Mircea Malita

Obiectivul unnfuit de auior de a ofei cilil(n (rl tr I o \ i/iune J.upra reldriilor intema onale. iirrt:irhLr I .i rispunda la innebarea: ..lncotn, rncrLl( lrrrr\1r.'

Jocuri pe scena lumii

Conf

Incotloneindreptdmnoi?" eslcunmeritul uccslrt lucriri. O bu1rd documentare insista asupftr clcrrrr,ltelor noi .le pe .ccna lumii si asLrpnr i. l,.r lr$ i zibile. Este infiti$ati evolulia metodclof cirrc. prrll
mijloacele existente astizi $i perfectibilc oriii')r. In'l ajuta la prevenirea $i rczolvarca conlliulolx. Ill purlarea negocierilor fructuoase $i la lroi rrrrrllr (concepte, metodc $i abordfui) petrtru pruolr(rrt( I rrr folos a diplomaliei. Func.tiunea centralii u (liIlrlrtrl 1jei, negocierea, cste intensa in secolul gk)brtlilnlrr i l

licte, negocieri, diplomalie

integririlor regionale. In partea intai sunt confruntate rcci (lr lrrxrl pentru alemu{i rddicina conflictelor cc sL lxrk lrrr ' cauze multiple. In padea a doua. c{)rrsnrrnlil negocirilor, autorul arati ca folosircn clrvltlllllllrr Jbc nu cste o metafori, ci se bazcazal Pc rrr(rl('l( [' matematice carc definesc jocal ca o r(,tttlnlrllt' dominati de reguli. Cea de a treir Drll(, (lfilrlr' diplomali,il iape diplomatdrepl nrilrl(n rrl rriinlr'l omenirii, pe carc o parcrrgem irr llrrrrirrrr rlrlfl profesiuni, constanti in vocaliasa, dllfcrrrr ifi rrrrlD gite$te continuuIalionamentul $i mcl(xltl(.

'' +.h

SERIA RELATII INTERNATIOIiATF

Jocuri pe scena lumii

Confl icte, ncgocieri, diPlomatie

FI$A DE TERMENE DE RESTITUIRE

Nlmrr l per jsullri
Nunlarul

lu-t^*

.|,i.t

t,,.-t,.";

,t

c4.;;
ry;&L,\ .; 4t q"",
et_y.,t- r.on
li

*4t.
p-,,,,"..
,..,",
^_t_L&_

&,

Mircea MaliJa

Jocuri pe scena lumii

Conflicte, negocieri, diplomafie

Editura C.H. Beck Bucuregti 2007

Dditnra C.H. Rcck

JlI rr.cl,lIi

este acredihtn CNCSIS Consiliul National r'r!rr.e drr In\;,;m!nrJl \Jp riol

Mircea Mnlitr
Jocuri pe scena lumii Confl ict, nesocieri, diplomatie

Copyight O 2007 Editun C.H. Beck.

Toate drepturile rezervale Edilrfii C.H. Beck Nicio parte din aceasE lucrarc nu poate fi copiaia firA acordul scris al

,,AU the

||o

d's d stage,

Antl all the inen and||a,nen mercl!

plqers"

Willian

Shakespeare

As Yau Like

It,2n

Edilurii C.H. Bcck.

Drepturile de dilnibulie in stdinetate aparlin

ir

exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Ribliotecii Nationale a Romaniei

NtAI,ITA. MIRCIIA Jocuri pe scena lumii: conflicte, nrsoricri, diplomatie / Mrcea Malila. - Bucure$Il : Eclitura C.IL llcck, 2007 Bibl'ogf.
lSBN ( 13) 978 973,i 15-053-6
3.11.61

31t.',1

Edirur.r C.H. Beck

Str. Serg. Nulu

bn nr.2.

sector 5, Bucuregi

Tcr.:

Sediu/ Cenrral ..ir'i.

BUCUR9,r1

.n*n,..,tlc 2{h

Srdov.di!,

(021) 410.08.73i (021) 410.08.:16 (021) 410.08.,18 E nrail: comenzi@beck.ro

(02 r)

4r0 08 47: (021),110.08.09;

rax:

Redactor: Valedu Valel

'l ehnoredactof : I-aisa Barbu Copcrta: Veronica DiDu Ilustralic copcfti: l erttu, ruiDe romane. Sabratha. Ljbid

Tipbrit la S.C. TIPARG S.A.

Cuvant inainte

Folosirea cuvantuluj joc prentru a descrie activitirile atat de legate de viata omenirii cum suDt conflictele, negocierile $i diplomalia nu este o simpla metafora. canditori ca Huizinga sau Callois ne-au obitnuit si vedem ln jocuri concepte filosofice capabile si ofere o vrzlune coerenti a istoriei. Nici scena lumii nu este doar o metafori teatralA shal<espeareiand sau una poeticE eminescian:, atunci cfud contempHm zilnic la televizor imaginj din tearre de rAzboi sau djn

seli de negocici diplomatice, mi$cendu-se pe intreaga hani

planetei devenita o imensa sceni rotativa. Mai mult decat o metaforA, .jocul e in modelele matematice orice competiFe dominata de reguli, suscepdbih de trarament raiional. Citjtorul va avea prilejul si fac6 cuno$tinti cu aplicarea teoriei jocurilor ti a modelelor ma@matjce ln relaliile internalionale (partea intai) $i sd constate ci ele nu prerjnd mal multe cuno$tinte decat cele oblinute ln liceu.

kgetura indisolubilA intre conflicte, negocieri $i diplomatie creeazi probleme pentru prezenrarea lor teoreticA 9i pracdce. Ata tea tlisituri le sunr comune incat repetilia este inl}vilabild. Negocj erile $i medierea apar in srfuile conflictelor ca remcdij posibjle, dar sunt $i partc din capirolul independent al negocicrilor care susline
activititilc de cooperare sau istoria prol-esiunii dipiomarice. Cum si nu evoci acelea$i evenimente $i figuri ilustrative in fiecare din cele irei p;4i ale ci4ii? Culn se nu faci referinli $i ta teoriile rclaliitol internalionale carc incearci si explice conflictele. dar care ofed ti ideile nccesare pentru conceprualizarea negocierii sau practica ciiplomaliei? Nu m am lerit de repetilii, cu riscul de a dcranja liDearjtatea expunerii. M am gindir cn cele trei pirfi ar purea fi atcse $i cilile separat !i c: in procesul in{elegerii un dram de redundanti fuJre I rolo\ or Cui se adreseazi canea? tnilial o ledeanr in mana unui e1ev, srLrdenl sau doctorand. cerceidror sau a unui diplonral in linclie sau in cxpeclatic. Dar pe misufi ce ea prindeil forl a, cjritorul se dcs prindea din largul public de specratori ii stc|cj tumii rr] doj.rLr

.locuti
sli

pt

sce a

lunii

vdi. dincolo de mi$cerile actorilor, ce piesijoaci ei Fi sd treaci p,agul de la imagine la sens. Nu numai ci subiectele celor trei pi4i ale cE4ii se :intrepitrund, sc intersecteazi sau chiar se suprapun, dar ele invitd sd scoatem la ivealt idei ce joacd rolul uDui fir ro$u ce le stfibale pe toale. Aici repetilia se face cu o Si mai mare insistenla. Primul fir este dat de o rnetodd, rezulrati din analiza negocierilor $i diplomaliei inovative, constand in teoria sau mai degrabi abordarea ,.interesulLri comun". Cititorul o va intalni drept concluzie a mtloacelor de a stinge sau preveni conflicre, la ducerea cu succes a unei negocieri Si la misiunea sileDlioasi ti perseverentd a dipkrDatului. Nu neg laptul c, pol fi propuse $i alte aborddrj, dar adcr firi relnlere ii cu conviDgerc, pe baza experien,lei personale. la clicienla proiectului conun, ilustrar $i in procesul de na$terc Si unificare a Europei unite. Al doilca fir este turnjzat de modul in care cuplul opu$ilor inseparabili civilizalie/culruri aclioneaze in

PAR,IEA

CONFLICTE
Introducere. Solutii inovativ
Conflicte violenle

Toriile relatiilor intemationale

rei

domenii. Unii considere

conlliclele. negocicnlc sau djplonralia activitili bazate pe $tijnii ra!onald 9i tehnici universale. Au drephle. Allii vid in cle arte, iniuilri $i talente speciale. Au $i ei dreptare. Explicalia acestei dualite! sti in faptul ca toale beneficiaza de rezultatcle civilizalei unice $i conconitent de ofeia cullurilor divene. Dimensiunea culturala apare cu toate reso urile ei in explicarea conflictclor, mai ales a celor predominant identilare (partea in!ai): cste prezenti in stllurile diferite ale negocierilor (parlea a doua), care sunt $j stilurile diplomaliei a cirei

Rizboiul
Conflicte identitare
a

prini

vocalie este negocierea (partca a treia). Ultimul fir, in vederea autorului, este vocalia dc pacc a profeslunii diplometice, formati inr o istoric indclungat: devastata de rizboaje neincetate (paiea a !reia), in chjlc pasnicc practicate de rcgocjatori (pafiea a fuua) $i evitarea pmgului \,iolent $i sangcros al contliclelor (patea intii). O prjvirc asupra istoriei. vdzuti din perspectiva omniprczertului diplonat, mi-a pirul necesffe, intr o perioadi in care onenirea nu i$i dir seama ci in tinp ce se ata$eaza cu ardoare noului in cunoaq iere $i in realizirilc tchricc, pe alt plan repeta erori Si perpetueazi dezasue. i^rl ciuda unci experienle care, irlleleasa lnai bine, ar pulea si o sfiiluiasca altlel.

Conflictele secotului

XXI

Ciil de rczolvare a conflictclor

Ncgocierea $i medierea in rezoharea fi prevcnirea conllictelor

Concluzii. Perspctivc

Capitolul 1 Introducere. Solufii inovatiye

cunni(re armare,n 7i de Incuri pc mapamond. 48 dinlre ele Ildr.dndu-c la mnguJ dc rd./boi intrc ace.z)i ani. numa.ul de dri ! u pesle o iumatate de milion de retugiari a cle\cul de tr r I la 25. 5r oe.r sc.roru'n r tnceput cu un r;zboi de ansamblu. cunoarle un ansamblu de rizboaie. Natura 1or dii de gandit. Nu se poatii intre s.lale,.9u mrci exceplii, ci in inreriorul statelor. Nu au protagoni$ri defrn'r, si r.ici metode mitrrarc conrenrronale Sunt to|me ale anar hiei )i di'oLliei. qu insn o notA comur)a. Sunr punale In numcle apdrarii s3r afinnArii idenrjltrlii. gi cum aceasra e fiuriri in creuze lul cultudlor, se mai nnmesc $i rdzboaie cutturalc. spre oroarea uIrin:.niiLI c2re acn,d,i cut.urir a cunordrie nohila gcnerna\j Nrl $i crvr,Tatlte re c.o(rie\c (um .pune Huntrngrun ,n lirtut ca4r, .ale. Un.ar e\ar inanr hana ci\ilr,.dliei. n intatlirr dc(tit o.inguril.i_ \ililat c(ua.cler:r caracrcri.t.cr in Jalonia. turupa.iu SUA Ua 'r. Lte:rguf nr\ete ditelilF dJ !trnpere a par.,n ctrilor acesrer (ivitr. |l.r .e hal Intr. ele. a5a c 11 fre..nde totfler. { | tr te ir cld\a ro,ufr., i ,cflJ retreiite >r rde,,tngiitF...r.i\re ne

Subiecarl ne indeamna se parafrazam pe Anarole France: ,,Momcntele de armonie $i pace sunt ca nestematele semdnate rar pe ur_ zeaia aspr6 Si sumbra a conflictelor.,, l intahim peste tott ale_ gerea individului inrre doua interese ce se bar cap iD cap, in tensiunea din familii, in jocul competiliitor, in lupra pentru putere, fi1per tomanfa care cere sacrificiu. Cu toata aceasti navanica prezenli, exlsl.a o limitd care dcspafe conflictul benign gi relativ pagnic ie conflictul sangercs, de clasa conflictului care ucirie;i devisteazi. Cand vorbim azi de conflicte ce trebuie oprite. coDtrolate ,i re_ zolvate sau de conflicre amenintetoare ce trebuie prevenite $i evi_ tate, la aceasti categorie ne referim. Aceasta e maiadia care incen_ dlazi a$eziri unane, care ptoduce coloanele nesfar$ite de oameni ce se relllgiazi in necunoscut, pe drumuri preserate de cadawe. Statjsticile iumii sunt alarmante: intre l9g9 $i 1999 au existat I l0

i;

Jat

ri pe scend

luhii
mun, prolectut european care le-a absorbit ereqia, canaLzand o
spre aspiratii Si scopuri integratoafe. Oare esre acest caz unic sau

de credinle, sunt cele ce se cjocnesc pe toatat garna componentelor tor isloric, credin,te, valori, obiceiuri ij tradilii Numai prin naturr lor afecdvi, culturile sunt in stare si ridice credinlele la acel Punct de fierbere pasionali, exprimata ir lanatism $i intolcranlt. Aceasli uria$ modificare a nalutii predominante a conflictelor Iumii care a ujmit pe anali$lii situaliilor clasicc a fost insoliti de a doua surprizi. Metodele palnice clrnoscute nu mai fumizau solulia inchiderii confliclelor ti nu mai puteau sprijini capacilaica de a le prevcni, Clar enurnerale in Ca(a ONU. ele au fost inoercate toale. pc rdrd:rrbrrruiul. ca rr r<conciliereJ: medre'er. cr ti nefociered 5i uneori au dat rezultate in lumea postbelici Dar nu s a luat noti de

imprcjurn le noi care obliga la perfeclionare, tcestor metode Si luiin cazul negocicrilor, cea mai veche unealti a diplomaliei. Sute de lucrdri le au tbst consacrate in ultjmele deccnii Tcoii ajutate de ionnalismul matematic au analizat in spccial conflictele de lipull manageri salariali sau problemete de distribufie a nnui bun unic intfe slate (teritoriu sau resurse) $i au oierit relete ferd numir in privirla concesiilor, evitirii ameninlirii sau ir$eldciunii, a lonului' psihologiei, stilului ii alte observafij. repetand salr adaptand ce s-a ae ta cartc" lui De Caillires (1716) incoacc in zadar acesle "pu" suni aplicate in confljctul idenrilar. Aici nu existe loc pen metode tru concesji recjproce fi nici pentru apropjcrca in pasii lor nirunti $i iscusjli citre solulie. Problema nu este distributivd ln lumina aceslor metode clasice, nu existi solulie la conflictele identitare O idee salutara a apdrut la pncticied $i teorcticieni deopotdva: daci nu sunl distributive, negocierile ar putea fi inovative Un iermen care a deschis un orizont nou gj o speranli l-a inceput teoria s-a merginit si cautc formule inovative de intercse convergente. Dar lumea dispunea de ur caz practic $i eficicnt de insenxritate istorid: reconcilierca fianco-gernuni Ale cui sun! Alsacia $i Irrena? A fost o tem:i care a rlscut trei dzboaie pe parcursul a optzeci de ani care au iDcununat o isloric de peste patru secole ti iumitate ale accstui litigiu. Ideea cd al doilea rizboi mondial a re zolva! problema a indepdrtat pe observatori de esenta reconcilicrii carc s a prodlrs prin aliceva deciit prin Tratatul de pace Reconcilierea are ca bazd inovalijr lui Monet si SchumaD de a oferi un cadru rou de jntcrese comune, care se faca vechea problema a distiibuliei unui leritoriu irelevanta. Alat francezii, cet $i gennanii au devenit partcneri nu atet prinf un act dip]omatjc, cat prinir_un proiect co-

inmhim ?n mecanismul altor reconcilieri islorice? Vrcnrc de parruzecj de ani, confiidul aparrheiduluj din Africa de Sud a cnpftar dnnensiuni intemationalc. dar a rezisiat ta orice rnlerveniie de sohlionare. La un fbrun de la Bucure$d, consacrat cl[eior fi confliclelor, intr-o disculie cu un diplomat al acesrej Fri care acun are privirile indreprate spre conflicrul devastator din invecinatul Congo, acesta mi-a confirmal ci negocieriie care au dus la reconcilierea inrernd in Africa de Sud ar purea fi rezumate in cd_ nalizared energiilor spre un scol unic. pirtile s_au indepiriat de orce formul:i iep fli\ta. de ofl.e elemcnt dirizronrr yr a.L recrr
noscur un^sirgur obiecriv al unej !!ri unice ind.eptar sprc bunisrare generalA. In Orientul Mijtociu, dupi Osto, pirlite au fost aproape

il

conshurt pe fragile criterii ideologice. Nici o inovatie nu a dus la pfoiecte integraroare care, pentru a fi vahbile, trcbuic si se situeze in sfc.d cirili/rriei ii nu a \'rtorito, .ut fate tI DitcJn .e inrrl o unica: Lmbi, religii, traclilii. ":i.:rtj*l.d. de diversitare aproape rrecur, rot a6ria obiceiuri. clipe mifelie isrorici in f;crod ce ar putea asigura rcsurse bogate ambiljei comune de a se inscie in ci !ilizatia corlelnporani. Erplo-reazi cineva lisu ulor prorccE posr bile. le evalueazi, lc citeazn? in orice caz. diD negocierilc dipi;nra tice ele lipscsc in nod izbilor. Elc nu fac prl e clin recuzita clasici $i din uneltcle diplomatiei vechi obsedari de distfibrrlie, sepamrc fi

proiectulLri comun". Modetut european s-a dovedir a fi un ghid bun de examlnare a siluatiei. CoDflictele ideniitare ale celor doui regi_ uni izbucnesc pe un teren lipsir de proiecte comune. l.irjle care;u exrslat ca lormule lederale s-au pribu$ir dh cauza unui lbderalism

mentafi $i tradilionalisti a culrurilor. _ Siluat la egal; distanli de doui buioaic cu pulbere, Balcani fi Caucaz, un Cenrru de la Marea Neagri de prevenrre a conflrcretor a corvedit neajunsul $i riscul geogratic in avanraj de studi obiectiv $i obseNator imparliat. Cercetarea comparativi a celor doui focarc actr.r'e de conflict a aiuns la o viziune dcnumiti sirnph ..l]losofia

multi populalie aifabetizatd, lnai nulti radilie :r conertului decar leremul Medireranei orienlate?) n-au putut invinge inerlia frag-

formuli de rezolvare a rnui confljct devenjt cronjc. Darfo4ele iniegratoare in rcgiunea care Si-ar fi pulut as ma ambitia de civili_ zalie a Singaponrlui (are acesta maj multi vocatie cconomici. mai
de o

Jocuri pe sceia lumii interese specifice. Alti prejudecatd este aceea a dialogului ridicat la rang ultim de realizare. Cuvantul cheie este fusd altul: ,?terddli,rCati interac,tiune realizeaze un proiect, dincolo de diferenlele '?cd. culturale ale populaliilor in cauzi, atata eticienli poate cupnncle re_ zultatul unei negocieri inovative. Omul bunului sim! aderi la aceasti viziune, cAci inlelepciunea lui $tie de cand lumea formula: ,,UitA ce dezbin6, reline ce unegte " lar logicianului lucrul acesta i se pare natural, pentru ci alituri de ,diferenla specifica" et $tie cd existi ,,genul proxim" $i totugi' cata greutate de a regisi aceste precepte elementare iatr-o lume in care fitosofii in voga exaltd diferenla gi produc eroziunea universaluluil Pot fi oprite, evitate 9i prevenite conflictele care risc, sA shice profilul promitetor al unui secol? Raspunsul e afirmaliv din partea Foliior de refleciie si actiuDe ce lnfloresc ln regimul civil sau aca_ demic. UNESCO afirma in Constitutia sa ctr o dati ce conflictele se nasc ln mintea oamenilor, tot acolo pot fi oprite. Cu singura completare ce oamenii invatA nu din predici, ci iucrand lmpreund, interaclonand ln proiectele de civilizalle. Cine se lasd anfenat ln ele dobande$te $i pacea, iar cine nn le are este expus conflictelor ti distrugerii.

