Universitatea Tehnic Cluj Napoca Facultatea de tiina i Ingineria Materialelor Specializarea: I.P.M.

PLAN JUDEEAN DE GESTIONARE A DEEURILOR

Student: uta Silvia Ttar Cristina Petru Mihai Voica Valentin Grupa: 3732 2009 -2010

Cuprins

1. Cadru legal 2. Act reglementare Aviz de mediu 3. Sche ma procedurii de emitere a avizului de mediu 4. Doc umenta ia de solicitare a avizului de mediu 5. Rap ort de mediu 6. Aviz ul de mediu

Evaluarea de Mediu a planurilor/ programelor n vederea ob inerii Avizului de Mediu

Cadru legislativ OUG nr.195/2005 privind protec ia mediului aprobat prin Legea 265/2006 cu modificri i completri prin OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, OUG nr.114/2007 i OUG 164/2008. HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri/programe; Ordinul MMGA nr.995/2006 pentru aprobarea listei planurilor i programelor care intr sub inciden a HG. Nr. 1076/2004 Ordinul MMGA nr.117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe HG nr.564/2006 privind cadrul de realizare a participrii publicului la elaborarea anumitor planuri i programe n legtur cu mediul Ordinul MM nr.1026/2009 privind aprobarea condi iilor de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilan ului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate i studiului de evaluare adecvat.

Acte reglementare
(1) Solicitarea i ob inerea avizului de mediu pentru
planuri i programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. (OUG 195/2005 privind protec ia mediului). (2) Avizul de mediu pentru planuri si programe actul administrativ emis de autoritatea competent pentru protec ia mediului, confirm integrarea aspectelor privind protec ia mediului in planul sau programul supus adopt rii (OUG 164/2008 pentru modificarea i completarea OUG 195/2005). (3) Evaluarea de mediu (EM) are ca scop integrarea obiectivelor i cerin elor de protec ie a mediului n preg tirea i adoptarea planurilor i programelor. (4) EM nseamn elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului i a autorit ilor publice interesate de efectele implementrii planurilor i programelor, luarea n considerare a raportului de mediu i a rezultatelor acestor consultri n procesul decizional i asigurarea informrii asupra deciziei luate (OUG nr.195/2005, HG nr.1076/2004). (5) Autorita ile competente pentru emiterea avizului de mediu: - ARPM pentru planuri i programe locale i jude ene - MMP pentru planuri i programe regionale i nationale
4

(6) Valabilitatea avizului de mediu pentru planuri i programe - pe toat perioada punerii n aplicare a planului sau programului. n cazul n care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actului de reglementare, sau ce modific condi iile care au stat la baza emiterii lui, autoritatea competent decide, dup caz men inerea actului sau necesitatea reviziurii acestuia (OUG nr.164/2008 pentru modificarea i completarea OUG 195/2005.)

Evaluarea Mediului a planurilor n vederea ob inerii Avizului de Mediu

Etapele procedurii EM:

1. Etapa de ncadrare a planului sau programului n procedura EM 2. Etapa de definitiv a proiectului de plan sau de program i de realizarea a raportului de mediu (RM) 3. Etapa de analiz a calit ii raportului de mediu (RM)

Etapa I Etapa de ncadrare a planului sau a programului

5

n procedura EM

Dup informarea publicului i notificarea ACPM privind processul de elaborare a planului/programului i realizrii primei versiuni a acestuia, titularul depune la ACPM prima versiune a planului/programului. Publicul poate formula n scris comentarii i propuneri privind prima versiune a planului/ programului propus i eventualele efecte ale acestuia asupra mediului. ACPM examineaz planul/programul pentru a determina dac acesta face obiectul procedurii EM.

HG nr.1076/2004 art.5

Se supun evalurii programele care:

de

mediu

toate

planurile

se pregtesc pentru urmtoarele domenii: agricultur, silvicultur, pescuit i acvacultura, energie, industrie, inclusiv activitatea de extrac ie a resurselor minerale, transport, gestionarea deeurilor, gospodrirea apelor, telecomunica ii, turism, dezvoltarea regional, amenajarea teritoriului si urbanism sau utilizarea terenurilor i care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele care sunt prevzute in HG nr.1213/2006, anexele nr.1 i 2, privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului i pentru aprobarea listei proiectelor publice, private supuse acestei proceduri; ori care datorit posibilelor efecte afecteaz ariile de protec ie special avifaunistic sau ariile speciale de conservare reglementate cf. OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
6

conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, cu modificri i completri prin OUG nr.154/2008.

Criteriile care stau la baza determinrii efectelor semnificative poten iale asupra mediului
HG nr.1076/2004, anexa 1:

1.Caracteristicile planurilor i programelor cu privire la: a. gadrul n care planul sau programul creeaz un cadru pentru proiecte i alte activit i viitoare fie n ceea ce privete amplasamentul, natura, mrimea i condi iile de func ionare, fie n privin a alocrii resurselor; b. gradul n care planul sau programul influen eaz alte planuri i programe; c. relevan a planului sau programului n integrarea considera iilor de mediu, mai ales din perspectiva promovrii dezvoltrii durabile; d. problemele de mediu relevante pentru plan sau program; e. relevan a planului sau programului pentru implementarea legisla iei na ionale i comunitare de mediu (ex. planurile i programele legate de gospodrirea deeurilor sau a apelor) 2.Caracteristicile efectelor i ale zonelor posibil a fi afectate cu privire la: a. probabilitatea, durata, frecven a i reversibilitatea efectelor; b. natura cumulativ a efectelor; c. natura transfrontier a efectelor; d. riscul pentru sntatea uman sau pentru mediu (ex. datorit accidentelor);
7

e. mrimea i spa ialitatea efectelor (zona geografic i mrimea popula iei poten ial afectate); f. valoarea i vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de : caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural; depirea standardelor sau a valorilor limit de calitate a mediului; folosirea terenului n mod intensiv; g. efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan national, comunitar sau internat.

Etapa I Etapa de ncadrare a planului sau programului n procedura EM

Pe baza observa iilor publicului i n urma consultrii cu CSC, ACPM face public decizia motivat de ncadrarea a programului/ planului respectiv n termen de 3 zile calendaristice de la adoptare; De asemenea, titularul programului/planului este obligat s publice decizia primit; Dac in termen de 10 zile ACPM nu primete comentarii, decizia emis reprezint decizia final a etapei de ncadrare. Dac publicul prezint observa ii motivate, ACPM reconsider decizia de ncadrare i public decizia final motivat n mass-media n termen de 3 zile de la luarea sa. Etapa II Etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program i de realizare a RM Definitivarea proiectului de plan/program i Elaborarea raportului de mediu
8

Constituirea grupului de lucru: - autorit ile competente de mediu - titularul planului/programului - autorit ile de sntate - alte autorit i interesate de efectele implementrii planului/programului, ex. din domeniul transportului, al administra iei i internelor, industriei i energiei - titularul proiecteaz alternative publice, lund in considerare obiectivele i aria geografic ale planului. - GL evalueaz mediul n care alternativele propuse ndeplinesc obiectivele de mediu relevante pentru plan/program. Etapa II Etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program i de realizare a RM Titularul planului/programului, pe baza recomandrilor GL propune alternativa final, msurile de prevenire, reducere i compensare a efectelor semnificative asupra mediului i programul de monitorizare a implementrii planului/programului n urma analizrii tuturor alternativelor proiectului de plan/program i a programului de monitorizare, persoanele atestate ntocmesc Raportul de Mediu (RM). Titularul trebuie s pun la dispozi ia publicului att proiectul de plan/program, ct i RM Titularul este obligat s analizeze comentariile publicului, iar n cazul n care acestea sunt justificate, s modifice planul/programul n consecin . Etapa III Etapa de analiz a calit ii RM Titularul are obliga ia ca n termen de 5 zile calendaristice de la finalizarea RM s transmit proiectul de plan/program i RM ctre ACPM,
9

autorit ii de snatate i autorit ilor interesate de efectele implementrii planului/programului. Dup primirea planului/programului i a RM, autorit ile competente pentru sntate i cele interesate au obliga ia s trasmit la ACPM puncte de vedere detaliate i motivate privind proiectul de plan/program i RM, n termen de 45 de zile calendaristice de la data primirii proiectului. Titularul are obliga ia sa organizeze dezbaterea public. Decizia de emitere a avizului de mediu este programul/proiectul respectiv este transmis de ACPM n 15 zile de la data dezbaterii publice (pe pagina proprie de internet).

Evaluarea de Mediu a planurilor/ programelor n vederea ob inerii Avizului de Mediu

10

Documenta ia depus pentru ob inerea avizului de mediu

1. Notificarea n scris ctre autoritatea competent de protec ia mediului 2. Dovada informrii publicului asupra ini ierii procesului de elaborare a planului/programului i realizrii primei versiuni a acestuia 3. Prima versiune a planului/programului completat cu date referitoare la criteriile relevante prevzute in anexa nr.1 din HG nr. 1076/2004 4. Dovada achitrii tarifului pentru etapa de ncadrare.

Notificare

11

Denumirea titularului Cndea Bogdan cu sediul in Braov este titular al Planului/ Programului judeean de gestionare a deeurilor Prin prezenta v aducem la cunotin c s-a elaborat prima versiune a programului/planului sus-men ionat, pe care o transmitem ataat, n format electronic i pe hrtie. V solicitm declanarea etapei de ncadrare pentru a se decide dac programul/planul se supune procedurii evalurii de mediu, conform HG nr.1076/2004. Anexat v trasmitem copia primului anun publicat in mass - media urmnd ca dup publicarea celui de al doilea anun s v trasmitem i copia acestuia. Director/reprezentant titular CNDEA BOGDAN

Doamnei/Domnului............ Director Ministerul Mediului i a Pdurilor/ ARPM.........

Anun public
Anun 1

12

S.C URBAN S.A, localitatea Braov , str.Industriei nr. 69 anun elaborarea primei versiuni al planului/programului "judeean de gestionare a deeurilor" i declanarea etapei de ncadrare pentru ob inerea avizului de mediu. Consultarea primei vresiuni a planului/programului se poate realiza la APM Braov , localitatea Braov, str.Parcului nr.15, zilnic intre orele 914. Comentariile i sugestiile se vor trasmite n scris la sediul ARPM Sibiu , n termen de 18 zile calendaristice de la data apari iei anun ului.

Anun public
13

Anun 2

S.C URBAN S.A, localitatea Braov , str.Industriei nr.69 , anun elaborarea primei versiunui a planului/programului "judeean de gestionare a deeurilor" i declaarea etapei de ncadrare pentru ob inerea avizului de mediu. Consultarea primei versiuni a planului/programului se poate realiza la APM Braov , localitatea Braov str.Parcului, nr.15, zilnic intre orele 914. Comentariile i sugestiile se vor trasmite n scris la sediul ARPM Sibiu, n termen de 15 zile calendaristice de la data ultimului anun .

14

RAPORT DE MEDIU PLANUL JUDEEAN DE GESTIONARE A DEEURILOR JUDEUL BRASOV

CUPRINS
INTRODUCERE
15

1.Coninutul i obiectivele principale ale planului. 2.Aspecte relevante ale strii actuale a mediului i ale evoluiei sale probabile n situaia neimplementrii planului. 3.Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata semnificativ.
4.

Probleme de mediu existente, relevante pentru plan, inclusiv, in particular, cele legate de orice zona care prezinta o importanta speciala pentru mediu.

5.Obiective de protecia mediului, stabilite la nivel naional, comunitar sau internaional, relevante pentru plan, i modul n care s-a inut contde aceste obiective i de orice alte consideraii de mediu n timpul pregtirii planului. 6.Efecte potentiale semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca:biodiversitatea, populaia, sntatea uman, flor, faun, solulu, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, peisajului i asupra relaiilor dintre aceti factori. 7.Efecte semnificative asupra transfrontiera - nu este cazul.
8.

mediului

context a

Msuri de prevenire/reducere i efectelor adverse asupra mediului.

compensare

9.

Expunerea motivele care au condus la selectarea variantelor. efectelor

10. Msuri pentru monitorizarea semnificative ale implementrii planului. 11. Rezumat fara caracter tehnic.

16

INTRODUCERE

Prezentul raport de mediu are ca obiect Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor n judeul Braov. Avnd n vedere faptul c judeul Braov face parte din Regiunea 7 Centru, pentru care s a elaborat Planul Regional de Gestionare a Deeurilor, plan care a fost supus evalurii de mediu conform HG nr. 1.076/2004, evaluarea de mediu pentru PJGD jude Braov a urmarit doar aspectele specifice judeului. Acesta deoarece s-a inut seama de recomandarea HG 1076/2004, art. 4 Evaluarea de mediu pentru planurile i programele dezvoltate la nivel local sau regional, care sunt parte integrant din planurile ori programele regionale sau naionale care au fost deja supuse evalurii de mediu, va tine cont de rezultatul acestei evaluri, n scopul evitrii duplicarii. n acest caz se au n vedere i prevederile art. 20 - Pentru planurile i programele dezvoltate la nivel local sau regional, care urmeaz sa fie integrate n planuri ori programe regionale sau naionale care au fost deja supuse evalurii de mediu, raportul de mediu trebuie sa in cont de rezultatul acestei evaluri, de stadiul planului ori programului n procesul decizional, precum i msura n care anumite probleme sunt mai bine evaluate la alte niveluri de decizie, pentru a evita duplicarea evalurii.
1.

CONINUTUL I OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI INFORMAII PRIVIND PLANUL ANALIZAT

1.1. Amplasament Judetul Brasov este situat in partea centrala- estica a tarii pe cursul mijlociu al Oltului in interiorul arcului Carpatic fiind marginit la est de Muntii Ciucasului , la sud de muntii Piatra Mare, Bucegi, Piatra Craiului si masivul Fagaras, cei mai inalti munti din tara, iar in partea nord estica de muntii Baraolt si respectiv depresiunea dintre Olt si Tarnave, avnd o suprafa de 5363 kmp, respectiv 2,2% din suprafaa rii. Judeul Braov se nvecineaz cu 8 judee: Arge - la sud-est, pe o distan de 72 km, Dmbovia - la sud, pe o distan de 15 km, Prahova - la sud-est, pe o distan de 73 km,
17

 Buzu - n extremitatea sud-estic, pe o distan de 2 km, Covasna - la est, pe o distan de 144 km, Harghita - la nord, pe o distan de 35 km, Mure - la nord-vest, pe o distan de 28 km, Sibiu - la vest, pe o distan de 88 km. Judeul Braov este intersectat de paralela 46 latitudine nordic ce trece prin localitile Jibert i Ormeni. Meridianul de 25 longitudine estic strbate judeul prin municipiul Fgra. 1.2. Scopul si necesitatea planului Scopul planului judetean de gestionare a deseurilor este de asigura cadrul pentru crearea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului, care sa asigure indeplinirea obiectivelor si tintelor legislative si a celor prevazute in planurile de nivel superior (national si regional). Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie 2007, deseurile care fac obiectul planurilor judetene de gestionare a deseurilor sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice. La elaborarea prezentului PJGD s-a tinut seama de toata legislatia romana in vigoare din domeniul gestionarii deseurilor, precum si legislatia conexa. In Anexa 1 este prezentata legislatia europeana din domeniul deseurilor, actele de reglementare romane care transpun legislatia europeana, precum si legislatia romana conexa. 1.3. Prezentarea situatiei existente Brasovul este judetul cu cel mai inalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, cu o pondere a populatiei din total de 75%. La Brasov se intersecteaza majoritatea cailor de comunicatie prin care se realizeaza legatura intre regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est. Brasovul este si un important nod feroviar, judetul detinand cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru (62 km/1000 km fata de 43 km/1000 km).
18

Judetul Brasov este renumit pentru activitatile turistice si potentialul pe care acesta il detine in domeniu. La nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, 43% dintre structurile turistice ale regiunii sunt concentrate in judetul Brasov. Judetul Brasov se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului, si orogenul Carpatilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul orasului Brasov piemontul Sacele culoarul piemontan Rasnov. Fondul funciar, dupa modul de folosinta, la 31 decembrie 2004
Suprafata totala, din care: suprafata agricola paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera ape si balti alte suprafete Suprafata locuita Judetul Brasov km2 % 5.363 100 2.974 55,44 1.993 22,25 66 1.23 330 6,14 866 14,94

Clima Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 C, temperatura maxima absoluta fiind de 37 C in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700 mm/an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s. Hidrologie In alcatuirea resurselor de apa ale judetului Brasov intra pe de o parte apele subterane (freatice si de adancime), iar pe de alta parte apele de suprafata, adica reteaua de rauri si lacuri naturale si artificiale. Apele subterane-freatice se definesc, in functie de conditiile geologice, pe doua zone: cea montana, unde stratul acvifer se afla de
19

regula la adancime, si cea joasa (incluzand sesurile depresionare ale Brasovului si Fagarasului, lunca si terasele Oltului), unde stratul acvifer este bogat si prezinta calitati corespunzatoare unei utilizari diversificate. Apele de suprafata au lungimea totala de 2.147 km, ocupand o suprafata de 2.337 de hectare. Alte suprafete de ape ocupa 770 de hectare si sunt reprezentate de lacurile glaciare din Muntii Fagarasului si de lacurile artificiale (acumularile Tarlung - Sacele si Dopca, Vistea, Hamaradia). Acestea din urma sunt utilizate pentru alimentarea cu apa potabila si industriala, producerea de energie, piscicultura si irigatii. Cursurile de apa care izvoresc si/sau traverseaza judetul Brasov apartin in marea majoritate bazinului hidrografic Olt (94 % din lungimea totala a cursurilor de apa), 3 % din lungimea cursurilor de apa din judet apartin bazinului hidrografic Siret, 2 % din lungimea cursurilor de apa apartin bazinului hidrografic Mures, iar 1 % din lungimea cursurilor de apa apartin bazinului hidrografic Ialomita. Habitate naturale Conform impartirii Europei in regiuni biogeografice, judetul Brasov se afla la interferenta a doua zone: alpina si continentala. Caracteristicile climei din ultima perioada, carora li se adauga alternanta perioadelor umede cu cele secetoase nu au dezechilibrat evolutia fireasca a habitatelor. De asemenea, nu s-au semnalat degradari majore ale habitatelor. In cursul anului 2006, la nivelul judetului au fost inventariate 43 de tipuri de habitate, 230 de specii de pasari (dintre care 196 protejate conform legislatiei in vigoare), 49 de specii de mamifere, (27 cuprinse in Legea 462/2001 si 16 in Directiva Habitate), 22 de specii de amfibieni si reptile (20 cuprinse in Legea 462/2001 si 14 in Directiva Habitate), 6 specii de pesti (6 in Legea 462/2001 si 5 in Directiva Habitate), 381 de specii de nevertebrate (31 in Legea 462/2001 si 15 in Directiva Habitate).

