I vorbeasca ~i sa se laude ehiar mai mult cu sexualitatea sa. In '.illm sa, la nivel transferenFal, el cauta confirmarea sexual a pe ,.Ire n-o primise niciodata de la mama sa. fntr-o zi, dupa ce nu a reu~it sa obtina un raspuns de la ea timp ,Il' un an, barbatul a simtit impulsul de a incerca 0 noua lovitura. _ $tii, i-a spus, nu cred ca ma crezi pe bune ca sunt bun in p'IL Am senzatia ca ma crezi un laudaros. _ Ce va face sa credeti asta? a raspuns ea, oarecum anxioasa. - Nu ~tiu, eeva din felul tau de a fi. _ 0, chiar a~a. Terapeuta s-a simtit prea anxioasa ca sa-l inIrebe ce vazuse in felul ei de a fi. _ Ma gandeam ... S-a uitat la ea, cu un zambet diseret pe chip.
-Da?
_ Ma gandeam ca poate ar trebui sa ti-o demonstrez. - Ce vreti sa spuneti? - Ma gandeam ca a~ vrea sa F-o trag. El i-a zambit. Era un zambet seductiv, agresiv, pentru ca era deja foarte furios pe ea, simtindu-se respins ~icastrat, lueru care-i retrezise pe rand sentimentele de furie fata de mama sa. Terapeuta a fost umilita. La ineeput s-a uitat la elimpietrita. Se simtea atat ingrozita, cat ~i furioasa. Contratransferul ei nu i-a permis sa-linteleaga ~i sa empatizeze eu nevoia lui de eonfirmare sexuala. In sehimb, ea I-a vazut ea pe un "imbecilingamfat" ca tatal ei, de care s-a simtit intotdeauna respinsa ~i fata de care se mai simtea inca jignita. Era furioasa pe el. _ Nu, a raspuns ea in eele din urma. Nu ered ca ar fi 0 idee buna. In mod evident, se simtea un ton de dispret in vocea ei.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
52
- De ce nu? a insistat el, cu zambetul inca pe chip. Ajunsese intr-un punct unde, incon9tient, dorea s-o 90cheze, s-o forteze sa-l vada ca barbat, sa raspunda la masculinitatea lui . - Pur 9i simplu nu cred c-ar fi 0 idee buna, asta-i tot. - A9 putea sa ti-o trag cum nu ti-ai mai tras-o vreodata pana acum. - Sunt sigura ca ati putea, dar nu asta e ideea. Terapeuta s-a simtit u90r infiorata, uitandu-se suparata la pacient. In acel moment 9i-a dat seama ca se excita, avand fantasma de a fi posedata de pacient; era in acela9i timp furioasa pe ea pentru ca avea aceste sentimente 9i furioasa pe pacient pentru ca i Ie starnea. "Nu e deloc asta ideea", a adaugat ea. - Ti-a9 putea-o trage pe rupte, a spus el. - Chiar nu vreau sa continui cu acest subiect. - De cenu? - Nu cred ca este productiv. - Nu crezi ca este productiv, a zis el, imitand-o. Du-te-n pula mea. Eu cred ca este productiv. - Uite ce e, a zis ea, ridicandu-se brusc, cu bratele incruci9ate. Nu cred ca mai merge. Cred ca ar trebui sa plecati. - Vrei sa plee?
(.I:~lratoare, mai ales din cauza rivalitatii nerezolvate cu fratele (,j ~i a invidiei de penis. Cand aceasta femeie era in varsta de trei .1I1i i descoperise pentru prima data placerea masturbarii, mama ? a certat-o, spunandu-i: "E murdar. Nu face asta". Totu9i ea ob:'I'rvase ca fratele ei, care era cu un an mai mare de cat ea, se juca "desea cu penisul 9i nu era niciodata certat de mama sa. Chiar :,;i mai tarziu, cand 9i-a intrebat mama de ce ea nu avea penis, lllama a certat-o din nou, spunandu-i: "Nu mai pune astfel de intrebari proste9ti". Fire9te ca fetita a trebuit sa-9i reprime sentimentele cu privire la aceste lucruri, printre altele 9i multa gelozie 9i ura fata de fratele ei. Acestea au ie9it mai tarziu la suprafata, prin raportare la tanarul barbat care se lauda cu sexualitatea Iui in fata ei. Pentru ca i9i facuse formarea cu un analist care nu credea in invidia de penis, terapeuta nU-9i rezolvase niciodata aceasta problema. Ca urmare, 9i-a pierdut pacientul 9i, mai mult decat atat, I-a facut sa fie chiar mai furios decat fusese cand a venit la ea. Un
: 1
53
-Da.
- Dar de ce? Ai spus ca aici pot spune ce vreau. - $tiu. Imi pare rau. A9 vrea sa plecati. Cred ca poate ati avea nevoie de un terapeut barbat. Imi pare rau, pur 9i simplu nu cred ca mai merge. Tremura de furie. Vreti, va rog, sa plecatp $i pacientul era furios. Venise la terapeuta pentru a-9i rezolva frica de castrare 9i pentru a-9i reconfirma masculinitatea, dar, in schimb, daduse peste 0 terapeuta, care, incon9tient, era la fel de castratoare ca mama sa. In mod incon9tient, terapeuta era
raspuns mult mai bun din partea ei ar fi fost sa asculte cu empatie laudar0genia tanarului barbat 9i sa-l sprijine intr-un fel in care mama lui n-o facuse, pana in momentul in care el ar fi dobandit suficienta forta a Eului pentru a renunta la aceasta pozitionare 9i ar fi vazut-o ca 0 pozitie defensiva compensatorie. Daca nu ar fi fost contratransferul ei, poate ca ar fi fost in stare sa faca asta.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
GRE?EALA 6
1,1,1
>EALA 7
T era peutu I
homofob
fatieu I eel bu n
Era un terapeut mai in varsta, care era placut, bun, bland 9i generos in spirit ~iin fapta. Era indragit de toti pacientii sai, dint re care majoritatea erau femei tinere 9i niciuna nu-l parasise vreodata. Pentru fiecare din pacientele sale el juca rolul tatieului eel bun - barbatul mai in varsta, intelept, sensibil, intelegator, la care aceste femei tinere puteau apela cu problemele lor legate de prieteni sau soti. De fapt, el avea cate 0 miea idila cu fiecare padenta 9i idila nu avea pur 9i simplu niciodata final, durand ani ~i ani. Adesea, cand 0 pacienta se simtea tulburata, el 0 lua pe genunchi $i 0 consola, $i de obieei, cand pleca, 0 conduce a pana Ja u$a $i 0 pupa pe obraz sau pe frunte, sau uneori chiar pe buze. Da, invatase despre transferurile erotice in timpul pregatirii sale $i $tia ca astfel de transferuri trebuia analizate, pentru a rezolva complexele $i fixatiile narcisiee $i alte confliete reprimate nerezolvate 9i, totu9i nu se putea mobiliza sa faca ceva in acest sens. I$i spunea ca nu putea sa-$i jigneasca pacientele. Realitatea era ca el avea un acting out la propriile sale sentimente oedipiene 9i narcisice. Fiind copil, invatase repede ce-$i dorea mama sa de la el. Ea ii spunea "mieul meu prieten" 9i ilimbrati$a foarte strans dupa ce avea 0 cearta cu tatal sau 9ibaiatul se simtea bine ca putea sa-i ofere alinare mamei sale.
Un tanar terapeut trata un barbat in varsta de treizeci 9i cinci de ani - un barbat sensibil, foarte inteligent $i atragator - cu care avea multe in comun. Multe luni terapeutul indurase izbucniri de sarcasm, injuraturi 9i alte forme de comportament rejectiv, pe masura ce-9i ajuta pacientul sa treaca prin transferul sau negativ. Pacientul avusese 0 relatie similara cu mama sa, una in care predominau sarcasmul9i injuraturile 9i care se repetau acum in relatia terapeutica. Terapeutul nu avea nicio problema in a face fata acestui transfer. Totu9i, cand transferul negativ a fost rezolvat 9i intr-o zi pacientul a inceput sa vorbeasca despre iubirea sa pentru terapeut 9i de atractia sexuala fata de el, acesta din urma s-a simtit anxios. Pana in acel moment, el nu depa9ise acele sentimente in analiza sa personala. In acel moment al terapiei, pacientului i s-a oferit 0 slujba intr-un alt ora9' Terapeutul, in loc sa interpreteze dorinta brusca a pacientului de a se muta drept rezistenta, a gasit multe motive pentru care ar fi fost eel mai bine pentru pacient sa faca exact acellucru. "Se pare ca va simtiti mult mai bine acum", i-a spus terapeutul pacientului. "Cred ca aceasta mutare 0 sa va prinda bine." Pacientul a acceptat slujba 9i a terminat terapia 0 luna mai tarziu.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie Contratransferuri
erotice
56
Acum se simtea la tel de bine sa poata oteri alinare tinerelor sale paciente. $i astfel, atat el, cat ~i pacientele sale au trait tericiti pana la adanci batraneti, intr-o stare de dependenta reciproca avand permanent 0 relatie de dragoste neimparta~ita. A~a ca n-a prea avut loc nicio analiza sau rezolvare a conflictelor protunde.
I ,!(I;;EALA 8
ferapeutul
care s-a lndragostit
La cea de-a treia ei ~edinta, 0 tanara femeie atragatoare i-a ddus terapeutului ei de varsta mijlocie un buchet de margarete, spunandu-i: "Am vrut doar sa va dau astea, pentru ca va gasesc placut". Terapeutul, recent divortat ~i singur, i-a multumit pen1m flori ~i a avut 0 fantasma efemera sa 0 ia in brate ~i sa 0 sarute. Fantasma a trecut. La cea de-a ~asea ~edinta, ea i-a adus 0 cana de cafea, observand ca aceea pe care 0 folosise pana atunci era crapata. Din nou, cl i-a multumit ~i a avut iar 0 fantasma sexuala. Dupa cateva luni de acest gen, tanara femeie a venit intr-o zi la el ~i a exclamat: "Cred ca sunt indragostita de dumneavoastra". _ Ce frumos, a spus terapeutul, simtindu-se anxios. Apoi ea a inceput sa-i spuna un vis. Visase cu 0 noapte inainte ca era la cabinetul terapeutului, ca era indragostita de el ~i el de ea, ca s-au imbrati~at ~i ca erau amandoi extrem de fericiti. A zambit ~i s-a inro~it in timp ce-i povestea visu!. Terapeutul, simtindu-se mai nelini;;tit, a incercat sa respecte procedura analitica standard: "Ce-ar insemna pentru dumneavoastra daca a;; fi indragostit de dumneavoastra ;;i dumneavoastra de mine?" a intrebat e!.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contratransferuri
erotice
58
- Cred ca ar insemna ca ma apreciati la fel de mult cum va apreciez 9i eu. - $i cum ma apreciati dumneavoastra? - Cred ca sunteti cel mai minunat barbat pe care I-am intalnit vreodata. Terapeutul a fost surprins de sinceritatea nuda a tinerei femei. "Dar de fapt nu ma cunoa9tetL" - $tiu ce simt. - Ei bine, 9i-a revenit terapeutuI. Inteleg. Pot atunci presupune ca v-ati dori ca 9i eu sa cred ca sunteti cea mai minunata femeie pe care am intalnit-o vreodata? Ea a dat din umeri ca un copil: "A9a cred". - $i apoi? Ce facem daca suntem indragostiti la modul acesta? - Nu 9tiu. Cred d ar trebui sa incetam terapia 9i sa avem 0 relatie obi9nuita. -- Inteleg. $i cu problemele dumneavoastra cum ramane? Cu agorafobia 9i cu relatiile nereu9ite cu barbatii care v-au determinat de fapt sa veniti la mine la mceput? -- Nu 9tiU... S-a uitat lung in ochii terapeutului 9i el a oftat profund, pentru a-9i domoli anxietatea. In timpul saptamarui dintre aceasta gedinta 9i urmatoarea, el s-a gandit la aceasta pacienta in mod constant. A fantazat d facea dragoste cu ea, ca se casatorea Cllea, ca facea copii cu ea, ca se muta in tinuturi exotice indepartate cu ea. De-abia a9tepta urmatoarea gedinta, cu 0 dorinta pe care nu 0 putea intelege. Apoi, m momentul gedintei, ea a intrat zambind 9ii-a spus ca se desparpse de prietenul eL - M-am hotarat ca.-mi plac barbatii mai in varsta, a spus, uitandu-se lung in ochii saL El a mai mcercat inca 0 data sa-i analizeze transferul, dar nu-i prea mai ardea. Era un zambet discret pe buzele sale, in timp ce
IlIl'erca sa-i analizeze sentimen-tele pentru el 9i acela~i zambet 111~;cret 9i pe buzele ~iin ochii ei, de pard amandoi impartaera ,,,'<Ill un secret. La sfar~ituIgediI1-tei, el s-a ridicat ~i s-a indreptat ,."it re birou sa scrie ceva. Ea a venit agale prin spatele sau, sa-i Illlnaneze cecuI. Cand el s-aintorS, ea state a zambind in fata luL i\ lras-o brusc spre el, a tinut-o si:rans un moment, a privit-o lung 111chi - care erau acum lumiDO$i ca ai unui copil-- $i a saruo 1.11-0. Apoi ea s-a retras, i-a disp.~h:ut zambetul ~i s-a uitat prostiIii la el, intr-un mod ciudat. Apoi a fugit din camera. L-a sunat in timpul saptama0ii, sa-i splma la telefon ca se hoLirase sa renunte la terapie. I-~ spus d vorbise despre asta cu Ilrietenul ei - erau din nou im:p:teuna - 9i d el 0 sfatuise sa-9i ('<lutealt terapeut. $i ea credea ca acesta era cel mai bun lucru, linand cont de situatie. In mod evident, terapeutul cedase sentimentelor sale contralransferentiale $i in consecinta fllsese tras pe sfoara. Din cauza nevoilor sale neimplinite de iu bire 9i aprobare, determinate nu cloar de divortul recent, ci 9i de relatia plina de privaFuni cu mama sa, el a pierdut din vedere faptul d declaratiile de iubire ale pacientei pentru el erau -un acting out al sentimentelor ei de transfer asupra lui 9i nu ref'rezentau de fapt adevaratele ei sentimente. A9a-zisa stare de a. fi indragostita de el era de fapt o recreare isterica. a sentiment:elor reprimate fata de tatal ei, 0 repetare compulsiva a dorintelor sexuale 9i agresive interzise fat a de un tata care-i interzisese cu strictete un astfel de comportament fata de el. Daca tera.-peutul ar fi fost in stare sa accepte aceste sentimente fara a ced a in fata lor (acceptandu-Ie ca reale) sau far a a Ie condamna, a r fi putut-o ajuta sa 9i Ie rezolve. pierduse in schimb, din caWZa conflictelor sale oedipiene 9i preoedipiene nerezolvate.
59
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
lOlgre~eliin psihoterapie
Contratransferuri erotice
GRE~EALA 9
Terapeuta
lesbiana
?l V1Ctlma CUraJoasa
a mers la 0 terapeuta despre care ~tia ca e lesbiana ~i care lucra doar cu paciente. Pacienta incepuse recent 0 relatie lesbiana, partial ca un acting out al furiei fata de sotul sau; ~i-a cautat 0 terapeuta care sa fie plina de intelegere pentru situatia ei dificila. Terapeuta a fost intelegiltoare, incurajandu-~i pacienta sa-~i paraseasca sotul pentru iubita sa, sustinandu-i apoi eforturile de a pastra custodia fiului ei de trei ani . - ered ca e~ti atat de curajoasa ca faci ceea ce faci, ii tot spunea terapeuta pacientei iar ~i iar. E~ti 0 femeie atat de frumoasa ~i de curajoasa. Ani de zile ai fost victima persecutiei sotului tau ~i acum iti impui punctul de vedere. Poti fi mandril, indiferent de rezultat. $i terapeuta continua sa 0 laude excesiv pe femeie. Avea chiar tendinta de a 0 atinge pe pacienta in mod frecvent, batand-o u~or pe umar, atingandu-i bratul sau imbrati~and-o. Terapeuta era foarte atrasa sexual de pacienta, care era 0 femeie frumoasa, spre treizeci de ani, cu par blond ~i trasilturi delicate, feminine. In mod incon~tient, dorea sa 0 posede sexual ~i dadea curs acting out-ului acestui contra transfer, sustinand cu
o femeie
Inv()are eforturile pacientei sale de a se separa de sotul ei, dar ,t1l1lwntandu-9i totodata 9i furia ei fata de barbati in general. In ,1,1 . din urma, la sugestia indirecta a terapeutei, pacienta a rupt 111.l1('legaturile personale cu barbatii din viata ei, avand doar reL'lli nesenmificative cu barbatii. 'I(~rapeuta nu facuse niciodata terapie 9i nU-9i rezolvase, prin 11 II 11 are, niciodata complexul Oedip in forma sa negativa 9i nici Ilividia de penis. Era descendenta unei linii familiale de femei Illolimult sau mai putin declarate lesbiene, care ~i-au dominat 'ill!iimai mult sau mai putin declarati homosexuali. Prin urmaII', t'ducatia sa, in care mama se folosise de tema "femeia ca vicIllll~l" pentru a-9i domina 9i controla sotul, era suprasaturata cu 1,)l'\c de mediu care convergeau catre cultivarea homosexualitai ~i a urii fata de barbati. Mai precis, exista 0 ierarhie in familia ,.i: mama ei era dispretuitoare ~i critica fata de tatal ei, care, la r.indullui, era dispretuitor 9i critic cu fiica sa, aceasta fiind ~i ea llispretuitoare 9i critica fata de fratiorul ei. In acela~i timp, mama 'ra provocatoare sexual 9i dominatoare cu fiica, atragand-o intr-o \'()alitie impotriva tatalui; ~i totu9i mama ei era totodata mai ata~,;ata emotional de fratele ei mai mic - toate acestea starnindu-i \lorinte sexuale incon9tiente, cum ar fi dorinta de a se contopi cu Illama sa, dar 9i resentiment ~i furie fata de fratele ei mai mic 9i lata de tata. Ca urmare a acestei educatii, terapeuta era permanent intr-un acting out al sentimentelor sale de contratransfer fata de paciente, recreand pattern-ul care existase in familia sa. Astfel, ea i~i mentinea pacienta blocata la un stadiu pregenital de dezvoltare cmotionala, un stadiu de furie oral a 9i narcisica (acum canalizata mai degraba catre barbati, decat catre mama rea sau sanul rau). Contratransferul ei erotic incon~tient a determinat-o pe te~j
61
RICHARD
C. ROBERTIELLO.
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli1n psihoterapie
Contratransferuri
erotice
62
rapeuta sa-~i ghideze pacienta in a se indeparta de barbati ~i a-~i face un stil de viata lesbian, de~i pacienta nu avea de fapt a orientare homosexuala - dorinta incon~tienta a terapeutei fiind aceea de a-~i poseda sexual pacienta.
GRE~EALA 10
T era peutu I ca ruia 1i era frica de senzatii Ie sa Ie sexua Ie I

Un tanar terapeut a lucrat timp de mai multi ani cu a femeie tanara, atragatoare. La inceput, aceasta avea a identitate sexuala destul de precara ~i feminitatea sa era destul de reprimata; totu~i, de-a lungul anilor, ea a devenit a femeie calda, inteligenta ~i atragatoare sexual. Terapeutul s-a trezit ca avea fantasme cum ar fi sa faca sex cu ea in locuri romantice, sa se casatoreasca cu ea, sa-~i cumpere a casa, sa creasca copii ~i sa imbMraneasca alaturi de ea. Toate acestea sunt sentimente normale pe care un terapeut Ie poate avea fata de a pacienta; totu~i el a reactionat la ele cu foarte multa anxietate, vina ~ijena ~i s-a straduit sa Ie ascunda fata de pacienta. Apoi, cand au mceput sa discute terminarea terapiei, el a constatat ca nu dorea sa a lase sa pIece. Acest lucru a ie~it la iveala cand, la finalul unei ~edinte, ea ~i-a exprimat tristetea cu privire la separarea iminenta. - Ati ajuns sa-mi placeti foarte mult ~i a sa-mi fie dor de dumneavoastra, a spus ea. 0 sa fiu trista ca nu a sa va mai vad, ~i ochii is-au umplut de lacrimi.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
Contratransferuri
erotice
64
Terapeutul a ras cu anxietate, ca sih>i ascunda propriile lacrimi, ~i apoi a spus destul de volubil: "De ce ma simt ca 0 mama care tocmai ~i-a trimis copila~ulla gradinita?" Pacienta a parut surprinsa; apoi s-a incruntat u~or, simtindu-se evident ranita. "Inca ma mai vedeti ca pe un copila~?", a murmurat ea. "Sunt dezamagita." Terapeutul s-a aparat contra sentimentelor sale sexuale fata de pacienta, refuzand sa 0 recunoasca drept un adult cu identitate sexuala. A continuat sa se axeze pe nevoile ~i dorintele ei infantile mult timp dupa ce fusesera rezolvate, pentru a evita sa vada ce femeie atragatoare devenise - 0 femeie care nu putea niciodata sa fie a lui. $i repeta astfel incon~tient, in contratransferullui fata de pacienta, relatia pe care 0 avusese cu mama sa, care, in mod similar, nu dorise sa-i dea drumul cand era copiL La randul ei, mama terapeutului fusese de fapt foarte reticenta in a-I trimite la ~coala ~i gasise 0 scuza ca sa-i amane cu un an inscrierea in clasa I. Dorise sa-~i mentina fiulintr-un stadiu infantil, de dependenta, negandu-~i sentimentele sexuale pentru eL Acesta este modul compulsiv in care se repeta ciclurile inauntrul9i in afara cabinetului terapeutic.
t.\W?EALA
11
Mama buna si mama I
rea
La inceputul terapiei, 0 anumita pacienta a avut un transfer pozitiv fata de terapeutul ei ~i, la randul sau, terapeutul a avut (111ontratransfer puternic, pozitiv, reactionand de parca ea ar fi c fost ,,0 mama buna", care-~i aprecia fiul inteligent ~i nemaipolI1enit. Visele ei erau intotdeauna legate de terapeut, asocierile ('rau despre el ~iparea ca-i face placere sa-~i analizeze transferul ~irezistenta fata de terapeut. Mai mult decat atat, adesea 11 compara pe terapeut cu sotul ei, plangandu-se de viata ei sexuala ~i fiidlnd speculatii cu privire la cat de bun credea ea ca ar fi terapeutul in pat. _ Ma idealizati, ii spunea terapeutul, dar la nivel incon~tient inghitea nada. Apoi, brusc, lucrurile s-au schimbat. Pacienta nu a mai vorbit despre relatia sa cu terapeutul, nu I-a mai visat, nu a mai fantazat la el ~i a vorbit neincetat despre sotul ei, afirmand ca viata sa sexuala reinviase brusc ~i ca era minunat. Tot acest scenariu era trait de terapeut cu privire la propria sa situatie oedipiana, astfel incat, inca 0 data, el era copilul exelus de parintii sai, care se bucurau sexual unul de celalalt ~i nu-l include au ~i pe eL Terapeutul s-a simtit dezamagit ~i suparat ~i s-a manifestat furios fata de pacienta - mama cea rea -,
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eli tn psihoterapie'
,""'",,,,;U,,'''"',wI ;.' lJlio"''''''''IIIIIUilO.llllillldlWllilii_lIiiIlll~iiliill/jililiiilillliiill~liIlliildl/lltiliil~1 " """' b
66
traind sentimente de inferioritate ~i de gelozie fata de sotul ei. Pacienta, simtind furia terapeutului, a reactionat opunand rezistenta fata de regula de baza - asocierea Iibera -, astfel incat ~i mandria profesionala a terapeutului a avut de suferit, 0 adevarata lovitura narcisica primita pe fondul furiei sale oedipiene. Nu numai ca pacienta-mama i1abandonase pentru sotul-tata; ea nici nu-l mai aprecia (hranea). Reactia terapeutului a fost atat de puternica din cauza contextului sau particular: tatal sau se reintorsese acasa din razboi, la up baietel de cinci ani, care se obi~nuise sa 0 aiba pe mama doar pentru el. Tatal a inceput sa 0 ia pe mama de langa baiat ~i sa faca dragoste cu ea in mod constant, uneori chiar cu u~a de la dormitor deschisa. Cand baiatul a protestat cu privire la acest lucru, tatall-a luat in ras. Mama - 0 femeie slaba, supusa - i-a cantat in struna tatalui. $i astfel baiatul a ramas fixat la stadiul oedipian. Din moment ce nu reu~ise sa-~i rezolve aceste sentimente in cadrul propriei sale analize, terapeutul nu era in stare sa reactioneze in mod corect fata de aceasta pacienta.
l,In
',>EALA 12
/\ se lntinde sau a nu se lntinde (pe canapea)

Terapeutul era un tanar analist lipsit de experienta; pacienta ('ra 0 femeie tanara, extrem de atragatoare ~i seducatoare. De mai llluIte ~edinte se aflau in impas cu privire la faptul daca ea avea :,au nu de gand sa se intinda pe canapea. _ De ce vreti sa ma intind pe canapea? intreba ea de fiecare (lata, cu un zambet superior, cand el aducea subiectul in discutie. Ignorandu-i zambetul, el Ii raspundea intr-o maniera cat mai profesionista: lICe fantezie aveti? Care credeti ca este motivul?" _ Nu ~tiu. Se uita lung la canapea, intorcandu-~i capul brusc, astfel incat cateva ~uvite de par blond Ii cadeau pe unul dintre ochii ei stralucitori. "Chiar doriti sa ma intind acolo." - Da, pe canapea. - Pe spate. - Da. Este procedura standard. Se uita'lung cu coada ochiului, cu 0 privire cunoscatoare. "Asta este procedura standard." - Da, este. Cei doi se uitau lung unulla celalaIt pentru un moment, zambind.
RICHARD
C. ROBERTIELLO.
GERALD SCHOENEWOLF
erotice
68
- De ce este a~;ade important sa ma intind pe canape a? - Nu este apa de important. Puteti sta in picioare dad preferatio Dad va intindeti, lucrurile se accelereaza putin, asta e tot. Puteti face cum doriti. - Da? Va multumesc. Este amabil din partea dumneavoastra. - Cu placere. Continutul manifest al fiecarei ~edinte era dad pacienta avea sa se intinda sau nu pe canapea; totu~i, la un nivel mai profund, se intampla altceva, de care terapeutul nu era con~tient. El ii cerea sa se culce cu el ~i ea 11tachina. Numai dupa ce a prezentat cazul supervizorului ~i-a dat seama in ce masura era prins in reactia sa de contra transfer erotic. Ascultand expunerea celei mai recente ~edinte, supervizorul sau, un psihanalist vienez din garda veche, a dat cu pumnul in birou ~i a spus: "Asta nu e psihanaliza ... asta e a face dragoste ...!" Terapeutul ~i-a dat seama de continutul emotional al relatiei terapeutice cu aceasta pacienta speciala, care era unul de curtare, un ritual de curtare deghizat in terapie. Fiecare ~edinta avea tonul ~i sentimentele unui rendez-vous intre iubiti. Atat pacienta, cat ~i terapeutul, fara sa ~tie, dadeau curs unui acting out al sentimentelor oedipiene nerezolvate; de aceea terapia se blocase in acel punct. Primind mesajul destul de clar din partea supervizorului sau, terapeutul a inceput adevarata terapie.
I '\!I
',.EALA 13
rerapeuta careia 1i era frica de i u bi re

De 0 buna bucata de timp, un tanar pacient se lupta cu senlimentele sale delicate, vulnerabile, infantile fata de terapeuta sa. In cele din urma, intr-o buna zi, a inceput sa Ie exprime. _ Cred ca.... incep sa simt... iubire pentru dumneavoastra, a rostit el pana la urma cuvintele. Cred ca incep sa va iubesc. A urmat 0 lini~te lunga. A a~teptat un raspuns, dar n-a primit niciunul. Era un pacient care fusese abandonat de mama sa la 0 varsta timpurie, chiar in toiul sentimentelor sale oedipiene; acum incepea sa se simta abandonat de aceasta terapeuta. _ Ati auzit ce-am spus? a repetat el. Am spus ca va iubesc. Terapeuta a facut 0 pauza mai lunga ~i apoi a raspuns: "Da, v-am auzit. Este ... frumos". - Nu aveti un raspuns? _ La ce fel de raspuns v-ati a~teptat? - Nu ~tiu. Ceva, orice. De fapt, terapeuta nu ~tia ce sa raspunda ~i lini~tea ei era simtita de catre pacient ca 0 forma de abandon. S-a cufundat ~i el in lini~te ~i a trecut apoi la un subiect mai superficial. In sine a sa, s-a simtit foarte ranit; ceea ce ar fi putut fi 0 gedinta
I
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
'i
101 gre~eli in psihoterapie Contratransferuri erotice
70
semnificativa devenise, in schimb, 0 piedica in relatia terapeutica. Urma sa treaca luni pana ce el avea sa se mai deschida iar in acest mod. Terapeuta nu fusese in stare sa-~i incurajeze pacientul sa vorbeasca despre sentimentele sale delicate pentru ea ~i nici sa-l redirectioneze catre acest subiect, dupa ce el trecuse la un subiect mai superficial, pentru ca fusese momentan uluita de sentimentele trezite in ea de sinceritatea lui nea~teptata. S-a simtit foarte atrasa de pacient, s-a speriat de aceste sentimente ~i s-a aparat impotriva lor, raspunzand intr-un mod rece ~i distant. In acel moment, pacientul devenise - la un nivel mult mai primar _ un obiect dont, dar interzis: el era tatal oedipian, devenit dintr-odata disponibil sexual. Terapeuta a fost suficient de intrigata ~i de curioasa pentru a aduce situatia in atentia supervizoarei sale, fiind in stare cu ajutorul acesteia sa se confrunte cu aceasta situatie. Pentru ca pacientul era un barbat exceptional, creativ, sofisticat, ea nu putea trece u~or peste remarca lui critica la raspunsul ei. Cand ~i-a dat seama in ce masura era atrasa de barbat ~i ca ascunsese aceste senti mente pana ~i fata de ea insa~i, s-a inro~it. La urmatoarea ~edinta, a putut recunoa~te fata de pacient ca reactionase intr-un mod defensiv cand el fusese sincer cu ea ~i, fara sa se justifice, I-a asigurat ca era problema ei de contra transfer. - Va multumesc ca mi-ati spus asta, a raspuns el. Va admir onestitatea cu care va recunoa~teti gre~eala. Sa fad fata celor mai delicate ~i mai primare senti mente ale pacientilor este unul dintre cele mai sensibile aspecte ale terapiei. Este nevoie ca terapeutul sa permita manifestarea acestor sentimente ~i sa se ofere pe sine ca obiect, prin intermediul caruia pacientul sa poata retrai ~i lucra fixa}iile timpurii. Aceste
sentimente trebuie acceptate ca atare ~i fara graba de a fi interpretate drept transfer, dar, pe de alta parte, pacientul nu trebuie indus in eroare; pentru ca pacientii care au regresat pana la punclul unde au dezvoltat 0 nevroza erotica de transfer vor ajunge foarte u~or sa creada ca va exista cu adevarat 0 relatie romantidoi intre ei ~i terapeutii lor ~i au practic nevoie de cel mai mic semn de la terapeut pentru a-~i corobora credinta. Apoi, cand idila nu are loc - pentru ca nu trebuie -, pacientul va avea parle de 0 dezamagire amara, iar alianta terapeutica va fi profund afectata, daca nu chiar distrusa. Cum a fost ~i in acest caz, cand un terapeut are dubii, putina sinceritate va conta de obicei foarte mult pentru a readuce rela~iainapoi pe faga~ul ei.
71
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 grel'eliln psihoterapie
Contratransferuri
erotice
73 GRE?EALA 14
Un tanar barb at, unul dintre numero~ii ei pacienti, a devenit Illrios pe ea dupa un timp, dar nu a fost eapabil sa-~i verbalize1(' furia. Avusese 0 mama careia ii placea sa-l tachineze ~i era, I,rin urmare, destul de sensibilIa tachinari. Reactiona foarte u90r I., asta. Cand terapeuta Ii arunca cate-o ocheada in timpul conwrsatiei, se simtea excitat ~i se gandea 1n sinea lui ca ea se sim\(',1 atrasa de el ~i ca-l dorea in mod special. Apoi, in timpul unei ,tile parti a ~edintei, ea avea sa-i spuna ceva care-i indica de fapt ('i} nu e atrasa sexual de el. Pe masura ce se scurgea terapia, el (Ievenea din ce in ce mai tacut, din ce in ce mai ursuz. _ Pareti suparat pe mine, a spus terapeuta intr-o zi. El a ramas posac, tacut, in scaunul din fata sa. _ Se pare ca va e greu sa va exprimati direct furia fata de mine, a spus ea. 1 s-a uitat lung la ea, in tacere. In eele din urma, din instinct, terapeuta a recurs la ocheada. I-a aruncat una, incercand sa-l provoace sa vorbeasca. A tinut. _ Cand va uitati a~a la mine, a zis, aratand acuzator cu degetul, ce inseamna? _ Ce eredeti ca inseamna? _ pai... pare ca... mie mi se pare ca 0 ocheada sexuala. _ Faceti 0 proiectie, a spus ea rapid. _ M-am gandit ca 0 sa negati. De aceea n-am vrut sa spun nimic. _ Nu neg. va plac, dar nu sunt atrasa sexual de dumneavoastra. Cel putin nu ma simteam a~a in acel moment. _ Lasati-o balta. _ Sunteti suparat pe mine.
Terapeuta
seducatoare
Inainte sa devina terapeuta, fusese 0 aetrita de succes, atat pe scena, cat ~i in telenovele. Totu~i, ceea ce 0 facuse sa aiba succes ca actrita - frumusetea ~iaerul ei seducator - a devenit un handicap pentru ea ca terapeuta. Din moment ce nu-~i rezolvase niciodata eu adevarat problema seductiei in propria terapie, nu era suficient de con~tienta de ea pentru a 0 putea controla. De exemplu, avea un mod de a se uita la anumiti pacienti barbati, aruncandu-le eate 0 ocheada. Acest tip de privire Ii devenise 0 a doua natura; era aceea~i ocheada pe care mama sa 0 folosea atunci cand dorea sa se bage pe sub pielea sotului ei ~i de cele mai multe ori reu~ea sa-l faca sa se topeasca. Aceea~i ocheada avea sa devina acum, pe ne9tiute, 0 sursa de excitatie sexuala pentru pacientii ei barbati. $i exista 0 animozitate ineon~tienta in spatele acestei priviri, 0 atitudine dispretuitoare fata de barbati, fata de penis ~i fata de aroganta masculina, pe care 0 reprezenta in mintea ei. Era ca ~i cum ill acea privire ar fi spus "da, sunt foarte atragMoare, 0 ~tiu, ~i ~tiu ce vrei de fapt sa-mi faci, dracu~orule". Aceste ocheade durau doar cateva secunde ~i ea nu era deloc con~tienta de intelesullor; totu~i ele aveau un efect puternic. $i pentru ca ea nu ~tia ca face asta, adesea pacientii se simteau taehinati de ea.
-Da.
_ Vreti sa va exprimati supararea?
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 grel'eli In psihoterapie
Contratransferuri
erotice
74
-Nu.
Pacientul a petrecut restul ~edintei ramanand tacut, uitandu-se in podea, simtindu-se mai confuz cu privire la perceptiile sale decat inainte sa fi venit la terapie.
'11(i~EALA
15
Com plexu I Oedi p In forma
negativa
Un tanar barbat, care avea probleme sexuale cu sotia sa din C;1uzaunor tendinte homosexuale incon~tiente din personalitalea sa, a mers la un terapeut, care avea, de asemenea, tendinte homosexuale incon~tiente care nu fusesera pe deplin analizate. Foarte rapid, ei au format 0 alianta terapeutica pozitiva, bazata pe atractia lor homosexuala reciproca. Pacientul s-a supus total sugestiilor terapeutului (printr-un acting out al dorintei incon~tiente de a fi posedat anal de tatal sau) ~i terapeutul a raspuns acestei supuneri cu 0 mare dragoste (dragostea pentru tatal oedipian). $i astfel, atat terapeutul, dH ~ipacientul s-au simtit protejati fata de invidia 9i ura nutrite incon~tient fata de tatii lor, pentru ca faceau sex cu mamele lor ~i fata de furia lor unul fata de celalalt. Totu~i, pe masura ce aceasta relatie cre~tea in intensitate 9i aspectele ei homosexuale latente erau din ce in ce mai vizibile, sotia pacientului devenea din ce in ce mai geloasa - ea devenea mama, rivala din triunghiul oedipian. Prin urmare, problemele sexuale pentru care pacientul ceruse ajutor de la inceput s-au inrautatit. Totu9i, de fiecare data cand pacientul ii spunea terapeutului ca sotia sa era geloasa pe relatia lor sau ca relatia sa sexuala cu
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 grel'eli in psihoterapie Contratransferuri erotice
76
77
sotia sa devenea din ce in ce mai putin satisfadHoare, terapeutul evita subiectul, analizandu-i sotia. - De ce credeti ca este geloasa? il intreba pe pacient. - Detesta faptul ca barbatii pot avea sentimente unul fata de altul. Ar vrea sa vada barbatii intr-un mod stereotip, ca pe ni~te roboti fara sentimente. - Se pare ca simtiti ca problemele sexuale pe care Ie aveti cu ea ~i gelozia ei pe relatia noastra au legatura una cu aHa. - Da, a~a credo De fapt, cred ca are probleme cu intimitatea. Pe scurt, pacientul ~i terapeutul au conspirat, negandu-~i propriile sentimente de agresivitate fata de sotie-mama-rivala, negandu-~i dorinta incon~tienta de a 0 exclude ~i ura lor nerezolvata fata de femei in general. In acest exemplu, atat pacientul, cat ~i terapeutul avusesera tati slabi ~i distanti ~i marne dominatoare, autoritare, care intervenisera in relatiile lor cu tatii. In relatia lor prezenta, manifestau un acting out al reconcilierii cu mult doritul tata oedipian ~i al respingerii mamei oedipiene atotputernice. Totu~i, acest acting out incon~tient al relatiei oedipiene in forma negativa a tinut terapia in impas timp de aproape un an - pana in momentul in care terapeutul ~i-a asumat aceasta problema in propria sa terapie ~i in supervizare. Pentru a remedia situatia, terapeutul a sugerat ca soFa pacientului sa fie invitata la 0 ~edinta. La inceput, pacientul a fost ranit, simtindu-se tradat. La nivel incon~tient, era ca ~i cum tatal sau se intorsese brusc impotriva lui ~i-l impinsese catre mama dominatoare pe care 0 ura. Dar terapeutul i-a explicat: "Ne-am debarasat de sotia dumneavoastra excluzand-o ~i acest lucru a contribuit la agravarea problemelor pe care Ie aveti cu ea. Am simtit ca ar putea fi util sa 0 aducem pentru 0 ~edinta, pentru a lamuri lucrurile".
I >upa 0 discutie lunga, in care terapeutul ~i-a recunoscut con11.11
ransferul ~i modul in care se ajunsese la acel impas, pacienIIII a inteles ~i a fost de acord cu intainirea. IntiUnirea a fost un 'iIICCeS ~i terapia a capatat un cu totul ~i cu totul alt sens ulterior.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
79 GRE,?EALA 16
.111
_ Nu-mi dau seama di va judec, a raspuns terapeuta ~i a faiar a1uzie la transfer.
Terapeuta
geloasa
foarte draguta 9i activa sexual era in terapie la 0 femeie mai in varsta, destul de simpla ca infati9are 9i de 0 pudoare afectata in ceea ce prive9te intalnirile 9i sexu1. Ori de cate ori tanara vorbea despre relatiile ei sexuale cu barbatii cu care se intalnea, terapeuta fie facea un comentariu critic, fie incerca sa schimbe subiectu1. - Credeti ca sunt promiscua? a intrebat intr-o zi pacienta, simtind jena terapeutei. Terapeuta a facut 0 pauza, apoi a raspuns: "Faptul di m-ati intrebat asta ma face sa cred ca aveti in minte ideea ca sunteti promiscua" . - Da, cred ca 0 am. Mama mi-a spus intotdeauna ca eram prea grabita pentru varsta mea. 0 data m-a facut tarfa, cand era nervoasa ca veneam tarziu acasa. - Deci ma vedeti ca pe 0 mama care va judeca. - Poate. Pacienta a tacut un moment. Dar mai simt 9i ca dumneavoastra chiar credeti de fapt ca sunt promiscua. - Ce va face sa spuneti asta? - Pai, uneori ati facut comentarii critice legate de hainele mele. data ati spus "Ce mai bluza", cand purtam 0 bluza cu talia ridicata. Nu 9tiu. E greu sa explic. Simt pur 9i simplu ca ma judecati.
o tanara
'lerapeuta nu era con9tienHi de sentimentele ei de contratrans"' .fata de pacienta, pe care era ge1oasa, ~i Ie manifesta, prin ur111,lre printr-un acting out (ranind narcisic pacienta) 9i negand ca l.kea acest lucru (aducandu-i ~i 0 insulta, in afara de rana narci~.idl).La nive1 contratransferentia1 incon9tient, pacienta Ii reaIllintea terapeutei de sora sa mai mica, care era mult mai atraga(nare decat ea ~i care nu numai di intrase in gratiile tata1ui sau, (tar fusese ~i foarte activa ~i popu1ara in randu1 baietilor pe tot Ilarcursul adolescentei. A~a ca terapeuta se aparase impotriva :,entimentelor de gelozie fata de sora ei mai mica prin adoptarea unei atitudini de superioritate intelectuala ~i morala fata de sora sa, privindu-i popularitatea printre baieti ca pe un indiciu al unei apucaturi de tada, la care ea una nu se preta. Aceasta situatie fusese acum transferata asupra pacientei, care semana de fapt cu sora ei in multe privinte. Din pacate, aceasta situatie terapeutica nu a fost corectata 1a timp ~i pacienta a plecat dupa cateva luni, spunand ca ea credea ca avea, poate, nevoie de un terapeut barbat. Ceea ce spunea de fapt era ca avea nevoie de un terapeut capabi! de mai multa empatie ~i avea dreptate.
I I
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
GRE5EALA 17
81
(and despartirea
a
f0 s t II 0 d u Ice
s u f e ri n ta"
J
Uneori, un terapeut 9i 0 pacienta se vor "indragosti" dintr-o multitudine de motive, unele avand de-a face cu transferul 9i altele cu factori reali, eare-i fac foarte compatibili unul cu celalalt. Dupa cum a evidenjiat 9i Freud 9i aljii, exista intotdeauna un aspect de transfer in toate relatiile, din cadrul sau din afara terapiei; nu putem niciodata scapa total de influentele din trecutul nostru. astfel de situajie s-a intamplat cand 0 femeie in varsta de treizeci 9i cinci de ani, casatorita, cu doi copii, 9i-a inceput terapia eu un terapeut care era, de asemenea, casatorit, cu doi copii. De la prima gedinta, ei s-au placut foarte mult. La nivel transferential, s-a produs un fel de transfer de ingemanare; ea simjea ca el era eel mai intelept barbat pe eare-lintaJnise vreodata (mama omniscienta, hranitoare) 9i el simjea ca ea era eea mai frumoasa 9i mai atenta femeie pe care 0 intaJnise vreodata (zana cea buna). Atat pacienta, cat 9i terapeutul aveau 0 stima de sine sca-
zuta, rezultat al unei oglindiri deficitare la 0 varsta frageda 9i amandoi i9i gasisera simultan unulin celalalt pe parintele adorator (obieetul sinelui, in termenii lui Kohut) pe eare niciunul nu-l avusese vreodata.
In plan real, aveau multe lucruri in comun: proveneau dintr-o 1.IIIliliede evrei 9i amandoi erescusera in acela9i cartier din New Yl rk City; pareau sa aiba 0 filosofie de viata foarte asemanatoaI n' ]i aveau interese comune: ambilor Ie placeau filmele straine, llpera, fructele de mare, baseball-ul 9i tot a9a. Foarte important, .,mandoi aveau un partener (sot! sotie) pasiv, rece 9i inhibat motional. Pacienta era foarte sincera in a-9i exprima sentimentele de iuhire, nevoie 9i atractie sexuala fata de terapeut. Terapeutul 9tia (';i 9i el simtea acela9i lucru. In loc sa se retraga intr-o atitudine n'ee, profesionista, el s-a hotarat sa fie sincer cu privire la sentiIncntele sale, fiind toto data foarte c1ar cu ea ca era imposibil ca ('i sa-9i transpuna sentimentele intr-un acting out. EI a mai dis('utat, de asemenea, situatia cu supervizorul sau, informandu-9i pacienta ca facea acest lucru. _ A9 face orice pentru tine, i-a spus pacienta terapeutului Intr-o zi. Daca ai vrea, mi-a9 parasi sotul pentru tine. Chiar a9 face-o. N-am mai intalnit pe nimeni fata de care sa am sentimente atat de puternice. $i nu e doar transfer, chiar te iubesc. _ $i eu te iubesc, a raspuns terapeutul. Dar nu sunt in aceea9i pozitie ca tine; nu vreau sa renunt la casnicie. $i oricum, orice acting out fizic din partea noastra nu numai ca n-ar fi etic, dar ne-ar putea face mult rau amandurora. Pur 9i simplu asta nu se poate intampla. La sfatul supervizorului, terapeutul 9i pacienta au continuat sa se vada pana cand ea avea sa-9i gaseasea un alt terapeut. Amandoi 9i-au exprimat consideratia 9i admiratia reciproceceea ce le-a prins bine amandurora - 9i au planuit cu mult regret incheierea relatiei lor. Asta insemna sa nu se vada dupa terapie (a fost decizia lui, nu a ei, dar ea a respectat-o). Despartirea
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contratransferuri
erotice
82
era intr-adevar ,,0 dulce suferinta", foarte dificila ~i devastatoare emotional pentru amandoi, dar au crescut din aceasta experienta. Au invatat ca puteau intr-adevar sa fie apreciati de 0 persoana pe care 0 respectau. Mai mult decat atat, el a invatat ca putea sa-~i exprime adevaratele sentimente fata de 0 pacienta fara sa fie distructiv. Amandoi au devenit mult mai in acord cu ei in~i~i in urma acestei experiente, dandu-~i seama ca 0 mare parte din capacitatile lor de fiinte umane ramasese in stare latenta datorita regresiei eului autentic. Astfel, chiar daca relatia a trebuit sa se sfar~easca brusc, a fost totu~i terapeutica pentru amandoi ~i relatia lor le-a ramas intotdeauna in amintire drept ceva pretios.
1,IU5EALA
18
Pacienta care simtea ca moareln timpul orgasmului