Capitolul 2 Conflicte violent

,elegere largl, conflictul llu numai cd este insepaxabil de activittrlile umane, dar este $i benefic, jucand un rol important ln na$terea ide. ilor din conflictul lntre o tezA ti contestarea ei. Mai mult decet o recunoa$tere a rolului coflflictelor in politic, economie, Georg Si'x,fiel (Sociologie,1908) considera conflictele ca surs6 de orsa: niTare sociaia prczentd in roare formele sociale, de la lamilie laindustrie $i biserica. Conflictul era astfel lnzestrat cu o functie Doz!

Gama largd a conflictlor. Existe un sens larg al conflictului, dupd care el strdbate ifircaga viata sociali, Utilizarea termenului f&d iminenla catastrofei ll face sinonim cu opozilia sau lupta ideilor, de pild! cu ceana $ conEoversat cu anragonismul sau cu coliziunea. cu conrenciosul sau cu simplul dezac;rd. in cle mai muhe cazui ctacteizeazd" activitatea politici:,,politica este conflict,,, scfa Bertrand de Jouvenel. Nu putem vorbi de interese economico, f?irA sd lu6m ln seamt conflictele ce le acompaniazi. ln aceasti fn.

ti

li! a mar degraba decir a fi pri\ iL ca o cauzi a disfuncliitor soci;le. Ducand mai departe aceste idei, L. Coser (Studiul conJlictului social, 1967) merBe p^te la considerarea conflicfului ca un factor
guranla. Pani $i violenla (manifestari ale tineretului sau miscarea chanrsld din Angliar nu e lipsira de merire ca sennal de alarmn si caralizalof penrru decilfi saiuLare. Esle adevarar ca viziunea soctologici se opre$te in pragul conflictelor violente, care iau propo4ii mari, orgdnizate strategic Si producand vArsiri considerabile de sange. E-ste conflict violent cel carc este abordat in reialiile intemationale. intr-o metaford revelatoare, conflictul poate fi combustibil, ddr $i explozibil. Si ne gandim ia schema unui reactor dink_o uzin{ termonucleari deslinari producerii de electricitate. l_6sate sinsure. b rele dc uranru por atrnge masa cririca a explozrei. SeDaraie de <lemenrele moder orre dte carbunelui ,au apii grete. reacria esre incerinit;. pruduce raldura crre transforma uzina i ,r.o sirnpl,
de coeaune a unui grup, o altemativa la osrilitate 9i o supapE de

si

10

Jocuri pe scena

lunii

Paftea L

Qttflide

II

uzini electrice unde vaporii apei fierbinli mitcn un dinam. Studiul nostru consacrat diplomaliei Si negocienlor, pdcii $i rizboiului nu se refere la acest sens larg. ci la unul bine delimitat. Esle vo(ba de conflictul violent, arnat, sistemic, cu pierderi de vieli omene$ti Mai mult decat ataL pragul de la cate incepem si discutin $i si studien conflictele este de o mie de victime. Conflictul poate imbrica forma extem6 a r:zboiului mondial. Cele douA rizboaie mondiale Si toate confljctele violen@ ale secolului XX au luat peste 150 de milioane de vieli. O mare proporlre a jeftfelor a provenit din rardul populaliei civilc- Elemenlele de violenfd, mobilizarea de armate, planificarea fi conducerea prin sll'ale gii ii taciici ce reflec6 gandire sistemicA sunt complet jlustrate. Ele au fost d se de alianle ampie, la nivelul intregii lumi $i a lesat ulme adanci in toate societalileExista li o clasi de conflicte cu dimensjuni lnai resranse. ilustratd dErazboaiele bilaleral intre stale sau de rezboaiele regionale. Vorbim, de excmplu, despre cele trei rizboaie balcanice ce au urmat pribu$idi Imperiului OtomanDar existi $i conflicte care nu sunt rizboaie din punct de vedere al dreptului intemalional, in sensul ci starea de rizboi nu este decla rati formal de entititJ statale. Astfel, deceniile anilor'50 !i'60 ai sccolului l|e.ul au fost caracterizate de conflicle lcgate de eliberarea de sub colonialisnr, intrc puterjtc coloniale 9i iscirile de irdependenri. Iimnla nu era ill srafe dc rnzboi cu Algcna cend reprima ar_ nata nalionala de cliberare, bazatA in special pe gherili, nici Poitr galia cu Angola, Anglia cu Rhodesia sau Olanda cu lDdonezia. Rc
zultatul acestor conflicte a fost crearea a zeci de slate noi, umrate de altcle care au ob{inut independenla in conflicte reduse sau clriar pe cii patnice. La inceputul anului 1962, ONU numA(a l(I4 state. i,]I in prezent cuprinde aFoapc 200. Prin condamnarca fonnala a colonra lismului, procesul de decolonizare a lisat in urma lui o lcgifimare a fnzboiului de eljberare. invocate de recursul ia fo4d al unor nilcifi contemporane. Este cazLrl sa afirnrin ci in studiul conlliclclor cercetitorul nu este impresionat de molivalia abundent inlocati de liecare p.lte a unui conflict, inclLrsiv de agresor' Penlru el, problem.r

matlva. lar pozilia de la care porneile este enunlul ci toarc coDflic l<Ie pnr ll evr.al< .ru re,/ol!ate ettcrenl lc car f,Jsn.ce \upennrre rc_ curgerii ia for15, care este aproapc intordenuna evitabili. Sludinl conflictelor este o inhprindere a picii $i ie prive$re ca fiind acci dente tragice Si primitive, prjn carc societarea piiteSre cosrut jrratu, rtiilii Si iralionalitalii saje. ca $i inapoierea hstituliitor din sistemul intemalional. Studiul conflictelor este abordat de lnilira in sco_ $j , pul perfeclionArii sisrenului mjlirar Si pregitirii pentru Lrn ev;tuat

csenliali consli in felul ilr care uD conllict s a stins ir lfecul ii prir cc mijloace, cum aratd recuzita de rnetode palnice de care djspune

'e altcle noi. Spfe dcosebire de istofic, el in(repfir)de o cercelafc nor_

rcr'1r r Le.(lJ.oldr,

li-.nrt'rc'elF

puJrer.'.r':

con\reDiorat drept rizboaie.

r;nr cailor pa$nicc. fie elc politrce sru drplomatice. Dupa fizboaiele mondiale, m5rimea triburutui de vieli aringe dimensiuni iedfianre in conflicte inteme, avind la rddicini lensi; nea intre etnii sau ideologii opuse. Cel putin rrej dinrre cie se situeazi fiecare la nivelul unui milion de victime: evenimentelc din tn donezia la cAderea pre$edinlelui Sukamo, curdtirea oraSelor de ci_ tre gnrparea Pol-Pol iD Cambodgia Si ucidera popuialici rutsi de citre hutu in Africa. dinjumilarea a doua a secotutui tre;u!. Fi faprut _ Amploarca iorapiHre ci au nrmdrir exterminarea Lrnei popu lalii intregi lal'a lc situeazi in categoria gcnocidurilor. lorln mar vaste $i maj crude decAt pogromurile. pdmajunirare a secollrllri tecut inregistreazd doui genocjduri: al arrncDiior din Turcia (1915) $i holocausrul evreilor din tinput celui de-ai doilea rizboi mondial (1942-1945). un detir al criDinalitilii cu cinci mi, lioane de vicrime. ObseNem ci ceea ce a fosi nunlit asa si a lbst producriv nu nunrai in riz.boaie mondiatc. ,,secolul Cci care s au ocupat de deliniria confliclelor au scos in evidcrld .rfir.rcrr/:lrer lu-. oar .i alurr .cn(lur ccr< tc g(re c.,/- DLrpr tsalley. e vorba de un,,mod conflictual" carc sc opurc la,,modul \oon(r:r \". ||ir,ul con.isrjnd din ..U/ul .|l]|(gic jl pLtc r i .onle\r .octJt . In (r/t,t .ttuat. lot ('c tlLturlc...aBe tii ir.catL.j.,l rnareasci dezavantajul. potenlial sau actual, a] celuilalt agenr. n]cr gand dincolo de purclul de rclfagerc". Butterswofth vedea inci din 1978 in conflicr .,o djspuri inrer lalrli dc.(crr tat( cnrei pcnerul npli.i.\upr rrr.rc,eri fc ..rrce uF r,Jr(rc polrtrc; \'u ,jpa(t J rc.I Lrpr_ f,,r pur ir c rL rri rallonal"- A$a cum s-a remarcar (Choucfi), dctiDilin inchdc qi clis prie polirice a ciror vjolcnld nu se idici la.tispuretc caracterizarc

conflict. DeIi axat pe dimensiunea dctensivi, cu toaia analiza pe cdr o poate adanci, acest rip de studiu esre cel mulr adiacent explo,

t2

Jotui

s.cha lunii
, rs fLr

l3
ln socjetitile cu diversitate etnici crescuti, iregajittlile au coin ur acoes diferenliat al grupurilor eLlice la resursele econorrr'r: Codlictele rczultate au fosl urmare de rcgimuri autoritare, r'l)srflat Azar, avand :in vedere conllictele din Alrica, predominant

Choucri noteaze ci definiliile conllictelor abunda, dar toate conlin elemente colnune ca: ostilitatea, insecuritatea, antagonismel;. competilia $i voinla de a exercita violenfi $i de I Pdcinui paqube $j avarii. - Urmand definitia

conflicnrlui ca ,'disputi interstatall", Choucri a 3O'l confljcte explicite intre 1945 $i 1980 Din acestea, in

^na7iz^t ficut uz sistematic de for!6 arma6 Din acest numir' 101 au 191 s-a rc ldrile reDrezcntat ostilitali ln regiunjle in curs de dezvollare,75 qi 15 intre liri dezvoltate dezvoltate si cele in curs de dezvoltarc

Enumerand factorji de crizi, Choucri semaleazi ',existenln unui sistem de credinle sanclionat oficial care accenlueazi segmentarea populaliei qi legitimcazi barierele ridicale in calea inte grdrii sau asimilirii". Dilttenlele etnice nu sunt dupi ea neapirat o iursi de conflict. clar ctnicitatea poate ascoli greutatea conflictului. Cel care a $udiat un nou tip de conflictc, introducend numele lor in literaturi prohacted conflicts (prelungjte, clonrce' pefene sau chiar intratabilc), a fost Eduard Azar. Prin ele. acesla inlelegea trnp $i fluctu,,interacfiuni ostile cl} se extind pe lungi perioade de in frecvenli $i intensitate Angajeazi fo4e putemice. relativ eazd

lrorfie pedinenti este observalia sa privind tendintele actuale. ..lilrLrclufile ideologice care au reflectar in primii ani ideologia elilr,l(ir Inodemizatoare dominanre s au pribu$it in cursul procesului. t ) rxnrl ideologie cenrrati pe valorilc rradilionale neglijate (reinvierl.n islrtmici. forlc proprii, autenticifarea culturald) este prcvalenti
/r
Ur ,

iI lLrnlea a tfeiain cfoftul de a reorienta societatea," lirli de ccle patru $coli cxplicative ajc conllictelor pe care le ia

echilibrate, dar nu se disting prin scopuri clare" Conflictele sociale Drelunqite i)i au ridS(ina in elnrcilale si/sau nadonal'm Sunl de narurahndamental rdeologrca tdeologia csle mrnrle{ali In obiectivele conflictului, exprimate in cereri de secesiune' eliberarc na,tionali, dreptul de autodeterminare, autonomie sau drepturi egale' ..Acest lip de conflicle e'Ie gerreral de 'lrrrcruri 'o"ioecoromice extrem de inegale, caracleristice naliluilor lumii a lia, unde canalele de mediere ti arbitrarc sunt absente sau blocale de grupul dominant." Avand ca model conflictele din odentul Mijlociu, Azar observi ci un conflict prelungit ,,poate fi localizal esefllial in stirclula poiitic6, chiar atunci cand cauzele sunt economice sau ideologice Conflictul etnic ste concomilent cu predominanla unor rclalii de putere in distribuirea resurselor ecoDomice $i a recompenselor sociale in

intr o Drime fazi postbelice, in lupra pcntru indpendenli, "pooulatia a uitat sau suprimat rivalitilile etnice pentnr a prezcnta Lrn i.ont .omun itnpot.iua colonizatorilor- Ideologia m\chrilol de inaleDendenF a fost extrem de nalionalisti 9i a sublinlal nu doar unitatea popomlul, dar qi egalilatea polrtici $i economici"'

orsi(lcrarc: $coa1a puterii sau realistA, teoria marxisli bazatA pe In{lrlrini ccononice, abordarca s!rud rale, agresiunea bazarii pe l rorii demoglaiici, economjci $i dinamica cre$terij sociedtii, A/1|r (la o acurati descrierc a ceiei de-a cjncea: a motivaliei fi ariru ,lrrilor 1,sihologice. Pcnlru aceasta ,,cauzele contliclelor sunt localr/ rt. nr sfcra ideologici. Imaginj. sisteme de credinte $i false reln./.r'lar sunt considerate a fi mediul ptn care cempul acliunii ti t,,rllifll|hri csle apropiaf'. Ci6nd pe Boutding, Holsti $i Jervis, cl rl sr rio cr)rnliclul, in viziunea acesrei tcoli, drept .,un rezrhat al I l |( t( )t i subiectivi care in Drod sistematic di storsionezz i inlbr'r r||1rlr]t lrirrilar Si imaginile altora, inclusiv perceplia du$manilor gi r( lil|,ril(n lor Ace$rj taclori subieclivi imping tacrodi de dccizie lrlr r) hrllc autocreati fi por instiga careva mecanisme psihologjce ff ( (nr{luc la agrcsiune $i conflict". l\,Irrr l)c Kadi. conflictcle de valori exista, dar nu trebuie ui ldlr, irncrcsele econonice. De faF sunt doui fehri de conflicte. ,||'Llr'lr rlscutc din exisrenla unor interese murual exclusive sau in , ollll)ilfrlhilc. IrfiJna categorie este accea a distribuliei resutselor irr., p(.(flfc o pulen numi distibulionalh, ce cuprinde conflicrele llrhslfirlc s.ru cele dintre reginurile unei tiri. A doua caregode lrtr(,\tt, I trtflidele de valoli. TD acesi caz se cauti conlrol comportrrx rlrl prin rcferirc la srandarde asupra cirora existi dczacord. i irLrl)rLfilc lu valori ce dileri inh? cie qi fiecare incearce se se as! t,fr' .il vrlofilc sale sunt dominante in sirualia dare. Conflictele rc lrr,r"rv., s()cial struciurate suor de acest fel. Conflidele ras;ale surr r,r lrt . c(rrllicte de valori, n lre conflicle politice suDt de aceasti
r

l,+

.locuri pe scend

lunii

t5
este inteiegerea sisremului jurisdicjional intem al sratelor, bazat pe ,,fi cum spune legea", intdrit de sanctiuni coercirive, ce preced cele trei intenlii de descurajare. pedepsirc Si demonstraaie.