20

Arii protejate In conformitate cu prevederile legale: Legea 5/2000, H.G. 2151/2004 si HG 1581/2005, in judetul Brasov exista 32 de arii protejate cu o suprafata totala de 28.350 de hectare, reprezentand aproximativ 7% din suprafaa judeului. Intre aceste arii protejate se disting cele doua parcuri, Parcul National Piatra Craiului si Parcul Natural Bucegi. ncepnd cu anul 1999, respectiv 2004, Parcul Naional Piatra Craiului si Parcul Natural Bucegi au administraie proprie si dein planuri de management. Aceste planuri prevd luarea unor masuri stricte de protejare a tuturor habitatelor si speciilor din interiorul parcurilor. Din anul 2004 pn n prezent au fost luate n custodie 12 arii naturale protejate, conform Ordinului 494/2005, Aria de protectie speciala avifaunistica Rtbav si Dealul Ciocas Dealul vitelului fiind date in custodie in 2007. Alaturi de aceste arii protejate, judeul Braov are validate, n prezent, un numr de 24 de situri Natura 2000. Acestea sunt mprite, conform celor dou directive ale Uniunii Europene, n dou categorii: 7 situri de protecie avifaunistic (SPA) si 17 situri de importan comunitar (SCI). Suprafaa acoperit de siturile Natura 2000 reprezint cca. 43 % din suprafaa judeului (vezi Anexa 2)
Regim de management Monumente ale naturii Rezervatii naturale Categorie Caracteristici IUCIN* III Conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica si peisagistica IV Protejarea de habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, geologic, speologic, paleontologic Conservarea habitatelor specifice necesare protectiei speciilor de pasari migratoare salbatice Protejarea si conservarea unor esantioane reprezentative pentru II spatiul biogeografic national, precum si ansambluri peisagistice in V care interactioneaza activitatile umane cu natura Situri Ramsar Nr. 14 14

Arii de protectie speciala avifaunistica Parcuri Nationale i Naturale: - Parcul National Piatra Craiului - Parcul National Bucegi Zone umede de importanta internationala

Obiectivele planului Obiectivul general al PJGD l reprezint reducerea impactului gestionrii deeurilor asupra mediului, concomitent cu dezvoltarea beneficiilor economice prin utilizarea deeurilor ca resurs i indeplinirea cerinelor legislaiei europene. In acest context Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor reprezint:
21

Legatura ntre intele naionale i posibilitile i opiunile de a atinge aceste inte la nivel local; Strategia de gestionare a deeurilor planificata la nivelul judeului; Un instrument care faciliteaz accesarea schemelor de finanare pentru proiecte in domeniul gestiunii deeurilor; Elaborarea si revizuirea Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor in judeul Braov are ca scop: asigurarea unui cadru unitar si controlat de abordare a problemelor in domeniul gospodaririi deseurilor la nivelul judetului; asigurarea conditiilor pentru atingerea tintelor prevazute in acordurile semnate de Romania in vederea aderarii la Uniunea Europeana si transpuse in legislatia nationala; corelarea cu planurile si programele regionale si nationale; asigurarea conditiilor pentru o dezvoltare durabila a judetului; crearea unei baze de date primare pentru potentialii investitori in domeniul gestionari deseurilor. Obiectivele principale ale PJGD sunt reprezentate de: asigurarea de servicii de colectare a deseurilor pentru zonele in care acestea lipsesc; asigurarea de facilitati de colectare selectiva a deseurilor; asigurarea de facilitati de tratare a deseurilor biodegradabile (statii de compostare, statii de tratare mecano-biologica); asigurarea de facilitati conforme de eliminare a deseurilor; cresterea gradului de constientizare a populatiei si factorilor de decizie privind gestiunea deseurilor si aspectele conexe ale acesteia: protectia mediului inconjurator, aspecte economice, etc. Consultantul a propus o serie de obiective si tinte, care au fost stabilite in conformitate cu prevederile legale, cu Strategia si Planul National de Gestionare a Deeurilor i cu Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 7 Centru. Propunerile de obiective si tinte au fost discutate in cadrul primului grup de lucru din data de 23 ianuarie 2008 i sunt prezentate n tabelul de mai jos:

Domeniul/ Activitate a Politica i cadrul legislativ

Obiective

Obiective subsidiare/inte

Termen

Dezvoltarea Crearea cadrului organizatoric politicii pentru stabilirea orientrii judetene n judetene n domeniul gestiunii vederea deeurilor i a instrumentelor implementrii de implementare a acesteia
22

2008

Domeniul/ Activitate a

Obiective

Obiective subsidiare/inte Crearea condiiilor pentru eficientizarea structurilor instituionale i a sistemelor aferente activitilor de gestionare a deeurilor ntrirea capacitii administrative i a responsabilitii n aplicarea legislaiei Asigurarea de personal suficient i bine pregtit profesional i dotri corespunztoare la toate nivelele, in special la nivelul autoritatilor administratiilor publice locale

Termen

Adaptarea i dezvoltarea cadrului instituional i Aspecte organizatoric instituio n vederea nale i ndeplinirii organizat cerinelor orice naionale i compatibilizare a cu structurile europene Asigurarea resurselor umane ca Resursele numr i umane pregtire profesional

2008

2008

2008

Crearea i Stimularea crerii i utilizarea de dezvoltrii unei piee viabile sisteme i de deeuri reciclabile mecanisme Finanare economicoa Optimizarea utilizrii tuturor financiare sistemulu fondurilor naionale i pentru i de fondurilor europene i gestionarea gestionar deeurilor n internaionale disponibile ea pentru cheltuieli de capital n condiiile deeurilor respectrii domeniul gestionrii mbuntirea mecanismelor principiilor generale, cu economico-financiare pentru gestionarea deeurilor precdere a municipale principiului Informare Promovarea a i unui sistem de Intensificarea comunicrii contienti informare, ntre toate prile implicate zarea contientizare prilor i motivare Organizarea de campanii de implicate pentru toate constientizare pentru publicul prile tinta (autoritatile implicate administratiei publice locale si cetateni) cu privire la masurile
23

permanent

permanent

2009

permanent permanent

Domeniul/ Activitate a

Obiective

Obiective subsidiare/inte

Termen

Organizarea de campanii de informare a autoritatilor administratiilor publice si a cetatenilor Obinerea de mbuntirea sistemului date i judetean de colectare, Date i informaii prelucrare, analizare i informaii complete i validare a datelor i privind corecte, care informaiilor referitoare la deseurile s corespund generarea i gestionarea cerinelor de deeurilor raportare la Prevenire Maximizarea Promovarea i aplicarea a prevenirii principiului prevenirii generrii Exploatarea generrii deeurilor la pieii pentru Dezvoltarea consumator tuturor materiile prime secundare i Valorifica posibilitilor susinerea promovrii utilizrii de natura produselor obinute din rea Promovarea prioritara a potenial valorificrii materiale n ului util msura posibilitilor tehnice din Dezvoltarea i economice n condiii de deeuri activitilor de siguran pentru sntatea valorificare populaiei i mediu Promovarea valorificrii material i energetice n cazul n care energetic valorificarea material nu este fezabil din punct de vedere tehnico-economic. Licentiere ANRSCUP a tuturor agentilor de salubrizare din judet Extinderea sistemelor de mbuntirea/ colectare a deeurilor Colectare dezvoltarea a i unui sistem municipale n mediul urban arie de acoperire 100 % transport integrat de ul colectare i Extinderea sistemul de deeurilor transport a colectare a deeurilor deeurilor municipale n mediu rural arie de acoperire minim 90 % Modernizarea sistemelor actuale de colectare i transport

permanent

2008

permanent permanent

permanent

permanent

2009

2009

2009 permanent

24

Domeniul/ Activitate a

Obiective

Obiective subsidiare/inte

Termen

mbuntirea/ Colectare dezvoltarea a i unui sistem transport integrat de ul colectare i deeurilor transport a deeurilor

Tratarea deeurilor

Ambalaje i deeuri de ambalaje

Implementarea sistemelor de colectare separata a materialelor valorificare astfel permanent nct s se asigure atingerea obiectivelor legislative corelat cu anii Construirea de staii de transfer pe baza de studii de de inchidere a depozitelor fezabilitate neconforme Promovarea ncurajarea tratrii deeurilor tratrii n vederea valorificrii deeurilor n (materiale i energetice), vederea diminurii caracterului permanent asigurrii unui periculos i diminurii management cantitii de deeuri eliminate ecologic final raional Reducerea Reciclarea a minimum 60% cantitii de pentru hrtie/carton i deeuri de minimum 50% pentru metal, 2008 ambalaje din greutatea fiecrui tip de eliminate material coninut n deeurile de ambalaj generate in judet Valorificarea sau incinerarea n instalaii de incinerare cu recuperare de energie a 2011 minimum 53% din greutatea deeurilor de ambalaje generate in judet Reciclarea a minimum 15% pentru pentru lemn, minim 16 % pentru plastic si minim 48 % pentru sticla din greutatea 2011 fiecrui tip de material coninut n deeurile de ambalaje generate in judet. Total reciclare 46 % Valorificarea n instalaii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deeurilor de ambalaje generate in judet 2013

25

Domeniul/ Activitate a

Obiective

Obiective subsidiare/inte

Termen

Reciclarea a minimum 55% din greutatea total a materialelor de ambalaj coninute n deeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticl i minimum 22,5% pentru plastic Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea total (exprimat gravimetric) produs n anul 1995 in judet Reducerea cantitii de Reducerea deeuri biodegradabile Deeuri cantitii de municipale depozitate la 50 % biodegrad deeuri din cantitatea total abile biodegradabile (exprimat gravimetric), depozitate produs n anul 1995 in judet Reducerea cantitii de deeuri biodegradabile municipale depozitate la 35 % din cantitatea total (exprimat gravimetric), produs n anul 1995 in judet Colectarea separat a Gestionarea deeurilor pe deeuri corespunztoa periculoase i deeuri re cu nepericuloase respectarea Deeuri Tratarea deeurilor principiilor din periculoase n vederea strategice i a construci eliminrii minimizrii i i impactului Crearea de capaciti de demolri asupra tratare i valorificare mediului i Eliminarea corespunztoare a sntii deeurilor care nu pot fi umane valorificate Nmoluri Gestionarea Prevenirea eliminrii ilegale i de la corespunztoa a deversrii n apele de staiile de re cu suprafa epurare respectarea Promovarea a valorificrii n orenet principiilor agricultur n condiiile i strategice i a respectrii prevederilor minimizrii legislative
26

2013

2010

2013

2016

Permanent

Permanent Permanent Permanent Permanent Permanent

Domeniul/ Activitate a

Obiective

Obiective subsidiare/inte Promovarea tratrii prin presare/deshidratare n vederea co-incinerrii Implementarea colectarii separate a DEEE de la populatie de catre firmele de salubrizare Asigurarea functionarii de puncte de colectare a DEEE de la gospodariile particulare, conform prevederilor legale Rata medie anual de colectare separata de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodriile particulare de 4,00 kg

Termen

Deeuri de echipame nte electrice i electronic e

impactului asupra mediului i Colectare separat, reutilizare, reciclare i valorificare

Permanent

2008

2008 2008

27

Domeniul/ Activitate a

Obiective

Obiective subsidiare/inte Asigurarea functionari punctelor de colectare a VSU si trimiterea la tratarea a tuturor VSU colectate. Operatorii economici sunt obligai sa asigure realizarea urmtoarelor obiective: a) reutilizarea i valorificarea a cel puin 75% din masa medie pe vehicul i an, pentru vehiculele fabricate nainte de 1 ian. 1980 i cel puin 85% din masa medie pe vehicul i an, pentru vehiculele fabricate dup 1 ian. 1980; b) reutilizarea i reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul i an, pentru vehiculele fabricate nainte de 1 ian. 1980 i a 80% din masa medie pe vehicul i an, pentru vehiculele fabricate ncepnd cu 1 ian. 1980. ncepnd cu data de 1 ian. 2015 operatorii economici sunt obligai sa asigure realizarea urmtoarelor obiective: a) reutilizarea i valorificarea a cel puin 95% din masa medie pe vehicul i an, pentru toate vehiculele scoase din uz; b) reutilizarea i reciclarea a cel pu28 85% din masa in

Termen

permanent

Domeniul/ Activitate a

Obiective

Obiective subsidiare/inte

Termen

Implementarea sistemului de colectare a deeurilor ncepnd cu 1 voluminoase de la ianuarie 2008 populaie de catre firmele de salubrizare Valorificarea potenialului util din material i Permanent energetic deeurile voluminoase Implementarea unui sistem de colectare separat a deeurilor ncepnd cu 1 periculoase din deeurile ianuarie 2008 municipale de catre firmele de salubrizare Tratarea n vederea Permanent eliminrii Sistarea activitii celor 8 etapizat in depozite neconforme clasa perioada "b" din zona urban 2007-2017, nchiderea i Corelat cu monitorizarea post calendarul de nchidere a celor 9 sistare a depozite neconforme clasa activitii b nchiderea i ecologizarea tuturor spaiilor de Pana la 16 depozitare din zona rural iulie 2009 (159 sate) Promovarea eliminrii deeurilor pe depozitele Permanent conforme O parte dintre obiectivele si tintele mentionate, se pot atinge prin masuri practice si institutionale care tin de modul de organizare a sistemului de gestionare a deseurilor municipale. Aceste obiective ar putea fi: A. Cresterea gradului de acoperire cu servicii, in special in mediul rural (pana la 90%) in vederea crearii conditiilor inchiderii si reabilitarii gropilor satesti pana la 16.07.2009.
29

B. Sistarea activitatii urmata de inchiderea depozitelor din localitatile Sacele, Rasnov, Zarnesti si Fagaras pana la finele anului 2008, respectiv a celor din Codlea, Predeal si Victoria pana in 2009. Depozitul Rupea are o perioada de tranzitie pana in anul 2017. C. Asigurarea reciclarii/valorificarii ambalajelor in proportia impusa de tintele nationale pentru anii 2008 - 2013 prin colectarea selectiva a deseurilor municipale de la un numar suficient de cetateni si de la toate institutiile si unitatile comerciale si industriale. D. Asigurarea depozitarii unei cantitati de deseuri biodegradabile reduse, in conformitate cu tintele aferente anilor 2010 si 2013 prin cresterea gradului de reutilizare, compostare sau alte metode de tratare. Fiecare localitate poate identifica pentru sine sau pentru un grup de localitati si alte obiective cu un grad sporit de importanta, care odata atinse vor conduce la ameliorari semnificative ale nivelului serviciilor sau la mai buna protectie a factorilor de mediu.

1.5.1. Principii avute in vedere la elaborarea planului Prin stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor se doreste a se tine cont de impactul fiecarei alternative asupra: mediului, anume in ce masura este redus impactul asupra apei, aerului, solului, biodiversitii, peisajului. modului de viata al cetatenilor (din punct de vedere al practicilor curente vis-a-vis de practicile corecte sau recomandate, al crearii de locuri de munca, al dezvoltarii de noi afaceri). Se tine totodata cont de conditii concrete de organizare a sistemului, de influentele determinate de geografia judetului, raspandirea si dimensiunile localitatilor, starea cailor de acces (fiind determinanta in stabilirea modului de pre-colectare si transport al deseurilor) tarifelor, intrucat solutiile nu vor fi viabile dect in masura in care costurile de operare si eventual cele de investitie vor putea fi suportate de generatorii de deseuri deserviti.
-

Relatia planului avizat cu alte planuri si programe Solutiile propuse in PJGD sunt elaborate n baza legislaiei CE i romneti i se afl n relaie direct cu prevederile urmatoarelor strategii nationale i regionale:
30

 Capitolul 22 - Acquis-ului Comunitar; Planul Naional i Strategia Naional de Gestionare a Deeurilor; Planul Regional de Gestionare a Deeurilor; Planul Local de Aciune pentru Mediu (PLAM) i Planul Regional de Actiune pentru Mediu (PRAM). Implementarea propunerilor din PJGD va determina o mbunatatire semnificativa a conditiilor generale de mediu: calitatea apelor (de suprafata si subterane), a aerului (poluanti si mirosuri), soluri contaminate, ecosisteme, impacturi vizuale. Totodat implementarea PJGD va avea ca rezultat adaptarea procesului de colectare si tratare a deseurilor solide municipale la cerintele Directivelor Consiliului nr. 75/442/EEC, nr. 94/62/EC si nr. 99/31/EC si la reglementarile Romaniei in domeniul gestionarii deseurilor urbane.

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STRII ACTUALE A MEDIULUI I ALE EVOLUIEI SALE PROBABILE N SITUAIA NEIMPLEMENTRII PLANULUI 2.1. Starea calitatii aerului si evolutia sa probabila 2.1.1. Starea calitatii aerului Atmosfera este cel mai larg vector de propagare al poluanilor, efectele acestora pot fi observate att n mediul natural ct i n cel antropizat. Calitatea aerului este influenat de : Colectare, transport, depozitarea deeurilor menajere Tratarea deeurilor Valorificarea deeurilor Un calcul sau o evaluare sectoriala a bilantului masic al poluantilor emisi pentru un an de referinta ca urmare a desfasurarii complexului de activitati din sectorul gestiunii deseurilor municipale (la nivel de judet sau regiune, incluzand intregul lant al activitatilor colectare, transport, valorificare, depozitare) nu a fost inca efectuat. Pentru aceast Raport sunt disponibile valorile calculate ale emisiilor de gaze cu efect de sera (metan si bioxid de carbon), rezulatate ca urmare a exploatarii actualelor depozite de deseuri, la nivel regional.
31

Emisiile totale estimate de la depozitarea deseurilor in depozitele neconforme/conforme, la nivel regional, in anul 2005 sunt: Depozite neconforme CH4 Depozite neconforme CO2 Depozite conforme CH4 Depozite conforme CO2 1.082.84 2 370.480 5.978 27.135 t/an t/an t/an t/an

Nota: Valorile au fost furnizate de ARPM Sibiu, reprezentand o evaluare efectuata la nivel de APM pe baza metodologiei CORINAIR. Este remarcabil scderea spectaculoas a emisiilor de gaze cu efect de ser in cazul folosirii depozitelor conforme. In ceea ce priveste calitatea aerului ambiental, activitatile de monitorizare desfasurate pana in prezent nu permit formularea unei concluzii privind gradul de afectare a calitatii aerului ca urmare a desfasurarii activitatii in acest sector. Sunt necesare doua precizari: nu este inca implementata practica monitorizarii gazelor (emisiilor) cu adevarat relevante pentru un depozit de deseuri, existand atat la nivel regional cat si national un deficit al ofertei de servicii a laboratoarelor autorizate in acest domeniu (atat pentru emisie, incluzand aici si metanul, cat si pentru imisie); depozitarea deseurilor nu reprezinta nici pe departe singura sursa semnificativa de emisii de poluanti atmosferici. Cumulat, serviciile de colectare si transport, precum si valorificarea in unitatile autorizate (de catre CNRM) se constituie in surse imporatnte de emisii de poluanti atmosferici. n prezent nu exist informaii relevante la nivelul judeului, deoarece calitatea aerului este monitorizata numai in municipiul Brasov, iar pentru pulberi sedimentabile in cteva puncte diin Braov i zona Hoghiz. Determinrile efectuate n cadrul monitorizrii emisiilor de gaze cu efect de ser din perimetrul depozitului zonal Braov, confirm reducerea rezultat pe baz de calcul prin metodologia CORINAIR.

