1p lucrare_sint cupsinse_ toate protieneie agate Ge cotctca Giverclr putt de amvereait (de erement“Spart, erviute ste Sttvare) ‘din aon, ‘propuleale. Go fame, eu vele sof eit ate. fon cubeide probleme" tied Sauna, sual" lononite fie execute propre cum SP indiciaise sectsce Uasie sare ia aera, t anor teotia stp Jectareasmboreaillon, pot "teloa SG ecu le meace ‘Side Eola Tem Eermencupeinde gf in index se lemon, Tato” re, ‘Sind, ris, Halland Cacoad er leat i" aormumng eopt ease pee faite dtiratut sé, coneulte st pus Biaxin tum sapecive ‘ateialul, ustestiv, fear bp: gat, ujoneeee patrandece ace real sn asia inp de ‘olfionarea “mulipclor pooh reconstruct, Tuucratee ac adreseacd exceutan- ctanioe la gant. ‘este din ine ter foie neva fatty lucia ema ateierele mes lesuattet, cum @ spontivtor eas Uheretedu’amatog EDITURA TEHNIC, eUCUREsT 19PREFATA Una din princpalole preceupari ole repimalué nostra, de democratic “ yopuland ete’ solujionarea multipletor probleme legate de vatorificares Penurelor de opi asifel oa af se ‘rage masimum de folouse de pe urma cesta, “Aatjel_transporturile maritime gi flsviate, percuitul, omenajaren J aetiet Dundrit i bilitor, Smenastrile pentra valorificarea ‘stufului, sixt Surse inepuizabile de veriturt care contribule Ta tmbundtdtiven troiului ‘parnenitor mine ‘in acest conples de tweréri, problema ombarcafiilor formensi. un " aucilier care merita tools atentia deoarece prin dezvoliarea ofpitats in “filme vreme, ambarcatile sine fy méeurd se indeplineasct roluri foarte ' pariate 3 utile Marlon react, ‘Nu trebuie wstoté latura educatind — sportul ~ care de asemenea for = meaci na din preocupirile de seama ale reginatui nostra, unde dist Plime. sporturtor nautice goups wn loc important acestea’fiind foarte © apreciate si subite ait de tineret ett gi de viretntt

ment) din lemn, propulsate cu rame, cx ele saw cu eel “<° ~Tratarea incepe cu probleme privind etasifieaea, structure sb amena- jarea ambarcatilor; propudela cu reme, ex vele saw cu eliely protectul mbercatiet si trasareo ei; toate doestan formind oblectul partit intia. Beemple din diferte tipuri de ambarcaltl a servitule, sport, agre= sment ete. formeast obiectul prtit « dowa, "tn partea a treia sint frotate probleme privind materiaele folosite 1» _Sconstructia embareafilor din Leman; unelte, maini-unette pentru fobrica- “yea embarcafiler din lomn # organiaarea atsierulud de ambereati Tnuerarea. se termind cu un ‘nomencletor cuprinsind termentl utill- ‘ati in constructia ambarcafilor din Lema, ie goce limbis roming, rusd, entree abst propunet get tr snk ug st itt Tbe, Bore, OReal PEIER. 45, ste, Ste! Voom.é Constastia amborealor D, CLASIFICARRA AMBARCATILOR ‘Marea varietate si dezvoltares continud 2 tipusilor de anbareatit in- [greuicazd o clasificare siricté si complet ‘Deevoltaren continud a telnici consiructilor navale useare, cum 3i utiizeres lov pe a scar8 din ce fn ce mai lang dau nagtere i noi clase fe ambarcatil, de: forme $i lipuri constractive din ce in ee mai variate. “Ambsseatile au forme de Iq cele mai simple — prizma iunghiulars = pina la cele mal complicate’ in V arcuite ~ eu unul sau eu mai multe redane, caractecistiee hidroglisoerelor. ‘Nu mai putin variat este materiale din caro se confecfiooeazi comput ambareatilon, aeesla putind fi lomn, ofel. allaje usoare, Yeton, mase Blastice ete In ge priveste puterea motoerelor ambarcafiilor, aceasta variarA de la 08 CP — cele mai micl motoare in afara bordului — pind ta 600 00 CP, in eazul gelupetor de eursi sau a eelor cu destinatil speciale Din, punetul de vedere al furafiei motoarclor, aceasta varieza de te 200 Ja'5 000 rot min; combustbiul folosit poate f motorina, zazul siras, petrolul, banzina, aleoolul ete. Ta sindul el, enengia motosrelor este diferit intrebuinfté. In ete mai multe cazuri ele rotese © elle, alteor! rofi eu palete sau tim Inapoi tan Jet de. apa. ‘In afaed de propulsia cu motoare, propulsia