Ceea ce a adus sfiriitul secoiului XX $i a confirmat incepulul secoiului XXI in materie de conllictc poate fi rezumat in unnitoa_ rele tendinte: a) Mutarea accenrului de la confliclele intcrstatale la cele ce se perrec in jnleriorul statelor- Dil1 circa trcizeci de coDflicte anuale idenrificale ca atare pe plan global, doar unu sau doui sunt inter sutale: b) Mutarea accenlului de la motivaliile clasice (economie, resurse, teritorii) la caraclerul idcnlitar bazat pe sisleme de valori 5i credinle (culturi care cuprind ideoloeiile $i religiile)l c) Trecerea de la annatele mad la formaliuniie mjci (gherila $i

Sanctiuneapozitiv:
Canale silualionale St mularea (lnducerea)

Sanctiuneanegative
Consl|angerea Aclivarea oblgatiilor

Canale intenfionale

leroism individual); d) Posibilitatea accesului aceslora din urmi la armele cele mai letale sau so1-isticatc (arme chinice, biologice li nucleare sau riz

Figura nr. 1 Controlul socia, dup6 parsons

Ceea ce este semnificadv pentru analiza conflictelor inlematiooale este obsenatia lui Parsons ci din patru merode de a urmAri controlul

boi electronic ti propagdndislic). Aceste tendinle delermini o draslici revizuire a teoriei contlic_ telor, a analizej lor $i. paralel cu noua 1or desfasurafe Pe teren, a Inetodelor de a le stinge sau preveni.

comportamenlului alrcuiva trei sun! pa$ice. cele parm merode, upr translerabile la situaliile intemaljonale, sunt in primul rerd celc ce urmiresc si schimbc rrrdltd in disculie. Ofeirca de avantaje pentru
adaptarca unei pozitii convenabile ofcllantului se numege rtlmaldr.e. Pe acelaSi paDel dc nodificare a situaljei sti lancliunea negatiNA,

Solutii patnice ;i uzul fortei. O analizi intreprinsi de sociologul Talcott Parsons asupra loculuj forlei in procesul social cste per_ tineDli pentru studiul confliclelor. deti referhla exPlici6 la conflicte nu apare in textul lui Parsons. El pomeste de la conceptele de bazir interacliune sociald ti control social. Fo4a, lcnnen pe care il prcfera celui de violenF, este un aspect al inteficliunii sociale, o cdle prin care o unitate (individ sau colectivitate) a sistemului social intemalional intcraclioneazi cu alta. Fotla este utilizarea controlului unei situaiii pc o cale fizici, de cdlre o parte, pentru ca cerlalti pafie si nu faci ceva nedorit, si fie pedepsiti pentru ci totuqi a facut, si dcscurajeze repetarea in viitor sau si demonstreze simbolic capaci latea de a controla silualia. Intenlia celui ce recurge la aceastb cale este astfel una de descurujare (impiedicare. resrangcre. preverire), de pedepsire $i de demonslralic. Aceasta din urmi poate avea loc chiar in abseDla unui context specific prezcni in descunjarc $j pe deps;e- Cu aceasli abordare, conflictul se inscrie in larga lesilura de interacliune sociali ii anulne in prcblcnra conirolului. Esenla lui e inscrisd in sintagma..li culn ili spun cu", atet de larg rispandita incar poate fi un rclren in viaF lamiliei, Scolii sau locurilor dc nrunci. Ur alt domeniu unde aceastl abordafe serve$te ca exp]icalie

zul ei plancazi explicil sru jmplicit posibiliratea uli[ze i forlei Si amerinlarca recurgcrii la ea. direcri sau voalaii. Prima idce care sc degaji din aceasrl .rntrjizi csle incumjaloare. Existi mai multe cli patnicc fa(i dc cca rcdusi ta uzul fortei.

constand diD ameninlarea sau uzui forlei. iD alri caregorie. rdr.l;e, tlile pa.i1ire. care urmArcsc modificarea ii|eDfilor 9i nu a siluatiei, prin incercarea de a convinge partea opusi ce esrc in iDteresul ei si adopte o pozitje convenabiti primei p:r!j, stau sub ritlut persuasiunii. $i tot pe un canal intcnlional sri argumentarea corectitudinii solntiei unfirite, pertru sinDlul fapt cd fu caz contrar i$i itrage dezaprobaiea sau consecintele negative din paftea cclor cale slrslin anumite standar de asnmate de prcopinent. Un exemph al ,,corecritud ii.. sau al ,,acti vini obligaliiloi' cste referirea la Caila ONU. Nu este greu de vizut cA cele patru cazuri jdenrificatc ir con flictul social sc intelnesc lji in ciilc deschisc penrN stinger.ea con_ fl ictului inreala(ional, unde meroda consrangeii reprezinti situatia linrifi, de e$ec a cailor reprezcnlate de negocjeri. De fapr stimuia_ rca, persuasrurea sr asLulrarea obligaliilor sunt mcrcu pr.ezente suc, cesrv, separat sau simullaD in negocierile diDhe pil1i. Dar $i in ca_

Jocuri pe scena lumii

Pa

ea

L CoIIt.tc

t7

indivizii $i colectivitdlile i$i ex rciti ftri in;etare competilia pentru control, ciile paSnice sunl cel Dutin de trei oii Inai numeroase decat recursul la solulia fizicd $
inseamre

ci

De planul social, unde

ficatie in rezolvarea conflictului internalional_ Sratele sunt in primul rand membre ale aceleia$i organizalii care prevede obligalii
precise, de$i lipsite de mijloace de implementare, pentru rezolvarea litigiilor. Sistemul intemalional qi resursele sale sunt deci prezente $i pot fi apelate. Ir plus, existA celelalte insrirutii 9i opiDia publica, precum Si stalele vecine ale rcgiunii sau marile puteri pe care pdrile incearcx se le atragA ln favoarea lor. In rcalitate, pdn aceaste modalitare se deschide calea unui concept mult dezbatut ln literatura teoretice ti anume cel al sutorittrSi. In unna campadilor sale, liberulismul a dezvoltat o atinrdine de rezervb faF de ideea autorithtii, aprcpiat! de el explicit sau indirect de regimul de oprimarc a liberrtrfii, de dicrarure, tiranie $i totalitarism. In ciuda faptului cA din Antichitaie panA aproape de zilele noastre autoritatea era garantul coeziuhii sociale $i el institufiilor $i a indelungatei asplratii de a dota cu autoritate instituliile firave ale

distnr sdtoare a violenlei. A doua constatare este

ci toate mijlocele pa$nice suut jndispersabil legate de negocieri, fali de care nu sun! decat preambuluri (ancheta, bunele oficii), forne de asistare (medierca), forme de
sustinere oficioasi. t id"" se refer5 la investitia societililor in cele trei cai "iu ln cea a fo4i. Exist6 o dispropo4ie evident[ lntre Dasnice sau ;fortul sociat (educalie, pregatire, mentalitati, cultura pAcii) 9i pre-

eAlirea orqanizaie a caii de fo4a tbugere militare. perfeciionarea ;hnologirlor. pregatire militare). ln sislemul intemalional. recurgeconsecinlele implicaiilor ej rea la forl6 !i mai ales proPo4iile

esre mar ireivente 5i mai grav, decal pe planul societalilor cnile' ln familie sau ln comunita!9, De aici efort1rl special pe care 11 pretinde cultivarea cAilor pagnice, numile 9i ralionaie, politice sau dip-

ti

l0mauce,

ln al patrulea rind, este gre$it a crede cd melodele pagnice au rAmas ln stadiul clasic $i conveniional, in timp ce mijioacele teh-

nice 9i de organizare a forti au alins nivele nebanuite de eflcienF' Omenirea a acumulat $i a digerat experienle insuuctive, a beneficiat de avansul stiintelor sociale $i al inlelegerii omului $i manilestE ln multe Drivirte o maturizare a poziliei faF de calea fo4ei. flagelul si maladia ei istorice. A cincea idee poale sn devind cal5uzitoa.e pcntru netodologia noastrt. Din $udjul conllictului social sau al celui internalional rezulti ca nu distincliile dintre ciile pa$njce sunt esenliale, ci falla

sistemului intemalional, treptaq spre sfar$itul secolului XX, s-a rvorbit despre autotitate dirl ce ln ce mai pulin, ln afaxa discursului '+ conservator. Acesta deplangea mai ales declinul altot doutr autori(i tili lnrudire $i 6nume a religiei $i a traditiei * Confirmand declinul autoritilii, filosofut politic Hanna Arendt combate toate confuziile teoretice, demonstrand ch autoitatea nu este inseparabilS de dictaturi sau totalitarism, cu care este departe dc a se confunda. dar e(te disrincra 5i de persuasiune 5i de io4i. ASa au conceput-o vechii greci, cand Platon a fecut elogiul legilor, a$a au aplicat-o fi romanii in institutiile lor, ca aceea a Senatului. Autoritatea este pur $i simplu ceea ce sE deasupra pd4iior unui sistem, ierarhic mai sus, capabila sA influenleze odce acliune sau
tranzaclie sociald dedesubrul ei. Iari$i, contempomneitatea noastra ntl se simte conib(abil cu noliunea idrdrrie $i cu verticalitatea sis-

care le desparte de calea fbrlei. Teoriile s-au preocupat de caracte_ risticile metodeior pa$nice, neglijand pragul esenlial al recurgerii la fofla. Pentru cercetStor, intercsul este concentrat pe ceea ce inlamDH in conditiilein care slebesc $i e$ueaz6 eforturile pa$nice, oricarc ;r fi ele, in timp ce spirala fo(ci creste Adoptarea de cite cerce

lemelor devenile rcpopulare intr-o lume democraticA_ Dar dupi Arerdt, autoritatea cere o pozilie speciali, nu neapArat ierarhicn, ci
una_transcendenli. dincolo de contingenle ti mai presus de ole_ Intr-adevar, de ce lumea gtiintificn are auroritati neconresrare, un cerc de iaureati ai Premiuluj Nobel, un corp de savanli neconrestaii, de autori respanditi $i citati? Autoritatea lor este necesari rezolvirii numeroaselor litigii, conrestirj 9i confrunreri ce au loc pe plan $tiin1ific. Este greu sA gdsim vreun domeniu social in care o aurorirate s: nu fie inplicatt. fie $i sub forma elitelor artisrice sau profesionl ale. In naterie de relatii inrernationale, ea existi sub lormr Natiu-

tito.r a unei noi numi pentru studiul corfiictelor sub elicheta

..tlanslormirii conflictelor" reprezintd aceaste concentraie asupra Dosibiliiilor nu de a desfiinla un conflict' ci de a i iransfonna traseul. readucendu I in fega$ul nonviolent. \tunqern ii ld ulima idce in{trra'; din x(e'r \rudru Cccr ce ear.orr' rrune5te ..riri'ared obli!nl rl^r'':rpjla o deo'ehrta 'e nnr

l8

Jocuri pe scena

l tiii

nilor Unjte, organizalie chemata se exercite sDprema autorltate in problemele vitale, incepand cu pacea Si solulionarea litigiilor. Putem atribui o buni parte din conflicrele sengeroase a1e jumitilii a doua de secol eroziunii la care a fosr supusi autoritatea ONU, atat din cauza Rezboiului rece, cat $i a altor factori printe care atitudi nea necooperanti a Darilor puteri in sistemul intemalional $i a rezervei

Capitolul 3 Teoriile rela$ilor internationale

Vom ilustra nevoia de autoritate manifestate in ceile pa5nice. De ce negocierea conflictului intre doua parli, care este expresia egalitelii lor in drepturj $i obligalji, este completat5 atai de des de intervenlia mediatorului te4? Juslificarea consti in nevoia unei competenle sporite care se ghideze pd4ile $i sa faciliteze procesul in vederea unui acord. Dar la o examinare mai atenti no se poale atribui vreunei pn4i incompetenla Si lipsa capaciti,tii de discemimant, care ar pulea fi compensati, la rigodre, prin angajarea de consjlieri $i expertj- Ceea ce au nevoie perlle chiar $i intr-o nego.iere bilaleral.r e\le auloriralca. (arc si luncrionc/c ca Ininor )i Irrnvan. Oricele contribulii la gisirea soluliei ar putca avea. te(ii cu auroritate surt valorofi penlru sd pi{ile au de parcurs calea grea a trecefii de la pozilii rigide la pozilii sup1e, de la prclen1ii extreme la pretel1lii rezonabile, de la lermilale la compronis. sub ochji p(opriei audienle. N pa(enerilor $i supoflerilor. Invocarca unci autoriti,1i e beneiica in acesl sens. O par1e din conccsiile facute pot fi puse pe seana ei. I)aci medierea facuth ln numele unui organism intemalional, cu alal mai bine. Dar qi personaljtili cu autoritate morali pol seNi aceluia$i scop. Este o marc leclie in aceaste conchzie pentru negociatori. Ei sunt supu$i lrnor cerinle de competen!i. cunoqtinle, tact, abilitate fi calilali de comunicafc. De ccle mai multe ori, autorilatea lor personali, momli $i profesionali este o cheie a succesului. intrucit autorihtca cstc surisa siguri a increderii. ln nanzilia de la sistemul inlenulional. cu un pfirlcipiu al auto ila1ii in dcclir, la sistemul global al celei de-a treia Dodemitali a civjlizatiei. rcactivilea aulorilnlii incorporatd tn institulii adecvate este o ccrinli inalicnabilS a menlinerii picii.

ti neincrederji slatelor

membre.

Studiul relaliilor htemationale s-a niscut !i s-a dezloltrt in junrl unei intrebdri esenliale: cun se nusc razboaieie, iltrebare urmatA de grija opririi sau prevenirii lor. Exjsti $i domenii rezervate

cxclusiv problenelor rdzboiulur (polcmologia) sau pdcii (ireDolo-

gia), dar ele sunt departe de adnncimea cu care studirl relaliilor nrternalionale a abbrdat djrect sau rndirect conflictele. Diferilete ieo rii ale relaliilor internalionale au lost conslruite iot pentru a cxplica $i a incerca stipinirea situaliei conflictuale- De fapt, conccprul de bazi pe carc sunt construitc e$e legat explicit sau implicit de conceplia despre Datura umani sau despre societate. oglirditn in axiomele din care dccurg cnunlurile teoriei. Aceasli pozilie spcciali r conflictelor violenle sau fizbo:rielor in teoria relaliilor intenralionale estc ]a randul siu dedusi din rolul atribuit rizboiului in viala societilii. Hedley Bull. unul dilr cei nlai
cunosculi teoreticieDi englezi. spune:

,,Rd.boiul rdre
sn $e deudA dacd

dli

la orirc monent dd| Riizboiulsi atn?nintdrea

si\tc|ul o io fi?boiul dufi ntite state su?rarieluicsc sau lunt .litnina

detennnwntul.fo rmei pe ctlre

t(, dacd ele urcd sau cobaafi, dad Jtontierete

.eox schitnbate, dacd papoatele sunt conduse

funrLnlentalz incAt Lhio tennenii in cdre aes.nen n.tte nati putei si tni.i putu , atianle si sJcre de ntfl enli, bd lonld puteii Si heqennniu - sunt greu inteligibili .1.(d nu,i t1utrcnt in leEdlurLi cu rd.boitl yumenintorea rA.boiului."
atdt

le un guvenr sau ab [...] dacA eistdo baLutltij a pukrii [...] sa dicii ntfttdev ine pftpande rcnL Rdzboiul ti ane ninlarea cu rdzboiul [ ... ] sunt
de

fiifi

Lt

1?l sau

nrt

Accasri cdlcluzie ce oglinde$te punctul de vedere Lrl )colii reali.le e,rc ir.L rin dc dlli auro'.. r.r ,,- fr Hui.ri. crrr .tnr re .,urf portamcntul esenlid ce lrebrle descris $i cxplicat ir tcoria inrcrna!ro :l;..rc.cl.d c .e i(furi rpJJe ti ri,hui

20

Jocun pe \cena

l nii

21

inainte de a lace o scuni analize a $colilor teoreticc dc relatii internationale din secolul XX in lumina coDcxiurilor lor irtcrdisci
plinare. trebuie si reamintesc cd deSi aceste Scoli aparlin modemitalji, ele se bazeazA pe gandirea andci sau clasici. UmAtoarele
doua exemple sunt elocvente in aceast; privinF. $coala realistn a puterii il consideri pe Tucidide ca pe un pre cwsor.In RAzboiul din Plorror?er el a descris obir$ia rizboiului iD

tblul urmitorl

$i-a fncd tut nai puternic Inpcriul lot [...] pand cdnd s a ajutls in folal ld nomentul in care putereu ateniand d atins o calne i.ibild tuturor, ior atenienii a incet t .td ntud'
,,Atenienii
leascd aslAra alialilot Spanei. in ace\t punca Spa,lu a consideral

fealiitii recurg sunt: sistemul de state, balanla puterii, strategia, stabilil.rlca, descurajarea, intefesul nalioDal. Incidenla rizboiului nu poatc ii eliminats, dar pnn jocul balanlei puterii $j al menlnerii cchilibrului intre puterile jmpodante. propensi nea spre violenli poate fi controlata Si redusi. Concluzia este cA rAzboiul nu esle cvitabil, iar nezrlinla spre o lume a ptrcij este o utopie, sistemul internalional fiind o lume a recurenlei $j repetiliei, vefnic caracterizat dc conl'licte, suspiciune, insecuntate $i primejdii pentru statele care o conrprn. Secolul XX a fost prin rizboaiele sale o permanenta sursl de argumente pentru reali$ti ii ull teren preferat pentru justifi-

cd situalia nu tndi ertz toLrubilA

fi.boi, tn-ti Jalovasc,i

posibit, pentru a distruge

ti a harerAL pornin(l dth&lltL toate olergiile penttu a atrta ,ti, decd e

p
t?reaAtenei.'

Pcntru a ardta cauzele perene ale rizboaielor li explicalia lor, un alt aoror (Michael Howard) folose$te tcxtul lui Tucidide. schimbard doar actorii lechi cu cei din cel de al Doilca Rizboi Mondial.

O Ibrmn noun a realismului, numiti Scoala neoralisti sau ,,reelismui structural" (Waltz), mentine ipotezele de bazd ale reali$til(r'. anume ci stalele sunl incapabile si adopte ititudinj altruiste ii sd treaca pragul intereselor egoiste de interacliune strategicA. Ceea ce distinge neorcalismul de curentul din care provine este laptul ci statclc. considerate anterior atomi coDstitutivi $i subiecti comportamcnlali, sunt la randul lor constranse de caracteristicile $i
irrtefrcliunile sistemului inlemalional, cu legi sistemice, dincolo de
voinla lor, care creeazi o scenii $i un joc, un cadru $i nonne, din care ele nu pot ieii. Acest sislem care condilioneazi corduita statelor cste adeviratul srbiect de studiu, care se interyune intre actori $i rezultatul interacliunii lor. ADgajati intr-o aspri disputi cu reali$tii, Foala liberali intreline convingerea cA ri7-boi l este evitabil li cA un regim permanent nl picii poate fi urm5rit $i reaiizat. O cale siguri este respandirea dcmocraliei in stalele lumii $i proicctarea principiilor ei pe plan iniernalional, unde sunt incorporate in institutii intemalionale ca Societatea Nuliunilor $i ONU. O a doua cale este instaurarea corrrc4ului liber, care conduce la o interdepeDdenli economictr a sratelor. Rdzboiul nu esle endemic, cl cste pur !i simplu o maladie cLr-

,,Finalnente s a ajuns la nonentul cand puterca ge,mand a s o ultrp |c\n. d. tj.ut Jl ftu. rut rff Ecnrcu au m., pu! ,o t,atol"o..a1 a,utta rturttr \l,tat Bitan . ln o,.:st mo. hlent, Marea Britanie o sinlit ca situalia nu rnai erc tolerabia

att

$i d llot,irdt, pornitld actual l fi.boi, td si Jblo\uscd toate etlergiile pentn a ataca Si, dacd era posibil, pentru a distruge putePa Gemaniei."