J
~i-a inceput terapia cu un terapeut plangandu-se de probleme sexuale. De~i avea 0 viata sexuala foarte acIiva, nu era niciodata satisfacuta ~i, mai devreme sau mai tarziu, Ie gasea intotdeauna 0 vina barbatilor cu care se vedea. In afara de acest lucru, parea ca functioneaza destul de bine, avea 0 slujba buna, parea con~tienta de viata ei psihica ~i avea 0 viata sociala corespunzatoare. Terapeutul ei, psihanalist apartinand ~colii clasice, a facut-o sa se intinda pe canape a foarte repede. Nici n-a facut bine acest tucru, ca a 9i inceput sa dezvolte un transfer erotic asupra sa. A inceput sa-i vorbeasca despre dorintele ei sexuale ~i i-a marturisit ca intinsul pe canapea 0 facea sa se simta sexuala. I-a marturisit: "Cand am un orgasm, ma simt ca 9i cum a9 muri. Ati mai avut vreodata 0 pacienta de acest gen pana acum? Ce credeti ca inseamna?" Terapeutul s-a simtit atras de pacienta 9i a incercat cu multa greutate sa analizeze transferul. _ Ce-ar insemna pentru dumneavoastra daca am avea un contact sexual?
o femeie tanara
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
84
Nu ~tiu. Nu vreau sa vorbesc despre asta. Vreau doar s-o fac. De ce nu veniti sa va intindeti langa mine? A batut u~or cu degetele in canapea.
-
85
111111.1~,m
Pacienta a devenit din ce in ce mai obsedata de a face sex cu terapeutul ~i din ce in ce mai revendicativa cu privire la acest aspect. Era a femeie care, copil fiind, avusese relatii sexualizate atilt cu tatal, cat ~i cu un unchi de-al ei; pentru ea, sexul insemna incorporare, fuziune, posesie. I~i folosise intotdeauna sexualitatea pentru a controla ~i poseda barbatii, dar ulterior era furioasa pe ei ~i-i respingea. Terapeutul ~i-a dat seama ca nu era in stare sa realizeze a alianta de lucru cu aceasta pacienta, orieat de mult ar fi incercat; in plus, reactiile ei de transfer erau total egosintonice ~i nu faceau deloc obiectul unei observatii de sine. Mai era ~i disperarea din declaratiile ei de dragoste pentru terapeut. Ceea ce initial paruse a ispitire sexuala a devenit mai degraba a foame urgenta, presanta; era ca a ultima incercare de a se agata de identitatea ~i preferintele ei sexuale ~i de a evita sentimentele homosexuale (avusese relatii ~i cu femei, pe care Ie gasise chiar mai nesatisfacatoare decat pe cele cu barbatii). Parea ca sentimentele fata de propria ei persoana la modul general ajunsesera sa se bazeze doar pe faptul cea sex cu ea. daca terapeutul ii acepta sau nu sexualitatea ~i faTerapeutul a simtit aceasta disperare ~i aceasta presiune ~i a devenit atat de cople~it de revendicarile ei, incat a inceput sa fie confuz cu privire la modul in care sa se descurce cu ea. Fiecare ~edinta devenise a lupta; pretentiile ei de a face sex, contra incercarii lui de a analiza. Ea era convinsa ca avea nevoie de a "experienta sexuala corectoare" cu el ~iincercarile lui de a-i analiza nevoile erau intotdeauna intampinate cu un oftat exasperat, cu
sau lini~te. In cele din urma, urmand sfatul supervizolldlli sau, s-a hotarat sa-i recomande alt terapeut. li)LLl~i, ziua in care se hotarase sa-i spuna decizia sa, ~i ea in n " hotarat sa renunte la terapie, dar nu inainte de a-I ataca verI,.d I'll vehementa. De ce? Vrei sa ~tii de ce renunt? 0 sa-ti spun de ce, i-a spus
I'"
ton nervos, dar controlat. Pentru ca tu nu intelegi femeiI. I,:~tiarogant, daca vrei sa ~tii adevarul. lmi pare rau, dar a~a "Illtl. Nu prea cred ca 9tii ce facioNu-ti bati joc a9a de a femeie. Nil e frumos. Nu ~tiu. Cred ca e~ti un tocilar speriat 9i sper sa mai intalnesc vreodata niciun terapeut ca tine. Nici n-a mai
1111
1111
~,l.ltpana la finalul ~edintei. Putea aceasta relatie terapeutica sa fie salvata? Poate da sau I)oate nu. Totu~i ar fi avut a ~ansa sa mearga daca terapeutul Illl s-ar fi grabit sa a puna pe pacienta sa se intinda pe canapea. I'entru aceasta pacienta, intinderea pe canapea era mult pre a .uuenintatoare; a simtea ca pe a seductie, ca pe a invitatie la a I'lee dragoste ~i cand acest lueru nu avea sa se intample, se simlea ba~oeorita 9i tradata. Din cauza sentimentelor sale de conLratransfer - un amestec de atraetie sexuala, friea 9i furie terapeutul a avut nevoie sa eontroleze rapid situatia ~i sa a faea pe pacienta sa se intinda pe eanapea, sa a bombardeze eu interpretari, in speranta ca-~i va tine astfel in frau propriile confliete. Aeeste eonflicte i~i aveau partial originea in nevoile sale nerezolvate de a reca~tiga iubirea unei marne eare-l abandonase la a varsta frageda, pentru un frate mai mic. La randul ei, pacienta a simW ineerearile terapeutului de a a tine la distanta 9i de a a eontrola prin intermediul eanapelei 9i al interpret arilar, iar ea a raspuns devenind mai rezistenta, mai seducatoare 9i mai revendicativa.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie Contratransferuri erotice
86
Dadi terapeutul ar fi optat pentru 0 structura terapeutica mai suportiva, de tip fata in fata, primindu-i declaratiile sexuale illtr-o maniera eleganta, fara a-i da insa sperante, dad ar fi fost cald ;;i empatic, fara sa anaIizeze, dad ar fi fost un bun ascuItator ;;i un prieten rabdator pana in momentulin care pacienta ar fi fost pregatita sa mearga mai departe, poate ca., in cele din urma, ar fi fost in stare sa 0 duca in Iocul unde ea avea nevoie sa ajunga.
I ,HI ',,[ALA 19
rera peutu Iln~elegator (;;i pacienta schizofrenica

atragatoare a suferit 0 depresie psihotidi dupa divort. in timpul spitalizarii ulterioare, a intrat 'intr-o stare catatoIlid. Tanarul rezident in psihiatrie care i-a fost repartizat a con~;iderat-ofoarte atragatoare;;i a placut-o foarte multo Ea a devenit pacienta lui favorita ;;i i;;i petrecea cateva ore pe zi - majoritalea din timpul sau liber -incercand s-o scoata din ace a stare. ()bi9nuia sa stea pe jos, langa ea, 'in timp ce ea fuma tigara dupa ligara;;i se uita in gol cu fata 'impietrita,'incercand zadarnic sa 0 fadi sa participe la conversatie. _ Cum va simtiti astazi? Niciun raspuns. _ Chiar aratati bine astazi. Niciun raspuns. _ Pot sa fac ceva pentru dumneavoastra? Niciun raspuns. Pentru ca aceasta pacienta era atat de illchisa ill sine ;;i de pierduta, 'in terapeut s-a trezit dorinta de a 0 alina. La nivel transferential, ea era mama lui, care suferise ;;i ea mai multe depresii cand terapeutul era copil. De fapt, terapeutul era acela care avea
o tanara
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eliin psihoterapie'
89 88
nevoie sa fie alinat; el simtea agresiunea incon~tienta a pacientei (agresiunea ei incon~tienta Ii inducea anxietate terapeutului) ~i avea nevoie sa faca ceva pentru a-~i reduce anxietatea. Mai traia ~i sexualitatea incon~tienta a pacientei, de care ea se temea ~i pe care 0 reprima (sexualitatea ei incon~tienta Ii inducea sentimente sexuale terapeutului, care, la randullor, ii produceau mai multa anxietate). La nivel incon~tient, faptul ca el petrecea atat de mult timp cu ea era un acting out al sentimentelor sale sexuale - adica, un fel de a-i face curte. Un pacient schizofrenic raspunde la 0 astfel de curtare ~i alinare retragandu-se mai profund in psihoza; cu alte cuvinte, defensele pacientului devin mai puternice, pentru a-I proteja impotriva descarcarii agresivitatii ~i a sentimentelor sexuale. Astfel, in acest caz, starea de catatonie a tinerei s-a accentuat. Din cauza contratransferului sau, terapeutul 0 impinsese mai adanc in lumea ei. Totu~i, total intamplator, el a putut remedia situatia. Dupa luni de curtare ~i alinare fara rezultat (in care s-a simtit iar ca baietelul a carui mama nu raspundea incercarilor sale de a 0 ajuta), a ajuns la 0 stare de exasperare. Intr-o zi, stand langa ea, a exclamat brusc: "Tu vorbe~ti? E? Vorbe~ti?" Tonul vocii sale era acum nervos ~i privirea provocatoare. "Poate e~ti prea proasta sa vorbe~ti. Poate asta e. Poate e~ti pur ~i simplu prea proasta!" Pacienta I-a privit 0 singura data cu ochii ei verzi, sensibili ~i, fara nicio avertizare, a aruncat cu cea~ca de cafea in el, putin lipsind sa nu-l nimereasca in cap. - Pizda ma-tii! a ~optit ea ~i a fugit din camera. In saptamanile urmatoare, terapeutul a putut comunica cu pacienta. Exprimandu-~i agresivitatea, el i-a aratat ca era in regula sa-~i exprime agresivitatea ~i, mai tarziu, a ajutat-o sa-~i
.Iccepte furia ~i sa ~i-o exprime verbal. Pe masura ce-~i expriilIa tot mai mult furia reprimata, i~i recapata capacitatea de a illbi ~i de a relationa. Terapeupi trebuie sa fie atenti sa evite acting out-ul sentimentelm pe care Ie au fata de pacienti, chiar daca acele sentimente IJot fi pozitive, cum ar fi iubire, intelegere sau apreciere.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
GRE~EALA 20
- Inteleg. Pacientul s-a gandit ~i i-a aparut un zambet de superioritate In ochi. V-ati dori sa am 0 fantasm a sexuala cu Ilumneavoastra? - Desigur. Tanarul a plecat, simtindu-se In culmea fericirii, nedumerit ~i t'xcitat In acela~i timp. "Aceasta analiza", s-a gandit el, "e ceva grozav. Cica ar trebui sa am fantasme sexuale cu ea In timp ce ma lIlasturbez - ~i apoi sa-i mai ~i spun! Chiar e 0 chestie excitan1;\". S-a dus acasa, a Inceput sa se masturbeze ~i sa aiba fantezii <'ll terapeuta -Inchipuindu-~i cum terapeuta 11 domina ~i-l forla sa aiba orgasm Impotriva vointei sale. Fiind un novice In ale Il'rapiei, habar n-avea unde aveau sa duca toate aces tea, dar Ii placea sa creada ca aveau sa duca la un anumit fel de experienta ~;l'xualareala cu ea. De ce altceva l-ar fi pus sa aiba fantezii cu ea? I':ratanar ~inarcisic, un baiat-barbat, ale carui vise erau IntotdeaIina u~or desprinse de realitate. $i cel mai ascuns vis al sau, din \;lramul incon~tientului, era sa reca~tige dragostea mamei sale. Fusese preferatul mamei sale pana la varsta de patru ani ~i ea Ii tratase ca pe un partener mititel, luandu-l peste tot cu ea ~i conII'sandu-i-se ce dobitoc era tatal sau. Apoi, deodata, cand avea P,ltru ani, i s-a nascut un fratior ~i mama sa I-a abandonat penIru el. $i-a petrecut Intreaga viata cautandu-~i mama, care-i fu';t'se iubita, Inainte sa-l abandoneze. In mod incon~tient, acel vis I',irea acum sa pluteasca In aer. La randul ei, terapeuta nu era con~tienta de ce starnise. De~i ~,;I ca nu era la modul general acceptat ca un terapeut sa rncerce ia :;;i smulga un raspuns erotic de la un pacient, a sirntit ca alianta ei I('rapeutica cu acest tanar era de 0 asemenea natura Incat putea sa ';('abata de la tehnica standard. In realitate, manifesta un acting (IIIt al sentimentelor ei de contra transfer fata de tanar. Cu cateva
91
Terape LJta care cerea fantas(Tle sexuale

terapeuta I-a Intrebat pe tanarul ei pacient despre Intr-o Zl, ~le sexuale. De~i barbatul fusese In terapie la ea de fantasmele & :f1-, nu vorbise niciodata despre viata lui sexuala. MaA
~p~oape v.n ?~lUi fusese petrecut c~ trecerea.s: prin divort, a~~ Jontatea tHO jacuse mai mult teraple suporhva. Acum era mal ca terape11t"" eptru analiza, ~i terapeuta I-a Intrebat despre natumuIt timR 17:1 sale, rnai ales despre cele sexuale. ra fante~illO f1- t, .a.raspuns el. N-am vorb~t niciodata cu n~m:ni - E Jen<:l r-JICI rnacar cu soFa mea. $l-a dres glasul ~l a mdespre ~sta'11:?easca despre 0 fantasma rec;nta, recu~enta, pe ceput sa vO ciind se masturba: 9i anume ca era dommat de 0 care 0 avea va care-l forta sa aiba orgasm Impotriva vointei femeie agre&
sale.
t vreodata
fantasme cu mine? I-a rntrebat terapeuta.
-Ati aV~~aVOastra? S-a uitat la.ea, Inro9indu-s~. - Cu do Zl zambit Intr-un mod pnetenesc, profeslOnal. t - Da. E<:ll:1' trebui sa am? - De ee, eori se l:ntampla ca In timpul terapiei pacientul sa - Pai, 11(1- eu terapeutul. Este foarte normal. e aiba fantasrtl-
R !CHARD (
HIIIII IIIIELL.0'
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eliin psihoterapie'
iii~~iliiiilliijOl"WU",w;";"",;,';"",,]:.E,
=~=~
93 92
$edinte in urma, tanarul vorbise despre preferintele sale in materie de femei $i mentionase ca-i placeau femeile cu sani mici. Apoi, uitandu-se la terapeuta, care avea sam destul de mari, a spus: "Imi pare rau, sper ca nu v-am jignit". Terapeuta a raspuns ceva de genul "fiecare cu gusturile lui", dar ill sinea ei s-a simtit jignita. Ea crescuse ill umbra unei surori mai mari, care nu numai ca fusese favorita tatalui ei, ci se numarase $i printre cele mai populare fete in randul baietilor de liceu. In schimb, ea fusese destul de terna, scunda $i indesata, cu ochelari cu Ientile groase. Purtase ochelari de la varsta de patru ani. De fapt, cand fusese pentru prima data obligata sa-i poarte, suferise 0 lovitura narcisica. Toata lumea din familie 0 tot complimenta ce dragut arata cu ochelari, dar ea $tia ca nu e a$a. La $coala era tinta multor glume. Fusese illtotdeauna geloasa pe sora sa $i sensibila cu privire la infati$area proprie. Ofens a adusa de pacient cu privire la sanii ei mari ($i implicit sugestia ca el nu 0 considera atragatoare sexual) i-a retrezit sentimente de furie narcisica $i oedipiana; la nivel incon$tient, pacientul a devenit tatal care 0 indepartase, in favoarea surorii sale mai mari. In acest context, solicitarea ei ca el sa aiba fantezii sexuale cu ea era 0 incercare de a-$i obliga pacientul sa 0 ia in considerare ca fiinta cu identitate sexuala, sa vada dincolo de superficialitatea ochelarilor cu Ientile groase $i a sanilor mari, sa vada femeia dinauntru, vibranta $i debordand de inteligenta, spirit $i frumusete. $i pacientul chiar a facut asta $i mai mult de-atat. In sap tam anile care au urmat, a regresat pana la varsta de patru ani $i a inceput, $edinta dupa $edinta, sa-$i declare iubirea, admiratia $i veneratia fata de ea. Ii scria poezii, dintre care una illcepea cam a$a: Candva te voi tine, Domol ca pe 0 stea in bratele mele.
~';j poi, intr-un sfar~it, a Nc yom uni, yom fi una ... inceput, terapeuta a fost flatata de aceasta atentie. Apoi, II 11'1 \ ~iaa devenit treptat sexuala ~i tanaxul a insistat, iar $i iar, sa 1.1t'.i sex cu el. A fost nevoita, iar ~i iar, sa-l refuze. EI a devenit i hiM mai hotarat 9i ea mai incapatanata ill refuzul ei. Intr-un fiII,tI,lanarul a ajuns exasperat. _ Atunci de ce mi-ati cerut sa am fantasme sexuale cu dum111'olvoastra? -a uitat mat la ea. De ce ati facut asta daca nu erati S Ililcresata de mine sexual? Va alimentati egoul facandu-ma sa Illiiindragostesc de dumneavoastra, ca apoi sa ma refuzati? Terapeuta a negat acest lueru ~i a incercat sa analizeze transkrul. De fapt, nu de mine sunteti indragostit. _ Da, da, ~tiu. Sunt de fapt de mama. Cum spuneti. Ciuda\I'nia e ca n-am fost deloe atras de dumneavoastra de la inceput. I)umneavoastra ... mi-ati spalat creierii 9i m-ati faeut sa ered ca Sllnteti atragatoare. De fapt, sa fiu sincer, cred ca sunteti putin \'am bondoaca. Terapeuta a incercat sa-i analizeze sentimentele oedipiene, furia de a fi fost abandonat de mama sa :;;inevoia de 0 mama su1,<)
\
t
,-
rogat. Ce-ar insemna pentru dumneavoastra daea m-a:;;culca cu dumneavoastra? _ Lasati-o balta. Nu mai vreau sa vorbesc despre asta. _ Cum 0 sa va ajute asta dad refuzati sa vorbiti despre senlimentele dumneavoastra? _ Nu vreau sa ma mai ajutati. Nu mai vreau genul dumneavoastra de ajutor. Terapia a intrat in impas :;;ia ramas a:;;atimp de mai multe luni. Fara sa-:;;idea seama, din cauza contratransferului sau, terapeuta reerease pentru pacient aeela:;;iepisod de tip seductie :;;i
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
Contratransferuri
erotice
94
abandon pe care el il traise cu mama sa ~i ii intarise astfel frica, neincrederea ~i furia fata de femei. Avea sa mai treaca aproape un an pana ce s-a putut restabiIi alianta terapeutica ~i pana s-a mai putut face 0 analiza autentica. Uneori 0 simpla gre~eala poate costa ani de terapie, atat ca timp, cat ~i ca efort.
Capitolul3 Co n t ra t ra n sfe ru ri sa
d 0 m a so chi ste
I
r.. .~.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
IIi_IIIIIIlliIIIfIIl_"-lIiiliiiiilli"li=iiliiliiiiiiiiii
1,11\
'"I 1\LA
21
erapeutu\ care tinea predici
Un tanar terapeut avea nevoie sa tina predici cuiva. Ori de .lle ori un pacient nu dorea sa faca ce-i cerea el, ii tinea 0 predi.i. Un exemplu tipic pentru un astfel de pacient era un tanar .lrlist, care venise la terapie pentru ca era blocat. Era un tanar \.\ douazeci ~i cinci de ani care, la fel ca multi altii, venise in Manhattan in cautarea faimei ~i a norocului ~i nu se alesese de(','It cu dezamagiri. Nu venise la terapie pentru a se intelege pe :;ine, ci ca sa afle cum sa se deblocheze, pentru a reincepe sa picIcze. Thnarul avea 0 predilectie sa se tot vaite ~i-i place a sa vorhcasca la nesfar~it despre ceea ce-l infuria; cu toate acestea, cand Icrapeutul ii cerea sa faca un exercitiu gestaltist care sa-l ajute sa-~i elibereze furia, tanarul refuza. _ $titi, i-a spus terapeutul intr-o zi, nu 0 sa va deblocati daca nu scapati de furie. Va dati seama cat de important este pentru dumneavoastra sa scapati de furie ~i sa simtiti ce este dincolo de ea? _ Daca spuneti dumneavoastra, a raspuns pacientul apatic. _ De ce nu luati racheta aceea de tenis ca sa izbiti perna aceea. _ Nu vreau sa izbesc perna. _ Nu vreti sa scapati de furie?
101 gre;;eli 'in psihoterapie
Contratransferuri
sadomasochiste
99 98
- Nu. Nu vreau sa scap de ea. Cred ca furia e importanHi pentru procesul meu creator. Este forta mea motrice, puterea mea. Este armura care ma protejeaza impotriva vicisitudinilor vietii. Am nevoie de furia mea. Am nevoie de nevroza mea. Nu vreau sa scap de ele. Acest terapeut, ca multi altii, avea nevoie sa fie de ajutor. Nu avea rabdare sa a~tepte pana cand un pacient era pregatit sa lucreze la ceva sau sa primeasca 0 interpretare. I~i forta mereu pacientii sa-~i con~tientizeze sentimentele. Avea atat 0 nevoie narcisica de a fi lln "mare" terapeut (ori de cate ori reu~ea sa-~i determine un pacient sa faca ceva grozav, se simtea nemaipomenit), cat ~i 0 nevoie sadomasochista de control ~i putere asupra pacientului sau. Prin urmare, nu era dispus sa-i permita pacientului sa-~i gaseasca ritmul propriu, ii era frica sa nu fie controlat de pacient ~i lupta impotriva acestei frici prin activitate. Daca pacientul refuza sa fie de acord cu activitatea sugerata de terapeut, atunci pe pacientul respectiv 11a~tepta 0 predica. La nivel incon~tient, terapeutul recrea situatia din copilaria sa, cu precadere pe aceea din stadiul anal, cand propria sa mama obi~nuia sa-limpinga mereu spre olita ~i-i facea mereu moral a cu privire la obiceiurile sale. Terapeutulii tinea acum predici pacientului cu privire la nevroza ~i creativitate. "De foarte mult timp, arti~tii au conceptia gre~ita, a spus el cu multa autoritate, ca nevroza este vital a pentru creativitate. Nu sunteti primul artist. Am mai auzit acest punct de vedere ~i n-o sa fiti nici ultimul. Ideea acestor arti~ti este ca nevroza ii face cumva speciali, unici, ca e forta lor motrice, a~a cum ati spus. Dar de fapt asta e 0 rationalizare, 0 aparare, ca sa nu vina in contact cu sentimentele blocate, de care partea nevrotica a personalitatii lor nu vrea sa se apropie."
Nu ~tiu ce sa zic. Staji doar pujin ~i ascultaji-ma. Ce incerc sa va spun e ca Ilt'vroza dumneavoastra nu va aprinde lama creativitajii. Va
I" "de impinge catre faima, dar nu 0 sa va faca mai creativ. Din
I I II ra, va d
face mai pujin creativ. Va face atilt pe dumneavoastra, i ,II ~li creajia dumneavoastra stereotipici, unidimensionali, disI, lI:,ionaji. Pentru ca nu sunteji in contact cu sentimentele dumlvoastra cele mai profunde, opera dumneavoastra va fi mai il"graba superficiala ~i obsesiva, de eat profunda ~i cu adevarat Illlpresionanta. Ma ascultaji? - Va ascult. _ Cu cat va agajaji mai mult de furia dumneavoastra, cu atilt ,I sa va otraveasca mai multoPoate parea ca 0 armura, dar e de fapt Illai degraba 0 bariera, 0 bariera care va impiedica sa comunicaji IIImod real cu alji oameni. $i daca nu comunicaji cu ceilalji m mod :;incer,perspectiva dumneavoastra asupra viejii va incepe sa fie plina de prejudecaji. Cu eat yeti deveni mai nevrotic, cu atilt mai Ilartinitoare ~imai mgusta va fi ~iperspectiva dumneavoastra. La extrema este, binemteles, schizofrenicul, a carui perspectiva a devenit atilt de limitata, meat este total ireala. Ma mai urmariji? - Va urmaresc. _ Aceste sentimente de furie pe care Ie considerati atilt de vi1I(
tale ~i care credeji ca va protejeaza, in realitate sunt ca un paravan autocreat. Au rolul de a va mentine focalizat asupra lumii exterioare, ca sa nu simjiti Iucruri din interiorul dumneavoastra, cum ar fi frica de mbarte, vidul interior ~i 0 mie ~i una de rani din trecut care au fost reprimate - mergilnd pilna in copilaria timpurie. Ele va impiedica sa traiti adevarata profunzime a fiintei dumneavoastra ~i daca nu faceti acest Iucru, atunci va limitati foarte mult ca artist ~i ca fiinta umana.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~e\i in psihoterapie Contratransferuri sadomasochiste
101
100
- In mod claro - Cand un nevrotic prive9te un anumit lucru, are tendinta de a vedea doar un singur aspect allui, se declara de 0 parte sau de alta, are 0 perspectiva limitata. 0 persoana normala vede viata in toata complexitatea ei 9i reactioneaza ca atare, cu compasiune 9i respect pentru aceasta complexitate. Cu alte cuvinte, conceptia populara ca nevroza este vitala pentru creativitate este un mit. Nevroza duce la stagnare 9i moarte. Creativitatea izvora9te din viata - din a trai in acord total cu propriile sentimente. Intelegeti? - Inteleg. - Ce intelegeti? - Inteleg ca va pricepeti sa tineti discursuri bune. - Ce altceva? - Inca mai cred ca am nevoie de nevroza mea. - Spuneti deci ca inca nu vreti sa lucrati cu furia dumneavoastra 9i sa va deschideti catre sentimentele dumneavoastra profunde? - Da, a9a e. - Pot sa va pun 0 intrebare? - Desigur. - De ce sunteti in terapie? - M-am gandit ca poate ati putea sa-mi dati ni9te indicii despre cum sa-i fac pe critici sa acorde atentie operei mele. Terapeutul a devenit din ce in ce mai furios pe pacientul sau, pentru ca nu I-a putut controla sau influenta prin predicile sale. Cu cat devenea mai furios, cu atat i9i forta mai mult pacientul sa-i faca pe plac. Astfel, s-a blocat intr-o lupta pentru putere cu pacientul 9i sentimentul pregnant de sine al terapeutului a inceput sa depinda de faptul de a putea "ca9tiga" lupta 9i de a-I face
\"' Il<lcientsa fadi ce-i cere a el. Pe de aWiparte, ~i pacientul simI"" ca respectul sau de sine depindea de succesul cu care rezisI" \;I eforturile terapeutului de a-I control a ~i manipula - pa1ll'Illul avand 0 mama intruziva, dominatoare 9i un tata agresiv, llliloritar. Aceasta lupta pentru putere a eontinuat pana cand patwntul a pIe eat intr-un aeees de fude, lasandu-I pe terapeut in It1t'ioare,in mijlocul eabinetului, eu raeheta de tenis in mana.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~e\i In psihoterapie
Contratransferuri sadomasochiste
GRE;:;EALA 22
Lupull'n blana de oaie
(tIiIPunandu-se eererii indirecte a terapeutei) ~i a inceput sa intill/,ic la ~edinte. Dupa cateva saptamani de aeest gen, analista I .I spus iar, pe un tot furios: "Ce eredeti ea inseamna intarzieriI., llumneavoastra? Au legatura eu sentimentele dumneavoastra Iq',ilte de terapie?" _ M-am gandit sa renunt, a raspuns pacienta rapid. _ Haideti sa vorbim despre asta, a spus terapeuta. _ Nu vreau sa vorbese, a spus paeienta. $i aceea a fost ultima ~edinta. Analizand, eu ajutorul supervizorului sau, ura sa intensa fata (II' aeeasta pacienta, terapeuta a deseoperit ea partea supusa, preliicuta a aeestei paciente reprezenta de fapt 0 parte din sine, 0 parte respinsa, clivata. Propria sa dorinta de a-~i domina obieeIde introiectate ~i proiectate 0 face a, de fapt, sa adopte un rol ilparent supus: pe lupul in blana de oaie din ea insa~i 11ura, precum 11ura ~i la pacienta. Pacienta devenise mama eritica a terapeutei, din eauza eareia, de la eea mai frageda varsta, trebuise sa-~ipuna 0 masea, prefacandu-se intotdeauna ea era aseultatoare, draguta ~i euminte, pentru a obtine ee dorea de la ea, dar dorindu-i moartea in sinea ei. Prin urmare, ura fata de pacienta sa era friea de agresiunea ineon~tienta a pacientei, dar ~i de propria ei agresivitate.
103
Una dintre modalit<'itileprincipale ale unei paciente de a opune rezistenta in terapie era sa fie foarte supusa ~;ifoarte ascultatoare cu terapeuta sa. Se intindea pe canapea ascultatoare, de indata ce-i sugera terapeuta ~i facea asociatii libere in mod nemaipomenit. Asociatiile sale erau punctate de chicote docile ~i de zambete. Era, intr-adevar, fiica cea buna. Terapeuta, de~i era con~tienta di acest comportament reprezenta 0 rezistenta, era incapabila sa-l analizeze cum trebuie. In schimb, s-a trezit reactionand cu furie, suspectand ca pacienta incerca sa 0 controleze ~i sa 0 domine cu atitudinea ei docila. E un lup in blana de oaie, s-a gandit terapeuta. Intr-o buna zi, terapeuta nu ~i-a mai putut contine furia. "E~ti a~a de draguta, nu-i a~a?" Pacienta sa spuneti?" a fost luata prin surprindere ~i a intrebat: "Ce vreti - Observam pur ~i simplu cat de mult chicotiti ~i zambiti. La ce credeti ca va ajuta atatea zambete ~i chicoteli? - Nu-mi dau seama unde vreti sa ajungeti, a raspuns pacienta, simtindu-se acuzata ~i atacata. Incercarea de analiza nu a mers mai departe ~idin acel moment pacienta s-a retras in cochilia ei. N-a mai zambit sau chicotit
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eliIn psihoterapie
GRE~EALA
23
T era peutu I ?i pacienta cu potentia I suicida r

tanara pacienta suicidara era in tratament la un terapeut fara experienta, care-9i faeea stagiatura la 0 clinica. Pacienta era tulburata, pentru ca 0 buna prietena de-a ei murise recent - 0 prietena care pentru ea fusese "mama cea buna". Aceasta se combina cu relatia destul de abuziva pe care ea 0 avusese, 9i inca 0 mai avea, cu mama ei reala. Din cand in cand, aceasta pacienta venea la gedinta eu cate 0 cicatrice proaspata la ineheietura mainii sau pe antebrat, unde se taia. Reactia terapeutului era mereu aceea9i. - De ce faceti asta? intreba terapeutul, pe un ton exasperat. De ce? De ce? De ce? - Nu 9tiu, raspundea pacienta, cu un ton sfios 9i pierit. - Am crezut ca ne-am inteles ca 0 sa ma sunati daca incepeti sa simtiti impuls suicidar. Nu a9a ne-am inteles? Terapeutul a dat din cap nemultumit. Pacienta n-a spus un cuvant. Puteti vorbi? - Nu 9tiu ce sa spun. Terapeutul era furios pe pacienta 9i pacienta ii simtea furia 9i nu putea vorbi. Terapeutul 9i pacienta erau bloeaji intr-o lupta
IlI'lllru putere cu privire la tentativele ei de suicid. Fiecare ten"" iva era perceputa de terapeut ca un act prin care ea ii fckea in , Illda, in timp ce pacienta privea solicitarile terapeutului ca ea 'I,) nu se sinucida ca pe revendicarile mamei sale abuzive. Pe de aHa parte, 9i terapeutul mai avea inca sentimente nelI'zolvate de furie faja de mama sa, care se sinucisese cand el ,'1.1 adolescent. Incon9tient, i9i urase mama 9i i9i dorise sa moa1:1, apoi se simjise vinovat cand acest lucru chiar se intamplase. ( ) parte din motivajia incon9tienta a terapeutului pentru meseli,l pe care 9i-o alesese era nevoia de a recrea situajia cu mama ::.1; prin urmare, era atras de pacienji cu tendinja de suicid. eu I(late acestea, de9i acum avea 0 astfel de pacienta, incepuse s-o II lasca, la fel cum i9i urase mama 9i, inca 0 data, aceasta ura era illeon9tienta. Din nefericire, ura incon9tienta a acestui terapeut, pe care el .1 lranspus-O in acting out prin nerabdarea 9i prin solicitarile sale, .1 impins intr-un final pacienta la limita sinuciderii. Pacienta a venit la 0 gedinja fiind foarte suparata pe mama ei. Inainte sa piece, terapeutul a inceput sa 0 dascaleasca: _ Nu-i a9a ca nu simji nicio tendinja de sinucidere? - Nu 9tiu, nu credo _ Daca nu-mi spui, nu te pot ajuta. _ $tiu. Nu 9tiu ce sa spun. _ Ai pastile in casal Vreau sa te duci direct acasa 9i sa Ie arunci. $i mai arunci 9i toate lamele pe care Ie ai la indemana. Emily, ma auzi? $i suna-ma daca simji ca incepi sa intri in panica.,bine? Promiji sa ma sunil - Da, promit. Incon9tient, terapeutuli9i dorea ca pacienta sa se sinucida, iar predicile 9i revendicarile lui erau de fapt 0 inducere indirecta a
105
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli 1n psihoterapie
106
suicidului. Mesajul indirect care ajungea la pacienta era ca daca, n ea nu era 0 fetita curninte ~;i u facea ce spunea terapeutul, atunci el 0 va dezaproba. Acest lucru 0 pIasa pe pacienta intr-o situatie fara ie~ire, la fel cum facea ~i mama sa. Daca facea cum ii spunea terapeutul, s-ar fi simtit slaba, pentru ca asculta de 0 astfel de persoana meschina ~i condescendenta; daca ar fi incercat sa se sinucida, de asemenea ar fi fost slaba ~i rea. Dar cel putin daca incerca sa se sinucida, poate ca terapeutului (mamei sale) i-ar fi parut rau pentru ca fusese atilt de rau cu ea. In acel weekend, pacienta a golit 0 cutie de somnifere ~i a ajuns la spital in stare critica. A supravietuit ~i terapeutului i s-a luat cazulln saptamana care a urmat.
1,111
'"r:ALA 24
lerapeuta
care trebuia sa fie ,,?efa"
A~a a ajuns ea terapeuHi. Trei dintre copiii ei, crescand, au deveIlil dependenp. de heroina, a;;a ca ea s-a Inscris Intr-un program 10(',11 pentru parinti-i cu copii dependenp. de heroina. in curand, a devenit coordonatoarea unui astfel de program. Apoi, fiind convinsa di avea calitap.speciale In acest domeniu, ;;i-areluat studiile, facand lIn masterat In consiliere de reabilitare. Ulterior, a participat la dibite ateliere pe acest subiect, pana ce a fost pe deplin multurnita ca ;;tia tot ce avea nevoie sa ;;tie despre dependenta de droguri. Binemteles ca era adepta teoriei ca dependenta de droguri era 0 boala de origine genetica, care nu avea nimic In comun cu mediul. !ntr-un final, ;;i-adeschis un cabinet particular, fiind specializata sa lucreze cu persoanele care aveau probleme legate de abuzul de droguri. in cur and, practica ei a devenit un cult, iar pacienti-i au devenit adepti-i ei. Odata cu reu;;ita ei de a-i face sa se lase de droguri, ii ;;iincuraja sa-i devina total supu;;i ei. Erau obligati sa-i dea salariile ;;i,In schimb, ea Ie dadea 0 alocatie saptamanala. Nu aveau voie sa se casatoreasca, iar relatiile sexuale erau permise doar cu aW fo;;ti dependenti de droguri care erau inscri;;i in programul ei ;;i doar sub strict a ei supraveghere. Cuvantul ei era intotdeauna lege ;;i era clar pentru toata lumea ca ea avea Intotdeauna dreptate. Sub masca altruismului, ea era de fapt un tiran sadie.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli 'in psihoterapie
108
Nevoia ei ca pacientii sa-i fie total supu~i, precum ~i nevoia de a avea intotdeauna dreptate erau partial modul ei de a se proteja impotriva fricii sale incon~tiente de propria sa imperfectiune; controJandu-~i pacienjii, ea i~i controla de fapt propriile frici. In plan incon~tient, daca nu era perfecta, daca lumea din jur nu-i confirma perfectiunea ~i nu-i accepta autoritatea, asta insemna haos total. Aceasta aparare caracterologica a trebuit mentinuta, pentru a putea respinge sentimentele infantile timpurii de furie ~i clivaj, provocate de 0 mama tiranica, care 0 vaduvise de foarte multe lucruri. Apararea a fost ulterior intarita dind mama ei a pus-o sa aiba grija de fratii ~i surorile ei mai mici; ea s-a identificat cu agresorul (mama sa) ~i s-a purtat cu fratii ~i surorile ei mai mid in acela~i mod in care se purtase ~imama ei cu ea. Chiar ~i mai tarziu, s-a purtat ~i cu propriii ei copii in acela~i fel, cultivandu-Ie 0 dependenta ~i 0 supunere morbide. Era cam genul de tiran - dar nu de tipul amenintator, ci mai degraba de genul subtil castrator. Era 0 femeie masiva, plina, care emana un aer de competenta ~i responsabilitate. Mesajul ei implicit dtre ceilalti era ca ea ~i doar ea ~tia cu adevarat cum sa conduca lucrurile ~i, prin urmare, de obicei trebuia sa faca lucrurile de una singura, ca sa iasa cum trebuie. ~i dad acest lucru parea sa mearga bine cu pacientii pentru 0 perioada, din moment ce personalitatile borderline au initial nevoie de limite stricte, cu timpul i~i mentinea pacientii la un nivel infantil, masochist ~i dependent de functionalitate. Din nefericire, rigiditatea mecanismelor ei de aparare 0 facea imuna la orice fel de supervizare. De~i a participat la un grup de supervizare, s-a folosit de grup in primul rand pentru "a Ie vorbi", intr-un mod care facea practic imposibil orice feedback real. La un moment dat, unul dintre barbatii din grup a incercat
~li'lIhi\ ,
0 atitudine critidi cu privire la metodele ei, iar ea ~i-a
109
111l'nllll umpatul. c Am avut un sentiment cu privire la dumneavoastra din IIlPllll'ntulin care v-aji alaturat acestui grup, i-a spus ea barba11111 Ii, lremurand de furie. Mi-am spus in sinea mea de cand v-am \'.1/111: "Ura9te femeile". V-am putut vedea privirea. Sunteji fu1111:; pe mine pentru ca sunt femeie 9i pentru ca am mai mult sucII':;III practica mea decat dumneavoastra. A~a ca vreji sa ma disI II'ditaji, sa ma criticaji 9i sa ma umiliji aid, in faja tuturor. Sa lie rU9ine. RU9ine. L-a mustrat, scuturandu-9i degetul arata1111 spre el, de parca ar fi fost mama lui 9i apoi a izbucnit in susIlIlle: "Toata lumea 9tie cat de mult am facut pentru acest domelilli, cat de mult mi-am ajutat pacienjii. $i toata lumea 9tie cat de }',n'u m-am chinuit cu copiii mei. Credeji ca e u90r sa dud in car,;i lrei drogaji? Chiar credeji? Sa va fie rU9ine!" Grupul de suIl('rvizare i-a sarit in aparare, barbatul a fost redus la tacere 9i ,'hestiunea n-a mai fost niciodata adusa in discujie.
Ii ,"I
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli 'in psihoterapie
GRE?EALA 25
III'
care 0 consider a fi eea mai importanta pentru mine :;;itot ee I I IIteti spune e "injeIeg". Pacientul, simjindu-se jignit, a devenit disperat :;;ifurios, a in,,'put sa puna Ia indoiaia utilitatea psihoterapiei :;;ia fost din ee III ce mai ostil faja de terapeut. Pacientul era extrem de sensibil
1ll
Terapeutul imun
care era
I.,
la palavrageala
Timp de Iuni de ziIe, un pacient a stat intins pe canapea, paIavragind vrute ~i nevrute, reu~ind sa-~i evite problemele principale. Terapeutul, un barbat mai in varsta, i-a ascultat palavrageala, fara a se putea insa concentra. $i-a spus in sinea sa ca era plictisit ~i neatent pentru ca pacientul evita esentialul ~i a mai tras astfel de timp. In cele din urma, a venit ~i ziua cand pacientul, in timpul sporovaielii sale, a inceput sa vorbeasca despre motivul care-l facuse sa vina la terapie de la inceput. - $titi care e de fapt problema mea? I-a intrebat el brusc pe terapeut. - Care este problema dumneavoastra? neatent. a raspuns terapeutul
- Mi-e frica de abandon. Asta cred ca e. Vocea pacientului era foarte serioasa ~i grava. Mi-este foarte frica sa nu fiu abandonat de oamenii pe care-i iubesc. - Inteleg, a raspuns terapeutul, in mod prozaic. - Nu prea pareti interesat, a spus pacientul, enervandu-se. Tocmai am fost sincer cu dumneavoastra referitor la problema
genul aeesta de semne indicand lipsa de interes, pentru ca in "npilaria sa fusese tratat in mod similar de catre aduIjii imporLlI1jidin viaja sa. De eealalta parte, eontratransferul terapeutu1,1 i deeurgea dintr-o experienja pertinenta din propria sa copilarie: fusese obligat sa asculte Ia nesfar:;;it paIavrageaIa ineoerenta .j unei bunici foarte in varsta (i se impusese sa faea aeest Iueru de catre parinjii Iui, eare-i spuneau iar :;;iiar: "Fii de treaba eu buniea, s-ar putea sa nu mai fie cu noi pentru mult timp"). Dupa un timp, s-a simjit perseeutat de flecareala ei :;;i:;;i-aformat obiceiul de a fi neatent intr-un mod selectiv, pentru a se proteja pe sine faja de sentimentele de furie faja de ea :;;ifaja de parinjii saL Astfel, de:;;ide atunci se formase sa asculte intr-un alt fel- "cu cea de-a treia ureche", cum spune Theodor Reik -, acest pacient reu:;;isesa-i starneasca sentimentele pe care Ie avusese faja de bunica luL S-a simjit persecutat de paIavrageaIa acestui pacient, a:;;a ca a regresat Ia forma Iui anterioara de a asculta :;;ia pierdut brusca reveIajie a pacientuluL Aceasta gre:;;ealaa intarziat cu cateva Iuni formarea unei alianje terapeutice.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
113
GRE~EALA 26
IIneori cu ea 9i cu fraW saL Mama terapeutei era 0 figura de au\(lritate excesiv de tiranica, astfe1 indH, sub nicio forma terapeIita nu dorea sa fie ca ea. A tot 1asat de 1a ea, ca sa nu devina ca Illama ei, incat a sfar9it 1a cea1alta extrema, comportandu-se Intr-un mod masochist fata de pacienta sa, sub masca umanita-
Iii. Prin permisivitatea sa, in ce1e din urma a distrus terapia.
Terapeuta
care nu putea spune nu
fara experienta trata 0 tanara borderline foarte instabila. Supervizorul ii spusese terapeutei in mod repetat ca era important sa fixeze limite clare cu 0 astfel de pacienta. Pacienta indIca orice regula posibila: platea rar 9i acumulase chiar o datorie foarte mare; fie intarzia foarte mult la gedinte, fie nu venea deloc; 0 suna pe terapeuta la orice ora 9i terapeuta 0 intretinea in conversatii lungi. Pacienta devenea din ce in ce mai dezorganizata in restul vietii sale. Absentele ei repetate de la serviciu au dus la concedierea ei. A avut certuri din ce in ce mai rautacioase cu iubitii, prietenii 9i familia ei, pana ce i-a indepartat pe toti. In ciuda avertizarilor insistente ale supervizorului, terapeuta pur 9i simplu nu a putut trage linie 9i sa insiste asupra punctualitatii, asupra platilor constante 9i asupra renuntarii la telefoanele dintre gedinte. Intr-un final, pacienta a renuntat la terapie, lasand in urma 0 nota de plata foarte mare neachitata, avand - mai important - un adevarat talme9-balme9 la serviciu, in viata afectiva, social a 9i familiala. Ce a fost in neregula? De ce nu a respectat aceasta terapeuta regulile tratamentului, de care era pe deplin con9tienta? Terapeuta a avut 0 mama care fusese abuziva atat verbal, cat 9i fizic
a terapeuta
I I
GRE~EALA 27
_ Nu, nu e bine. Vreau sa Incetati sa mai interpretati - ma "llziti? Vreau sa va opriti. Nu vreau sa mai interpretati nimic Iliciodata, niciodata. Oaca mai faceti asta, 0 sa plec de-aici. Cei doi se aflau Intr-o lupta pentru putere cu privire la inI('rpretari, un acting out atilt al dominantei/supunerii specifi('('stadiului anal, cat 9i al sentimentelor oedipiene de competitie. !\mbii terapeuti erau falic-narcisici, cu componente sadomaso('histe In personalitatile lor. Pentru pacient, interpretarile terapeutului erau traite incon9tient ca ni9te cuceriri sexuale - adidl era violat anal de dHre terapeut (care 11reprezenta pe tatal ~;au);pentru terapeut, pacientul devenise fratele sau mai mic 9i parilcios, pe care 11elimina acum 9i tatal sau, peste care triumfa acum. $i, tot la un alt nivel, pacientul reprezenta pentru terapeut sinele cel rau 9i vinovat pe care 11introiectase In copilarie 9i pe care-l proiecta acum asupra pacientului. Prin eliminarea pacientului (interpretandu-i comportamentul), el19i elimina propriul sine rau introiectat. In mod con9tient, terapeutul19i dadea seama ca avea nevoie sa treaca de apararile pacientului, pentru a-I forta sa-9i traiasca vulnerabilitatea. Apartinilnd unei 9colii de gestalt-terapie, el credea In folosirea unor astfel de masuri stimulatoare. 19iasuma riscuI calculat ca pacientul sa nu renunte la terapie, a9a cum amenintase, Hind prea implicat ill lupta pentru putere pentru a pleca. Totu9i, urmatoarea data cand terapeutul i-a dat 0 interpretare pacientului, acesta a fost furios. A sarit In picioare 9i a urlat: "Ti-am spus! Ti-am spus de interpretari, nu? Nu ti-am spus?" $i a aruncat cu un scaun pliant In terapeut 9i s-a napustit afara din camera. Terapeutul a ridicat scaunul 9i I-a urmarit calm pe pacient cum pleca, far a sa faca niciun gest pentru a-I opri.
115
Terapeutul
care credea Tn forta
- Nu vreau sa-mi dati interpretari, Ii tot spunea pacientul terapeutului. Pacientul era 9i el terapeut, de orientare existentialista, 9i nu credea In interpretari. Totu9i, terapeutul nu se oprea din interpretari. La fiecare gedinta, Intr-un moment sau altul, elli dadea 0 interpretare. Ulterior, acest lucru ducea la 0 disputa. - Am crezut ca v-am spus ca nu doresc interpretari, spunea pacientul. - Oa, 9tiu ce-ati spus. - $i atunci de ce-mi dati interpretari? - Simt ca asta trebuie sa fac In calitate de terapeut. - Ceea ce trebuie sa faceti este sa-mi urmati sugestiile. Daca sunt rezistent la interpretari, n-ar trebui sa-mi dati niciuna. - Asta doar daca rezistenta dumneavoastra nu este una nevrotica. - Nevrotica sau nu, nu vreau sa va aud interpretarile. In calitate de terapeut, ar trebui sa-mi respectati sentimentele. - Oar va respect sentimentele 9i de aceea continui sa interpretez. Incerc sa ajung la sentimentele dumneavoastra. - Ajungeti foarte bine la sentimentele mele. La cele de furie. - Este bine.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contratra nsferu ri sadomasochiste
116
In acea noapte, pacientullua cina cu sotia sa ~i cu un alt cuplu. Deodata, in timp ce povestea chinul prin care trecuse cu terapeutul, a inceput sa tremure ~i apoi i-a venit rau. A fugit la baie, a vomitat ~i apoi a avut ~i diaree. Intr-un final, s-a a~ezat pe toaleta ~i a plans cu sughituri, ca un copila~. Da, intrase in contact cu sentimentele sale vulnerabile, dar era inca furios pe terapeut. I~i dorea acum sa-l infranga, mai mult ca niciodata. S-a intors ~i s-a prefacut (poate con~tient chiar a crezut) ca avusese 0 revelatie de 0 semnificatie aparte, ca vazuse lumina. "Puteti acum sa interpretati cat doriti", i-a spus el terapeutului. Pentru un timp, lucrurile au mers foarte bine; terapeutul oferea din ce in ce mai multe interpretari ~i pacientulle asculta ~i parea sa Ie integreze. In sinea sa, terapeutul se felicita pentru metoda sa inovatoare. eu toate acestea, pacientul a inceput treptat sa constate ca nu prea mai avea bani ~i I-a intrebat pe terapeut daca poate ramane dator. Terapeutul, simtind ca formasera acum o buna relatie terapeutica, se bucura sa-~i consolideze aceasta incredere, ca 0 dovada de apreciere a eforturilor curajoase ale pacientului. Intr-un final, pacientul a acumulat 0 datorie de peste o mie de dolari. Apoi, a renuntat la terapie. - Imi pare rau, i-a spus prazaic terapeutului la telefon. M-am decis. Renunt. Nu puteti face sau spune nimic ca sa ma faceti sa ma razgandesc. Va doresc sa aveti 0 viata minunata. - $i banii? a intrebat terapeutul. - Dati-ma in judecata, a raspuns pacientul. Terapeutul cmar a incercat sa-l dea in judecata pe pacient, dar acesta a facut in a~a fel incat sa nu fie prezent pentru a i se inmana citatia, ~i in cele din urma terapeutul a renuntat. La acel moment, terapeutul s-a simtit tare amarat. Prin sadismul sau incon~tient, nu facuse altceva decat sa-l faca pe pacient sa fie mai
117
n 'zistent
la sentimentele sale vulnerabile. Dincolo de asta, ii praVllcaseun contraraspuns sadic, care avusese drept consecinta 0 r:isturnare de situatie dureraasa, ca sa nu mai vorbim de pierden'(1 a 0 mie de dolari.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
GRE;;EALA 28
tll
In concurenta
cu tatal
Un pacient, care era 9i el terapeut, era in terapie la un terapeut cu zece ani mai tanar decat el, dar care avea mult mai multa experienta. Pacientul s-a plans terapeutului ca, ori de cate ori se simtea depresiv sau anxios, terapeutul era extrem de grijuliu, empatic 9i eficient, dar atunci cand ii mergea bine, avea succes in cariera, i9i dobandea propriul statut, terapeutul era rece, neimplicat 9i indiferent cu privire la realizarile sale. - Ma simt de parca ati concura cu mine, a spus pacientul. - Faceti 0 proiectie, a raspuns terapeutul. Va proiectati propria invidie cu privire la realizarile mele. In mintea dumneavoastra, eu sunt eel care va invidiaza, cand de fapt dumneavoastra ma invidiati pe mine. - Nu prea cred, a tot repetat pacientul. Cred ca ar trebui sa va analizati atitudinile mai indeaproape. S-au tot invartit in jurul acestui subiect timp de cateva luni, fara niciun rezultat 9i in timp ce faceau asta, terapia era in impas. In cele din urma, terapeutul a inceput sa discute problema cu supervizorul sau 9i cu propriul sau analist 9i 9i-a dat seama ca, intr-adevar, avusese un acting out al unei reactii contratransferentiale. Tatal terapeutului, la fel ca el, fusese un medic de succes. Tatal sau fusese extrem de competitiv cu terapeutul 9i indiferent la
i('l'csele din cariera sa; incon~tient, terapeutul integrase atitu119 .l11\l'atatalui sau in rela~ia cu pacientul, care devenea pentru el 11\1ompetitor de succes. De asemenea, prin aceasta distan~are c II 11 Ilpetitiva fa~a de pacient, i9i compensa sentimentele infantile il1l'On9tientepe care Ie avea fa~a de pacient, cum ar fi frica de a II IIllocuit de acesta in ochii lumii (mamei), intocmai cum tatalui 1.,111 ii fusese rica sa fie inlocuit de el. Interpretata din punctul "I' vedere al psihologiei dezvoltarii, aceasta frica de a fi inlocuit IIIochii mamei sale este 0 manifestare a unei oglindiri insuficien\I' 'in stadiul oral, avand drept rezultat 0 stima de sine scazuta 9i I) nevoie de realizare personala, care sa sus~ina acele sentimen\I', complexul Oedip fiind 0 complica~ie in plus. In acest caz, in timp ce atitudinea con9tienta a terapeutului era :';:1 se bucure de succesele pacientului, incon9tient la fel cum f:1cusetatal sau cu el - el 11discredita pe pacient 9i nu dorea sa aiba succes. Cand 9i-a dat seama de cum state au lucrurile, i-a marturisit pacientului ca exista 0 situa~ie de contratransfer. _ In~eleg, a raspuns pacientul. Fiind 9i eu terapeut, imi dau seama cum este sa fii prins in astfel de lucruri. Uneori, diada terapeut-pacient poate constitui un proces de vindecare atat pentru pacient, cat 9ipentru terapeut, atat timp cat acesta din urma asculta cu adevarat ceea ce-i comunica pacientul.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 grel'eli In psihoterapie Contratransferuri sadomasochiste
121 GRE,?EALA 29
dPllIinatoare ~i care priva de afectiune in acela~i timp. Astfel, 111\''' ei era ca.pacientul 0 va invada ~i 0 va controla. Prin urma14', in timp ce pasivitatea ei aparent urmarea sa-i acorde pacien1II!lIi controlul complet asupra situatiei terapeutice, de fapt, 0 faI"" sa detina controlul, in sensul in care 0 asigura ca nu avea sa n,' intample nimic de natura intima.
Terapeuta
pasiva
Era 0 terapeuta care se credea moderna ~i ingaduitoare, pentru ca nu facea mai deloc interpretari. De fapt, nu facea mai nidodata nidun fel de intervenp.e. Credea ca simplul fapt de a-I asculta pe pacient cu empatie, de a-i oglindi cand ~i cand afirmatiile era tot ceea ce avea nevoie sa faca, pentru a-I ajuta pe padent sa creasca. Era punctul ei de vedere ca padentul ~tia instinctiv spre ce avea nevoie sa se indrepte ~i ca ea ar trebui sa-l lase sa mearga in directia dorita. Pe scurt, ii permitea pacientului sa conduca in totalitate situatia terapeutica. In realitate, aceasta tehnica moderna ~i ingaduitoare a terapeutei era 0 acoperire pentru masochismul ei. Incon~tient, ii era frica sa interpreteze, sa fixeze limite, sa lupte pentru reunirea pacientului cu sinele sau incon~tient (in acela~i fel in care anumiti parinti renunta la responsabilitatile lor ~i lasa la discretia copilului propria sa educatie, numind asta educatie progresista). Terapeuta era, de fapt, exagerat de pasiva, deta~ata emotional de pacientii sai, temandu-se de apropiere; a provoca pacientul printr-o interpretare sau a face orice aHa interventie ar fi putut atrage dupa sine chiar apropierea de care se temea. 0 astfel de intimitate ar fi putut fi prea satisfacatoare - in incon~tientul ei ar fi reprezentat 0 reunire cu mama ei pregenitala, care era
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
GRE~EALA 30
Terapeutul
de grup eel sadie
Un terapeut care se autointitula gestalt-terapeut avea un mod neobi~nuit de a conduce grupuri. La mceperea terapiei cu un grup nou, cauta primul indiciu de rezistenja, pe care-l considera echivalent cu insurecjia, ~i rezolva lucrurile cu individul rezistent mtr-o maniera aspra, punitiva. In acest mod, stabilea de la mceput tonul grupului, acesta fiind "Fa ce spun eu sau vei ie~i din grup". De exemplu, un grup nou format urma sa se int<'Hneascapentru prima data la ora opt, mtr-o seara. Un barbat din grup a aparut cu cincisprezece minute mai tarziu. - Imi pare rau ca am mtarziat, a spus el. Am gasit greu cabinetul dumneavoastra. Terapeutul s-a uitat la barbat ~i a zambit sarcastic. "V-a fost greu sa gasiji cabinetul. Injeleg". - Spuneji asta de parca nu m-aji crede. - Ce anume v-a dat aceasta impresie? Ceilalji membri ai grupului radeau, m timp ce terapeutul continua sa-i zambeasca sarcastic membrului intarziat. Acesta a inceput sa se simta jenat ~i umilit. "Ce doriji de la mine? Am spus ca-mi pare rau. Promit sa nu se mai mtample." Terapeutul s-a uitat fix la intarziat, incruci~andu-~i brajele, de parca ar fi a~teptat 0 confesiune. $i intarziatul ~i-a incruci~at
IIId II .Ie. Continua sa evite privirile acuzatoare ale terapeutului, I "iil;md din priviri sprijinul celorlalti membri din grup. Ce simteati cu privire la intalnirea din seara aceasta? a in11 . \lOlt n alt membru. u De-abia a9teptam sa vin, a raspuns intarziatul. Am avut dllOlI' probleme sa gasesC adresa. Asta-i tot. Terapeutul i-a zambit membrului care pusese intrebarea. 1\\ .oi, s-a uitat iar lung la intarziat, a9teptand, cu bratele incrul 1:,;OltC. Acesta a inceput sa se foiasca in scaun. _ Sunt putin suparat, a spus el. A~ dori sa trecem mai depar"'" Mi-am cerut scuze. Am spus ca voi veni la timp de acum ina!Iile.Ce mai vreti de la mine? Terapeutul s-a uitat la intarziat cu l) privire atotcunoscatoare pe chip. "Dite ce e, chiar vreau sa inll-tcze asta. Incep sa ma enervez de-a binelea. Chiar vreau sa inIdeze acum." Aceasta interactiune a mai durat cinci sau zece minute, cu aW IlIcmbri ai grupului care se raliau cu terapeutul. Intr-un final, inIf,rziatul a devenit at at de agitat, incat s-a ridicat in picioare 9i a II1ceput sa strige ca n-avea sa mai inghita asta. _ Atunci de ce nu plecati? i-a spus terapeutul de grup calm, :/.iimbind. Intarziatul a plecat, de-a dreptulinfuriat. Aparent, terapeutul parea ca obtine rezultate foarte bune cu aceasta metoda. Acei membri care au ramas in grup au ajuns de
123
fapt terorizati de ideea de a se supune oridirui lucru cerut. Se intreceau literalmente sa aiba ocazia de a demonstra cat de in acord crau cu propriile lor sentimente. Totu9i erau mentinuti la un nivel docil de functionare 9i nu aveau practic niciodata ocazia de a-9i exprima sau rezolva transferurile negative. In schimb, grupul avea tendinta sa produca indivizi obedienti carora Ie mergea
RICHARD
C. ROBERTIElLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eliIn psihoterapie Contratransferuri sadomasochiste
124
bine, atat timp eat erau intr-un sistem in care obedienta era 0 virtute, cum ar fi un mediu corporatist. In schimb, daca Ii s-ar fi cerut initiativa personala sau 0 relatie egalitara, ar fi fost pu~i in incurcatura. In ceea ce-l prive~te pe intarziat, tratamentul care i-a fost aplicat de catre terapeut ~i de catre grup i-a fost distructiv, facandu-l sa se simta zdruncinat, furios ~i macinat de indoieli timp de luni de zile. Intr-adevar, episodul a fost atat de traumatizant pentru el, ineat a avut co~maruri ani de zile. De ce conducea acest terapeut grupurile in acest fel? Con~tient, se simtea in competitie cu fondatorul gestalt-terapiei Fritz Peds. Incon~tient, avea un acting out al sentimentelor sale de contra transfer - mai precis, retranspunea in scena piesa intamplata in copilaria sa timpurie, eand tatal sau, militar, il pusese sa mar~aluiasca prin casa, sa se opreasca la comanda, sa-i fie permis "sa rupa randurile" spre camera lui, atunci eand incaIca una dintre numeroasele reguli ale familiei. Tatal sau ii imprimase valorile eticii militare, spunandu-i iar ~i iar: "Cand vei cre~te, 0 sa-mi multume~ti pentru asta". Tot acest episod fusese introiectat ~iincorporat in modus operandi-ul terapeutului, fara ca acesta sa fie con~tient de el. Nu-~i rezolvase sentimentele fata de tatal sau, iar acum aceste sentimente erau transferate asupra pacientilor lui. In esenta, devenise un terapeut dictator.
C;RE?EALA 31
Tera peuta ca re aspi ra la sfi ntenie