2.1.2. Evolutia probabila neimplementrii planului

calitatii

aerului

ca

urmare

32

Neimplementarea planului menine condiiile existente de poluare a atmosferei, respectiv factorii de poluare prezentai ntregul proces de gestionare a deeurilor, colectare, transport, depozitare n depozite neconforme att cele urbane, ct i cele rurale. Efectele mentinerii actualului sistem de gestionare a deseurilor asupra calitatii aerului se vor amplifica, in pricipal datorita cantitatilor de biogaz generat de actualele depozite. Principala problema rezida in emisia necontrolata a gazului de depozit. In conditiile cresterii cantitatilor de deseuri care ajung la depozite si fara un control al emisiilor (minimal arderea la facla a gazului generat) ratele de generare a metanului si implicit contributia acestuia la schimbarile climatice devin semnificative. Calitatea aerului mai este influentata si de: Arderile necontrolate de deseuri pe depozitele neconforme; Nerespectarea frecventei de colectare la un interval de maxim 3 zile a deseurilor din punctele de colectare amplasate in zone dens populate; Folosirea de masini de transport sau terasiere invechite; Colectarea deseurilor cu un numar mare de autogunoiere cu capacitati mici sau fara a asigura compactarea, ceea ce implica mai multe curse, deci o crestere a traficului. 2.2. Starea calitii apelor de suprafa i subterane i evoluia sa probabil ca urmare a neimplementrii proiectului 2.2.1. Starea calitii apelor de suprafa Apele de suprafata. Au lungimea totala de 2.147 km, ocupand o suprafata de 2.337 de hectare. Alte suprafete de ape ocupa 770 de hectare si sunt reprezentate de lacurile glaciare din Muntii Fagarasului si de lacurile artificiale (acumularile Tarlung - Sacele si Dopca, Vistea, Hamaradia). Acestea din urma sunt utilizate pentru alimentarea cu apa potabila si industriala, producerea de energie, piscicultura si irigatii. Cursurile de apa care izvoresc si/sau traverseaza judetul Brasov apartin in marea majoritate bazinului hidrografic Olt (94 % din lungimea totala a cursurilor de apa), 3 % din lungimea cursurilor de apa din judet apartin bazinului hidrografic Siret, 2 % din lungimea cursurilor de apa apartin bazinului hidrografic Mures, iar 1 % din lungimea cursurilor de apa apartin bazinului hidrografic Ialomita. Activitatea de gospodarire a apelor presupune supravegherea si protectia calitatii apelor prin stabilirea indicatorilor fizico-chimici si biologici ai apelor de suprafata, lacuri de acumulare, ape uzate si
33

interpretarea lor conform Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata nr. 1146/2002. Evaluarea calitii cursurilor de ap ce strbat judeul a fost fcut pe baza datelor furnizate de SGA Braov. In general, rurile pe cursurile superioare se ncadreaz n categoria I. Pe cursurile mijlocii i inferioare, cursuri de interes major pentru economie i protecia mediului, calitatea rurilor se modific trecnd n categoria a III-a, a IV-a i chiar degradat. Degradarea tronsoanelor de ruri se datoreaz activitilor antropice specifice judeului, cum ar fi industria chimic, respectiv Viromet Victoria, Nitramonia Fgra (Olt) Calitatea necorespunztoare a apei rurilor se datoreaz i impurificrii acesteia de ctre afluenii provenii din ferme zootehnice i eflueni de tip fecaloid-menajer, aceste tronsoane reprezentnd cca. 10% din lungimea cursurilor monitorizate. Depozitarea neconforma a deseurilor municipale contribuie si ea, in mod indubitabil la afectarea calitatii apelor de suprafata. Fiind in general amplasate in apropierea unor cursuri de apa, depozitele de deseuri descarca in bazinele receptoare aproape intreaga cantitate de levigat generata. Bilanturile de mediu efectuate pentru aceste depozite ar trebui sa evidentieze impactul acestei activitati. Totusi, in absenta unor activitati de monitorizare sistematica a cantitatilor de levigat generate, cuantificarea acestui aport negativ al depozitelor de deseuri poate fi doar calitativ apreciata. Lipsa serviciilor de colectare - transport deseuri in zonele rurale determina eliminarea necontrolata a deseurilor de catre producatori in locuri neamenajate, de cele mai multe ori neautorizate si amplasate pe cursuri de apa cu debit permanent sau sezonier. Acest lucru influenteaza direct calitatea apei de suprafata, fiind totusi dificila cuantificarea aportului fiecarei surse. Apele subterane La nivelul judeului pe cuprinsul hidrostructurilor exploatate se remarca prezenta unui strat acvifer freatic si a mai multor strate acvifere de medie adancime separate intre ele prin nivele argiloase, in general cu caracter lenticular. Adancimea panzei freatice variaza functie de zona. Calitatea apelor subterane este urmarita in foraje de ordin I, II de monitorizare a stratului freatic si foraje de adancime. De asemenea, pentru multe dintre amplasamentele sensibile si zone critice, retelele locale de monitorizare (piezometre) furnizeaza anual informatii privind evolutia calitatii apei subterane. Caracterizarea calitatii apei freatice s-a facut prin compararea valorilor indicatorilor determinati cu limitele
34

admise din Legea 458/2002. Cele mai grave situatii de poluare a stratului acvifer, zone critice, se inregistreaza datorita depasirii de mai multe ori a limitei maxime admise a substantelor organice, amoniului, fosfatilor si azotatilor. Modificarile de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de: evacuarile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la localitatile arondate bazinului hidrografic; lipsa sau insuficienta retea de canalizare menajera; infiltratiile din canalele de desecare, canale folosite in mod frecvent pentru descarcarea apelor uzate de la unitatile zootehnice; depozitarea si administrarea incorecta pe terenurile agricole a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor; evacuarile de dejectii provenite de la complexele de crestere a porcilor, precum si a celor de crestere a pasarilor; depozitari de namoluri si gunoi menajer pe suprafete neamenajate; infiltratii de la depozitele de slam. Nu se poate cuantifica influenta depozitarii necontrolate a deseurilor menajere asupra apelor subterane datorita insuficientei instalatiilor care sa permita monitorizarea lor (foraje de monitorizare amplasate in jurul actualelor depozite municipale si/sau rurale). Bilanturile de mediu efectuate pentru aceste depozite nu ofera intotdeauna informatii relevante, pentru aproape toate amplasamentele lipsind valorile de referinta initiale. In plus ar fi necesar un sir de date de monitoring pentru a putea evalua corect si a cuantifica impactul depozitarii necontrolate a deseurilor municipale asupra calitatii apei freatice. Depozitarea neconforma a deseurilor municipale contribuie si ea, in mod indubitabil la afectarea calitatii apelor de suprafata. Fiind in general amplasate in apropierea unor cursuri de apa, depozitele de deseuri descarca in bazinele receptoare aproape intreaga cantitate de levigat generata. SGA Braov monitorizeaz 654,2 km tronsoane de ru din bazinul Olt, dintre care 34,08% se ncadreaz n clasa I de calitate, cca. 40% n clasa a II-a de calitate, iar cca.22% se ncadreaz n clasa a III-a de calitate. n majoritatea cazurilor poluarea apelor de suprafa, din punct de vedere microbiologic, se datoreaz lipsei igienei zonelor riverane depozite neorganizate de deeuri menajere, precum i impurificrii acesteia de ctre afluenii provenii din ferme zootehnice i eflueni de tip fecaloid-menajer, aceste tronsoane reprezentnd cca. 8% din lungimea cursurilor monitorizate.
35

2.2.2. Evoluia probabil a calitii apei ca urmare a neimplementrii proiectului Neimplementarea planului presupune meninerea n funciune a surselor exitente de poluare a apelor de infiltratii, respectiv depozite urbane i rurale neconforme, grad scazut de acoperire cu servicii de salubritate, infrastructur insuficient etc., n timp ce prin plan sunt prevzute aciuni i msuri de eliminare a surselor i de prevenire a contaminrii apelor. Pe de o parte se sisteaz depozitarea deseurilor menajere n depozitele urbane i rurale, neconforme i se procedeaz la nchiderea acestora. Pe de alt parte se extinde aria de acoperire cu servicii de salubritate, se extinde colectarea selectiv, se modernizeaz infrastructura de colectare, transport i depozitare. Totodat se implementeaz metode moderne de tratare i valorificare. Apele de suprafata si subterane Cauze posibile ale contaminarii apelor: Depozitari ilegale daca serviciul de salubrizare nu se extinde si in mediul rural o cantitate de cca. 50.000 tone/an deseuri nu va fi colectata organizat si va fi eliminata necontrolat. Mentinerea in functiune a celor 8 depozite necontrolate existente in mediul urban, la care se adauga mai mult de 48 de locuri de depozitare neamenajate in mediul rural, care vor trebui ecologizate. Toate aceste depozite produc o cantitate semnificativa de levigat. Administrarea incorecta a depozitelor existente amplasate in apropierea unor cursuri de apa ex. poluarea cu deseuri usoare antrenate de vant sau curenti de aer. Colectarea in amestec cu deseurile menajere a unor deseuri periculoase (ex. spitalicesti) sau care contin substante periculoase (ex. deseuri electrice si Neimplementarea masurilor prevazute in PJGD reprezinta de fapt mentinerea practicilor actuale. Ca urmare presiunea activitatilor din acest sector economic asupra mediului se va accentua. In continuare sunt analizati factorii de mediu afectati si cauzele posibile. 2.3.Starea calitii solului i a subsolului i evoluia probabil a calitii solului si a subsolului ca urmare a neimplementrii planului 2.3.1. Starea calitii solului i a subsolului In prezent, in judeul Braov exist 9 depozite de deeuri municipale, in 4 municipii i 5 orae, conform tabelului de mai jos:
Depozit Anul sistare depozitare 36 Capacitate disponibil la Suprafaa depozitul la momentul sistrii

(cf HG 349/2005) Depozit Braov deeuri menajere 2007 2008 2008 2008 2008 2009 2009 2009 2017

sfritul anului 2005, (m3) sistare 2004 In functiune 1.200 25.600 46.600 158.100 87.300 6.100 43.700 398.600

depozitrii, (ha) 15 15 2,4 3 2 2,14 0,5 1,5 1,5 30,39

Depozit deeuri menajere Fgra Depozit Rnov deeuri menajere

Depozit deeuri menajere Scele Depozit Zrneti Depozit Codlea Depozit Predeal Depozit Victoria Depozit Rupea Total deeuri deeuri deeuri deeuri deeuri menajere menajere menajere menajere menajere

Suprafaa ocupat este cca. 30 ha In judetul Brasov, conform datelor furnizate de catre APM, au fost identificate un numar de 59 spatii de depozitare in mediul rural, care trebuie sa fie inchise si ecologizate pana la 16 iulie 2009. Pana in prezent o parte din comunele judeului s-au racordat la serviciile operatorilor existeni, astfel c au mai rmas peste 48 de depozite rurale care urmeaz a fi inchise i ecologizate pana la 16 iulie 2009. S-a demarat procedura de inchidere pentru spatiile de depozitare din: comuna Sanpetru, comuna Bod, comuna Bran, comuna Vulcan, comuna Beclean (ecologizarea a inceput in anul 2005 si urmeaza a se finaliza in 2008), sat Hurez si sat Luta (ecologizarea a inceput in anul 2005 si urmeaza a se finaliza in 2008). Suprafaa ocupat de aceste depozite este de cca. 22 ha. Nu sunt disponibile informatii relevante referitoare la modificarea calitatii solului sau subsolului in zona adiacenta depozitelor. Se poate afirma insa cu certitudine ca suprafeele ocupate de depozitele de deeuri menajere si-au schimbat categoria de folosinta (aceste suprafete vor fi evidentiate distinct in Planurile Urbanistice Generale) si ca alte suprafee de teren avand diferite categorii de
37

folosinta sunt afectate de deseuri imprastiate de vant sau de levigat rezultat din depozite care s-a scurs la suprafata solului. 2.3.2. Evoluia probabil a calitii solului si a subsolului ca urmare a neimplementrii planului Contaminarea solului are aceleasi cauze posibile ca si apele de suprafata sau subterane. Anual o parte din levigatul generat de depozite se scurge la suprafata solului (functie de orografia terenului) iar restul se infiltreaza in subsol (functie de stratigrafia amplasamentului). Suprafata ocupata de depozitele rurale este de cca. 22 ha. Nu poate fi evaluata in acest moment suprafata de teren exterioara perimetrelor in care se depoziteaza deseuri, afectata ca urmare a acestei activitati. 2.4. Starea biodiversitatii i evoluia sa probabil 2.4.1. Starea biodiversitatii Arii protejate In judetul Brasov exista 32 de arii protejate cu o suprafata totala de 28.350 de hectare, reprezentand aproximativ 7% din suprafaa judeului. Intre aceste arii protejate se disting cele doua parcuri, Parcul National Piatra Craiului si Parcul Natural Bucegi. ncepnd cu anul 1999, respectiv 2004, Parcul Naional Piatra Craiului si Parcul Natural Bucegi au administraie proprie si dein planuri de management. Aceste planuri prevd luarea unor masuri stricte de protejare a tuturor habitatelor si speciilor din interiorul parcurilor. Din anul 2004 pana in prezent au fost luate in custodie 12 arii naturale protejate, conform Ordinului 494/2005. Alaturi de aceste arii protejate, judeul Braov are validate, n prezent, un numr de 24 de situri Natura 2000. Acestea sunt mprite, conform celor dou directive ale Uniunii Europene, n dou categorii: 7 situri de protecie avifaunistic (SPA) si 17 situri de importan comunitar (SCI). Suprafaa acoperit de siturile Natura 2000 reprezint cca. 43 % din suprafaa judeului (vezi Anexa 2) In principiu, modul actual privind gestionarea deseurilor in regiune nu a afectat aceste zone. Majoritatea ariilor protejate au instituite regulamente proprii de management. Cu toate acestea, in nici o arie protejata din regiune nu a fost instituit un regulament propriu, sau un set specific de masuri privind o corecta gestionare a deseurilor. Se poate vorbi in majoritatea cazurilor, de inexistenta unui sistem propriu de gestionare a deseurilor din perimetru generate de turisti, care produc in principal un impact vizual si dezagremente ambientale.

38

2.4.2. Evoluia probabil a biodiversitatii ca urmare a neimplementrii planului Arii protejate Mentinerea actualului mod de gestionare a deseurilor poate avea efecte nedorite asupra acestor zone prin eliminarea ilegala a deseurilor turistice, ceea ce conduce la un aspect peisagistic nedorit. In plus o mentinere a acestei situatii poate afecta viata salbatica prin aparitia unor specii nedorite sau prin favorizarea disparitiei unor specii sensibile. Nu au fost disponibile date relevante privind cantitatile de deseuri eliminate de turisti in aceste zone. Peisaj Efectele asupra peisajului sunt de natura vizuala, deseurile neridicate, imprastiate de vant, in stare avansata de fermentare, depozitate dezordonat, creeaz dezagremente uneori majore, (exemplu: cand sunt vizibile din tren, de pe sosele europene sau nationale, in zone comerciale, in zone dens populate sau turistice). Aspectul dezagreabil poate conduce la pierderi economice importante (legate de valoarea de tranzactionare a terenurilor in primul rand), daca aspectele mentionate se regasec spre exemplu in zone agroturistice sau de agrement. 2.5. Sanatatea oamenilor Potrivit datelor Directiei Judetene de Statistica (iulie 2006), judetul Brasov are o populatie de 595.758 de persoane, 75% dintre acestia se afla in mediul urban, 25% traind in mediul rural. n municipiul Brasov locuieste 47% din populatia judetului sau 63% din locuitorii mediului urban. Mediul urban, cu o populatie de 444.253 de locuitori are in componenta 4 municipii si 6 orase, cu o densitate medie de 362 locuitori/km. In mediul rural densitatea medie este de 36 locuitori/km. Din suprafata totala de 5.363 km, asezarile rurale reprezinta 77% din teritoriul judetului. Altfel spus, 25% din populatia judetului locuieste pe 77% din suprafata totala. Intr-o asezare rurala traiesc in medie 977 de locuitori. In general facilitatile privind gestionarea deseurilor (garaje si incinte de servicii, zone de procesare si depozitare a materialelor reciclabile, depozitele urbane de deseuri) sunt amplasate in afara localitatilor sau in zone reglementate din punct de vedere urbanistic ca zone de servicii si activitati industriale, astfel incat impactul lor direct asupra zonelor locuite este diminuat. Exista insa (numarul de sesizari inregistrate la Garda de
39

Mediu confirma) amplasamente ale unor facilitati de tipul celor de colectare si valorificare a materialelor reciclabile care creaza disconfort riveranilor. Acest lucru este favorizat de ambiguitatea cu care au fost formulate Regulamentele de Urbanism, notiunea de zone mixte (locuinte si servicii) permitand asemenea vecinatati. In prezent, gradul de acoperire cu servicii organizate de colectare a deseurilor este de peste 95% din populatia din mediul urban si aproximativ 27% (30% in prezent)din populatia din mediul rural. Ca si cifra medie, raportat la numarul total de locuitori 77,6% din populatia judeului are asigurat un serviciu de colectare a deseurilor. Serviciul de salubrizare la nivelul judeului este asigurat de un numar de 12 operatori de salubrizare, din care: 4 operatori de salubrizare cu capital integrat de stat; 4 operatori de salubrizare sunt societati cu capital autohton integral privat; 1 operator de salubrizare este societate cu capital majoritar de stat; 1 operator de salubrizare este societate cu capital majoritar de stat; 1 operator de salubrizare sunt societati publice de interes local; 1 operator de salubrizare este societate cu capital mixt. Impactul gestionarii deseurilor asupra sigurantei sanatatii populatiei nu poate fi evaluat si nici cuantificat, datorita lipsei unor studii de specialitate care sa evidentieze acest lucru. Se poate totusi aprecia ca factorii de risc sunt mult amplificati in mediul rural care nu beneficiaza de servicii de salubrizare conforme, iar depozitarea este in cea mai mare parte necontrolata. Este insa important a se discuta impactul produs de aceste locatii ca urmare a extinderii rapide a intravilanului localitatilor. Emisiile in apa, aer, sol a principalilor poluanti (levigatului/biogazului) au impact pe termen lung asupra populatiei din zona dar pot influenta pe termen scurt sanatatea operatorilor care gestioneaza direct aceste deseuri. Factori de risc pentru sanatatea oamenilor ii reprezinta si posibilitatea proliferarii rozatoarelor. Problema cuantificarii acestor efecte este veche dar pana in prezent nu a fost efctuat un studiu sistematic privind impactual actualului sistem de gestionare a deseurilor asupra sanatatii populatiei Principalii factori de transmitere a unor boli sunt: emisiile in apa si/sau aer, proliferarea animalelor purtatoare de boli (sobolani, muste, ciori, etc.). In special sunt expusi scormonitorii in gunoaie care recupereaza din depozite si/sau containere deseuri reciclabile. Mentionam ca activitatea este ilegala, dar practicarea ei este favorizata de societati
40

comerciale de valorificare, care cumpara de la populatie deseuri reciclabile. 3. CARACTERISTICILE SEMNIFICATIV DE MEDIU POSIBIL A FI AFECTATE

Toate caracterisicile de mediu vor fi afectate semnificativ n sensul pozitiv de reducere a impactului, precum i a presiunilor antropice, datorit eliminrii surselor iniiale de poluare. 4. DESCRIEREA ZONELOR SPECIAL PENTRU MEDIU CARE PREZINT O IMPORTAN

Habitatele acvatice (de ape dulci-statatoare si ape curgatoare) Starea acestora este in general buna, datorita scaderii poluarii retelei hidrografice. Nu s-au constatat poluari accidentale care sa duca la distrugerea florei si faunei specifice. Fondurile piscicole (habitatele acvatice) nu au fost poluate iar speciile de pesti au avut o dezvoltare normala. Flora si fauna ce se dezvolta in habitatul acvatic nu au avut de suferit. Mlastinile eutrofe nu au avut de suferit datorita alternantei dintre perioada de seceta si umiditate . Habitatul terestru este format din pajisti si paduri: Padurile se desfasoara de la altitudinea de 200 m la 1700 m, ocupand o suprafata de 165.000 ha. Pajistile alpine se afla in zona superioara a muntilor cuprinse intre1600-2500m. Acest habitat este specific masivului Bucegi si Piatra Craiului. In cadrul pajistilor o suprafata insemnata este ocupata de pasuni care in jud. Brasov reprezinta 119.980ha. Pasunile sunt cel mai mult supuse procesului de degradare in mod special prin activitati antropice (pasunatul intensiv si pe tot parcursul anului) dar si a deficitultui de apa in sol.In zonele cu populatie mai densa si cu drumuri de acces in zona montana (zona Bran) pe pasunile din masivul Piatra Craiului si Bucegi, incarcarea cu animale la ha este de 2-3 ori mai mare decat posibilitatile de intretinere a pasunilor. Aceste animale agreseaza mediul prin pasunatul intensiv reducand biodiversitatea din paduri si de pe stancarii. Mentinerea tarlelor mult timp in acelasi loc accentueaza degradarea (exces de dejectii), duce la eutrofizarea solului si a apelor. Se instaleaza buruieni care scot zona din circuitul agricol. n toate cazurile lipsete cuantificare cantitii de deeuri generate de turism e de depozitarea anrhic pe malurile cursurilor de ap.
41

5. OBIECTIVE DE PROTECIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLAN 5.1. Obiective la nivel naional i local Obiectivele de mediu la nivel naional, regional i local sunt: cele legate de arii protejate: Legea 5/2000; Ord. 776/2007 al MMDD, OUG. 57/2007; cele legate de calitatea apelor Legea Apelor Nr. 107/1996, modificat i completat cu Legea nr.310/2004 i Legea nr. 112/2006, i de normativul indicatorilor de calitate ai apelor deversate la emisar NTPA 001/2002 aprobai cu HG 188/2002, completat i modificat cu HG 352/2005 5.2. Relevana planului pentru integrarea obiectivelor de mediu i implementarea legislaiei de mediu Prin elaborarea, avizarea i adoptarea planului se procedeaz att la implementarea legislaiei de mediu, ct i la crearea condiiilor pentru atingerea intelor propuse in ceea ce privete gestionarea integrat a deeurilor, capitol foarte important n legislaia privind protecia mediului. Aceasta deoarece calitatea actului de gestionare a deeurilor are efecte n foarte multe domenii: n primul rnd n calitatea vieii i santii, protejarea resurselor naturale, protejarea biodiversitii, reducerea efectelor schimbrilor climatice (nclzirea global), dezvoltarea socioeconomic etc. 6. EFECTE POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 6.1. Probleme de mediu specifice zonei analizate Prin natura obiectivelor i intelor sale, PLANUL JUDEEAN DE GESTIONARE A DEEURILOR are efect pe tot teritoriul judeului Braov. Descrierea general a strii actuale, a subliniat elementele de mediu vulnerabile, ncepnd cu ariile naturale protejate, siturile Natura 2000, care acoper aproape 43 % din teritoriul judeului (n unele localiti peste 90% din teritoriul administrativ al acestora), reeaua hidrografic bogat, concentrarea a 74% din populaia judeului n 10 orae i municipii care acoper doar 25% din teritoriul judeului. n aceste condiii este dificil s se cuantifice efectele asupra mediului prin aplicarea planului. Aceste se pot cuantifica doar n urma precizrii amplasmemtelor i activitilor rezultate n urma studiilor de fezabilitate i a studiilor de impact asupra mediului, a tuturor proiectelor (rampa ecologica din zona Fagaras, statii de transfer, gestionarea DEEE-urilor).