$coala liberald, numitn $i utopicl de cilre reali$li. nu imbrali $eazi ideea ca rizboiul este un fcnonrcn endenic, inevilabil inir,o stare de anarhie, ci sprijina posibilitatca pAcii prjn evjlarea cauzelor care determini boaia sau accidcntul rizboiului. Puncrul sdu de plecare este lucrarea lui Kant S?. Pacea Perpetud. Durabilitarea $i rctualitatea ideilor lui sunt demonstrate de o coleclic dc studii pLr blicaie in 1991 (James Bohman and Matha Lntz-Buchman Eds), crtirl|rl llseuridespre idedlul .:oynopolit dt lui Kdnl. Pentru Scoala reali$n (Cal.r. Morgcnlhalr) ri^oiul izvorat dir starea de anar|ie permanenti este o fealitate endcmicA. Aclofii nrnl slatslc, iar conccptul de bazi crrc lhideazi politicile internalionale cslc interesul dilcrit in ternlcni dc pulcrc Tennenii cheie la care

irl coDrun acceptarea ralioDalitdlii. Redismul a [tcut, in materie de nrctode, uz de rpoful $iinlclor. intrucet geneza $i conlrolul putedi Si

un accident evitabil. Democralia 9i comerlul rcprezinla tratamenlul- Pacca, ca li in viziunea 1ui Kant, este siarea rormali a lu crurilor. Cauza rezboaielor (Schunpetef, Doyle) rezidi in interesele de putere ale guvemelor nedemocratice 9i cercudlor militariste, in inslinctele agesive ale elitelor nercpr ezentati vcCcle doun $coli vcchi $i influente, realismul $i liberalisnNl, aveau
mbiLa,

22

Jocuri pe scena lumii 23 de ea, proletarii. Pe plan internaljonal conflicrelc s-au produs prin expansiunca conrinua a slatelor purernice, iar in epoca moderna prin expansiunea starelor capitaliste in ciutarea de rcsurse piele $i (teoria nnperialismului). Isloria se rote$te asrfet in jurul compeiiliei ti conflictului. Pacea va fi adusd de incetarea luptei ae ctase, prin desiiinfarea exploatatorilor. incetarea {iominatiei ql triumful mogtenitorilor jdeilor de libenate, egalitale Si fratemitate ale iluminismu lui. Prioritatea nevoilor materiale ale exisrcnlei explici motorul progresului, dar limure$te Fj o anumitd ierarhie a ideilor. cele din domeniul cultural sau reoretic, rellecrand realjrilile mai proftnde ale relatiilor sociale_ Teoriile sociale sau ale vielii internalionale pot masca relaliile de purere $i inegalirate $i pot fi folosite la repro_

mai ales strategia apelau la instrumente ralionale. In ceea ce pdvelile iiberalislnul, el era construit pe interesul ra{ional al individului $i al statelor. De aceea ambele c rente au fosi tratate uneori in litcralura ca rationaliste $i pozilivistc. Puntea aceasta a fosl exploalati de tand unele elemente realistc, dar li ipoteza liberali ci polilica intema conreazi Sj ci stateie sunt padicipante la o societate internationald in conlinui dezvoltare $i care, prjn lcgj $i institulii, le controleazi con pelilia $i conflictele (Hedley Bull). DacA realismulisi geseSte prccursori in Tucidide, Hobbes $i Machiaveli, iar liberalismul in Rousseau $i Kant, raionalismul se inspira din Grotius si Vattel. Astlbl con firlnd rolul acordal elementului juridic, dupA ce frontul scenei fusese ocupat ale factorul politic $i de cel econonric. in timp ce realismul arunca asupra conflictelor o lumina pesilisti $i resemnati. iar libe' ralismul una oplimiste $i activa, ralionalismul manjfestd fati de posibilirrtex pacir o alirudrne de rncrcLlerc pruJenr:

tcoala ra(ionalisti, o,,via media'intre cele doui $coli, imprumu-

ducerea societililor neju ste qi inegale.

$coala comportamentalisti (behaviorisd) a pomit ca o inrprospetare a melodologici, profund marcad de inllorirca comportamentalisnului in psihologie $i apoi in Stiin.lele sociale. Accentul se rnutase de ]a principii teoretice sau faclori inlcrni greu de deftrit la

ti nisurabile inlr un vast camp de experieuli isloricd. Nctiind m llumili de sinpla mutalje merodologici, teore ticieni ai acestei noi $coli au suslinut ce srnt $i delindtorii unei noi paradigme conceptrale, constand dup6 Lijphart in apehl la reoria sistemici. Pentru el, Hobbes, Locke $i Rousseau reprezlntd o paradigma clasici, dar Grolius, cu conceplia sa desprc o societate mondial5, esie purtitorul unei paradigme total diferite. falia inire iradifapte observabilc

lionalifti $i inovatori. laf noii inovalori sunt autori ca Deutsch, care, asemenea iui Grotius. afirmi posibilitatea picii intr o comunilatc pluralisti, in care sistemul nn mai este condamnal la o starc de

$coala dependenlei este una din cele mai influente $coli, cleve nind in anii '70 fundamentul cererilor Frilor in curs de dezvolrare. in cdutarca unei ,,noi ordini economice iniemationale,,. Aceasri icoale preia de la Marx numetoase concepte ca procesele dialec_ lice, influenta determinanri a sfructurilor economice, contradicliile sociale $i preocupdri fat6 de exploatare, dominare $i dependenJd, megalitate, diviziunea muncii. Dar pentru acesre preocupiri a ape_ lat la concepte noi ca centru $i pedferie. violenld impllcitn. Tema sa centralS este dezviluirea cauzelor iDegaliEtii in sislemul mondial. Interesri f4i de pfoblenralica rizboiului cste manilest. Inegaliralea ;i structura asjmetrici a sistemului mondial sun! presupuse surse de baz5 ale confljctelor. Ne iDmlnim iar cu teoria sistenelor, prezente in toate. $coljle noi, de la aceea a puterii la cea liberali. Sistemul rnondlar esre sursa tunrror neajunsurjlor $i nimic nr poate fi in_ clreptat, pe planLrl socictililor nalionale de pildA, pAni nu este reli_
Lu1

\r\le rul

rizboi pcrmanenti. Holsti credc ci .,revohlia compo(anenlalislb nu lj schimbat meniul reoredc, metatbnc sau normativ al politicii
intemalionale si al teoriei". dar a ,,rearanjai fundamenlal metodele otilizate pentru a obline cunoa$tere'.

$coala marxisti a situat in istoie locul generalor dc conllicte pe linia care desparte pe bogali de siraci, iar ir epoca modcnr5 pe proprietarii mijloacclor de productie, burghezia, dc cei exploatali

ocpendencra .Jr I . nli(e h adrerr cdpilali.rnului conterfpor.rn. lr_ trucal conflictele reflect; carentele sistemului general, incercirile de a.le prevni ii rezolva sunt limitate $i provizarii, singura solulie viabili fiind modificarea sislemul i cl un tol Unii aulori afirmi cA dupi coDfruntarea nrai veche rcalism ldealism ii cea intre tradilionali$ti Si compofamentali$i, a trcia mare dezbatere este inrre rcaliiti $i globalirti. Este interesanr de constatat ci aceiti aurori considera noul curcnt rreo Iiberalist, al interdependentci, insuficicnr $i chjar rninor.

Senera-.

Dar acesrr fUId croir.rli\t. (.rierite >culir

25

aceea a multilsteralismului, Drivesc toate retelele $i instituliile noi, ca $i pe noii aclori ca slmpd" reducere a tensiunii mondiale si deci a posibilitilii iome "e.te de a bara drumul conflictelor $i al recutgerii ia to4a crescande

$coala interdependentei, ca

li

fali de sjstenele de idei, credinle $i valori, cele

dinlai.

care dau sens celor

Globaliqtii, imbrili$and aceleati obiective $i poate acela$i optlmism, vdd rezolvarea flnale a perturbaliilor vielii internatiomle doar in globalilatea crealodte de inslrrulii tr reglemenlali noi cu o structuri integrati (diferi|a de cea fragmentata a reali$tilor sau cea jnterdependenLa a liberalilorr' Spre deosebire de .islemitlii de la puline indreplari de adus caprlatcoala dependenlei. globali$ii au iismului si. ln nici un caz, nu acesta este linta alacurilol lor. Spre sfarsitul secolului XX a apdrut ln studiul relaliilor intema_ dona]e woala critictr, fiind parte a unui curent mai larg de critica iociali. cu o dimensiune epistemologici $i normativd. Ea s_a adresat unor Probleme negltate de celelalte Scoli li anume relaliilor ln_ tre cunoqtinle $i valori, cu preocuparea de a identifica interesele subiacenie care ghideazd cercetaria tradilionali. ln spel4 ea se ocuba nu dtAt de ;ctorii si gtructurile relaliilor intemslionale, cet de des.looerirea complicitlti, lor cu diferitele forme de cxcluderc 5j dominarie. Scoouimdrrurisil era acela al orienterii sludiilor relllii_ lor inteinarionale spre polilici emancipatoiue. O reprezentanta rr acestei directii e.te Scoala de la Frankfuil lJiirgen Habermasr' Fala de alte curenie de idei, ea aduce in luminx elementul social' Numercase concepte esenliate penhu $colile ciasice sunt puse sub semnul indoieliil statul suveran devine ibtma cea mai avansat' po de exclusiune sociala, o baricri lajustilia universali; structurile este inlocuiii cu litice sunt construciii sociale: abordarea ralionale interpretarea; dupi monopolizarea factorilor de putere ai societilii' statul. ce Fi-a separat populalia de a altora' dcvine rgent privilegiat al relatiilor intemationale, cu prelut ignorerii societdlii civile Rclaiiile in;ernationale sunt bazate pe felalii socialc - esle ptemisa criti' ;ii care denunlA proiectul toialitar al statelof $i crearea unei ordini
sociale hegelr1onjce-

Postmodernismul prin slrategia lui de deconstruclie problemadzeazi toate pretentiile de totaljzare episremologice $i politicd. Programul sEu de respingere radicah a oriciror fundamelre penrru $coli $i teorii a scos din circuiatle concepte prelioase ale episremologiei altor Scolit adevdr, realitate, universalitate; pana $i cerifenia, popoarele, naiiunile. clasele, istoria sunt suspecte $i evitare. postura sa fragmentarista $i accentul pe alreritate creeaz a dificultAli acesrui curent de a oferi solutii pentru situaliile conflictuate $i o lume pa$nici, iar multe din afirmatilie lui provocatoare (preluirea togicii nomadisDului care transgreseazd odioasele frontiere) au mai mult o rezonanF literarA. Pe misurd ce filosofia cesdga tercn in relalile internalionale, iansa cercetetorului de a gnsi sprijin Si ghidare in teorii atrnci cend se aflA ln fala unui conflict ce trebuie stins, transfomat sau evilat se mic$oreaz6. Cu toate acestea, el trebuie sd iie avertizat de ideile d1late ln circulaFe fi poatc chiar deduce penku activitatco sa riu, gestii utile. In cAnea sa Urile modeme. Politicile simbolice ale rAzboiului rt ic, Kaufinan analizeaztt conflictele din Karabagh, Ceorgia, Moldova $i din fosta Iugoslavie. Parcurge astfel ahe analize care au impins pe primul plan diferili factori explicativi. pe rand se incearci demoDstrarea i$uficientei lor. Tema isrorici a vechilor uri este

conlbituti prin argumentul cd acestea sunt modeme Si recente. oricit de mult ar invoca in rerorica lor istorii vechi. Facrorul ..conducilodlor manipulaori", de$i joaca un rol, este insuficienl in inlelegerea rizboiului einic. Factorii economici ti f.ivalitarea economice
sullt
Lle asemenea scoese

Alte c-urente au dus rmediat dupi aceea critica panE h pozilii

Constructivismul are un stiL mai putin filosofic, coborald analiza la nivelul empiric in locul ftliunii, el subliniaze pulerea eu ristici a perspectivelor neralionale. Interescle sunt bazate pe rden drili $i nu invers, strucluile maleriale sunt lnai prliD impoftantc

prosia unor rivaliliti de iDrerese $i selecrate de leorie ca iistrLrmente. ,.Confbn]r abordirii iDstrumcnlaliste, grupurile etnice sul1i simple coaljtii formatc i r o incercarc nlionah dc a pulta crm.etilia

lie prmordiali. Crite.iul securitdlii, prclios penrru reali$ri, este de mrs cu recunoatterea ci ,,spirala insecuritilii" este de relinur doar pentru explicarea escalad:rii udui conflict. dupe ce el a izbucnit. Critica acestei tcoli simbolicc se indreaptd spn abordirile ,,alc gerii ralionalc" ii ale $colii psihologice. primele, comune curenrelor realiste fi liberale, sunt caracterizare prin ,,instrumentalismul ' lor. Prin el se explicA ciocnirile intre grupurj etnice, v:izutc ca ex,

pDn conrnexemple din pozilia de explica-

26

Jocuri pe stena lutuu

21
Joaci,, inter aLLid, un rol mai mult sau mai pu1ir1 inportanr, dupi epocr $r crrcumsrante. Introducerea facrorilor cujlurali (credinlc, valori, limbi, obiceiuri, tradilie, leger.rrj comunrrarel esre oe asc menea bine veniii $i justificatt. iD haina aceasta se prezinti mlrea rnajontare a conflicleior dc la inccputul sccolului xxt, ce apar sub

pentru bunuri rare in contexlul schimbitilor sociale aduse de mociemizare." O varianti rationalisti,,tare" coosideri ci rh7-boiul etnjc se explice ca funclie de ulmidre a ralionalila(ii, nu a unor beneficii marerjale, ci a securitilii personale (Hardin) O alta varianli,,sla bt' a ralionalismului, criticrti $i ea, se bazcazi Pe acesta ca sa explice urm:rirca calculati a unor obieclive, chiar cind acestea sunt definite de valorile unei ideoiogii naljonaliste sau extlemiste De$i tcoala psihologici esle priviti ca tiind mai apropiatd de preocuparea de a deslu$i ce line gmpurile etnicc laolalti qi cum se nasc atitudinile de oslilitate, Kaufman o priveiie ca suferind de atribuirea Lrnuj rol ancestral, cultural sau genelic, in fomarea unor identjteli carc de fapr sunl noi si nu pdmordiale. Dar relire rmpoftan{a acordati idcntitilii. Inlcresante sunt pentru el $j alte exPlorari ale $colij psihologice. chiar daci nu fomeazi o leorie coerenta a naiurii emolionale a legdturilor de grup $i a motivaliilor emolionale in conilicte: prejudeceli, anxielatc, teami de extimclie qi altele Ardtand mentele constructivjsmului care degajd setul de idei prin care este conslnrite idenlilatea, al carui miez esie o combiMlie de mrt $i simbol, care cuprinde nemorie 9i valori, autonLl propune o sintezi simbolisti. De simbol lii de slatuld seu depind, dupi eL exisren.ta statutul qi securjtatea grupului $i pent simbol oamenii sunt gata si se lupte $i sA moari. Accasta explici Sj audienla liderilor care manipuleazi simbolurile. Alegedi ralionale ii este opusi alegerea sim bolLrlui, care caprli sens din mlturile incdrcate emoljonal (Edel nan). Teoria sinbolici e conslruiti pe ipoteza ,,cA oamcnii aleg prin aderarca la sinbolul cu Polenlialul emolional mai mare' Este

ctichetai conflicte culturale sau idenrjtare. Miturile li sinboludle, inrerecul narronal le . rctenz(J,/i nc rotrte. Cine urmarcS,c !on_ lrrileie car( conlrunte pe indre.ri (u .tr.Jl din peru ia,r Me\i., mJ_ celurile t bale din Alrica, rizboiul cornunirilitor din Batcani al $i populaliilor de o diversitate enormd din Caucaz. rizboiul civjl pe cale de a incepe in jurul unei moschei deramarc in India, inrifada, extremismul local $i tercrismul cu acliune giobata este sub impresia direct; a simboluiui agresiv in sparele caruia st6 mitul ce a ;va cua! ralrunea. Dar aurorul teoriei face aceeafi gre$eaii pe car o Lmpuli celorlalte rscoli: ridlci simbotul ta rang superior, erpticati\, cind el nu cste decat ultima expresie, cea mai aparenta vizibiln. a $i unui proces care ralnaDe opac. Suntem iftiemnali de aceast; tecturi si retincm din teoia sin-

evidenti desperirea 1ota16 de citeriul alegedi ralionale Poliiica eslc vdzuti ca preocupat5 nu de inlerese ralionale, ci de trezirca emoliilor prin manipularea de simbolud, iar etnicitalea oleri un
calnp emotiv deosebil de propice pentru politica simbolic6 Aceastd analizi este instruciivd penrru in{clegefea tabloului Pe cafe leoreticie i il oferi in matede de cxplicare $i inlelegere a conllictelor cclor cnre in sxrdii sau pmcticn cauti solulii practice pcn_

tru inchidefea lor. Ce renarce analittji? Ce prevaleazi in lablou?