Era 0 terapeuta care-~i dorea sa fie sfanta ~i care vorbea adesea de Maica Tereza, luand-o drept model pentru cum ~i-ar fi dorit sa fie. Ea vedea rolul de terapeut ca pe un devotament altruist fata de suferinta celor oprimati. Percepea un comision foarte scazut, Ie permitea pacientilor sa acumuleze datorii enorme, adesea Ie acorda timp sup limen tar ~i facea vizite la domiciliu, era intotdeauna mai degraba suportiva ~i empatica, decat confruntationala sau analitica. De obicei, pacientii 0 adorau ~i, intr-adevar, 0 priveau ca pe 0 sfanta, simtindu-se profund ajutati de ea. Cu toate acestea, in realitate "tamaduirile" ei erau pur ~i simplu variatii ale tratamentului standard de transfer. Majoritatea pacientilor ramaneau dependenti de ea, fie in cadrul terapiei, fie in afara ei; ea ramanea arbitrullor moral, steaua in functie de care i~i calauzeau destinul. Putini dintre ei i~i depa~eau problemele emotionale ~i reu~eau sa faca progrese in drumul catre independenta ~i maturitate. Acesta este un exemplu al unei intregi practici terapeutice care a devenit 0 expresie a contratransferului. Cum s-a intamplat asta? Cand terapeuta avea ~ase ani, s-a nascut sora ei mai mica. Aceasta avea 0 afectiune congenitala grava, care 0 fikea sa fie bolnavicioasa ~i fragila. Familiei i se spusese ca ~ansele de supra vie-
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
Contratransferuri
sadomasochiste
127 126
tuire ale acestei surori erau destul de mid. Din aceste conside. rente, mama ~i taHil ei erau total devotati surorii mai mid. $i-au cheltuit toata bruma de bani platindu-i tratamentul medical ~i, cel mai important, ii acordau practic toata atentia lor. Viitoarea terapeuta era in cea mai mare parte a timpului ignorata in acest context; era incurajata de catre parintii ei sa se joace cu bebelu~ul 9i sa-i faca viata, care era posibil sa fie destul de scurta, dH mai placuta. Tinea foarte mult la surioara ei 9i avea compasiune pentru boala ei; totu9i dincolo de aceste sentimente pozitive - dintre care nu toate erau formatiuni reactionale - ea era geloasa pe atentia primita de sora ei, furioasa ca era ignorata 9i con9tienta ca-~i dorea ca sora ei sa moara. Odata, in timp ce impinge a carudorul pe 0 panta abrupta, a avut impulsul de a-i da drumulla vale, spre lacul de la marginea pantei. Aceste impulsuri au speriat-o 9i au facut-o sa se simta de doua ori mai vinovata cand sora ei a murit la varsta de doi ani. 0 parte din ea s-a bucurat cand s-a intamplat asta; o alta parte a fost insaplina de oroare 9i dezgust cu privire la gandurile ei "malefice". Drept urmare, a dezvoltat un supraeu sever. Cand a fost la colegiu, s-a bucurat de foarte multa atentie, datorita frumusetii 9i talentului ei. A jucat rolul prindpalin multe piese de teatru in colegiu 9i parea sa 0 a9tepte un viitor de succes. Totu~i, la absolvire, a renuntat la toate acestea, consider andu-le IIgratificatii nardsice frivole" 9i a devenit terapeut. In loc sa 0 faca sa concureze pentru atentie cu sora ei, vina supravietuitorului a determinat-o sa aleaga sa-9i ispa~easca vina prin devotament masochist - 9i prin sacrificarea propriilor nevoi -in favoarea celor ale padentilor. Intr-un final, nu numai ca padentii ei au avut de suferit (fiind mentinuti intr-o faza de dependenta
~I
t!
1I1l;lturitate),ci 9i ea a inceput sa se simta din ce in ce mai vaIIvi Li\ de lucruri 9i mai furioasa. I lin fericire, 9i-a mceput analiza 9i treptat 9i-a putut da seama ,\.' diferen~a dintre compasiune 9i compulsie.

GRE~EALA 32
T era peutu I ca re credea In catha rsis

El era un terapeut in floarea varstei, specializat in psihanaliza, care credea totu~i ca abreactia era cheia spre cre~tere. In munca sa cu pacientii, accentua intotdeauna importanta intrarii lor in acord cu propriile sentimente, impingandu-i mereu spre catharsis. Totu~i, facand acest lucru, el neglija total analiza transferului. Era de parere ca odata ce pacientii se deschideau dHre sentimentele lor, apararile lor defectuoase aveau sa dispara automat ~i ca ei urma sa dezvolte "in mod firesc" modalitati mai sanatoase de a se raporta la ei in~i~i,la carierele lor, la prieteni ~i la cei dragi. Se mandrea cu terapia sa de scurta durata, pentru ca nu lucra cu nimeni mai mult de un an de zile. tanara femeie a fost in terapie la el aproape un an, pentru a-~i rezolva problemele legate de depresie ~i de mancatul compulsiv. Folosind metode gestaltiste ~ide baza timp de cateva luni, a facut-o sa tipe ~i sa strige, exprimandu-~i astfel sentimentele legate de abuzul din copilaria ei timpurie. I-a oferit apoi terapie suportiva timp de alte cateva luni. Mai precis, prin abreactie s-a eliberat mult din ceea ce fusese reprimat ~i acest lucru a contribuit semnificativ la a 0 vindeca de depresie. Terapia suportiva a ajutat-o sa aiba vointa de a-~i controla mancatul compulsiv. Totu~i, neglijand sa-i analizeze transferul, mai ales derivatele
.,,,,II-compulsive ;;;ioedipiene, care se recreasera in relatia ei cu h'l'apeutul, el nu a reu~it sa-i ofere in mod real intelegerea, capa.11.llea;;;iincrederea de care avea nevoie pentru a functiona mai l'llluape de nivelul potentialului ei real. De fapt, el 0 facuse sa se I kschida ~i 0 trimisese inapoi in lume cu sugestia ca lucrurile ,IVcausa fie nemaipomenite de atunci inainte. Totu;;;i,compulsia ei de a repeta anumite pattern-uri sadoma',ochiste de a relationa cu barbatii cu care se intalnea a continuat IllUIttimp dupa terminarea terapiei. Cativa ani mai tarziu, a rev('nit la terapie, de data aceasta cu un psihanalist, pentru a da (Ie capat acestei probleme. Primul ei terapeut privea cu scepticism analiza, pentru ca era fiul unei pSihanaliste, 0 femeie care ;;;i-aanalizat fiul de-a lungul intregii sale copilarii, pentru a-I putea permanent manipu101 ;;;ia se amesteca in viata sa personala. Terapeutul, la randul sau, in analiza sa, i;;;ialesese un analist mai in varsta care, tot ca el, gasea diferite motive sa respinga analiza transferului: sentimentele sale nerezolvate cu mama sa ;;;icum ii afectau ele rela-
129
~iiledin prezent erau total ignorate sau discutate superficial. In plus, terapeutul nu-;;;irezolvase niciodata frica de intimitate. Refuzand sa analizeze transferul, el i;;;itinea pacienta la distanta (la fel cum 11 tinuse ;;;imama sa pe el). Astfel, fad'md terapie in acel mod, realiza de fapt un acting out al sentimentelor sale de contratransfer, recreandu-9i propria compulsie la repetitie pe socoteala pacientilor.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie Contratransferuri sadomasochiste
GRE?EALA 33
131
v.! avea 9i el gandurile 9i sentimentele respective. Terapeutul a 11I'csupusca pacientul se gandea sa ia banii ~i ca probabil chiar .!vea sa faca asta. Cand s-a intors in camera, banii erau tot acolo. I-a dat restul iar acesta s-a intins pe canapea 9i tacea. Terapeutul ,\ a~teptat ca pacientul sa recunoasca ca-i trecuse prin cap sa ia hanii. In schimb, pacientul a trecut la alte lucruri. Terapeutul s-a l'nervat. _ V-ati gandit chiar acum sau ati simtit anumite lucruri cu privire la tranzactia financiara dintre noi? a intrebat elin cele din urma. - Nu, a raspuns pacientul. _ Sa va intreb a~a, a continuat terapeutul. Ati simtit ceva dnd am lasat mia de dolari pe birou ~i m-am dus in cealalta camera?
I lacientului,
Terapeutul care era preocu pat de ba ni

La inceputul unei gedinte, pacientul a vrut sa-~i plMeasca onorariullunar. I-a dat terapeutului 0 bancnota de 0 mie de dolari ~i i-a cerut rest. Terapeutul a trebuit sa mearga intr-o alta camera sa-9i ia banii, lasand bancnota de 0 mie de dolari pe birou. In timp ce a lipsit din birou, terapeutul a avut 0 fantasma, cum ca pacientul 9i-ar fi luat banii inapoi 9i ca urma sa spuna ca i-a luat de fapt el. Aceasta fantasma - ca expresie a sentimentelor de contratransfer declan~ate de catre pacient - se baza pe ceea ce el ~tia deja despre pacient, care manifestase anterior 0 tendinta destul de accentuata de a nu-i plati onorariul. In plus, acest pacient avea acum un transfer negativ asupra terapeutului, care consta in recrearea relatiei negative pe care 0 avusese cu tatal sau. ~i nu in ultimul rand, acest pacient mai avea ~i 0 componenta psihopatica a personalitatii sale. Terapeutul ~tia ca fantasma era valoroasa, pentru ca-i indica ce simtea pacientul -in cursul terapiei sau a oricarei relatii de lunga durata, cele doua parti incon~tiente ale diadei devin interconectate prin simbioza. Astfel, rand pacientul are ganduri ~i sentimente, terapeutul (cand este pe aceea~i lungime de unda)
-Nu.
_ Am avut 0 fantasma dnd am ie~it din camera ca 0 sa luati banii ~i 0 sa spuneti ca eu i-am luat. - Imi spuneti ca ma credeti hot? _ Ma intreb doar daca ati avut astfel de ganduri. _ Deloe. De fapt, chiar ma simt jignit ca v-ati putea gandi la a9a ceva. Terapeutulil ranise narcisic pe pacient ~i deteriorase astfel alianta terapeutica. Reactia sa initiala cu privire la aceasta situatie fusese corecta - intentionase sa foloseasca aceste sentimente de contratransfer pentru a interpreta comportamentul pacientului. Totu9i, prin faptul ca nu a~teptase ca pacientul sa-i ofere de bunavoie informatia ~i ca incercase sa-l prinda in capcana, de parca ar fi fost in boxa martorilor, nu reu~ise de cat sa-i provo ace ostilitate. Avusese un acting out, in loc sa se foloseasca eficient
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
sadomasochiste
132
de sentimentele sale de contratransfer. Terapeutul se infuriase aHl.tde tare la gandul di acest pacient incerca sa-l jefuiasca, incat incepuse sa-l vada ca pe un persecutor: adica i~i asumase 0 postura masochista ~i trasaturile sale de caracter anal-tenace ie~isera la suprafata. Incon~tient, se temea de revenirea furiei ~i a vinovatiei sale pregenitale reprimate ~i actionase compulsiv (printr-o interpretare foarte agresiva) pentru a preintampina aceasta frica.
i '[.:I~EALA 34
T erapeuta
care s-a casatorit
Cand 0 terapeuta tanara ~i foarte atragatoare s-a casatorit, unul dintre pacientii sai a fost foarte suparat. _ Asta e a~a, prea brusc, a spus el. Nici macar n-ati amintit vreodata ca va vedeati cu cineva, cu atat mai putin ca era~i logodita. Nici nu ~tiu ce sa cred despre asta. Chiar nu ~tiu. Terapeuta a zambit cu superioritate. _ Sunteti gelos, nu-i a~a? _ Nu 9tiu, a raspuns el taios, ferindu-~i privirea. Sunt doar ~ocat, asta e tot. Cateva gedin~e mai tarziu, el a anun~at-o ca avea de gand sa puna capat terapiei, din considerente legate de cariera sa. Cand ea a incercat sa vorbeasca cu el, el a refuzat, spunand ca era doar o chestiune practica ~inimic altceva. Aceea a fost ultima ~edin~a. Ce se intamplase? Incon~tient, terapeuta gasise 0 placere narcisica in transferul erotic al acestui pacient ~i al nevoii sale de a o idealiza. Prin urmare, fara sa vrea, 11incurajase, nu in mod direct, ci printr-un flirt subtil cu el. Apoi, cand a constat at cat de suparat a fost el ca ea s-a casatorit, a simtit 0 satisfactie sadica a puterii pe care 0 avea asupra lui, din nou, la nivel incon~tient. Totu9i pacientul a sim~it atat incurajarea, cat ~i sadismul 9i a reac~ionat punand capat terapiei.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~e\i In psihoterapie
GRE?EALA 35
_ $tiji, i-a spus el intr-o zi, pareji aproape agresiva in a va 11astrain postura de victima. _ Ce vreji sa spuneji? a vrut ea sa ;:;tie. _ Mil intreb dacil unei parji din dumneavoastra nu-i face, de 1'1pt,placere sa fie victima, daca nu cumva va hraniji din placerea de a fi victima. _ Sa-mi pladl sa fiu victima? s-a uitat lung la el, 90cata. _ Da, intr-un fel asta cred ca faceji. Terapeutul a continuat sa-i explice cum gasea ea pIa cere in a fi victima 9i ea continua sa se uite la el, far a sa-i vina sa creada. De;:;iinterpretarea tera-
135
Tera peutu I defensiv ?i paeienta ca re

i nd ueea "eom plexu I vi novatiei"
femeie intre doua varste avusese un tata nemilos 9i trecuse printr-un 9ir de tragedii in viata ei. Cu toate acestea, in loc sa incerce sa depageasca aceste tragedii, ea le-a folosit intr-un mod subtil, vaitandu-se pentru a trezi compasiunea celor din jurul ei. Caracterul ei masochist a mentinut-o in postura de victima, un rol pe care-l invatase de la mama ei. Atat mama ei, cat 9i ea fusesera supuse tiraniei tatalui ei 9i formasera, inca din copilaria ei timpurie, 0 "diada de plangacioase", unite astfel impotriva dU9manului comun, oferindu-9i alinare una alteia. In realitate, povestea pacientei era atat de ingrozitoare, incat, la 0 prima povestire, nu putea sa nu trezeasca compasiune. Era incarcata de abuzuri fizice 9i emotionale, de obicei orchestrate de barbatii din viata ei. Totu9i femeia a tot batut moneda pe nenorocirea ei, neputand renunta la ea sau incerca macar sa 0 corecteze 9i sa-9i depageasca situatia. Cand i-a fost recomandat un terapeut de 0 prietena de-a ei, 9i ea terapeuta, i-a spus 9i lui povestea ei 9i, ca toata lumea, 9i el a fost la inceput mi9cat de nenorocirea ei. Totu9i, dupa un timp, 9i-a dat seama ca 0 presa sa-9i vada pattern-ul repetitiv.
peutului era corecta, momentul in care i-a spus-o era total nepotrivit. In mod cIar, nu era pregatita sa auda ceea ce-i spunea el. Ca urmare, din acel moment, a inceput sa se poarte diferit faja de el; din tonul 9i maniera ei de a se purta se putea deduce ca se simjea jignita profund ;:;ica prin interpretarea lui devenise ;:;iel 0 alta persoana, un alt barbat care 0 victimizase. Cei doi s-au blocat intr-o lupta: ea a inceput din ce in ce mai mult sa-l faca sa se simta vinovat ;:;iel a reacjionat devenind din ce in ce mai defensiv, reiterandu-;:;i interpretarea ;:;irefuzand sa renunje la ea. Ea avea un stil pIa cut, subtil de a-I face sa se simta o bruta insensibila, lipsita de compasiune pentru suferinja ei. La randullui, el adopta un ton exasperant, de superioritate faja de ea. Metoda pacientei de a-i induce complexul vinovajiei i-a trezit terapeutului sentimente puternice de furie faja de mama sa. Avusese 0 mama care acjionase aproape in acela;:;imod ca pacienta. in loc de obi;:;nuitele ,,0 sa-mi iau lumea-n cap" 9i ,,0 sa mor de inima rea", mama sa 11facuse sa se simta vinovat in acela;:;imod ca pacienta - printr-o blandeje subtila, acuzatoare, care-l infuria intotdeauna. S-a comportat ;:;icu pacienta tot ca ;:;i
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
136
cu mama sa - recurgand la a atitudine defensiva prin care a trata subtil cu superioritate. Intr-un final, lupta pentru putere a luat sfaq;it cand pacienta a sunat-o pe prietena care-i recomandase acest terapeut ~i i-a cerut sa intervina. Prietena ei I-a ajutat pe terapeut sa-~i con~tientizeze contratransferul ~i el a fast in stare sa recupereze relatia intr-un mod care i-a permis sa se retraga din lupta pentru putere ~i sa manifeste compasiune pentru pacienta. Din momentulin care a facut asta, a putut sa a ajute sa treaca de pattern-ul ei masochist ~i sa faca ni~te schimbari pozitive in viata ei.
C;RE~EALA 36
Terapeuta condescendenta ?i pacienta cu personalitate multipla

destul de recunoscuta, pentru ca publicase cc1teva carti, era infatuata ~i condescendenta cu pacientii ei. Incon~tient, li vedea ca pe ni~te fiinte inferioare ~i aceasta atitudine se transmitea, in ciuda manifestarii interesului ~i a grijii sale. Ca urmare, pacientii ei nu erau niciodata pe deplin sinceri cu ea. De exemplu, a pacienta avea personalitate multipla. Ea venea la aceasta terapeuta de un an ~i in acest timp fiecare dintre cele ~apte personalitati ale ei participase la ~edinte. Totu~i aceste personalitati n-au avut niciodata suficienta incredere in terapeuta ca sa se destainuie. Terapeuta, examinandu-~i pacienta printr-un val de infatuare, a diagnosticat-o gre~it ca maniaco-depresiva una dintre personalitatile sale era maniaca ~i a alta depresiva -, scapand total din vedere varietatea comportamentala reprezentata de celelalte personalitati, dintre care una era destul de sanatoasa. In urma diagnosticarii gre~ite, ~i-a pus pacienta pe un medicament psihotropic (un antidepresiv), care i-a facut rau ~i i-a provocat atacuri de anxietate ~i efecte secundare adverse. Interpretarile sale au fast total eronate, din moment ce nu ~i-a "vazut" de fapt pacienta. De~i pacienta, la fel ca multi alti pacienti,
o terapeuta
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contratra nsferu ri sadomasochiste
138
mersese la terapeuta datorita renumelui ei ~i dezvoltase astfel imediat un transfer pozitiv asupra ei; cu toate aces tea, de-a lungul acelui an n-a prea facut niciun progres real. Cel putin, adesea pretindea ca simte ~i gande~te cum dorea terapeuta sa simta ~i sa gandeasca ea, pentru a-i ca~tiga acordul. In realitate, aceasta terapeuta nu prea avea niciun respect de sine. I~i clivase "sinele rau" - sentimentele sale preoedipiene de furie, gelozie ~i stima de sine scazuta - ~i se aparase de ele prin cultivarea unei imagini de sine ideale, ca fiind buna, nobila ~i corecta. Cartile ei, pline de succese terapeutice, erau 0 incercare de rationalizare a acestei imagini ideale. In acela~i timp, i~i proiecta "sinele rau" asupra pacientilor; ei erau nebuni ~i ea ii salva. A~a facuse ~i mama ei cu ea in copilarie; ~i ea facea acum acela~i lucru cu pacientii ei. Ca scriitoare, era geniala. Ca terapeuta, era total nepotrivita. ~i faptul ca era atat de plina de ea 0 impiedica sa beneficieze de genu I de terapie sau supervizare care ar fi putut-o ajuta sa depa~easca aceste deficiente. Uneori, acesta este pretul succesului.
GRE;;EALA 37
Terapeutul ros de remu?cari ?i pacienta acuzatoare

Pacienta era 0 femeie tanara care avusese foarte multe probleme in relatiile ei cu barbatii. Aceste relatii fusesera caracterizate de mult sadomasochism. La baza, pacienta era 0 structura de personalitate paranoid-masochista, 0 "victima profesionista", care anticipa ca barbatii doreau sa-i faca felul ~i se expunea astfel incat acest scenariu sa devina 0 profetie care avea sa se indeplineasca de la sine. Facea acest lucru luandu-se de cele mai marunte gre~eli ale barbatilor ~i interpretandu-Ie drept dovezi ale intentiilor lor necurate. Dupa 0 perioada de timp, aceste acuzatii, impreuna cu alte comportamente provocatoare, il faceau in cele din urma pe barbatul in cauza sa devina atat de infuriat, incat sa 0 respinga. In mod firesc, dupa un timp, pacienta a inceput sa vada intentii rele ~i la terapeutul ei. _ Aceasta este 0 remarca sexista, ii spunea ea adesea. De fapt, aproape tot ce spuneti este sexist. Ceea ce intentionati de fapt este sa ma devalorizati. Nu ma vedeti ca pe 0 fiinta umana. Sunt doar un obiect pe care sa-l controlati, sa-l devalorizati ~i sa-l umiliti. Terapeutul, care-~i con~tientizase relatiile sadomasochiste in timpul terapiei, a fost revoltat de generalizarea ei cu privire la
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre;;eliin psihoterapie
Contratransferuri
sadomasochiste
140
faptul ca el era misogin. "ee anume am facut sa va dau impresia ca sunt misogin? Spuneti-mi un sigur lucru pe care I-am spus sau I-am facut?" i-a cerut el, Incercand sa-~i contina furia. "Haideti, spuneti-mL" - Nu va pot spune ceva anume. Practic, tot ce spuneti este sexist. - Ei bine, nu sunt de acord cu dumneavoastra. - Foarte bine, nu sunteti de acord. $i unde ne duce asta? - Dumneavoastra sa-mi spuneti. - Nu, dumneavoastra sa-mi spuneti, ca sunteti terapeutul. Terapeutul a Inceput sa fie din ce In ce mai implicat Intr-o relatie sadomasochista plina de furie cu pacienta, In care ea 11punea In defensa printr-una din acuzatiile sale, iar elincerca sa se apere. Ea 11atrasese In acela~i pattern pe care-l manifestase cu toti barbatii din viata ei. Terapeutul i-a relatat situatia supervizorului sau, simtind ca totul era pierdut. Supervizorul i-a analizat contratransferul, observand ca mama terapeutului fusese 0 femeie care ~tiuse cum sa-l faca sa se simta vinovat, la fel ca pacienta, 0 femeie careia nu-i putuse face niciodata pe plac. TerapeutulI~i luase asupra sa vina ~i, In acela~i timp, I~ireprimase furia cu privire la mecanismul prin care mama sa Ii inducea sentimentul de vina. Acum, aceasta furie fusese retrezita In relatia terapeutidi amintita. Supervizorul i-a sugerat terapeutului sa recunoasca. fata de pacienta ca relatia lor urmase acela~i pattern pe care ea 11avusese 9i cu alti barbati 9i ca., fara sa-9i dea seama, 9i el fusese furat de acest pattern. Terapeutul a facut ceea ce i-a sugerat supervizorul 9i, rezolvandU-9ivina contratransferentiala, a putut sa 0 ajute pe pacienta sa-~i analizeze modus operandi-ul sau, fara a se implica Intr-o lupta pentru putere; prin urmare, Impreuna au putut sa caute radaciniIe din copilaria pacientei care au dus la acest pattern distructiv.
GRE?EALA 38
T era peutu I masochist ?i pacientul ostil

Un barbat tanar era In terapie la un terapeut care avea aproximativ cam aceea9i varsta ca el. Tanarul avusese 0 mama constrangatoare 9i un tata cam dominator. Tatal sau preluase In totalitate responsabilitatea educatiei baiatului cu privire la folosirea toaletei 9i avusese un acting out al sentimentelor sale infantile reprimate, Incercand sa-l faca.pe baiat sa se simta incapabil. Baiatul a reactionat la acest comportament, murdarindu-9i pantalonii cativa ani de zile. Mai tarziu, tatall-a luat pe baiat sa lucreze cu ella camp (era fermier) 9i din nou I-a facut pe baiat sa se simta incapabil. Ii cerea baiatului sa faca. 0 anumita treaba, dar, Inainte ca acesta sa se apuce, Ii lua unealta din mana 9i facea tot el sarcina, spunandu-i: ,,0 s-o dai In bara, ca Intotdeauna". In relatia sa cu terapeutul, tanarul- baiatul devenit adulta Inceput sa-l trateze pe terapeut ca 9i cum acesta ar fi fost incapabil. I9i asumase pozitia defensiva de identificare cu agresorul (tatal sau), In timp ce-9i proiecta propriile sentimente de neputinta asupra terapeutului, punand In scena scenariul din copilaria sa, In forma inversata. Ii cerea In permanenta terapeutului sa Incerce tehnici terapeutice noi cu el. Terapeutul, fiind masochist
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contratransferuri
sadomasochiste
.1
142
9i nedorind sa-i spuna nu pacientului, ii facea pe plac. Pacientul a dorit sa incerce tehnici bioenergetice. Terapeutul a fost de acord. Pacientul a dorit sa incerce gestalt-terapia. Terapeutul a fost de acord. Pacientul a dorit sa incerce hipnoza. Terapeutul a fost de acord. Cu toate acestea, de fiecare data pacientul gasea deficiente in tehnica terapeutului. Nu era niciodata suficient de bun pentru pacient. Intr-un final, terapeutul a incetat sa mai fie de acord 9i a devenit din ce in ce mai furios. ~i-a exprimat furia fata de pacient prin interpretari prezentate pe un ton enervat. Pacientul a raspuns respingand interpretarile, uneori razand de ele dispretuitor. - Uneori cred d poate nu sunteti terapeutul potrivit pentru mine, spunea pacientul adesea. - De ce credeti asta? intreba terapeutul, sarind ca ars. - Nu 9tiu. Nu vreau sa va jignesc, dar uneori ma intreb dad sunteti suficient de de9tept pentru mine. - Ce va face sa credeti d nu sunt suficient de de9tept? - Pai, in primul rand pentru ca interpretarile dumneavoastra sunt ca nuca-n perete. ~i apoi, in al doilea rand - sper d nu o luati personalnu 9tiu dad 9titi ceea ce faceti. Vreau sa spun ca folositi toate aceste tehnici, gestalt, hipnoza, bioenergie, 9i nu cred d aveti suficienta practid sa Ie faceti cum trebuie. ~i apoi, nu 9tiu, pur 9i simplu nu cred ca sunteti suficient de de9tept sa va descurcati cu mine. Intotdeauna va enervati pe mine. Imi dau seama cand sunteti enervat. Deveniti tacut. Ca acum. Intr-adevar, terapeutul era tacut 9i foarte "enervat". Cu greu 9i-a mai putut contine furia pana la finalulgedintei. Acest terapeut fusese tapul ispa9itor al familiei; fratii 9i surorile sale mai mari, precum 9i parintii lui 11transformasera permanent in tinta glumelor lor cand crescuse 9i de atunci avusese
() serie de relatii sadomasochiste cu femei 9i barbati. Ajunsese acum sa-l perceapa pe pacient ca pe un frate sau 0 sora mai mare care-l ridiculiza. A devenit din ce in ce mai obsedat de acest pacient, mergand chiar pana la a avea fantasme de razbunare (tipul de fantasme pe care obi9nuia sa Ie aiba cu privire la familia sa). Nu se mai putea concentra pe niciuna dintre calitatiIe pacientului sau, nici sa manifeste empatie fata de transferul negativ al pacientului asupra sa. De9i, la nivel con9tient, intelegea transferul, nu mai avea deloc compasiune pentru pacient. Intr-o zi, pacientul a venit cu 0 noua solicitare. Dorea sa 9tie daca terapeutul putea sa-i spuna 0 parere sincera: credea terapeutul ca pacientul era pregatit sa incheie terapia? Terapeutul a facut 0 pauza, apoi 9i-a exprimat parerea ca pacientul nu era pregatit sa incheie terapia 9i a explicat de ceoPacientul a parut ca asculta, apoi a respins parerea terapeutului, spunand: "Nu sunt deloc de acord cu dumneavoastra. Nu cred ca 9titi despre ce vorbiti. Incepand de saptamana viitoare, cred ca voi veni doar 0 data pe saptamana, in loc de doua ori, ca sa vad cum merge". - Dad asta doriti, a raspuns terapeutul. - Asta doresc. Terapeutul s-a simtit infrant, pacalit, torturat de pacient. S-a gandit la el tot weekendul, avand chiar nopti de insomnie. Lunea urmatoare, s-a dus sa-l vada pe supervizorul sau in varsta, care i-a recomandat sa incheie terapia cu pacientul. La inceput, terapeutul n-a dorit sa fad asta, pentru ca nu voia sa-9i accepte egecul. Devenise atat de implicat in lupta pentru putere cu pacientul, incat, in mintea sa, a renunta la pacient insemna nu doar un egec, ci 9i ca el pierduse 9i pacientul ca9tigase (adica fratele sau mai mare ca9tigase). Totu9i supervizorul sau a reu9it sa-l
143
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie' Contratransferuri sadomasochiste
144
convinga ~i terapeutul ~i-aintampinat pacientulla urmatoarea ~edinta cu sugestia de a incheia terapia. - Cred ca s-ar putea sa fi avut dreptate in ceea ce ma prive~te, a spus terapeutul. Cred ca, intr-o anumita masura, nu sunt suficient de de~tept pentru dumneavoastra. - Sunteti sarcastic? a intrebat pacientul. - Nu, vorbesc serios. Cred ca nu am avut suficienta experienta sa ma descurc cu dumneavoastra ~i va sugerez sa va gasiti un terapeut cu mai multa experienta decM mine. V-a~recomanda pe cineva, dar nu ~tiu daca aveti suficienta incredere in mine sa-mi acceptati recomandarile. - Nu va faceti griji, a raspuns pacientul ridicandu-se in picioare. 0 sa-mi gasesc eu singur pe cineva. Astfel, terapeutul a pus capat relatiei intr-un mod sincer ~i a revenit ~iella terapie pentru a-~irezolva propriul masochism.
GRE?EALA 39
Tera peuta lngrijorata ?i pacienta care vorbea despre sinucidere

trata 0 femeie tanara care trecea printr-o perioada foarte dificila.Uneori, aceasta era deznadajduita ~ivorbea despre sinucidere, de~i nu era de fapt 0 personalitate predispusa la suicid. - Nu ~tiu, spunea ea cu voce ~optita. Uneori ma gandesc ca poate ar trebui sa ma sinucid ~i sa termin cu toate astea. Totul pare atat de inutil, atat de deprimant. Ma trezesc dimineata ~i nici macar nu vreau sa ma dau jos din pat. Pai, la ce bun? Oricum, toata lumea ma ura~te, a~a ca le-a~ face 0 favoare tuturor. Terapeuta a devenit foarte ingrijorata ~i obsedata de pacienta. De~i con~tient i~i dadea seama ca pacienta nu era de fapt in pericol sa incerce sa se sinucida, a inceput sa-~ifaca griji cu privire la ea in mod constant ~isa aiba probleme cu dormitul. A insistat sa existe ni~te intalniri in afara terapiei ~i a inceput sa 0 sune pe pacienta noaptea, sa 0 intrebe in ce stare era. Terapeuta a recunoscut ca acest comportament al ei nu era deloc in favoarea pacientei - nimic nu-l impinge mai mult pe un potential sinuciga~ spre marginea prapastiei dedit grija exagerata - ~i cu
o terapeuta
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~elitn psihoterapie Contratransferuri
sadomasochiste
146
toate acestea, nu se putea abjine. In cele din urma, din cauza acestei paciente, a revenit la terapie ~i la supervizare. Terapeuta avusese 0 sora mai mica cu probleme emojionale cronice foarte grave. Mama sa 0 lasa adesea pe sora ei in grija terapeutei, iar aceasta se temea mereu sa nu i se intample ceva rau acestei surori mai mici ~i sa fie ea facuta vinovata. Era extrem de grijulie cu sora sa, ca 0 aparare impotriva dorinjei sale de a scapa de ea. Na~terea ei, rand terapeuta avea doi ani, fusese olovitura narcisica. pentru ea, pentru ca. in ace 1 moment s-a simjit abandonata de mama sa ~i s-a retras in sine. In plan incon~tient, ea a decis ca.,desigur, nu fusese foarte buna, daca. mama sa a putut-o abandona in felul acela ~i ca.sora ei cea mica. era mult mai valoroasa decat ea. Acum, la fel, terapeuta avea 0 dorinja sadica incon~tienta de a scapa de pacienta ~i s-a comportat cu aceea~i grija exagerata ca in cazul surorii sale. ~i ii era teama ca daca pacienta murea, ea va fi trasa la raspundere ~i data in judecata pentru malpraxis. Terapeuta nu ~i-a putut rezolva aceste probleme suficient de repede pentru a-~i putea ajuta pacienta, a~a ca, din fericire, a putut recunoa~te acest lucru ~i i-a recomandat pacientei alt specialist. In anumite situajii, aceasta este cea mai buna solujie pentru ambele parji.
GRE~EALA40
Terapeutul care ?i-a abuzat sexual pacienta

de ~ase ani la un terapeut de renume najional. De-a lungul ultimilor ani ai relatiei lor, el se intalnea cu ea in mod regulat ~i in afara cabinetului ~i relajia lor sexuala avea indiscutabil caracteristici sadomasochiste. De exemplu, el 0 lega, 0 batea ~i 0 sodomiza. In timpul acestei perioade, ea a continuat sa mearga la cabinet ~i sa-~i plateasca ~edinjele regulate de psihanaliza. Pacienta mai era ~i intr-un grup cu acest terapeut. El ii spusese sa nu spuna niciodata membrilor grupului ca avea 0 relajie sexual a cu el, dar sa vorbeasca despre el ~i despre reacjiile ei faja de el folosind un alt nume pentru persoana lui in cadrul grupului. A mai avertizat-o ca daca spunea persoanelor din grup ca ei aveau 0 relajie sexuala, acest lucru ar avea un efect negativ asupra "frajilor / surorilor" ei ~i le-ar putea declan~a 0 psihoza sau o tentativa de sinucidere. In plus, a mai ameninjat-o ca ar inter~a-o pe motiv ca e psihotica daca ar dezvalui natura relatiei lor sexuale. Pacienta era 0 femeie tanara, inteligenta ~i destul de sana toasa; avea ni~te simp tome nevrotice care 0 facusera sa ajunga la
o femeie de 28 de ani era in terapie
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre;;eli in psihoterapie
Contratransferuri
sadomasochiste
148
terapie, dar nu era nici psihotidi ~inici macar borderline. In afara acestei relatii, nu mai avusese niciodata 0 aventura sadomasochista. Avea ~i 0 cariera de succes. Intr-un final, aceasta pacienta a devenit atat de derutata ~i suparata, incat s-a consultat cu un alt terapeut. - Ma simt atat de ... de proasta, a spus cu 0 voce abia ~optita, cu ochii atintiti in gol spre podea. Ma simt atat de proasta ca.... am permis sa mi se intample toate astea. Cum mi-am putut face una ca asta? Cum de i-am permis sa ma injoseasca in modul asta? Nu inteleg. Chiar nu inteleg. - Sunteti furioasa pe el? a intrebat terapeutul. - Nu ... nu, nu prea. Nu ~tiu ce sa simt. ~tiu ca., intelectual vorbind, ar fi de a~teptat sa fiu furioasa pe el. Dar nu sunt. ~i-a ridicat ochii jenata, apoi i-a fixat iar in podea. In multe privinte, mi-a fost de ajutor. De fapt, simt ca.-Itradez acum, venind aici la dumneavoastra. Ma invinuiesc ca.am fost atat de proasta. ~i mi-e foarte teama. -Teama? - Teama sa nu ma implic iar. Chiar ... chiar nu ~tiu daca. pot sa fac asta. Mi-e teama ca.daca. reiau relatia, se va intampla acela~i lucru. Consultantul i-a recomandat 0 terapeuta ~i cu ajutorul acesteia pacienta a inceput un proces lung de recuperare a propriului sine. Dupa un timp, a fost in stare sa se rupa de terapeutul abuziv ~i sa-~i fixeze iar limite Ie cu barbatii cu care se intalnea; totu~i i-a luat ani de zile de munca. asidua. ~i in ce-l prive~te pe acest terapeut? Cum a ajuns a~a? Sunt multi ca el? In mod dar, terapeutul era intr-un acting out al unui contratransfer sadomasochist de cea mai joasa factura. Din nefericire,
149
era genul de terapeut care fusese la cele mai bune ~coli, se specializase intr-un institut de prestigiu, i~i parcursese cu rigurozitate analiza personala ~i supervizarea, toate acestea fara sa-~i clinteasca cu nimic patologia emotionaliL Copil fiind, terapeutul fusese abuzat sexual de mama sa. Aceasta incercase, de exemplu, sa-l invete sa faca. la olita inainte de a fi pregatit emotional ~i atunci cand opunea rezistenta, illua pe sus ~i-l tinea fortat pe olita cu orele, pana i~i facea nevoile. Daca trebuia sa pIece, illega de olita. Plangea ~i tipa in zadar; de fapt, ea chiar radea de el cand facea asta. Drept razbunare, baietelul a inceput sa faca pe el. A tot facut pe el pe tot parcursul perioadei oedipiene ~i,la randul ei, ea a inceput sa-i faca clisme drept pedeapsa. De fiecare data cand gasea un guguloi in pantalonii sai, ii dadea hainele jos de pe el, il arunca pe patullui ~i-l "viola" cu aparatul de clisma. Ca urmare a acestor lucruri ~i a altor abuzuri din copilaria sa, acest terapeut ~i-a continut pornirile de cruzime in sine, iar aceasta cruzime a ajuns sa fie proiectata asupra pacientilor saL De~i genul acesta de terapeut este rar intalnit, am simtit ca 0 astfel de carte nu ar fi fost compleHi fara sa fi introdus un astfel de caz. ~i se mai ridica intrebarea: cum se face ca 0 astfel de femeie inteligenta, de succes ~i fara probleme psihice mari a cedat acestei exploatari oribile? De ce a ramas cu un terapeut abuziv ani de zile, fara sa recunoasca faptul ca era exploatata ~i abuzata? De ce a a~teptat atat de mult timp ca sa faca ceva? Explicatia acestui fenomen consta in faptul ca. terapia favorizeaza regresia pana la un nivel de dezvoltare al eului specific primului an de viata. Acesta nu este doar un fenomen obi~nuit, ci unul dezirabil: atunci cand un pacient intra in stare a de regresie, au loc cele mai importante abreactii ~ianalize ale transferului ~irezistenteL Totu~i in timpul acestei perioade de regresie reapare dorinta
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie Contratransferuri sadomasochiste
151 ISO
infantila de a fuziona cu 0 alta fiinta umana (mama omniscienta). Acest mecanism a fost observat in hipnoza 9i, in mod cIar, apare frecvent in forme de terapie analitica 9i nu numai. Terapeutii kleinieni, precum 9i sustinatorii teoriei relatiilor obiectuale i9i asuma aceasta dezvoltare cu toti pacientii lor; anumite interpretari ale lor se 9i bazeaza pe aceasta a9teptare. In aceasta stare de regresie, granitele eului sunt slabite prin procesul terapeutic 9i eul este extrem de susceptibilla a fi invadat de 0 alta persoana. Pacienta este, sa zicem, "prinsa in transa" 9i are un mare dezavantaj in ceea ce prive9te capacitatea de a-9i folosi resursele de adult, pentru a se proteja de un terapeut care dore9te sa 0 invadeze sau sa 0 abuzeze. In acest caz, pacienta nu a mai putut distinge intre dorintele 9i impulsurile ei 9i cele ale terapeutului. Sugestii care apartineau terapeutului au inceput sa fie traite ca 9i cum erau ale ei; 9i, in acela9i timp, ea s-a confruntat cu trairea unei definiri confuze a propriei persoane, a dorintelor sale, a limitelor sale. In timpul terapiei, a ajuns pana in punctul in care nu se mai putea simti pe sine ca separata de terapeut, 9i era, prin urmare, incapabila sa exprime ostilitate fata de el, fara ca aceasta ostilitate sa nu fie imediat redirectionata catre propria ei persoana. Aceasta influenta a continuat pana cand ea a ajuns 0 "zombie" in relatia cu terapeutul, in timp ce 9i-a mentinut un grad relativ bun de functionare a eului in raport cu restullumii. Aceste simp tome de comportament de tip "zombie" - confuzie, simbioza - sunt atat de caracteristice acestei experiente, incat se poate pune urmatorul diagnostic specific: afecfiune psihiatricii iatrogenicii, adica 0 afectiune psihiatrica indusa de un psihiatru. Acesta este un sindrom care poate fi descris la fel de cIar 9i de precis ca orice alte sindroame din medicina, psihiatrie 9i
psihoterapie. Este 0 mala die care are mai degraba de-a face cu modul in care psihiatrul i9i trateaza pacientul 9i mai putin cu propria lui psihopatologie.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre\ieli in psihoterapie
Contratransferuri
sadomasochiste
::J
OJ
-, n
......
VI ......
n ro
(,RE?EALA41
T era
peutu I ~i pacientu I sceptic
- Sper sa mearga asta, dar va pot spune de acum ca sunt sceptic, a spus pacientulla prima sa intrevedere. Arata oarecum nelini9tit, Ii tremurau degetele 9i i9i atintise ochii negri, inten9i asupra terapeutului. - De ce spuneti asta? a intrebat terapeutul, mai in vaxsta decat el. - Ei bine, aceea9i persoana - un prieten de-al meu care este terapeut - care v-a recomandat mi-a mai recomandat, de asemenea,o aHa terapeuta, cea de la care tocmai am plecat. Am mers la ea un an 9i jumatate 9i nu simt ca i-a pasat vreodata cu adevarat de mine. Adica pretindea ca-i pasa de mine; 9titi, se purta ca 0 adevarata profesionista 9i lucruri de genul acesta. Dar apoi facea deodata nu 9tiu ce comentariu de-mi statea mintea-n loco Adica, de fiecare data cand eram gata sa am incredere in ea, imi taia craca de sub picioare. TIlnarul i-a pus la dispozitie terapeutului 0 lista de exemple despre modul in care I-a dezamagit terapeuta anterioara. Apoi a facut 0 pauza 9i s-a uitat lung la terapeut care statea tacut in fata sa. - Aceea9i persoana care mi-a recomandat-o pe terapeuta v-a recomandat acum 9i pe dumneavoastra. Ma intreb daca pot sa am incredere in dumneavoastra.
I I
, 101 gre~eliin psihoterapie Contratransferuri
narcisice
156
Terapeutul a tikut un moment, dar apoi a simtit un nod In stomac. A simtit nevoia sa se apere ~i sa lini~teasca temerile pacientului. - Este 0 situatie complet diferita. In primul rand, eu sunt terapeut ~i ea era terapeuta. $i avem modalitati diferite de a face terapie. - $tiu, dar ... totu~i v-a recomandat aceea~i persoana. Daca a mai facut 0 alta gre~eala? - Daca a facut 0 gre~eala, nu Inseamna neaparat ca va mai face Inca una. I-ati spus despre terapeuta anterioara? A Inteles ce anume nu a fost In regula ~i ce fel de terapeut cautati acum? - Da, a~a credo Dar nu poti fi niciodata sigur. I-am mai spus ~i Inainte ce cautam ~i m-a trimis la ea. I-am spus ca doream pe cineva caruia sa-i pese, cineva capabil de empatie - ~i el m-a trimis la ea! Acum mi-a zis ca dumneavoastra veti fi empatic, dar nu ~tiu. Pareti empatic, dar ... - Majoritatea pacientilor ma gasesc empatic. De obicei nu am avut plangeri din acest punct de vedere. Terapeutul a continuat sa-llini~teasca pe pacient ~i sa Incerce sa-i ca~tige aprobarea In urmatoarele cateva ~edinte. $i-a dat seama ca, pe masura ce se straduia mai mult, pe atat mai sceptic devenea pacientul. Prin urmare, terapeutul a Inceput sa se simta din ce In ce mai nelini~tit. A Inceput sa-i fie groaza de programarile saptamanale ale pacientului ~i anticipa faptul ca acesta urma sa-l paraseasca. Din fericire, terapeutul ~i-a interpretat anxietatea ca pe un semnal ca ceva mergea anapoda. Discutand situatia cu supervizorul sau, ~i-amteles contratransferul. Tatal sau era un terapeut de marca, care-i discreditase constant ~i In mod subtil munca. Acest pacient nou era ~i el terapeut In curs de formare ~i, asumandu-~i 0
1)(zitie sceptica de la bun Inceput, 11 pusese pe terapeut In del I(nsa. La nivel transferential, pacientul devenise tatal critic al teI'dpeutului, a carui aprobare n-o putea ca~tiga. - S-ar putea sa fii dezamagit sa pierzi acest pacient nou, i-a ,dras atentia supervizorul, dar nu e deloc 0 chestiune de viata ~i (Ie moarte. Pe de alta parte, cand erai copil ~i depindeai de tatal Iiiu, a nu-i capata aprobarea atarna greu pentru tine. Intr-adevar, cand terapeutul era copil, tatal sau fusese rece ~i dczaprobator ~i baiatul dezvoltase excesiv 0 mare frica de casrare. Mama sa, de~i Ii pasa sincer de el, era prea sup usa tatalui sau pentru a putea fi In stare sa-l consoleze pe baiat. Acum, ca ddult, avea 0 dorinta latenta, incon~tienta, de a ca~tiga aprobarea barbatilor importanti din viata lui. Devenind con~tient de forma negativa a complexului Oedip ~i de modulin care, alaturi de nevoile sale narcisice neimpliniIe, aceasta a contribuit la nevoia sa de a-~i lini~ti pacientul, terapeutul a fost In stare sa rectifice situatia. Urmatoarea data cand pacientul ~i-a exprimat scepticismul cu privire la faptul daca terapeutului Ii pasa de el, acesta a raspuns: "Exista cu siguranta posibilitatea sa nu fiu In stare si'i-mi pese de dumneavoastra. Exista Intotdeauna aceasta posibilitate. Dar exista, de asemenea, ~i posibilitatea ca dumneavoastra sa creati aici 0 anumita situatie". - Ce vreti sa spuneti? a Intrebat pacientul, ~i degetele au Inceput sa-i tremure putin mai tare. - Poate ca, In mod incon~tient, creati 0 situatie In care sa nu-mi pese de dumneavoastra. Poate ca acesta este pattern-ul dumneavoastra repetitiv. Va doriti sa creati 0 situatie In care sa nu-mi pese de dumneavoastra, ca sa fiti apoi Indreptatit sa ma respingeti.
t
157
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101gre~eli1n psihoterapie Contratransferuri narcisice
158
Fiind la randullui terapeut in formare, pacientul a putut accepta aceasUi interpretare. "Injeleg ce vreji sa spuneji." DegeteIe is-au oprit din tremurat ~i a dat din cap cu injelegere. "Da, are sens. Injeleg. N-am simjit niciodata ca i-a pasat cuiva de mine. Niciodata n-am simjit ca parinjilor le-a pasat de mine ~i injeleg modulin care ma a~tept ca oamenilor sa nu Ie pese de mine ~i cum creez astfel de situajii. Da, da." Pacientulincepuse deja procesul de analiza.
GRE~EALA42
Terapeuta care i nfa nti liza pacientu I