42

De aceea n cele ce urmeaz se face doar aprecierea impactului posibil, avnd n vedere scopul declarat al planului. Msurile de diminuare a efectelor vor fi stabilite prin studiile fezabilitate i studiile de impact. 6.2. Efecte asupra aerului Se poate considera c efectul produs asupra factorului de aer este pozitiv, avnd n vedere faptul c se mbuntete tot procesul de gestionare a deeurilor menajere i asimilate. 6.3. Efecte asupra apelor de suprafa i subterane Prognoza efectelor asupra apei Se poate considera c efectul produs asupra factorului de apa este pozitiv, avnd n vedere faptul c se mbuntete tot procesul de gestionare a deeurilor menajere i asimilate. 6.4. Efecte asupra solului i subsolului Prognoza efectelor asupra solului si subsolului Se poate considera c efectul produs asupra factorului de sol este pozitiv, avnd n vedere faptul c se mbuntete tot procesul de gestionare a deeurilor menajere i asimilate. 6.5. Efecte asupra biodiversitatii Prognoza efectelor asupra biodiversitatii Se poate considera c efectul produs asupra biodiversitatii este pozitiv, avnd n vedere faptul c se mbuntete tot procesul de gestionare a deeurilor menajere i asimilate. 6.6. Efecte asupra zonelor protejate Prognoza efectelor asupra zonelor protejate Se poate considera c efectul produs asupra zonelor protejate este pozitiv, avnd n vedere faptul c se mbuntete tot procesul de gestionare a deeurilor menajere i asimilate. 6.7. Efecte asupra peisajului Prognoza efectelor asupra peisajului Se poate considera c efectul produs asupra peisajului este pozitiv, avnd n vedere faptul c se mbuntete tot procesul de gestionare a deeurilor menajere i asimilate. 6.8. Efecte asupra patrimoniului cultural si arheologic Prognoza efectelor asupra patrimoniului cultural si arheologic
43

In zona amplasamentelor nu vor exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice. Efectul produs asupra patrimoniului cultural si arheologic este inexistent. 6.9. Efecte asupra asupra factorului uman i a aezrilor umane Prognoza efectelor asupra factorului uman si a asezarilor umane Se poate considera c efectul produs asupra factorului uman i a aezrilor umane este pozitiv, avnd n vedere faptul c se mbuntete tot procesul de gestionare a deeurilor menajere i asimilate. 7. EFECTE SEMNIFICATIVE TRANSFRONTALIER ASUPRA MEDIULUI N CONTEXT

Nu este cazul, judetul Brasov fiind amplasat in centrul tarii, neavand granita cu alta tara. 8. MSURI DE PREVENIRE/REDUCERE EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI I COMPENSARE A

Referitor la infrastructura de mediu Toate masurile evaluate in Raportul de mediu prevad o extindere a infrastructurii pentru sortarea, compostarea si depozitarea deseurilor. Aceasta expansiune a infrastructurii de mediu necesita lucrari pentru reducerea riscurilor potentiale si a accidentelor de mediu, care pot aparea prin constructia si/sau operarea lor. Impactul potential asupra mediului rezultat ca urmare a dezvoltarii infrastructurii este detaliat in EIM initial pentru fiecare instalatie in parte. Aceasta implica luarea de masuri in: faza initiala de planificare, procesare si pregatire a construirii infrastructurii de mediu necesara; faza de evaluare si planificare a aplicatiilor pentru noile amplasamente; faza de constructie; faza operationala a instalatiei In acest context se recomanda amplasarea unor instalatii, fara a pierde din vedere urmatoarele aspecte: caracteristicile locale (geografice, existenta zonelor naturale si construite protejate, traditii locale, tipul de turism practicat, etc) , tipul de instalatie. Spre exemplu se recomanda ca o unitate de Tratare Mecano - Biologica si depozitul zonal sa fie in acelasi amplasament. Ampalasarea infrastructurii de gestioanre a deseurilor
44

Se recomanda evitarea amplasarii diverselor instalatii planificate in zonele protejate sau cu impact peisagistic si/sau ambiental important. Trebuie sa existe oportunitatea de a amplasa instalatiile cat mai aproape de locul de generare. Exemplu: statii de compost in apropierea unor ferme . Locatiile pentru noile instalatii trabuie sa tina cont de distantele recomandate fata de zonele rezidentiale. Este recomandabil ca terenurile neproductive sa fie preferate pentru amplasarea instalatiilor. Faza de constructie a instalatiilor Este necesar sa se efectueze controale regulate pentru: a evita impactul zgomotului, prafului, factorilor de stres; a evita emisiile de poluanti si alte materiale periculoase depozitate sau utilizate in instalatiile respective; a lua masuri adecvate pentru optimizarea traficului. Faza de operare Este necesar sa se faca controale regulate pentru: a evita impactul zgomotului, prafului, factorilor de stres; controale operationale privind manipularea, depozitarea temporara, pregatirea, tratarea si indepartarea materialelor provenite din deseuri si a altor resurse utilizate in procesele de tratare; necesitatea utilizarii de sisteme pentru captarea si utilizarea biogazului. 9. EXPUNEREA DE MOTIVE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR Cresterea gradului de acoperire este un proces care, in conditiile respectarii cadrului legal actual, se realizeaza fara masuri speciale. Este necesara doar o buna urmarire si o permanenta impulsionare din partea autoritatilor responsabile si a Consiliului Judetean. Conditiile tehnice de realizare a serviciului sunt cuprinse in documentele cadru ale ANRSCUP, dar alternativele tehnice trebuiesc avute in vedere in ceea ce priveste modul de precolectare a deseurilor si modul de transport. Acestea se pot realiza prin: Alt. I - Pre-colectare individuala pe 2 4 fractii (mat. reciclabile + deseuri reziduale, respectiv hartie/carton + alte materiale reciclabile + fractia biodegradabila + deseuri reziduale); pre-colectarea individuala se poate realiza in recipienti de plastic (pubele de 120/240 litri fie in saci de plastic);
45

Alt. II Pre-colectare individuala pentru deseurile reziduale si precolectare pe platforme de pre-colectare comune pentru celelalte fractii; pre-colectarea se face pe baza unei combinatii de pubele de 120/240 de litri sau saci de plastic pentru deseurile reziduale si a unor containere specializate de plastic/metal de 1100 de litri sau de dimensiuni si forme specifice pentru fractia/fractiile de materiale reciclabile si chiar a unor containere metalice de capacitate mai mare pentru fractia de deseuri biodegradabile Alt. III Pre-colectare la platforme de pre-colectare comune dotate cu containere de plastic/metal de 1100 de litri pentru fiecare fractie.

In ceea ce priveste transportul, aceste operatiuni se pot realiza cu: Alt. IV - Autogunoiere de mare capacitate (16- 18 mc.) - sau, acolo unde accesul este mai dificil cu: Alt. V - Utilaje adaptate infrastructurii rutiere. In cazul in care, din cauza drumurilor care nu permit accesul gunoierelor, sunt utilizate pentru colectare si transport utilaje adaptate infrastructurii rutiere, este de evitat pre-colectarea in pubele sau containere intrucat acestea nu pot fi descarcate manual. In situatia in care transportul nu se poate realiza direct intre punctele ori platformele de precolectare si instalatiile de procesare/eliminare, se pot utiliza mijloace de transport de mare capacitate (containere de 24 25 mc. si transcontainiere de tip hook lift). Pe de alta parte, inchiderea si reabilitarea depozitelor urbane si gropilor din mediul rural impun, proiecte, analize, avize si autorizatii din partea institutiilor abilitate, iar lucrarile propri-zise impun existenta unei dotari cu utilaje terasiere si de transport. O abordare centralizata a acestei laturi a gestionarii deseurilor poate constitui o alternativa operational-institutionala (Alt. VI) ca de altfel si rezolvarea pe plan local, in masura existentei capacitatii ingineresti si a utilajelor (Alt. VII). Pentru asigurarea reciclarii/valorificarii ambalajelor in proportia impusa de tintele nationale pentru anii 2008 2013 sunt necesare masuri de colectare selectiva si ulterior de sortare in unitatii specializate, aplicate cu termen imediat. Colectarea selectiva, care este obligatorie in conformitate cu cadrul legal in vigoare, se poate realiza prin variantele descrise mai sus. Procesarea deseurilor astfel colectate se realizeaza obligatoriu in statii de sortare, existand doua alternative: Alt. VIII Amenajarea unor statii de sortare in vecinatatea depozitelor de deseuri conforme si transportul acestor deseuri catre acestea, sau
46

Alt. IX - Amenajarea unor statii de sortare in apropierea arealului de generare, in incinta statiilor de transfer. Pentru asigurarea depozitarii unei cantitati de deseuri biodegradabile reduse, in conformitate cu tintele aferente anilor 2010 si 2013 este necesara procesarea unei anumite cantitati de deseuri biodegradabile pentru a fi utilizate in alte scopuri evitandu-se in acest fel depozitarea. Pentru aceasta exista pe lantul de gestiune mai multe alternative, si anume: compostarea aeroba; si cea anaeroba, piroliza, incinerarea sau tratamentul mecano-biologic. Metodele de reducere a componentei biodegradabile din deseuri recomandate in PRGD pentru Regiunea Centru, compostarea si tratarea mecano-biologica, impun constrangeri si anume: compostarea se poate aplica doar unei fractii de deseuri verzi si vegetale in general, cu un grad de puritate ridicat, numai astfel putandu-se facilita utilizarea produsului final in agricultura; compostarea nu este recomandata pentru deseurile animaliere si pentru cele provenind din deseurile menajere urbane; tratamentul mecano-biologic este recomandat pentru cantitatile mari de deseuri menajere mixte (intrucat statiile ating pragul de rentabilitate atunci cand capacitatea nominala se afla in jurul a 100 000 tone/an).

Pornind de la aceste constrangeri alternativele care se identifica in privinta procesarii deseurilor biodegradabile se diferentiaza numai in ceea ce priveste momentul abordarii uneia sau alteia dintre metode si in ceea ce priveste numarul si amplasarea teritoriala a instalatiilor. Astfel se pot concepe urmatoarele alternative: Alt. X Amenajarea unor statii de compostare de capacitate medie in proximitatea zonelor de generare Alt. XI Amenajarea unei statii de compostare de capacitate mare intr-o zona aflata in centrul geografic al ariei de generare cu potential maxim Alt. XII Construirea unei statii de tratare mecano-biologica si amplasarea ei astfel incat sa se asigurare materia prima in cantitate suficienta. Analizele intreprinse in cursul elaborarii PRGD pentru Regiunea Centru au aratat ca nu este posibil sa se atinga tintele de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate stabilite pentru anii 2013 si mai ales 2016 fara construirea si exploatarea unor Statii de Tratare MecanoBiologica sau a unor instalatii cu efect echivalent (de ex: incinerator) prin
47

care se poate procesa fractia umeda din deseurile municipale, mai ales cele menajere din mediu urban. Efectuand acelasi tip de analiza, dar la scara judetului Brasov, se constata ca, in conditiile in care populatia locuieste in proportie de peste 70% in mediul urban, atingerea tintei de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, prevazuta pentru anul 2010 nu este posibila decat prin utilizarea unui complex de metode de procesare a acestor deseuri pornind de la reutilizare la sursa si continuand cu tratarea mecano-biologica, incinerarea sau compostarea. PJGD jude Braov propune un plan de actiuni pentru scenariul optim de generare a deseurilor, luand ca ani de referinta anii specificati in actele de reglementare specifice (anii pentru care sunt prevazute tinte). Practic in cadrul Planului s-au analizat posibilele alternative de gestionare a deseurilor municipale, alternative privind fluxurile principale de deeuri municipale i asimilate. S-a analizat gradul in care masurile propuse conduc la atingerea tintelor fixate de legislatia nationala pentru deseurile municipale (HG 621/2005 pentru deeurile de ambalaje i pentru deeurile biodegradabile HG 349/2005 privind depozitarea) Dup stabilirea criteriilor se analizeaza fiecare din cele 12 alternative de gestionare enumerate mai sus, prin prisma criteriilor mentionate. Efectul pozitiv este notat cu 1, efectul negativ cu -1, iar efectul neutru cu 0.
Impact asupra practicilor curente

Grupa de activitati

Alternativa

Impact asupra mediului

Aria judetului si raspandirea localitatilor

Starea cailor de acces

Influenta asupra tarifelor

Total

I
Pre-Colectare

+1 +1 +1 -1 -1 +1 0 -1 0 +1 +1

-1 0 0 +1 +1 +1 0 +1 +1 -1 -1 48

-1 0 0 +1 -1 0 0 -1 0 +1 -1

-1 0 0 -1 +1 -1 -1 -1 0 +1 -1

-1 -1 0 -1 0 -1 0 -1 -1 0 -1

-0,8 0,1 0,4 -0,4 -0,1 0,1 -0,3 -1 0 0,7 -0,8

II III

Colectare si Transport

IV V VI VII

Inchidere depozite

Sortarea deseurilor Gestionarea deseurilor biodegradabile

VIII IX X XI

XII

+1

+1

-1

-1

-1

-0,2

n urma aplicrii acestor criterii de evaluare, n care pentru criteriul legat de protectia mediului s-a luat in considerare o pondere de 40%, pentru criteriile de natura sociala si infrastructurala 30%, iar pentru criteriul economic o pondere de 30%. Rezultatele evaluarii conduc la concluzia ca sistemul de gestionare a deseurilor municipale este alcatuit dintr-un mix de procedee si tehnologii adecvate scopului principal propus, particularizate pentru nivelului de dezvoltare al infrastructurii si capacitatii financiare din judet. In judetul Brasov acest mixt de procedee si tehnologii are in compunere urmatoarele: A. PENTRU ETAPA DE PRE-COLECTARE A DESEURILOR DE LA POPULATIE SI CEILALTI GENERATORI DE DESEURI MUNICIPALE. A1. In localitatile unde starea drumurilor permite accesul autogunoierelor, pre-colectarea se va face in puncte de precolectare comune dotate cu containere de 1100 de litri pentru cel putin doua fractii (se poate opta si pentru un numar mai mare de fractii, fara a fi nevoie de fundamentari speciale): umeda (continand deseuri biodegradabile si orice alte deseuri nereciclabile nepericuloase) si uscata (continand deseuri din materiale reciclabile) Alt. III. Punctele de pre-colectare vor fi amplasate pe terenuri disponibile, de regula in interiorul localitatilor urmand a deservi un numar de cca. 100 300 de locuitori, dar aceasta valoare nu este limitativa, autoritatile administratiei publice locale avand posibilitatea de a opta pentru o alta norma. Fiecare localitate, indiferent de numarul de locuitori va avea cel putin un punct de pre-colectare. Puncte de pre-colectare se vor amenaja, in masura in care spatiul liber o permite in apropierea institutiilor publice de interes local (primarii, unitati de invatamant, sectii de politie, biserici, etc.). Punctele de pre-colectare vor fi dotate cu un numar suficient de containere care sa asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii arondati pe perioada dintre doua colectari succesive. Containerele vor respecta codul culorilor stabilit de legislatia in vigoare. In situatia in care nu se poate identifica cel putin un amplasament in vatra localitatii, punctul de pre-colectare se va amenaja in zona actualei
49

gropi satesti (inchisa si reabilitata), autoritatile administratiei publice locale luand masuri pentru asigurarea accesului autovehiculelor de colectare si transport deseuri in cat mai bune conditiuni. Localitatile care, la data intrarii in vigoare a PJGD, au deja in operare un sistem de pre-colectare functional si-l vor mentine, ameliorandu-l in conformitate cu prevederile regulamentelor locale si contractelor de delegare de gestiune, iar cele cuprinse in proiectele cu finantare prin Phare-CES vor implementa sisteme de pre-colectare asa cum sunt ele prevazute in respectivele proiecte. In situatia in care analize tehnico-economice demonstreaza viabilitatea utilizarii pe plan local a unui sistem de colectare si transport bazat pe pre-colectare indiviuala, acesta poate fi implementat ca atare Alt. I sau II. A2. In localitatile in care starea drumurilor nu permite accesul autogunoierelor pe tot parcursul anului se poate opta pentru: dotarea cu saci de plastic a fiecarui generator de deseuri si asigurarea colectarii si transportului acestora fie la un punct de pre-colectare situat pe raza localitatii, cu conditia ca accesul autogunoierelor la acest punct de pre-colectare sa fie posibil, fie la un punct de colectare zonal; sacii de plastic pot fi de mai multe culori, pentru a permite colectarea selectiva pe 2 sau mai multe fractii Alt. I in situatia utilizarii punctelor de pre-colectare se va asigura dotarea acestora cu un numar suficient de containere de 1100 de litri care sa asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii arondati, pe perioada dintre doua colectari succesive. amenajarea unor puncte de colectare pentru deservirea uneia sau mai multor localitati in care accesul autogunoierelor nu este posibil din cauza starii drumurilor; aceste puncte vor fi amenajate de regula in proximitatea unui drum accesibil autogunoierelor. dotarea acestor puncte cu numar suficient de containere de mari dimensiuni care sa asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii arondati, pe perioada dintre doua colectari succesive. Atat punctele de pre-colectare cat si cele de colectare vor fi de regula amenajate pe platforme betonate si ingradite, inconjurate de gard viu.
-

B. PENTRU ETAPA DESEURILOR

DE

COLECTARE

SI

TRANSPORT

AL

50

Frecventa de colectare luata in calcul trebuie sa fie in conformitate cu prevederile legale si anume: pentru fractiunea umeda odata la doua zile in sezonul cald si odata la trei zile in sezonul rece; deseurile generate de unitatile de alimentatie publica, invatamant sau spitalicesti vor fi transportate zilnic in sezonul cald la punctele de pre-colectare; pentru fractiunea uscata: saptamanal sau atunci cand este cazul indiferent de anotimp. In localitatile in care starea drumurilor permite accesul autogunoierelor colectarea si transportul deseurilor pre-colectate in punctele de pre-colectare se va face cu autogunoiere cu capacitati de regula cuprinse intre 16 si 18 mc, dar fara a exclude posibilitatea utilizarii altor tipuri dimensionale in masura in care acestea sunt justificate din puncte de vedere economic sau functional Alt. IV. In localitatile in care starea drumurilor nu permite accesul autogunoierelor transportul deseurilor colectate in saci se va face cu utiliaje de transport adaptate situatiei infrastructurii rutiere Alt. V (sau individual de catre fiecare generator in parte, dar numai in situatii exceptionale) de la generatori catre punctele de pre-colectare sau punctul de colectare. Colectarea si transportul deseurilor de la acestea pana la instalatiile de gestionare a deseurilor se va face: cu autogunoiere cu capacitati de regula cuprinse intre 16 si 18 mc. Alt. IV, dar fara a exclude posibilitatea utilizarii altor tipuri dimensionale in masura in care acestea sunt justificate din puncte de vedere economic sau functional, respectiv transportoare de mare capacitate Pentru localitatile rurale care isi inchid pana la 16 Iulie 2009 depozite neamenajate, transportul se va efectua pana la cel mai apropiat depozit urban aflat in folosinta, direct sau prin punctul de colectare (Maierus) ori Statia de transfer (Bran, Prejmer, Rasnov, Victoria, Hoghiz) care le deserveste. Localitatile care, la data intrarii in vigoare a PJGD, au deja in operare un sistem functional de colectare si transport si-l vor mentine, imbunatatindu-l in conformitate cu prevederile regulamentelor locale si ale contractelor de delegare de gestiune, iar cele cuprinse in proiectele cu finantare prin Phare-CES vor implementa sisteme de colectare si transport asa cum sunt ele prevazute in respectivele proiecte. Propuneri de realizare a urmatoarelor obiective, necesare implementarii PJGD: Se va realiza al doilea depozit ecologic in zona Fagaras,care va fi deservit de doua statii de transfer respectiv Victoria si Hoghiz
51