Este lbate decisi atitudiiea respingcrli $i denunl:fii ieoriilor unifacloriale, ca reduciionism, fuDdamentalism. totalitarism Dar rlacd pr"lcnli.r lor dc a defini cauza ull;nri sau principiul gencraL cste indcccptabilii. apofiul cceslof teofii nu mai esle regat in cazul construclivismului pritgrnrlic. prin lrfl lca selnnalcxza frctori ce

propo ll nemerltarej ceea cc esre evidenr, util mccesaf: corlsidcla $i rca factoilor ideniirai. Consrructilismul este in special ecleclic, rur simbolismul {loresre si rcalizeze o sinteza. Dar se conrile un pi cat escnlial. Simbolul esle tlral nu ca un senn pentru srarca de Ir c|uri dorire in obiecrive, ci ca elerJront de constiruir, a rcalitilii. Nu e un delect specific teoriei de relalii internatioraro. cl un!r provcrlLr drntr L' mc|sii derivi a filosofiei conrenporanc care ignori signi.r., rl si n Jcrd c.ral re: lr.drer. Jtrnrul|o prim, u .ierrj..., r.. . i ji r.riu . I crnJr\nrtr.rht dc <\rfe. i. rut pu\tIroJeiI i..i.ii. q., i\...)l crrcnte (lcoala cdtici, urmar: de continuatodi ei) intrepfind o opc ri de dcmistificarc a filosofiilor clasicc,.le dcconsrrrctie denx;la $i re a couceptclor lo.. Chestilnlea fundarnentali estc insar construirua rinei solulii reale, creatoarc a unei .oi srari de tapr. carc r) irtocu reiite pc cea conllictualit, inacceptabjln fi vjolcnti. Of, dacaL exisli LLr domeniu ireconciliabil, accta esre al idenrilatii nctfanTr.rionabi . sr nedivizibilc. Acela;i hrcru in domeniUl culrufilor..rt i.teotogii lof, ca subsisrerne ale celor dinlai. Cun poare lj rcnrperarj contl.olat siru anrlar un simbol, cum poarc fi oprita i0liuntarea I doui sa nrrr n lte simboluri? Aicj. teoria bazali pe cto ne tl\ij t.an ir niutol

element ce nu rreblde picrdut din vederc. chiar daci

bolici, prccun $i din roate celelalre care lulnineaz fiec c care un

se acorda

28

Jocuri

p.

vena lutnii

Partea L CohIirte

29

Nutnai reintoarcerea la realitalea ignorali care sti la baza ideilor identjtare ajuDse la paroxismul fanalic poate indica o rea$ezare a problemci prin regrupirj de interese fundamentale, cu caracter unrversal, ceca ce presupune renunlarea la obsesia localismului qi djferenlei. Esle de relinut cA accasti excursie ne obliga la o frecventare mal a-sidui a considerentelor epistemologice Si ia o aten6 relalie intre fapte ti valori. Aceeaqi cerinli a vaiidirii oricerei teorii prin validarea de citrc fapte apare si in consjderarea unui curent relativ nou, cu un mare ecou $i efect in politicile contemporaneitilji. llste vo$a de neoconservatorisrnul american. care a ocupat scena la riscrucea secolului vcchi cu cel actual- Ca alcituire, cl ilustreazi stilul postmodemist care practici colaiul ideilor din celelalte $coli. Cu realismul arc in comur preemjnenla puterij. cu liberaiisnul se inrudefte Prin pro movarea ideilor libefale, in speli a democraliei, este ra,tional. dar nu ocglijeazi aponul credinlelor religioase, preia masiv din wilso' nianism, dar e sceptic falt de instituliile inlernationale, are ridacini de stanga la primii pa$i ai deceniului Palru din secolul tlecul, dar a ajuns acuin la extrena dreapti. Teoretic se cxprimi prin reu9ite ca intetustn public |j intercsul nafiotd, dat influenla o exefcitd pnn ocuparea de pozilii in execulivul SUA. un exenplu fiind postu] de subsecretar la Penlagon al lui Paul Wolfowitz, unul din purtitorii sdi de cuvent. Neoconservatorismul a fundameDtat cele nrai senmificalivc schimbiri ale strategiei $i politjcii americane in primul de ceniu al secolului rostru. Ele constau in imbrii$rea unilateralismului taF de vechea adcziune la multilateralismul instituliilor, alialilor sau partenerilor extemj. intervenlionismrl iD cazurile de acul5 sfid.rre a interesului american, invocarea drcptului de ulilizarc a fbrlei. preventiv sau preenptiv, impotriva unui inamic considerat primeidios si asumala fdrd rezerve a unui rol hegemonic sar chiar inperial de cdtre SUA. Ca o consccinlI, intelaenliile din Afganis tar $i Irak au fost legitimale prin acuzalia de suslinere de cilre aceslea a terorismului inie ulional sau a dolirii lor prezumptivc c\r arme de dislrugere in masi. Francis Fukuynma. carc inilial a impltitii ideile ncoconseNato,rrc, s a despriN dc curent. ca lrrmar I faptlrlui ci ele au dal naftere la iudecili distorsioMte in evaLuarea nivelului de ameninlare

este ciocanul, toare problemele ara ca ni$te cuie." Nu doar neoconseNatorismul a reaprins dezbaterea in iurul teo, riilor rclaliilor intemationale, ci mai ales schimbirile suferite de aceste relatii. In tranzilia de la un sistem iltemaiional bazat De state cr unrci acrori la un sr.tem global u1 carc apar endt:ili nei;lale Si ncguvemaDentale, concepte vechi ca secu.itate, suveranitate, ris_ punde.i. obligalii $i sancliuni, prvederile dreptutui intemalional Si activitalea organismelor mondiale sau regionale sunt supuse rcexamindrii, prilej de reimoire $i modemizare a insrumentelor de care dispun $i a metodeior Ia care pot apela decidentii, teoreticienii sau diDlomatii.

unealti

flict $i schimbdre de regim, la scepricismul fali de dreplut $i instituliile intcmalionale. FukuyaDa citeaza zicala: ,,Cand singura ta

cxterni, la lrrnsfomlarea iderj de moralitate prin supraestrmarca foLuiui puterii, la supozilii nefondalc privind securitatea post_con

p,tlcd|C,a,Jtnh

II

Capitolul 4

Ridicini
Sociologul si istodcul. rcprczentaDrLrl $tiinlelor polirice $i cco nomrce concuri in constatarea ci in loate activititile umane con flictul e prezent ca o stare de tensiune subiacen$ competiliei ti luptei pentru supraviet ire fi ci litigiile suni inseparabile de aceste

ocupa agresiunea inniscuri in comportamenrul uman. Darwin s_a pronunla| rar $i pnrdent iD cazul speciei umane. Dar undeva a spus: ,,Omul, ca orice alr animal, a avansar fari indoiah la condjli; sa supenoard de azi printr o lupti pentru existenli ce urmeazi rapidei

ci el va trebri si

activitili, in care limbajul. inslituliile, reglementarea sunr insrrumente lacunare ti imprecise. Exista insi o intrebare care nu se mai bucurd de un rispuns unanim. Esre confliclut in starea lui ex!.enii
rlzboaie $i conflicte cc $i iau obohrl lor de vieti umane

de conflict violent. sangeros, devasraror o t-atalitaie ineluctabil! sau doar o maladie ce poate fi tlauii Si elentlral eradicate? De ce exisri

;i

carc este

Ciutarea unui risplns este stiruitoarc $i revire in ficcare generalie $i mai aies dup: ficcare conflict njmicilof. Care cauzc plauzi bile au fost identificatc. alelea teoii existi_ cu tor atalia tcmreni chcic Ai cu tor atetfl solulii rccomandrre. Trccerea lor in revisiS, oricil de succinte, lteratura consacratd originilor dzboaielor fiind vasti, ne areti de ce incercarea explicativi a marilor teorii a efual fi ne alldm la punctul dc ponire de pe timpul lui Tucidide. Fjecarc teorie are dreptatc, dar reprezinti o inccrcafe pa{ial: dc apropiere de adevir. Se demonstreazi u$or ci majorilatea cauzelor sunl pfezenle, dar nu flrnclioncazi decit atunci cend apar $i alrcle, adicd suni necesarcj dar nu ;i suficienre. Pentru fiecarc existd un caz contrar. din care cauza ridicat: la rang ibsolur lipsefte, dovad: ci avcm de a face cu conditii carc nu numai ci nu sunt suficienrc, dar uneoi sunt nenecesarc. Dcsple ce cauzalitate dln putea vorbi atlnlci cen-d sunrem slidali de complexitalca lenomenului violenlei? l Ilrccpcnl cu natura fiintei umane. Este un punct de riscrucc
care desparle pe fdali$ri, cafe cred ci rizboiul e lnscris:in caracte rjsticilc speciei umane $i deci ne s1li uilll dcgcaba sil I eradic:nr. de cci care corlesii fuDdamentLrl 1ri biologic. Toli comeDrarorii Sj

tructrvi inrensitare a pomirii de agresiune care este incA un riu ere_ diiar al omenirii este consccinta unui proces de selectie care a lr.-ir penr- \!ramn)rj nunn rinrp de.irca patru/eci de mri de rni, ,,drci rn cLl| rul erc' Je p a.ia . Un purernic curent .r replical ca ele. mentrl esential la om este adaptarea cuhurali, dobenditi $i creali ln experienli. Dar sociologia tui Wilson, chjar daci acceprA ce agrcsiunea ar purea ii qi invdlate, consideri suficienr ca ,,sihena agresivd sd fie trezitd in condilii de stfes, ca stresul care e produs de lipsa hranci sau de densirarea crescuri a poputaliei,,. E;re fbane grcu de ncgat ci omul, a cirui aparilie este legari de activitilile dc viinitor ale unui mamiter trezit la rcgnul camivor $i care uneori | !ninca vecrnl Je gn,li ,a rar nropfiut i grup. nu lre caparil er Jc r lr agre.rr. oe iare .i o manrfe.ra cu nri\o.int.i Dar nu .e poate ccronq 12 .ra e\r.ti un :n.tincr .ne.rrnt at agle.runii. ,a.r o geni rlclermrnanti carc dau o falaiitare acestei rrisaturi. Factorul demografic a fost indicai chiar de Darwin $i dezvolrar de sociologi. Locul siu in originea conflictelor a stamil mari dezbatcn $i a produs denonstralii interesanre, ca acelca recente ale lui Nazli Choucri. Istoria se poate ciri in termenii mi$cirilor inigratorii,

celebri lucrare iniirulali De$pre agrcsiune, aftmte ci ,,cea mai dis_

sale mullipficeri; $i daci e sA avanseze fi mai sus, ar fi si ne temem se supune unei lupie aspre.,, Lorenz. in cea mai

risirir spre apus. Asia s a ciovedit lt m.?rele izvor de pr'odrc?r? a omenirii, dupd ce Africa a fost sursr d. <\pnn a pdl'' ur homini,,i.Orcli\ir c,le.iatbo,,c na leg;rurr intre . onrlicre >i mig.drrite .;rrc rJ ite dezr uira c ale pnpuJrlriror tlin regiunile in cu$ de dczvolrare. precum 9i perspectiv! declinului de_ mografic al Occidentului dezvolrar. Acest faclor se jnpune a Ii relirrt rn proccsul genczei contlictelor prezenre Si viiroale. Tot aproape de cordiljilc naturale $i de viard biologici ne linem cind examiniln teoriile cauzale care au identificar lupta pcnrru resrrselc vitale, hrani sau api, la origiDea confljctclor. De f.apt, dea

cele mai multe avand scnsul de ta

adeplii evoluLionisnrului d.rN,inist s,au oc pal dc locul pe cafe il

sahslac ccrintele unei populatii crcscAndc, cazul clasic fiind insufi cicnra pi$Lrnilor pcDtru tribu le Asiei Ce lrale. Existi un model

clan{'area lactorului demografic se prcduce cADd rcsunele virale nu

32

Jacuri pe srcM lumii

!'!!!!JS!!!J!.!!

3!

matematic de teona jocurilor extrem de simplu $i convingitor privind competilia speciilor inar-un areal cu resurse iimitate De$i foametea, ln forme extreme, este localizate azi in cateva arii (Etio_ pia, Africa subsaharianA, Coreea de Nord), chiar in forma ei benig_

nu vad ai|a cale in a-$j asigura interesele considerate vitale. ir spe_ cial resurscle naturale, indispensabile fuDclionarii la parametrii lnalli a civiiizaiiei jndusrriale pe care au consiuia,o.

intr-un numar mare de tfui, este corelata cu migraliile conflictuale. Competilia pentru sursele de ape devine mai asculiti pe n*sura epuizArii resurselor, ceea ce va na$te tensiuni in loate zonele aride ale planetei. Anul 2003, anul internalionai al apei, a fost dedicat acestei geografii a setei, generatoare de conilicte Chiar daci nevoia de teritoriu ar putea fi citate h om ca o tldsa$rA originarA, ca o nevoie biologica fundamentali de a-si asigura un mediu propice de echilibru $i de seleclie, ea a cApdtat forme noi o datA cu revolulia agrarb a omenirii, cea de acum 5'10 mii de ani Ea esle prezentd in istoria primelor imperii Si in dzboaiele lor de exoansiune, A avea putere lnsemna sA ai tentodi vasie, fertile 9i cu populaiii nurneroase. Exista $i al treilea fel de a invoca lupta pentru te;brii drept subiect al conflictelor: dincolo de aspectul biologic $i al asigurdrii existenlei: teritoriul, fie el oricat de arid sau neprietenos, este o componentE a idendleJii grupului uman, ln special ln epoca tribala sau in zilele noastre, ItL reinvierea aspiraliei la identitate Revolulia industrialA, care nu are decat pulin peste doui secole vechime, aduce ln primul ptan al intereselor statelor alte resurse naturale si anume ceie energeiice. Industda modemi este consumatoare de candteti unate de energie care depinde, dupi o perioad[ ilnDortaftA de dominaije a cirbunelui, mai ales de zicamintele de
nE. manifestd

Ajungem astfel la teoria economici a originii rizboaielor care au redus chiar $i facrorii strategici polirici sau de pulere la irtereseie economice. Marxismul a localizat aceste interese la clasa burghzi sau exploatatoare care lupta pentru meniinerea supremaliei sale. Negiijarea altor factori care intri in componenta conflicteior identitare (limbi, statut, credinld, valori etc.) este $i mai izbiroare azi, cand acest tip de conflict prolifereazd. Dar existA $i a1!i factori care devalueaze impofiania resurselor. Japonia, ca putere industri, aii in prima jumi|a a secolului XX, a urmArit cucerirea de terito,

rii

hidrocarburi. Dominalia colonialiste fi rdzboaiele pe care le-a pro_ dus au fost atribuite inleresului pcntru maleriile natumle prelioase (aur. argint, diamante), penhu minerale si apoi pentru cele energe tice. Chestiunea accesolui sau controlului surselor de petrol este cel mai cunoscut $i citat caz. Ceopolitica ca doclrini a contrclului unor teritorii streine a inceput sA infloreasce la inceputul acestui secol, sustinand necesitalca rizboiului pentru resursele vitale' ca de

reu$it sd fie o mare putere economicA, ft) absenta totali a acestor re_ surse, pentru ce profilul succesului consta de aceastE data in tehnologiile avansate care consumau mai putina materie priml li msi multi inteligenlE qi pricepere. Dar nici astizi micile energii informa,tionale nu inlocuiesc pe cele mari, mecanice sau electrice. pe, trolul continue sE fie aurul negru aj economiei nondiale, evaluat ca fi aurul galben sau monedele in buletinete zilnice care expdmi starea planetei. In privinla subiectului pe care ll rrmdrim, raspunsul Darxismului la lntrebareat vor mai fi rdzboaie? ettet da, afita timp cat w exista inpd4ireain clase antagoniste. Deci, ca toate r6spull_ sLrrile anrerioare legate de naorA, biologie $i resurse, fataliiatea continui, indiferenr dc ce ar inrreprinde diptonlalii, poliricicnii ne_

asiatice ca o baze a scopuriior sale de tara lipsita de resurse. Dupa fufrangerea in rizboiul al doilea mondial, i; patlu decenii a

riei dependenlei, rnspunsul sc menline acela$i: dzbojul csle dererInrMt de cauze adanci carc nu lin de intenlii sau bunivointa facto rilor de decizie- Lumea, sfaiiati de o prapasric ce clesparle o pa(e
cc benefici.rzii de avaDtajelc civilizalici de alta afiati pe trepre joase de consun, salubdlare, spcnnli de viala, alfaoerzarc, esre suscep, tibila de conflicte. O teorie moderni a conflictului care il ieagi pe &rsta dn gradrt dc itteractiune inrrc pAqi conlirnd ci agrararea rccstei faiii duce la inreracliune pa$nici zefo ta interacriine vio $i lc]lLar, singura disponibili.

\'iolenli $i oamenii picii de prelurindeni. Dupi alte doue $coli inrudire, cea a disp.uitnlii bogeliei $i

a reo_

exernplu in cazul Angliei, care nu accepta nici o ameninlare la ctile sale de legalurb cu lndia jau Orientul Mi.ilociu- Germania era pin ciDalul nval la inceDutul rAzboiutui mondial, iar apoi miezul obiectivelor sale a fost rezunat in lozinca celui de rl lreilea Reich:
,,luPta pentru spaliul vital".

Observim cum, trcptat, lupia pentru supravieluire devine o Jus tificare a conflictului vjolent pentru stale, societili sau entitdtr care

Sociologia contribuie semnilicativ 1a srudiul Inocimtsmelor care tr)l gcncra razboiul. La entilarile clasice jucirn(l ,!tut .r.loritor prin

34

.htu

pe stcna tunrt

35

cipali, statele, si mi$ctuile ;i grupurile (etnice. rcligioase. mlnorr lare sau altele). sociololia adaugi roi caPilole ts9e vorba de rolul

elitelor. al grupurilor dc putere $i influenli si al clicilorin procesele {le .leoizje. lstoia confirmi cd acestea. recurgilnd la mampularea opinjei publice, inclini in cele nui ulte cazuri balanla in favoarea

rizboiului. AIn notat la enumerarca $coliior marea popularltate a leonel deDendcnlei in lumea a treia $i a cercudlor irFlcctuale djn occi dent. tocmai din cauza struclurji concentrice a sistemului mondial c^mpu. Jir .enrrul de/\ olrrr $r te ller'h rileri ieconsiderAnd factorii ce pot inlIa in ecualja conflicrului, influenmnci cursul siu violent dar $i inhibendu 1, primii sunl lactorii claii. exteriori si obiectivi. Aslltl sunt populali.r $i slarea ci (exces' d;lin), teiloriul, hrana, enetgia, bogilia ($i siricia) ca factor ccononic, ur nratii de alli lactori etici sau sc'ciali: gndul ir care sun! respcctate drepturilc ii liberii,tile onului, slmctura poliiici (concenlrarca pulerij in despotism vcrsus dernocralie). alte slructurr ln ienlc (complcxul pohtjco_militar), elitele ii lide.ii' srlrctura siste_ uhi inrcrnalioral. Indiferent dc dispoziliile sau voinla socielilii acc$ti ficlori reprezinti lorlc imPortante carc in ullinri irshnl' decid dircclill pe care spirala unui conflic! o poele ha: sprc solulre Dasnica sau spfe dcznodinint riL'lenl O ahar sciie de opt faclori pdvesc mai nrult individul' slarea ninlii $i a psihologiei sale. Singtrrul factot. iot falalist, cu care in ceDcnr eslc pecetea biologici a unor tendirlc inndscutc (1po1e7a 1rsti;ctului atresiv), urmati de lactofii psihologici (ca in tcoriile lui Freod), gmaul de nljonalitale $i natura c aclerului (ce poate manittsta uri, miind.ic, Iicomie - relevante pcnlru conflicte) iri mai apor ralorile culturale ;i in ptLI.1icular reljgia, ideologia sau doctrnc speciale cN geopoliticll. Cu ele se deschido un alt capitol al teoriilor .resrre f;l <-rri'e.o.l:.relorti u ""rr; pennc'r:\J ? relol\Jr lol nr\.lr.c lr..r( rl,r.lrJla de entrl,ul Ll:n I :d! UNFSCO: I'i Adr'l 'se a$e ii1 tinted oanailor si acoto tr(hui? tdutdt r rediul lui cultu' Exi*i in ptimul rind in zilele roasrc un putenlic curentacela al rl interesuhi pdn ral. care a inlocuit tcrmenul de telerinli vahrii. Valo.rrea sti la baza culturibr li diferenla intfe valofr' ca sciiri de ier arhie r unor priorjlili. acliviliiLi, indelctniciri stiluri' guslui iixate istoric in cutulrc ii 11.rdi1ii, Iegende $i preccpte orale, irnlici si nrarea varietate a cultLrril(Jr Acosl cufen! consiati c' in neLc locuri prccirterr! e aco.d.rla flrltufii r!,'boinicr ri in rltcle

pagnice. Itiada a fbsr considemta dc un sptendid eseu ca ilusira.ea prn excelenlE a culturii rizboinicc. Drcri sunt peNoane inarmate $i erefsatc ce ucid altj semcni. clo a lof sti in perforlr., rrJ ornuciderii IJr rr/iuDeJ \c pcrL,e..re-J prin .cr n J n,ire cpopee a lunii aDrice. cu ecouri ir afa $i tjtemtrra turopei cu l miteri pani in zilele noastre. Isroria ce se lnvali ti azic in p$inci J).rl istoria corfixntirilor violenle. ONU Si UNESCO Lr;nrreprins o rampanie de dezloltafe a culru i picii. Un congres s-a drut la l\,Ia_ (lid in anul 2000. Si presupunen cA ideea cufturiipicii. inci di Iuzi, s-ar maturiza $i am purea asista la cateva ore de educatie zil_ li. a D"r zece minute oinlr-rn tilrn we.tem -r de a,yr,no in Ltr\ul serii, in care iupra sangeroasi $i mortalE e ]egitimali $i glorifi_ frtla. ar aJunge si $teargi orice efect de iradiere cu principiile picii.