- A~ vrea sa va rog ceva, i-a spus un pacient homosexual in varsta de 25 de ani terapeutei sale, dupa cea de-a treia sau a patra ~edinja. Ma gandeam daca, ei bine, daca v-ar deranja sa ma imbraji~aji la sfar~itul ~edinjelor noastre. Dupa ce a parcurs procedura psihanalitica standard cu el, intrebandu-l ce-ar insemna asta pentru el, ea a raspuns: "Cred 6i ar fi in regula". Tatal pacientului divorjase de mama sa cand el avea ~apte ani. In acea perioada, fratele sau mai mare, care avea succes ~i era responsabil, preluase rolul tatalui. Pe de alta parte, pacientul era "copila~ul mamei". Ea a dormit 1nacela~ipat cu el pe tot parcursul adolescenjei sale ~i in general a fost superprotectoare cu el, infantilizandu-l. In ciuda faptului ca avea mult talent ~i multa inteligenja, pacientul s-a aflat in deriva ca adult. Terapeuta a constatat ca avea sentimente puternice faja de pacient, de natura sexual-materna. Una dintre particularitajile terapeutei era ca fusese 0 "admiratoare a pedera~tilor", 0 femeie atrasa de homosexuali. In propria ei analiza, gasise drept sursa a acestei atracjii dorinja ei omnipotenta, infantila, de a schimba
l~i
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
10lgrelieliin psihoterapie. Contratransferuri
narcisice
160
preferinta sexuala a unui barbat, ca 0 dovada a puterii sale feminine. Tatal ei ii admirase calitatile "masculine", dar niciodata pe cele "feminine", in timp ce mama sa ii facea concurenta. Prin urmare, era destul de nesigura pe eapacitatea sa de atractie ca femeie. Acum deseoperise ea avea 0 dorinta puternica de a-I transforma pe aeest pacient homosexual intr-un heterosexual, facandu-l sa fie atras de ea. Astfel, imbrati$arile pe care i Ie dadea la finalul fiecarei $edinte erau in slujba grandorii sale narcisice. $i, in mod firese, au atras dupa sine $i mai multa regresie $i I-au mentinut pe pacient dependent $i infantilizat, in timp ce dorinta ei de a-I schimba, pe care el a simtit-o incon$tient, a avut ca efect 0 rezistenta puternica $i resentimentul de a nu fi aceeptat ca atare.
I d\E?EALA43
Tera peutu I protector

pacienta tanara $i draguta i-a spus destul de prozaic psihotcrapeutului ei ca fusese sedusa $i abandonata de un barbat la sfaq;itul saptamanii trecute. Era genul tipic de barbat care fusese foarte afectuos, romantic $i $armant pana cand ajunsese in pat cu femeia, disparand apoi a doua zi, cu un zambet arogant pe chip. $i, ca sa puna capac la toate, a sunat-o cateva zile mai tarziu sa-i spuna ca se hotarase sa pIece din ora9 $i sa se stabileasca in vest. - Ce-ati spus cand v-a zis asta? a intrebat terapeutul. - I-am spus ca 0 sa-mi fie dor de el, a raspuns pacienta in maniera ei realista, dand din umeri. - Cum va simteati? - Trista. - Doar trista? Nimic altceva? - Nu, doar trista. De ce? Terapeutul s-a trezit ca se simtea furios pe acest barbat pentru ca 0 amagise pe pacienta $i a izbucnit brusc, manios: "Trebuia sa-i fi spus La revedere, nesimtitule $i calatorie sprancenata!". Dezvoltase 0 identificare narcisica contratransferentiala cu ea 9i avusese astfel un acting out; intensitatea reactiei sale $i a comportamentului sau a fost in detrimentul situatiei terapeutice,
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
narcisice
162
facand-o pe pacienta sa se simta ~i mai necorespunzatoare. $i-a ie~it din rolul ana Iitic, din cauza sentimentelor sale protectoare fata de pacienta ~i a urii sale fata de oamenii in~elatori, ambele inradacinate in trecutul sau. Acest lucru I-a facut sa se identifice cu situatia dificila a pacientei ~i sa reactioneze cu furie narcisica, de parca el insu~i fusese respins. - Cred ca ar fi trebuit sa spun asta, a raspuns ea apasat. Sunt chiar proasta uneori. Nu ma gandesc niciodata la astfel de lucrun. - Nu, nu cred ca sunteti proasta, a raspuns rapid terapeutul, redobandindu-~i calmul. - Ba da, sunt. - E greu sa te gande~ti la ce sa spui cand e~ti ranit. - Nu, pur ~i simplu sunt proasta, a spus ea, retragandu-se din ce in ce mai mult intr-o atitudine masochista, cuprinzandu-se cu bratele, uitandu-se in jos. Asta sunt eu; sunt prea proasta sa spun ce trebuie. Intotdeauna am fost a~a ~i intotdeauna voi n.
GRE';iEALA 44
Ma me i nsistente si tati i nsistentiI I I

Un pacient vorbea cu terapeuta sa despre sentimentele sale cu privire la baietelul sau de opt ani. "Vreau ca el sa faca toate lucrurile pe care eu n-am fost niciodata in stare sa Ie fac", a spus el pe un ton pHingacios. "Vreau sa ia note bune - ~i vreau sa zic note de zece, nu zece cu minus - ~ivreau sa fie 0 vedeta in liga mica ~i mai vreau sa ia ~i lectii de pian. Dar mi se tot impotrive~te. Nu ~tiu ce-o sa ma fac cu el." Pacientul, care era narcisic, J:ncerca in mod evident sa-~i traiasdi viata prin fiul sau. In timp ce terapeuta il asculta, devenea din ce in ce mai furioasa. Simtea cum i se incordeaza tot corpul ~i cum ~i gatul ii era tensionat ~i a facut ceea ce ea erede a ca e un comentariu neutru: "Se pare ca vreti earn multe de la fiul dumneavoastra". - Da, vreau. E rau? Pareti suparata. Mama terapeutei fusese 0 femeie extrem de narcisica, 0 a~a-zisa cantareata de opera care simtea nevoia sa controleze ~i sa domine pe toata lumea din jurul ei, mai ales pe fiica ei. Ii spusese odata terapeutei: "E~ti mana mea dreapta". I~i dorise ca fiica ei sa devina ceea ce ea nu fusese niciodata, cantareata de opera ~i a impins-o permanent in acea directie - in timp ce ii sabota totodata ambitiile muzicale, pentru ca incon~tient nu dorea sa fie depa~ita de ea. Cand terapeuta ~i-a auzit pacientul vorbind
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eli1n psihoterapie' Contratransferuri
narcisice
164
despre fiul sau cam in aceea9i maniera in care mama ei vorbise despre ea, i s-a retrezit furia fata de aceasta. Cand a discutat situatia cu supervizorul ei 9i a inteles contratransferul, a fost capabila sa-9i depageasca furia 9i sa-i ofere pacientului aceea9i interpretare, dar pe un ton 9i cu 0 atitudine corporala compasive 9i nu pline de furie 9i de critica. La randullui, pacientul a putut sa 0 asculte. - Da, chiar se pare ca vreau multe de la fiul meu. Poate vreau prea multe. Asta vreti sa spuneti? Ca poate imi traiesc viata prin el? 0, Dumnezeule, nu m-am gandit niciodata la asta in acest fel. $titi ceva, cred ca aveti dreptate. Cred ca asta fac.
GRE~EALA45
Terapeuta specializata In psi hologia sinel ui

Multi terapeuti incepatori (dar ~iunii veterani) sunt atra~i de psihologia sinelui, pentru ca tehnicile, eel putin la inceput, presupun mai degraba manifestarea compasiunii ~i a intelegerii ~i mai putin formulari psihanalitice complexe sau obscure. Acesta era cazul unei incepatoare talentate, 0 femeie plina de afectiune ~icompasiune, in varsta de treizeci de ani, care trata 0 ta.nara, pe linia psihologiei sinelui; spre consternarea ei, empatia nu a fost suficienta pentru a avea succes cu aceasta pacienta. Pacienta era 0 celibatara de 32 de ani, 0 "artista muritoare de foame" (actrita), care avusese inainte experiente negative cu alti ~apte terapeuti. Era 0 pacienta dificila, care, in mod evident, avea nevoie sa gaseasca vina terapeutilor ei, pe care obi~nuia sa-i descrie folosind cuvinte ca ,,~arlatani" sau "criminali", sau "total incompetenti". Timp de doi ani, aceasta terapeuta a incercat, folosindu-~i afectiunea, compasiunea, intelegerea ~i rabdarea, sa disipeze atitudinea negativa a pacientei. La suprafata, lucrurile pareau sa progreseze bine: pacienta i~i dezvoltase un obiect al sinelui, avea un transfer idealizat ~i parea sa faca salturi mari in cariera ~i in viata personala. Totu~i,la fiecare patru luni, terapeuta programa
RICHARD
C. ROBERTIELLO.
GERALD
SCHOENEWOLF
lOlgrelielHn psihoterapie. Contratransferuri
narcisice
166
o vacanta de doua saptamani. Aceste vacante erau traite de pacienta ca 0 totala lipsa de compasiune. - Sunteti la fel ca toti ceilalti, va intereseaza doar banii, se plangea ea inainte de fiecare vacanta. De-abia a~teptati sa scapati de mine, nu-i a~a? Daca vreti sa ~titi, adevarul e ca eu cred ca nu va pasa de nimeni, decM de dumneavoastra. Trebuie sa aveti vacanta, indiferent de orice altceva. A~ putea fi in pragul sinuciderii ~i tot v-ati duce intr-o vacanta idioata in Grecia sau oriunde naiba v-ati duce. Nu sunteti altceva decat 0 alta incompetenta, nepasatoare ~i mercantila, ca toti ceilalti. Terapeuta a incercat sa asculte cu intelegere, empatie ~icu rabdare aceste cuvinte rautacioase, pre cum ~ipe cele care au urmat dupa fiecare reintoarcere a ei din vacanta ~i care durau cateva ~edinte. Totu~i, in timp, a inceput sa simta ca avea din ce in ce mai multe resentimente fata de pacienta. Ea ii dadea din plin pacientei afectiune ~i intelegere ~i tot ce primea inapoi era ostilitate. Ce nu mergea? Terapeuta avusese 0 mama extrem de critic a ~i de perfectionista. Contratransferul ei avea doua aspecte: pe de-o parte, avea o mare nevoie sa aiba dreptate, sa fie corecta din punct de vedere moral, etic; ~i pe de alta parte, ii displacea cand cuiva nu-i pasa de ea ~i n-o iubea doar pentru ceea ce era, cu bune, cu rele. Iubirea mamei ei fusese intotdeauna conditionata ~i, incon~tient, terapeuta inca tanjea sa fie acceptata ~i iubita, indiferent daca era sau nu corecta. 0 deranja aceasta pacienta pentru ca, la fel ca mama sa, sentimentele ei pozitive (idealizarea ei) se bazau pe conditii: nu trebuia sa pIece in vacante. Resentimentele ei fata de pacienta erau atat 0 expresie a maniei sale fata de acceptarea conditionata a mamei sale, cat ~i a furiei narcisice privind faptul de a nu fi iubita din cauza imperfectiunilor sale.
La finalul celui de-al doilea an de terapie, terapeuta ~i-a pierdut increderea in sine. Incercase sa respecte cu sfintenie preceptele psihologiei sinelui, ~i totu~i dadea gre~. Pacienta devenea tot mai abuziva ~i parea pe picior de plecare. In decursul terapiei ~i al supervizarii, terapeuta a reu~it treptat sa-~i inteleaga contratransferul; pacienta 0 facea sa se simta incompetenta ~i imperfecta, la fel cum facuse ~i mama sa. Din momentulin care a ie~it din acest contratransfer subiectiv, a putut iar sa manifeste empatie fata de pacienta ~i a mceput sa foloseasca ~i alte tehnici in afara celor specifice psihologiei eului - mai precis tehnici legate de analiza transferului ~i rezistentei pacientilor. Nu dorise niciodata sa-~i supere mama ~inu dorise niciodata sa 0 sup ere pe aceasta pacienta - era, prin urmare, reticenta sa faca interpretari. Totu~i, intr-un final, i-a spus pacientei intr-o zi: "Sunt sigura ca nu sunt perfecta, ca am multe deficiente ~i ca dezaprobarea dumneavoastra poate fi intr-o anumita masura justificata. Dar cred ca este, de asemenea, important de observat ca le-ati gasit defecte tuturor terapeutilor ~i tuturor prietenilor ~i ca de fapt, toata viata, toate relatiile dumneavoastra au e~uat pentru ca ati inceput sa criticati oamenii". - $i? Ce vreti sa spuneW Ca sunt 0 nenorocita pretentioasa ~i critica? Prietenul meu a~a zice. Asta spuneti acum? Pacienta era intr-adevar suparata de aceasta interpretare ~i a ramas a~a mai multe ~edinte; totu~i acesta a fost punctul de cotitura al terapiei, pentru ca a deschis un canal total nou de comunicare. Folosindu-~i afectiunea ~i empatia, terapeuta a fost in stare sa ghideze u~or pacienta catre 0 mai mare obiectivitate cu privire la propria ei persoana.
167
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre;;eli in psihoterapie'
Contratransferuri
narcisice
GRE?EALA46
T era peutu I i nfatuat ?i pacientu I neglijent

Era un terapeut earn infatuat cu privire la imaginea sa. Se imbrika intotdeauna in pas cu mod a, i~i pastra hainele la patru ace, se tundea ~i se aranja la frizerie 0 data pe saptamana ~i statea sub o lampa solara sau vara la soare pentru a-~i mentine un ten bronzat, sanatos. Cand era pus fata in fata cu obsesia pentru propria sa imagine, 11cita pe Freud, care avea preocupari similare, spunand: "Modul in care arata cineva are un mare impact asupra modului in care acea persoana se simte". Aceasta era, desigur, 0 rationalizare; la originea acestei obsesii era 0 copilarie in care parintii sai I-au facut pe terapeut sa se simta urat; mama sa nu-l dorise ~i de la inceput nu i-a oferit oglindirea corespunzatoare, tatal sau purtandu-se in mod similar. Amandoi 11necajeau cu privire la urechile lui, care-i ie~eau in evidenta, ~ila nas, care era prea mare, ~i la alte aspecte ale infati~arii sale. Pentru a compensa ceea ce el credea ca era un corp urat, i~i facuse de timpuriu un obicei din a se imbraca bine; ~i acest lucru era ridiculizat de parintii sai, dar el a persistat cu mai multa tarie in a-~i pune in valoare corectitudinea ve~mintelor ~ia inceput totodata sa discrediteze modul in care se imbracau parintii lui, acuzandu-i de neglijenta.
Majoritatea pacientilor terapeutului erau, la fel ca el, narcisici cu privire la imaginea lor. Totu~i, a venit odata la terapie un barbat destul de neglijent, cu parul neingrijit, cu tenul palid ~i iritat, cu haine ~ifonate ~i unghii murdare. De la bun inceput, terapeutul cu greu s-a putut abtine sa nu-~i manifeste dezaprobarea cu privire la tinuta pacientului, in timp ce, dimpotriva, pacientul nu ~i-a retinut deloc dezaprobarea cu privire la infati~area terapeutului. "Hei, ce faci, stai sub 0 lampa solara in fiecare zi? Adica, cred ca e ridicol sa te preocupe atat de mult cum arati." Pacientul, care s-a simtit amenintat de infati~area ingrijita a terapeutului (care atragea atentia asupra propriei sale neglijente), a inceput sa vorbeasca din ce in ce mai mult ca parintii terapeutului. La a treia ~edinta, terapeutul se saturase deja. - V-ati uitat bine la dumneavoastra? Credeti ca eu sunt prea fngrijit? Uitati-va la dumneavoastra. Hainele arata de parca n-ar fi fost niciodata spalate in viata dumneavoastra. Parul arata de parca n-ar fi fost niciodata spalat sau pieptanat. Tenul arata ca suprafata lunara. Cred ca ati fi in stare sa aratati putin mai ingrijit, nu-i a~a? Terapeutul a mai palavragit in modul acesta cateva minute, in timp ce pacientul 11privea cu 0 fata pamantie. Intr-un final, terapeutul ~i-a dat seam a, s-a inro~it ~i a spus: "Imi pare rau. In mod dar, nu suntem potriviti unul pentru celalalt. Va recomand sa mergeti la alt terapeut". Pacientul a fost mai mult decat fericit sa accepte ~i ~edinta s-a terminat brusc in acel punct.
169
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre;;eliin psihoterapie Contratransfcrllri
IIdrf
i-,jf f'
____
.L
GRE~EALA47
Terapeuta careia li placea sa se amestece

Dupa ce a avut 0 relatie timp de ~ase ani cu patronul ei, visul unei femei atragatoare spre patruzeci de ani parea sa se implineasca. EI i~i parasise sotia, ea sotul ~i se mutasera impreuna. Urmatorul pas, dupa ce se finalizau divorturile, era sa se casatoreasca. Pentru un timp, ea a fost in extaz. Apoi, patronul a inceput sa manifeste ~i acasa acela~i comportament autocratic pe care-l avea la serviciu. Ii dadea femeii ordine sa faca una, alta ~i era nepasator cu privire la sentimentele sale. Cuplul a inceput sa aiba certuri ~i femeia a mers la 0 terapeuta pentru consiliere. Terapeuta la care a ajuns era 0 femeie destul de categorica, care divortase recent de sotul ei - pe care-l considera slab ~i incapabil - ~i care se intretinea acum pe ea ~i pe copilul ei facand terapie. $i mama ei fusese figura dominanta din familie ~i terapeuta era foarte ferma privind faptul ca femeile sa se imp una in fata barbatilor. Aceasta nevoie de a fi dominanta era partial 0 aparare impotriva furiei narcisice legate de sentimentele ei de inferioritate ca femeie. Aceasta furie narcisica a facut-o sa-~i aleaga barbati incapabili, ca fostul ei sot, pe care sa-i poata domina
:;;idupa ce facea acest lucru, Ii dispretuia ~iIi parasea. Nevoia ei incon~tienta era sa-~i dovedeasca superioritatea fata de barbati. In mod firesc, a fost ingrozita de descrierea pe care pacienta a facut-o patronului ~i iubitului ei. Ea nu ar fi acceptat niciodata 0 asemenea atitudine autoritara de la niciun barbat. Era totu~i suficient de profesionista ca sa nu emita judecati directe cu privire la potentialul sot al pacientei; in schimb, a facut aluzii subtile referitoare la modul in care pacienta trebuia sa se poarte fata de partenerul ei. In esenta, ~i-a incurajat pacienta sa fie categorica in acela~i mod in care ea ~i mama ei fusesera cu barbatii. Pacienta a tinut cont de sugestiile terapeutei, dar in loc sa-~i imbunatateasca relatia, interventiile terapeutei au agravat situatia atat de mult, incat cuplul era pe cale sa se desparta - ceea ce, incon~tient, i~i dorea de fapt terapeuta. Terapeuta a supus cazul atentiei supervizorului ei, care a facut-o con~tienta de faptul ca era intr-un acting out al identificarii narcisice contratransferentiale cu pacienta; era incapabila sa faca diferenta dintre ea ~i pacienHi, neputand s-o vada pe aceasta ca atare. Terapeuta avea nevoie sa fie categorica, chiar dominanta; pacienta nu. Pacienta era impacata cu situatia de a-i permite potentialului ei sot sa fie "coco~ulin casa", cu alte cuvinte, nu 0 deranja sa fie partenerul supus din relatie ~i nici nu dorea sa schimbe acest lucru. In plus, nu pre a era genul introspectiv ~i nici nu avea capacitatea - ~i nici macar nu cautase sa 0 aiba -de a-~i asuma 0 experienta terapeutica reconstructiva. Ea dorise consiliere. Era esentialmente fericita cu partenerul ei; amandoi i~i parasisera partenerii pentru celalalt ~i facusera un angajament. Sa incerce sa se schimbe radical ~i sa-~i schimbe ~i relatia cu el avea doar sa duca la 0 potentiala distrugere a ceea ce, in mod clar, reprezenta 0 preferinta a amandurora.
171
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli1n psihoterapie Contratransferuri
narcisice
172
Din momentul in care a asimilat interpretarea supervizorului ei, a putut sa-i ofere pacientei ceea ce-9i dorea 9i avea nevoie _ consiliere cu privire la modul in care sa-9i rezolve problemele cu sotul ei, in acord cu propriile scopuri 9i cu filosofia ei de viata. La sfatul terapeutei, pacienta a renuntat la slujba, pentru a se dedica statutului de sotie 9i mama; astfe!, s-a mai eliminat ceva din frictiune, care se datora faptului ca-9i vedea prea mult timp sotul (zi 9i noapte) 9i ca se straduia sa indeplineasca prea multe roluri in raport cu el.ln plus, terapeuta a mai sfatuit-o sa se impuna u90r, intr-un mod nesemnificativ, nonconfruntational9i treptat, ~i sotul ei ~i-a diminuat aerul autoritar - adica a invatat sa fie capul familiei, fara sa devina ~i tiran. Dupa cateva luni, pacienta a simtit ca ~i-a atins scopurile ~i terapia a fost incheiata cu succes.
(d<E~EALA 48
Terapeutul care practica psihoterapia traumei originare*

Comunitatea terapeutica a unui ora~ mare a fost 90cata dlnd unul dintre membrii ei, un practicant de marca al terapiei traumei originare, a murit brusc in urma unui accident vascular cerebral, la varsta de 37 de ani. Una dintre cun09tintele terapeutului a spus in cerc restrans ca el murise de 0 "supradoza de tipete" . De mai bine de paisprezece ani, acest terapeut practicase psihoterapia traumei originare, lucrand in medie aproximativ treizeci ~i cinci de ore pe saptamana, facand pauza pe timpul verii 9i de Craciun. Avea gedinte de cate doua ore cu fiecare pacient 9i in cea mai mare parte a acestor gedinte pacientul era incurajat sa planga sau sa-9i elibereze prin tipete sentimentele infantile reprimate mult timp. Astfel de tipete sunt in general asurzitoare, a9a ca terapeutulincepuse sa poarte dopuri de urechi in timpul orelor de lucru. Totu9i el neglijase intelegerea efectului de lunga durata pe care 0 astfel de munca 11avea asupra starii sale emotionale. Pentru a putea fi cu cineva care tipa, terapeutul trebuie sa-9i reprime propriile emotii. Acest fel de reprimare cronica a im in engleza "primal therapy"
(n. red.)
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contratransferuri narcisice
174
pulsului de a-~i manifesta emotiile (tipatul este contagios) poate duce, cu anii, la un accident vascular cerebral. In acest caz, terapeutull~i contracta permanent venele tamplelor, pentru a-~i reprima propriile sentimente ~i pentru a se imuniza fata de orice raspuns pe care l-ar putea avea la tipetele pacientului. Avea mereu dureri de cap. Totu~i toate acestea s-au Intamplat treptat, tara ca el sa Ie acorde atentie. Accidentul vascular I-a luat prin surprindere ~i pe el, la fel ca pe toata lumea. De fapt, Insa~i structura sa de personalitate I-a determinat sa fie orb la ceea ce-~i facea. Ellnsu~i era destul de reprimat ~i avea foarte multa ura infantila incon~tienta; totu~i fusese fiul unui preot metodist ~i fusese instruit de tatal sau cu privire la bine ~i la rau - adid orice persoana care nutrea furie, manie sau ura fata de 0 aHa persoana era chiar diavolulin persoana. Prin urmare, terapeutul avea misiunea de a ajuta alti oameni sa-~i exorcizeze spiritele malefice prin intermediul terapiei traumei originare. Ajutandu-i pe altii, se putea ajuta indirect pe sine - sau cel putin a~a credea elin mod incon~tient. Acesta este un exemplu de contra transfer narcisic; fiecare pacient devine 0 extensie a propriului eu. Cu toate aces tea, astfel de terapeuti fac frecvent atat lor, cat ~i pacientilor un mare deserviciu. Chiar dad sunt capabili sa-~i ajute pacientii sa-~i rezolve continuturile infantile, ei neglijeaza complet analiza transferului, a carui Intelegere este importanta, pentru a-I ajuta pe pacient sa Inteleaga ce anume Ii blocheaza relatiile. Cel mai adesea, ei I~i neglijeaza ~i propriile stari emotionale, cu consecinte dezastruoase.
I ,1{E?EALA
49
Terapeutul care avea nevoie de un obiect al sinelui

_ 0, Dumnezeule, viata mea e un dezastru. Nu ~tiu daca voi mai fi vreodata fericita, i-a ~optit terapeutului ei 0 femeie tanara ~i atragatoare, ro~cata ~icu ochi verzi, stralucitori. State a abatuta pe scaun, leganandu-se u~or incoace ~i incolo, oftand. "Totul pare a~a de lipsit de speranta." sa fie mai bine in curand. Credeti-ma, a raspuns eu com-
_a
pasiune terapeutul, un om mai in varsHL In primele etape ale terapiei, aceasta pacienta era foarte neajutorata, avea 0 stima de sine foarte scazuta ~i avea nevoie de foarte mult sprijin ~i de confirmare. Terapeutul i-a oferit Intr-adevar sprijin ~i confirmare ~i i-a fost de mare ajutor. A facut progrese importante in relatiile ei profesionale, sociale, sexuale ~i familiale ~i ii era recunoscatoare terapeutului ~i-l idealiza, raportandu-se la el ca la "taticul cel bun". Totu~i, dupa ce prima etapa a terapiei s-a lncheiat ~i a inceput cea de mijloc, problemele caracterologice ale pacientei au Inceput sa iasa la suprafata. A Incetat sa-~i mai plateasca ~edintele, s-a folosit de lingu~ire pentru a manipula ~i a fost ~i foarte seducatoare, tot ca 0 forma de manipulare.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
lOlgre~eliln psihoterapie Contratransferuri narcisice
176
177
Terapeutul a cedat manipuHirilor sale nu pentru ca ar fi avut cine ;:;tiece intentii sexuale nepotrivite fata de ea, ci pentru ca-i faceau placere lauda ;:;iidealizarea ei. Mama sa manifestase respingere ;:;i-lvaduvise de multe, iar el avea nevoie de reflectie narcisica. Pacienta Ii ofere a adulatia pe care n-o primise niciodata de la mama sa. Devenise un obiect al sinelui perfect, unul care-l ajuta sa se placa mai mult. Idealizarea pacientei era de fapt atat de gratificanta pentru el, Incat el nu a confruntat-o niciodata cu privire la comportamentul ei manipulativ sau la exploatarea financiara, cu atat mai putin referitor la faptul ca manifestase un comportament similar ;:;icu barbatii cu care se vedea. Dupa un timp, terapeutul a Inceput sa fie suparat pe pacienta, fara sa-9i dea seama de ceoApoi a devenit furios, pentru ca a vazut ca pacienta nu-l mai idealiza 9i ca-l trata cu dispret. Acest lucru a ie9it la suprafata In timpul unei ;:;edinte, cand ea a Inceput sa rada de ceva ce spusese el. - De ce-ati ras? a Intrebat el. - Pur 9i simplu mi s-a parut ca ce-ati spus a fost amuzant. - A parut mai mult ca radeati de mine. - Nu prea radeam de dumneavoastra, a spus ea la Inceput. Apoi a ras iar, ducandu-9i mana la gura ca un copil pus pe rele. Pai, cred ca rad de dumneavoastra. Ei bine, uneori sunteti amuzant. Va straduiti atat de mult sa spuneti ce trebuie 9i apoi iese tot ce nu trebuie. Este dragut. I-a zambit compatimitor terapeutului 9i el s-a facut palid. - Inteleg. S-a uitat urat la ea. Credeti ca sunt draguF Se pare ca nu aveti prea mult respect pentru mine. Ea a negat categoric. ,,0, nu, nu este adevarat. Radeam doar. N-o luati personal."
_ N-o iau personal, a mintit terapeutul. Mi se pare doar interesant di nu mai pareti sa aveti prea mult respect pentru mine ~i ma Intreb cum s-a ajuns aiei. _ Sunteti a?a de serios uneori, a spus ea, cu 0 fata seducatoare, cu ochi verzi. 9i a Inceput iar sa rada. Intre timp, terapeutul devenise atilt de Infuriat, Incat n-a mai putut sa-9i confrunte pacienta 9i sa-i analizeze comportamentul rezistent. Ea a plecat de la gedinta simtindu-se nelini9tita pe marginea schimburilor de replici 9i nu s-a mai Intors pentru urmatoarea programare. Terapeutul a sfilr9it prin a-9i pierde pacienta, multi bani 9i ceva din respectul de sine.
RICHARD
C. ROBERTlELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre;;eli 'in psihoterapie Contratransferuri narcisice
GRE~EALA 50
inadvertentele din viata personala a terapeutei; totu~i, pe masura ee forta eului sau a erescut, a inceput sa 0 priveasca pe terapeuta eu mai multa obiectivitate - a ineetat sa 0 mai idealizeze; a inceput sa puna la indoiala anumite conceptii ~imetode ale aeesteia. - Nu ered ca ~titi ce spuneti, a raspuns terapeuta. Cred ca poate incepeti sa fiti in competitie cu mine ~i sa va simtiti amenintata de mine, a mai adaugat ea. Modul ei de a fi ~i euvintele sale pare au sa-i spuna pacientei: "Cine te crezi tu, sa provoci 0 autoritate de prestigiu mondial ca mine?" Totu~i pacienta a manifestat din ce in ce mai multa rezistenta ~i a pus din ce in ce mai mult sub senmul intrebarii metodele terapeutei. Intr-un final, terapeuta s-a infuriat ~i ~i-a dat pacienta afara din terapie. - Daca nu puteti sa-mi urmati sfaturile, nu va vreau ca pacienta, i-a spus ea. Este 0 pierdere de timp ~i pentru dumneavoastra, ~i pentru mine. In lac sa perceapa opozitia pacientei fata de ea ca pe 0 ineercare sanatoasa de separare ~i renuntare la idealizare, aceasta terapeuta narcisica - care avea de fapt nevoie sa fie "cea mai mare autoritate din lume", pentru a-~itine la distanta sentimentele de incongruenta personala pe care pacienta ameninta sa Ie trezeasca in ea - a fost ranita de renuntarea la idealizarea ei de catre fosta "fana devotata". Furia ei narcisica a fost retrezita, turie pe care 0 simtise pentru prima data dnd mama ei 0 tratase, in frageda pruncie ~i mai tarziu, de parca n-ar fi fost buna de nimic, spunandu-i in mod repetat ca n-o sa se aleaga niciodata nimic de ea. Astfel, ~iea ~i-aconeediat pacienta intr-o maniera traumatica pentru aceasta. Pacienta a fast atat de traumatizata de aceasta experienta, indt i-a luat ani buni pana dnd a mai fost in stare sa revina la terapie, cu un alt terapeut, pentru a continua sa-~irezolve problemele personale.
179
Terapeuta care avea nevoie sa fie cea m aim a re a u to ri ta te din Iu me
pacienta, a carei viata era un dezastru atat pe plan personal, dt ~iprofesional, ~i-ainceput terapia cu 0 autoritate renumita in domeniu - 0 terapeuta care era autoare de carti, conferentiar ~iprofesor, care aparuse destul de des in emisiuni televizate. TInara pacienta a devenit repede 0 "fana devotata" a acestei terapeute. Atat timp cat pacienta a fost macinata de anxietate ~i neputinta ~i s-a lasat total pe mainile terapeutei, relatia lor a fost eficienta. Pacienta avea nevoie sa-~i idealizeze terapeuta (pentru a-~i recrea in relatia terapeutica mama "cea buna" ~i omniscienta pe care 0 pierduse in frageda pruncie) ~i terapeuta avea nevoie sa fie idealizata. Pacienta ~i-a luat terapeuta drept model ~i, de-a lungul anilor, a devenit ~i ea terapeuta. De fapt, interpretarile ~i sfaturile terapeutei cu privire la viata profesionala a pacientei fusesera foarte utile. Cu toate acestea, n-a putut sa-~i ajute pacienta ~i in plan personal, pentru ca insa~i viata sa personala era plina de probleme. Era una dintre acele "personalitati publice" care sublimeaza tot in viata lor profesionala ~inu au nicio viata personala. Pana intr-un anumit punct, pacienta nu ~i-a permis sa devina con~tienta de
o tanara
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie' Contratransferuri
narcisice
GRE?EALA 51
di pacientuli~i revenise in fire de la sine. Apoi, a inceput sa fie

nelini~tit. Dupa ce a discutat problema cu supervizorul sau, a inteles de unde-i venea nelini~tea. Se simtea vinovat ca simtise satisfactie cu privire la boala pacientului ~i 9i-a dat seama ca se simtea responsabil pentru cauzarea ei. Abtinandu-~i furia fata de pacient ~i implicit 9i interpretarea ei, ii inducea in mod subtil pacientului sentimentul de vina (utilizand aceea~i metoda pe care 0 folosise mama sa cu el cand era copil). La urmatoarea ~edinta, terapeuhll i-a interpretat pacientului intreaga interactiune ~i pacientul a inteles ~i a fost de acord; terapia era din nou pe faga~ul ei firesc.
181
Pacientul
care si-a luat vacanta I I
Un pacient s-a hotarat sa pIece in vacanta in America de Sud pentru doua luni; cand i-a imparta~it aceasta decizie terapeutului, pacientul avea un zambet triumfal pe chip. I~i traia decizia de a-~i lua vacanta ca pe 0 victorie asupra terapeutului, atat pentru ca avea sa se elibereze de terapeut (care reprezenta proiectia supereului sau dur), cat ~i pentru ca eli~i putea permite financiar calMoria, ~i terapeutul nu. Terapeutul a fost iritat de acest abandon ~i gelos pe conditia financiara a pacientului. Totu~i a impins la 0 parte aceste sentimente ~i i-a raspuns: liCe frumos. Unde va duceti?" Pacientul i-a relatat itinerarul complet ~i amandoi s-au prefacut ca totul era in regula. Terapeutul era prea furios pe pacient ca sa-i analizeze comportamentul; a~a ca s-a prefacut ca se bucura pentru pacient, lipsindu-l astfel pe acesta de culegerea roadelor victoriei sale (furia sa). Cu toate acestea, in ~edintele ramase pana la programarea vacantei, pacientul a inceput sa fie nelini~tit la gandul ca terapeutul ar putea sa caute sa se razbune pentru triumful sau. Anticipand aceasta agresivitate a terapeutului, pacientul a contractat un virus ~i a trebuit in cele din urma sa-~i anuleze calatoria. La inceput, terapeutul s-a bucurat de aceasta anulare, crezand
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contratransferuri narcisice
GRE?EALA 52
Reactia terapeutica
negativa
Era 0 tanara pacienta, din categoria aceea care este 0 adevarata pacoste pentru orice terapeut tanar (9i chiar 9i pentru multi altii cu experienta): nemultumita cronica. "Numarul" ei consta In a demonstra ca era 0 victima nefericita 9i ca n-avea cum sa i se Intample nimic bun. Se specializase In rutina lui "da, dar ...". Pacienta: - Viata mea ar fi total diferita daca mi-a9 vopsi parul blond. $tiu ca atunci barbatii ar fi atra9i de mine. Terapeuta: - Minunat. Vopsiti-va parul blond. Pacienta: - Da, dar atunci mi-a9 pierde Infati9area 9i aerul meu natural. N-a9 mai fi autentica. Nu, ceea ce trebuie de fapt sa fac este sa renunt la serviciul asta idiot, de cacat. II urasc. Nu e de nivelul meu. Nu pot sa-mi folosesc deloc talentul sau creativitatea. Doamne, chiar 11urasc. Terapeuta: - Excelent. Sunt de acord. Chiar ar trebui sa va schimbati serviciul. Pacienta: - Da, dar cu noracul meu, n-o sa gasesc niciodata o alta slujba. Nu 9tiu, daca a91ntalni poate barbatul potrivit... Terapeuta: - E 0 idee. Poate ar trebui sa ie9iti mai mult, sa Incercati sa IntaIniti pe cineva. Pacienta: - Da, dar barbatii pe care Ii IntaInesc se dovedesc Intotdeauna a fi ni9te tampiti sau nenoraciti. Nu 9tiu ce sa fac.
Terapeuta: (gandindu-se In sinea ei) Du-te dracului! Pacienta era un caz clasic de reactie terapeutica negativa. Avea o miza mai mare In a fi victima, decat In a se simti mai bine. Avea atat de multa furie Impotriva mamei sale (care 0 tot Indemna sa aiba succes), Incat obtinea mai multa satisfactie din a da gre9 9i a-9i frustra astfel mama, decat din a avea succes. In acela9i timp, terapeuta avusese 0 mama care, la fel ca pacienta, era 0 nemultumita, care n-ar fi acceptat niciodata ajutor. Terapeuta 19ipetreeuse Intreaga viata Incercand sa-9i faea mama fericita. Ea Incerca sa-9i vindece 0 rana narcisica, punand In scena acest act magic, mai Intai cu mama ei 9i acum eu aeeasta pacienta. Cu pacienta adoptase 0 atitudine kohutiana, axata pe empatie 9i sprijin, fara interpretare. Avea sa fie 0 terapeuta atat de afectuoasa 9i de Intelegatoare, Incat avea sa topeasea pana 9i aceasta inima de piatra. Facuse aeela9i lucru 9i In relatiile sale personale, fiind mereu atrasa de "baieti rai", pe care aspira sa-i transforme In "baieti buni" prin iubirea ei. N-a reu9it In viata ei personala 9i n-a reu9it nici cu aceasta pacienta. Terapeuta a devenit din ce In ce mai furioasa pe pacienta, dar n-a spus nimic. In cele din urma a venit 9i lovitura de gratie: pacienta i-a spus terapeutei ca terapia nu 0 ducea nicaieri, ca se simtea mai rau In loc de mai bine. "Cred ca am nevoie sa merg la un psihiatru pentru a ma consulta. Va rog sa n-o luati personal, dar nu 9tiu daca aveti suficienta experienta pentru mine. Nu 9tiu. Poate ca am nevoie de medicamente. Oricum, merita sa Incerc." Terapeuta a fost de fapt Incantata. In ace 1moment era atat de frustrata, Incat ajunsese In situatia de "va rag, scapati-ma de pacienta!" Psihiatrul pe care i I-a reeomandat pacientei era, de asemenea, 9i psihanalist eu experienta. EI i-a prescris pacientei 0 reteta, dar
183
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli'in psihoterapie' Contratransferuri
narcisice
"J,
184
i-a spus terapeutei eel nu prea credea eel 0 sa 0 ajute. El i-a mai explicat terapeutei eel pacienta era prinsa intr-o reactie terapeutica negativa ~i a estimat corect eel n-o sa ia niciodata medicamentele. Avea dreptate; a luat cateva pastile ~i s-a plans apoi ca au facut-o sa se simta mai rau. Intr-un final, la feedbackul psihiatrului care i-a oferit sprijin, terapeuta a inceput sa 0 puna pe pacienta fata in fata cu rezistenta sa caracterologica ~i terapia a mceput sa progreseze.
(JRE~EALA 53
A~chia n u sa re depa rte de tru nchi

Era un terapeut foarte dezamagit de fiuI sau. Terapeutul, de varsta medie, i~i dorise ca fiul sau "sa-i calce pe mme" - adica sa-~i aleaga aceea~i profesie. In schimb, fiul alesese un cu totul 9i cu totul alt domeniu 9i dad use gre~. Intr-o zi, terapeutul a primit un pacient nou - un tanar extraordinar de inteligent, absolvent de psihologie, pe cale de a deveni terapeut - ~i a fost foarte entuziasmat. A fost "dragoste la prima vedere". Tatal acestui pacient era 9i el terapeut, dar nu unul de succes, ~i pacientul era dezamagit de tatal sau nu doar profesional, ci 9i din cauza lipsei sale de afectiune pentru el ~i a lipsei de apreciere pentru talentul sau. Pacientul ~i-a gasit tatal pe care ~i-l dorise intotdeauna 9i terapeutul ~i-a gasit fiul dupa care tanjise. Aceasta combinatie era evidenta pentru amandoi 9i ar fi putut favoriza 0 alianta de lucru ideala. In schimb, 0 coniventa s-a creat. Intentiile mai mult sau mai putin incon~tiente ale terapeutului au inceput sa fie apasatoare pentru pacient. Era ~lefuit de terapeut ca ~i cum ar fi fost extensia lui narcisica; el avea sa fie succesorul care sa-i dud mai departe munca ~i preocuparile. Cei doi vorbeau prea mult despre domeniul de specialitate ~i evitau sa se axeze pe problemele psihologice ale pacientului. $i, important de mentionat, pacientul a
RICHARD
C. ROBERT1ELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
narcisice
!
,
186
meeput sa-~i reprime lueruri ~i sa evite anumite aspecte, mai ales reacjiile de transfer negativ. Terapeutul, dedicat susjinerii propriului vis, era neatent intr-un mod selectiv (eontrarezistent) eu privire la anumite aspecte, pe care altfelle-ar fi observat. Pana la urma, tanarul pacient a intrat ~i a anunjat: "Mi-am gasit un alt terapeut. Mi-am dat seama ca am ajuns sa ma simt din ee in ee mai ineomod eu dumneavoastra; de fapt, va gasese foarte tiranic ~i sunt foarte furios pe dumneavoastra pentru ea m-aji dominat. Sunt foarte dezamagit ca aji lasat luerurile sa mearga in aceasta direcjie". Terapeutul, ~oeat ~i zdrobit afectiv, I-a intrebat daca dorea sa continue 0 relajie personala. Pacientul a raspuns negativ. Para sa-~i dea seama, terapeutul devenise, prin transfer, tatal pacientului, cel eare-l dezamagise ~i,in loc sa fi gasit 0 noua modalitate de a se raporta la un "fiu", eeea ee ar fi ereat 0 relajie sanatoasa, repetase aeela9i pattern care-l indepartase de propriul sau fiu.
GRE?EALA 54
Terapeuta
dispre~uitoare
Un pacient nu a primit prea multa compasiune din partea terapeutei sale cand a inceput 0 aventura cu 0 femeie mai tanara. El vedea in sojia sa 0 femeie castratoare, revendicativa, la fel ca mama sa, iar relajia sa cu femeia mai tanara, eare-l sprijinea foarte mult, 0 eonsidera sanatoasa. Totu9i terapeuta nu vedea situ a~iain acela9i mod. De9i nu a exprimat acest lucru direct, ea avea compasiune pentru sojia pacientului, pereepand relajia pacientului eu femeia mai tanara ca pe 0 modalitate de a-i face in ciuda, un act de imaturitate, fara a mai vorbi despre tradare. Pacientul, simjind eenzura terapeutei, a intrebat-o in mod repetat: "Credeji ca fac eeea ee trebuie?" - Numai dumneavoastra puteji raspunde la aeeasta intrebare, ii raspundea ea. Din moment ee va puneji aceasta intrebare, poate ea aveji anumite dubii. - Bineinjeles. Am foarte multe dubii. N-am mai avut niciodata 0 aventura in eei paisprezece ani de casatorie ai mei. Ma simt confuz. $i speriat. Dar 0 iubesc atat de mult pe Jenny 9i ma iube~te 9i ea. - Dar Ellen? Pentru ea ce simtiji? $i ea ce eredeji ca simte? Terapeuta incerea iar 9i iar sa indrepte atenjia barbatului asupra modului in eare-9i trata sojia. El schimba mereu subieetul in
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contratransferuri
narcisice
188
astfel de momente, simtindu-se de parca ar fi fost in boxa martorilor ~inu in cabinetul terapeutic. ~i terapeuta era 0 femeie mai in varsta, care fusese parasita de sot pentru 0 femeie mai tanara. In plus, tatal ei avusese odata 0 aventura cu secretara lui, ceea ce Ie consternase atunci pe ea ~i pe mama ei. Totodata, mama sa fusese genul de martira, convinsa de faptul ca doar ea avea dreptate ~i care-~i impinsese incon~tient sotul catre aceasta aventura, prin raceala ~i frica ei de sex; aceasta raceala (ura fata de barbati) ~i frica de sex fusesera, de asemenea, transmise ~ifiicei sale, care-~iimpinsese sotul sa divorteze de ea pentru 0 femeie mai tanara. Nici mama ~inici fiica nu fusesera in stare sa-~i asume responsabilitatea pentru contributia lor la e~ecul relatiilor maritale; in schimb, amandoua ~i-au invinuit sotii ~i au folosit aceste experiente drept justificari ale maniei lor fata de barbati. Terapeuta nu-~i analizase pe deplin aceste aspecte; prin urmare, nu era capabila de empatie cu acest pacient. Incon~tient, raspunsese acestei dileme de parca el ar fi fost fostul ei sot sau tatal ei. De fapt, se comporta intr-un asemenea mod pentru a-~i exprima dispretul incon~tient, 0 excrescenta a furiei sale narcisice fata de tatal ei, de mama ei ~i de barbati, al caror rol fusese sa-i produca suferinta. - Nu simt ca a~ primi prea multa compasiune din partea dumneavoastra, se plangea pacientul mereu. ~i terapeuta era mereu surprinsa de astfel de afirmatii. "Bineinteles ca va inteleg", raspundea ea, punand in felul acesta capat oriearei analize ulterioare a acestui subiect. Totu~iuneori pacientul insista. Dar simt ca ma judecati. - Este ridieo!. De fiecare data rand va spun ceva ce este in contradictie cu ceea ce va doriti sa auziti, simtiti ca va judec.
Indiferent de ce spunea pacientul, ea reu~eaintotdeauna sa-i intoarca yorba sau sa-l ridieulizeze. In cele din urma, n-a mai prea vorbit despre nimic in timpul ~edintelor ~i,dupa alte cateva luni de impas, i-a spus ca se hotarase sa pIece,pentru a-~igasi un terapeut capabil de mai multa compasiune. - Vreti sa spuneti ca doriti sa mergeti la un terapeut care sa spuna "da" la orice spuneti, nu-i a~a? Chiar ~ila final, incercarea pacientului de a-~icomunica frustrarea a fost intampinata cu luare in deradere. Pacientul a plecat, simtindu-se furios, infrant ~inecorespunzator. Terapeuta reu~ise, pe socoteala pacientului, sa-~imentina intacta imaginea narcisiea a propriei virtuti.
189
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eliin psihoterapie' Contratransferuri
narcisice
GRE~EALA 55
Terapeuta care se temea de abandon