. (pentru zona de nord a judetului): in curs de stabilire a amplasamentului definitiv al depozitului ecologic Fagaras in vederea realizarii proiectului. In zona de sud se vor realiza / finaliza 4 statii de transfer respectiv: Predeal, Rasnov, Prejmer si punctul de colectare din zona Maierus care vor deservii Depozitul Ecologic Brasov (existent). In prima parte a anului 2008 va trebui luata o decizie legata de arealul aferent mun. Fagaras in conditiile sistarii activitatii depozitului municipal. Construirea unui punct de colectare provizoriu care sa deserveasca municipiul si asigurarea unei suplimentari de capacitate de transport pentru a crea conditiile transportului deseurilor la un alt depozit urban care nu-si sisteaza activitatea ar putea fi avute in vedere ca solutii temporare. Decizia va apartine autoritatilor administratiei publice din localitatile impreuna cu operatorii serviciului de colectare si transport al deseurilor. Un studiu de solutie pe aceasta tema ar putea fi oportun. Ulterior anului 2009 vor fi necesare statii de transfer suplimentare celor prevazute in proiectele Phare CES aflate in curs de implementare. Spre exemplu pentru a deservi asezarile urbane si rurale de la Vest si Sud-Vest de Rasnov si pentru a prelua deseurile care nu mai pot fi depozitate in depozitele urbane dupa anul de inchidere al acestora. Pentru localitatile din care accesul direct catre proximul oras in care functioneaza depozite de deseuri este ne-economic, se recomanda infiintarea a minimum un punct de colectare zonal care sa deserveasca comunele situate la Nord de comuna Maierus. Selectarea amplasamentelor pentru statiile de colectare zonale se va face in urma unor studii specifice. Pentru localitatile situate in zona de Nord a judetului Brasov se va prevedea realizarea unei Statii de transfer in zona localitatii Hoghiz care sa preia deseurile generate si sa asigura transportul acestora la depozitul conform ce trebuie realizat in zona mun. Fagaras. C. STATII DE SORTARE In ceea ce priveste sortarea deseurilor o prima optiune, aplicabila in perioada 2008 - 2009 este utilizarea intensiva a celor 3 statii care au perspective certe de punere in functiune, unde se vor procesa deseurile colectate selectiv in zonele respective (Predeal, Victoria, Prejmer). Aceasta formula, nu creaza premise certe pentru sortarea unei cantitati de deseuri reciclabile suficiente pentru atingerea tintelor de reciclare/valorificabile stabilite pentru anul 2008.
52

O posibilitate pentru ameliorarea sanselor de atingere a acestor tinte o poate constitui materializarea intentiilor celor doi operatori ai serviciului de colectare a deseurilor din mun. Brasov de amenajare a unor Statii de sortare. In acest fel s-ar mari, in scurt timp, capacitatea disponibila pentru sortare, creindu-se premise pentru imbunatatirea rezultatelor activitatii de colectare selectiva a deseurilor desfasurata deja in municipiu. Ulterior, odata cu cresterea cantitatilor de deseuri colectate selectiv pe toata raza judetului, pentru evitarea transportului acestora pe distante lungi (de pana la 100 km) se recomanda amenajarea unor noi statii de sortare, spre exemplu in proximitatea celor doua Statii de Transfer noi din zona localitatilor Rasnov si Hoghiz. Alt IX. D. GESTIONAREA DESEURILOR BIODEGRADABILE Pentru gestionarea deseurilor biodegradabile, intr-o prima etapa este necesar sa se implementeze urmatoarele masuri: reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile prin reciclarea unor cantitati cat mai mari de deseuri de hartie/carton, lemn si textile; reducerea cantitatilor procesate de deseuri biodegradabile prin cresterea cantitatilor de deseuri de alimente, vegetale si animale generate in mediul rural re-utilizate in interiorul gospodariilor; separarea fractiei biodegradabile din unele categorii de deseuri municipale, prin ameliorarea tehnologiilor de lucru: pre-colectarea deseurilor biodegradabile de la intretinerea spatiilor verzi, din piete, de la curatenia cailor publice. separarea fractiei biodegradabile generate in institutii publice precum: spitale, crese, camine, cantine. Prin colectarea selectiva a fractiilor mentionate in ultimile doua masuri se poate genera o cantitate de deseuri biodegradabile care sa constituie materie prima pentru una sau mai multe statii de compostare amplasate cat mai aproape de sursa de generare (de regula, sursa de generare este in localitati urbane) Alt. X. Pentru procesarea marei mase a deseurilor menajere si asmimilate urbane care au un continut dominant de materiale biodegradabile (de pana la 50% din masa) si pentru care colectarea selectiva ori sortarea nu reprezinta solutii tehnic eficace, dar nici economice, este necesara construirea unei statii de tratare mecano-biologice pe un amplasament care sa duca la transportul deseurilor-materie prima pe distante cat mai scurte (o locatie in apropierea mun. Brasov ar putea fi cea mai buna optiune) Alt. XII. In prezent este aprobata realizarea prin proiecte Pfare CES a unor statii de compostare la Predeal si Victoria. Functionarea la capacitate
53

maxima a acestor statii de compostare, promovarea compostarii in mediul rural, precum si reciclarea unei cantitati cat mai mari de deseuri de hartie si carton (in conformitate cu tinta aferenta anului 2010 asa cum este ea stabilita prin HG 1872/2006) pot asigura reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate. Pentru atingerea tintelor din 2010, 2013 si ulterioare privind reducerea deseurilor biodegradabile municipale la depozitare este insa necesar sa se amenajeze instalatii care sa poata procesa cantitati mult mai mari de deseuri municipale cu un grad ridicat de impuritati. E. INCHIDEREA DEPOZITELOR URBANE SI RURALE Pentru inchiderea depozitelor urbane si rurale alternativa VI (Alt. VI) a obtinut un scor mai bun. Abordarea centralizata a inchiderii si reabilitarii depozitelor neconforme are avantajul de a permite inglobarea tuturor masurilor intr-un proiect de anvergura mai mare, care permite accesarea unor fonduri de investitie, permite obtinerea unor proiecte si lucrari de calitate mai buna, omogena, prin angajarea unor echipe de consultantaproiectare cu experienta mare si cu o buna cunoastere a legislatiei, procedeelor si tehnicilor aplicabile in domeniu.

10. MSURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTRII PLANULUI Raportul de mediu propune monitorizarea implementarii PJGD prin urmarirea realizarii indicatorilor propusi. Majoritatea datelor necesare sunt colectate prin activitatea curenta de catre Agentia de Protecia Mediului Brasov. Obiectivul principal este de a construi baze de date solide care sa constituie punctul de plecare pentru propunerile de modificare si revizuire ulterioare. Consultantul a considerat necesara abordarea unitara la nivel regional a acestei probleme. In acest sens a fost elaborata o lista scurta de indicatori cuantificabili care sa fie urmariti periodic (anual) pe toate palierele implementarii masurilor din PJGD. Cu alte cuvinte, pentru a asigura consistenta si coerenta datelor, la nivel regional, propunem realizarea unei baze de date, in care aceleasi cerinte de baza privind inputurile sa fie aplicabile proiectelor si facilitatilor locale, judetene sau regionale. Setul de indicatori vizati este prezentat in tabelul de mai jos.
54

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 1. Introducere 1.1. Obiective si scop Obiectivul general al PJGD il reprezinta reducerea impactului gestionarii deseurilor asupra mediului, concomitent cu dezvoltarea beneficiilor economice prin utilizarea deseurilor ca resursa si indeplinirea cerintelor legislatiei europene. PJGD reprezinta: Legatura intre tintele nationale si posibilitatile si optiunile de a atinge aceste tinte la nivel regional si local Strategia de gestionare a deseurilor planificata la nivelul judeului Un instrument care faciliteaza accesarea schemelor de finantare pentru proiecte in domeniul gestiunii deseurilor Elaborarea si revizuirea Planului judeean de Gestionare a Deseurilor in judetul Brasov are ca scop: asigurarea unui cadru unitar si controlat de abordare a problemelor in domeniul gospodaririi deseurilor la nivelul regiunii; asigurarea conditiilor pentru atingerea tintelor prevazute in acordurile semnate de Romania in vederea aderarii la Uniunea Europeana si transpuse in legislatia nationala; corelarea cu planurile si programele locale, judetene si/sau nationale; asigurarea conditiilor pentru o dezvoltare durabila a regiunii; crearea unei baze de date primare pentru potentialii investitori in domeniul gestionari deseurilor. Obiectivele principale ale PJGD sunt reprezentate de: asigurarea de servicii de colectare a deseurilor pentru zonele in care acestea lipsesc; asigurarea de facilitati de colectare selectiva a deseurilor; asigurarea de facilitati de tratare a deseurilor biodegradabile (statii de compostare, statii de tratare mecano-biologica); asigurarea de facilitati conforme de eliminare a deseurilor; cresterea gradului de constientizare a populatiei si factorilor de decizie privind gestiunea deseurilor si aspectele conexe ale acesteia: protectia mediului inconjurator, aspecte economice, etc. Relatii cu alte planuri si programe Solutiile cuprinse in PJGD, au fost propuse in conformitate cu legislatia CE si nationala si se afla in relatie directa cu prevederile urmatoarelor strategii nationale, regionale si locale: Capitolul 22 - Acquis-ului Comunitar; Planul National si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor; Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru Brasov, Sibiu, Alba, Mures, Harghita si Covasna.
55

 Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) si Planul Regional de Actiune pentru Mediu (PRAM). Implementarea propunerilor din PJGD va determina o imbunatatire semnificativa a conditiilor generale de mediu: calitatea apelor (de suprafata si subterane), a aerului (poluanti si mirosuri), soluri contaminate, ecosisteme, impacturi vizuale. Implementarea PJGD va avea ca rezultat adaptarea procesului de colectare si tratare a deseurilor solide municipale la cerintele Directivelor Consiliului nr. 75/442/EEC, nr. 94/62/EC si nr. 99/31/EC si la reglementarile Romaniei in domeniul gestionarii deseurilor urbane. In acest fel, va contribui la implementarea prioritatilor definite in Parteneriatul de promovare si in Programul national pentru adoptarea acquis-ului in domeniul mediului inconjurator. 1.3 Elaborarea Raportului de mediu pentru Planul Judeean de Gestionare a Deseurilor - judeul Braov Prezentul Raport de mediu se realizeaza in conformitate cu prevederile HG 1076/2004, privind Stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Scopul elaborarii Raportului de mediu este de a asigura un nivel inalt de protectie a mediului si de a contribui la integrarea consideratiilor cu privire la mediu in pregatirea si adoptarea versiunii revizuite a Planului Judeean de Gestionare a Deseurilor. 2. Metodologie de evaluare Raportul de mediu reprezinta primul document al procesului de evaluare a efectelor implementarii PJGD jude Braov, in vederea promovarii principiilor dezvoltarii durabile. Aceasta procedura a fost introdusa prin Directiva 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului (denumita Directiva SEA), transpusa in legislatia nationala cu HG 1076/2004. Avnd n vedere faptul c judeul Braov face parte din Regiunea 7 Centru, pentru care s a elaborat Planul Regional de Gestionare a Deeurilor, plan care a fost supus evalurii de mediu conform HG nr. 1.076/2004, evaluarea de mediu pentru PJGD jude Braov a urmarit doar aspectele specifice judeului. Aceasta deoarece s a inut seama de recomandarea HG 1076/2004, art. 4 Evaluarea de mediu pentru planurile i programele dezvoltate la nivel local sau regional, care sunt parte integrant din planurile ori programele regionale sau naionale care au fost deja supuse evalurii de mediu, va tine cont de rezultatul acestei evaluri, n scopul evitrii duplicarii. n acest caz se au n vedere i prevederile art. 20 - Pentru planurile i programele dezvoltate la nivel
56

local sau regional, care urmeaz sa fie integrate n planuri ori programe regionale sau naionale care au fost deja supuse evalurii de mediu, raportul de mediu trebuie sa in cont de rezultatul acestei evaluri, de stadiul planului ori programului n procesul decizional, precum i msura n care anumite probleme sunt mai bine evaluate la alte niveluri de decizie, pentru a evita duplicarea evalurii. 2.1 Aria de acoperire a Raportului de mediu Aria de acoperire a Raportului de mediu a fost stabilita luand in considerare mai multi factori, n principal legati de obiectivele PJGD. Aria geografica: judeul Braov Orizontul de timp pentru PJGD: 2005-2015. Perioada a fost stabilita tinand cont de anii de raportare privind atingerea tintelor privind gestionarea deseurilor. Orizontul de timp a fost fixat tinand cont de costurile ridicate si perioada de timp necesara implementarii unor proiecte privind gestionarea deseurilor (facilitati de tratare, sortare, compostare, reciclare) si implicit de efectele de mediu pe care acestea le vor produce. Consideratii tehnice: Avand in vedere faptul ca planul propune implementarea in acest orizont de timp doar a tehnologiilor simple privind procesarea deseurilor, evaluarea s-a facut din punct de vedere cantitativ si calitativ. Evaluarea cantitativa a luat in consideratie date primare, pe baza carora s-au analizat modele de gestionare integrata a deseurilor. Evaluarea calitativa a tinut cont de opiniile mai multor experti in domeniu, membri ai grupului de lucru. Au fost excluse urmatoarele categorii de deseuri: Deseurile radioactive: ele fac obiectul unei legislatii specifice Deseurile din agricultura: deoarece nu sunt incluse in categoria deseurilor municipale, urmand a face obiectul unei legi speciale. Deseuri din activitatea miniera: fac obiectul unei noi reglementari europene care va fi transpusa in legislatia nationala. 2.2 Etapele evaluarii Din punct de vedere al succesiunii etapelor parcurse, evaluarea de mediu presupune: Stabilirea contextului si a obiectivelor, stabilirea datelor primare si a ariei de acoperire; Identificarea si achizitia informatiei relevante privind caliatatea mediului necesara; Procesarea si analiza informatiei de mediu sub forma de indicatori comparabili sau cuantificabili; Dezvoltarea si definirea alternativelor, evaluarea efectelor; Pregatirea raportului de mediu;
57

Analiza in grupul de lucru a Raportului initial de mediu; Consultari pe baza primei variante a PJGD si a Raportului de mediu; Revizuirea Raportului si a Planului. 2.3 Dificultati si constrangeri intampinate in elaborarea Raportului de mediu Cea mai mare constrangere intampinata este cea legata de cantitatea si calitatea informatiilor avute la dispozitie pentru derularea procesului si anume: Achizitia si prelucrarea greoaie a informatiilor privind starea actuala a factorilor de mediu in zonele de interes Inertia mare la comunicare din partea factorilor interesati in special Administratiile publice locale. Nu au fost posibile in aceasta perioada scurta solicitarea si analiza punctelor de vedere din partea altor organizatii interesate este vorba in primul rand despre operatorii serviciilor publice de salubritate, altii decat cei prezenti in grupul de lucru. 3. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii PJGD 3.1 Aspecte relevante ale starii actuale a mediului in judeul Braov Judetul Brasov este situat in partea centrala - estica a tarii pe cursul mijlociu al Oltului in interiorul arcului Carpatic fiind marginit la est de Muntii Ciucasului , la sud de muntii Piatra Mare, Bucegi, Piatra Craiului si masivul Fagaras, cei mai inalti munti din tara, iar in partea nord estica de muntii Baraolt si respectiv depresiunea dintre Olt si Tarnave, avnd o suprafa de 5363 kmp, respectiv 2,2% din suprafaa rii. Judeul Braov se nvecineaz cu 8 judee: Arge - la sud-est, pe o distan de 72 km, Dmbovia - la sud, pe o distan de 15 km, Prahova - la sud-est, pe o distan de 73 km, Buzu - n extremitatea sud-estic, pe o distan de 2 km, Covasna - la est, pe o distan de 144 km, Harghita - la nord, pe o distan de 35 km, Mure - la nord-vest, pe o distan de 28 km, Sibiu - la vest, pe o distan de 88 km. Judeul Braov este intersectat de paralela 46 latitudine nordic ce trece prin localitile Jibert i Ormeni. Meridianul de 25 longitudine estic strbate judeul prin municipiul Fgra. Administrativ judeul Braov este cuprins n Regiunea 7 Centru, care este format din 6 judee: Alba, Braov, Covasna, Harghita, Mure i Sibiu. Apele de suprafata.
58

Au lungimea totala de 2.147 km, ocupand o suprafata de 2.337 de hectare. Alte suprafete de ape ocupa 770 de hectare si sunt reprezentate de lacurile glaciare din Muntii Fagarasului si de lacurile artificiale (acumularile Tarlung - Sacele si Dopca, Vistea, Hamaradia). Acestea din urma sunt utilizate pentru alimentarea cu apa potabila si industriala, producerea de energie, piscicultura si irigatii. Cursurile de apa care izvoresc si/sau traverseaza judetul Brasov apartin in marea majoritate bazinului hidrografic Olt (94 % din lungimea totala a cursurilor de apa), 3 % din lungimea cursurilor de apa din judet apartin bazinului hidrografic Siret, 2 % din lungimea cursurilor de apa apartin bazinului hidrografic Mures, iar 1 % din lungimea cursurilor de apa apartin bazinului hidrografic Ialomita. Activitatea de gospodarire a apelor presupune supravegherea si protectia calitatii apelor prin stabilirea indicatorilor fizico-chimici si biologici ai apelor de suprafata, lacuri de acumulare, ape uzate si interpretarea lor conform Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata nr. 1146/2002. Evaluarea calitii cursurilor de ap ce strbat judeul a fost fcut pe baza datelor furnizate de SGA Braov. In general, rurile pe cursurile superioare se ncadreaz n categoria I. Pe cursurile mijlocii i inferioare, cursuri de interes major pentru economie i protecia mediului, calitatea rurilor se modific trecnd n categoria a III-a, a IV-a i chiar degradat. Degradarea tronsoanelor de ruri se datoreaz activitilor antropice specifice judeului, cum ar fi industria chimic, respectiv Viromet Victoria, Nitramonia Fgra (Olt). Calitatea necorespunztoare a apei rurilor se datoreaz i impurificrii acesteia de ctre afluenii provenii din ferme zootehnice i eflueni de tip fecaloid-menajer, aceste tronsoane reprezentnd cca. 10% din lungimea cursurilor monitorizate. Depozitarea neconforma a deseurilor municipale contribuie si ea, in mod indubitabil la afectarea calitatii apelor de suprafata. Fiind in general amplasate in apropierea unor cursuri de apa, depozitele de deseuri descarca in bazinele receptoare aproape intreaga cantitate de levigat generata. Bilanturile de mediu efectuate pentru aceste depozite ar trebui sa evidentieze impactul acestei activitati. Totusi, in absenta unor activitati de monitorizare sistematica a cantitatilor de levigat generate, cuantificarea acestui aport negativ al depozitelor de deseuri poate fi doar calitativ apreciata. Lipsa serviciilor de colectare - transport deseuri in zonele rurale determina eliminarea necontrolata a deseurilor de catre producatori in
59

locuri neamenajate, de cele mai multe ori neautorizate si amplasate pe cursuri de apa cu debit permanent sau sezonier. Acest lucru influenteaza direct calitatea apei de suprafata, fiind totusi dificila cuantificarea aportului fiecarei surse. Apele subterane La nivelul judeului pe cuprinsul hidrostructurilor exploatate se remarca prezenta unui strat acvifer freatic si a mai multor strate acvifere de medie adancime separate intre ele prin nivele argiloase, in general cu caracter lenticular. Adancimea panzei freatice variaza functie de zona. Calitatea apelor subterane este urmarita in foraje de ordin I, II de monitorizare a stratului freatic si foraje de adancime. De asemenea, pentru multe dintre amplasamentele sensibile si zone critice, retelele locale de monitorizare (piezometre) furnizeaza anual informatii privind evolutia calitatii apei subterane. Caracterizarea calitatii apei freatice s-a facut prin compararea valorilor indicatorilor determinati cu limitele admise din Legea 458/2002. Cele mai grave situatii de poluare a stratului acvifer, zone critice, se inregistreaza datorita depasirii de mai multe ori a limitei maxime admise a substantelor organice, amoniului, fosfatilor si azotatilor. Modificarile de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de: evacuarile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la localitatile arondate bazinului hidrografic; lipsa sau insuficienta retea de canalizare menajera; infiltratiile din canalele de desecare, canale folosite in mod frecvent pentru descarcarea apelor uzate de la unitatile zootehnice; depozitarea si administrarea incorecta pe terenurile agricole a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor; evacuarile de dejectii provenite de la complexele de crestere a porcilor, precum si a celor de crestere a pasarilor; depozitari de namoluri si gunoi menajer pe suprafete neamenajate; infiltratii de la depozitele de slam. Nu se poate cuantifica influenta depozitarii necontrolate a deseurilor menajere asupra apelor subterane datorita insuficientei instalatiilor care sa permita monitorizarea lor (foraje de monitorizare amplasate in jurul actualelor depozite municipale si/sau rurale). Bilanturile de mediu efectuate pentru aceste depozite nu ofera intotdeauna informatii relevante, pentru aproape toate amplasamentele lipsind valorile de referinta initiale. In plus ar fi necesar un sir de date de monitoring pentru a putea evalua corect si a cuantifica impactul depozitarii necontrolate a deseurilor municipale asupra calitatii apei freatice.
60