cu vele este tot alt dé ‘arial, jar rofile eoliene conctituie incl tentafia osmienilor do iniiativl. Tin lucrarea indrumstor pontra consieuclia ambareailor mic", tu, V. Bmelianov iN, A. Crlsov dau urmitoarea clesficare a ambarea < 5=').. titlor, pe care 0 adaptém conform datelor actusle a. Dupé destinetic Ambar de servis ale velar mar maitre Dice! Se salvar side sarvcu peau navele Ge come. Biri peur aita se lvoe contre Ambo‘ pent plat = Amore pens pasos = Rrmbareatt Ge transport fui iets, combustible 4p pola: i gt ee vi ee) PR ae more = EINES acinne apexale (ent intone fru, de ince iu eh Ratuge de inp ale de ta, = Rmbaestie sport st pst trim, = Ambani de ope spel Geta nega ~ Aenbareatit de pescuit. » = Anant cu Ste destin hiv Generate 4 b, Dupd regiunea de navigatic = Ambarcafit de mare (inclusiv de radd sau de lacuri, care navi head in estuarele fluvilor gl pe lacuri mar), © Ambarealii fluviae, = Ambareatii gent iar e Dupé forma ~ Ambaicali cu fundul plat = Ambarealii eu fundul rotund ‘Ambareatil in formi de. V. = Ambareaf ch elicea in tunel = Hideogliscare eu redan, = Ambareatit cu avip! portante. = Tahiuel en child de deriva 4 Dupé materialul corpulut ~ Ambar din Tem. = Atenas of = Ambac Sin eliaje useze = Anbar eanpoat, = Ambareat in Beton. ¢ Dupé sistemul de constructie al corpului ‘Ambareatii din ofel = Sistemul transversal, = Stotemul longitudinal = Sistem mix & Sisteme speciale Ambarcafli din lemn Cu sistemul de osaturi avind coastele asamblate din, buctt = Gu Sistemul de osaturd avind coastele curbate la cald sau fiexte = Gui sisterul do onalird lamelar, unde toate plesele curbate, mici sau mart, sint formate din fig incleiaie, TMambarcatit seoiel, #88 osalurd, 1. Dupé aparetul propulsor8 Constructs aimberetor = Ambaceaffi cu vele = Ambarcafil cu velo’ gh motor auxiisr « = Ambareafil cu roji eoliene, | = Ambareatit cu Fame S g Dupe felul propulsie: = Ambatesiii ou rame. L < Ambareait cu velo = A = Ambsreafit cu elie. : = Ambareatii cu propulsosre eu palete. . = Ambareaji cu tof : ©, TERMINOLOGIA NAVALA a in ovice disiplina tehnict, in constructile navale poate cova mal mult, exisiio terminologie specific, Pentru a ne insugi Kinbajul corcte- Fiatle construciei ce ambareaji in cele ce urmeazd so dese pisele di Gare ce compune o navi de pescuit. Desigur cé in ecoustd desriere Ga intra intteaga nomenclatusa care se intilneste In dferitele tipurt de aambaceati; inst, In curs dezvoltaril ecestet luerari sint date toate expllé fable nocesare, a lin mari, © smbarcatie se compune din: corpul anbarctie, suprasirvctura, aparatal propulsor i difertele tnstaat a Corpularmbaeaiei, se compune dino osaturd sau sehelet 9 aah” lavelig (v- planyele 2 52 8 ‘Ossiura are menives de a asigura rezistenla nave, iar Sntligl ae’ zu pe Inga vesatonj2 I ctageteten navel, adich opregte pattanderes 2 ce fbek tn interior. ae Pactea din [afd 4 navel este numith prove, partes’ din soste PUR >. iar intre acestee ee afla pariea centrale a navel ne Flancutile navel se nomese Dorduri: acela in deeapta, tibord, Sie! e2 acela din slinga, Dabord. 28 ‘Corpul navel nu intel dect partial in api. Portiunen aflat tn ap 26, rnumeste earend sau operd vie, ar porfiunea de afari se numeste oper Inodrtd i impreund constituie coea sau corpul. ‘Birave, chile, etamboud sint tel piece care fonmesas coloana verte,” balls a navel. Eoaba T aste prima piesa din {aff a navel care spatect pa, fn continusre, pe fundul vasuluy, in planul lui diametsl, chile 2 merge pind la pieta din spate 2 navel mumita ctambou 3. "Bitar se leaga Ge chil prin manieul prova 4, care dack este formal dinteeo singus plese se numoste gonunehl, lar daci este foci din mal | taulle pce Hecae din aoeste pier find mal mull Sou mal pufin cube, Hr aseulite spre capete, se mmerie marsuin. " ‘Rosa Scr Ting pp we chi e ea ti I Piesole au noseast cersimive, Insh ox specisleatia pups. De ‘marsuinal pupa sau Masivul pupa 6