Era 0 terapeuta tanara care se temea permanent ca toti pacientii ei aveau s-o paraseasca. Se temea mai ales ca pacientele ei urmau s-o paraseasca. Mama terapeutei ie9ise din viata ei cand avea patru ani 9i plecase sa locuiasca intr-o tara straina; nu mai auzisese niciodata de ea. In relatiile ei de contratransfer cu pacientele, acestea deveneau mama ei 9i ea fiica ascultatoare care, de data aceasta, avea sa Ie faca atat de mult pe plac 9i sa Ie consoleze, indH ele aveau sa fie foarte multumite 9i recunoscatoare ca sa nu 0 paraseasca. Totu9i, spre consternarea ei, oridH de minunata era cu pacientele ei, majoritatea tot plecau. De fapt, cu cat era mai amabila cu ele, cu atat deveneau ele mai critice fata de ea 9i plecau mai curand. De exemplu, a avut 0 pacienta, 0 femeie mai in varsta, care venise la ea plangandu-se de problemele din mariajul ei 9i care incepea fiecare gedinta cu afirmatia: "N-am vrut sa vin azi aici". Terapeutei ii era imediat groaza de urmatoarea propozitie, pentru ca se gandea mereu ca aceasta va fi "A9a ca m-am hotarat sa renunt la terapie". Totu9i, de obicei, pacienta trecea mai departe 9i spunea ca nU-9i dorise sa vina, pentru ca asta insemna ca trebuia sa-9i asume problemele pe care Ie avea cu sotul ei.
Dupa cateva luni de acest gen, pacienta a ineeput sa simta, incon9tient, frica terapeutei de a 0 pierde 9i a inceput sa 0 dispretuiasca. In curand, a mceput sa spuna ca nu credea ca terapeuta o ajuta. Apoi ca nu credea ca terapeuta era destul de de9teapta pentru ea, cu suficienta experienta sau destul de in varsta. Pacienta a devenit din ce in ce mai critic a, ca 0 modalitate de aparare impotriva anxietatii sale legate de terapie 9i terapeuta s-a straduit sa ramana neutra, de obicei raspunzand in felul urmator: "Cum ati dori sa va ajut? Ce-ar insemna daca a9 fi mai de9teapta, eu mai multa experienta 9i mai in varsta? Ce s-ar schimba?" Aeeste raspunsuri doar momentan pareau sa domoleasca dispretul pacientei. Intr-un final, terapeuta n-a mai putut rezista. Pacienta a mai avut 0 izbucnire critica, in care a facut speculatii cu privire la faptul ca terapeuta era total nepotrivita pentru ea, din punct de vedere temperamental. Terapeuta a oftat 9i i-a raspuns pe un ton nervos: ,,$titi, poate ca nu sunt terapeuta potrivita pentru dumneavoastra. Poate ca ar fi mai bine sa va gasiti 0 alta terapeuta, mai potrivita". - $i eu ma gandeam la acela9i lucru, s-a grabit pacienta sa raspunda, bucuroasa ca a facut-o pe terapeuta sa-9i asume responsabilitatea terminarii terapiei. saptamana mai tarziu a sunat pentru a spune ca a gasit un alt terapeut. Uneori, terapeutii "de treaba" ies pe ultimulloc.
191
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
narcisic('
.!
193
GRE;;EALA 56
Mama cea critica

terapeuHl. cu cincisprezece ani de experienta, dar fara doctorat, avea In terapie 0 pacienta nestatornica, provocatoare, borderline. La un moment dat pe parcursul terapiei, pacienta, cu mare difieultate, a reu~it sa-~i obtina doctoratulin domeniul ~tiintifie. Pacienta a folosit acum acest lucru ca sa-~i atace terapeuta, pentru ca era indolenta ~inu-~i obtinea propriul doctorat, pentru ca nu avea suficienHl. pregatire academiea pentru a fi 0 terapeuta adecvata, pentru ca 0 dezamagise ~i 0 privase de anumite lucruri. - Este ridieol, spunea pacienta. Cand 0 sa va luati doctoratul? Poftim, eu va sunt pacienta ~iam doctoratul ~i dumneavoastra nu-l aveti. - Ce-ar Insemna pentru dumneavoastra daca a~ avea doctoratul? raspundea terapeuta. - Ar insemna ca ati fi In stare sa ma ajutati mai mult. Neavand doctoratul, ma vaduviti de propria mea ~ansa de a ma bucura de sana tate mintala. Pe cuvant. Este ridieo!. Toti terapeutii prietenilor mei au doctorate. De ce nu va inscrieti la Columbia? Universitatea New York. $i sa nu-mi spuneti ca nu aveti bani, pentru ca ati putea beneficia de un imprumut pentru studenti.
Terapeuta avusese ~i ea propriile sale indoieli cu privire la lipsa recunoa~terii sale academiee, Indoieli care-i fusesera confirmate ~i de catre autoritatile competente in acordarea atestatului de libera practica, de catre companiile de asigurari ~i chiar de catre 0 parte din colegii ei. Totu~i beneficiase de 0 pregatire excelenta, i~i terminase cu succes propria psihanaliza ~i fusese 0 practicanta de succes ~i foarte eficienta ani de zile. In esenta, aceasta era 0 ciocnire intre 0 pacienta care fusese frustrata de mama sa (maternalism necorespunzator) ~i 0 terapeuta care avusese 0 mama critica ce 0 abuzase verbal ~i care Ii ~tirbise permanent meritele. Prin urmare, ori de cate ori pacienta izbucnea Intr-unul dintre barajele sale critice, terapeuta devenea nelini~tita. Era suficient de iscusita ~i avea destula experienta ca sa nu comita vreo gafa majora, cum ar fi sa se apere sau sa-~i atace pacienta. Totu~i solutia cea mai buna cu care a putut veni a fost sa-i sugereze pacientei sa-~i gaseasca un alt terapeut. _ Daca va privez In felul care vorbiti, i-a spus terapeuta, atunci poate ca ar trebui sa va cautati un alt terapeut, unul care sa aiba gradele academice pe care Ie doriti. _ Poate ca 0 sa fac asta, a raspuns pacienta. Au mai continuat a~a timp de alte cateva luni. Nelini~tea terapeutei cre~tea. Aceasta nelini~te se datora retrezirii furiei proprii fata de mama sa cea critica. A mceput tot mai mult sa-~i vada pacienta ca pe 0 mama critica, dorind sa 0 anihileze. Temandu-se ca aceasta furie ar putea erupe ~i deveni de necontrolat, terapeuta tot merge a pe ideea terminarii terapiei ~i, in cele din urma, ~i-a ajutat pacienta sa-~i gaseasca alta terapeuta. _ 0 sa fiti multumita de aceasta feme ie, a spus terapeuta. $i nu numai ca este 0 foarte buna terapeuta, dar are ~i un doctorat
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contratra nsferu ri narcisice
-L
194
obtinut la 0 ~coala foarte buna. Dati-i 0 ~ansa ~i dad nu merge, ma ofer sa va recomand pe altcineva. Un raspuns terapeutic corect ar fi fost ca terapeuta sa empatizeze cu furia pacientei legata de !ipsa unui "maternalism suficient de bun", sa-i ofere mediul de continere care-i lipsise in copilarie ~i sa-i permita sa-~i con~tientizeze sentimentele negative, pentru a putea ajunge la dorintele de dincolo de ele.
I ,I{E?EALA
57
Terapeutul care ~i-a exploatat fi na ncia r pacientu I

Pacientul era un barbat la patruzeci de ani, foarte frumos ~i de 0 inteligenta remarcabila, care se bucurase pe buna dreptate de succes in cariera sa in momentul in care ~i-a inceput terapia cu un renumit terapeut. Terapeutull-a convins sa renunte la cariera sa ~i sa inceapa sa aiba propriii sai pacienti, sub auspiciile ~isupervizarea terapeutului, in timp ce-~i continua ~ipropria sa terapie. Pacientul era homosexual ~i fusese total respins de catre tatal sau, muncitor; acum i~i gasise aparent un tata care il aprecia ~i care urma sa-l ia drept ucenic in breasla sa. In mod firesc, era incantat de aceasta perspectiva. Totu~i pacientul nu avusese absolut niciun fel de pregatire in terapie, nici macar un curs de psihologie in cadrul colegiului. _ Cum Dumnezeul, ~i-a intrebat el analistul, 0 sa fac eu terapie? Nu ~tiu ce fac. Nu ~tiu nimic despre problemele emotionale. _ Nu-ti face griji, i-a raspuns terapeutul. 0 sa fac eu interviurile initiale, 0 sa stabilesc diagnosticul ~i planul de tratament ~i 0 sa-ti supervizez terapia indeaproape. Pacientul era ~ovaielnic ~i ingrozit la gandul de a-~i trata pacientii fara sa aiba nicio pregatire; totu~i "tata ~tie cel mai bine".
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eliln psihoterapie Contratransferuri
narcisice
196
A renuntat la serviciul sau ~i a primit un cabinet mic In cladirea terapeutului. Cum terapeutul era renumit, avea foarte multi pacienti pe care sa-i recomande. Veneau multi, adesea fara niciun interviu initial sau plan de tratament, iar supervizarea promisa se reducea la trei sau patru propozitii la finalul ~edintelor de terapie platite de pacient. Pacientul ca~tiga uneori ~i 1 000 de dolari pe saptamana pentru mentorul sau ~i prime a un stipendiu de 150 de dolari pe saptamana. Din fericire, pacientul era 0 persoana atat de inteligenta, afectuoasa ~i plina de intuitie ~i avea atata prezenta de spirit ~i integritate, Incat, chiar fara pregatire, probabil ca Ie facuse pacientilor sai mult mai mult bine de cat mentorul sau. eu toate acestea, tocmai pentru ca avea 0 asemenea integritate, se simtea foarte vinovat. $i-a mai dat seama ca se strecurase Intr-o cariera pentru care nu avea nicio forma de acreditare, ca depindea In totalitate de terapeutul sau pentru recomandarea pacientilor ~i ca nu ar fi avut nicio forma de a se Intretine financiar fara el. Acest lucru 11facea sa se teama sa-l contrazica sau sa nu fie de acord cu cerintele sale. Totu~i, Intr-un final, a Inceput sa fie din ce In ce mai furios la ideea ca era exploatat; i-a adresat mentorului sau cererea de a-i mari stipendiul, Insotindu-~i revendicarea cu 0 amenintare voalata cu demisia. - Nu ma ameninta, a raspuns terapeutul. Daca-mi faci orice fel de probleme, 0 sa te dau In judecata pentru practica ilegala. Pacientul a devenit confuz, furios, depresiv ~i anxios; In acel moment s-a dus la alt terapeut. In cele din urma, a fost In stare, cu multa greutate, sa-~i paraseasca fostul terapeut, dar a ramas cu un sentiment de sine zdruncinat ~i cu 0 viata la fel de zdruncinata. Nu ~i-a mai putut recupera cariera initiala ~i a simtit ca nu putea sa aiba con~tiinta Impacata daca ar fi continuat sa faca
197
terapie. Din fericire, a gasit un alt terapeut care chiar i-a fost un tata bun ~i a putut astfel depa~i lucrurile care-l afectasera In cei ~ase ani cu fostul terapeut. Terapeutul din acest caz a avut un acting out al sentimentelor sale de omniscient a narcisica, aparandu-se toto data contra complexului oedipian In forma negativa. In plan con~tient, simtea ca 11ajuta pe buna dreptate pe acest pacient, luandu-l sub aripa sa ~i oferindu-i 0 noua ocupatie. A simtit ca pacientul era foarte potrivit sa fie terapeut ~i ca ar fi fost terapeutic pentru el sa traiasca sentimentul de a-i ajuta pe altii. Intr-o anumita masura chiar era. Totu~i, incon~tient, terapeutul11 transforma pe pacient In propria extensie narcisica, modelandu-l dupa propria sa imagine, fara sa tina cont de ce-~i dorea 9i el. II 9i dispretuia incon9tient pe pacient, pentru ca era homosexual 9i 19irespingea propria homosexualitate latenta, exploatandu-i nevoia de a avea un tata bun care sa-l accepte ca barbat. Purtandu-se astfel dispretuitor fata de pacient, 19inega propriile nevoi homosexuale, proiectandu-le asupra pacientului 9i denigrandu-le; prin urmare, propria sa ura de sine era Indreptata catre exterior, catre pacient. Din nefericire, trasaturile de caracter narcisice, sadice 9i psihop ate ale terapeutului erau atat de egosintonice, Incat nicio supervizare ~i nicio analiza de formare nu putusera sa-l faca sa Ie con9tientizeze.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
Contratransferuri
narcisice
GRE?EALA 58
Interpretarea
incompleta
Intr-una dintre ~edintele sale cu 0 terapeuta foarte cultivata ~i rafinata, un tanar pacient a vorbit pe un ton depreciativ despre relatiile sale cu femeile. - Ma simt atat de frustrat. Nici nu va pot spune cat de frustrat ma simt. Frustrat ~i furios. Pur ~i simplu, se pare ca nu ajung niciunde cu tipul de femei de care ma simt atras. - De ce tip de femei va simtiti atras? a intrebat terapeuta. - Sunt atras de femei care sunt, nu ~tiu... cred ca ceea ce incere sa spun este ca ma simt atras de femei pe care Ie consider superioare mie - femei care sunt rafinate, independente ~i inteligente. Dar sunt mereu respins de ele. Intotdeauna se dovedesc a fi obraznice, ni~te ticaloase afurisite, care sunt innebunite sa ma respinga ~i sa ma faca sa ma simt prost. Apoi ma simt frustrat ~i furios ~i a~ vrea sa Ie fac ceva - adica sa Ie resping, sa Ie chinui, sa Ie umilesc. Uneori, da, uneori chiar mi-am imaginat cum ar fi sa Ie spoiesc cu rahat pe fata. Poate credeti ca e oribil. Ce parere aveti despre toate astea? Terapeuta a facut 0 pauza, apoi a venit cu interpretarea. "Cred ca atunci cand vorbiti despre frustrarea ~i furia dumneavoastra fata de femeile rafinate, independente ~i inteligente, pe care doriti sa Ie chinuiti ~i umiliti, de fapt vorbiti despre mine.
Va transferati mama care v-a frustrat ~i v-a respins asupra mea ~i-mi spuneti ca sunteti furios pe mine ~i ca vreti sa ma chinuiti pentru ca dumneavoastra credeti ca eu 0 sa va resping ~i 0 sa va chinui. Intr-un fel, cred ca ma avertizati ca s-ar putea sa ma distrugeti, pentru ceea ce reprezint pentru dumneavoastra." Pacientul a ascultat interpretarea ~i a parut sa 0 asimileze; totu~i, pe tot parcursul ~edintei, a devenit depresiv, ursuz ~i a ramas la fel timp de mai multe ~edinte dupa aceea. De ce depresie? De ce retragere? Terapeuta daduse 0 interpretare corecta, dar incompleta. Prin nemultumirile cu privire la femeile din viata sa pe care le-a comunicat terapeutei, pacientul avea 0 nevoie ~i cauta ceva anume - cauta sa se lege emotional ~i libidinal de un obiect, pentru ca ~edintele anterioare li trezisera sentimente de tandrete ~i dragoste fata de terapeuta. Nemultumirile sale erau 0 incercare de a-~i respinge aceste sentimente noi, dar ~i amenintatoare de tandrete. In mod indirect, i~i intreba terapeuta daca putea sa aiba incredere in ea, daca putea sa-~i lase garda jos cu ea, daca se putea abandona, fara sa ri~te suferintele ~i umilintele traite anterior. Terapeuta nu fusese in stare sa-i dea pacientului aceasta parte de interpretare, din cauza contratransferului ei narcisic. Ea se raportase doar la furia lui ~i la tendintele lui devalorizante fata de femei ~i se simtise, prin identificare la modul general cu femeile, ranita narcisic de criticile pacientului cu privire la "femeiIe obraznice ~i ticaloase". Nu putuse sa fie empatica ~i receptiva la sentimentele sale tandre ~ivulnerabile. Interpretarea ei incompleta se axase doar pe 0 latura negativa, reu~ind astfel sa-l alieneze pe pacient.
199
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contratransferuri
narcisice
GRE?EALA 59
Tera peuta lnsa reinata

Cand 0 terapeuta a ramas insarcinata, unul dintre pacienti a inceput sa-~i manifeste dezaprobarea fata de starea ei. - Nu sunteti la 0 varsta earn inaintata ca sa mai aveti un copil? a intrebat ella un moment dat, indemnat de ea. $i aHa data a mai spus: "Sincer sa fiu, cred ca femeile arata bondoace rand sunt insarcinate". Cu aHa ocazie a mai spus: "Ma a~teptam sa doriti sa va dedicati carie rei dumneavoastra, sa ajutati pacientii, nu sa faceti copii". La nivel con~tient, pacienta putea mtelege de unde veneau toate aceste lucruri. Cand pacientul avea trei ani, mama sa a ramas msarcinata ~i s-a straduit foarte mult sa-l pregateasca pentru venirea pe lume a unei surioare. Ea citise ni~te carti practice de psihologie care recomandau acest lucru, dar mersese prea departe, pana mtr-un punct m care pacientuli~i dorise sa spuna: lICata, e suficient!" In sinea sa, pacientulmcepuse din ce m ce mai mult sa deteste faptul ca mama sa era msarcinata ~i i se parea urata (era yorba de ura sa legata de faptul ca-i altera modulm care 0 percepea). Apoi, cand s-a nascut copilul, care era fetita - ceea ce-~idorise mama sa mtotdeauna -, bebelu~ul s-a bucurat de foarte multa atentie, mult mai multa decat primise vreodata pacientul. Acum, el transfera imaginea mamei sale gravide, pe care 0 respinsese, asupra terapeutei.
Terapeuta a inteles acest lucru, dar incon~tient ei i-a displacut faptul ca pacientul 0 discreditase. S-a simtit ranita narcisic. Pacientul reprezenta proiectia propriului ei superego, care, in mod similar, avea 0 atitudine dispretuitoare cu privire la maternitate. Propria ei imagine de sine nu era cea de mama, ci de femeie de cariera, puternica ~iindependenta, ~i avusese conflicte majore legate de alegerea intre cariera ~i maternitate, care 0 fikusera sa 0 amane pe cea din urma pana spre varsta de patruzeci de ani. La un nivel mai profund, acest conflict avea legatura cu un altul, cu faptul de a fi femeie ~i, mai precis, cu propria ei feminitate. In familia sa, prin traditie, se pusese mare pret pe virtu tile masculine, in timp ce calitatile feminine erau discreditate. Prin urmare, atitudinea negativa a pacientului cu privire la sarcina ei era 0 recreare a intampHirilor prin care trecuse in copilaria ei. Is-au retrezit astfel sentimentele de inferioritate cu privire la feminitatea ei ~i rana narcisica legata de aceste conflicte s-a redeschis. Ca urmare, terapeuta s-a trezit ca a inceput sa fie defensiva fata de pacient cu privire la sarcina ei. "Eu una cred ca femeile insarcinate sunt frumoase", a spus ea la un moment dat. $i aHa data I-a intrebat direct, far a menajamente: "Poate ca sarcina mea va reaminte~te de situatia cu mama dumneavoastra. V-ati gandit vreodata la asta?" Bineinteles ca pacientul se gandise la asta, dar modulin care terapeuta i-a readus acum acest lucru in atentie I-a determinat sa-~i doreasca sa 0 ignore ~i sa-~i continue atacul. Relatia terapeutica a ramas in impas pe tot parcursul sarcinii ~inumai dupa aceea cei doi ~i-au putut depa~i atitudinile defensive ~i ~i-au reluat calatoria in cautarea adevarului.
201
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contratransferuri
narcisice
GRE~EALA 60
Terapeutul care s-a simtit u mi lit de a psi hotica

El era un tanar terapeut care lucra intr-un spital de psihiatrie ~icare se ata~ase de 0 pacienta tanara ~ifrumoasa. Pacienta nu era doar frumoasa, ci emana ~i un aer de mare intelepciune ~i incredere. Avea mereu pe chip un zambet atotcunoscator, un mers maiestuos, 0 ridicare a sprancenelor plina de intelesuri. Era ca ~icum, uitandu-se la cineva cu ochii ei de un albastru deschis, ar fi putut sa vada pana in adancul sufletului lui. Asta se intampla mereu, ori de cate ori terapeutul"venea s-o vada", a~a cum zicea ea. Se uita lung la el, in felul ei atotcunoscator ~i el se simtea cunoscut. Exista pacienti psihotici care sunt psihotici intr-o maniera geniala, care pot convinge pe aproape oricine ca iluziile pe care Ie nutresc despre ei ~i lume sunt reale. Iluzia acestei femei era ca este omniscienta. Nu spunea acest lucru in mod direct; se putea, in schimb, deduce, in mod indirect, prin ceea ce spunea ~i cum se comporta. Avea tendinta de a vorbi criptic, a~a cum 0 fac muip psihotici - 0 aparare de care avea nevoie pentru a putea supravietui intr-un mediu familial ostil. Cand vorbea in acest mod calm, intelept ~i obscur, uitandu-se in ochii terapeutului cu 0 ridicare a sprancenelor plina de inteles, terapeutul nu putea dedit
sa creada ca era ceva adevar in ceea ce spunea. A~a ca 0 asculta cu mult respect ~i da, chiar cu admiratie, in ciuda faptului ca, atunci dind nu era la ~edintele de terapie cu el, ea avea tendinta sa picteze portrete intunecate, sumbre de oameni inspaimantatori pe peretii camerei sale, folosindu-se uneori de propriile fecale pentru a Ie accentua anumite trasaturi ~i manifestand ~i in alte moduri un acting out al maniei sale discordante, care parea ca dezminte iluzia sa de intelepciune calma. Thnarul avea 0 nevoie narcisica de a fuziona cu 0 figura materna omniscienta, care decurgea dintr-o fixatie din stadiul oral, pe care n-o depa~ise complet in propria sa terapie. Prin urmare, continua sa fie din ce in ce mai mult fermecat de aceasta pacienta. Totu~i pacienta incepea sa-~i piarda din ce in ce mai mult interesul pentru terapie ~i pentru terapeut. Intarzia la ~edinte ~i vorbea chiar mai criptic, ca el sa nu mai poata intelege ceea ce spunea. Apoi a inceput sa fie din ce in ce mai critica cu el, chiar sa gesticuleze ~i sa rada de el. "Sunt lucruri pe care nu poti sa Ie ~tii",raspundea ea, dind el insista sa inteleaga ceea ce spunea. "Sunt lucruri pe care nu e~ti pregatit sa Ie ~tii." - $i cand 0 sa fiu pregatit? - Cand 0 sa fii. - Cand 0 sa fie asta? - 0 sa ~tii cand va veni timpul. sa ~tiu. - Da ... 0 sa ~tii. Terapeutul era din ce in ce mai furios pe ea. Se simtea umilit de ea. Con~tient, i~i dadea seama ca era 0 femeie cu probleme grave; dar, incon~tient, dezvoltase sentimente contratransferentiale fata de ea. Fara sa-~i dea seama, ea devenise pentru el mult dorita sa mama omniscient a, care avea sa-l faca iar sa se simta
203
-0
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
Contratransferuri
narcisice
.J
204
implinit, prin acceptarea ei. Totu$i ea nu-l acceptase; la fel ca mama sa, ea nu-l considerase demn de lumea sa interioara $i-l exclusese. Atat de convingcltor era sistemul ei iluzoriu $i susceptibilitatea lui cu privire la acest sistem era atat de mare, incat, in ciuda pregatirii sale profesionale, a fost total prins in el. Cand pacienta nu s-a mai prezentat la urmatoarele $edinte, el $i-a exprimat furia fata de ea cu supervizorul sau. Amandoi $i-au dat seama ca el era prea prins in vartej ca sa continue terapia cu ea $i i s-a luat cazul. Nu a fost nici primul, dar nici ultimul terapeut care sa sufere aceasta soarta cu acest gen de pacienta.
CiRE?EALA 61
Terapeutul plin de grandoare?i pacienta seducatoare ?i submisiva

Un terapeut novice nU-$i rezolvase nevoia de a fi special, inradikinata in relatia cu mama sa, care, de la cea mai frageda va.rsta, il tratase de parca ar fi fost intr-adevar cea mai speciala fiinta de pe pamant. Totu$i, aceasta relatie cu mama sa s-a incheiat brusc cand ea a murit de cancer. Ulterior, tatal sau $i mama sa vitrega nu I-au tratat deloc ca $i cum ar fi fost special; dimpotriva, I-au tratat ca pe un copil rasfatat $i cu multe nevoi $i I-au ridiculizat. Ca adult, inca mai avea nevoie sa fie tratat special $i acest punct slab al caracterului sau I-a impiedicat adesea in terapie. tanara femeie, foarte atragatoare, borderline a venit la terapie plangandu-se de abuzul sexual pe care-l suferise din partea fratelui ei mai mare cand era copil $i de relatiile ei actuale cu barbatii, dintre care niciuna nu 0 multumea, neputand avea incredere. "De obicei ajung sa-i resping", a spus ea. "De fapt, eu sunt mereu cea care rupe relatia, de obicei destul de brusc." Terapeutul nu a acordat suficienta atentie acestor avertizari, pentru ca se simtea atras de tanara. Se simtea atras de ea pentru ca inca de la inceput ea se raportase la el intr-o maniera submisiva, seducatoare.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
Contratransferuri
narcisice
206
I se adresa folosindu-i titlul, "dr. ", de ca.teva ori in cursul unei ~edinte, ii zambea admirativ, de parca s-ar fi uitat la Dumnezeu, inclinandu-~i u~or capul, se scuza mereu ~i se subestima fata de el, tratandu-l in toate aspectele cu eel mai mare respect ~i cu multa admiratie. In timp ce aparent terapeutul ramanea cu garda sus, incon~tient, el"sugea la sanul" acestei "zane bune", care-~i daduse seama ce terapeut special era el. Intr-o zi, pacienta a povestit un vis.
Am visat ca eram fn cabinetul dumneavoastra eu pi prietenul meu dumneavoastra,
pi eram toti fndragostiti unii de a1tii pi doream
cu totii sa facem sex. Ma simteam ca pi cum eram fndragostita de prietenul meu, dar eram fn acelapi timp fndragostita pi de dumneavoastra pi dumneavoastra erati fndragostit de mine, dar amfmdoi ptiam ca n-o sa facem niciodata sex, pentru ca loialitatea mea era fn primul rfmd fata de prietenul meu. Oar ptiind ca erati fndragostit de mine, am putut sa am suficienta fncredere sa fac terapie ...
Terapeutul a simtit mai mult decat un fior de anxietate cand a auzit acest vis, dar n-a acordat suficienta atentie acestui sentiment. Inca 0 data, 0 alta parte din el, grandoarea sa narcisica., "supsese la san" ~i el se simtise flatat de aceasta oferta de intimitate. De~i analizase pacienti borderline ~iii erau cunoscute teoriile cu privire la submisivitatea lor - care era intotdeauna 0 defensa impotriva dorintei de a domina, 0 forma de lini~tire, conceputa pentru a controla atat agresivitatea terapeutului, cat ~i pe cea a pacientilor -, nu le-a prea acordat multa atentie in acest caz. Era adormit, sed us, hipnotizat, din cauza nevoii sale contratransferentiale de a fi idolatrizat. A convins-o pe pacienta sa vina
de doua ori pe saptamana la terapie ~i a inceput sa se gandeasca la ea ~i intre ~edinte, gandindu-se ce pacienta pUkuta era, intrebandu-se de ce nu puteau fi toti pacientii la fel de draguti, de adoratori ~i cooperanti ca ea. De Craciun i-a dat un ornament special pe care-l facuse chiar ea, spunandu-i ca dorea sa se gandeasca la ea pe timpul vacantei. $i el s-a gandit la ea in timpul vacantei ~i dupa aceea. Apoi, la 0 ~edinta, a venit ~i a spus cu frivolitate ca revenea la 0 ~edinta pe saptamana. A mentionat acest lucru in treacat, de pard nu era important ~i a trecut mai departe sa discute ni~te probleme pe care Ie avea cu prietenul ei. Terapeutul s-a simtit furios. "Asta e tot? V-ati decis sa reveniti la 0 data pe saptamana, pur ~i simplu?" - Da. De ce? Pacienta s-a uitat la el surprinsa. - Nu credeti ca.trebuia sa discutati asta cu mine? - De ce sa discut cu dumneavoastra? Eu sunt cea care plate~te. Este terapia mea. Sunt prizoniera dumneavoastra sau ceva de genul acesta? Intreaga atitudine a pacientei se schimbase brusc. Ii disparuse total submisivitatea. Ii vorbea in schimb pe un ton plin de dispret ~i frivolitate. lICe, trebuie sa va cer permisiunea pentru tot ce fac? Sunteti tatal meu sau ceva de genul
acesta?"
207
- M-am gandit doar ca ar fi fost elegant dad m-ati fi inclus in luarea deciziei, i-a scapat terapeutului. - Pai, imi pare rau ca va simtiti jignit. Dar trebuie sa fac ceea ce simt ca este bine pentru mine. Pusese punctul pe i; el se simtea jignit ~i ea s-a cufundat in tacere tot restul ~edintei. Pana la finalul ~edintei, el s-a infuriat la gandul ca ea il tradase - il sedusese ~i-l facuse s-o iubeasca ~i acum 11abandona (la fel cum facuse ~i mama sa) - ~i a avut un
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
narcisice
-1
208
acting out al furiei sale, intrerupand-o in mijlocul propozitiei $i informand-o, intr-o maniera rece, ca-i expirase timpul. Toata saptamana fantazase cum sa incheie terapia cu ea intr-un mod ranchiunos, rautacios. Daca $i-ar fi putut control a aceste sentimente de contra transfer, $i-ar fi putut da seama ca acesta era de fapt modulin care pacienta se simtea fata de el, ca ea dorea sa-l termine, pe de-o parte pentru a avea un acting out al resentimentelor pe care Ie acumulase datorita faptului ca a trebuit sa fie submisiva fata de el $i, pe de alta parte, ca defensa contra sentimentelor sale reale de tandrete $i dorinta care ie$eau la suprafata in acel moment. El nU-$i controla sentimentele, prin urmare era total nepregatit pentru ce urma sa se illtample la urmatoarea $edinta. Ea a venit iritata, spunandu-i direct ca renunta la terapie, pentru ca nu mai putea avea incredere in el dupa ultima $edinta. "Ati fost nervos pe mine $i n-ati putut accepta asta. M-ati intrerupt la finalul $edintei de parca-a$ fi fost un nimic. $titi cat de sensibila sunt atunci cand mi se taie yorba $i totu$i ati facut-o. Nu mai pot ramane in terapie cu dumneavoastra acum. Renunt $i asta e. Aveti ceva de spus?" S-a uitat urat la el. Inca 0 data, nu mai avea nimic din submisivitatea anterioara; facuse 0 intoarcere de 180 de grade. II respingea acum pe terapeut, la fel cum facuse cu toti barbatii din viata ei. $i pentru ca el se zbatea in chinurile furiei contratransferentiale, nu se putea gandi la ce i-ar fi putut spune. - Nu, n-am nimic de spus, i-a zis el, disimulandu-$i furia sub masca calmitatii. Daca doriti sa renuntati, $titi pe unde sa ie$iti. Ea a plecat cu un zambet triumfator. El $i-a petrecut cateva zile bune suferind cumplit din cauza ei, fantazand ill diferite moduri ca 0 distruge. Dupa 0 sap taman a, a sunat-o $i a rugat-o sa
209
vina pentru 0 $edinta de incheiere $i ea a fost de acord. Totw;;i, la aceasta $edinta, terapeutul era inca prea furios pentru a putea fi obiectiv $i tot ce i-a spus a parut ca 0 acuzatie sau ca un atac. I-a spus ca ea avea un acting out al sentimentelor de furie fata de fratele ei mai mare, ca nU-$i facea niciun bine $i ca ar trebui sa se mai gandeasca. Ea a fost de acord sa se mai gandeasca, dar de fapt se hotarase deja $i venise doar pentru a-I alina. Era acum prea speriata de el ca sa mai continue, prea speriata ca el putea la un moment dat sa se razbune. L-a sunat in ziua urmatoare, sa-i spuna di i$i men tinea hotararea de a renunta ~i ca se decisese sa mearga la 0 terapeuta. Terapeutul i-a urat succes. Apoi, ca 0 ultima lovitura, I-a intrebat: "Ma intrebam, mai sunteti ~i dumneavoastra in terapie?" Terapeutul a ras oarecum amar: "Nu, draga mea, nu sunt in terapie". In cateva zile ~i-a sunat fosta terapeuta. "Virginia, iti mai aminte~ti de mica mea problema, de nevoia mea ca femeile sa ma trateze special? De care crezusem ca am sdipat? Cred ca inca mai am nevoie sa-ti vorbesc despre asta."
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
Contratransferuri
narcisice
n-o o
~
:J r-+ r-+~
OJ N
OJ
~ C
ro
ro
N n -'. -'.
lJ)CL
ro
r-+ro
1--1 1--1
OJ
..r-+
:JOQ
~
OJcro
"lJ)
ro
-'.
CL ro
Introducere
Urmatoarele patruzeci de cazuri prezinta exemple in care terapeuW manifesta rezistenta fata de diferite aspecte ale procesului terapeutic, impiedidind astfel progresul terapeutic. Adesea, rezistentele lor sunt determinate de rezistentele pacientilor; alteori, ele i~i au pe deplin originea in interiorullor - ca atunci cand un terapeut manifesta rezistenta fata de exprimarea vulnerabilitatii ~i dorintei pacientilor, pentru ca nici ell ea nu ~i-arezolvat exact aceIe sentimente de vulnerabilitate ~i dorinta, negandu-le existenta. Uneori, aceste rezistente sunt in mare masura caracterologice, avandu-~i originea in complexele ~i fixatiile terapeutului; alteori, ele sunt culturale, decurgand din valorile, ideologiile ~i prejudecatile predominante in mediul cultural in care terapeutul a crescut. Cand vorbim despre rezistente caracterologice, ne referim la rezistentele legate de a fi blocat emotional intr-o forma sau alta. Astfel de rezistente pot, de exemplu, decurge din factori de personalitate de tip narcisic, isteric, sadomasochist, obsesiv-compulsiv, pasiv-feminin, falic-narcisic, masculin-agresiv sau din combinarea lor. Terapeutii narcisici pot manifesta rezistenta cand se confrunta cu grandoarea sau furia pacientilor, putandu-le, prin urmare, cultiva acestora dependenta ~i intari sinele fals. TerapeuW isterici sunt inclinati sa evite sa se confrunte cu sentimentele erotice ale pacientilor, dar ~i cu ale lor, ceea ce inseamna ca de obicei
101 gre~eli in psihoterapie Patruzeci de gre?eli de contrarezistenia
214
exista un acting out sexual subtil, care nu este discutat ~i care Ie poate sabota relatia. Terapeutii sadomasochi~ti au tendinta de a evita manifestarile de bla.ndete - a~a cum se intampla cu tipurile falic-narcisice ~i masculin-agresive -, putandu-~i astfel mentine pacientii blocati intr-o zona a furiei. Terapeutii obsesiv-compulsivi s-ar putea sa nu-~i doreasca sa auda anumite evenimente traumatice din vie tile pacientilor, care sa Ie reaminteasca de cele similare din propria lor viata, in timp ce terapeutii pasiv-feminini au tendinta de a manifesta rezistenta fata de exprimarile critice sau ostile fata de ei. Orice defect caracterologic, de care terapeutul ar trebui macar sa fie con~tient, poate cauza probleme in diada terapeutica. Poate cele mai grave dintre rezistentele caracterologice sunt acelea care decurg din tulburarile de personalitate in care simptomele sunt egosintonice, prin urmare, ele nu vor fi niciodata recunoscute ~i rezolvate. De exemplu, terapeutii pot avea nevoia de a-~i domina ~i control a pacientii; facand acest lucru, in mod incon~tient vor avea un acting out al sentimentelor primitive de agresiune, mentinand astfel 0 falsa senzatie de control ~i 0 stare de bine care exclud posibilitatea de a se analiza mai indeaproape. Ori de cate ori apararile nevrotice ale unui terapeut par reu~ite, exista de fapt 0 rezistenta cu privire la analiza lor. ~i dad rezistentele caracterologice ale terapeutilor sunt de obicei discutate in supervizare, rezistentele culturale sunt cel mai adesea trecute cu vederea. Este important sa se recunoasca totu~i cat de mult pot influenta in mod negativ terapia ~i aceste rezistente. In general, este mult mai dificil din partea unui supervizor sa-l confrunte pe supervizat cu privire la 0 idee preconceputa, decat cu privire la un sentiment contratransferential manifestat intr-un acting out.
Una dintre formele de contrarezistenta culturala cele mai uzuale ~i mai periculoase prin implicatii se observa atunci cand terapeutii se identifica pe sine - mai precis ca sine ideal - cu o cauza, 0 religie sau 0 mi~care in masa. Aceia care se identifica cu 0 astfel de cauza, mi~care sau religie - indiferent daca au sau nu calitatea recunoscuta de membru - vor fi adesea convin~i ca doar ei au dreptate (ei "au dreptate" ~i cei care nu apartin cauzei "gre~esc"), situatie in care se vor simti indreptatiti sa aiba un transfer, 0 rezistenta, un acting out al sentimentelor agresive fata de astfel de outsideri, fara a se simti vinovati. In astfel de situatii, cauza, religia sau mi9carea respectiva devine o proiectie a imaginii ideale a terapeutului, iar acele parti din sine pe care nu doresc sa Ie recunoasca sunt proiectate pe cei din afara; ei ~i mi9carile lor sunt "bune", iar ceilalti sunt "rai". In diada terapeutica, cand un terapeut prime~te un pacient care pare sa fie "de cealalta parte", incon~tient terapeutul poate sa aiba rezistenta fat a de anumite manifestari ale pacientului, pe care Ie consider a "rele" sau "gre9ite", facand astfel ca procesul terapeutic sa deraieze. Recent, feminismul a devenit 0 astfel de cauza. Toti cei care se identifica cu feminismul, femei 9i barbati, ajung adesea sa creada ca optiunea lor este singura posibila. Ei "au dreptate" 9i cei care nu accepta "evanghelia" feminismului "gregesc". Terapeutii care se identifica cu feminismul vor manifesta rezistenta fata de pacientii (barbati) pe care-i catalogheaza drept "sexi9ti" 9i fata de pacientele care sunt considerate "neghioabe" 9i vor respinge orice idei care sunt contrare doctrinei feministe. De fapt, terapeuteIe feministe percep uneori orice acuza adusa sistemului lor de credinte drept un atac asupra lor inse9i - pentru ca ele s-au identificat cu mi9carea - 9ivor raspunde cu furie narcisica la ori-
215
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli1n psihoterapie
Patruzeci de gre~eli de contrarezistenta
216
ce amenintari de acest gen. Pentru ca feminismul este acum la moda 9i a devenit 0 forta foarte influenta, am indus cateva cazuri care demonstreaza cum el poate duce la rezistente terapeutice 9i cum poate impiedica progresul. Prejudecati de diferite tipuri scapa neobservate in cadrul supervizarii. Ele raman totU9i surse puternice de rezistenta pentru terapeuti. Prejudecatile pot fi de natura rasiala, religioasa, sexuala, ideologica, nationala sau regionala. Terapeutii de rasa alba pot avea prejudecati mai mult sau mai putin incon~tiente fata de afro-americani, care iau forma rezistentelor din terapie, ~i, in mod similar, terapeuti afro-americani pot avea prejudecati fata de pacientii lor albi. Terapeutii pot avea idei preconcepute fata de paciente 9i, la fel, terapeutele fata de pacienti. Americanii pot avea prejudecati fata de bulgari 9i invers. Liberalii pot avea preconceptii fata de conservatori ~i invers. Nordi~tii pot avea prejudecati fata de sudi9ti ~i invers. Evreii pot avea prejudecati fata de catolici 9i invers. Un terapeut nordist din mediul urban poate avea ca pacient un sudist din mediu rural, cu un puternic accent sudist. Din cauza mediului sau cultural, terapeutul ar putea avea prejudecati cu privire la accentele sudiste, considerandu-Ie suparatoare, ceea ce ar putea atrage dupa sine egecul sau total in ceea ce prive~te capacitatea de a asculta ~i de a empatiza cu spusele pacientului. In plus, terapeutul s-ar putea sa nu manifeste intelegere ascultand povestiri despre viata din mediul rural, sudist, datorita rezistentelor soli de cu privire la povestirile legate de lin9aje ~i altele asemenea, care circulau ~i erau aspru criticate in mediul sau cultural. Pacientul provenind dintr-un astfel de mediu se va simti judecat 9i se va retrage in sine, iar relatia terapeutica nu va mai merge nicaieri.
Am selectat 0 varietate de cazuri care reflecta 0 gama larga de situatii, cu frecventa mare, implicand contrarezistente. Cand a fost posibil, am aratat modul in care supervizarea ~i terapia au fost eficiente in a rectifica aceste situatii. Cu siguranta, nu s-a putut acoperi tot; asta nu pentru ca anumite situatii au fost considerate mai putin importante, ci pentru ca scopul acestei carti a fost selectarea acelor cazuri cu care eram cei mai obi9nuiti. Poate ca propriile noastre rezistente vor ie9i la suprafata in functie de situatiile selectate. Nu in ultimul rand, este interesant de observat ca majoritatea terapeutilor prezentati in aceste cazuri ~i-au facut specializarile in cele mai renumite institute. In ciuda procesului de eliminare a a~a-zi~ilor candidati patogeni, a analizei de formare la fel de riguroase, precum ~i a supervizarii activitatii, contrarezistentele raman totu~i 0 realitate. Problema care se pune este legata de faptul ca ceea ce inteleg membrii unui institut prin personalitate sanatoasa poate depinde, de asemenea, de propriile lor prejuded1ti; de exemplu, institutele traditionale vor cauta candidati care sunt mai mult sau mai putin pasivi din punct de vedere emotional ~i care imparta~esc pareri care coincid cu sistemul actual de credinte al respectivului institut. Astfel, un candidat poate parea sa-~i fi "neutralizat" sentimentele agresive ~i erotice ~i poate parea sa fi adoptat punctul de vedere psihanalitic "corect", cand de fapt personalitatea sa poate avea aspecte psihopatologice grave, care au fost reprimate cu succes sau sublimate. Mai exista pericolul ca acele institute sau ~coli de terapie sa devina la fel ca mi~carile discutate anterior - dogmatice, superioare ~i elitiste in atitudine, presupunand implicit ca toti cei care apartin ~colii "au dreptate" ~i ceilalti "gre~esc". Unele dintre cazurile urmatoare speram sa dezvolte acest punct de vedere.
217
RICHARD
C. ROBERT1ELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre\ieli in psihoterapie
Patruzeci de gre;;eli de contrarezistenta
nn a
rl"
::J""O -"
OJ
-, OJ -, ([)
Vl
rl"
N -"
rl"
([) ::J ([)
c
lT1
~rl"
n OJ
-, OJ
n rl" ([) -,
O'Q
a a
-'. n ([)
GRE~EALA 62
Terapeuta?i
porcul misogin
Un barbat de 25 de ani era de cateva luni in terapie la 0 terapeuta mai in varsta, cand a inceput sa se axeze pe problemele sale cu femeile. - Pe scurt vorbind, a spus el, urasc americancele. Sunt atat de ticaloase ~i pline de pretentii ~i, daca vreti sa ~titi, rasfatate. $i ma dezgusta modulin care folosesc feminismul drept scuza pentru a-~i manipula ~i controla sotii ~iiubitii. De fapt, m-am hotarat sa ma vad doar cu femei care nu sunt americance. eu femei orientale, de exemplu. Ele chiar ~tiu cum sa trateze un barbat. Da, de asta am nevoie, de 0 femeie far a pretentii ~i care sa nu fie 0 ticaloasa ~i pe care sa ma pot baza ori de cate ori am nevoi sexuale. Am terminat-o cu americancele. Terapeuta, 0 femeie matura, care nu era 0 feminista cu vederi politice, a fost totu~i luata prin surprindere de astfel de diatribe ~i nu a putut raspunde cu empatie. S-a trezit gandind ca el era "un porc misogin", facand in sinea ei comentarii de genul "Inteleg, vrei pe cineva care sa-ti fie total supusa" sau "Da, femeile orientale nu sunt la fel de libere ca americancele, a~a ca sunt mai u~or de dominat". Terapeuta a fost ranita narcisic de atacurile pacientului cu privire la americance ~i s-a simtit obligata sa Ie apere ~i sa se apere.
(ontrarezistente
caracterologice
222
Adica s-a identificat la modul general cu toate femeile; prin urmare, un atac asupra americancelor a fost considerat implicit ca un atac asupra ei. Totu~i, cu cat venea ea cu mai multe afirmatii defensive, cu atat mai virulenta era critica lui. S-au bloc at ~i terapia a capatat caracteristicile unei dispute neintrerupte. Din fericire, ea a discutat problema cu supervizorul ei (barbat), dandu-~i seama ca se simtea personal atacata de pacient. Cu ajutorul supervizorului, a putut intelege ~i apoi renunta la rezistenta ei cu privire la parerile pacientului despre femei, pentru a empatiza cu baietelul care avea nevoie de 0 mama surogat rabdatoare, care sa-l sustina ~i sa-l inteleaga. Pacientul avusese 0 mama foarte agresiva ~i seducatoare, care avea obiceiul sa se strecoare noaptea in patul sau, chiar ~i in perioada sa de adolescenta medie ~i sa doarma cu el, dupa ce se certa cu tatallui. Nu a existat niciun contact fizic de natura sexuala, dar a fost foarte multa seductie emotionala. Prin urmare, pacientul era speriat de femeile revendicative, speriat nu doar de incalcarea tabuului incestului, ci ~i de fuziunea cu mama sa, fiind cople~it de ea ~i pierzandu-~i identitatea sexuala - ca sa nu mai mentionam trezirea fricii sale de castrare. Din cauza acestei instabilitati cu privire la identitatea sa sexuala, avea 0 personalitate de tip falic-narcisica ~i trebuia sa aiba raporturi sexuale mai mult de 0 data pe zi, adesea suplimentate de masturbare. Masculinitatea sa era atat de amenintata pana ~i de relatiile cu cele mai submisive femei, incat era cuprins de anxietate; pana ~i cea mai benigna forma de impunere a unei femei 11speria. Cand pacientul a inceput sa-i faca avansuri sexuale terapeutei, lucrurile au ajuns intr-un punct critic. Din nou, terapeuta s-a simtit surprinsa ~i a simtit cum 0 invadeaza furia.
- Ce-ar insemna pentru dumneavoastra daca a~ face sex cu dumneavoastra? il intreba, incercand sa-~i pastreze 0 atitudine neutra, analitica. - Nu ~tiu. Ce-ar fi sa incercam ~i sa vedem? El nu era pregatit pentru analiza. A mai simtit ~i dezaprobarea terapeutei, lucru care I-a facut sa staruiasca mai mult in acting out-ul sentimentelor sale ~i in a rezista la analiza. Era departe de punctul in care ar fi putut renunta la aparari, pentru a-~i examina anxietatea cu privire la masculinitatea sa. In cele din urma, dupa mai multe discutii cu supervizorul sau, terapeuta a inceput sa mai lase de la ea. Cand pacientul vorbea despre casatoria cu 0 femeie orientala care sa-i indeplineasca nevoile, terapeuta era in stare sa-l sustina, dandu-~i seama ca data fiind psihopatologia lui, precum ~i educatia sa, 0 astfel de casatorie reprezenta solutia cea mai viabila in acel moment.
223
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
Contrarezistenie
caracterologi,
"
GRE~EALA 63
Terapeutul
care a adormit
Un pacient avea un fel anume de a vorbi, in timp ce era intins pe canapea, ca un discurs monoton. Toate propozitiile curgeau Ia nesfaq>it ~i nu se crea niciodata un moment pentru ca terapeutuI, un barbat mai in varsta, sa poata interveni. Neschimbandu-se nimie, terapeutul s-a plictisit in timpul ~edintelor pacientului 9i de cateva ori chiar a adormit. A doua oara cand a adormit, s-a intamplat ca pacientul sa se intoarca, simtind ceva ~i I-a surprins pe terapeut motaind pe scaun. - Dormiti? I-a intrebat el, profund jignit. - Nu, a mintit terapeutul. Mi-am inchis doar ochii. - Ah. Arc'itati ca ~i cum ati fi adormit. - Daca v-ati inchipuit ca am adormit, la ce v-ati gandit? Cum v-ati simtit? Terapeutul a continuat sa parcurga procedura analitiea standard, fara a recunoa~te vreodata ca, de fapt, adormise. De ce? In aparenta pentru ca nu dorea sa-l jigneasca pe pacient; la un nivel mai profund, pentru ca-i era friea atat de propriile sentimente, cat ~i de cele ale pacientului, sentimente de furie ~i de dorinta. Pacientul manifestase rezistenta in a-i permite terapeutului sa-~i aduca propria contributie la cele mai profunde ganduri ale
sale. Era ca ~i cum terapeutul nici macar nu exista pentru el. Ceea ce s-a starnit in terapeut a fost 0 reactie de furie; s-a simtit respins de pacient, exclus, in acela~i mod in care tatal sau 11 indepartase cand era copil. Astfel, rezistenta pacientului i-a declan~at terapeutului 0 contrarezistent~L Pacientul a opus rezistenta contactului cu terapeutul, iar acesta a opus ulterior rezistenta contactului cu pacientuI, adormind. Daca terapeutul ar fi ineercat sa analizeze rezistenta pacientului la stabilirea eontactului eu el, treptat I-ar fi facut pe pacient sa se desehida. In sehimb, el a avut un acting out al furiei sale adormind ~i a aeeentuat apoi prejudiciul ereat, refuzand sa recunoasca fata de pacient cele intamplate. Cateva Iuni mai tarziu, pacientul a invocat drept seuza problemele financiare, pentru a renunta la terapie, iar terapeutuI, aflat inca in acting out-ul contrarezistentei fata de tatal sau, i-a dat bineeuvantarea sa.
225
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
Contrarezistenie caracterologice
GRE?EALA 64
Terapeutul vanitos ?i pacientul pe masura

$apte ani. $apte ani fusese in terapie un pacient, acum in varsta de treizeci ;;i ceva de ani, la un terapeut care se indrepta acum spre cincizeci de ani. $i in toti ace;;ti ani, foarte putine lucruri se schimbasesra in viata pacientului; el inca se plangea de acelea;;i lucruri. Era autor de rec1ame, cu un succes mediocru, care se plangea de faptul ca trebuia sa fie un geniu creator, care sa scrie "marele roman american". Era casatorit eu 0 sotie afectuoasa, care-l sustinea, dar se plangea ca merita 0 femeie mai atragatoare;;i mai atenta. Nici n-a inceput vreodata in eei ;;apte ani de terapie sa scrie la roman, nici nu a avut vreo aventura cu 0 alta femeie in cei cincisprezeee ani de casatorie. Cu destula retinere, terapeutul a reeunoseut ca pacientul nu faeea progrese. A fost nevoit sa reeunoasca asta fata de sine insu;;i, pentru ca a ineeput sa se simta din ee in ee mai iritat inainte, in timpul;;i dupa ;;edintele eu pacientul. Care era problema? In diseutiile sale cu supervizorul, i;;i eon;;tientizase ;;i aeceptase propria vanitate, precum ;;i pe eea a pacientului sau. In toti aee;;ti ani, terapeutul nu subliniase vanitatea evidenta a pacientului, pentru ca era orbit de propria sa vanitate. In realitate,
aeest pacient se temea sa se aventureze in serisul ereativ sau in iubirea ereativa, pentru ca aeestea i-ar fi putut afeeta aura de vanitate; ar fi riseat sa descopere ca nu era cine pretindea ca e. $i era de nesuferit atat pentru sotia sa, cat ;;i pentru colegii sai, din eauza aeestei probleme earacterologiee evidente. Terapeutul avea probleme similare privind increderea in sine; avusese 0 pregatire muzicala remareabila ;;i simtise intotdeauna ca ar fi putut deveni un mare pianist daca ar fi vrut asta, dar se hotarase in schimb sa-;;i investeasea talentul in slujba ajutorarii semenilor. $i ca terapeut, traia multe iluzii cu privire la propria sa persoana. Vorbea freevent in fata unei audiente mari la seminarii 9i avea parere foarte buna despre el insu;;i. Cu toate aeestea, eolegii nu-i imparta;;eau aeeasta parere ;;i nu era prea agreat. Prin urmare, nu atinsese statutulla care se a;;teptase, fapt pus pe seama ghinionului. Din eauza vanitatii sale, ii era greu sa ceara ajutor ;;i sa-l asculte pe supervizor. A faeut acest lueru doar din eauza irascibilitatii sale eu privire la acest pacient ;;i nu numai. Cu ajutorul supervizorului, treptat a devenit con;;tient de contrarezistenta ;;i a putut incepe sa se mi;;te intr-o direetie buna in terapia cu pacientul.
227
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contrarezistente
caracterologice
---j~_.
GRE';iEALA 65
Terapeuta
?i vedeta de televiziune
o terapeuta destul de blnara a avut marele noroc sa fie recomandata unei vedete de televiziune, care i-a devenit pacienta. S-a simtit atat de onorata sa 0 primeasca pe aceasta pacienta, incat s-a comportat cu ea intr-un mod diferit fata de restul pacientilor. A incercat din rasputeri sa-i faca pe plac, foarte rar 0 punea sa-~i infrunte problemele, era foarte flexibila in a modifica programarea gedintelor, statea pana tarziu la cabinet pentru a 0 primi 9i 9tia cum sa i se bage pe sub piele. Adesea ii facea complimente cu privire la un rol recent, purtandu-se mai mult ca un fan deca.t ca un terapeut. Ca urmare a acestui comportament al terapeutei, pacienta a creat 0 intelegere tacita cu ea; terapeuta ii spunea pacientei ce vedeta nemaipomenita era 9i vedeta ii spunea terapeutei ce terapeuta grozava era ~iniciuna din ele n-avea sa mentioneze vreodata sentimentele negative pe care le-ar fi putut avea una fata de cealalta. Astfel, transferul 9i rezistenta vedetei n-au fost niciodata analizate (din cauza contrarezistentei terapeutei de a face acela9i lucru). Terapeuta era un exemplu bun de persoana care se autodepreciaza, ca aparare impotriva vanitatii. Ii era greu sa accepte complimente sau sa vorbeasca pozitiv despre ea lnsa9i, din cauza
stimei de sine scazute, cronicizata ~i avandu-9i originea in relatia infantila cu mama sa, in care s-a simtit dezaprobata. Avea nevoie sa ramana ata9ata de aceasta vedeta, pentru a-9i imbunatati stima de sine prin intermediul unei extensii narcisice. Vedeta 0 reprezenta pe mama sa - mama omniscienta, incantatoare, din frageda ei copilarie - ~i, in loc sa fie idealizata de pacienta, 0 idealiza ea. Facand acest lucru, alimenta nevoia narcisica a vedetei de a fi idealizata 9i de a i se acorda atentie. $i au continuat a9a luni de zile, cu acela9i ritual. - Ati fost cea mai buna din film, ii spunea terapeuta. V-ati exprimat foarte bine sentimentele. - Sunt a9a de norocoasa sa va am ca terapeuta, spunea vedeta. - Oh, nu 9tiu ce sa zic. Oricine ar putea lucra cu dumneavoastra. Lucrand permanent pentru a-9i rezolva contrarezistenta, atat in propria ei terapie, cat 9i in supervizare, terapeuta a putut in cele din urma sa-9i rezolve erorile terapeutice.
229
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie Contrarezistente caracterologice
GRE?EALA 66
Terapeutul care nu dorea sa fie su perior