Depozitarea neconforma a deseurilor municipale contribuie si ea, in mod indubitabil la afectarea calitatii apelor de suprafata. Fiind in general amplasate in apropierea unor cursuri de apa, depozitele de deseuri descarca in bazinele receptoare aproape intreaga cantitate de levigat generata. Solul si subsolul Nu sunt disponibile informatii relevante referitoare la modificarea calitatii solului sau subsolului in zona adiacenta depozitelor. Se poate afirma insa cu certitudine ca suprafeele ocupate de depozitele de deeuri menajere si-au schimbat categoria de folosinta (aceste suprafete vor fi evidentiate distinct in Planurile Urbanistice Generale) si ca alte suprafee de teren avand diferite categorii de folosinta sunt afectate de deseuri imprastiate de vant sau de levigat rezultat din depozite care s-a scurs la suprafata solului. Aerul Un calcul sau o evaluare sectoriala a bilantului masic al poluantilor emisi pentru un an de referinta ca urmare a desfasurarii complexului de activitati din sectorul gestiunii deseurilor municipale (la nivel de judet sau regiune, incluzand intregul lant al activitatilor colectare, transport, valorificare, depozitare) nu a fost inca efectuat. Pentru aceast Raport sunt disponibile valorile calculate ale emisiilor de gaze cu efect de sera (metan si bioxid de carbon), rezulatate ca urmare a exploatarii actualelor depozite de deseuri, la nivel regional. Emisiile totale estimate de la depozitarea deseurilor in depozitele neconforme/conforme, la nivel regional, in anul 2005 sunt: Depozite neconforme CH4 Depozite neconforme CO2 Depozite conforme CH4 Depozite conforme CO2 1.082.84 t/an 2 370.480 t/an 5.978 t/an 27.135 t/an

Nota: Valorile au fost furnizate de ARPM Sibiu, reprezentand o evaluare efectuata la nivel de APM pe baza metodologiei CORINAIR. Este remarcabil scderea spectaculoas a emisiilor de gaze cu efect de ser in cazul folosirii depozitelor conforme. In ceea ce priveste calitatea aerului ambiental, activitatile de monitorizare desfasurate pana in prezent nu permit formularea unei
61

concluzii privind gradul de afectare a calitatii aerului ca urmare a desfasurarii activitatii in acest sector. Sunt necesare doua precizari: nu este inca implementata practica monitorizarii gazelor (emisiilor) cu adevarat relevante pentru un depozit de deseuri, existand atat la nivel regional cat si national un deficit al ofertei de servicii a laboratoarelor autorizate in acest domeniu (atat pentru emisie, incluzand aici si metanul, cat si pentru imisie); depozitarea deseurilor nu reprezinta nici pe departe singura sursa semnificativa de emisii de poluanti atmosferici. Cumulat, serviciile de colectare si transport, precum si valorificarea in unitatile autorizate (de catre CNRM) se constituie in surse imporatnte de emisii de poluanti atmosferici. Arii protejate In judetul Brasov exista 32 de arii protejate cu o suprafata totala de 28.350 de hectare, reprezentand aproximativ 7% din suprafaa judeului. Intre aceste arii protejate se disting cele doua parcuri, Parcul National Piatra Craiului si Parcul Natural Bucegi. ncepnd cu anul 1999, respectiv 2004, Parcul Naional Piatra Craiului si Parcul Natural Bucegi au administraie proprie si dein planuri de management. Aceste planuri prevd luarea unor masuri stricte de protejare a tuturor habitatelor si speciilor din interiorul parcurilor. Din anul 2004 pana in prezent au fost luate in custodie 12 arii naturale protejate, conform Ordinului 494/2005. Alaturi de aceste arii protejate, judeul Braov are validate, n prezent, un numr de 25 de situri Natura 2000. Acestea sunt mprite, conform celor dou directive ale Uniunii Europene, n dou categorii: 8 situri de protecie avifaunistic (SPA) si 17 situri de importan comunitar (SCI). Suprafaa acoperit de siturile Natura 2000 reprezint cca. 43 % din suprafaa judeului (vezi Anexa 2). In principiu, modul actual privind gestionarea deseurilor in regiune nu a afectat aceste zone. Majoritatea ariilor protejate au instituite regulamente proprii de management. Cu toate acestea, in nici o arie protejata din regiune nu a fost instituit un regulament propriu, sau un set specific de masuri privind o corecta gestionare a deseurilor. Se poate vorbi in majoritatea cazurilor, de inexistenta unui sistem propriu de gestionare a deseurilor din perimetru generate de turisti, care produc in principal un impact vizual si dezagremente ambientale. Zone locuite Potrivit datelor Directiei Judetene de Statistica (iulie 2006), judetul Brasov are o populatie de 595.758 de persoane, 75% dintre acestia se afla in mediul urban, 25% traind in mediul rural. n municipiul Brasov
62

locuieste 47% din populatia judetului sau 63% din locuitorii mediului urban. Mediul urban, cu o populatie de 444.253 de locuitori are in componenta 4 municipii si 6 orase, cu o densitate medie de 362 locuitori/km. In mediul rural densitatea medie este de 36 locuitori/km. Din suprafata totala de 5.363 km, asezarile rurale reprezinta 77% din teritoriul judetului. Altfel spus, 25% din populatia judetului locuieste pe 77% din suprafata totala. Intr-o asezare rurala traiesc in medie 977 de locuitori. In general facilitatile privind gestionarea deseurilor (garaje si incinte de servicii, zone de procesare si depozitare a materialelor reciclabile, depozitele urbane de deseuri) sunt amplasate in afara localitatilor sau in zone reglementate din punct de vedere urbanistic ca zone de servicii si activitati industriale, astfel incat impactul lor direct asupra zonelor locuite este diminuat. Exista insa (numarul de sesizari inregistrate la Garda de Mediu confirma) amplasamente ale unor facilitati de tipul celor de colectare si valorificare a materialelor reciclabile care creaza disconfort riveranilor. Acest lucru este favorizat de ambiguitatea cu care au fost formulate Regulamentele de Urbanism, notiunea de zone mixte (locuinte si servicii) permitand asemenea vecinatati. Este insa important a se discuta impactul produs de aceste locatii ca urmare a extinderii rapide a intravilanului localitatilor. Peisaj Peisajul si aspectul ambiental este afectat de starea recipientilor de colectare, gradul de uzura, forma, gradul de curatenie al spatiilor de colectare, starea mijloacelor de transport, forma, marimea modul de gestionare al depozitelor necontrolate. In acest caz prezenta deseurilor imprastiate de vant, a fumului, mirosurilor a pasarilor sau rozatoarelor produc dezagremente ambientale majore. Sanatatea oamenilor In prezent, gradul de acoperire cu servicii organizate de colectare a deseurilor este de peste 95% din populatia din mediul urban si aproximativ 27% (30% in prezent)din populatia din mediul rural. Ca si cifra medie, raportat la numarul total de locuitori 77,6% din populatia judeului are asigurat un serviciu de colectare a deseurilor. Serviciul de salubrizare la nivelul judeului este asigurat de un numar de 12 operatori de salubrizare, din care: 4 operatori de salubrizare cu capital integrat de stat; 4 operatori de salubrizare sunt societati cu capital autohton integral privat;
63

 1 operator de salubrizare este societate cu capital majoritar de stat; 1 operator de salubrizare este societate cu capital majoritar de stat; 1 operator de salubrizare sunt societati publice de interes local; 1 operator de salubrizare este societate cu capital mixt. Impactul gestionarii deseurilor asupra sigurantei sanatatii populatiei nu poate fi evaluat si nici cuantificat, datorita lipsei unor studii de specialitate care sa evidentieze acest lucru. Se poate totusi aprecia ca factorii de risc sunt mult amplificati in mediul rural care nu beneficiaza de servicii de salubrizare conforme, iar depozitarea este in cea mai mare parte necontrolata. Principalii factori de transmitere a unor boli sunt: emisiile in apa si/sau aer, proliferarea animalelor purtatoare de boli (sobolani, muste, ciori, etc.). In special sunt expusi scormonitorii in gunoaie care recupereaza din depozite si/sau containere deseuri reciclabile. Mentionam ca activitatea este ilegala, dar practicarea ei este favorizata de societati comerciale de valorificare, care cumpara de la populatie deseuri reciclabile. 3.2 Impactul neimplementarii PJGD asupra calitatii factorilor de mediu Neimplementarea masurilor prevazute in PJGD reprezinta de fapt mentinerea practicilor actuale. Ca urmare presiunea activitatilor din acest sector economic asupra mediului se va accentua. In continuare sunt analizati factorii de mediu afectati si cauzele posibile. Apele de suprafata si subterane Cauze posibile ale contaminarii apelor: Depozitari ilegale daca serviciul de salubrizare nu se extinde si in mediul rural o cantitate de cca. 50.000 tone/an deseuri nu va fi colectata organizat si va fi eliminata necontrolat. Mentinerea in functiune a celor 8 depozite necontrolate existente in mediul urban, la care se adauga mai mult de 48 de locuri de depozitare neamenajate in mediul rural, care vor trebui ecologizate. Toate aceste depozite produc o cantitate semnificativa de levigat. Administrarea incorecta a depozitelor existente amplasate in apropierea unor cursuri de apa ex. poluarea cu deseuri usoare antrenate de vant sau curenti de aer.

64

Colectarea in amestec cu deseurile menajere a unor deseuri periculoase (ex. spitalicesti) sau care contin substante periculoase (ex. deseuri electrice si electronice) Solul si subsolul Contaminarea solului are aceleasi cauze posibile ca si apele de suprafata sau subterane. Anual o parte din levigatul generat de depozite se scurge la suprafata solului (functie de orografia terenului) iar restul se infiltreaza in subsol (functie de stratigrafia amplasamentului). Suprafata ocupata de depozitele rurale este de cca. 16 ha. Nu poate fi evaluata in acest moment suprafata de teren exterioara perimetrelor in care se depoziteaza deseuri, afectata ca urmare a acestei activitati. Aerul Efectele mentinerii actualului sistem de gestionare a deseurilor asupra calitatii aerului se vor amplifica, in pricipal datorita cantitatilor de biogaz generat de actualele depozite. Principala problema rezida in emisia necontrolata a gazului de depozit. In conditiile cresterii cantitatilor de deseuri care ajung la depozite si fara un control al emisiilor (minimal arderea la facla a gazului generat) ratele de generare a metanului si implicit contributia acestuia la schimbarile climatice devin semnificative. Calitatea aerului mai este influentata si de: Arderile necontrolate de deseuri pe depozitele neconforme; Nerespectarea frecventei de colectare la un interval de maxim 3 zile a deseurilor din punctele de colectare amplasate in zone dens populate; Folosirea de masini de transport sau terasiere invechite; Colectarea deseurilor cu un numar mare de autogunoiere cu capacitati mici sau fara a asigura compactarea, ceea ce implica mai multe curse, deci o crestere a traficului. Arii protejate Mentinerea actualului mod de gestionare a deseurilor poate avea efecte nedorite asupra acestor zone prin eliminarea ilegala a deseurilor turistice, ceea ce conduce la un aspect peisagistic nedorit. In plus o mentinere a acestei situatii poate afecta viata salbatica prin aparitia unor specii nedorite sau prin favorizarea disparitiei unor specii sensibile. Nu au fost diponibile date relevante privind cantitatile de deseuri eliminate de turisti in aceste zone. Peisaj Efectele asupra peisajului sunt de natura vizuala, deseurile neridicate, imprastiate de vant, in stare avansata de fermentare, depozitate dezordonat, creeaza dezagremente uneori majore, (exemplu: cand sunt vizibile din tren, de pe sosele europene sau nationale, in zone comerciale, in zone dens populate sau turistice).
65

Aspectul dezagreabil poate conduce la pierderi economice importante (legate de valoarea de tranzactionare a terenurilor in primul rand), daca aspectele mentionate se regasec spre exemplu in zone agroturistice sau de agrement. Sanatatea oamenilor Emisiile in apa, aer, sol a principalilor poluanti (levigatului/biogazului) au impact pe termen lung asupra populatiei din zona dar pot influenta pe termen scurt sanatatea operatorilor care gestioneaza direct aceste deseuri. Factori de risc pentru sanatatea oamenilor ii reprezinta si posibilitatea proliferarii rozatoarelor. Problema cuantificarii acestor efecte este veche dar pana in prezent nu a fost efctuat un studiu sistematic privind impactual actualului sistem de gestionare a deseurilor asupra sanatatii populatiei. 4. Obiective si indicatori PJGD este caracterizat de obiectivele proprii, specifice. Raportul de mediu are ca obiectiv principal evaluarea efectelor posibile, semnificative asupra mediului ca urmare a implementarii PJGD. Asigurarea corelarii intre cele doua seturi de obiective este o problema dificila. Pentru planurile de tip sectorial care acopera o regiune geografica omogena sau de intindere mica, o evaluare bazata pe informatii de tip cantitativ (de tipul celor efectuate in cadrul Evaluarilor de Impact asupra Mediului) este aplicabila. Pentru o scara geografica extinsa, a fost aleasa metoda utilizarii seturilor de indicatori cuantificabili pentru fiecare obiectiv. Alegerea indicatorilor trebuie sa reflecte datele colectate pana acum, ceea ce ar facilita monitorizarea efectelor datorate implementarii PJGD. Numarul indicatorilor de monitorizare trebuie sa fie astfel stabilit incat sa permita colectarea unui numar suficient de date, fara a ingreuna procesul in ansamblul sau. In plus, prin comparare directa intre indicatori, se pot lua mai usor decizii de tip strategic privind alternativele optime. 4.1 Definirea obiectivelor si a indicatorilor Raportului de mediu Obiectivele acestui Raport de mediu au fost definite in concordanta cu legislatia nationala in domeniu, pentru a reflecta sectoarele prioritare de actiune in domeniul gestionarii deseurilor si pentru a fi in concordanta cu obiectivele nationale si internationale privind protectia mediului. In acest context obiectivele evaluarii cuprinse in Raportul de mediu au fost formulate in concordanta cu: Obiective si tinte din Strategia Nationala si Planul National de Gestionare a Deseurilor Obiective din Planul Regional de Actiune pentru Mediu
66

Obiective din PRGD Regiunea 7 Centru Ghidul practic pentru elaborarea PRGD, pentru a defini locatiile si a estima impactul infrastructurii aferenta managementului deseurilor la nivel regional Indicatori de monitorizare: au scopul de a facilita stabilirea si evaluarea performantelor. In mod ideal multi dintre acesti indicatori ar fi trebuit sa fie deja cuantificati si utilizati ca date primare. Situatia actuala nu faciliteaza colectarea datelor primare necesare si procesarea lor. Datele privind indicatorii pot fi colectate periodic la nivel local si centralizate la nivel regional. Odata implementat planul, indicatorii utilizati in evaluarea initiala (SEA) pot fi cu succes utilizati in evaluarea performantelor masurilor implementate. In principal s-au avut in vedere indicatori legati de tehnicile ce urmeaza a fi implementate, respectiv: Colectarea selectiva Tratarea deseurilor: sortare si/sau compostare Depozitarea deseurilor Inchiderea depozitelor istorice 4.2 Consultarea factorilor interesati in vederea elaborarii Raportului de mediu Procesul standard de elaborare a Raportului de mediu presupune analiza metodei de evaluare (indiferent ca este vorba despre o evaluare simpla comparativa cu limitele prevazute in legislatie, o analiza multicriteriala sau una utilizand indicatori) si validarea ei de catre toti factorii interesati. Asa cum s-a precizat in sectiunea 1.3, ultimele doua dintre intalnirile Grupului de lucru au avut ca tematica aceasta problema. Obiectivele si indicatorii prezentati in continuare au tinut cont de comentariile si sesizarile participantilor la sedinta grupului de lucru SEA.
DESEURI PERICULOAS E Nr. crt. Obiective Indicatori

Biodiversitate, Flora si Fauna Mentinerea, reconstructia si, unde este aplicabil, cresterea sau imbunatatirea performantelor privind biodiversitatea si managementul ariilor protejate Mentinerea, reconstructia si, unde este aplicabil, cresterea sau imbunatatirea performantelor privind biodiversitatea si managementul ariilor protejate Numarul de amplasamente pentru facilitati de gestionare a deseurilor care au implementat Sistem de Management de Mediu Suprafata de teren alocat pentru facilitati de gestionare a deseurilor 67

Populatie si Sanatate Umana Protectia sanatatii umane si imbunatatirea conditiilor de mediu Reducerea poluarii fonice si a gradului de discomfort Numarul total de incidente clarificate sau investigate in anii anterior Numarul de plangeri legate de operarea amplasamentelor de gestionare a deseurilor (indicator pentru gradul de discomfort) Apa si Sol Numar (pondere) de amplasamente neautorizate Numar (pondere) de amplasamente autorizate care au depasit limitele stabilite pentru descarcare (suprafata si/sau volum) Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra apei poluari accidentale, numar de evenimente Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra solului poluari accidentale, numar de evenimente Aer Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale (inclusiv sanatatea umana) Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra calitatii aerului Concentratii anuale de dioxina in aer Numarul de plangeri datorate exclusiv discomfortului olfactiv Modificari Climatice 5 Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (inclusiv din transport) Emisii de gaze cu efect de sera specifice (CO2, CH4) tone/an

- Prevenirea poluarii apei 3 - Reducerea gradului de contaminare, protectia solului (calitativ si cantitativ)

Cultura si Amenajare Teritoriala Evitarea daunelor si prejudiciilor asupra cladirilor istorice, amplasamentelor arheologice si a altor obiective de interes cultural Numar (pondere) de amplasamente noi localizate in zone sau apropierea (la o anumita distanta de acestea) obiectivelor protejate (datorita impactului vizual al anumitor facilitati de gestionare a deseurilor

Managementul Durabil al Resurselor 68

Abordarea masurilor de reducere si imbunatatirea utilizarii resurselor

Utilizarea resurselor indicator sintetic privind consumul material in scop domestic si PIB Electricitate generata din deseuri Surse De Deseuri Aria de acoperire cu servicii de salubrizare pondere numar de locuitori, suprafata Cantitati generate de deseuri municipale tone/an Cantitate de deseuri generate pe locuitor kg/loc/an Procent de deseuri municipale reciclate / valorificate Cantitati generate de deseuri asimilabile din comert si industrie Rate de reciclare pentru deseurile asimilabile din comert si industrie

Reducerea cantitatii de deseuri care este generata si imbunatatirea gradului de reciclare sau reutilizare

Deseuri Periculoase 9 Reducerea cantitatii de deseuri periculoase si a gradului de periculozitate Cantitati generate de deseuri periculoase Procentul de deseuri periculoase tratate si depozitate