cultuii

riocnesc pentru valori pe care le considere irecoDcjliabile at; c m icoala puterii consideri ci iD ciocnirea de interese oarl]enii \unt in slrre si-$i dca viala sau s-o ia pe a altora. La tetcliziune, r^n dmpul r'uboiului din Bosnia, un Unir (inlelectuat. srudentt) a erctar;ar: ..sunt gata sa mor pentru idenrjtalea mea culrumlA.', CLr prlin dupi. irr :rpaLrut scene de masacrarc recipfoci inrre studenri. i; acesr c;2, ,lisf|cpantele tconomicc. lipsa dc hfani sau pfesiurca poputaliei $i !)rda rasursciornarurale nu sunt chei explicrrrve reLevantc -l nte Conflic|ele idenrilare por Ii numirs qi confiicte cllttiiile. |llr sr"(, cun] spune Hunrington. rizboaic de civitizarie ci ciocniri 11. culturi. Elc meriri o atentic speciali pertru ci oice sircm clc i rrdinlc Si valori. care definesc cuhrra, r,te rcligios, ideotogic, ting1' slrc, oricc sisiem tradilional, evocaror de isrorie, agrAtor de qpc , rirc sc aili in prezenr in ptiri cruplie, anlrn(ind noua famjlie dc rirllicte care intimpini olncnirea la inceput dc miteriu. Snrgurul ' l'.rIJs(J-e,c ou IegJ r ||rle .per- re .\r\ tJor trr.fi,...p ..r( J. rlcr<.ele \ lale ce dct( ni.ra.onflict. ( r..ou,re \onu '., ,h I rlur. .nltliJrele c rtrur,te .Lrnr ,r.h,.Lri,e _r,(,Ir1J, i.,,

In alt sens, qcoala valorilor sustine cA oamenii

$i socieriaile se

lr.. s0sccpribile de
(

\rllUfa $i coDponcnlele ei nu sunt sjngurete ctcnerre cc ies di. l.rr Intereslrlor vitale, vizibilc. lnisurilbile. Asttet, o rc0rie rtrihuie ' r rflfrcn confliclclor din exccsul de rationalitate (Bnrce BlLeno dc l\lt s(tuit.r). CoDflidelc necesiri preg:tiri, utcutc, org:Lnrzare, care ,i ril rcrlizate, dincolo de orice emolic sau pa\,urLcj oc r nl a c^rrf ri{'ifirlilate cso indelu g incercali. Dacat cinc!u se si|de$e ta l, Nirnrma. Ltn om dispunind de asenrenel RrrL||rc, srind in iiule.r

fi influerlate ti ransformate.

36

Jocuri pe scena lu,nii

3',7

unei matinirii de rizboi ca Pentagonul. plirr dc inli)nnaticieni $i de teoreticieni ai jocurilor. rr putea gisi ci idoea este justiiicati Daca lucrudle dau gre9, sc datoreazi prea medi increderi in posibiliii{ile mliunii ii neglijirji unor factori aparent minori. O alii Scoala spune c[ oamenii se infrunti in lupte din cauza lipsei de ra$onalitate Sf Augustin menliona pintre factorii de genez:i a rizboaielor: picatul originar (deci natura umana). frica omeneasce de moarte' slaba voinF (factori psihologici) $i irabilitatea de a geDdi logic Tema incapacitalii de a gancli este tithrl unei cd4i consacrate de Barbam Ttrchman prcstiei ca sursd a conflictelor (MaJ'{{l Ne} nr'et). Nimeni nu e crulat, de la Papii Rena;terii pena ]a rizboiul din Vietnam Este o tezA ce merilA atenlie; conflictele au toate, in diferite momente $i .ub difefire lorme, eron Je ci'lc.rl }rde. Jlr g"ciire

nu intrlr in joc (limba Si religia pot fi aceleasi). dar traditiile, obiceiurile $i trccutul sunt suficiente pentru a sApa mai adanc falia diferentelor de rdcntildte ri a m"i du$mania. Sa pre.upunem ca do\arut dce\ruiconaprinde $i dimensiunile conflictului se multiplicd. Ta{a, oricat de indeptu1ati, este interesati ile de situalia strategic!" fie de resursele minemle ale regiunii in cauzi. htervine linalld conflictul viu prin rrimiterca de alme $i apoi poale se-Sj faci aparilia ca pacificator Si ocupant. Nu

flict cade pc nfna unui geopoiitician dintr-o lari te4i. Alt bec

se

'au Enumerarea faclonlor ce intcrvin in deljcata balanli a

ciii

pa$-

nice qi a cdii violcnle in rezolvarea conflictelol demonsteaza cu pr'isos complexitatea prcbllrmei. Aceasti complcxitate, ca Sr zadar' nica incercare a unei leorii de a redlrce Ia unul sau caliva factori in tregul proces de dezvoltare a unui conlljct, se datorcazi nu numai numnrului rjdjcat de factori ce intervin in silualiile conllictuale in temalionale, ci mai ales faptului ci intrc ei se gdscsc relN{ii de inllu(fri-e rc( ipro.;. rePre/cnlrle in frgtlrr 2 Penlru a ilu$ra influenla reciproci vom lua un caz in car sun! implica!] primii factd cilali. Si presupunem ci pe aria rcsMnsi a unui
irib esG aclivat factorul . resrere dentt graJit:d. Ca unnarc a surPlltsului de populatje, io lanl se active.rzii $i iactorul hran4 devenitd insuficien
rcprczcntate de ar la prccara a dbului sunt prea reduse (seu incristenie) pcnlru a salva situalia. Sc activeaza f^crotrl teritoriu' insuficien!, devine subiectul prcienliilor asupm unur care. teitoriu ce apfflinc unui all trib vecin. Egalitaiea intri $ ea in cauz"i, prin dispffitalea bogiliei celor doui lriburi Dar in unele cazuri (hulu si tutsi), rclaliile tradilionale de dominalie in cadrLrl acluia$i stat sporesc

aceasti fuaepdtrundere de factori, acest joc al ielelot carc lennini in virsare de sange, mai multi explicafie decft trimiterea lor la gene vjolente ce pot atat de u$or fi atribuite unor populalii ce stau pe primele trepte ale civilizafei? Contlictul ar putea incepe in zona culturald. Altercatie la o serbare sau reuniune, unde o parte se consideri insultati sau umilitd de adversar. Scanteia incepe in mintile oamenilor, in timp ce in cazul anterior ajungea mai drziu acolo. sub formi de incendiu. Acum primii factori activali sunt cultuftli fi psihologici, rationaliratea nu :rju6, totul c emotie puri ti pasiune dezldnluitA. Bilantul victjmelor Doale fi insi acelasi.
se

Iunizedi

ti. Resunele

fii l

rolul aceslui factor de conflict. Slmctura slanrlui (inslitulii, legislalie, administralie, polidcn inteml) este $i ea aciivald, dar ri.spunde negativ. neoferind elenenlele de solule Concomiterl sc aprind 9i alte beculele: rulul liderilor. mellalitatea $i gradul lor de ralionalilalc Ceea ce sc activeazi automa! este factorul cultural. care fumi7c^zi suporturi difedte peniru identitilile rclorilor Difercnta culturali este factor de

exacerbire a conllictului, devenird supofiul nroral al adversjti-tii celor

in ca|zn ii fumizend lisla tuturor confrunlirilor lor ill lrccut si

inamiciliei irccoD!-iliablle. Eslc posibil ca alte elenrente ale cltlturii s'r

FjgUra nr.2 Ana za factorialS in originea conftictetor

39

CaPitolul 5

Rizboiul
Isloria atesti o indisolubild relalie inlre statele Sj rezboaiele pe care le au punat. Conflictul interstatal poarti $i numele de rAzboi, jnterintrucat sub aceasti etichetd. a fost fomal recunoscut in viala nalionald ca o stare speciali supuse unor reguli De la Crotius, care a scris primul tratat de drept al picii ti rlzboiului (1625)' dreptul in' temalional nu a incetat se reglemenleze conduita staielor in caz de rizboi, elaborand convenlii ca cele de prolecfe a populaliei civile' eliminarea unor tipuri de alme sau tratamentul prizonierilor- Exista norme in general rcspectate privind modul in care se declare rEzboa iete $i inceteazi relaliile diplomatice fi din alte domenii sau in lelul in carc se declard annistiliul $i se incheie starea de llzboi. Rezboiul rimane ipul cel mai reprczentativ de conflict- Nunarul crescend dc conflicle care nu sunt decl,tratc rizboaie (rizboiul din Vietnam' razjnterstalalc Si boiul din Golf), iaptu] ci multe nu sunl necesannentc
noua tipologie a confliclelor care puie in evidenli lbrme noi ca tero-

Inulti staruinld fi cu mult mai m lfe rezultate decar cea inalreptatd irnpotriva calamitirii create de orn. Cu toate acestea, studiui razboaich a fost o preocupare continui, in speranla gdsirii unor remedii. O abordare a studiuhi rdzboaielor a fost inlreprinsi in domeniul crDlitativ. Catea lui Quincy Wright, Un stu.liu aI rii.boiutui (1916. rcvizuiti in 1965) este o operi clasici. Autorul se ocupi de 278 de t;zboaie ale civilizafiei moderne inrre 1480 Si 1940. pentlu fiecafe rezboi sunt oferite datele de deschidere qi inchidere, nunele I|aiatului de pace, lirile care au parricipat $i data inrririi tor, impdr lirea intre iniliarori Si pi defensive, numirul parricipanlitor faln (lc totalul tirilor din sistem, numarul betiliilor impofiante $i o cla \ilicare in pdvinla caracrerului (balanla putedi, civil, defensiv sau imperjalist). Din secolul al XVIIlea datele sunt completate cu Dunr:rrul combatanlilor $i al victimelor rapoftate 1a totalul populaliei lliribr respective. Altc abordiri statistice pentru endemia rdzboiului pentru omeIire: din cei peste 5500 de ani scurgi de la 3600 i.H., doar 292 de rni au lbst lipsiti de fizboaie (cam 5E); iar in acesr rimp 14531 de
a 3,6 nilioane de oameni. S-a mai fdcut un calcul privitor la curselc de:inarmdri (1656 de ta 650 i.H.). din rlrc doar 16 nu au dus la razboaje (Va). In seria studiilof de acest gen. poare fi cirati $i l,rcl.atea purtatrd fizboi 1816 1965. Un nanual statistic de Dtryid Singer Si

rlrboaie au micinat vierile

rismul nu face mai pulin rclcvant studiul rizboiuluj clasic ca fenomen adanc implantat in istorja societilii umane Europa este continentul rnzboaielor lungi. Timp de aproape patru secole au lost purtale intermitert r6zboaiele europene cu Imperiul Otoman avand ca momente jmpoiante cuceirca Constantinopolului (1453) 9i atacul vienei (1687). Ri7.boiu1 dinlrc Fmnla 9i Anglia (cca- 1346 1453) este numit Rizboiul celor 100 de ani. Unul djn cele mai distrugAtoare a fost R;izboiul d 30 de ani (1618-1648). care a luat vielile a circa unei reimi dh populalia Gcrmaniei Capitolul dzboaielor mofldiale este deschis doar de secohl xX, care inlrcduce $i atotnimicitoarca familie de anne dc distxgere in masi (a$a_nunitul ABC: atonice. bacteriologice ii chimice) RiT.boaiele inlrn' pnn nu mirul de victime 9i trecvenF lor, in categoria flageluilor (calamitili. dczastre) la un loc cu cele naturale Ciuma neagri din secolul al XIV-lea inpulineazi cu o htimc populalia E ropei $j Africii de

li

Mch,n1 SmaLI (19'72\. Aceasra cupdnde clasificarea rizboaietor in-

lf

C.iteriile sunr remporale, spatiale, sululul politic al paniciparljlor. populalii. Se lbce disrinclie intre Inrgniludine (luni de r:zboi ale tururor parricipanlitor). severitaie (conbrtanli morli) $i i ensirare (riporul viclimelor faln de dmp,
loLalul populaliei Si roralul lb4elor armare).

r)rice (imperial $i coionial)-

sislemice ale sistenului cenlral Fi a mailor puteri, extra siste-

Analizele sratistice sunt irtreprinse cu speranla identific;rii unor rcgulalitili, frecvenle sau ciclud. Rezultatele nu confilnlii rccste speranle. Nnric semnificaliv nu apare cand exaninezj inrervrlul inue declan$area conflicrelor succesive_ Dar. surprinzilor, irl)are un naxim ce inteNine cu o regularirarc de douizeci de ani {lrrci cilra inceputurilor de conflicte este raportad ltr numirut celor .xislcnle. Chiar cei nefamiliarizali cu sralisticile cunosc pcrioadele
drrc desplrlt primu] rizboi nrondial de al doilea $i acesta dc primele r izc ale Rizboiului rece ca fiind de circa douIr dccenii. Iarit$i face

Nord. Lupta impoliva molimclor a fbsl dusi de onenire cu nult lnai

40

Jocuri pe scena luhiii

11

parte djn folclor afirmalia cd rizboaiele lncep prindvara $1 toamia' mai degrabi decat vara fi iama. Studiul mai aratA ce Europa. in ciuda aparenlelor, nu este mai razboinici decat alte arii ale globului occi$i cn in uldmii 150 de ani sunt mai pulne conflicte in Europa cd rizboaiele dental6 decar in alte rgiuni. Este interesant de aflat din ultimii 150 de ani sludiali cuprind 50 de conflicte interstatale $i 43 imoeriale si coloniale, cu un total de 29 de milioane de victime (feri ;ivili). Este de asemenea un element de notat constatarca ca inlre In!ing:ilon )i in\insi nu 2pdJe un avdnldi connant oenlru primii ca propo(ie de mo4i. in schimb, iniliatodi ci$dgd in ?07o din razboaiele interstatale si au mai puline pierderi in 80Eo din cazrri.

Mai mulle regularilali in punarea riboarelor )i conceple domhanle inmlnim in modul de purtare Si declan$are a rezboaielor
interstatale.

lnlocuieste conflictul bilateral cu unul de gruperi sau il extinde la dimensiunile unei regiuni. Prima alianlA mare a mileniului II a fost aceea a cre$tinitnlii impotiva ocupanfilor locurilor sfinte. Au exis tat cruciade lntle 1096 $i 1270, urmate de alianlele europene impotriva otonunilor de dup, 1453. Ideea de alianln implica o comuni_ tate de idei a celor ce se aliaza, de asemdnare sau inrudire Aceasti caractensticd a alianlei s-a menljnut pan, h definirea ideologicE a celor doui aliante ln Rezboiul rcce si mni cu6nd in alianla NATO care subliniazi valorile colnune. Prima dezminlire a criteriului similaddlii sau comunitilii de valori o produce Franla prin stabilirea unor inlelegeri cu Poata Otomani, peste capul puterilor creftine din Europa. In 1536. capi tula!iile cuprinJeau acorduli de coren si acceprau exerji(drea unei junsdiclii proprii prin consulii francezi asupra cetilenilor france^zi in Turcia, care renun{a astfel la aplicarea sistcmul ei juridic. In 1566, Sultanul Selim le relnnoie$te pentru Franla si :rbia in 1583 Anglia obline un tratat sirnilar. A doua ieqire dnr renduri a Franlei e.re alianla 5rabililJ de ea cu Stredra. pJlere prolerlan!a ce lupla impotriva puterilor cetolice in Razboiul de 30 dl} ani. Aceste doue cazuri istorice definesc alianla drept o comunitate de interese, spre deosebire de comunitatea $i inrudirea de credinF O alianlA imponant5 a fost convenita inlre puterile care au luP tar imDotriva iui NaDoleon: Sfenta i'liantn (1815). RaTtroaiele na

Aliantel sunt primul concept care se impune. Statele nu lupti singure in conflictele semnificative. Ele se asiglrra de aliali, ceea ce

ii un oryanism permanent din care au iacut pate Imperiul llabsburgic, Imperiul Rus, Anglia, Iralia, cermania. AIiaDta s-a rrJnife\rlr mdr ale. in rcprimdrc; mr.cdilor libera e 5 na!ion-li\re. liind de fapt disrusi de revolufiile diD 1848. Teorelic, aliantele au fost concepute ca forme de luptd impotriva uneia sau tnai multor puteri cu preteniii de expansiune $i donrinatie, cu un scop definit Si de prevenire a rEzboaielor. Dar o datA consiituite, 1b4a lor a fos! perceputi ca o ameninlare, producand lira in6rziere alianle opuse. I-a inceputul secoluiui XX se aflau in slare de competjlie ln mateie de inarmari, in Europa: alianla Pltterilor Centrale (Gemania, Austria) $i Antanta, formafi de Franta, Anglia qi Rusia, antagonism care a dus la primul rAzboi mondial, rntrcnand 33 de state, cu o populalie de peste un miliard de locuirori. La inceputul celui de-a1 doilea rizboi mondial, puterile Axei (Germaria, Ilalia $i Japonia) au inceput ocuparea unor teri ce se bucurau de proteclie din partea Angliei $i Franlei, care pan6 ta u ne au fbrmat cu SUA Alianla Nord-Arlandca. Dimensiunea lui a intrecut pe cea a primului dzboi mondia| a cuprins 72 de state rvard 807, din populalia globului. In iimpul Rezboiului rece, Organizalia Trararului Nord Atlantic (NATO). fomata in 1949 initial din l2 !nri, conceputd caun mjjloc de stivilire a expansiunii sovietice, a fost unnatd de Organizalia 'lratatului de la Vanovia (1955), care a cupdns initial ainturi de TJRSS inc6 tapre !iri. Ultima s-a dizolvar in 1990, ia. cea]a]la a fosr menhnuta cu orienttri $i furclioniri noi Si nlerit; pana la 25 de
bilit
S[Ans legar dc conceprul de alianri Si Delipsir din gandirea poce a cahuzit fie declansarea conflictelor. fie incci:area de a le t)rcveni este principiul balantei puterij. Ideea lui de baza este asi, gurarea unui echilibru inire naliuni, astfel ca nici una sa nu poate si (lominc pe celelalte. Este idenrificabili in relaliile dintre cetdjite grccc$li si rnai tarziu dinife cetnlile ilaliere. Dupn Vdrel (1758), rclatjilc inlre puterilc europene sunt bazate pe acesr prjncipiu, con, iorm ciruia cand un nrelnbN a1 acesrei conuDireli incllci un acord