Cel putin intr-o privinta terapeutii trebuie sa fie superiori pacientilor lor: pentru a-i ajuta, terapeutii trebuie sa fi avansat din punct de vedere terapeutic sau ca maturitate peste nivelul pacientilor. Altfel, n-ar putea detine obiectivitatea necesara pentru a Ie fi cu adevarat de ajutor. In plus, multi pacienti au nevoia de a-~i idealiza terapeutii, de a-i vedea superiori, cu precadere in prima parte a tratamentului. Era totu~i un terapeut care nu dorea sa se simta superior pacientilor sai ~i care, prin urmare, opunea rezistenta idealizarii sale. Aceasta rezistenta a lui decurgea din factori culturali ~i caracterologici. Fusese crescut intr-o cultura care punea accent pe egalitarism; in conformitate cu sistemul de valori al acestei culturi, toate fiintele umane erau egale ~i nimeni n-ar fi trebuit sa se simta niciodata superior altcuiva in niciun fel de privinta, cu atilt mai putin sa 0 mai ~i recunoasca. Acest om a impins aceasta filosofie aHHde departe, incat atunci cand juca tenis, de exemplu, nu se implica niciodata in adevaratul sens al cuvantului intr-un set, de teama ca atunci 0 persoana trebuia sa ca~tige ~i 0 alta sa piarda - una ar fi fost inferioara ~i alta superioara. Din
punct de vedere caracterologic, aceasta atitudine i~i avea originea intr-o aparare contra sentimentelor de vanitate, care-i aparusera pentru prima data in copilarie. S-a intamplat acum ca a venit un pacient la terapie, un pacient foarte narcisic, care avea un blocaj emotional pronuntat, mentinandu-se la distanta ~i respingand interpretarile. Nu Ie asculta sau parea ca Ie asculta, dar Ie uita imediat, sau spunea ca erau irelevante. In acela~i timp, se plangea permanent ca nu se facea mai bine. "Nu simt ca se intampla nimic. Nu simt nimic. Nici macar ceva fata de dumneavoastra. Cred ca ar trebui sa ma simt bine in prezenta dumneavoastra sau ceva de genul acesta. Ar trebui sa va admir. Dar nu va admir. De fapt, nu cred ca mi-ati oferit nimic." Pe masura ce aceasta situatie continua ~edinta dupa ~edinta, terapeutul asculta tolerant ~i rabdator, fara sa se apere 9i fara sa-~i atace pacientul. Facand acest lucru, era pe moment con~tient, era de fapt de admirat ca putea sa asculte cu toleranta 9i rabdare, in ciuda faptului ca pacientul respingea sau anula tot ce spunea. A tresarit totu~i la acest gand 9i I-a alungat imediat din minte. Apoi, i-a mai trecut prin minte ca, in sufletul sau, pacientul 11admira, de fapt, ~i se apara, prin atitudinea sa negativa, fata de aceste sentimente pozitive nutrite fata de el. Era pe punctul de a face 0 interpretare, dar apoi s-a oprit. A aparut in acel moment 0 contrarezistenta la interpretare. Pe de-o parte, ea provenea dintr-un sentiment de vina ~i de inhibitie cu privire la vorbitul des pre propriile sale virtuti (despre propria sa superioritate) ~i, pe de alta parte, din identificarea sa cu rezistenta pacientului fata de acceptarea unei relatH cu un obiect simtit ca superior ~i bun, din moment ce acest lucru presupunea acceptarea propriei inferioritati ~ivinovatii. In plus,
231
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contrarezistenj:e caracterologice
.J
232
terapeutul mai era con~tient di daca. ar fi f,1cut interpretarea, ar fi putut rezolva rezistenta pacientului cu privire la acceptarea terapeutului ca pe un obiect superior ~i ca.,ulterior, pacientul ar fi putut dezvolta un transfer idealizant fata de el; ~i fata de aceasta posibilitate opunea contrarezistenta. Din fericire, acest terapeut avusese parte de suficienta analiza personala pentru a-~i putea transcende mo~tenirea culturala ~i caracterologica; devenind con~tient de propriile sale rezistente, a mers mai departe ~i a oferit interpretarile corespunzatoare in timpul urmatoarei ~edinte, relatia terapeutica revenind pe faga~ul ei normal.
GRE?EALA 67
Terapeuta
care lncuraja depresia
avea in terapie un profesionist de succes, care era predispus la depresii severe. Ea era intotdeauna plina de intelegere ~i compasiune fata de depresia sa, intreband mereu despre acest lucru, despre insomnia lui, despre dezamagirile legate de depresie, repetandu-i lucruri cum ar fi "Cred ca suferiti mult", "Inteleg cum va simtiti" ~i "Vreau sa ~titi ca.imi pasa cu adevarat de dumneavoastra". Ca raspuns, barbatul a ramas depresiv. Efectul atitudinii sale pline de intelegere a fost acela de a-i recompensa ~i incuraja depresia. Fundamental, el era 0 fire masochista, care dobandise foarte multe ca~tiguri secundare de pe urma depresiei sale. Terapeuta nu a reu~it sa analizeze niciunul dintre acestea - de fapt, ea opunea 0 contrarezistenta caracterologica la a Ie analiza - ~idupa un timp el a devenit ~i mai depresiv ~i a ajuns chiar in pragul sinuciderii. Terapeuta avusese un frate mai mic cu dizabilitati - care avusese atat suferinte fizice, cat ~i depresie - ~i ea fusese plina de compasiune fata de boala sa, dar, incon~tient, prefera ca el sa fie mai degraba bolnav decat sa-i faca concurenta cu succes. Transfera acum toate acestea pe pacientul ei; aparent parea sa fie intelegatoare ~i sa-i acorde sprijin, dar, incon~tient, 11 men tinea in depresie ~iii neutraliza potentiala competitie cu ea. De asemenea,
o terapeuta
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie Contrarezisten\e cardc1l'rologi( ('
234
prin eompasiunea ei fata de el, i~i ispa~ea vina fata de fratele ei, dar ~i fata de el. Aeeasta situatie a fost in eele din urma rezolvata, pentru ea pacientul mai era ~iintr-o terapie de grup eu aeeea~i terapeuta ~idl.tiva dintre eeilalti pacienti din grup ~i-au dat seama de ee se inHl.mpIa ~ii-au atras atentia terapeutei. La ineeput, ea a vrut sa nege. - Nu ered ca-i reeompensez depresia, le-a raspuns ea. Imi fae doar meseria, empatizez eu el. Poate ea sunteti gelo~i pentru ca simtiti ea Tom se bueura de un tratament preferential. Ar putea fi asta? Dar grupul a insistat ~i dupa cateva saptamani terapeuta ~i-a putut reeunoa~te eontrarezistenta eu privire la alinarea depresiei. Pacientul a renuntat apoi la terapie - relatia durase prea mult timp ~i fusese mult prea distructiva ea el sa mai continue; totu~i el a admirat onestitatea terapeutei ~i ehiar a reeomandat-o eelui mai bun prieten al sau.
GRE~EALA68
Terapeutul
stoic
- Sotia mea este atat de reee, are un eomportament de resping ere, s-a plans un pacient. E atat de innebunita dupa independenta, ea nu ma pot niciodata sprijini pe ea, nici maear pentru 0 secunda. - Nu fiti a~a plangacios, i-a raspuns terapeutul. Puteti avea grija de dumneavoastra daea vreti. Aveti prea multe pretentii infantile fata de sotia dumneavoastra. De ce nu va purtati ca un barbat? In esenta, aceasta era relatia dintre pacient ~i terapeut. Pacientul ineerca mereu sa obtina compasiune din partea terapeutului ~i acesta 11indeparta permanent. La fel ea sotia sa, terapeutul nu-i ingaduia sa se sprijine pe el. Intr-o zi - imediat dupa moartea mamei pacientului - acesta s-a suparat foarte rau pe terapeut. - $titi, tocmai mi-a murit mama ~inici acum nu simt nici cea mai vaga urma de eompasiune din parte a dumneavoastra. Nici macar nu mi-ati spus condole ante, cum se obi~nuie~te. - De ce sa fiu eu trist pentru dumneavoastra? Mama dumneavoastra a murit, nu a mea, a raspuns terapeutul cu raceala. In mod evident, terapeutul se confrunta eu 0 eontrarezistenta. Nu era deloe receptiv la a-~i ajuta pacientul sa-~i rezolve fixatiile
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
Contrarezistente
caracterologice
236
orale, din cauza propriilor sale nevoi nerezolvate. Mama terapeutului murise cand el avea doi ani; pentru a supravietui, a trebuit sa-~i reprime nevoile orale, sentimentele ~i amintirile ~i sa se apere prin dezvoltarea unei structuri de personalitate stoice. Pentru a-~i intari aceasta aparare, se mai ~i casatorise cu 0 femeie rece, careia ii lipseau in totalitate calitatile materne. Desconsiderarea nevoilor pacientilor sai era pusa in slujba mentinerii reprimarii nevoilor orale ~i a apararii contra a ceea ce ar fi fost 0 lovitura devastatoare pentru eul sau - moartea mamei sale. Totu~i pacientul se saturase de raceala acestui terapeut. La cateva saptamani dupa moartea mamei sale, a renuntat la terapie.
GRE?EALA 69
Terapeuta ~i pacienta cea urata ~idezgustatoa re

Pacienta era 0 femeie tanara, la treizeci de ani, care fusese la mai multi terapeuti. Fusese abuzata sexual in copilarie ~i, ca urmare, avea 0 imagine negativa de sine, din cauza sentimentelor de vinovatie cu privire la experientele sexuale. Datorita terapiei anterioare, viata ei exterioara se imbunatatise intr-o anumita masura, dar, in sinea ei, inca se percepea ca 0 "creatura urata, oribila, dezgustatoare". Jar ~i iar, vorbea despre sine cu desconsiderare, in fata terapeutei actuale, 0 femeiemaiinvarsta.Nu numai ca se simtea urata ~i dezgustatoare, dar se mai ~i compara permanent cu eel doua surori ale sale (ea era mezina) pe care Ie considera frumoase. Niciuna dintre cele doua surori nu fusese abuzata sexual. Terapeuta, in esenta cu 0 analiza solid a ~i cu 0 minte analitica sofisticata, opunea totu~i rezistenta la a 0 asculta pe pacienta cum se desconsidera ~i incerca permanent sa-i abata atentia de la aceste aspecte, axandu-se pe laturile pozitive. De exemplu, ii ceruse pacientei sa aduca fotografii eu ea 9i surorile ei 9i dupa aceea ii spusese: "Vedeti, sunteti la fel de atragatoare ca suroriIe dumneavoastra. De fapt, ati fost 0 fetita foarte, foarte dragutii".
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
Contrarezistente caracterologice
__________________
~_~_m.m_~' ,,_."" _ ""~li . iii_"''''oui~ijj~liUli _ _ _,,_ _ _"
238
239
Spre consternarea terapeutei, la urmiHoarea ~edinta, pacienta se subaprecia ~i mai rau ~i a spus chiar: "M-am gandit sa renunt la terapie. Nu cred ca ma ajuta". Terapeuta a incurajat-o sa continue sa vorbeasca despre ce simtea. "Nu ~tiu", a spus ea. "N-am prea mari sperante cu privire la viata mea sau la viitorul meu. Am cumparat 0 casuta la tara ~i acum nici macar nu mai ~tiu daca 0 mai vreau. Sunt sigura ca termite Ie 0 vor roade din temelii, pana nu va mai ramane nimic. In acest weekend trebuie sa vina cineva de la dezinsectie, dar sunt sigura ca 0 sa-mi spuna probabil ca nu am termite, de~i el va :;ti fara indoiala ca sunt termite acolo. Nu am pur ~i simplu speranta ca totul se va rezolva." La inceput, terapeuta n-a inteles semnificatia spuselor pacientei; totu~i supervizorul terapeutei a sugerat ca ceea ce-i spunea pacienta in mod indirect era di terapeuta nu parea sa 0 inteleaga, spunandu-i ca era atragatoare, rand ea ~tia bine ca e urata (avea termite). Terapeuta incerca practic sa-i panseze ranile psihice cu plasturi, cum mai incercasera ~i terapeutii anteriori. Din moment ce terapeuta a inteles ce-i comunica, ~i-a putut accepta contrarezistenta cu privire la capacitatea ei de a 0 asculta pe pacienta desconsiderandu-se. 0 parte din ea nu dorea sa se deschida catre sentimentele dezgustatoare, urate nici ale pacientei, dar nici ale ei. Terapeuta i~i incepuse propria analiza personala cu 0 imagine de sine nu cu mult diferita de cea a pacientei. De~i i~i rezolvase multe aspecte legate de furia ei primitiva, de dezgustul simtit fata de propriul corp, de imagine a negativa de sine, mai erau inca multe probleme nerezolvate, a~a ca, incon~tient ~i intr-o anumita masura con~tient, nu dorea sa-~i aminteasca de propriile probleme, in timp ce se ocupa de cele ale pacientei.
Intelegandu-~i contrarezistenta, terapeuta a putut continua terapia cu pacienta, ascultand-o cu adevarat. Ajutand-o pe pacienta sa-~i rezolve problemele, ~iterapeuta a fost nevoita la randul ei sa continue sa ~i Ie rezolve pe ale ei. Diada terapeutica este intotdeauna 0 rea1tie terapeutica mutuala, atunci rand functioneaza cu adevarat.
RICHARD
C.ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
J.
GRE~EALA 70
Terapeuta
holistica
o anumita terapeuta era cunoscuta in cercul ei de apropiati ca fiind una dintre cele mai bhlnde ~i mai umane fiinte de pe fata pamantului. De~i avea earn treizeci ~i ceva de ani, arata ca o adolescenta -i~i purta parulin codite ~i i~i farda discret fata pistruiata. Practica 0 forma de terapie pe care ea 0 numea "transpersonala" ~i recurgea la terapie suportiva, vitamine, tehnici de meditatie ~i filosofie orientala. Era 0 femeie care detesta orice forma de violenta ~i care credea cu adevarat ca "iubirea e raspunsul" . Un pacient a venit la ea la terapie, plangandu-se de cat de furios era ~i vorbindu-i de toate persoanele din viata lui pe care planuia sa se razbune. "Intr-o buna zi, toti 0 sa-~i primeasca inapoi tot rahatul facut ~i-o sa Ie stea in gat", ii spunea el. Ea Ii zambea bland ~i schimba subiectul. "Vorbiti-mi despre ceva din viata dumneavoastra care va da 0 stare de bine." - Nimic nu-mi da 0 stare de bine. - Trebuie sa fie ceva anume.
- Nu, nimic. Vreti sa va spun ce-o sa-i fac fostei mele iubite? De fapt, terapeuta nu dorea sa auda a~a ceva. Opunea rezistenta la a asculta orice era legat de furie sau violenta. Mediul sau familial fusese violent, taHH ei batand-o mereu pe mama ei,
aceasta reducandu-l mereu pe tatal ei la nimic. Crescand, avusese fantasme despre cum sa-~i salveze tatal din mainile mamei sale ~i sa-l elibereze de tendintele lui violente. In mod incon~tient, simtea ca ar fi putut sa-~i iubeasca tatal a~a cum merita el sa fie iubit - nu ca mama ei, care era castratoare fata de el. Punea acum in scena aceasta drama cu pacientii ei, incercand sa-i salveze de propria lor violenta prin iubire. Totu~i, facand acest lucru, i~i nega propria violenta, propria furie nerezolvata fata de mama ~i tatal ei. Aceasta furie incon~tienta era transpusa intr-un acting out, prin care nu Ie permitea pacientilor sa-~i exprime supararea, furia sau gandurile violente in prezenta ei. Frustrandu-i de nevoia de a vorbi despre aceste sentimente, ii facea de fapt sa devina mai furio~i ~imai violenti, toate acestea sub aparenta faptului de a Ie face bine. De exemplu, barbatul care venise la terapie ~i care-i vorbise de planurile sale de razbunare a devenit din ce in ce mai insistent in dorinta sa de a-i vorbi despre aceste planuri. Cu cat terapeuta opunea mai multa rezistenta la a asculta astfel de planuri, cu atat mai vehement era pacientulin a i Ie face cunoscute. S-a raportat la ea ca la 0 mama rejectiva ~i, in consecinta, a devenit din ce in ce mai furios pe ea. Intr-un final, a manifestat chiar violenta. - $tii, i-a spus elintr-o zi, uneori imi vine sa te pocnesc. - Sa ma pocniti? a spus ea ~optit, cu blandete. V-ati luat medicamentele? - Nu. Chestiile astea n-au efect la mine. - V-ati mentinut dieta cu vitamine? - Nu. Nu cred in asta. - Nu inteleg cum va a~teptati sa va ajut daca nu vreti sa incercati lucrurile pe care vi Ie-am recomandat.
241
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eliin psihoterapie Contrarezistente
caracterologice
-----
"~
242
N-am nevoie de nimic de genul acesta. Am doar nevoie sa omor cativa oameni. Asta e tot. Sunt cativa nesimtiti care m-au caIeat pe coada cam de prea multe ori 9i trebuie doar sa anihilez cativa dintre ei. Dupa, 0 sa ma simt mai bine. - $titi, incep sa cred ca nu sunt terapeuta care va trebuie, a spus ea, simtindu-se foarte nelini9tita 9i speriata. Pacientul a zambito "Cred ca ai dreptate." Aceasta terapeuta putea lucra doar cu un anumit tip de pacient - unul care, la fel ca ea, i9i nega propria agresivitate 9i vedea lumea in roz.
-
GRE~EALA 71
Terapeutul
intelectual
Cand acest terapeut era copil, mama sa obi9nuia sa-i spuna, la fel ca multe alte marne: "Inceteaza cu plansul sau 0 sa-ti dau eu ceva pentru care chiar sa plangi". De fapt, nicio forma de manifestare emotional a sincera nu era tolerata in familia sa, nici de catre mama sa, scriitoare, nici de catre tatal sau, editor. Era mai degraba incurajat sa fie stoic 9i sa aiba teluri intelectuale. Mai tarziu, ca adolescent, a dezvoltat ceea ce Erik H. Erikson 9i altii numesc "apararea intelectuala" contra trezirii sexuale, care este parte integranta a anilor de adolescenta. Chiar 9i mai tarziu, cand s-a hotarat sa devina terapeut, "a ales" sa fie psihanalist clasic. In activitatea sa cu pacientii, sublinia aspectele intelectuale ale terapiei: ramanea de 0 neutralitate 9i 0 pasivitate rigide fata de pacient 9i incerca sa se concentreze doar pe conflictele psihice ale pacientului, mentinand intotdeauna lucrurile la nivelul unui fel de invesfigatie 9tiintifica. Citea cu voracitate 9i avea una dintre cele mai mari biblioteci de psihanaliza existente; era, intr-adevar, recunoscut drept un savant in psihanaliza. Totu9i avea 0 contrarezistenta la emotie 9i Ie spunea pacientilor ca "Freud a abandonat hipnoza 9i abreactia pentru ca le-a considerat ineficiente". Avea tendinta sa atraga pacienti care, la
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 grelieli in psihoterapie
Contrarezistente
caracterologice
244
fel ca el, opuneau rezistenta sentimentelor - caz in care exista un acord incon~tient de a men tine terapia pe un plan intelectual. (Chiar ~i terapeutul ~i respectiv supervizorul sau aveau un profil intelectual ~i evitau sentimentele.) $i cand acest terapeut dadea peste un pacient care, in ciuda rezistentei terapeutului, mcepea sa tipe sau sa planga, sau sa manifeste emotii intr-un fel sau altul, terapeutulll oprea. "Pareti suparat", ii spunea, sau "Cred ca este nevoie sa analizam asta mai indeaproape, cu 0 privire mai obiectiva", sau "Va simtiti bine?". Apoi iar, destul de des, intampina orice manifestare emotional a cu 0 tacere de piatra, de parca-ar fi spus: "Este in regula, da-i drumul ~i complace-te in asta daca trebuie. 0 sa a~tept pana 0 sa treaca furtuna asta urata". In acela~i fel fusese tratata ~i emotionalitatea sa in copilarie de catre parintii sai. Terapia este 0 experienta atat emotionala, cat ~i intelectuala a~a cum sunt toate relatiile interumane; ~i a avea doar una sau alta inseamna a nu fi pe deplin uman. Din cauza rezistentei acestui terapeut la emotionalitate, pacientii sai au avut de suferit in moduri variate.
GRE?EALA 72
T era peuta pasiv-agresiva

?i pacientul pasiv-agresiv
Un terapeut I-a trimis pe sotul unei paciente, pe care el 0 trata, la 0 terapeuta. Acest barbat - profesor de colegiu, de varsta mijlocie, care avea barba ~i fuma pipa - era un pasiv-agresiv tipic. El nu manifesta niciodata ostilitate fati~a, dar adesea intarzia, i~i reprima sentimentele pozitive, era adesea impotent ~i dezinteresat de sex ~i niciodata, niciodata nu intelegea de ce sotia sa se enerva atat de tare pe el. Totu~i, pe masura ce terapeuta il asculta pe sotul care-~i spunea parte a lui de povestire, ii era destul de greu sa-~i dea seama ce era in neregula, daca era ceva, cu acest pacient. "SoFa mea e mereu pretentioasa, pretentioasa, pretentioasa", ii spunea el. ,,$i mereu ma critic a daca nu cedez pretentiilor sale, a~a ca e firesc ca trebuie sa ma retrag din ce in ce mai mult. Ce sa va spun, e 0 nenorocita plina de pretentii!" Terapeuta inclina sa fie de acord cu pacientul ~i terapia cu el era in esenta suportiva; nu a considerat ca era nevoie sa-i analizeze rezistenta caracterologica. "Cred ca aveti dreptate. Cred ca este pretentioasa." Au petrecut multe ~edinte analizand-o pe soFa lui.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre:;eli in psihoterapie
Contrarezistente
caracterologice
246
Ce se intampla? Terapeuta a prezentat situatia supervizorului ei; acesta i-a spus di avea un acting out al unei contrarezistente. $i terapeuta, la fel ca pacientul, intarzia adesea, i~i reprima sentimentele ~i, in general, era dezinteresata de sex. Sotul ei o acuzase adesea ca era pasiv-agresiva, mai ales atunci cand ea uita sa faca lucrurile pe care ii promisese ca Ie va face pentru el. Terapeuta detesta sa fie etichetata drept pasiv-agresiva ~i ceea ce nu dorea sa recunoasca cu privire la propria ei persoana nu voia sa vada nici in pacientul ei. Faptul ca supervizorul a facut-o sa fie con~tienta de aceasta problema a avut in acest caz 0 eficienta limitata, din moment ce terapeuta a continuat sa-~i nege defensa caracterologica, similar cazului in care asHel de defense sunt egosintonice. In cele din urma, ea ~i-a incurajat pacientul sa termine terapia, ajungand la concluzia ca problemele sotiei erau in cea mai mare masura motivul de conflict in mariajullor.
GRE~EALA 73
Terapeutul care-~i nega propria obezitate

spre 115 kilograme a mers la un terapeut care i~i depa~ise ~i ellimita normaHi de greutate cu vreo 20 de kilograme. Femeia incercase sa se ocupe de problema obezitaW intr-un mod behaviorist, dar nu prea se tinuse de el. Mai avusese ~i cateva incursiuni nereu~ite in terapii de tip psihanalitic, fara sorti de izbanda. De data aceasta, avea de gand sa se implice "pe bune" intr-o terapie psihanalitica profunda. Cu toate acestea, a intrat ill noua relatie terapeutica vorbind despre faptul ca nu obezitatea era de fapt problema ei. _ Stare a mea de sanatate este foarte buna, in ciuda greutatii mele ~i am suficient de multi barbati care sunt atra~i sexual de mine, i-a spus ea terapeutului. Problemele mele au mai mult de-a face cu iresponsabilitatea mea legata de munca mea ca liber-profesionista, cu furia fata de parintii mei ~i cu incapacitate a mea de a face lucrurile a~a cum trebuie. Cred ca se nume~te amanare. Terapeutul a fost de acord cu ea in ceea ce prive~te obezitatea. "Cred ca oamenii fac prea mult caz de asta." Terapeutul era un barbat pe care nu I-am putea numi obez; oricum, era supraponderal, daca e sa tinem cont ca era scund,
o femeie care cantarea
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 grelieli in psihoterapie
248
cu 0 constitutie pirpirie; totu~i, propria sa imagine de sine era ca avea poate doar 2-3 kilograme in plus, ~i nu 20, ~i ca asta nu-i afecta sanatatea, faptul de a fi atragator sau capacitatea atletica. Cand gafaia ~i sufla greu pe terenul de tenis ~i cand adversarul ii sugera ca n-ar strica sa mai dea jos cateva kilograme, terapeutul spunea ca greutatea sa nu avea nicio legatura cu dificultatea sa de a respira. ~i ca era doar 0 chestiune ce tinea de conditionare. In esenta, terapeutul folosea aceea~i tehnica defensiva - negarea - ca pacienta sa. Contrarezistenta sa il impiedica sa observe un lucru destul de evident, ~i anume ca pacienta sa era de-a dreptul obeza ~i ca aceasta ii afeeta atat sanatatea, cat ~i relatiile. Era reticent, din punet de vedere analitic, sa 0 puna fata-n fata cu propria sa negare, pentru ca facand acest lucru ar fi insemnat sa se confrunte cu propria negare. A~a ca amandoi au jucat scena cu "Hainele cele noi ale imparatului" ~i pacienta nu s-a ales cu nimic de pe urma terapiei. Intr-un final a plecat, pretinzand ca terapeutul nu 0 intelegea.
GRE?EALA 74
A amortiI sau a nu amortiI

Un pacient se plangea ca se simtea "amortit". _ Ce vreti sa spuneti prin "amortit"? a intrebat terapeutul. EI a raspuns: "Adica ma amortesc ca sa nu-mi simt sentimentele. Se pare ca mi se intampla ori de cate ori cineva urmeaza sa ma paraseasca. Ca acum, cand prietena mea e pe punetul de a pleca in excursia asta. Nu ~tiu ce simt. Cred ca nu vreau sa aflu". Pacientul nu dorea sa simta nici furia, nici singuratatea abandonului, care-~i aveau originea in copilaria sa, cand mama sa I-a parasit dintr-odata. EI a inceput sa vorbeasca de alte lucruri, ii cutreiera mintea ~i i se instalase pe chip 0 aura de deta~are. Terapeutul a observat toate aceste lucruri, dar n-a facut nimic. ~i-a lasat pacientul sa cutreiere mult timp, fiindu-i din ce in ce mai greu sa-l poata urmari. La un moment dat, s-a plietisit atat de tare cu acest pacient, incat ~i-a lasat ~i el mintea sa cutreiere ~i apoi a simtit ~i el ca "amortea". Dintr-odata, a redevenit atent, dandu-~i seama ca sentimentele sale (sau lipsa lor) erau un indiciu cu privire la ceea ce se intampla la nivel contratransferential. Ar trebui sa-i indrept pacientului atentia asupra sentimentelor sale, dar n-o fac, s-a gandit el. De ce? S-a cufundat, in tacere, intr-o autoanaliza ~i ~i-a dat seama ca avea un acting out al unei contrarezistente. Din inHlmplare, ~i sotia sa pleca intr-o excursie
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli tn psihoterapie
Contrarezistenj:e caracterologice
250
in viitorul apropiat. 9i el, la fel ca pacientul, se apara contra sentimentelor de furie 9i pierdere prin "amortire"; de fapt, chiar asta facea atunci. Nu dorea sa-9i confrunte propriile sentimente primitive cu privire la abandon; prin urmare, nu dorea sa-9i ajute nici pacientul sa 9i Ie confrunte pe ale lui. Trecand prin aceasta mini analiza, terapeutul ~i-a putut redoba.ndi sentimentele 9i I-a putut ajuta pe pacient sa faca acela9i lucru. In foarte scurt timp, amandoi aveau ochii plini de lacrimi.
GRE~EALA 75
Terapeuta
falsa?i pacientul fals
Pacientul era un barbat de 35 de ani, provenind dintr-un mediu familial foarte deficitar. Mama sa era 0 psihotica care pendulase intre internari 9i externari din spitale de psihiatrie pe toata perioada copilariei sale; tatal sau era un alcoolic care nu 9i-a putut niciodata intretine familia. Niciunul dintre ei nu fusese langa el cand a avut nevoie; in schimb, el a trebuit sa fie langa amandoi. In consecinta, a fost nevoit sa dezvolte ceea ce Alice Miller ~i altii au numit "un sine fals" - un sine adaptat la nevoile parintilor -, reprimandu-~i ill acest timp "adevaratul sine", adica adevaratele senti mente de furie, suferinta, tristete, dezamagire cu privire la relatia sa cu parintii. Acest lucru a avut, de asemenea, drept urmare 0 relatie falsa sau simulata cu parintii sai. Copilaria sa timpurie a fost dominata de saracie ~i de ru~ine cu privire la parintii sai, obi~nuind sa-i minta pe cei de-o seama cu el cu privire la situatia sa 9i la sentimentele sale. Totu~i, prin munca asidua ~i 0 inteligenta superioara, ca adult, a ajuns sa aiba mult succes ~i sa fie destul de bogat, mentinandu-9i insa nevoia de a-~i exagera succesul ~i de a-~i nega sentimentele de ru~ine ~i singuratate. De~i in general era foarte pIa cut ~ibinevoitor, era aproape imposibil ca sa se apropie cineva de el. Nevoia sa de a continua sa se protejeze de umilinta I-a facut sa-i tina pe
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 grel'eli in psihoterapie Contrarezistente caracterologice
252
253
oameni la distanta. N-a avut niciodata a relatie apropiata nici cu un barbat, nici cu a femeie. Terapeuta sa era a femeie care, in multe privinte, avea a dinamica psihica ~i defense similare cu ale lui. $i ea provenise dintr-un mediu sarac, cu un parinte psihotic, care fusese a sursa de mare umilinta. Tatal sau trecea drept bufonul zonei, obi~nuind sa se dea permanent in spectacol, in timp ce mama sa era a personalitate slaba, schizoida. $i terapeuta avea un "sine fals", a fatada pe care fusese nevoita sa a dezvolte pentru a relationa cu ace~ti parinti, dar care, ca adult, ii impiedica pe oameni sa a cunoasca cu adevarat (de exemplu, avea intotdeauna un zambet pe fata, ca ~i cum totul ar fi fast in regula cu ea). Totu~i se analizase foarte mult ~i i~i rezolvase a mare parte din continuturile legate de defensele ei. Terapeuta ~i-a dat seama ca era foarte protectoare cu acest pacient. Con~tientiza faptul ca el avea un sine fals, ca adesea a mintea ~i ca se sabota tinand oamenii la distanta, limitandu-se practic la statutul de "observator" al propriei vieti. Totu~i nu putea sa-i atace aceasta fatada ~i sa-l forteze sa fie autentic cu ea, pentru ca ~tia foarte bine ca el urma apoi sa se confrunte cu a cantitate cople~itoare de furie, tristete ~;iru~ine legate de umilintele suferite in trecut. Totodata, nu dorea sa fie iar nevoita sa-~i confrunte ~i ea durerile similare. Prin urmare, relatia terapeutica era in mare una suportiva, care de fapt reintarea defensele barbatului ~i-l impingea sa fie ~i mai fals. Discutand acest caz cu supervizorul, ea a devenit con~tienta de contrarezistenta ei la a se confrunta cu durerea lui (implicit ~i cu a ei). Supervizorul a sugerat ca ar fi a idee buna sa-l includa pe pacient intr-un grup de terapie activ ~iconfruntational, dar sa continue ~i terapia individuala. A urmat sugestiile supervizorului,
plasandu-l in grupul terapeutic al unui coleg, continuand in acela~i timp ~edintele individuale cu el de doua ori pe saptamana. Grupul i-a atacat aproape imediat defensele ~i era foarte probabil ca el sa fi parasit grupul, daca n-ar fi primit sprijinul terapeutei in ~edintele individuale. Aceasta combinatie era exact ceea ce avea nevoie. Destul de curand a inceput "sa se deschida" in cadrul grupului, dar ~iin terapia individuala ~i sa-~i exteriorizeze durerea ingropata mult timp.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contrarezistenie caracterologice
J.
GRE~EALA 76
Terapeuta care nu se putea abtine sa-si idealizeze fratele I

Un anumit pacient, un barbat la patruzeci de ani, foarte dinamic ~i cu a cariera de succes, i-a reamintit terapeutei sale mai in varsta de fratele ei, pe care il idealizase de cand se ~tia. Acest pacient, care era intr-o anumita masura de toata admiratia, era in egala masura destul de autoritar ~i plin de sine, fiind repudiat atat de colegii sai, cat ~i de subordonati; ~i soFa ~i copiii sai 11 considerau intolerant ~i intolerabil. Totu~i, spre deosebire de ace~tia, terapeuta il asculta captivata ~i atenta cum se lauda, i~i exprima admiratia fata de el ~i aparent inchidea ochii la vanitatea ~i la sadismul sau destul de evidente. Terapeuta avusese un tata abuziv ~i a mama cu a personalitate slaba; singura persoana care-i putuse servi drept model in copilarie fusese fratele ei, care era cu zece ani mai mare decat ea. Toata copilaria ei, el se purtase ca un mentor fata de ea, explicandu-i multe lucruri legate de politica ~i economie. Facandu-~i retrospectiva, ea ~i-a dat seama ca jucase rolul unui spectator nelipsit la reprezentatiile sale narcisice de excelenta intelectuala ~i ca aceste reprezentatii erau adesea insotite de a atitudine depreciativa fata de ea ~ide capacitatile sale. Cu toate acestea, ea a trecut
cu vederea aceste aspecte negative ale relatiei lor ~i ~i-a negat sentimentele de furie fata de el, pentru a continua sa se bucure de atentia lui pozitiva ~i pentru a putea sa-l admire ~i sa-l foloseasca drept model. Cu siguranta ca terapeuta ~i-a dat seama de faptul ca acest pacient ii reamintea de fratele ei, dar nu a acordat prea multa atentie acestui lucru. Ori de cate ori pacientul venea la ~edinte, ea avea sentimentul ca "se aHa la picioarele maestrului", la fel cum se simtise cu fratele ei. Din moment ce avea nevoie sa-9i pastreze fratele in postura de figura masculina idealizata a lumii sale interioare, nu a atacat structura de personalitate falic-narcisica a acestui pacient, nici vanitatea sau sadismul sau. Intr-un final, pacientul a inceput sa se planga de faptul ca nu se intampla nimic in terapie. In prima etapa, el venise la terapie din cauza problemelor sale interpersonale asociate cu sentimente de furie legate de faptul ca oamenii nu-i apreciau genialitatea. In timp ce ea, personal, ii apreciase genialitatea, nu-l ajutase totu~i sa-~i dea seama de ce, practic, nimeni altcineva nu facea acest lucru. Terapeuta a devenit din ce in ce mai furioasa ca pacientul nu-i aprecia admiratia; acest lucru a readus-o la supervizare. $i-a acceptat ~i inteles contrarezistenta la a renunta sa-~i mai idealizeze pacientul (~i fratele) ~i la a fi nevoita sa-i confrunte furia. In consecinta, a fast in stare sa devina mai confruntationala cu pacientul.
255
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contrarezistente
caracterologice
J.
GRE~EALA 77
Nem u Itu mitii I I

Adesea, cand in terapie se dezvolta 0 relape de rezistenta-contrarezistenta, acest lucru se datoreaza unei confluente de defense caracterologice. A9a s-a intamplat cand un tanar cu multe calitati, dar a carui problema principala era nemulrumirea cronic a, 9i-a inceput terapia cu un terapeut mai in varsta, care era, de asemenea, un nemultumit. Pacientul avea 0 personalitate masochista, era un "nemultumit fara cauza". Terapeutul fusese in mod repetat incurajat de supervizorul sau sa atace defensele caracterologice ale acestui pacient (nemultumirea sa cronica); a facut-o cu multa reticenta 9i fara tragere de inima. $i el, la randullui, era 0 personalitate masochista, de9i acordase multa atentie acestui aspect in propria sa terapie. Atat mama sa, cat 9i tatal sau fusesera ni9te nemultumiti 9i figura de martir fusese cam singurul model pe care-l avusese. Cu toata terapia, pattern-ul sau masochist de baza era inca predominant. S-a plans supervizorului ca atacase defensele pacientului sau 9i ca acesta se enerva pe el. - Foarte bine, i-a raspuns supervizorul. Personalitatea pacientului este 0 defensa impotriva furiei sale primitive. Este firesc ca atunci cand ii ataci personalitatea sa ai parte de furia sa.
- Dar nu-i vreau furia. Mi-e frica de furia lui. Daca renunta la terapie? Poate ca ar trebui sa revin la terapia suportiva eu el. - Daca faci acest lucru, 0 sa-ti pierzi timpul, 9i pe al tau 9i pe allui. 0 sa-i sprijini defensa, in loc sa i-o distrugi 9i sa-l ajuti sa devina autentic. Terapeutul a dat din cap dezaprobator. "Nu 9tiu ce sa fac. Cred ca voi incerca." - De ce ti-e aHHde teama ca va pleca? I-a intrebat supervizorul. Aceasta intrebare a atins miezul problemei: terapeutul nU-9i rezolvase niciodata complet furia fara de mama sa. In loc sa-9i traiasca furia cu privire la martirajul mamei sale, el ii lncorporase personalitatea 9i avea acum un acting out al furiei sale la fel ca ea -infranandu-9i furia 9i manifestandu-9i nemultumirea cu privire la viata sa. Terapeutului ii fusese intotdeauna frica sa se supere pe mama sa, de teama sa nu-l paraseasca. Acum ii era frica sa atace defensele pacientului din acela9i motiv. Fara 0 supervizare eficienta, acest terapeut ar fi putut continua sa sprijine defensele pacientului ani de zile. Din pacate, astfel de situatie e destul de des intalnita. Majoritatea pacientilor se multumesc sa-9i petreaca gedintele vaicarindu-se, capatand 0 anumita forma de consolare prin primirea unui raspuns de compatimire. Uneori, pentru pacientii narcisici, aceasta este chiar 0 conditie necesara a terapiei, cel putin pentru 0 perioada. Dar, intr-un final, defensele caracterologice trebuie atacate, daca se urmare9te cre9terea pacientului.
257
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contrarezistente
caracterologice
GRE~EALA 78
Terapeuta
care a uitat a programare
Venise la terapie din cauza atacurilor acute de anxietate, care aveau legatura eu separarea de mama ei ~i de 0 sora mai mare. Era mezina familiei ~i intotdeauna se simtise invizibila. Sora ei mai mare era 0 "vedeta" care aeapara toata atentia, datorita abilitatilor sale de patinatoare ~i talentului muzical, in timp ce pacienta era tratata ca 0 reflectie intarziata, careia nu i se recunoa~te niciodata meritul. Incercarea ei de a face ceva creativ pentru care sa fie recunoscuta - inscrierea intr-un atelier literar la varsta de 26 de ani - i-a aecelerat ataeurile de anxietate. Terapia ei a decurs bine, pentru ca terapeuta ei, 0 femeie cu zece ani mai in varsta, s-a putut identifica foarte bine cu ea ~i i-a putut aeorda sprijinul necesar pentru a se putea rupe de mama ~i de sora ei mai mare. Doi ani mai tarziu, a fost aeceptata intr-un program de prestigiu pentru absolventii care doreau sa deviria scriitori ~i s-a ~i logodit. Atat terapeuta, cat ~i pacienta au hotarat atunci ca venise momentul sa incheie terapia. Totu~i terapeuta opunea rezistenta la a-~i analiza propriile sentimente legate de separarea de pacienta. Ultima intalnire a pacientei fusese programata pentru ora 14, intr-o zi de vineri, cu o zi inainte de nunta pacientei. Terapeuta a uitat de programare ~ia suprapus 0 alta pacienta pentru aceea~i ora. La 13:50 pacienta
a sun at, a intrat ~i terapeuta ~i-a dat seama de gre~eala fikuta. Cfu1da ajuns ~ieea de-a doua pacienta, terapeuta a reprogramat-o. - Imi pare foarte, foarte rau pentru asta, a spus terapeuta, a~ezandu-se pe scaun eu fata la pacienta care era pe punctul de plecare. Cred ca va simtiti foarte dezamagita. Pacienta nu putea vorbi. Ii curgeau lacrimile pe obraji ~i evita sa se uite la terapeuta. - Chiar imi pare rau. Este vina mea; mi-am tot negat faptul ca incheiati terapia. Toate acestea s-au intamplat din cauza propriilor mele probleme legate de separare. De aceea m-am identificat atat de mult cu dumneavoastra ~i am devenit atat de ata~ata; avem foarte, foarte multe lucruri in eomun. Vedeti, nu mi-am rezolvat niciodata eu adevarat fricile cu privire la abandon ~i nici sentimentele legate de separare. $i cred ca am fost cam furioasa pe dumneavoastra ca ma parasiti ~i faptul ca am uitat de programare a fost un acting out al furiei mele. Oricum, cred ca am vrut doar sa neg totul ~i sa ma fac ca nu se intampla. Imi pare rau ca v-am faeut sa suferiti din aeeasta cauza. $i ceea ce este eu adevarat trist e ca tot acest episod este probabil 0 reluare a ceea ce vi s-a intamplat de-o viata, cand nimeni nu v-a observat niciodata, fiind mereu copilul uitat. Pacienta a ramas pentru un timp tacuta ~i cu lacrimile pe obraz. "Va multumesc ca v-ati recunoseut gre~eala", a raspuns zambind. ,,$i va multumese pentru ca m-ati inteles. Nu cred ca m-am mai simtit vreodata pana acum atat de inteleasa." Cele doua femei s-au ridicat ~i s-au imbrati~at, izbucnind in plans, ~i apoi s-au despartit cu afectiune. De obicei, nu este recomandat ca un terapeut sa fie atat de deschis; exista totu~i exceptii de la orice regula. In etapa finala a terapiei, astfel de desehideri sunt mai potrivite - de fapt sunt
259
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
Contrarezistcn\e
[dfdl
11'1,,1"}',lt
I'
260
chiar indicate - ~i adesea in aceasta faza terapeuti, in rest competenti, dau gre~, nefiind in stare sa iasa din postura lor neutra ~i sa fie autentici. Faptul ca terapeuta din acest caz s-a putut intelege pe sine ~i a fost deschisa cu pacienta a creat un final adecvat. Cand incheierea terapiei decurge bine, acest lucru presupune de obicei ca terapeutul sa renunte la postura neutra ~i sa devina, intr-o masura mai mare sau mai mica, 0 fiinta umana, iar despartirea este mult mai probabil sa fie similara aceleia dintre doi prieteni ~i mai putin uneia dintre un terapeut ~i pacientullui.
GRE?EALA 79
Terapeuta care nu se putea abtine v sa nUl nte rp reteze

Un tanar pacient n-a raspuns niciodata pozitiv la interpretarile terapeutei sale. Uneori ii raspundea categoric, pe un ton suparat: "Asta e total deplasat. Nu ma ajutaW' Sau pur ~i simplu continua sa faca asocieri libere, fara sa ia in seama comentariile ei. Acest pacient era excesiv de narcisic ~i ceea ce avea nevoie de la terapeuta - mai ales in etapele de inceput ale terapiei - era doar un mediu de sustinere, un lac unde sa-~i poata exprima lucrurile pe care nu putuse sa Ie exprime niciodata - mai ales fata de mama sa, care-l judeca. De fiecare data cand terapeuta Hicea o interpretare, indiferent cat de subtil ar fi exprimat-o, el percepea aceasta interpretare ca pe 0 judecata, cu alte cuvinte, ca ~i cum mama sa l-ar fi atacat ~i i-ar fi spus ca e rau. Pe de alta parte, ~i terapeuta avea trasaturi narcisice de personalitate ~i de fiecare data cand pacientul ii respingea 0 interpretare, se simtea ranita, ca ~i cum pacientul i-ar fi spus ca interpretarile ei nu erau bune de nimic (ca laptele ei nu era bun de nimic). Incon~tient, a inceput sa acumuleze furie fata de acest pacient, dandu-i din ce in ce mai multe interpretari. In copilaria ei, fusese mezina intr-o familie cu cinci copii ~i nimeni n-a vrut
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 grel'eli in psihoterapie Contrarezistente caracterologice
262
niciodata sa-i asculte parerile cu privire la nimic; de fapt, unul dintre motivele (incon~tiente) principale de a deveni terapeuta a fost satisfacerea nevoii de a demonstra ca parerile sale ~i intreaga ei fiinta erau intr-adevar de valoare. Acum daduse peste alt obiect (reprezentarea surorii mai mari) care-i discredita parerile. In ce1e din urma, rezistenta pacientului 1a a asculta interpretari ~i contrarezistenta terapeutei la a acorda atentie nemultumirilor pacientu1ui au dus la dispute aprinse intre cei doi. Pacientul s-a simtit inco1tit: fie trebuia sa asculte interpretarile care-l faceau sa se simta rau, fie trebuia sa renunte la terapie (care l-ar fi facut in ega1a masura sa se simta rau). Era de fapt chiar intentia incon~tienta a terapeutei sa-1 faca sa se simta a~a. In furia ei narcisica, dorise sa-~i distruga sora rival a, punandu-l pe pacient intr-o situatie fara ie~ire. Ea nu mai dorea sa relationeze; dorea sa cucereasca. Cand, enervat, pacientul a renuntat la terapie, ea s-a simtit u~urata 1a inceput. Doar dupa aceea, analizand situatia, a simtit remu~cari ca ~i-a pierdut pacientul.
GRE?EALA 80
Terapeutul care nu dorea v sa-?l supere mama

Un terapeut novice avusese 0 mama isterica, manipulatoare. Daca el nu facea, nu gandea ~inu simtea exact a~a cum dorea ea, aceasta avea 0 criza de isterie, insotita de atacuri de panica, palpitatii ~i dureri de cap; tatal terapeutului Ii spunea apoi baiatului: "Vezi ce i-ai facut mamei tale?" Intamplarea a facut sa vina la ella terapie 0 pacienta care semana foarte mult cu mama sa. Era mai in varsta decat terapeutul ~i a adoptat 0 atitudine materna fata de el, dandu-i sfaturi legate de nutritie ~i igiena. La un anumit nivel, el ~tia ca pacienta il manipula cu aerul ei condescendent ~i totu~i nu 0 punea fata-n fata cu acest aspect, de teama sa n-o supere. Nu-i atragea atentia nici asupra faptului ca ea manipula permanent pe toata lumea din viata ei, mai ales pe sotul ~ipe copiii ei. La fel ca mama terapeutului, aceasta femeie i~i ie~ea din minti daca sotul sau copiii nu-i faceau pe plac. De exemplu, intr-o seara, pacienta ~i-a dorit ca sotul ei sa 0 invite in ora~ ca sa danseze. El s-a plans de oboseala dupa 0 zi de munca, ca-l dureau ~i genunchii de la artrita ~i ca nu-i placea nici orchestra. Ea a devenit isterica, acuzandu-l ca nu se gandea niciodata decat la el ~i ca era un papa-lapte
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
"'
264
care nu voia niciodata sa iasa din casa, pentru ca-i era prea frica de oameni. A aruncat cu haine ~i cu scrumiere, a dat cu pumnii in bratele scaunului pe care statea ~i a tot plans in hohote pana rand i-au sarit in ajutor cop iii, spunandu-i tatalui lor: ,,0, tata, de ce n-o dud sa danseze? N-o sa mori. Doar de data asta, de dragul armoniei din aceasta casa". Terapeutul a ascultat aceste lucruri ~i se simtea destul de anxios ~i uneori chiar ~i furios, dar n-a spus nimic. Zambea ~i dadea din cap afirmativ, pacienta facea acela~i lucru ~i era ca ~i cum cei doi se intelegeau perfect. Terapeutul nu se temea doar sa n-o sup ere (pe mama sa), ci ~i sa nu-i piarda aprobarea. Ei formau 0 intelegere tacita - 0 intelegere axata pe rezistenta-contrarezistenta; ea se purta cu el ca ~i cum ar fi fost fiul cel bun pe care ~i-ar fi dorit sa-l aiba, care sa 0 inteleaga intotdeauna ~i sa-i acorde sprijin neconditionat, iar el, la randullui, se purta a~a cum i~i dorea ea - 0 accepta neconditionat. Astfel, fiecare ~i-a implinit in aceasta relatie nevoile nevrotice. El a primit de la ea aprobarea pe care n-a primit-o niciodata de la mama sa ~i ea a primit acceptarea neconditionata pe care n-a avut-o niciodata din partea tatalui ei. Intre timp, simptomele care 0 determinasera sa ajunga la terapie au ramas neschimbate: a continuat sa bea foarte mult, sa fie furioasa ~i nemultumita de relatiile sale intime ~i sa se simta neimplinita ca fiinta umana.
GRE~EALA 81
T era peutu I ca re detesta sa fie vanator de chiulangii