Tabelul de mai sus cuprinde lista indicatorilor propusi a fi monitorizati in cadrul SEA. In cele de mai jos se prezint fiecare indicator propus in tabelul de mai sus. Biodiversitate, flora si fauna Indicator 1. Numarul (ponderea) de amplasamente pentru facilitati gestionare a deseurilor situate in zone care au stabilit un Plan Local Actiune pentru Biodiversitate (sau Plan de Management) Sursa: Datele pot fi furnizate de APM Brasov Utilizare: Evidentiere a punctelor sensibile unde trebuie implementat sistem strict de monitorizare Indicator 2. Numarul (ponderea) de amplasamente pentru facilitati gestionare a deseurilor care au implementat Sistem de Management Mediu
69

de de

un de de

Sursa: Datele pot fi furnizate de APM Brasov . Utilizare: Pune in evidenta performantele sistemului Indicator 3 Suprafata de teren alocat pentru facilitati de gestionare a deseurilor (se face diferenta intre teren utilizat si teren neutilizat) Sursa Este un indicator diferit de la un scenariu la altul. Desi nu exista o baza de date, in Raportul de mediu s-au utilizat informatii din PJGD (ex.: suprafata totala ocupata de depozite/suprafata totala a instalatiilor de gestionare a deseurilor; suprafata totala ocupata de facilitati de tratare/suprafata totala a instalatiilor de gestionare a deseurilor) La data elaborarii Raportului nu exista date care sa permita evaluari ale acestui indicator. In etapa urmatoare se vor colecta date sistematic si se vor centraliza la nivel judeean, in vederea prelucrarii. Utilizare: Ofera o masura directa de evaluare a suprafetelor de teren ocupate cu noi structuri. Este un indicator brut care nu ofera si nu poate oferi informatii referitoare la calitatea terenului, locatia in context peisagistic si/sau de consrvare a naturii, etc. care pot interesa din punct de vedere al mediului. Oricum reprezinta un indicator global care nu este masurat in prezent. Populatie si sanatate umana Indicator 1. Numarul total de incidente clarificate sau investigate in anii anteriori, Sursa: Datele ar trebui colectate de APM (sursa principala de informatii fiind Garda de Mediu) si ar trebui sa fie publice, pentru a putea fi accesate si analizate. Din pacate in prezent nu este implementat un asemenea sistem de colectare a datelor. Utilizare: Acest indicator este o masura indirecta de monitorizare a efectelor implementarii PJGD Indicator 2. Numarul de plangeri vis-a-vis de operarea amplasamentelor de gestionare a deseurilor (indicator pentru gradul de discomfort) Sursa: Nu exista o baza de date in prezent. Acest indicator se refera la numarul de plangeri primite de catre un operator raportat la numarul de amplasamente. Se face trimitere la efectele de proasta vecinatate care rezulta din desfasurarea acestor tipuri de activitati. Utilizare: Acest indicator nu poate fi obtinut decat de la APM sa Garda de Mediu. Primariile inregistreaza si ele in mod curent asemenea plangeri. Ar trebui luate in calcul doar plangerile justificate. Apa si sol
70

Indicator 1 . Numar (pondere) de amplasamente neautorizate; Sursa: Se considera ca aceste informatii pot fi obtinute de la APM Utilizare: Acest indicator defineste numarul de amplasamente neautorizate la nivel judeean Atentie, indicatorul poate fi divizat in functie de fiecare categorie de faciliate (depozitare, colectare in vederea valorificarii, s.a). Indicator 2. Numar (pondere) de amplasamente autorizate care au depasit limitele stabilite pentru descarcare (suprafata si/sau volum) Sursa: Se considera ca aceste informatii pot fi obtinute din inregistrarea incidentelor la APM si documente de autorizare a activitatilor Utilizare: Acest indicator defineste numarul de amplasamente care constituie o sursa de incidente si nu numarul de evenimente produse. Nu are o utilizare practica in SEA, dar constituie o evaluare practica in problemele de mediu legate de deseuri si un indicator indirect a cat de adecvat este amplasamentul si procedurile operationale de management. Indicator 3. Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra apei poluari accidentale, numar de evenimente Sursa: Datele sunt obtinute de catre APM din doua surse: incidentele raportate de catre operatori ca si conditie din licentele pe care le detin incidente raportate de public APM ar trebui sa aiba proceduri de prevenire a dublei inregistrari a aceluiasi incident. Ca atare aceste date reprezinta cea mai importanta evidenta a incidentelor justificate (de la o singura sursa) care poate fi utilizata in evaluarea impactului potential al activitatilor de management a deseurilor. Utilizare: Datele ofera un indicator general al accidentelor de mediu pentru diferite categorii de instalatii. Se creeaza o baza de date care cuprind estimari a numarului mediu de accidente anuale pe fiecare tip de instalatie. Apa si sol Indicator 1 . Numar (pondere) de amplasamente neautorizate; Sursa: Se considera ca aceste informatii pot fi obtinute de la ALPM-uri. Utilizare: Acest indicator defineste numarul de amplasamente neautorizate la nivel regional. Atentie, indicatorul poate fi divizat in functie de fiecare categorie de faciliate (depozitare, colectare in vederea valorificarii, s.a). Indicator 2. Numar (pondere) de amplasamente autorizate care au depasit limitele stabilite pentru descarcare (suprafata si/sau volum) Sursa: Se considera ca aceste informatii pot fi obtinute din inregistrarea incidentelor la APM-uri si documente de autorizare a activitatilor
71

Utilizare: Acest indicator defineste numarul de amplasamente care constituie o sursa de incidente si nu numarul de evenimente produse. Nu are o utilizare practica in SEA, dar constituie o evaluare practica in problemele de mediu legate de deseuri si un indicator indirect a cat de adecvat este amplasamentul si procedurile operationale de management. Indicator 3. Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra apei poluari accidentale, numar de evenimente Sursa: Datele sunt obtinute de catre APM-uri din doua surse: incidentele raportate de catre operatori ca si conditie din licentele pe care le detin si incidente raportate de public APM-urile ar trebui sa aiba proceduri de prevenire a dublei inregistrari a aceluiasi incident. Ca atare aceste date reprezinta cea mai importanta evidenta a incidentelor justificate (de la o singura sursa) care poate fi utilizata in evaluarea impactului potential al activitatilor de management a deseurilor. Utilizare: Datele ofera un indicator general al accidentelor de mediu pentru diferite categorii de instalatii. Se creeaza o baza de date care cuprind estimari a numarului mediu de accidente anuale pe fiecare tip de instalatie. Indicator 4. Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra solului poluari accidentale, numar de evenimente Sursa: Datele sunt obtinute de catre APM-uri din doua surse: incidentele raportate de catre operatori ca si conditie din licentele/autorizatiile pe care le detin si incidente raportate de public APM-urile ar trebui sa aiba proceduri de prevenire a dublei inregistrari a aceluiasi incident. Ca atare aceste date reprezinta cea mai importanta evidenta a incidentelor justificate (de la o singura sursa) care poate fi utilizata in evaluarea impactului potential al activitatilor de management a deseurilor. Utilizare: Datele ofera un indicator general al accidentelor de mediu pentru diferite categorii de instalatii. Se creeaza o baza de date care cuprind estimari a numarului mediu de accidente anuale pe fiecare tip de instalatie. Aer Indicator 1. Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra calitatii aerului (ex.: numar de incendii necontrolate) Sursa: Datele sunt obtinute de catre APM-uri din doua surse: incidentele raportate de catre operatori ca si conditie din licentele pe care le detin si
72

incidente raportate de public ALPM ar trebui sa aiba proceduri de prevenire a dublei inregistrari a aceluiasi incident. Ca atare aceste date reprezinta cea mai importanta evidenta a incidentelor justificate (de la o singura sursa) care poate fi utilizata in evaluarea impactului potential al activitatilor de management a deseurilor. Utilizare: Datele ofera un indicator general al accidentelor de mediu pentru diferite categorii de instalatii. Se creeaza o baza de date care cuprind estimari a numarului mediu de accidente anuale pe fiecare tip de instalatie. Aceste date ofera o sursa de identificare a poluantilor cum ar fi: fum de la arderi, miros, praf, care nu pot fi cuantificati. Indicator2. Numarul de plangeri datorate exclusiv discomfortului olfactiv Sursa: Nu exista o baza de date in prezent. Informatii pot fi furnizate de Garda de Mediu. Acest indicator se refera la numarul de plangeri primite de catre APM-uri raportat la numarul de amplasamente. Se face trimitere la efectele de proasta vecinatate care rezulta din desfasurarea acestor tipuri de activitati. Utilizare: Acest indicator nu poate fi obtinut decat de la APM care ar trebui sa creeze un departament special. Ar trebui luate in calcul doar plangerile justificate. Indicatorii Concentratii anuale de dioxina si mercur in aer nu sunt utilizabili

Modificari climatice Indicator 1. Emisii de gaze cu efect de sera specifice (CO2, CH4) tone/an Sursa: Bilanturile de mediu pentru fiecare instalatie. Raportarile EPER pentru instalatiile IPPC. Utilizare: Pot fi centralizate datele la nivel judetean. CO2 este principalul gaz responsabil pentru schimbarile climatice. Masurile de reducere au fost stabilite prin Protocolul de la Kyoto. Cultura si amenajare teritoriala Indicator 1. Numar (pondere) de amplasamente noi localizate in zone sau apropierea (la o anumita distanta de acestea) obiectivelor protejate (datorita impactului vizual al anumitor facilitati de gestionare a deseurilor) Sursa: planurile de urbanism . Utilizare: Este un indicator potential pentru stabilirea efectelor implemntarii PJGD. Managementul durabil al resurselor Indicator 1. Utilizarea resurselor indicator sintetic privind consumul material in scop domestic si PIB
73

Sursa: Nu exista informatii la nivel regional. Exista un nivel ridicat de consum de diverse resursele cheie atat in industrie cat si in gospodarii, iar datele ar trebui colectate sistematic la nivel judetean si centralizate la nivel regional. Ar trebui definite resursele cheie necesar a fi monitorizate la nivel national. Utilizare: Se propune un indicator potential pentru stabilirea consumului de resurse cheie ca urmare a implemntarii PJGD. Acest indicator nu este relevant deoarece nu ia in considerare impactul benefic al materialelor exportate in vederea reciclarii. Indicator 2. Co-generare de energie din deseuri Sursa: Nu exista in prezent instalatii pentru co-generare de energie din deeuri. Se estimeaza ca pe parcursul implementarii PJGD se vor implementa i asemenea instalatii. Utilizare: Acest indicator trebuie s ia in considerare atat energia obtinuta din instalatiile de compost sau tratare mecano-biologica cat si cea obtinuta din biogazul generat in depozite. Surse de deseuri Indicator 1. Aria de acoperire cu servicii de salubrizare pondere numar de locuitori care beneficiaza de servicii de salubrizare raportat la populatia totala a regiunii; suprafata administartiva a localitatilor care beneficiaza de servicii de salubrizare raportat la suprafata totala a localitatilor din regiune. Sursa: Date primare de la APM-uri Utilizare: Acest indicator urmareste extinderea serviciilor de salubrizare in special in zonele rurale. Indicator 2. Cantitati generate de deseuri municipale tone/an Sursa: Date colectate periodic de APM-uri, de la operatori Utilizare: Este un indicator de dezvoltare durabila si indica eficienta implementarii PRGD Indicator 3. Cantitate de deseuri generate pe locuitor kg/loc/an Sursa: Date colectate periodic de APM-uri, de la operatori Utilizare: Este un indicator de dezvoltare durabila si indica eficienta implementarii PRGD Indicator 4. Procent de deseuri municipale colectate selectiv / cantitate total colectata Sursa: Date colectate periodic de APM-uri, de la operatori Utilizare: Este un indicator de dezvoltare durabila si indica eficienta implementarii PRGD

74

Pentru zonele rurale se doreste implementarea sistemului compostarii in gospodarie, ceea ce va face dificila colectarea de date reale privind acest indicator. Indicator 5. Cantitati generate de deseuri asimilabile din comert si industrie Sursa: Date colectate periodic de APM-uri, de la agenti economici Utilizare: Este un indicator primar care determina eficienta implementarii PRGD, intrucat identifica volumul de materiale care face obiectul infrastructurii de management de mediu si ca urmare are efecte asupra politicilor de consum. Indicator 6. Rate de reciclare pentru deseurile asimilabile din comert si industrie Sursa: Date colectate periodic de APM-uri, de la agenti economici Utilizare: Este un indicator primar care determina eficienta implementarii PRGD, intrucat identifica volumul de materiale care face obiectul infrastructurii de management de mediu si ca urmare are efecte asupra politicilor de consum. Deseuri periculoase Indicator 1. Cantitati generate de deseuri periculoase Sursa: Date colectate periodic de APM-uri, necesita campanii de sortare si analiza a compozitiei deseurilor. Se refera exclusiv la deseurile periculoase cuprinse in cele municipale. Utilizare: Este un indicator primar care determina eficienta implementarii PRGD Indicator 2. Procentul de deseuri periculoase tratate si depozitate Sursa: Date colectate periodic de APM-uri, necesita campanii de sortare si analiza a compozitiei deseurilor. Se refera exclusiv la deseurile periculoase cuprinse in cele municipale. Utilizare: Este un indicator primar care determina eficienta implementarii PRGD Indicator 3. Gradul de periculozitate pentru deseuri Sursa: Date colectate periodic de APM-uri, necesita campanii de sortare si analiza a compozitiei deseurilor. Se refera exclusiv la deseurile periculoase cuprinse in cele municipale. Sunt necesare studii suplimentare Utilizare: Este un indicator agregat care justifica masuri tehnice legate de epurarea levigatului in special.

4.4 Indicatori utilizati in evaluarea de mediu initiala Obiective Indicatori Indicatori specifici 75

Biodiversitate, flora i fauna I. Mentinerea, reconstructia si, unde este aplicabil, cresterea sau imbunatatirea practicilor privind biodiversitatea Numarul (ponderea) Numarul (ponderea) de amplasamente pentru facilitati de gestionare a deseurilor situate in zone care au stabilit un Plan Local de Actiune pentru Biodiversitate Numarul (ponderea) de amplasamente pentru facilitati de gestionare a deseurilor care au implementat Sistem de Management de Mediu Suprafata de teren alocat pentru facilitati de gestionare a deseurilor (se face diferenta intre teren utilizat si teren neutilizat)

Operatori care au implementat SMC, SMM, OHSAS Suprafata totala - depozite - facilitati de tratare Populaie i sanatate umana I. Protectia sanatatii umane si, unde este aplicabil, imbunatatirea conditiilor de mediu II. Reducerea si prevenirea aparitiei de depozite salbatice III. Reducerea poluarii fonice si a gradului de discomfort

Numarul total de incidente clarificate sau investigate in anii anteriori, in fiecare jurisdictie

Numarul de plangeri vis-a-vis de operarea amplasamentelor de gestionare a deseurilor (indicator pentru gradul de discomfort) 15 la nivelul anului 2005

Apa i solul I. Prevenirea poluarii apei II. Reducerea gradului de contaminare, protectia solului (calitativ si cantitativ) Numar (pondere) de amplasamente neautorizate

Numar (pondere) de amplasamente autorizate care au depasit limitele stabilite pentru descarcare (suprafata si/sau volum) Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra apei poluari accidentale, numar de evenimente Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra solului poluari accidentale, numar 76

de evenimente Aer Prevenirea poluarii aerului sau limitarea acesteia la nivele care nu afecteaza negativ sistemele naturale (inclusiv sanatatea uman) Incidente legate de gestionarea deseurilor cu efecte negative asupra calitatii aerului (ex. : numar de incendii necontrolate)

Numarul de plangeri datorate exclusiv discomfortului olfactiv Modificari climatice Reducerea emisiilor de din raportarea gaze cu efect de sera EPER pentru (inclusiv din transport) 2005 (pentru depozitele noi) Emisii de gaze cu efect de sera specifice (CO2, CH4) tone/an CO2 - 1116,5 to/an CH4 - 406 to/an

Surse de deeuri Reducerea cantitatii de deseuri care este generata si imbunatatirea gradului de reciclare sau reutilizare Aria de acoperire cu servicii de salubrizare pondere numar de locuitori, suprafata Cantitati generate de deseuri municipale tone/an Cantitate de deseuri generate pe locuitor kg/loc/an Procent de deseuri municipale reciclate / valorificate Cantitati generate de deseuri asimilabile din comert si industrie Rate de reciclare pentru deseurile asimilabile sin comert si industrie

4.5 Indicatori care nu pot fi utilizati in aceasta etapa de evaluare OBIECTIVE INDICATORI APA SI SOL Prevenirea poluarii apei Reducerea gradului contaminare, protectia (calitativ si cantitativ) Numar (pondere) de amplasamente autorizate care au depasit limitele stabilite de pentru descarcare (suprafata si/sau volum) solului Contributia la cresterea gradului de eutrofizare (fosfat sau echivalent) atribuit gestionarii deseurilor 77

AER Prevenirea poluarii aerului sau Concentratii anuale de dioxina in aer limitarea acesteia la nivele care nu Concentratii anuale de mercur in aer afecteaza negativ sistemele naturale (inclusiv sanatatea umana) CULTURA SI AMENAJARE TERITORIALA Evitarea daunelor si prejudiciilor asupra cladirilor istorice, amplasamentelor arheologice si a altor obiective de interes cultural Numar (pondere) de amplasamente noi localizate in zone sau apropierea (la o anumita distanta de acestea) obiectivelor protejate (datorita impactului vizual al anumitor facilitati de gestionare a deseurilor)

MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR Abordarea masurilor de reducere si imbunatatirea utilizarii resurselor Utilizarea resurselor indicator sintetic privind consumul material in scop domestic si PIB Electricitate generata din deseuri DESEURI PERICULOASE Reducerea cantitatii de deseuri Procentul de deseuri periculoase tratate si periculoase si a gradului de depozitate periculozitate se refera exclusiv Gradul de periculozitate pentru deseuri la deseuri municipale (exprimat in costuri suplimentare)

5. Analiza masurilor prevazute in planul judeean de gestionare a deseurilor jude Braov Un aspect cheie in elaborarea Raportului de mediu il reprezinta identificarea si evaluarea alternativelor strategice considerate a fi rezonabile, realiste si relevante. In contextul gestionarii deseurilor strategiile alternative care pot fi adoptate au fost propuse pentru prima data in Directiva 75/442/EEC modificata (cunoscuta si ca Directiva Deseuri). Ele sunt prezentate sub forma unei ierarhii a deseurilor care cuprinde o lista structurata pe prioritati a tehnicilor si abordarilor de management a deseurilor. Depozitarea deseurilor este solutia cea mai putin dorita si de aceea este plasata la baza ierarhiei. Prevenirea producerii de deseuri este considerata o prioritate si este recomandata ca atare fiind plasata in fruntea ierarhiei. Refolosirea si reciclarea reprezinta abordari intermediare. PJGD jude Braov propune un plan de actiuni pentru scenariul scenariul optim de generare a deseurilor, luand ca ani de referinta anii
78

specificati in actele de reglementare specifice (anii pentru care sunt prevazute tinte). Nu este prevazuta o alternativa 0 a nu face nimic si nu este analizata nici posibiltatea de reducere a cantitatilor de deseuri generate prin masuri de prevenire. S-a analizat gradul in care masurile propuse conduc la atingerea tintelor fixate de legislatia nationala pentru deseurile municipale (HG 621/2005 pentru deeurile de ambalaje i pentru deeurile biodegradabile HG 349/2005 privind depozitarea). Masuri prevzute in PJGD judet Brasov Inainte de a prezenta defalcat fiecare dintre masurile si actiunile prevazute in Plan, trebuie facute cateva precizari importante: responsabilitatile privind planificarea si organizarea colectarii, transportului si in continuare a sortarii deseurilor in vederea reciclarii sau valorificarii revine autoritatilor locale si implicit nivelului inferior de planificare. PJGD nu propune decat cotele brute de deseuri colectate in amestec sau selectiv; nu a fost inca stabilita o repartizare geografica a capacitatilor instalatiilor de tratare. Propunerile privind noile facilitati pentru tratarea deseurilor (compostare sau tratare mecano-biologica), respectiv amplasarea acestora vor rezulta din studiile de fezabilitate ce vor fi intocmite. Graficul de inchidere si deschidere a noilor capacitati de depozitare este stabilit, el fiind identic pentru toate trei alternativele. Principalele masuri si actiuni care au reiesit din analiza PJGD jude Braov sunt sintetizate in tabelul de mai jos.

79

Criteriul Colectarea deseurilor

Premisa In prezent, 27 % din populatia judeului nu este deservita de servicii de salubritate.