I)oleoniene au durat peste un deceniu $i au.tcoperir inrregul contir)cnt. din Spania pan6 in Rusia. in cursul lo., FlaDla a infruntat $ase coalilii succesive ale statelor europene- Ultjnla. victorioasi, a sta

litici

.iiilalli snnl chemali si irlervini. Balanla puterii a tinr(lionar

l(rn

iD
ir

,ra unor coalitii irnpolriva Franlei

lui Louis at XIV lca

li

42

Jocuri pe scena

lu

ti

lui Napoleon. Tara care a pus principiul in centrul politicii ei exteme a fost firi indoiatd Anglia Cend cite$ti corespondenla reginel Victoria cu mini$trii sai Palmerston, Disraeli sau Gladslone lntil nesti referin-te curente ]a ideea de a pdstra djstanlele fa15 de pi4ile in conflict. pentru a putea inte eni atunci cand echilibrul este pe cale de a fi rupt. R?izboiul Crimeei (1853-1856). de pildn' e construit ca o coalilie eufopeani ce line in lrau Rusia. s sceptibil5 sd deviM un beneficiar unilateral al declinului Imperiului Otoman Notand ci ,,motivul conslant sau principiul care slrnbare prin intreaga politici externi obmani este halanla puterii", Nicolson line si combati ideea simplificatoare ca aceastd politici a constal tn orsanizarea contjnue de coalilii impotriva oric?i{ui aspirant la rangul ;e putere supreme Si ci de fapt sensul priocipal este ,,opunerea f4e de oLice putere singura sau a unui grup care ar ceuta si_$i folo s$scA fo4a pentru a tipsi alte 16rj europene de llbertatea $i indeSpre deosebirc de

lr

Arglia, SUA

a repudiat oficial balanla pule-

rii.

au luptat sa scape dc ordinea veche $i sa stabileascd una noud' iar cenlr;l Si caracteristica vechii ordini a fosl acel lucru inslabil pe care ne-xm obiSnuit si.-l \n:m\m bdlunla puter";l' un hcru in care balanla a ibst delenninati de sabia aruncata intr-o parte sau alta a eii o baianli care a fosi delernrinati de echilih l instabil al inlere selor colnPetitive..."

I;ti

verdictul pretedinlelui Wilson

in 1918:,'Ei, soldalii aliali,

Aceasii pozilie se inscrie de altlel in rcpulsia pirinlilor fondatori aj SUA fa,ri de jocurile de pulerc caraclcristice Europei S1 care consi.lerau neinlelep!.,si ne nnplic6m noi intjre, prin legitun allificiale, in vicisitLrdinile ordinare alc politicilor ei (curopenc), cu co binaliile ofdinare si coliziunile de prictenie sau inamicilie Situalia noastri detalatl ii distanla nc invild $i ne indreptilesc si

ufnin

uD curs difed!". Kissinger, in Ditomdq' e categoflc; .'nr un nomenl al istoricj sale America n'a parlicipat la un sistcm nici dc balarln a puteii." Deti cele doui inlcrvenlii alc SUA dc paiea ali4ilor in c;le doui rdzboaie mondialc au toalc simplomele unor acliuni ce au schjnbat balanla de forla a cebr doul taberc dupA doi ani de expectalivi neLrtrd, lnolivrlia consti ilr tradilia misiL'nar' enunlati d; pfeiedintele J Q A(larns nr I821: ..Oriunde stindardul libcriilii {ii nrdepcndeD(ei a li)sl s r !a 1l desfiiLrrat ircolo va fi irinra Amcricii. birecu!Arrt terr li rrgiiciunile ei " AdaDs se oprise

meargi pcsle horare in ciutarca unor monftri pe carc sar_i dis lrugi". Aceastb rraditie a cipetal irse reput Si o dimensiune aciivd, nrerglnd pena la dreplul uniiateral de intenenlie in siruatiile in care pincjpiile libetdtii fi dreprurile omui i sunt incitcale. Sistemul pentru care SUA a ardtat in doud imprcjuriri istodce siDpatic $i penrru iDstitulionalizarea caruia a mjljtat a fost sistemul de sccudtate colectivi. Acest sistem constA in garantarsr securiti_ lii nu de citre llecare stat in pane, nici de o coalilie sau de inter venfa uner puten ciue se pune la dispozilia luptei impotriva agre_ sorului, ci de totalitarea ldrilor legate printr-un pact colectiv. prima iDcercare, imperfecte, a fosr Liga Nalunilor, dupi primul rezboi nrondial. Ea a fosr slabiti de la incepur prin neaderarea SUA. ca lrnnare a luptei republicani lor impotriva lui Wilson, care concepuse ircest orgarlism. Dupi mai pufin de douA decenii de existenF, lovi_ lura r-a lbst dati prin poiirica. agresivi a unor srare Dembte ca (icnnania, Ilalia $i Japonja, iar cel de-al doilea ridoi mondi o lnnormirrtcazi defjnitiv_ La sfar$irul acesrui rizboi ins:i. l{oosevelr fi ali.rlii rcu$esc si creeze o nox: organizalje irtemationatb ciidiin t)c prjncipiul secu.iritii colcclive, menire si .,izbavcasci generaliile viiroare de flagelul rizboiullri, care. in cursul unei vieli de om, a Inovocat de doue ori omenidi suferinre nespuse". (Cara ONU. 26 r"nic. 1945). Sistemul securitidi colecrive descrjs in capiroht Vll rt Carlei fsle in linii mai urmatorul: L ConsiliLrl de Securitatc rccorrandii sau horiri$le misuri iD ca vjolini pllcii. al unui acr de agresiune sau at unei ameninliri ^11 |lnporfiva picii. 2. Consiliul se adreseazi pidilor irreresate penlru acloptarea cte rrilsuriprovizorii. l. Poaie dccide misuri pe care le cere tuuror membrilor,.te d,
,,sA

aceste tbmle de solidarirate, excluzard posibilitatea ca America

,l( Secu

4. Poate (daci cele ante.ioare sunr ina.tecvatc) inrreprmde acli ilitare cu fbftp aeriene, maritime fi teresre (dar gi denroDstLa, lfi sau blocade). 5. Toji menbrii ONU se obtigi sn puni Ia dispoztlia Consiliului

tnrl sanctiuniloreconornice. carantinei sau boicotului.

rrr

tate fbft,e armate, asi stelrli

6. Tdrile niembre vor nenline conlingerrlc

fi

inlesn in pe baza unor acorduri.

lionate dc tbfle ae-

Jocni p. scetn lwhn

7. Se infiinteazn un comitcl de siat nrajof al Consiliului de Secu riiate care stabile$te planul mjlilar (compus din $e1ii statelor maiorc
de a produce daune inacceptabile penlru atacator_ NiciodatA in isto-

rl< menbrilor permanenli ri con.rliului Lle securildre sau rcpre/er'tanlilor), cu inlrarea eventMle a reprezentanlilor unor liri membre 8. Dispoziliile de mai sus nu aduc atingere dreprului inerent de autoapfuare individualA sau colectivi, pan6 la misurile luate de Consiliul de Securilate. Sistemul securitdlii colective a du1at mai pulin dccat cel al Ligji Naliunilor Unire. Acordand rolul de eminenld Consiliului dc Securitate care lunclioneazA pe baza unanimitilii madlor puteri, sislemul a fost paralizat o date cu izbucnirea Rdzboiului rece, constand din confruntarea ostili a doui tabere $i a do i alianlc conduse de SUA $i rcspectiv URSS. in 1950, izbucnea rdzboiul din Coreea' iar intr-un accident procedurat (absen!,r URSS de la gedinla Consiliului dc Secu tale Si votul Adundrii Generalc), ONU i$i imprumuta numele uneia din plrli, la co lictul lncheiatin |953 Penlru unneioarelc patru decenii. sistemul intemalional tuncli oneazii sub a$a-rumita balantl a terorii. Sistcmul alianlclor esle simpli{ic,{ penn la bipc,laritaie, iaf echilibrul balanlei de pulere nu

rja conllictelor nu a fost investit un efbt |eoreric in limbai matematic (leoria jocurilor) mai marc ca in cazul strategiilor nucleare. Remarcabila cate a lui Schelling, Strategia conjlictului, este expresia preocupirilor teoretice a balanlei nucleare. Scenariui care i-a nelini$iit pe europeni a fosr o rafinare a balanlei temrii Si a Santa.jului nuclear. Ea consta nu in apiicarea primei loviru.i Si a ripostej Nupra ariei inamicului, ci pe un teritoriu in disputa (Europa, de
pildd, unde NATO se temea de o olensivi conventionaE a URSS). unde prima loviture $i riposla ar fi fost urmale de incetarea ostilitililor $i de o pauzi de reflecfie, fdcute in umbra balantei teorii apli. rl; la oropdile arii. bdlanB cire ar fi conrinuat ca inainre de ..epr
sodul nucleal'.

car a dat profilul bipolar al lumii politice limp de decenii' nu poale fi despnns de cel maj jnrpoflanl proces din domeniul armamentu lui: arncle nucleare fi cursa lor fieneticd. l,a ele se adaugh vectofi'

Rizboiul rece. numil li rAzboiul ideologic al celor doui tabere,

De$i s-a licut o apropiere intre cels doui balanle, a puterii $i a celei nuclcare, pentru simplul fapt cd ambele se refereau ia doui p:r1l in stare, fie ea precare $i provizorie, de echilibru, diferenlele iotre ele sunt considerabile- Echitibrul clasic se rcferea la doui oirti . u un purenriJl cgdl de a In\ inge pe ceatatri yi .r-i ,chimba .t.riurul leritorial. Ea era importanti pentru te4i care se inrrebau cine va stdca echilibrul Si va deveni ca$igator in caz de conflict $i daci acesta are ambitii hegemonice maj mari $i mai ameninl.itoare pentru tcrli decat obicctivele celeilalte pi4i? Puterea nucleari nu poate

rachetele, care declanFazi o cursi paraleli, spectaculari' avand ca lemi spaliul extraterestru De ce al trcilea rEzboi mondial nu a avut loc? in retrospectjva anilor. analiza e maj deta$ali. dar penlN mai mult de o generalie ameninlarea lui a tbst o realitate palpabild. Unn din raliuni a fost brlanfa terorii Fiecare parte a ezitat si rccurgi Ia arme atonice din cauza iiicii de reFcsrlii Riz boiul nuclear era echivalat cu un cataclism devasutor pcntru inlre gul glob, iar inilierea lui insemna sinucider. De aici acordul ne scris, dar aplicat cu sfinlenie, al su^perPuterilor de a n rccurge la alme nucleare in nicio imprcjrrare. In lcnnenii militari problen1a se punea in tefmcnii lovitttii preveDlive Putea prima lovitLtra sn fie de asemenca nalul. incat si anu]cze posibilitrtea de riposte a cele ilalte pa4i? tsalanla terorii apirea dir nolr: calculele ardiau ci nrci una din pi4i nlr .lispunea dc ,,caprrciktca dePliDA a prlmei loviluri", adice dup,t elactuarea ci rinriinea o caprcil,rtc rezidualA a cehilaLt

adjd

nodifica realilili reriroriale. Ea poare fi utiiizatd in stare de baianta in combinalie cu purerca politice numai ca ameninlare, srncliune, fantaj ce pot fi transfomate in constrangere. Ea a intro(lus tenrcnl noi. Astfel perceplia subiectivi a unei situalii a devenit ruproape tot atet de importanti ca ti compararea obiectivd a capaci larlilor. Aliluri de perceptie, s-au alirurat alti termeni cheie ca intcr(ie $i credibilitate, alituri de descuraja.e (deterrent), ca ame nortarc a unei sancliuni devastatoare. Demonstratia capacitdiii nu_ .le?re a rjun. Lle.\emen<r lr un nr\eldeoseb oe irnD;nantE. Nu. In;rL. dc erplo,? e\perimentale $i nurerea lor. numarl,l de salelili I nsali, cire e primul oln in spaliu sau primul om pe iune fEceau l)r'1e diD acest joc complex. Faptul ci facrorul subiectiv poate fi (lcslabilizator (ideea superioririlii proprii sau a shbiciunii celuikrlt), dificultatea de a dislinge inrre amenintare reali Si cacjair,ta (rlrrt) au dlrs la preocupid Doi legate de rizboiut prin accident, ulcul grcsit sau eroar. Pentru cei ce fblcloric cred cd marenaiica oste o $tijnli a cantiiiitii $i nu a struclurilor, va fi o surpriza si afle
iD sine

.bcun pe scena luDtii

41

d balanla clasicd se exprimi mai ales cantitativ, in timp ce consr derentele balanlei nuclcare au limbaj logic sar de cerce|iri opcralronale. Daci ir prinul caz cra suficient si numefi reginente, tunuri Si rezeNe de hrani. in al doilea intrebarea era daci fo4ele unei pdrtj sunt invulnenbile la o contralovituri fi dace vreuna din elc. in lumina tebDologiilor avansate de care dispun $i a factorilor slructu rali ai sislemufui lor militar, poate aplica daune inacceptabile. Exemplul cel mai elocvent al efectului balanlei asupra compotamenlului principalilor actori ai vie,iii internalionaie Si a menlinerii razboiului in stadiul ,,rece" (rezboi potenlial, dar neactivat) il reprezintA mAsura aparent paradoxali a acordului celor douE mad puteri mrcleare de a renunla la sistemele defensive, la armele antiracheti. Acest gest se cite$te astfe| mi las expus la lovitura ta nuclearn ca si-li dovedesc c, balanla funclioneazi ca descuraJare. Daci construiesc un sistem de ap;rare pierd credibilitatea ce nu vreau sd recurg la lovitura pnn surprindere fi pol fi suspeclat de
intenli agresive. lpoteza de bazi a lunclionerii balanlei nucleare a lbst raljonalitalca pdrtjlor. Anbele s au striduit sA demonstreze cA inFleg ni zele $i regulile .iocului. sensul rcal al mi$cerilor, codul linrbajulul public $i al mesajelor ii fiecare a cultivat acesle lrasiuri la oponent. Cea mai micd abatcrc putea duce ia cataclismul univcrsal prin eroare sau calcul grcsit. in momeDtul in carc delinitorii armei alomice nu mai posedn ccrtificat de ralionalilale (regimuri bxzate pe mitologii sau conducitori dezechiiibrali, sistede sociale jnstabile Si lipsa de control asupra propriilor depoziie de aflne). jocul balanlei picrde din rafiDanenlul sin. Astezi, SUA, fiind in posesia unor tehnologii noi, renunla la acordul antibalistic ;i reinuoduc scutul nuclcarpentru a se apiira in noilc condilii fi fali de noile amen liriin perioadele care preced izbucnirea conflictelor ii in funcliona rea balan{elor, tcrmenul de crizi esle atribuit momenteior cfitice in care cursul pa$ic este pe punctul de a 1i oprit, incerc:rile de solulionare e$ueazi, echilibrul se rupe $i confliclul este in pragul exploziei. Perioada dc crizi, care in ciuda argunentelor coplesitoare in favoarea conlliciului violent mai menlinc o urmi de speranl.i, este atiit de importantl incet face obiectul distinct al unor studii 9i in cercari de teoretizare, oglindile ti in disciplina gestiunii crizelor (ctisis tnanaBenent). Pentru a iDlclcgc mecanismul conplicat $i greulalea de a rezolva o criTa (cuviDt ce derivar din grecescul ,,a

compodanenraljsd (behavioristi). Analiza noreazi ci in l9l4 conducilorii Dublei Alianle (cermania $i Austro-Ungaria) aveau o foliticimai inclinatd spre violenti dccat membrji Ariantei (Angtia, Irrantr. Rusia). ogiindird $i in rimput crizei. in retatia infte S r $i (actiuDea unei ptuti $i perceplia ei) a exjsiat o asimetrie; Dubla Alianti supraestima niveiul violentei acliunilor Anranrei (r>S), in tinp ce Anlanra subesrima violenla Dublei Alianle (s>r).

decide") vom da doui exemple, primul din prina jumerab a secolului XX (producerea rezboiului convcnlional) $i al doilea din a (loua jumatate a sa (evitarea rdzboiutuj nuclear)_ Trei autori Ole llosti, Richard Brody Si Rober Norrh au publicar uD studiu in crrc apllci,rceeaii schemi pentru analiza crizei legat; de inceperea pfnnuhi rizboi mondial (1914) $i a crizei cubareze (1962). Am bele crau provocate de evenimeDte sfidabare la adresa unei mari puten intf-o tarA micd (asasinarea principelui Franz Ferdinand de Habsburg in Serbia; inslalarea racheteior sovietice in Cuba) $i anlrenau alianlele lor cu numeroase alre lfui. Crizele se petrec intr un timp relativ scuft (o hnA in primul caz. circa doui siptimani in al doilea). Metoda utilizad esre aratatd de o schemd in care variabilele sunt stimulii $i rcactiile, concepte foarte prcluite de citre $coala