Padentii borderline pot adesea solicit a foarte multa atentie din partea terapeutului in faza de inceput a tratamentului, care poate'dura ani de zile. astfel de pacienta a ajuns sa-~i irite destul de rau terapeutul. Era 0 femeie tanara, care avea probleme in aproape toate aspectele vietii sale; era mereu concediata, era tot timpul dependenta de un drog sau altul (cocaina, marijuana, alcool sau mescalina) ~i relatiile ei cu oamenii din jur, inclusiv cu familia ~i cu iubitii, aveau tendinta de a fi extrem de sadomasochiste. Incepea fiecare ~edinta plangandu-se ca nu dorea sa fie in terapie, ca nu avea sa 0 ajute ~i ca era un caz incurabil. In general, intarzia la ~edinte ~i, din rand in rand, atunci cand tragea dte-un chef, sarea dteva ~edinte la rand. Mai mult decat atat, adesea uita sa-~i achite ~edintele. Terapeutul a incercat sa-~i mentina neutralitatea terapeutica, dar a ajuns sa fie din ce in ce mai iritat de ea. - De ce credeti ca se intampla asta, ca tot intarziati ~i ca uneori sariti ~edintele, ii spunea terapeutul, incercand sa-i analizeze rezistenta.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
lOlgrelieliin psihoterapie. Contrarezistent('
C,HolCl"rol"l:i,,'
266
Nu ~tiu.Nu-~i gasea locul pe canapea. Credeti ca ar trebui sa ma vad iar cu prietenul meu? Chiar cred ca ar trebui sa ma despart de el. - Ati schimbat subiectul. - Da? Despre ce vorbeam? -- V-am intrebat ce anume va face sa veniti tarziu la ~edinte ~ichiar sa pierdeti programari in mod frecvent. S-a sucit dintr-o parte intr-alta pe canapea, oftand. ,,0, Doamne, cred ca e din cauza ca nu vreau sa fiu aici. Nu ~tiu, poate ca singurullucru pe care-l pot face e sa ma duc ~isa ma sinucid." Terapeutul se gnlbea sa-~i analizeze pacienta, in ciuda faptului ca ea nu era nici pe departe pregatita pentru asta. Se grabea din diverse motive. Absolvise recent un institut de formare in psihanaliza ~i dorea sa aplice ce invatase, dorea sa ajunga la miezul problemei, la continuturile legate de perioada infantila, la transfer ~i rezistenta. In schimb, in loc sa se simta psihanalist, se simtea mai mult ca un inspector care urmarea elevii chiulangii in ~coala."Daca a~ fi vrut sa urmaresc chiulangiii in ~coala, m-a~ fi fiicut a~a ceva", i~i spunea in sinea sa. Detesta faptul ca trebuia sa fixeze limite pentru pacienti, cum era in acest caz, de~i pacienta avea cu precadere nevoie de acest lucru. Pentru a trata astfel de pacienti, terapeutul trebuie pur ~i simplu sa treaca la lupte de "tran~ee" cu ei ~i "sa-i scoata la lumina", pana reu~esc sa-~idea seama ~isa accepte modulin care se comporta. Adesea, terapeutii au nevoie sa poata exprima cat de furio~i ~i de deznadajduiti ii fac ace~ti pacienti sa se simta ~i cand un terapeut face acest lucru, prinde bine sa i se arate pacientului ce impact are asupra terapeutului. $i pacientul, la randullui, se poate simti liber sa-~iexprime astfel de sentimente in mod direct.
-
Totu~i fixarea Iimitelor trebuie facuta de la inceput, ca sa mearga terapia. Din moment ce pacientilor Ii s-a permis sa aiba un acting out 0 perioada indelungata de timp, ei sunt apoi reticenti sa renunte la ceea ce considera a fi "drepturile" lor. In cazul prezentat, intr-adevar, terapeutul a a~teptat prea mult ca "sa puna piciorulin prag". Rezistenta sa cu privire la a deveni un vanator de chiulangii, care pentru el echivala cu un tiran, a fost atat de mare, incat a a~teptat pana cand a fost prea imobilizat de furie pentru a mai actiona eficient. Cand a incercat sa 0 faca, a facut-o mtr-un mod furios, critic,care i-a transmis pacientei ideea ca el se simtea persecutat de ea. - Imi pare rau, i-a spus el. Pur ~i simplu nu mai pot tolera un astfel de comportament. Din nefericire, tonul ~i maniera lui in acel moment au fost prea asemanatoare acelora ale tatalui ei, dar ~iale tatalui lui ~i ea nu a mai revenit la terapie dupa aceea.
267
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
nn o
OJ
:J""O
OJ
......
r+ --' . .......r+
ro
N
r+
ro ro
0 c
--'. (j'. If)

~r+
:J
n c
r+
C
......
OJ
ro
GRE?EALA 82
Terapeutul si debuta nta I
un parlit alb
El era un terapeut care a trebuit sa-$i croiasca drumul cu multa dificultate. S-a nascut dintr-un ghetou in Detroit, intr-una dintre putinele familii de albi intr-un cartier predominant de afro-americani. Suferise in toate modurile posibile; ambii parinti erau alcoolici, cu greu i$i puteau intretine cei $apte copii, dintre care el era cel de-al patrulea; se simtea pierdut in ezitare, pe masura ce dorea obtinerea atentiei parentale; $i la $coala, fiind unul dintre cei trei elevi albi dintr-o $coala de afro-americani, s-a simtit in permanenta persecutat $i invalid at $i s-a ales cu porecla de "parlit alb". Dand dovada de foarte multa hotarare, a reu$it sa termine un colegiu de stat $i s-a inscris apoi la un program doctoral pe psihologie, reu$ind sa-l termine muncind intr-o fabrica de automobile din Detroit. S-a mutat la New York pentru a se specializa intr-un institut de psihanaliza $i a-9i incepe practica pe pacienti. Una dintre primele sale paciente a fost 0 debutanta. Era 0 femeie tanara $i atragatoare care-$i facuse debutul in societatea din Boston la varsta de $aptesprezece ani. Linia ei genealogica ajungea pana la familia Mayflower. Conduce a un Porsche, avea
lOlgrel'eliin psihoterapie'
Contrarezistente
culturale
272
propriul ei avion ~i detinea 0 proprietate In Connecticut. Traia pe picior mare, 0 viata In Inalta societate. In mod evident, Ii mergeau bine multe; totu~i avea destul de multa furie fata de barbati, pe de-o parte pentru ca fusese agresata sexual de un unchi ~i pe de alta pentru ca cei doi frati ai ei fusesera favoritii mamei sale. Aceasta furie pe barbati a facut ravagii In relatiile ei, care s-au limitat la aventuri de-o noapte. Avea, de asemenea, tendinta sa bea foarte mult ~i era bulimica. In terapie, a avut tendinta de a-I respinge pe terapeut, fiind condescendenta ~i castratoare cu el, la fel ca ~i cu toti barbatii din viata ei. Tema ei recurenta era sa-i spuna terapeutului ca nu credea ca 0 putea Intelege, In primul rand pentru ca proveneau din medii sociale diferite. Ea venea dintr-un anumit "mediu social", dar despre el spunea: "Dumneavoastra nici nu proveniti dintr-un mediu social; daca putem spune a~a". Pentru ca terapeutul era destul de afectat de faptul ca provenea dintr-o familie saraca de "parliti albi", a dezvoltat 0 contrarezistenta. La un anum it nivel, elintelegea ca ea 11testa, pentru a vedea daca putea avea Incredere In el, dar a refuzat sa-i acorde ace a Intelegere. In schimb, s-a aparat ~i a contraatacat-o In mod subtil. - Nu, nu sunt din Inalta societate, dar nu cred ca trebuie sa fii din Inalta societate ca sa Intelegi conflictele psihice ale unei persoane. - Da, e firesc sa crezi asta, daca nu e~ti din societate. - Nu sunteti putin cam snoaba? - Nu, nu prea credo - In regula. Bine. Atunci nu va Inteleg. Sa 0 lasam a~a. - Va bosumflati? Voi, barbatii, va purtati uneori ca ni~te baietei.
- Ma percepeti ca ~i cum m-a~ bosumfla? Asta v-ati dori sa ma faceti sa fiu Imbufnat, sa-mi luati barbatia ~i sa ma vedeti ca pe un baietel bosumflat? - 0, mereu analizati. Mereu, mereu. Ce-o sa ma fac cu dumneavoastra? Chiar trebuie sa fiti a~a de defensiv? Din moment ce s-a pozitionat defensiv la modul acesta, a pierdut controlul relatiei terapeutice; nu a mai fost In stare sa 0 faca sa-~i con~tientizeze nevoia de a respinge, de a umili, de a fi condescendenta, de a castra ~i de a exclude toti barbatii din viata ei, de a-~i transpune In acting out furia provenita din fixatiile din copilarie. Nici nu putea sa empatizeze cu fetita abuzata care cauta un barbat In care sa poata avea Incredere. Opunea rezistenta la a 0 Intelege la nivel uman, la fel cum ~i ea opunea aceea~i rezistenta la a-Ilntelege pe ella acela~i nivel. Fiecare devenise pentru celalalt un obiect negativ de transfer ~i se blocasera Intr-o lupta de a-~i demonstra reciproc gre~elile. Daca terapeutul ar fi fost mai ferm cu privire la acceptarea mediului sarac de provenienta, ~i-ar fi putut controla sentimentele de contrarezistenta ~i i-ar fi putut acorda pacientei empatia ~i confruntarea blanda de care avea nevoie pentru a-~i accepta compulsia la repetitie. Din pacate, nu a putut face acest lucru ~i terapia s-a Incheiat dupa cateva luni.
273
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
(ontrarezisU'r1\C' llJltlJr.rlp
GRE?EALA 83
Tera
pe u t u I a I b c u ved e ri Ii be ra Ie afro-american
?i pacientul
De~i un pacient afro-american tanar aducea permanent vise care indicau a doza mare de neincredere ~i suspiciune cu privire la terapeutul sau alb, acesta din urma opunea rezistenta la a interpreta aceste vise in termenii unor probleme rasiale. In schimb, le interpreta in mod repetat ca reactii de transfer asupra lui ~i ca derivate ale sentimentelor nutrite in copilarie fata de parintii s~H. Existau momente de pauza in dialogullor. In aceste momente, pacientul se intreba frecvent daca acest bilrbat alb 11putea intelege cu adevilrat; totu~i, din politete, nu spunea nimic cu privire la acest lucru. Terapeutul se grabea de obicei sa interpreteze aceste pauze ca datonlndu-se rezistentei pacientului in confruntarea cu continuturile incon~tiente. Relatia a decurs a~a un an de zile, timp in care terapeutul ~i-a ajutat pacientul cu probleme legate de carier!L La finalul anului, s-au despartit in termeni amicali. - Va multumesc. M-ati ajutat foarte mult, a spus barbatul afro-american, zambind ~i strangandu-i mana terapeutului cu caldura.
- Mil bucur ca v-am putut fi de ajutor. Cea mai mare parte ati facut-o dumneavoastra, a raspuns terapeutul, cu aceea~i caldura. In realitate, niciunul nu simtea atat de multa afectiune fata de celalalt ~i nu se intamplase nimic autentic in relatia lor. Pacientul manifestase rezistenta la a deschide subiectul aspectelor rasiale, dorind sa-~i impresioneze terapeutul cu privire la cat de progresist ~i de "nerasist" era el. Terapeutul manifestase contrarezistenta la a aduce in discutie acela~i subiect din cauza nevoii sale - care era in mare parte incon~tienta - de a se considera a persoana cu vederi liberale, umanitara ~i prin urmare indiferenta la culoarea unui am. Terapeutul provenea de fapt dintr-o linie de oameni cu vederi liberale din Boston, care se preocupasera de sustinerea unor cauze cum ar fi obtinerea de drepturi egale pentru minoritati. In acest cere social, a recunoa~te existenta diferentelor dintre afro-americani ~i albi ar fi fast a gafa majora; un afro-american nu era altceva decat a alta fiinta umana ~i a se aduce in discutie rasa lui sau a se sugera diferenta culturii sale ar fi fast echivalent cu sustinerea unei prejudecati $i astfel, in numele drepturilor omului, aceasta relatie terapeutica s-a sfar~it la fel cum a inceput: prin a fi a fatarnicie.
275
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101gre~eliin psihoterapie
Contrarezistenie
culturale
GRE~EALA 84
Terapeuta
feminista
a mers la 0 terapeuta care-~i facea reclama in ziarullocal, autointitulandu-se "terapeuta feminista", ~i s-a plans ca sotul ei 0 b~Heain mod constant. - Ati venit la cine trebuie, i-a spus terapeuta cu empatie. Am ajutat multe femei ca dumneavoastra. Sa nu va faceti griji, 0 sa va spun exact ce sa faceti. Terapeuta a inceput prin a 0 ajuta pe pacienta sa se mute de acasa, mai intai la un adapost pentru femeile abuzate, ajutand-o apoi sa-~i gaseasca propriul ei apartament. A mai ajutat-o sa intenteze actiune contra sotului ei pentru molestare ~i ultraj ~i sa mai ia ~i alte masuri legale. Dupa aproximativ ~ase luni, terapeuta a sugerat ca pacienta merge a bine ~i ca nu mai avea nevoie de terapie, iar aceasta a fost de acord. Pacienta i-a multumit terapeutei din tot sufletul pentru ajutor, s-au imbrati~at ~i ea a plecat simtindu-se foarte recunoscatoare ~i puternica. Cateva luni mai tarziu, a cunoscut un alt barbat, care semana mult cu cel de care tocmai se despartise, ~i s-a mutat cu el. N-a trecut mult timp ~i a inceput s-o bata ~i el, la fel cum facuse ~i predecesorul sau. In mod evident, terapeuta nu-~i ajutase pacienta sa-~i rezolve conflictele psihice subiacente care-i determinasera problemele.
o femeie tanara
Pacienta era 0 femeie foarte furioasa ~i provocatoare, care incon~tient era castratoare fata de barbatii cu care avea legaturi. Comportamentul ei provocator ~i castrator Ie inducea in mod invariabilo reactie de furie barbatilor (care ~i a~a erau predispu~i la violenta). Era atrasa de barbati violenti ca tatal ei, in timp ce mama sa, care fusese, de asemenea, 0 femeie abuzata fizic, jucase rolul de martira neajutorata. Prin urmare, toata copilaria ei fusese invatata sa aiba relatii masochiste cu barbatii ~i nu cun09tea alt tip de relatie. Terapeuta feminista n-o ajutase deloc sa-9i rezolve acest masochism. Terapeuta opunea rezistenta faptului de a vedea problemele caracterologice ale pacientei. Ca feminista, nutrise ideea ca barbatii erau opresori ~i femeile victime. Chiar ~i atunci rand, sa zicern, 0 femeie omora un barbat, aceasta terapeuta gasea motive pentru care respectiva femeie fusese determinata sa comita acel act, ca urmare a opresiunii suferite; pe de alta parte, daca un barbat ar fi comis orice act de violenta sau ceva similar, asta era datorita faptului ca el era pur 9i simplu "rau", un ticalos. Nu avea capacitatea de a intelege ca ~ibarbatii puteau fi provocati sa comita astfel de acte. Terapeuta nu-~i rezolvase niciodata furia narcisica legata de evenimentele din copilarie, furie care era acum transferata pe barbati la modul general; ~i atmosfera culturala a perioadei in care predomina feminismul a intarit aceasta furie pe barbati. Terapeuta i~i transpunea furia intr-un acting out, folosindu-se de situatii precum cea oferita de pacienta, pentru a se lansa intr-o "vanatoare de vrajitoare" a "porcilor misogini". Avea nevoie sa se vada pe sine ~ipe pacienta ca fiind "corecte" ~i "nevinovate", avea, prin urmare, 0 rezistenta la a lua in considerare contributia pacientei la propria ei dilema sau la a acorda atentie structurii sale de personalitate masochiste.
277
1111:
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
lOlgre~eli1npsihoterapie.
Contrarezi';lt'II!"
(1111111.11,
~.
278
~i astfel pacienta ~i-a continuat pattern-ul compulsiv, a perpetuat cercul vicios, care fusese Intretinut timp de generatii In familia ei ~i destul de probabil ca avea acum sa fie trecut mai departe copiilor ei.
GRE~EALA 85
Terapeutul A care a evitat v recruta rea 1 n a rmata Sl I veteranul razboiului din Vietnam
Pe vremea razboiului din Vietnam, acest terapeut era la colegiu ~i militase Impotriva razboiului, I~i arsese livretul militar In public, fusese Inchis pentru dHeva zile ~i, Intr-un final, locuise In Canada cativa ani, ca sa scape de recrutare. A venit un barbat la terapie, plangandu-se de probleme legate de consumul de droguri, de comportament violent fata de prietena sa 9i de dificultatea de a-~i pastra slujbele. Terapeutul a ascultat cu empatie 9i rabdare detaliile legate de toate aceste probleme mai multe gedinte. Apoi, la cea de-a patra ~edinta, pacientul i-a marturisit ca era veteran al razboiului din Vietnam. S-a uitat la terapeut, a~teptand un raspuns plin de compasiune. - A, da? a raspuns terapeutul. - N-am mai fost acela~i de la razboi. - Inteleg. - Am c09maruri despre razboi tot timpul. - Inteleg. - S-a Intamplat ceva? -Nu. Dece?
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~elitn psihoterapie' Contrarezistente culturale
... J
280
An'itati ciudat.
GRE~EALA 86
lntr-adevar, terapeutul arata ciudat. Se ingalbenise la fata, i~iincruntase sprancenele ~i i~i incruci~ase bratele. Era asediat de un amalgam de sentimente - vinovatie ca evitase recrutarea sa in razboi, dispret fata de acest om care fusese destul de prost ca sa se duca acolo ~i furie fata de pacient, care-l pusese intr-o situatie dificila ~i pentru ca-l "implorase" practic sa-i acorde compasiunea. I~isimtea totodata dispretul fata de pacient, care provenea dintr-un mediu cultural diferit - muncitorimea conservatoare - ~ivorbea cu un accent urban grosier. In cele din urma, a putut simti furia intensa a barbatului ~i s-a temut ca ~i el ii va simti dispretul ~i ca-~i va transfera ura asupra sa ~i ca va deveni violent. Toate acestea la un loc I-au facut pe terapeut sa opuna 0 rezistenta atat de puternica fata de acest pacient, incat sa nu mai poata continua terapia. - Este totul in regula? a intrebat pacientul. - De fapt, nu este. Mi-e teama ca va trebui sa va recomand sa mergeti la alt terapeut. Pentru ca aici lucrurile nu vor merge. Am simtit prea mult antagonism intre noi de la inceput. Imi pare rau. Nu va voi taxa pentru aceasta ~edinta. Mult noroe. Spunandu-i acestea, i-a strans mana pacientului. Acesta a plecat cu 0 expresie de uimire pe chip. Terapeutul a procedat coreet. $tia ca, din partea sa, contratransferul ~i contrarezistenta erau prea puternice ~i frica sa prea acuta, pentru a avea sorti de izbanda cu pacientul. Totu~i, confruntarea cu acest pacient i-a atras atentia asupra unui aspect, care mai trebuia inca rezolvat in cadrul terapiei sale; pana atunci, trebuia sa-~i limiteze praetica la anumite tipuri de pacienti, care erau compatibili cu el. Pentru orice siguranta, toti terapeutii procedeaza similar. Totu~i uneori, datorita unor defense caracterologice evidente sau unor prejudecati culturale, astfel de limitari sunt mult mai striete decat ar fi necesar.
Terapeutul care se temea de dependenta

tanara pacienta era in permanenta manipulata de terapeutul ei mai in varsta, care era devotat unei forme de analiza pe care el 0 numea "analiza progresiva", pe care 0 invatase la un "institut de analiza progresiva" ~i care presupunea 0 abordare de scurta durata a terapiei. Mai precis, acest terapeut era hotarat sa 0 impiedice sa dezvolte 0 forma de dependenta regresiva fata de el, fiind destul de critic in ceea ce prive~te riscurile presupuse de analiza clasica, cu privire la care el atrasese adesea atentia ca mentineau oamenii intr-o stare de dependenta infantila ani de zile. (Bineinteles ca el nu-~i rezolvase niciodata sentimente Ie infantile de transfer ~i opunea, prin urmare, rezistenta unor astfel de sentimente venind din partea pacientei.) A~adar, pentru aceasta pacienta, in mod special, tehnica lui urmarea sa nu permita aparitia unor lungi momente de tacere, oferind foarte multa incurajare ~i mentinand atmosfera orei de terapie plina de vioiciune, de veselie, lipsita de confruntari. Cand pacienta a inceput 0 relatie sexuala cu un barbat mult mai in varsta, terapeutul a insistat in a-i spune ca se vedeau imbunatatiri, incurajandu-i relatia. El nu-~i vedea manipularile ca pe 0 expresie
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
lOlgre;;eliin psihoterapie Contrarezistente culturale
282
a propriilor nevoi instinetuale ~i nici ostilitatea fata de psihanaliza, eu atat mai putin nu ~i-a putut da seama ca relatia pacientei nu era 0 forma reala de independenta, ci 0 forma de supunere fata de el, eombinata cu un acting out al transferului ei sexual, pe care n-a reu~it sa-l analizeze. Dupa cateva luni de la Inceperea acestei relatii, pacienta a hotarat ca era pregatita sa Intrerupa terapia ~i terapeutul a Incurajat-o In aceasta directie, considerand-o un semn de maturitate ~i independenta. - Cred ca, Intr-o masura mai mare sau mai mica, ati reu~it sa dobanditi ceea ce v-ati prop us, a asigurat-o el. $i astfel pacienta a Incheiat terapia ~i a Inceput sa aiba un ~ir de relatii cu barbati mai In varsta, ca forma de acting out, fara a-~i rezolva sentimentele de transfer, m timp ce terapeutul s-a felicitat pe sine pentru mea 0 reu~ita a "terapiei de scurta durata". Acesta este doar unul dintre exemplele modului In care 0 ~coala de terapie poate deveni 0 contrarezistenta.
GRE';;EALA 87
Terapeuta IIheterosexuala" ~i pacienta lesbia na

- Am avut un vis ciudat ~i jenant despre dumneavoastra noaptea trecuta, i-a spus 0 pacienta tanara ~i atragatoare terapeutei sale, 0 femeie, de asemenea, atragMoare. Nu ~tiu ce Inseamna. Era earn sexual. Terapeuta, care era de obicei foarte deschisa, mai ales cand era vorba despre vise, a ramas tacuta. N-am Inteles niciodata de ce am facut Intotdeauna aceste pasiuni intense pentru femei, a continuat pacienta. 0 fac de cand ma ~tiu. Poate ca sunt lesbiana. Ce credeti? Credeti di sunt lesbiana? - Nu va faceti griji. Nu Insearnna asta. Nu sunteti lesbiana, a raspuns terapeuta rapid. Se grabea sa puna capat subiectului, pentru ca-i producea foarte multa anxietate; facand acest lucru, Inchisese practic acest subiect fara sa-~i dea seama, blocand astfel progresul pacientei pentru luni de zile. Terapeuta provenea dintr-o familie de evrei foarte saraca, care avea 0 traditie a realizarii scolastice pentru barbati. La varsta de douazeci de ani, avand doi eopii in Intretinere, terapeuta s-a hotarat sa-~i faca 0 cariera ca asistent social ~i ~i-a Inceput terapia ca etapa a pregatirii sale. Problema ei era legata de apartenenta: fiind evreica, simtea ca nu apartine pe deplin unei societati care
RICHARD
C. ROBERl1ELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eliin psihoterapie Contrarezistente culturale
284
era predominant cre~tina; nu simtea ca apartine nici propriei familii, unde exista aceasta subordonare a femeilor fata de barbati. Reu~ita carierei sale de terapeut ~i identificarea cu mi~carea feminista i-au dat un sentiment de apartenenta. Trata acum aceasta pacienta care se pregatea ~i ea sa devina terapeuta ~i care dorea sa faca caz de faptul daca era sau nu lesbiana. Terapeuta opunea rezistenta la a asculta acest aspect din diferite motive. La nivel con~tient, se temea ca tanara femeie va pierde tot - cu alte cuvinte, ca i~i va pierde sentimentul de apartenenta daca se va decreta lesbiana. La un nivel mai profund, mdoielile pacientei cu privire la sexualitatea proprie i-au trezit terapeutei indoieli similare cu privire la propria ei sexualitate ~i feminitate, acestea nefiind niciodata analizate in terapia sa, pentru ca, la randul ei, terapeuta sa a manifestat 0 rezistenta similara legata de aspectul homosexualitatii. Doar 0 singura data, cateva luni mai tarziu, a mai adus pacienta subiectulm discutie, iar terapeuta a raspuns in graba: "Nu sunteti lesbiana, in regula? Incetati sa va mai ingrijorati pentru acest lucru". N-a fost in stare sa 0 ajute pe aceasta pacienta, ale carei fantezii homosexuale erau legate de continuturi preoedipiene importante, decisive pentru viata ei personala ~i pentru dezvoltarea sa profesionala. Aceasta intreaga zona va ramane un teritoriu neexplorat pentru terapeuta mai tanara (a~a cum fusese ~i pentru cea mai in varsta), care va continua acest cic1u cu propriii ei pacienti.
GRE?EALA 88
Terapeutul neamt si victima Holocaustului I

Un terapeut de origine germana, care venise in America cand era doar un copil, inainte sa vina Hitler la putere, a ramas totu~i cu un sentiment acut de vina cu privire la atrocitatea nazista. Aceasta vina "culturala" n-a fost niciodata rezolvata in analiza sa de formare. Mai tarziu, cand ~i-a inceput practica terapeutica in Boston, unul dintre pacientii care au venit la terapie era 0 femeie de varsta mijlocie, care fusese doar un copilin timpul erei naziste, fiind plasata intr-o tabara de concentrare. Acolo fusese abuzata sexual, fusese fortata sa sape un mormant in care, intr-un final, fusese ingropata chiar mama ei ~i aproape ca murise de inanitie. Din fericire, forte Ie aliate au eliberat toti prizonierii cand ea era la un pas de moarte. A supravietuit, dar a ramas cu rani psihice profunde. La prima vedere, venise la terapeut din cauza depresiei, simtind ca avea legatura cu moartea recenta a sotului ei in varsta de treizeci de ani. Terapeutul a fost admirabil de empatic cu privire la moartea sotului ei, dovedindu-se de un folos real pe perioada de doliu. Totu~i depresia ei nu a trecut ~i, intr-un tarziu,
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie Contra rezistente cu Itu rale
286
a inceput sa vorbeasca despre Holocaust. Ori de cate ori facea acest lucru, terapeutulincepea sa se simta foarte nelini~tit. Din cauza sentimentelor sale de vina legate de Holocaust, de-abia putea sa 0 asculte. Pe cat de curand posibil, incerca sa schimbe subiectul, invocand motivul de "axare pe latura pozitiva". - Care lucruri simtiti ca sunt pozitive in viata dumneavoastra acum? 0 intreba el. Fiind 0 padenta cooperanta, asculta cu supunere ~i se gandea la lucruri pozitive. Relatia a continuat la modul acesta cateva luni, timp in care padenta a devenit mai depresiva ~i s-a cufundat in tacere. "Nu ~tiu daca sunteti terapeutul potrivit pentru mine", i-a spus ea in cele din urma. - De ce? - Cred ca din cauza originii dumneavoastra germane. $titi, nu cred ca intelegeti Holocaustul. -- Prostii, a protestat el. Bineinteles ca inteleg. Dupa acea ~edinta, a prezentat cazul supervizorului sau ~i a devenit con~tient de sentimentele sale de vina, care-i fuses era practic necunoscute pana in acel moment. A revenit la padenta ~i i-a marturisit acele sentimente ~i din acel moment a putut sa o asculte vorbind despre Holocaust. Amandoi au avut de ca~tigat in mod considerabil.
GRE~EALA 89
Terapeutul evreu ~i pacientul apartinand aristrocratiei protestante

Un terapeut evreu crescuse intr-o atmosfera culturala care valoriza mobilitatea ascensiunii in lumea aristrocratiei protestante americane (de origine anglo-saxona); ambii sai parinti vorbeau cu amaradune despre modulin care evreii erau exclu~i din acea lume ~i amandoi erau hotarati ca fiullor sa reu~easca. Totu~i, straduindu-se sa transforme in realitate fantezia parintilor sai, terapeutul a avut mult de suferit. I-a fost respinsa inscrierea la 0 ~coala pregatitoare de elita a acestei lumi; apoi, de~i a fost acceptat la un colegiu Ivy League, a fost practic marginalizat de majoritatea colegilor apartinand aristocratiei protestante, locuind intr-un dormitor cunoscut sub numele de "ghetoul evreiesc". Aceea~i situatie s-a repetat ~iin cadrul facultatii. Avea deja multe resentimente ~i 0 prejudecata generala cu privire la lumea aristrocratiei protestante atund cand ~i-a inceput practica terapeutica, de multe dintre acestea fiind con~tient, de altele nu. A intrat in cabinetul sau un barbat tanar care era chintesenta aristrocratiei protestante. Era blond, cu ochi alba~tri, inalt ~i bine facut. Provenea dintr-o familie foarte bogata ~i mer sese la cele mai "bune" ~coli. Primise un stipendiu anual, format din
I I
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
lOlgrel'eliin psihoterapie (onlrdr,/j.I"II\''
lillllI,i1,
""..i
288
~ase cifre, dintr-un depozit bancar Hlsat de bunicul sau. La prima vedere, avea toata eleganta ~i aparenta siguranta de sine specifice unei persoane privilegiate; totu~i, dincolo de aceasta aparenta, el era un baietel foarte nesigur ~i imatur. Nu avusese niciodata succes in cariera ~i nici nu se descurcase sa se ocupe de institutia financiara a familiei. Era impotent sexual aproape tot timpul ~i nu putuse avea niciodata 0 relatie reu~ita cu 0 femeie. Putina experienta sexuala pe care 0 avusese se consumase mai ales cu prostituate. Bea, de asemenea, prea mult ~i se temea ca se indrepta spre a deveni alcoolic, ca tatal sau. Totu~i, in ciuda tuturor acestor probleme, afi~a 0 imagine de ingamfare, superioritate ~i dispret, sub care-~i ascundea 0 imagine de sine scazuta. Terapeutul a avut 0 reactie negativa imediata la imagine a lui ~inu a putut vedea fiinta umana disperata de dincolo de ea; adica a avut 0 contrarezistenta cultural a imediata la a-i analiza imaginea aparenta. A reactionat fata de pacient tratandu-l ca pe unul dintre multii reprezentanti ai aristrocratiei protestante care-l respinsesera nu numai pe el, ci ~i pe parintii sai. In timp ce-l asculta pe pacient cum i~i descria sentimentele negative fata de sine, terapeutul se intreba: "Cum poate aceasta persoana privilegiata sa aiba probleme? El crede ca are probleme? Ar trebui sa auda prin ce-am trecut eu". In timp, pacientul a manifestat ~i 0 atitudine superioara, dispretuitoare fata de terapeut (ca raspuns la dezaprobarea tacuta a acestuia), care, la randul ei, i-a trezit, terapeutului atat invidie, cat ~i furie. Aceste sentimente I-au imobilizat in ceea ce prive~te posibilitatea de a interpreta acest comportament al pacientului drept transfer~i rezistenta. La nivel incon~tient, nu-~i dorea ca pacientul sa reu~easca, dorea sa sfar~easca fiind alcoolic ca tatal sau - ba chiar mai rau. Din acest
motiv, nu indraznea sa-~i asume riscul confruntarii. Prin urmare, terapia nu mergea in nicio directie. Cu toate acestea, dupa 0 perioada de timp, atitudinea superioara a pacientului a reu~it sa-l scoata din minti pe terapeut. In cele din urma, el a discutat situatia cu supervizorul sau ~i acesta a reu~it sa-l faca sa-~i con~tientizeze contrarezistenta. Terapeutul a fost apoi capabil sa depa~easca incadrarea pacientului intr-un stereotip ~i sa-l vada ca pe 0 fiinta umana aflata-n suferinta. Ulterior, i-a fost mult mai u~or sa treaca - fara ranchiuna - dincolo de defensele caracterologice ale pacientului, constand in dispret ~i superioritate ~i sa inceapa sa-i analizeze nesigurantele de baza ~i sa Ie gaseasca originea in copilaria pacientului.
289
RICHARD
C. ROBERllELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contrarezistenie
cu Itu rJ Ie
II
GRE~EALA 90
T era peuta a pa rti na nd a ristocratiei v

protesta nte ?l pn ntesa evrelca
La prima vedere, ea era intruchiparea unei PEA (Printese Evreice Americane). 0 femeie atragMoare, in varsta de 39 de ani, convinsa ca era, daca nu darullui Dumnezeu pentru barbati, macar eel allui Moise. Lucrase multi ani ca gazda la un club de noapte, intalnise astfel multi barbati, carora Ie facuse multe favoruri; totu9i niciunul nu era niciodata suficient de bun pentru ea. Se imbraca in haine scumpe, dar nu era prea inspirata ca stil, purta bijuterii de eel mai prost gust in exces, avea unghii foarte lungi, vopsite 9i nu facea deloc economie la machiaj. 19ipetrecea gedintele obi9nuite cu terapeuta vorbindu-9i de rau prietenul, care era prea zgarcit. Se plangea ca bratarile nu erau dintr-un aur de buna calitate, ca diamantele inelelor pe care i Ie daruise nu erau suficient de mari 9i ca hainele de nurca nu erau de cea mai buna marca. Era intr-o stare permanenta de furie fata de acest barbat, numindu-l"zgarcit nenorocit" care nu 9tia sa aiba grija de 0 femeie cum trebuie. Terapeuta, 0 femeie care era de 0 factura total diferita, i9i tinea gura u90r intredeschisa in timpul gedintelor pacientei, spunandU-9i in sine a ei: "Nu-mi vine sa credo E9ti cea mai scandaloasa
nenorocita pe care am vazut-o vreodata". Normal ca nu spunea asta cu voce tare, dar transmitea probabil acest lucru prin expresia sa facial a 9i prin limbajul corporal (de obicei statea cu brateIe incruci9ate pe tot parcursul gedintelor pacientei). Terapeuta crescuse intr-o familie apartinand aristrocratiei protestante, unde ostentatia 9i posesivitatea legate de bunurile materiale erau catalogate drept gregelile cele mai de condamnat. Ori de cate ori terapeuta cumpara ceva pentru ea, acel obiect trebuia sa nu fie scump 9i sa nu atraga atentia, iar de la sotul ei avea grija sa nu ceara prea multe. De fapt, chiar in ace a perioada tocmai renuntase sa-9i cumpere 0 ma9ina sport, pentru ca ar fi batut prea mult la ochi. Avea 0 asemenea formatiune reactionala contra propriei lacomii 9i propriului exhibitionism - carora li se adauga influenta cultural a care intarea aceasta formatiune reactionala -, incat era permanent 90cata de pacienta PEA. A supus acest caz atentiei supervizorului ei 9i el a fortat-o sa-9i confrunte contrarezistenta cu privire la lacomia pacientei (9i in egala masura cu privire la propria ei lacomie reprimata). A ajutat-o sa 0 vada pe pacienta ca pe un copil suparat, plin de lipsuri, tipand dupa atentie, admiratie 9i recunoa9terea propriei valori. "Persoana ei intruchipand 0 nenorocita exhibitionista, plina de pretentii, este 0 defensa contra durerii sale interioare", i-a spus supervizorul. "In esenta, este 0 personalitate narcisica. Terapia potrivita pentru ea presupune a i se oferi un bun obiect narcisic empatic, pentru a-9i permite sa traiasca acceptarea pe care n-a primit-o niciodata fiind copil." Terapeuta I-a ascultat 9i a putut renunta la rezistenta sa culturala 9i caracterologica legata de imaginea aparenta a pacientei, pentru a relationa cu copilul singur 9i plin de nevoi din interiorul ei.
291
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
lOlgre;;eliln psihoterapie Contrarezistenie
culturale
GRE~EALA 91
T peuta ita lia no-a merica na era v

?l paclenta portonca na
Pacienta era 0 portoricana frumoasa, inteligenta, sofisticata, in varsta de 30 de ani, care arata ~i se purta de parca ar fi fost anglo-saxona. De~i venise la terapie plangandu-se de incapacitatea sa de a relationa cu barbatii, de probleme legate de controlul greutaW ~i bautul excesiv, i~i mentinea tot timpul 0 atitudine de mandrie, demnitate ~iincredere in sine, de parca niciuna dintre aceste probleme n-ar fi contat cu adevarat. De fapt, ea fusese un model de succes, dar altfel viata sa era golita de orice forma de autenticitate. Mandria ei narcisica era 0 defensa impotriva unor sentimente mai profunde de ru~ine ~i de lipsa valorii proprii. Terapeuta sa era 0 femeie care crescuse intr-un cartier italian din New York, unde portoricanii erau discriminati. Ea dezvoltase 0 formatiune reactionala impotriva acestei discriminari ~i, incon~tient, avea 0 mare nevoie sa demonstreze cat de lipsita de prejudecati era in ceea ce-i prive~te pe portoricani. De~i a vazut ca pacienta sa era extrem de mandra ~i de~i ~tia ca aceasta era 0 masca cu care ea trebuia confruntata, terapeuta era reticenta sa o faca. Se temea ca pacienta va crede ca este discriminata.
Pacienta opunea rezistenta la discutarea trecutului ei sau la orice altceva legat de originea sa portoricana. Era clar ca dorea sa uite ca era portoricana ~i sa-~i uite trecutuL Terapeuta a conlucrat cu pacienta la acest aspect; ~i ea opunea contrarezistenta discutarii trecutului pacientei sau a originii sale portoricane. eu atat mai putin au discutat despre cum se simtea pacienta cu faptul ca era in terapie la 0 terapeuta de origine italiano-americana. Pentru ca nu se intampla nimic in aceasta situatie terapeutica, pacienta a redus treptat orele de terapie ~i a mers la alta terapeuta, care nu-~i facea atatea griji cu privire la problema discriminarii. Destul de repede, aceasta ~i-a confruntat pacienta in legatura cu mandria ei nemasurata. S-a dovedit ca pacienta se simtea jenata ~i furioasa in ceea ce prive~te mediul ei de provenienta, care era pentru ea un motiv de ru~ine ~i umilinta. Tatal ei fusese un alcoolic ~i un afemeiat care facuse inchisoare de mai multe ori; mama ei, 0 prostituata de mare clasa. Unul dintre fraW ei era dependent de heroina, iar altul vindea droguri. Pe masura ce aceste lucruri ie~eau la iveala, pacienta a putut renunta la imaginea sa - cel putin in timpul terapiei - pentru a ajunge la sentimentele sale mai profunde de ru~ine ~i umilinta. Terapia ei se indrepta spre un periplu dificil in cunoa~terea de sine ~i schimbare.
293
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
101 grelieliin psihoterapie
Contrarezisten\e culllHdlc'
,1
l:!I.
GRE;>EALA 92
Terapeuta care nu dorea ca pacienta ei sa fie casnica

pacienta in varsta de 23 de ani absolvise colegiul, dar nu urmarise niciodata sa-~i faca 0 cariera. Avusese 0 varietate de servicii, dar nu Ie luase niciodata in serios. Scopul ei declarat era sa se marite, sa fie casnica ~i sa aiba copii. "Ma simt atat de deprimata", i-a spus ea terapeutei. "Mi-a~ dori sa gasesc barbatul potrivit, un barbat care sa-~i doreasca mariaj ~i copii. Este a~a de greu sa gase~ti barbati care sa-~i doreasca asta la ora~." Terapeuta ei era 0 femeie tanara, de treizeci de ani, care avea o atitudine total diferita fata de ce ar trebui sa faca femeile cu viata lor. Credea ca 0 femeie ar trebui sa fie independenta ~i sa-~i faca 0 cariera. Prin urmare, ori de cate ori pacienta vorbea despre dorinta ei de a-$i gasi un barbat, de a fi casnica $i a face copii, terapeuta era u~or dezaprobatoare, iar cand pacienta manifesta fie ~i un oarecare interes fata de orice ar fi adus cu 0 cariera, terapeuta 0 incuraja. Terapeuta intampinase foarte multe dificultati dind $i-a inceput cariera $i muncise din greu pentru a-~i asigura independenta. Mama sa era 0 femeie dependenta, care nu urmase niciun alt drum, in afara casei (ca aceasta pacienta, de fapt). Devenise un
fel de extensie a sotului ei ~i suferise 0 pierdere a stimei de sine care a dus-o in depresie la menopauza. Terapeuta era apropiata de mama sa, dar era impartita intre dorinta de a urma calea ma- . mei sale ~i spaima de a face acest lucru - spaima de a-~i pierde de fapt identitatea. A~a ca ~i-a impus sa nu fie dependenta de nimeni ~i sa-~i asigure independenta ~i cariera, cu pretul renuntarii la relatiile personale cu barbatii. Relatia terapeutica cu femeia care-~i dorea sa fie casnica a trezit nu numai conflicte caracterologice in terapeuta, dar i-a atacat ~i dramul de sistem de valori, de orientare feminista. De fiecare data cand pacienta vorbea despre gasirea barbatului potrivit, casatorie ~i a deveni casnica, terapeuta i~i manifesta iar dezaprobarea intr-o forma sau alta. Dupa un astfel de schimb reciproc, pacienta devenea tacuta, uitandu-se in jos, cu privirea pierduta. - Ce s-a intamplat? a intrebat terapeuta. -Nimic. - Sunteti sigura? - Cred ca simt ca nu ma acceptati a~a cum sunt ~i nici nu aprobati directia in care vreau sa merg. Terapeuta a supus cazul atentiei supervizorului ei. Acesta a subliniat faptul di terapeuta opunea contrarezistenta fata de alegerea pacientei referitoare la stilul ei de viata. Telul pacientei era o amenintare pentru terapeuta, din cauza experientei cu mama sa ~i a mediului cultural in care crescuse, mediu in care independenta ~i cariera erau puse mai presus de viata de casnica. Din cauza acestei rezistente, terapeuta nu putuse sa-~i dea seama ca pentru aceasta pacienta a fi casnica nu era un aspect masochist sau de negare de sine - ~i mama terapeutei se simtise bine fiind casnica ~i se descurcase de minune. Aceasta pacienta de-abia a~tepta sa-~i foloseasca creativitatea ~i umanitatea in a cre~te unu
295
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli In psihoterapie Contrarezistenie culturale
296
sau doi copii sanato$i $i in a asigura un me diu familial sigur $i armonios pentru sot $i copii. Cand $i-a rezolvat contrarezistenta, terapeuta s-a putut alia telurilor pacientei, accentul terapiei deplasandu-se pe blocajele care 0 impiedicau pe pacienta sa-$i gaseasca un barbat care sa-i indeplineasca aceste teluri. In timp, a gasit un astfel de barbat, iar destul de curand a inceput sa duca 0 viata plina de satisfactii, a$a cum i$i dorea.
GRE~EALA 93
Terapeutul misogin si femeia ambitioasa I I

a femeie inteligenta, atragatoare, in varsta de 40 de ani a mers la terapie la acela$i terapeut mai in varsta care-l trata $i pe sotul ei. ari de cate ori discuta problemele pe care Ie avea cu sotul ei, in mod invariabil terapeutul ii lua partea sotului. El 0 sfatuia pe pacienta sa fie sotia supusa, plina de abnegatie $i sustinere pe care $i-o dorea sotul ei. a descurajase cu privire la a-$i face o cariera. "Cea mai mare realizare a ta", i-a spus el, "ar trebui sa fie sa-l faci pe sotul tau fericit, sa ai copii sanato$i $i fericiti $i sa ai grija de casali. Sotul sau era, de fapt, un tiran egoist; de$i aceasta pacienta i$i facuse un tel din a fi supusa $i din a-$i sacrifica propriile interese, sotul ei nu-i aprecia meritele, nu-i daruia admira tie $i iubire. $i totu$i aceste teluri nu erau deloc ceea ce-$i dorise de la viata. I$i dorise sa fie sotie intr-o relatie de egalitate $i i$i mai dorise $i 0 cariera. Era 0 persoana inteligenta $i talentata, care-$i dorise sa foloseasca aceste capacitati pentru a deveni director executiv al unei firme de publicitate. Acest terapeut opunea rezistenta intelegerii $i sustinerii sentimentelor $i telurilor pacientei cu privire la sotul $i la cariera ei. Contrarezistenta sa se baza pe un sistem de valori masculinist
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie Contrarezistente culturale
298
adanc innld,kinat, cu care eu1 sau profund se identifica 1a nivel narcisic, incon~tient. Sentimente1e ~i teluri1e pacientei veneau in contradictie cu sistemu11ui de valori, erau, prin urmare, amenintiHoare pentru sine. Incon~tient, acceptarea lor ar fi Insemnat dezintegrarea eului sau. Se identificase cu acest sistem de valori prin intermediu1 mediu1ui sau de provenienta - crescuse intr-un cartier de muncitori, unde patriarhatul era regula - ~i sistemu1 se rigidizase de-a 1ungul anilor. Acum nu mai era capabil sa 0 ajute intr-un mod empatic pe aceasta pacienta sa-~i exploreze nevoile reale ~i dorinte1e. Cu toate aces tea, cu ajutoru1 prieteni10r, care i-au sustinut dorinta de autonomie, ea ~i-a putut parasi aHHterapeutul, cat ~i sotu1, c1adindu-~i 0 cariera remarcabila in domeniul dorit. Intr-un final, s-a casatorit cu un barbat afectuos, suportiv, care i-a admirat ambitia ~i a fost incantat de independenta ei.
GRE?EALA 94
Analistu\
ortodox care dorea sa
~i pacientu\
~ipe
- Imi vine sa tip, a spus pacientul. - Cu ce v-ar ajuta asta? a intrebat terapeutul. - M-ar elibera. - V-ar elibera de ce? - Nu ~tiu. Nu vreau sa vorbesc despre asta. Vreau doar s-o fac. Dar mi-e teama ca daca a~ face-o, m-ati dezaproba. - Simtiti ca v-a~ dezaproba daca ati tipa? - Da. Ati crede ca sunt prea indulgent cu mine insumi sau ceva de genul acesta. - Ce ar insemna asta pentru dumneavoastra, daca v-ati gandi ca va consider indulgent? - Ar insemna, nu ~tiu. Vreau doar sa tip. Nu vreau sa vorbesc despre asta. Dumnezeule, de-a~ putea tipa. Acest dialog s-a re1uat de mai multe ori In decursul unei luni, cu 0 frecventa a analizei de trei ori pe saptamana. Pacientul era un tanar care avusese 0 educatie chinuitoare ~i a carui furie infantila ie~ise acum la iveala. Terapeutul era un psihana1ist format la ~coala c1asica ~i care opunea 0 rezistenta la tipat. Aceasta rezistenta era atat culturala, cat ~i caracterologica. Cultural, ea
I
IIIIIIIH
i
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contrarezistente
culturale
300
decurgea din formarea sa clasica la un institut de psihanaliza de prestigiu din New York, care punea accent pe ecranul alb, pe neutralitate 9i pe concentrarea pe conflictele intrapsihice dintre eu, se 9i supraeu. Cu alte cuvinte, abordarea predata la acest institut 9i adoptata in practica de anali9tii care erau inca in formare, de supervizorii lor 9i de altii presupunea 0 rezistenta autoimpusa la exprimarea emotional a - care era, intr-adevar, considerata 0 indulgenta 9i 0 abatere inutila de la scopul principal al terapieL In plus, acest institut inca mai accepta teoria - care era transmisa de la 0 genera tie la aIta de terapeuti - conform careia complexul Oedip se afla la baza tuturor nevrozelor; rezolvarea complexului Oedip era echivalenta cu obtinerea unei vindecari. Existau, prin urmare, 0 rezistenta la continuturile preoedipiene, precum 9i 0 rezistenta la exprimarea emotionala. Din acest motiv, pacientul din cazul de fata avea doua puncte impotriva sa de la bun inceput. - Uneori ma simt a9a de singur, spunea el. Uneori ma simt a9a de singur, ca-mi vine sa tip. - Cu ce v-ar ajuta asta? repeta terapeutul replica sa standard. - Nu 9tiu. Nu 9tiu cu ce m-ar ajuta. Nu 9tiu. Vreau doar s-o fac. Chiar nu va intra asta-n cap? Vreau doar s-o fac. Pacientul n-ar fi fost niciodata in stare sa tipe, nu cu acest terapeut. Ar fi trebuit sa gaseasca un aIt terapeut pentru asta, ceea ce s-a 9i intamplat.
GRE,?EALA 95
1111
Tera peuta ca re credea In avort

pacienta care a fost crescuta intr-o cuItura conservatoare 9i care nu credea in avort se afla in terapie la 0 terapeuta care fusese crescuta in spiritul culturii liberale 9i care avea convingeri ferme in favoarea avortului. Cand pacienta a ramas insarcinata, tema avortului fusese deja discutata in cadrul terapiei. Pacienta era 0 femeie tanara, de treizeci 9i ceva de ani, provenind dintr-o familie catolica. Terapeuta era 0 evreica mai in varsta 9i foarte independenta. De9i iubitul tinerei femei ii spusese ca nu se va casatori cu ea, ea i9i dorea foarte mult sa pastreze copilul 9i a vorbit cu terapeuta despre avantajele 9i dezavantajele de a face acest copiL - $tiu ca 0 sa fie greu sa cresc un copil singura, dar nu ma vad omorand 0 viata, i-a spus ea terapeutei. - Vedeti un avort ca pe un omor? - Da. Pacienta era de neclintit. Este un omor. - Dar viata ta? Terapeuta a ridicat 0 spranceana. - Ce-i cu ea? 0 sa fie in regula. Pacienta a oftat 9i s-a uitat fix la terapeuta, de parca ar fi vrut sa 0 studieze. Incep sa cred ca nu va doriti ca eu sa pastrez copiluL Am senzatia ca ati dori ca eu sa fac un avort. Nu cred ca este corect acest lucru. Nu cred ca ati avea dreptul sa faceti asta. Adica este acest lucru terapeutic?
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contrarezistente
culturale
302
La inceput, terapeuta a negat ca incerca sa 0 influenteze pe pacienta. "Joc doar rolul avocatului diavolului", a spus ea. Totu~i, cand s-a gandit la acest lucru ceva mai tarziu, nu s-a simtit prea bine. A discutat cazul cu supervizorul ei ~i ~i-a dat seama cat mtr-adevar, avea convingeri ferme in privinta avortului ~icat fara indoiala, incerca sa-~i influenteze pacienta. Ii impunea pacientei propriul ei sistem de valori, considerandu-l superior. Asta-i producea pacientei foarte multa suferinta, atat din cauza atitudinii superioare a terapeutei (pe care pacienta 0 putuse simti), cat ~i din cauza faptului ca parerea terapeutei cu privire la avort intra in contradictie cu dramul de credinta al pacientei. Aceasta pacienta avea nevoie sa-~i rezolve lucrurile a~a cum credea ea de cuviinta, nu cum dorea terapeuta, ~i supervizorul i-a subliniat clar acest lucru terapeutei. Daca 0 influentati sa faca avort cand supraeul ei n-ar putea tolera 0 astfel de decizie, i-ati putea produce foarte multa suferinta morala, care, rnai devreme sau mai tarziu, ar distruge relatia terapeutica, i-a spus supervizorul. Terapeuta a inteles. Terapeuta ~i-a recunoscut rezistenta cu privire la dorinta pacientei de a pastra copilul ~i a asigurat-o ca va mcerca sa fie mult mai obiectiva din acel moment. Cu sprijinul terapeutei, pacienta a nascut copilul ~i a devenit 0 mama cat se poate de buna.
GRE~EALA 96
il""
Tera peuta religioasa ?i ateu I