Concluzii / masuri Obiectivul privind colectarea deseurilor prevede ca in anul 2009 intreaga populatie din mediul urban si minim 90 % din populatia mediului rural va fi deservita de servicii de salubritate. In vederea atingerii obiectivului de colectare din anul 2009, trebuie sa fie alocate si/sau accesate resurse de finantare pentru asigurarea colectarii pentru circa 100.000 locuitori in judetul Brasov In vederea atingerii tintelor de reciclare a deseurilor de ambalaje: in anul 2008 - peste 40 % din populatia judeului trebuie sa colecteze selectiv deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare. Atingerea tintei de reciclare toatala si a tintelor pentru plastic, sticla si metal se va realiza in conditiile in care circa 15 % din populatia regiunii va colecta separat aceste tipuri de materiale - in anul 2011 circa 58 % din populatia judeului trebuie sa colecteze selectiv deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare. Atingerea tintei de reciclare toatala si a tintelor pentru plastic, sticla si metal se va realiza in conditiile in care circa 48 % din populatia regiunii va colecta separat aceste tipuri de materiale; - in anul 2013 circa 66 % din populatia judeului trebuie sa colecteze selectiv deseurile de hartie si carton fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare. Atingerea tintei de reciclare toatala si a tintelor pentru plastic, sticla si metal se va realiza in conditiile in care circa 63 % din populatia regiunii va colecta separat aceste tipuri de materiale. Cantitatea de deseuri biodegradabile ce urmeaza a fi colectata selectiv va fi stabilita prin studiile de fezabilitate, in functie de capacitatile instalatiilor de compostare.Se vor lua 80

Colectarea selectiva a deseurilor

Necesitatea reciclarii deseurilor de ambalaje

Atingerea tintelor referitoare la

deseurile biodegradabile

urmatoarele masuri prioritare: colectarea separata a deseurile verzi din parcuri, gradini, cimitire si piete in vederea compostarii; colectarea separata a deseurilor organice rezultate de la restaurante, cantine, supermarketuri in vederea compostarii sau utilizarii ca hrana pentru animale; promovarea compostarii individuale in gospodarii si/sau pe platforme in mediul rural.

Reducerea fractiei biodegradabile la depozitare

Conform cerintelor legale aplicabile, cantitatea de deseuri biodegradabile municipale ce trebuie redusa la depozitare in anul 2010 este de circa 94.304t, iar in anul 2013 de circa 132.220t. O cantitate de 95.000 t in anul 2010, respectiv 120.000 t in anul 2013 este reprezentata de deseurile de hartie, carton si lemn care vor fi colectate selectiv in vederea reciclarii/valorificarii Pentru anul 2010 se estimeaza ca atingerea tintei se va realiza prin promovarea compostarii individuale si prin colectarea separata a deseurilor biodegradabile, in special in mediul rural, si compostarea acestora, in cea mai mare parte pe platforme de compostare satesti. Pentru anul 2013, in plus fata de anul 2010, se estimeaza o crestere a cantitatii de deseuri biodegradabile colectate selectiv in vederea compostarii. Intrucat cantitatea ce trebuie redusa la depozitare este mare, iar aceasta cantitate nu poate fi acoperita numai prin compostare, se estimeaza ca o cantitate de circa 120.000 t deseuri biodegradabile municipale trebuie tratate prin alte metode decat compostarea. Tinand seama de practica existenta la nivel european, precum si de prevederile Planului National de Gestionare a Deseurilor si a studiilor de pre-fezabilitate si master planurile realizate in judete, se apreciaza ca tehnica cea mai probabila care va fi utilizata este tratarea mecanobiologica.

Depozitare a deseurilor

La nivelul Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme conform judeului exista graficului stabilit prin HG 349/2005 in prezent un Realizarea celui de al doilea depozit ecologic zonal numar de 9 depozite urbane neconforme i peste 48 de depozite rurale, neconforme

81

Intr-o maniera concentrata, tinand seama de situatia existenta si de proiectele identificate la nivelul regiunii rezulta urmatoarele: Trebuie identificate surse financiare pentru realizarea statiilor de transfer si asigurarea transportului deseurilor. Realizarea a inca unui depozit zonal termen 2009; In ceea ce priveste fluxurile de deseuri speciale, masurile din Plan sunt prezentate succint in cele ce urmeaza. Colectarea deseurilor municipale periculoase In prezent, la nivelul judeului nu se realizeaza colectarea separata a deseurilor periculoase din deseurile menajere. Exist mai multe opiuni pentru colectarea deeurilor periculoase de la gospodrii. Aceasta poate fi organizat prin colectarea mobil, cu ajutorul unor maini speciale, care vor circula conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau productori. Condiia pentru toate sistemele o constituie existena instalaiilor de tratare i eliminare. Baterii, acumulatori si uleiuri uzate Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu i zinccarbon. Aceste baterii conin o cantitate mare de mercur, care duc la costuri ridicate fiind reciclate n instalaiile de topire a metalelor neferoase. Se recomand organizarea activitii de returnare a bateriilor de ctre sectorul comercial. De asemenea, trebuie susinute activitile de reducere a coninutului de mercur. Colectarea bateriilor auto se realizeaza in principal prin sistemul depozit. Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor i a staiilor de carburanti. La nceput, eficiena de colectare separat a deeurilor periculoase va fi destul de sczut i va crete doar prin educaie continu. Sunt necesare campanii prelungite de contientizare a publicului n legtur cu riscurile. Gestionarea DEEE Persoanele fizice si juridice au obligatia de a nu arunca deseurile de echipamente electrice si electronice alaturi de deseurile menajere si de a le preda distribuitorilor in cazul achizitionarii unui produs de acelasi tip (schimb 1 la 1) sau de a preda DEEE catre punctele de colectare organizate de autoritatile locale (cf. prevederilor HG 448/2005, art. 5 alin. 2) si alin. 6))
82

Conform prevederilor HG 448/2005, art. 5, alin. 3), in judeul Braov vor trebui infiintate cel putin 21 de puncte de colectare din care: 1 punct de colectare in municipiul Brasov,resedinta de judet. 4 puncte de colectare in orase cu peste 20 000 de locuitori are vor trebui infiintate pana la 31 decembrie 2006 (Fgras, Codlea, Scele, Zrneti) Preluarea DEEE colectate la punctele municipale precum si valorificarea lor trebuie asigurata de catre producatori, conform prevederilor art. 5 alin. 12 al HG 448/2005. Rata de valorificare a DEEE colectate va fi, conform art. 7 al HG 448/2005, de : 50% din tinta prevazuta la art. 7 alin. 2 al Directivei 2002/96/CE pentru DEEE colectate in 2006; 75% din tinta prevazuta la art. 7 alin. 2 al Directivei 2002/96/CE pentru DEEE colectate in 2006; 100% din tinta prevazuta la art. 7 alin. 2 al Directivei 2002/96/CE pentru DEEE colectate in 2008. Producatorii pot sa isi indeplineasca obligatiile individual sau prin transferarea responsabilitatii catre organizatii colective, autorizate conform OM 1225/2005.

Reciclarea deseurilor rezultate din VSU In prezent, eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economica profitabila din cauza faptului ca se valorifica doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare. In Regiunea 7 Centru, din care face exista posibilitati si facilitati de reciclare doar pentru mase plastice in defavoarea celorlalte materiale pentru care piata de reciclare este foarte redusa, respectiv sticla de parbriz, echipamente electrice, metale. Anvelopele uzate sunt valorificate energetic prin coincinerare in cadrul SC Lafarge Ciment SA Hoghiz Brasov. Deseuri de materiale de constructii si demolari Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localitilor care va abroga incepand cu anul 2007 martie, OG 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor, introduce ca activitate n cadrul serviciul de salubrizare al localitatilor (serviciu public local de gospodrie comunal, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat i controlat de autoritile administraiei publice locale) si activitatea de colectare, transport i depozitare a deeurilor rezultate din
83

activiti de construcii i demolri ca activitate separata de precolectarea, colectarea i transportul deeurilor municipale, inclusiv ale deeurilor toxice periculoase din deeurile menajere. Deseuri din constructii si demolari In prezent nu exista date relevante privind cantitatea generata de deseuri din constructii si demolari la nivelul regiunii. Conform datelor statistice la nivel european, indicatorii de generare a deseurilor din constructii si demolari sunt de ordinul sutelor de kilograme pe locuitor si an. Prin urmare, prima masura care se impune este proiectarea si gestionarea unei baze de date pentru deseurile din constructii si demolari. Valorificarea namolului rezultat din epurare Condiia promovrii nmolului ca fertilizator n agricultur este ca solul s nu fie afectat n mod negativ de componentele acestuia. Aceasta nseamn un continuu control al nmolului i solului. Nmolul de la epurare ape uzate are un coninut de 97 % ap. Prin centrifugare sau filtrare coninutul de ap poate fi micorat la 70 80 %. Procesul de deshidratare este o precondiie pentru un transport economic i o posibil depozitare / eliminare. PJGD are in cuprinsul lui realizat un plan de actiune consistent, realizat pentru urmatoarele axe: Politica si cadrul legislativ, aspecte institutionale Informarea si constientizarea publicului si a partilor implicate Date si informatii privind gestionarea deseurilor Colectarea si transportul deseurilor Deseuri de ambalaje Deseuri biodegradabile municipale Statii de transfer si depozite Deseuri de periculoase din deseurile municipale Deseuri de echipamente electrice si electronice Vehicule scoase din uz Vehicule scoase din uz Namoluri de la statii de epurare orasenesti Sunt stabilite termene rezonabile pentru realizarea masurilor, fiind precizate si responsabilitatile factorilor implicati.

5.2

Evaluarea masurilor prevazute in PJGD judeul Braov

Pornind de la indicatorii prezentati in sectiunile anterioare si fluxurile de deseuri prevazute in PJGD jude Braov, in tabelele de mai jos au fost ilustrate comparativ situatia indicatorilor pentru anii de referinta. 84

INDICATORI 2007 APA SI SOL Numar de amplasamente neautorizate MODIFICARI CLIMATICE Emisii de gaze cu efect de sera specifice (CO2, CH4) tone/an SURSE DE DESEURI Aria de acoperire cu servicii de salubrizare pondere numar de locuitori Cantitati totale generate de deseuri tone/an Cantitate de deseuri generate pe locuitor kg/loc/an Procent de deseuri municipale colectate selectiv / cantitate total colectata Cantitati generate de deseuri 84% populatie deservita Nu au fost calculate in aceasta etapa

VALOARE INDICATORI 2010 2013

Nu au fost calculate in aceasta etapa

Nu au fost calculate in aceasta etapa

97% populatie deservita

99% populatie deservita

900.556 (2008) to/an (exclusiv namoluri de la statiile de epurare) 339 kg/loc/an (exclusiv namoluri de la statiile de epurare) necuantifica bil

909.691 to/an (exclusiv namoluri de la statiile de epurare) 347 kg/loc/an (exclusiv namoluri de la statiile de epurare) necuantifica bil

923.506 to/an (exclusiv namoluri de la statiile de epurare) 355 kg/loc/an (exclusiv namoluri de la statiile de epurare) necuantificab il

173.091 to/an

175.871 to/an

180.126 to/an

85

asimilabile din comert si industrie Rate de reciclare pentru deseurile de ambalaje Cantitati generate de deseuri din constructii si demolari Deseuri biodegradabil e reduse t/an Economie la depozitare t/an

(2008)

(2008)

(2008)

34%

48%

60%

necuantifica bil

necuantifica bil

necuantificab il

necuantifica bil necuantifica bil

167.308

317.975

necuantifica bil

necuantificab il

5.3 Concluzii ale evaluarii Au fost analizati indicatorii relevanti propusi pentru fiecare dintre anii caracteristici utilizati in evaluare. Fata de stadiul actual al cunoasterii si corelat cu baza de date disponibila, nu se puteau face preconizari pentru alternative care sa ia in considerare mai multi factori, cum ar fi preventia sau recuperarea energiei. In principal masurile au urmarit sa conduca la atingerea tintelor la termenele stabilite prin legislatia nationala. Urmatoarele considerente trebuie avute in vedere la alegerea tehnicilor specifice in cadrul proiectelor viitoare: in zonele urbane cu blocuri inalte colectarea FBD selectiv la sursa va intampina greutati atat de natura tehnica cat si respingere din partea locuitorilor (experienta implementarii acestor practici in Ramnicu Valcea si Piatra Neamt este relevanta); pentru spatiul rural traditional se recomanda politici care sa conduca la pastrarea formei consacrate de rezolvare a tratarii FBD, prin compostarea in gospodarii. 6. RECOMANDARI Parcurgerea etapelor finale privind definitivarea, dezbaterea, aprobarea si implementarea PRGD pentru Regiunea 7 Centru este bine sa tina seama de o serie de recomandari:
86

Masuri institutionale Obiectivele si tintele propuse de plan sunt ambitioase. Ele corespund obiectivelor si tintelor nationale si odata implementate masurile vor asigura conformare dintre practica si cerinta legala. Posibile probleme pot aparea in zona implementarii colectarii selective legate de atingerea tintelor privind reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile. Oricum, trebuie avuta in vedere necesitatea utilizarii prioritare a fondurilor nerambursabile UE pentru a asigura acestor facilitati (de tratare a materiilor biodegradabile) costuri operationale suportabile la nivelul regiunii. Un dialog deschis si onest cu reprezentantii Administratiilor publice locale si operatorilor de servicii publice din domeniu este recomandat. Referitor la infrastructura de mediu Toate masurile evaluate in Raportul de mediu prevad o extindere a infrastructurii pentru sortarea, compostarea si depozitarea deseurilor. Aceasta expansiune a infrastructurii de mediu necesita lucrari pentru reducerea riscurilor potentiale si a accidentelor de mediu, care pot aparea prin constructia si/sau operarea lor. Impactul potential asupra mediului rezultat ca urmare a dezvoltarii infrastructurii este detaliat in EIM initial pentru fiecare instalatie in parte. Aceasta implica luarea de masuri in: faza initiala de planificare, procesare si pregatire a strategiei regionale faza de evaluare si planificare a aplicatiilor pentru noile amplasamente faza de constructie faza operationala a instalatiei In acest context se recomanda colocatia unor instalatii, fara a pierde din vedere urmatoarele aspecte: caracteristicile locale, tipul de instalatie iar in unele cazuri chiar nevoia de evitare a anumitor elemente. Spre exemplu se recomanda ca o unitate de Tratare Mecano - Biologica si depozitul zonal sa fie in acelasi amplasament. Ampalasarea infrastructurii de gestioanre a deseurilor Se recomanda evitarea amplasarii diverselor instalatii planificate in zonele protejate sau cu impact peisagistic si/sau ambiental important. Trebuie sa existe oportunitatea de a amplasa instalatiile cat mai aproape de locul de generare. Exemplu: statii de compost in apropierea unor ferme . Locatiile pentru noile instalatii trabuie sa tina cont de distantele recomandate fata de zonele rezidentiale. Este recomandabil ca terenurile neproductive sa fie preferate pentru amplasarea instalatiilor.
87

Elaborarea strategiilor (planurilor) locale de gestionare a deseurilor Ar fi de dorit ca fiecare autoritate locala sa aiba un plan propriu privind gestionarea deseurilor. Asemenea planuri au mai fost elaborate in perioada 2001-2002. Aceaste planuri ar trebui sa identifice locatiile adecvate pentru instalatiile necesare. Aceste locatii trebuie identificate in baza unor criterii de fezabilitate: utilizarea terenurilor din vecinatate, efectul cumulativ al instalatiilor deja existente asupra comunitatii, inclusiv impactul aupra calitatii mediului, capacitatea infrastructrii de transport existente si potentiale necesara pentru faza de constructie si operationala. Planurile locale de gestionare a deseurilor ar trebui sa stea la baza elaborarii Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor. La randul lor acestea constituie baza elaborarii si revizuirii Planurilor Regionale de Gestionare a Deseurilor. Faza de constructie a instalatiilor Este necesar sa se efectueze controale regulate pentru: a evita impactul zgomotului, prafului, factorilor de stres; a evita emisiile de poluanti si alte materiale periculoase depozitate sau utilizate in instalatiile respective; a lua masuri adecvate pentru optimizarea traficului. Faza de operare Este necesar sa se faca controale regulate pentru: a evita impactul zgomotului, prafului, factorilor de stres; controale operationale privind manipularea, depozitarea temporara, pregatirea, tratarea si indepartarea materialelor provenite din deseuri si a altor resurse utilizate in procesele de tratare necesitatea utilizarii de sisteme pentru captarea si utilizarea biogazului 7. MONITORIZARE Raportul de mediu propune monitorizarea implementarii PJGD prin urmarirea realizarii indicatorilor propusi. Majoritatea datelor necesare sunt colectate prin activitatea curenta de catre Autoritatea local de protecia mediu. Obiectivul principal este de a construi baze de date solide care sa constituie punctul de plecare pentru propunerile de modificare si revizuire ulterioare. Consultantul a considerat necesara abordarea unitara la nivel regional a acestei probleme. In acest sens a fost elaborata o lista scurta de indicatori cuantificabili care sa fie urmariti periodic (anual) pe toate palierele implementarii masurilor din PJGD. Cu alte cuvinte, pentru a
88

asigura consistenta si coerenta datelor, la nivel regional, propunem realizarea unei baze de date, in care aceleasi cerinte de baza privind inputurile sa fie aplicabile proiectelor si facilitatilor locale, judetene sau regionale. Setul de indicatori vizati este prezentat in continuare: Criteriu Subcriterii Cost investitie Cost operare/mentenanta Cost unitar total sistem Criteriu Prag de rentabilitate economic Tarif/persoana Necesar de teren pentru obiectele de investitie Pondere tarif serviciu/venit/familie Pozitia cetateanului fata de lucrarile mari de infrastructura(numar de litigii depuse pana in prezent) Criteriu social Pozitia si atitudinea cetateanului fata de necesitatea colectarii selective Conservarea practicii / traditiei, in psatiul rural, de aredere a deseurilor (cel putin primavara si toamna) Criteri Deseuri biodegradabile u (respectare tinte de reducere a legisla cantitatii de deseuri tiv biodegradabile depozitate, conform HG 349/2005) Legisla Deseuri recuperabile tie (respectare tinte de specifi valorificare a deseurilor ca recuperabile, conform HG 641/2006) Depozitare (respectare conditii de depozitare stabilite in HG 349/2005) Legisla Conformare cu conditiile
89

Indicatori EURO EURO /an EURO /to EURO ha EURO/famili e Nr. evenimente negative Nr. evenimente negative Nr. evenimente negative

DA/NU

DA/NU

DA/NU DA/NU

prevazute in Legea Protectiei Atmosferei Conformare cu conditiile privind deversarea apelor tie uzate conexa Conformare cu legislatia privind zgomotul Respectarea conditiilor sanitare Rata de valorificare a materialelor recuperabile Criteriu de Rata totala de recuperare monitorizare a Rata de depozitare sistemului Gradul de implementare a colectarii selective Emisii de gaze cu efect de sera Poluanti lichizi producere de levigat Poluanti lichizi Aria zonei tampon pentru depozite si aspecte de landscaping (peisaj si restrictii de utilizare) Poluarea sonora datorata colectarii si transportului deseurilor (perioada de expunere) Distante de transport al deseurilor Etapa de realizare a investitiei volum de materiale necesare (nisip, balast, etc) Cost unitar de protectia mediului (colectare, epurare efluenti lichizi si gazosi, servicii si taxe)

DA/NU DA/NU DA/NU % si t % si t % si t % (din populatie) to GHG/to/dese u mc levigat/an to CBO5/an ha

Criteriu de protectia mediului

durata de expunere km parcurs/to deseu mc

EURO/to deseu

90

CONCLUZII Acest Raport de mediu a fost realizat in concordanta cu prevederile HG 1076/2005 care transpune in legislatia nationala Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA). Caracteristica principala a PJGD jude Braov este atributul de document programatic al carui obiectiv principal este conformarea practicilor din domeniul gestiunii deseurilor cu cerintele legale. Aceeasi abordare au avut -o la realizarea lor si celelalte Planuri elaborate la nivel regional Planurile Locale de Actiune pentru Mediu si Planul Regional de Actiune pentru Mediu. In termeni empirici, in acest moment, practica si realitatile din teren sunt foarte mult ramase in urma comparativ cu cerintele legale specifice domeniului. Constrangea principal privind elaborarea Raportului de mediu initial a constat n calitatea precara a unor informatii de natura tehnica. A fost efectuata o analiza comparativa, bazata pe indicatori cantitativi a masurilor propuse in plan. Suplimentar, situatia actuala, a fost considerata nivel de referinta si implicit alternativa 0 (nu se modifica nimic). Indicatorii utilizati acopera urmatoarele teme principale: Biodiversitate, flora si fauna Populatie si sanatate umana Apa si sol Calitatea Aerului Modificari climatice Cultura si amenajre teritoriala Managementul durabil al resurselor Surse de deseuri Nu toti indicatorii au putut fi utilizati in evaluare. S-a concluzionat ca numai un numar mic de indicatori pot sta la baza optiunilor pentru alegerea anumitor politici privind gestiunea deseurilor. Totusi se recomanda analizarea periodica a tuturor acestor indicatori deoarece ofera informatii relevante privind reusita implementarii PJGD. n urma tuturor acestor analize se menine n vigoare varianta propus, innd seama de precizrile APM Braov privind capitolul biodiversitate.

91