Cand ea a absolvit colegiul, s-a inscris la 0 ~coala de teologie, cu scopul de a deveni preot hirotonisit al bisericii metodiste. Totu~i, dupa un an de zile, n-a mai fost incantata de idee, in schimb s-a hotarat sa devina terapeuta, inscriindu-se la 0 ~coala de asistenta sociala. A ramas 0 cre~tina devotata pe tot parcursul studiilor ~i, cand mai Hlrziu a inceput sa practice psihoterapia, a pastrat in comportamentul ei ceva din zelul specific misionarilor. Un pacient - un barbat tanar fata de care ea manifesta un interes matern (putea sa fie fiul pe care nu I-a avut niciodata ~i pe care ~i I-a imaginat) - i-a marturisit intr-o zi ca el nu credea in Dumnezeu. - Cred cat a~a cum a spus Marx, religia este opiul maselor. Terapeuta a fost foarte jignita de aceasta remarca, nu doar pentru ca-i contrazicea sistemul de credinte - care era strans legat, din punct de vedere narcisic, de sentimentele sale de respect ~i apreciere de sine -, ci ~i pentru ca reprezenta 0 tradare din partea obiectului sinelui. Din aceste motive ~i multe altele, manifesta rezistenta la a-i asculta parerile despre acest subiect, grabindu-se sa-lintrerupa. "Dar se pare ca ne departam de subiect. Iar acesta este legat de faptul ca aveti probleme cu ~eful dumneavoastra."
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie Contrarezistente
culturalf~
304
A, da, cu geful meu. Pacientul a cedat, a revenit la discutia despre geful sau 9i subiectul religios a fost abandonat; prin urmare, s-a evitat un aspect important al situatiei de transfer 9i contratransfer, "a fost trecut sub tacere" 9i terapia nu a inregistrat progrese, cel putin nu legate de acel aspect. Cu toate acestea, avea acum 0 misiune noua - sa-l converteasca pe acest tanar la calea "cea dreapta". Nu era interesata sa analizeze transferul (sa vada de ce facuse acea remarca in acel moment, cum 0 percepea pe ea etc.). Dimpotriva, din momentul in care el facuse acea remarca, tot corpul i-a fost inundat de anxietate, de parca i-ar fi injectat otrava. Singura ei idee era sa elimine otrava din propriul ei sistem 9i din allui: sa-i exorcizeze demonii.
-
GRE~EALA 97
Terapeutul conservator si comunistul I

Pacientul era un barbat de varsta mijlocie crescut intr-o atmosfera care punea un mare accent pe comunism ca fiind cea mai mare priori tate in viata. Parintii sai fusesera amandoi politi9ti 9i membri activi ai partidului; 11invatasera pe pacient sa creada ca era posibila transformarea Americii intr-o societate comunista, aceasta reprezentand singura 9ansa pentru rezolvarea nenumaratelor nedreptati sociale 9i culturale care imbolnaveau tara. De9i practic pacientul nu era afiliat partidului, ca adult inca mai avea 0 viziune comunista asupra lumii, evitand "cultura narcisismului" 9i materialismul. Relatiile sale erau, de asemenea, influentate de nevoia sa socialista de a-i ajuta pe altii, care erau dezavantajati, decat de a urma telurile sale "egoiste". Terapeutul sau, tot de varsta mijlocie, apartinea partidului conservator, iar mediul sau cultural punea foarte mult accent pe realizarea personala. In atmosfera culturala in care crescuse terapeutul nu se punea prea mult pret pe individ ca membru al unui grup, in sens comunist. De fapt, comuni9tii 9i altii asemenea lor din tabara liberala erau considerati ca inimi sangerande care nu vedeau lumea in mod realist.
In gedintele care au urmat, ori de cate ori prindea ocazia, ea aducea in discutie aspectul religios. Intr-un mod subtil, incerca sa-i ridiculizeze ateismul9i sa-i dea de inteles ca era doar 0 forma de acting out impotriva autoritatii, nefiind bazat pe 0 decizie rationala. - II yeti accepta pe Dumneazeu cand 0 sa fiti pregatit, ii spunea. Nesimtindu-se acceptat ca atare, el a devenit mai ferm cu privire la ateism 9i a inceput sa ridiculizeze "nevoia de opiu" a terapeutei. Era din ce in ce mai dezamagit de ea ca terapeuta 9i intr-un final a pus capat gedintelor de terapie cu ea. "Nu mai merge", i-a spus. - Ma intristeaza foarte mult plecarea dumneavoastra. Chiar simt ca v-am dezamagit. Sper sa va gasiti calea de unul singur. Dumnezeu sa va binecuvanteze. - $i pe dumneavoastra sa va binecuvanteze Marx, i-a dat replica pacientul.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
Contrarezistente
culturalp
_____________________________________________
"_~>JiiIl
306
Cand pacientul a vorbit despre relatia sa cu comunitatea de pretutindeni ~i de nevoia sa de a se dedica reformelor sociale, terapeutul avea tendinta de a se raporta la aceste afirmatii analizandu-le drept defensele auto depreciative ale pacientului contra narcisismului ~i vanitatii sale. - Daca nu e~ti comunist cand ai 20 de ani, nu ai inima, i-a spus el odata pacientului. $i daca inca mai e~ti comunist la 30 de ani, atunci n-ai minte. De~i interpretarile sale cu privire la pacient s-ar putea sa fi fost justificate, terapeutulle-a folosit totu~i pentru a-i inchide gura pacientului. Din cauza rezistentei sale la orice avea legatura cu comunismul sau liberalismul, terapeutul nu-l putea as culta cu empatie pe pacient. N-a putut a~tepta sa existe suficienta incredere intre pacient ~i el, spre a-i putea sugera aceste interpretari intr-o maniera afectuoasa, ~inu una u~or ostila. S-a creat, prin urmare, un punct mort ~i progresul terapeutic a fost impiedicat timp de luni de zile.
GRE~EALA 98
Terapeuta care avea nevoie sa-si demonstreze teza I

Inainte sa fie terapeuta, fusese profesor universitar, urmand o traditie academica. Specializarea sa era in psihologie sociala ~i i~i scrisese teza de doctorat pe tema efectelor culturii asupra personalitatii. Teza era un studiu centrat pe familiile apartinand aristocratiei protestante americane de origine anglo-saxona. In viziunea sa, aceste familii erau adevarate pustiuri emotionale, in care sentimentele erau rareori exprimate des,chis. Teza sa se concentrase asupra sistemului de pedeapsa ~i recompensa din aceste familii, demonstrand modul in care exprimarea individualitatii ~i emotionalitatea erau in general pedepsite, iar conformismul, stoicismul ~i adaptarea erau recompensate. I-a venit 0 pacienta la terapie care parea sa fie reprezentanta tipica a acestor familii. Era 0 femeie tanara, la treizeci de ani, care crescuse in Connecticut, a carei mama apartinea Bisericii Presbiteriene, tatal tinand de Biserica Episcopala. Totu~i atmosfera in familia sa nu era una tipica. De~i tatal sau se incadra in stereotipul obi~nuit al aristocratului protestant calm, plictisitor, lipsit de afectiune, distant fata de sotie ~i copii ~i cufundat in munca sa, acaparat de golf, de Martini ~i de carti, pe de alta parte, mama
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
lOlgre;>eliin psihoterapie
Contrarezistente
culturale
",.<i
308
sa era foarte emop.onaliL Vorbea cu mult patos, batea campii, tipa ~i adesea i~i abuza verbal ~i fizic copiii. In general, copiii i9i luau mama - care macar era prezenta - drept model. In consecinta, pacienta se considera 0 persoana emotionala. Cand pacienta incerca sa-~i descrie copilaria ca fiind plina de emotionalitate ~i conflict, terapeuta 0 contrazicea frecvent cu afirmatii din teza sa. "Sunteti sigura ca mama dumneavoastra era intr-adevar emotionala?" 0 intreba ea. "Poate ca, la 0 privire retrospectiva, exagerati foarte mult lucrurile." - Nu, nu exagerez. - Ei bine, tot ce va pot spune este ca in studiul meu pe un e~antion format din 126 de familii apartinand aristocratiei protestante americane de origine anglo-saxona nu am intalnit niciodata ceea ce descrieti dumneavoastra. - Tot incerc sa va spun, familia mea a fost 0 exceptie. -A~a credo Terapeuta s-a simtit amenintata de amintirile din copilaria acestei paciente, incarcate de emotionalitate 9i abuz fizic, pentru ca pareau sa-i combata teza. Era mult prea implicata narcisic in aceasta teza ~i in realizarea sa academica ca sa mai poata fi in stare sa asculte tara prejudecati. Din nefericire, contrarezistenta sa fata de trecutul pacientei a impiedicat-o sa analizeze importanta multor situatii traumatice din copilaria acesteia ~i a blocat, prin urmare, progresul terapeutic ~i dezvoltarea emotionala a pacientei.
GRE~EALA 99
Terapeutul care dorea sa aduca prostituatele pe calea cea buna

La un anumit moment in cariera sa, un terapeut s-a hotarat sa se specializeze in a aduce prostituatele pe calea cea buna. Crescuse intr-un me diu familial in care predominau femeile, incluzand 9i cateva matu~i nemaritate care vorbeau frecvent cu multa vehementa despre modul in care erau exploatate femeile in societatea americana. Ori de cate ori aceste matu~i vedeau ca o femeie era supusa in fata unui barbat, exclamau: "Cum se poate injosi in felul acesta?". Tanarului i se insuflase acest sistem de valori ~i mai tarziu, ca adult, se simtea vinovat de fiecare data cand trecea pe langa 0 prostituata, gandindu-se in sinea lui: "Cum se poate injosi in felul acesta?". A~a ca i-a venit idee a sa faca reclama unei terapii speciale pentru femeile "de viata" a~a cum erau ele numite de catre cei care apartineau profesiei. Una dintre primele lui paciente a fost 0 tanara atragatoare, cu par blond, decolorat. I-a spus ca fugise de acasa la varsta de 16 ani 9i incepuse sa se prostitueze la varsta de 17 ani. Avea acum 21 de ani, era proprietara unui condominiu in Greenwich Village, avea 0 ma~ina sport ~i 0 casa la tara - pentru toate platise eu bani gheata ca9tigati din munea ei ea prostituata. Ca9tiga
} III:
Ii
III II
lilli
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
lOlgrelieliin psihoterapie Contrarezisten\f'
(1111111,i1l'
310
300 de dolari pe ora $i i-ar fi fost imposibil sa ca$tige ace$ti bani intr-un alt mod; ca sa se lase de meserie, ar fi trebuit sa faca un adevarat sacrificiu financiar. Oricum, nu venise la el sa-$i schimbe cariera, unde nu considera ca avea probleme. Dorea sa vorbeasca despre probleme legate de consumul de droguri, de prietenul ei $i de proxenetul ei. - Cum va simtiti legat de faptul ca sunteti prostituata? 0 intreba el, de fiecare data cand aparea in discutie subiectul carierei. - Ma simt in regula. De ce ma tot intrebati asta? - Vi se pare vreodata umilitor? - Nu, nu prea. - Niciodata? - Nu. Este 0 meserie. Ce sa va zic? - V-ati gandit vreodata sa deveniti model? - Da, m-am gandit la asta, dar nu sunt suficient de inalta, am picioarele pre a groase $i pometii obrajilor sunt prea cazuti. Oricum, este foarte greu sa patrunzi in acel domeniu. - Dar in vanzari? V-ati gandit vreodata sa lucrati in vanzari? - Nu, nu prea. Sunt multumita sa fiu prostituata. Imi achita facturile. In cativa ani 0 sa ma retrag $i 0 sa devin matroana $i apoi, dupa ceva timp, 0 sa mai fac cateva milioane $i apoi 0 sa ma retrag de tot. Nu vad nimic in neregula cu acest lucru, nu-i a$a? Terapeutul n-a raspuns. Bineinteles ca el avea alte intentii legate de ea, $i chiar din cauza acestora opunea rezistenta la a-$i intelege pacienta in felul ei. Era 0 persoana care avusese 0 mama foarte intruziva $i, prin urmare, era foarte hotarata sa faca lucrurile in felul ei. Stilul ei de viata era partial un acting out al furiei fata de mama sa, care 0 avertizase intotdeauna ca daca nu facea ce-i spunea ea, 0 sa ajunga 0 depravata. Era ca $i cum i-ar fi spus
acum mamei sale: "In regula, acum sunt 0 depravata $i-mi place destul de mult, a$a ca asta e". Terapeutul, incercand sa 0 aduca pe calea cea dreapta, ii repunea in scena situatia cu mama ei, devenind astfel 0 alta persoana intruziva care 0 judeca $i incerca sa-i conduca viata. Nereu$ind sa vada acest lucru $i sa relationeze cu ea a$a cum era - adica sa-i permita sa fie independenta, sa-i ofere un mediu suportiv, unde sa nu se simta judecata, pana cand ajungea ea sa-$i doreasca sa abordeze problemele reale care faceau parte din stilul ei de viata -, el n-a facut decat sa 0 indeparteze. In scurt timp, pacienta - precum $i celelalte prostituate care raspunsesera la anuntullui - a incheiat terapia. In cele din urma, el a renuntat la ideea de a se specializa in a aduce pe calea cea buna prostituatele, $i-a reluat terapia obi$nuita $i a revenit la supervizare.
311
II,
IIII!I
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contrarezistente culturale
GRE?EALA 100
Terapeuta care nu dorea sa vorbeasca la telefon
- $tiu ca nu va place sa discutati prin telefon, a spus 0 pacienta, cu rugaminte in glas. Dar aceasta este 0 urgenta. Chiar este. - Sunt sigura ca este, a raspuns terapeuta, 0 femeie mai in varsta. Doriti 0 programare pentru astazi, mai tarziu? - Dar este 0 urgenta! - Imi pare rau, dar imi cunoa~teti politica in ceea ce prive~te vorbitulla telefon. - Nu puteti face 0 exceptie, macar de data aceasta? -Nu, nu pot. - Nici macar nu doriti sa 9titi care este urgenta? - Oricare ar fi, sunt sigura ca va fi mult mai bine discutata mtr-o gedinta normala. - Nu mai conteaza. Pacienta a inchis telefonul. Aceasta terapeuta hotarase ca orice contact cu pacientii ei in afara cabinetului (inclusiv contactele telefonice) ii punea in umbra transferul 9i, mai mult decM atat, reprezenta 0 incaIcare a regulii abstinentei. In plus, simtea ca e important sa-9i pastreze limitele impuse, pentru ca orice fluctuatie de la respectarea acestor limite ar fi putut fi perceputa de pacienti ca slabiciune, care i-ar
fi incurajat apoi sa 0 manipuleze. Aceasta rigiditate in ceea ce prive9te tehnica i9i avea originea atat in formarea prin care trecuse ca terapeuta, cat 9i in educatia ei, ambele punand accent pe respectarea cu strictete a regulilor. In acela9i timp, aceasta pacienta era genul care sfida permanent regulile 9i acum nu era prima data cand incercase sa 0 faca pe terapeuta sa discute ceva cu ea prin telefon. Prin urmare, tinand cont de contextul acestui caz, terapeuta avea 0 justificare in plus sa nu incaIce regulile. Totu~i, rezistenta sa cu privire la vorbitulla telefon cu aceasta pacienta fusese atat de mare, incat refuzase chiar sa afle care era urgenta. Aceasta a fost gre~eala ei, ~i a fost una care a costat-o mult. Pentru ca, de data aceasta, pacienta chiar avea un motiv intemeiat sa vorbeasca la telefon cu terapeuta: tocmai fusese violata ~i era in stare de ~oc.Exista intotdeauna exceptii de la orice regula - terapeuta 9tia acest lucru, dar era prea suparata pe aceasta pacienta 9i prea rigida ca sa poata incaIca regula. In consecinta, pacienta nu numai ca a renuntat la terapie, dar a ~i dat-o in judecata pe terapeuta pentru abandon ~i a ca9tigat, prin acordul partilor, cateva mii de dolari.
313
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~elitn psihoterapie
Contrarezistenie culturale
GRE;iEALA 101
S-a dus in Franta, sa studieze cu cei mai buni terapeuti de aco10, in cadrul ~colii existentialiste, apoi s-a intors sa-~i deschida
315
Terapeutul care n u dorea sa se vi ndece

El era un terapeut care se pregatise cu speciali~ti de varf din domeniu, paricipand la ateliere intr-o parte ~i alta, dar opunea rezistenta la a-~i incepe propria terapie. Provenea dintr-o serie de medici ~i psihiatri ~i nimeni din familia sa nu avusese vreodata nevoie de terapie. Terapia, credea el, era doar pentru oamenii bolnavi. El avea sa fie cel mai bun, la fel ca tatal ~i bunicul sau, in a-i ajuta pe ace~ti oameni bolnavi. Cand ~i-a incheiat pregatirea cu cei mai buni terapeuti din New York, a~a cum ii considera el, s-a mutat impreuna cu sotia sa intr-un ora~el ~i ~i-a deschis cabinet. sa am cabinetul plin pana la finalul anului, i-a spus sotiei sale.
- a
- Sunt convinsa de asta, dragul meu, i-a raspuns ea. Din moment ce era nevoie de terapeuti in acest ora~, el ~i-a atins scopul in doar ~ase luni. Dar in decurs de doi ani ~i-a pierdut toti pacientii. - Cred ca am nevoie de mai multa pregatire, sotiei. - A~a cred, dragul meu, i-a raspuns ea. i-a spus el
cabinet intr-un alt ora~el. - De data aceasta cu siguranta ca voi reu~i, a spus el. - Da, dragul meu, a spus sotia. Doi ani mai Hlrziu, se alegea iar praful de cabinetul sau. - Cred ca..., i-a spus el sotiei. - Ai nevoie de mai multa pregatire, i-a dus ea mai departe propozitia. A plecat in Anglia, sa studieze cu experti de marca, in cadrul ~colii relatiilor obiectale, apoi s-a intors sa-~i deschida cabinet intr-un alt ora~el. - De data aceasta nu mai pot da gre~, ~i-a asigurat el sotia, clipind iar din ochi. - Bineinteles ca nu, dragul meu, a raspuns ea. Doi ani mai tarziu, se afla iar in acela~i punct. - Cred ca..., i-a spus el sotiei. - Ai nevoie de mai multa pregatire, i-a incheiat ea propozitia. - Ai spus lucrurilor pe nume. A calatorit in locuri indepartate - India, America de Sud, Rusia, strangand informatii despre modul in care faceau ei terapie. S-a intors plin de incredere ~i de zel. - Asta e! i-a spus el sotiei. M-am pregatit cu toti terapeutii de varf din domeniu, din trecut ~i din prezent. - Dragul meu, ma gandeam, i-a spus sotia. Te-ai pregatit cu toti terapeutii de marca, dar tu unul n-ai fost in terapie. - De ce-a~ avea nevoie de terapie? Eu nu sunt bolnav; ei sunt. Doi ani mai tarziu, dadea iar faliment. Pentru prima data, terapeutul era cam trist. A stat in cabinetul pustiu 0 zi intreaga, meditand la soarta sa. Sotia sa a venit sa-i tina companie.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Contrarezisten1;e culturale
316
Nu ~tiu ce sa fac. M-am pregatit cu cei mai buni speciali~ti. M-am pregatit cu Rogers ~iWinnicott, cu Laing ~i Fromm. M-am pregatit cu cei mai buni speciali~ti. Nu inteleg. S-a cufundat in tacere.
-
- Sunt sigura ca va merge de minune eabinetul, i-a spus sotia. - Cu siguranta ea va merge. Dupa 0 saptamana a plecat in Australia.
317
- $tii, dragul meu, i-a raspuns sotia. Poate ca ai putea sa stai de yorba cu ditiva dintre fo~tii tai pacienti. Terapeutul s-a uitat ~ocat la sotia sa. Pentru ce Dumnezeu sa fac asta? - Ei bine, ma gandeam ca poate ei ti-ar putea spune de ce te-au parasit ~i a~a ai putea invata ceva. - E absurd, a spus el, intrerupand-o. Cum ar putea ei sa ma invete ceva pe mine? Ce ~tiu ei despre terapie? - Nimic, draga, doar ca.,a mai incercat ea, doar ca.m-am gandit ca poate ei ar fi in stare sa-F spuna ce anume nu le-a pUicut la tine, la personalitatea ta, sa zicem, ce anume i-a facut sa pIece ~i apoi... - Este eel mai ridicollucru pe care I-am auzit vreodata, a strigat el, sarind ca ars. Personalitatea mea este in regula. Cum indrazne~ti sa sugerezi un astfel de lucru. Cum indrazne~ti sa ma desconsideri in acest fel. Nu am nevoie de 0 sotie care sa ma desconsidere. Am nevoie de 0 soFe care sa ma sustina. Acum nu mai vreau sa mai aud nimic legat de personalitatea mea. - Da, draga. - De fapt, a spus el, simFndu-se putin mai bine, acum ca.ma gandesc, mai exista un specialist cu care nu m-am pregatit. Yates din Australia. Da, asta 0 sa fac. sa ma pregMesc cu Yates timp de un an. Apoi sunt sigur ca voi ~ti tot ce e nevoie sa ~tiu. - Bineinteles ca vei ~ti, draga, i-a raspuns soFa. - Apoi ma voi intoarce ~i-mi voi deschide un cabinet in ora~ul urmator.
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD SCHOENEWOLF
lOlgre!jOeliin psihoterapie
Contrarezisten1;e culturale
non .....,0 ---'.

CJ
OJ
:::a
-,
r-T
..,
::s
OJ
"'D
---'
r-T-C ::s r;' 'l , If) OJ :::a (l)1.., a .., ro C)C OJ (']) ....., C"lf)
~ OJ
"-'I Q
OJ::So r-TOOJ
.., rw--. V4
r-T
If)
r-;..
........
:::::
m'
''If) --'
r-T
n o
OJ
r-T
OJ
::s
OJ
q-
r-T ---'. C If)
.., ro N
::s
3 ro
ro ::s "r-T ro . ---'
r-T
Un prieten de-al meu avea un unchi care, dupa ce a fost internat mai multi ani, a fost extemat dintr-un spital de stat. Ori de dHe ori intra illtr-una dintre frecventele sale dispute aprinse ~i i se punea la illdoiala sanatatea psihica, scotea la iveala biletul de ie~iredin spital. "Uite, zicea ell asta e dovada ca eu sunt sanatos. Tu ce dovada ai?" Din nefericire, multi anali~ti ~i terapeuti i~i folosesc terminarea analizei de formare ~icertificatul de absolvire al unui institut analitic sau terapeutic ill aceea~i maniera. Au dovada sanatatii lor mintale, ill timp ce pacientii ~iprietenii lor care nu apartin profesiei nu au niciuna. Se folosesc de aceasta iluzie cu privire la sanatatea lor mintala pentru a-~i nega existenta restului de psihopatologie. De fapt, aceasta este 0 iluzie la granita amagirii, cum ca "nu este nevoie sa fii neb un ca sa fii psihiatru". Majoritatea speciali~tilor din domeniul nostru au fost motivati de propriile anxietati ~i dificultati interpersonale. Incepem cu un exemplu de-a dreptul imperfect. Speciali~tii din domeniul nostru trebuie sa recunoasca faptul ca au 0 incidenta mult mai ridicata de probleme psihice decat, sa zicem, dermatologii, denti~tii sau arhitectii (cred ca voi exclude avocatii de pe aceasta lista). Mai cunoa~tem, de asemenea, sau ar trebui sa cunoa~tem, limitele muncii noastre. Exista 0 expresie in italiana care se refera la ~ansele noastre de schimbare prin efort propriu: "Amagliare forse, ma curare mail" "Sa imbunatatim, poate; dar sa vindecam, niciodata!"
101 gre;;eli in psihoterapie'
Diagnosticarea;;i
tratamentul
contratransferului.
..
322
$ansele noastre de a ne schimba total patologia ~i de a ie~i din terapia de formare cu un bilet impecabil de saniHate sunt neglijabile. 0 parte din aceasta iluzie este perpetuata de acei anali~ti care cred ca complexul Oedip este miezul psihopatologiei nevrozelor. Complexul Oedip se poate adesea rezolva; daca este intr-adevar cauza problemelor cuiva, atunci este justificat ca un terapeut sa se simta "vindecat" in urma analizei de formare. Totu~i multi dintre noi cred acum ca complexul Oedip este doar varful aisbergului. Daca putem fi optimi~ti cu privire la limitele rezolvarii complexului Oedip, trebuie sa fim in egala masura prudenti cu rezolvarea mult mai stabila ~i mai profunda a continuturilor preoedipiene. In calitate de terapeuti, trebuie sa luam pozitie ~i sa recunoa~tern existenta ~i persistenta unei mari cantitati de psihopatologie in noi in~ine ~i sa renuntam la atitudinea noastra defensiva. Trebuie sa recunoa~tem contratransferul ~i contrarezistenta ca fiind aspecte universale - ~i nu fenomene rare care apar doar in cazul catorva terapeuti diferiti ~i anormali. Eliminarea acestei negari ~i a acestor iluzii cu privire la noi in~ine deschide 0 noua lume. Intrebarea nu se mai pune daca "Am contra transfer ~i contrarezistenta?", ci intrebarea devine "La ce fel de contratransferuri ~i contrarezistente sunt predispus?". $i asta duce la alte intrebari. "Cum Ie pot categoriza astfel incat sa fiu pus in garda ~i sa-mi cunosc sensibilitatile fata de anumiti pacienti sau anumite tipuri de continuturi? Sunt ele atat de puternice, incat ar trebui in mod clar sa evit anumiti pacienti pentru ca ~tiu a priori ca ei vor atinge in mine anumite corzi care vor fi in detrimentul obtinerii unui rezultat terapeutic reu~it? Ce indicii am care sa-mi spuna cand un contratransfer sau 0 contrarezistenta i~i face simtita prezenta deloc placuta? Ce-ar trebui sa
fac cand descopar un astfel de indiciu?" Cand i-am pus aceasta ultima intrebare unuia dintre supervizatii mei, el a spus - sper ca in gluma - "Ei bine, in mod evident, primullucru este sa-l negi in totalitate". Ma intreb daca acest raspuns dat in gluma s-ar putea sa fie realitatea pe care multi dintre noi sa nu fie dispu~i sa 0 accepte. Este de datoria noastra sa ne gandim cu seriozitate la raspunsurile acestor intrebari. Sa incepem cu prima: "La ce fel de contratransferuri ~i contrarezistente sunt predispus?" Pentru a gasi raspunsul, ne uitam la acele parti din mamele, tatii, fratii ~i surorile noastre pe care nu Ie-am agreat sau care ne-au creat probleme. 0 sa ma iau pe mine drept exemplu. Voi incepe cu ceea ce in mod evident este 0 parere preconceputa ~i foarte subiectiva despre "draga mea mama". Mama era o femeie pasiva, care practic nu exista decat ca extensie a tatalui meu. Era in permanenta depresiva ~i se plangea ca el 0 abuza. N-a facut absolut nimic cu viata ei ~i le-a indus permanent ~i in mod subtil tuturor celor din jurul ei sentimentul de vina, facandu-i in mod tacit vinovati pentru depresia ei. Nu era 0 femeie intruziva, plina de pretentii sau care sa vrea sa controleze. Nu era deloc partizana disciplinei. Era atat de neajutorata, incat ma respingea permanent. Din moment ce nu putea sa faca fata la nimic, nici macar mie, ma expedia mereu la rude - in weekenduri, in timpul vacantelor, ori de cate ori se putea. Chiar ~i acasa, ma lasa in grija menajerelor sau a bunicilor. Ce efect are acest context asupra contratransferurilor ~i contrarezistentelor mele? Ei bine, partea buna este ca reactionez negativ la "mamele evreice" mult mai putin decat majoritatea colegilor mei. Nu doar ca Ie pot tolera, dar Ie pot chiar primi cu bratele deschise pe femeile care sunt intruzive sau obsedate de control. Imi plac "cadourile caritabile"
323
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
10lgrel'eliin psihoterapie Diagnosticarea
~itratamentul
contratransferului
...
.-d.
324
9i supa de pui. Ma pot descurca foarte bine cu un anumit tip de paciente care ii scot din minti pe colegii mei. Partea proasta a lucrurilor este ca sunt foarte sensibilIa respingerea din partea pacientelor. Am tendinta sa dispretuiesc femeile care nU-9i folosesc potentialul. Unul dintre colegii mei a formulat-o intr-un mod critic, spunand ca eu "Ie fac sa Ie creasca coaie femeilor". De fapt, eu admir foarte mult 9i sprijin eforturile femeilor de a-9i face 0 cariera. Acesta a fost un avantaj pentru majoritatea pacientelor mele. Pe de alta parte, sunt extrem de reactiv 9i reactionez agresiv fata de femeile care "induc complexul vinovatiei" barbatilor 9i mie. Pacientele care nu pot fi niciodata multumite sau facute fericite reprezinta egecul dorintei mele infantile omnipotente de a 0 face pe mama sa se schimbe. La fel stau lucrurile 9i in legatura cu reactiile mele fata de femeile care ma acuza ca Ie-am dezamagit sau care sunt "victime profesioniste" sau care-i acuza pe barbati ca ei sunt motivul pentru care 9i-au distrus viata. In mod evident, simplific mult lucrurile. ~tiu ca mama a fost mai mult sau probabil mai putin in felul in care am descris-o. ~i 9tiu ca contratransferurile mele asupra femeilor contin mult mai multe nuante decat cele pe care Ie-am descris. Dar ceea ce am spus este adevarat. Radarul meu interior imi da certitudinea ca acest gen de femei 9i acest fel de probleme ma irita 9i ma determina sa am reactii irationale. Acum sa trecem la "dragul de tata". Pentru mine, el a fost un monstru cu doua capete, in mai multe privinte. Am avut 0 figura paterna clivata - tatal meu real 9i tatal tatalui meu, bunicul din partea tatalui. Amandoi au locuit in aceea9i casa cu mine toata copilaria mea. Erau destul de diferiti. Tata era un medic foarte ocupat care, din fericire, era rareori acasa in timpul zilei. Cand venea acasa, ma ascundeam adesea in baie. Era furios, feroce,
amenintator 9i extrem de competitiv cu mine pentru ca9tigarea atentiei mamei. Tatallui, bunicul meu, era de asemenea, infrico9ator; era un partizan crud al disciplinei, care ma teroriza cu 0 curea, pe care nu ezita s-o foloseasca. Era hotarat sa ma faca extensia sa narcisica 9i-mi cere a "doar munca, fara joaca" 9i sa fiu de 0 perfectiune de neclintit. Deci, dupa aceasta experienta fericita cu barbatii din copilaria mea, trebuie sa 9tiu ca am 0 reactie extrem de negativa fata de barbatii care fie sunt competitivi, fie au tendinta de a controla 9i a fi autoritari. Sa speram ca aceasta con9tientizare a lucrurilor ma ajuta sa evit anumite capcane. Cel putin, nu ma arunc in relatia cu acest gen de barbati cu ochii inchi9i; cand un pacient are astfel de calitati, sunt de obicei vigilent cu privire la sentimentele mele de contratransfer fata de ei. Cea mai importanta sora a mea, pe care am iubit-o, dar am 9i urat-o in egala masura, a murit cand avea cinci ani 9i eu 9apte. M-am simtit groaznic de vinovat la moartea ei, pentru ca ma pusese in umbra. Cu toate acestea, ea fusese singurul membru al familiei me Ie pentru care am simtit iubire 9i de la care am primit afectiune. Cand vad 0 domni90ara vulnerabila, mi se intampla sa dezvolt fata de ea un contratransfer extrem de pozitiv 9i uneori erotic. Ma implic, de asemenea, peste masura in a readuce la viata 0 pasare ranita; asta pentru a-mi ispa9i vina 9i ca sa-mi demonstrez, de asemenea, omnipotenta infantila. In acest caz, cunoa9terea predilectiei mele ma va opri, in cel mai fericit caz, sa nu dezvolt reactii contratransferentiale prea puternice sau cel putin ma va ajuta sa Ie fac fata din timp, inainte sa afecteze pacientii. M-am folosit de exemplul personal pentru ca mi-a9 dori sa fiu un model pentru alti terapeuti, in ceea ce prive9te asumarea sinceritatii fata de ei in9i9i 9i fata de egalii lor, colegi, supervizori, cu privire la psihopatologia lor. Dupa un an sau doi, supervizarea
325
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
Diagnosticarea
?i tratamentul
contratransferului
...
326
ar trebui sa se axeze cu precadere pe analiza contratransferurilor 9i contrarezistentelor terapeutului. Dupa acel moment, majoritatea gregelilor nu vor mai fi facute din ne9tiinta sau din erori de tehnica. Care sunt, prin urmare, indiciile care ne pot spune cand suntern prin9i intr-o reactie de contra transfer sau contrarezistenta? Acestea devin evidente din momentul in care Ie putem recunoa9te. Un astfel de indiciu este un sentiment de antipatie cu privire la modul in care ne a9teptam sa arate pacientul. Altele pot fi comiterea unei gregeli la programarea gedintelor, cum ar fi fixarea aceleia9i ore pentru doi pacienti sau uitarea unei programari a unui pacient. Uneori, putem uita numele pacientului sau putem constata ca devenim anxi09i in timpulgedintei cu un pacient. Ne mai putem trezi ca ne zboara gandurile sau ca sun tern somnoro9i. Un vis despre un pacient este un indiciu care nu ar trebui trecut cu vederea. Acela9i lucru este valabil9i in ceea ce prive9te fantasmele - erotice, competitive, ostile sau chiar 9i banale legate de un pacient. Dupa parerea mea, visele 9i fantasmele i9i au intotdeauna originea in experientele din copilarie. Prezenta unui pacient intr-un vis sau intr-o fantasma inseamna ca el reprezinta 0 figura din trecutul nostru. Lapsusurile lingvistice facute in timpul unei gedinte ar trebui sa ne atraga atentia ca ceva nu e in ordine, la fel9i alte scapari, cum ar fi terminarea unei gedinte inainte de incheierea timpului alocat sau prelungirea unei gedinte, intarzierea repetata la gedinta cu un pacient sau inceperea ei mai devreme. Faptul de a-i permite unui pacient sa acumuleze 0 datorie mare este adesea motivat de ceva mai mult decat de altruism, de9i, in anumite conditii, poate fi justificat. Acela9i lucru se poate spune despre acordarea unui interval de timp mult prea mare pacientului la telefon, in afara orei de terapie.
\
Socializarea cu pacientul in afara cabinetului, chiar daca nu este intotdeauna potrivita sau in detrimentul acestuia, trebuie mereu urmarita cu atentie. Ca regula general a, avem tendinta de a respecta 0 rutina cand avem de-a face cu pacientii. Daca comportamentul nostru cu un anumit pacient este destul de diferit, ar trebui sa ne intrebam ce anume poate determina renutarea acestuia la terapie. Gregelile legate de incasarea banilor n-ar trebui luate doar ca simple erori de aritmetica. Una peste alta, ar trebui sa fim obiectul constant al propriei noastre observatii, cautand orice sentimente intense nutrite fata de pacienti 9i sa fim vigilenti cu privire la ivirea urmatorului moment in care mintea noastra incon9tienta ne-ar putea trada. Un terapeut care nu 9i-a facut analiza personal a, a facut-o pe o perioada scurta de timp sau cu superficialitate n-are nicio 9ansa de reu9ita. Am devenit mult mai con9tienti de dificultatile pe care Freud le-a avut cu pacientii sai, in ciuda genialitatii sale. Acela9i lucru este valabil 9i in cazul celor care au beneficiat de perioade scurte de analiza sub supervizarea lui Freud 9i al altora, la inceput de secol XX 9i care au intampinat, de asemenea, greutati cu pacientH lor. A face terapie fara sa beneficiezi la randul tau de 0 analiza amanuntita 9i profunda se poate compara cu a face 0 operatie fara instrumente ascutite. Insu9i Freud recomanda ca anali9tii sa revina la analiza personala la interval de cinci ani. Ma alatur din toata inima punctului sau de vedere. Din moment ce nu exista "vindecare", problemele pot aparea in diverse forme, in etape diferite din ciclul vietH. $i totodata, anumite probleme care nu au fost vizibile la un moment dat pot ie9i la iveala mai tarziu. Un exemplu poate sa fie dificultatea de a ne impaca cu ideea propriei mortalitati, care se poate accentua odata cu inaintarea in varsta. Analizele de lunga durata, profunde
327
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie' Diagnosticarea
?i tratamentul
contratransferului
...
328
~i repetate - de preferinta cu anali~ti diferiti, de sexe diferite reprezinta una dintre modalitatile de a mentine deschisa calea dinspre incon~tient catre con~tient; cu siguranta ca acest lucru se va dovedi extrem de util in evitarea sau identificarea rapida a contratransferurilor ~i contrarezistentelor. Va mai ajuta, de asemenea,la disiparea iluziei ca cineva poate fi "pe deplin analizat" ~i ca nu mai are nicio bariera intre con~tient ~i incon~tient. Trecerea dincolo de reprimari ~i alte defense ar trebui sa fie un proces care sa nu inceteze niciodata in viata unui ana list. Am parcurs pregatirea analitica corespunziltoare ~i ne-am lamurit ce fel de pacienti sau situatii ne pot declan~a reactii irationale. Ne-am observat, de asemenea, cu multa vigilenta. Am identificat unul sau mai multe indicii - de exemplu un pacient a aparut intr-unul din visele noastre. Vine acum primul ~i cel mai greu test. A~a cum a raspuns supervizatul meu cand a fost intrebat ce face atunci dl.nd devine con~tient de un indiciu sa-l negam total? Din nefericire, asta vor face majoritatea terapeutilor. In acest moment, trebuie sa acceptam situatia ~i sa punem diagnosticul de care ne este uneori groaza - acela de contra transfer sau contrarezistenta, sau ambele! Trebuie sa recunoa~tem ca asta se intampla cand lucram cu pacientii. ;;i am ca~tigat astfel mai mult de jumiltate din batalie. Dar nu este ~i sfar~itul bataliei. Stabilirea diagnosticului este necesara, dar nici pe departe ~i suficienta. Ce facem mai departe? Dupa diagnostic urmeaza tratamentul. Daca avem experienta ~i am trecut prin etapele psihanalizei personale, prin supervizare, intervizare etc., s-ar putea sa fim in stare sa ne depa~im rezistenta ~i sa vedem cine sau ce anume reprezinta pacientul pentru noi, incat ne face sa-l asociem sau s-o asociem cu 0 figura din trecut sau cu un aspect trecut sau prezent
din viata noastra. Dad. avem noroc ~i suntem suficient de deschi~i fata de propriul nostru flux incon~tient, s-ar putea sa vedem un bec electric, cel de-al treilea ochi al iluminarii, luminandu-ne mintea. Ne putem apoi lamuri in ce a constat reactia noastra ~i 0 putem transcende fara niciun ajutor suplimentar din surse externe. Se poate intampla acest lucru mai ales anali~tilor cu experienta, care au trait nenumarate astfel de reactii de-a lungul anilor ~ii~i cunosc foarte bine slabiciunile. Daca oricare dintre indicii persista, sa speram ca vor ~ti di nu au reu~it de unii singuri ~i au nevoie de ajutor extern. Terapeutullipsit de experienta se poate a~tepta la 0 multitudine de probleme aparute in contratransfer ~i contrarezistenta. Terapeutul in formare are nevoie de analize interminabile, dar ~i de supervizare permanenta, amanuntita - ceea ce presupune folosirea notitelor din timpul ~edintei, chiar a unui reportofon, a unei oglinzi duble sau a unui video recorder. Doar printr-un astfel de proces dificil ~i plin de exigenta, poate un tanar analist incepe sa inteleaga pattern-ul aspectelor sale irationale. Este de sperat ca ~i dupa perioada formala de timp acordata supervizarii - de preferinta cu mai mult de un supervizor, pentru ca ~i ei i~i au punctele lor nevralgice - analistul incepator sa revina la supervizare atunci cand se confrunta cu manifestarea unor dificultati legate de contra transfer, pentru cat nefiind in stare sa Ie inteleaga declan~area, nici nu Ie poate rezolva. Imi amintesc din practica mea terapeutica momentul cand mi-am dat seama ca nu mai aveam nevoie de supervizare. La inceput, a fost mai mult infrico~ator decat amuzant. Cand un terapeut a dobandit acest statut ~iincepe sa fie con~tient de un contratransfer sau 0 contrarezistenta, fire~te ca va incerca sa Ie descifreze singur ~iva reu~i. Daca acest lucru nu este posibit este
329
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eliin psihoterapie Diagnosticarea
~i tratamentul
contratransferului
...
330
necesar sa discute situatia cu un coleg. La acest nivel, un supervizor ar parea nepotrivit, dar 0 discutie cu un coleg din breasla este obligatorie. Cand am inceput prima data sa practic terapia, ma a~teptam sa am reactii contratransferentiale fata de mai toti pacientii mei. Din nefericire, predictia mea a fost corecta. La mijlocul perioadei mele de practica terapeutica -intre cel de-al zecelea ~i respectiv al doisprezecelea an - ma a~teptam ~i-mi permiteam trei sau patru contratransferuri sau contrarezistente serioase pe an. Totu~i, de obicei nu aveam atat de multe. Am considerat ca asta reprezenta valoarea medie a procesului, in acea etapa a dezvoltarii mele. $i cand folosesc cuvantul "serioase" ma refer la un contratransfer care sa ma tulbure sau care sa aiba potentialul de a distruge procesul terapeutic. Contratransferuri ~i contrarezistente minore apar zilnic, chiar ~i in cazul celor mai experimentati terapeuti. Dar sunt rapid diagnosticate ~i eliminate, fara ajutor extern ~i nu au un impact mare asupra mersului terapiei. Dupa aproximativ douazeci de ani, incidenta reactiilor irationaIe serioase tinde sa fie rara. (Unul dintre motive este ca un terapeut cu experienta i~i poate adesea selecta pacientii. Beneficiind de acest privilegiu, poate evita acele categorii de pacienti despre care ~tie din experienta ca ar avea ~anse mult mai mari de a provoca reactii contratransferentiale.) Contratransferurile minore inca mai persista, chiar ~i dupa douazeci de ani de experienta clinica ~i este inca necesar sa Ii se acorde atentie constanta, pentru a nu deveni serioase. Multi dintre colegii mei - chiar ~i aceia cu multi ani de experienta -i~i continua auto analiza ill grupuri de intervizare. Aceasta acceptare a vulnerabilitatii ~i recunoa~terea necesitatii unui feedback obiectiv sunt de laud at. Ele reprezinta 0 modalitate de
a face fata naturii omniprezente a acestor fenomene ~i potentialului lor constant de a se infiltra subtilin eforturile terapeutice. Un grup de supervizare sau unul format din colegi poate adesea avea un impact mai mare decat un supervizor individual sau un coleg. Cand un pacient vine la terapie, ne confruntam cu 0 responsabilitate covar~itoare. Un psihoterapeut 11poate ajuta pe pacient sa triHasca 0 viata de suferinta psihotica sau una relativ lini~tita. Avem 0 responsabilitate covar~itoare datorita puterii noastre. In general, pacientii intra in stare de regresie in cadrul terapiei, ajungand adesea pana la 0 stare de neajutorare ~i de vulnerabilitate extrema. Aceasta stare de regresie este adesea necesara ~i contribuie la rezultatul terapeutic. Dar 11pune totodata pe pacient illtr-o stare in care orice comportament gre~it al terapeutului il poate afecta. Am indus cateva cazuri in care terapeutii, mai mult sau mai putin con~tient, ~i-au exploatat pacientii pentru ca~tigullor sexual, emotional sau financiar. Am descris aceste situatii ~iIe-am catalogat drept cazuri de boli psihiatrice iatrogene - boli cauzate de terapeuti. Sensibilitatea pacientului este accentuata de nevoia de fuziune cu 0 figura parentala binefacatoare. Faptul de a fi exploatat de un terapeut lipsit de scrupule poate determina 0 pierdere a granitelor eului, 0 grava confuzie a identitatii, adesea cu consecinte majore asupra relatiilor sau carierei pacientului. Din fericire, aceste situatii sunt acum destul de rare in profesia noastra; dar, la fel de bine cum putem invata despre ceea ce este "normal" prin intermediul "anormalului", putem invata ~i despre efectele contratransferului ~i contrarezistentei analizand aceste exemple extreme. Aceste situatii extreme afecteaza mult mai rau un pacient decat situatiile care presupun acele tipuri normale, incon~tiente de contratransfer ~icontrarezistenta. In acest ultim caz,
331
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie Diagnosticarea
?i tratamentul
contratransferului
...
332
afectarea pacientului poate fi vazuUi mai mult in termeni de ce s-ar fi putut fntampla daca nu s-ar fi intervenit. Cu toate acestea, in domeniul nostru nu prea s-a acordat atentie acestui subiect: terapeutii care pot face rau pacientilor. Aceasta carte pune in evidenta aspectele legate de contratransfer ~i contrarezistenta, prin intermediul situatiilor clinice _ situatii cu care orice terapeut este foarte familiarizat. Cazurile prezentate reprezinta, in cea mai mare parte, situatii clinice actuale - preluate din propriile noastre experiente sau din cele ale colegilor no~tri. Este important sa putem privi aceste intamplari fara vinovatie. Ele nu se intampla pentru ca ne lipse~te integritatea sau pentru ca suntem extrem de nevrotici. Ele sunt universale. Se intampla pentru ca suntem cu totii umani ~i supu~i gre~elii. Avem de-a face cu instrumente delicate - psihicul pacientilor no~tri ~i al nostru. Nu ne putem a~tepta ca psihicul nostru sa fie atM de bine acordat ineat sa nu-l tulbure uneori pe eel al pacientilor. Contratransferurile ~i contrarezistentele fac parte din experienta noastra profesionala. Lasand la 0 parte contratransferurile ~i contrarezistentele aparute prin inductie ~i care sunt de ajutor in cadrul terapiei, acelea care provin indeosebi din propriile noastre aspecte irationale nu pot fi niciodata eliminate ~i trebuie permanent confruntate, acceptate ~i rezolvate in mod eficient. Singurul act iresponsabil este neacceptarea contratransferului ~i contrarezistentei, negarea existentei lor ~iplasarea noastra in postura de modele de sanatate mintala perfecta. Confruntarea ~i rezolvarea contratransferurilor ~i contrarezistentelor noastre Ie pot reduce impactul negativ la un nivel minim al tolerabilitatii. Este modul in care noi ne putem vindeca, pentru a-i putea apoi vindeca pe pacienti.
Hrana care otraveste

Toxic Nourishment
Autor: Michael Eigen Publicata de: Karnac Books, London 2001 Limba originala: engleza Traducere: Simona Mudava Anul aparitiei: 2009
20 de cazuri in care psihoterapia neutralizeaza
otrava din suflet
Deseori hrana afectiva de care avem nevoie este amestecata cu toxine emotionale, care ne otravesc ;;i pentru a obtine hrana necesara, suntem obligati sa <<lnghitim;;i toxinele. Cand acest fapt se repeta, unii dintre noi se obi;;nuiesc atat de mult cu un astfel de me diu toxic, incat ajung sa caute hrana emotionala in otravuri, ;;i, in diferite grade, sa fie otraviti de aceasta hrana. Depresia, sinuciderea, ura de sine, avorturile spontane, somatizarile grave - sunt cateva dintre efecte. Multi dintre cei care incep 0 psihoterapie descopera cu uimire in ei in;;i;;i forte auto-distructive, prin care se auto-saboteaza, sau care Ii fac sa considere ca nu sunt demni sa traiasca. In aceasta carte, prin istoriile unor pacienti aflati in psihoterapie, Michael Eigen ne conduce in lumea lor interioara ;;i ne ofera ocazia de a fi martori la lupta pentru ca;;tigarea echilibrului dintre iubire ;;i ura, dintre bine ;;i rau, dintre hrana ;;i otrava psihica. Michael Eigen este psiholog ;;i psihanalist. Este profesor de psihologie la New York University, in cadrul Programului postdoctoral in psihoterapie ;;i psihanaliza ;;i este membru senior in National Psychological Association for Psychoanalysis. A scris numeroase carti, printre care The Psychoanalytic Mystic, Feeling Matters ;;i Flames from the Unconscious.
i
I I
I I
RICHARD
C. ROBERTIELLO,
GERALD
SCHOENEWOLF

Robertiello Schoenewolf - 101 Greseli in Pie

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Robertiello Schoenewolf - 101 Greseli in Pie

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

->

RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

101 gre~eli In psihoterapie

Traducere din engleza de Adina Radulescu

Capitolull: Contratransfer ~i contrarezistenta Despre contratransfer 24 Despre contrarezistenta

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale ROBERTIELLO, RICHARD C.

~aizeci ~i una de gre~eli de contratransfer

Copyright Editura Trei,2010

Partea aD-a: Patruzed de gre~eli de contrarezisten1a

101 gre;;eli'in psihoterapie

101 gre~eli in psihoterapie

101 gre~eli in psihoterapie

Or. Gerald Schoenewolf

101 grel'eli in psihoterapie

101 gre~eli in psihoterapie'

Despre contratra nsfer

101 gre1'eli in psihoterapie

101 grel'eli in psihoterapie Contratransfer?i

101 gre~eli in psihoterapie

Despre contra rezistenta

101 gre~eli in psihoterapie

Contratra nsfer ?i contra rezistenta

II' credinte, pe prejudecati 9i a9a mai departe. Terapeutul nu tre1)11

101 gre~eli in psihoterapie

Pa rtea I ?aizeci ?i una de gre?eli de contratra nsfer

una de gre;;eli de contratransfer

101 gre~eli in psihoterapie

;;aizeci ?i una de gre?eli de contratransfer

101 gre~eliin psihoterapie

Contratra nsferu ri erotice

101 gre~eli in psihoterapie' Contratransferuri

T era peutu I ?i vi rgi na

101 gre~eliin psihoterapie Contratransferuri

Terapeuta care 1mbrati?a

101 gre;;eli in psihoterapie

101 gre~eliin psihoterapie Contratransferuri

Terapeuta care nU-?i rezolvase n vi d i a de pen i s

101 gre~eli in psihoterapie

Contratra nsferu ri erotice

101 gre~eli in psihoterapie

Contratra nsferu ri erotice

101 gre~eli in psihoterapie Contratransferuri

care s-a lndragostit

101 gre~eliin psihoterapie

101 gre~eli1n psihoterapie

T era peutu I ca ruia 1i era frica de senzatii Ie sa Ie sexua Ie I

101 gre~eliin psihoterapie

Mama buna si mama I

101 gre~eli tn psihoterapie'

,""'",,,,;U,,'''"',wI ;.' lJlio"''''''''IIIIIUilO.llllillldlWllilii_lIiiIlll~iiliill/jililiiilillliiill~liIlliildl/lltiliil~1 " """' b

/\ se lntinde sau a nu se lntinde (pe canapea)

101 gre~eliin psihoterapie Contratransferuri

rerapeuta careia 1i era frica de i u bi re

101 gre~eli in psihoterapie Contratransferuri erotice

101 grel'eliln psihoterapie

_ Vreti sa va exprimati supararea?

101 grel'eli In psihoterapie

Com plexu I Oedi p In forma

101 grel'eli in psihoterapie Contratransferuri erotice

I >upa 0 discutie lunga, in care terapeutul ~i-a recunoscut con11.11

101 gre~eli in psihoterapie

_ Nu-mi dau seama di va judec, a raspuns terapeuta ~i a faiar a1uzie la transfer.

101 gre~eliin psihoterapie