Fiqura nr.3 Schema de anatza a crize or

in criza cubaDezi sc distinge un mafe efort al parllor in a per

Divelui dc violenl: dininua in acliunile adversarutui perceplia cofecta mnfea actiunile de rispuns cu eftcl pozjtjv li diminua pc cele negative, ceea ce nu s-a produs in criza declan$aioare a primului razboi mordial. Spre deosebire de ljderii gefmani. uru$ciov a con_ ceput clar nlvclul confruntiii. scoland dir ccualie pe cnbanezi, carc au corliin at si aiba propiile reaclii nerrmonjzale cu djalc,gul pfmclpal intre SUA $i URSS. Asrfel. acordut relr.lgcrir fachctelor a losl ficul inainte de consultarea cubanezilor. Alrc dilerenle pot li fi
cePe cu acuralete acliunile adversarului $i a reactiona adecvat:

daci

48

Jouri

pe scena

lunii

49

ele relevante pentnr o crizd scapate de sub control $i alta gesiionata cu succes. Astfel este menlionat rolul informaliei corecle in cnza cubareza. Desi in ambele sjtuatii ameninfdrile au existat, in criza cubaneza s-a fdcut o distinclie intre amenintAri $i acliuni' ambele plnli abliDandu-se de Ia acliuni violente

hlexibilitatea dezvaluie un alt contrast intre cele dou6 situalii . Un mare numrr de planuri cu grade diferite de violenrn' diferite de versiunea uzului viole4ei nelimitate' au existat in 1962, spre deosebire de iigiditatea manifestatA in planuriie de mobilizare din 1914. Cand lmprratul Rusiei a cerut o modificate a planului, generalii au obiectat spunand cd acest lucru este imposibil, iar Kaiserul s-a lovit de opozilia lui Mollle inlr-o incercare asemaLiraloare lncidentele au iltrat ln folctor sub enuntul absurd ce ,,r6zboiul mondial a inceput din cauza re.pectului pentru orarul cailor lerale SensibilitaLia penru potilia dd\erqrului I fost 9j ea pre/enni in 1962' manitestata in gnja de a-i oferi ponile de ieSire ..Astfel scriu aulo' di, spre deosebi(e de situalia dfu 1914, in care cel putin un ultimatum i fost redactat ca sd nu poata fi executat, nu a exisut nici o ce_ rere De care Dremierul sovietic sb nu o hteleagE' nici una pe care sa nu o poattr diuce la capbt, nici una calculat[ s6-l umileasce ln mod FaF de ace\te conclu/ii ale nudiului nui eqle de adAugat cd rn 1914 nu erisla un arbi!-u, o aulorilate de referinF Chid'dac5 duloritatea sa era erodati din cauza Rdzboiului rece. Consiliul de Securiprctate a devenit arena publici a confruntarii' unde ambele p6(i ili inplicare cnre a fumizat fi solulia formali zentau argumentele. Era o

Inulla publicitate. Dar mai a1es, rjmp de pahu decenii, SUA nu a intreprins acliuni militare imporriva Cubei. confonn unui angajanrcnt luat ln cadrul soluliei. Existe ti alte incercarj de reorerizare a lnceperii conflicteior, care pun mai pulin prel pe perceptie. Duroseile, de pilde, imparte conflictele in conflicte neteritoriale (cu motivaiii economice, ideohgice sau de puiere) Si conflicte teritoriale (cu acelea$i motivalii plus motivafia naFonala. etnic!. voinja populara sau dreprurj istodce). Decla!$area se face pe urmdtoarele c6i: L Prin decizie (cea mai apropiari de un proces ralional); 2. Prin ocazie (JRSS fall de Polonia ln 1939); 3. Prin repercusiune (SUA lupta cu Spania pentru hdependenla
Cubei ti ca$tiga Filipinele)l 4. Maturizarea (evolutia lenti). In cartea sa intitulattr 7or, empire finia, Duroselle se referA (loar la conflictele ce intervin in relaliiie intre state. in afar6 de izbucnirea conflictelor, el trateaza ti strategia ti tactica conflictului (atleptare, negociere, recufsul la te4i, riposta) soluJia sa (condiiii ti

a crizei. aele doui pi4i nu a trebuit si cedeze una in fala celeilaltc, ci ca pdm gest al destinderii situaljei a trebuil si accepte srmplu scnsoarei prin carc Secretarul General U Thant le invita sd opreasca

misunl; .le escaladarc t; 'a revrnii la conlr(le l' nego'rerr' Evident, anularea de c6tre URSS a initiativei de a plasa rachete in Cuba fi retragerea lor a dat cfutig de cauzi lui Kennedy, adnirat \2 i\lrclie Denlru fermilalea $ D:- in rc/ullarrrl final e\i'tli ir o de cefinlele bxla.lrer' ale cirei Ie' lau so\iericilor. Ll eqe IUmi/al suli au constituit marele test de rationalitate a pi4ilor' Argumenlul iovietic care nu vedea'in instalarea rachetelor in aproprierea gran' telor SUA decat un gest de simetrie fa15 de rachetele americane din ;ecinetatea ej imedi;ti in Turciil a fosl lacit recLrnoscut 9i simetria cerute de balante a fost rcstaurati Rachetele au fosl rctrase idre

pentru solulia definitiv!, nelncredeiea ti targuiala). In privinta ne, gocierii finale, autonrl 6e face ecoul metodelor vechii $coli francezer ,,Ar trebui se fie o reFtA imperativE pelltru State, ca dciodate sd nu cedeze nimic conta nimic $i mai precis c, nu trebuie sa dea ceva contra unui sentiment," Jus in bello Si i s dd bell&m. Prin crorius, problemele razbojul i sunl obieciul unei ramuri a dreprului inlemalional chenat si stabileasci nonne privind rizboiul. ln opcra lui Grorius se face distinclia ce Si-a menlinut valabilirarea de a lungul secolclor inrre cele doui capitole: L nomle pdvind conduila pillilor in cursul rdzboiului iii limirarea erccselor, cruzimjlor qi efectetor asupra necomba, lnnlilor, care fac obiectul dreptului in razboi (lirr i bello) ;i2. nor nic privind declararea $i pornirea rizboiului $i tjnitarea condiliitor , i,, care esie admis, justificat sau legilim (lrr dl rlt&,'?). 5i unut $i rlLul se adresau statelor mai ales dupi cristrlizarea la Wesifalia (1648), la sfer$itul Rnzboiului de 30 de ani, I sisrcmului intemaljo nriconstruit din slate. Cele don: abordiri au avut o crolulie pafalcti, imbogadnd in fcrciidle de a linrita fie devastddlc inzboaielor, llc de a le prevcni. lil'r erau relansate cu predileclie la inchcierex r)rIlllor conflic(r, rin.i cxperienra oanrcnilor era inci proaspiilii.

50

Jo.uti pc scena turut

5l

pud dc amle noi au fost vizate. nu au fost inter?ise nici armele ce ucideau la distanta (arbaleta, pu$tile sarr tunurile), aqa cum s a incercat la momenlul aparjliei lor; peni la urnli au fos! scoase din arsenale anumite tipuri extren de letale. Dupa experjenla lrjstd a primului fizboi mondial, gazele nu au fost folosite in ccl de-al doilea. Tratamentul prizonierilor si soarta populaFilor au fost amelioratc Dfin actiunile Crucji Ro$ii $j a Semilunii Ro$n' Moneniul de cotjturi in lurisdiclja internalionali a fbst Procein cel de al sLrl de la Niirnbelg, dupa irfiengerea Gernrniei fasciste

ln cc DfiLe:re iu- in bPttn elonrrrile uc a drmrnua'rierinlele r;i/hoxrelrr du f,-'ti rnc' nLrna.e ue mrr nrrl succe' Dc); nrulle li

r tfireprindedi rizboiului.

Cele ctrsice sunr rnzboiul just, defini!

sfar$itul celor doui razboaie mondiaie, instituliile creare penlru durabili, Liga Naliunjlor $i ONU, au ficut p.r$i ineficicnlj jDte[icerea rizboiului. sub forne vagi inelicienle. cum ar l)cntm ;i lr climinarea recursului la fofli. Rezboaicle juste ca ccle de elibe, rrfc dc sub.iug l colonial sau ceie legitimate de nevoia apdririi au

rkr Sf. Augustin pentru a pemite crefrirritor si poarre sabie, impo rriva interdicliei iDitialc a credinlei lor $i rizboiut de autoapjirare.

l,l

i,

ptrce

judecat crimi doilea rizboi mondial. Tribunalul de la Niimberg a a) ,.crime impolriva pi_ nalii dc rizboj din cele doue Perspective: cij" (dd ,e/lunr constau in planificarea' pregdtirea' inilicrea ti purtarea unui rilzboi de agresiune sau a unui rizboj carc incalcA trata_ telc intemalionaie; 9i b) crimele impoiriva umanite'tii, defi !c ca ..cimi. ext;rninare !i alte actc inumane comise impotriva populaiiei civile". Aceasti a doua categorie (in blld a fbsi dezvoltati cel politice' mai nrrlt, ciileEoria fiind lSrgiti cu ,.perseculiile pe notive nelimitate la o rasiale sau rcligioase", Pentm a cupinde 9i actele peric'adi de rizboi $i care Pol ti lndreptate impolriva propner po-

'

cruit drun ir drptul internalional ln orer(r.. Ln.!iun(a/a ld Hdg:' fnbun:rlrrl rnfnrri\a'r'rnelof 'urL13 i'.'"r'",'i .r.,' ttrdecrt pF ro'rLl pretcdrnte rl lt'go'l:r\rt'r' Milo' se'i.i. fi :, r.lculpcl rec<nl pe loq u trrcreJinle rl Iil'eriei Tr\lor' inUun,r'rf ,'rr t{$cndd iJoccr pc luroli !'<nociLlJru Pron"niile victl' rcestor ilnensc dezastfe umane nuilarand pestc un nilion de alind ca prorotip Dre fiecare, ca in Indonezia. Cambodgia. Itwanda. al cxlerninirii in masi uciderea celor cinci niliotme de evrei in timpul celui de al doilca razboi mondial. slrnt uflaie Poven alc corlsi idi;lci umanitarlii. tlogresul realizal prin incadrarea legislalivi nu aconcrirea i stiturionals a crnnclof impotil'a populaliei civile estJnrsi conijnnit de sLrierinlcle indufate dc oalncnii nevinovali ce au pierrl in rccenlcle fizboaie din Italcxni. Afganistan, Irak' Liban de pcste lot in 5i i'.rlcstnra sau de victimele alacuilof Lsrofis(c
,qceasla pieocupare

tla

vitura ..preenpdvi" imporriva uDei amenirFri iminenre. .,inter, vcnlra umanitd]i" in cazurjle unei primejdii mari a suprrvietuirii ||nof populajii, pcnlru instaurarea democratiei. inrervcntii pentru Ll)piedicarea prolifcririi armelor de disrrugcre in nlasi $VsaLr im_ tr('lrila uror regimud dictatoriaie, sau a unor tiri falirc sau neguv( mabile, sau a cclor presupuse cd sprijini sau incurajcazi rcrorjslrLrl. Ccca ce este ingrijoriror cste unilareralisn l proctanat cle rnele putei ce invoci impefativll asiguririi secu tilii lor, paralel i'l| nesocohrea rolullri insritutiilor sau dreprului inrcrnalionat incLn:
t!)rar in tralate qi conl'cutii. Brori imense sunt comise plin dcciziile |rsllte la bunul plac al lirilor care abuzeazi de puterca lor uilitari ir upacrlatea lor de a iDierveni pe plen gtobal. S-ar purea spuDe ci ,,lrcnrrca a pilit skamb in acest secol, pus de la inccpul sub sem uLl lui Marte, ir car docrrinc noi cfeeazi cel mai larg teren de lc ltrrrrrrc a fezboiului Si a rccurgerii la foai $i in carc increderea in r'r'lodele palnice Si negocieri a atjns pragul mininal.

La inceputul secolului )O(I se produce cel mai senmificativ rede a scoate rizboiul din viala omenirii p n inrern cerea totald. Dimpotriva, noul secol se proclama ,Jizboinic,,. If ,lrlimarea lui se face prin doctrinc noi_ Astfel csle scos din vechea rccuzitn ,.rizboiul preventiv', in fala unei ameninliri viiloare, lo-

ful al incercirilor

tmpasul cste $i nlri gra! rrlunci cilrd rbordlD drtptul la r5z' l){ri. Dc secolc exilti fercstle pcrrlru rcccplrr-cir roclrrgerii la fortn $i

.rl

apiririi

Capitolul 6 Conflicte identitare

in orice conllict, omul care lnpti este anirnal dc un crez, de ?deziurea la o cauzl, cu o incarclturi emolionali atat de putemici incat sA poatd fi adus:l la incandescenli $i transfonnafA in uri fa.td de inamic si in dorinla de a'l disixge. In interviltl luat in fala camerei TV, tandrul combatant in conflictul bosniac declara: .,Sunt gatr sA mor penfu identilatea mea cullurali." Ar fi puiut la fel Lle bine si adauge ,,sunl gata sd omor" pentru acecafi raliune. Declaralia. rA masa inecati in noianul dc $tiri al ostilitililor, meritA o analizd Drai
atenta.

.Llruri. Aici i)r g?r\e$le e\pre.ia e\lrema propen(runea izolirii, a ,cfrcgaljei fi la limiu a .r.a/.irir' errr.?. vecina cu genocidul. CoDsiderAnd cultura ca loc al valorilor proprii, aI credinlelor, ,rJdiriilo- Si mo)lenirr cpecitice. care cie,pan pe oameri. conlennd lrec,rui. o idenrilale. (onflrctelede tipuj celui descricpol fi con\id. crate coollicte culturale. Uzul comun care acordd culturii un nivel iniltitor, nobil_ti umanist se impaci greu cu aceasd descoperire a orginii culturale a conflictelor.
nteme crescande, triseora culturaj: apare definitorie dintr_o a culrurii, desp.insi din cete pesre t20 cle definjlii din sludiile de specialitate. Cultura acoperd vasrul cnnp de activi_ latc umani dominat de linlbi, valori, credinle, istorie, tradilii, obi_ cerun, care dau tresarurile specifice ale unei colectivitati $i oferi rndivizilor elemenrele unei identiril proprii. Cultura intervine inlulLlFduni la plu.dl. in contrd.l cu civili,,ali . care e,te singLrlara. ca l.Dorrtof al cLno)ljnrelor unr\ersdle. tranjferdbile. aplicabile pene lot. Aceasre incercare de a preciza termenii nu este superflui i; dis_ (r..irca ronlliLrelor Abordarca propu\, ne permite \a nunim sper.d 0o nanri_dc conf,cre. lrc identrlare. fre cuhurale. cu accLli ir,rcle". ln arelaSi limp e\plrc; inrlrd ea conllicrelof relrgioa.e cu ccle lingvistice, cu cele etnice $icu cele ideologice, intrucar religia, linba. cmia, ideologia aparrin sferei culturale, ca subsisteme de valoi Si credirte. Cu aceasti abordare avem o cheie de citire a teorii_ k)r actuale ale conflictelor care invoca civilizalia $i culrurile lor. cum ar Ii Huntington qi Tofiler. Motivele nu sunl identice cu creznrile qi lozincile pirlilor in conUic!. Motivele apa(in de obicei sferei polirjce $i cconomice $i r)Lr sunrmolionale. Ele stau in spatete crezurilor fj sunr manipulate (jc,politicieni, carc de obicei nu mor ca lupritorii de rind_ Ralilnile Lrlrlr.'. fr eco||ornice conduc la.onceptLrl de purerc e\ercirala de ,, rrbnr J,rui grup. clLb. panid .du cJrca. iotiuJre In e\ercilxrea rccster pulen, ca in cazul ttltsilor minorirari care au format nucleul ''l|,cr'' arm1|a rirnp Je \e.ote ijr R$Jrdr. II| rcc.l .r/, (onnrc
1cr

vemt du$man ireductjbil. pe cat de puternjc este liantul in interiorul iumUlitddi rcga\itc. pe alal Je nesocotjle ri intreruple sunt lcgaru_ r. e :r rnteraclrunea po\ibiu cu gruput pun;ror de atle vajod alla

de aneniolarea celuilall, membru al grupului rival, de_

li

Pcnhu noua categorie a confliclelor care se manifest:i in proljfe rrrea r;doaielor civilc, gherilelor, revolrelor, terorismului. violen_

innpli definitie

Ciutarea febrili a identilillii culturalc, aceea a grupului ctnic sau rcljgios, cu limba $i tradiliile sale speciiice a constituil preambulul unci crize. Identilalea veche de ceiilean a] unci republici federative $i a pierdut conplet sensul. Aceea era o identilate iAuote pentru promovarea unor interese comune lnand de rcsoftul civilizaliei, care se adreseazi tuturor gnrpudlor indiferent de ceea ce ar putca sd le despani pe planul cultural al crcdinlclor specifice. Prcieclul unificator in cazul lugoslaviei ii al alior !!ri cra consnuirea uDei societali prosperc si egatlare. Maj prcmitea $i dcmnitatea ata$atar oetileniei irgosiave priDjucarea unui rol reDalcabil pe sccna internaliomia. Per sonalitatea iugoslava eta lcgati de mendria iniliatorilor mi$cirii de nealiiicrc. de consiruire a noii ordini capabile si conduci lumea a treia spre dczvollare $i de indcpcndenli proprie in laport cu marile pureri ii cu blocurile. Vulnerabilitatea ace.stei conslruclii cra generata de caraclerul ei ideologic, adici cultural. Incercarib de a construi ci vilizalie pe cultur: dau gres. Ceea ce construie$ie cuilura. cultura deslrami in vetnica ni$care ondulatorie a cfedinlclorO dati ce a dispnrut temeiul idenlittlii comuDe, care linea in

conirol acliunca cenirifugi a fictorilor de idenlilalc comnnitad.

aceqti.r au ic$it la suprafali cu tot codegiul de asPiralii

1a autonomie pfomovalc de natura identi $i indcpcndenl:, cu loznrcile separirii tnlii de gnrp, cu prctcnlii istorice, in sensul citirii proprii al istoiei.

lo(uri pe

scena

lu'nii

55

tlrl devenise acut. lutnd siuflea grupului dolnnant. Inrcresele altor putcri exteioare $i interven{ia lor de a suslrne una din pir,ti sunt de naturi a aljmenta $i amplifica conflictul in te . Toate resentimentcle tribale din Afiica poarti amiltjrea coio nialismului care a favorizal un trib in dauna celorlalte.

forma unei lupte de eliberare de sub oPre

iunctlonal al societdlii. proiect leSat de economie, politicd struc_ $i

tLrri^insritulionale.

Daci facem un pas mai dcparte depi$ind sfera incd subiectjvn a notivelor de puterc, apropiindu-ne de cauze' voDr alunge la constalarea cA invadabil confliclul cultural lzbucncste in urma ncapacjtilii uneia sau a unui $ir de guvemiri - de a construi o societate jndiferent de apartenenla la un grup care sd ofere membrilor sai, sau altul, a unui ninim de trai care si asigure un nivel de viali decent. Este vorba de inabilitatea de a canaliza energiile societalii ilfr-un proiect ale civilizalie sau de intaEierea refbrmelor de modemizar;. care ar fi permis diferitelor comunitili se coexiste paSnic sub semnul unui jnteres comun. Harta sociali a omenirii' cu zclro bitoarea ei majoritate prinsi intre cursa cre$terii popula'tiei $i a asieuririi mrjloacelor de tlai. rivi$ili de mizeie fi lipsuri, bantuitd de ;naladii, subnutrilic, lipsild de adlposrud. traind in aglomeriri neisienice, cAnd nu ja dnrmul refugiului sub spaima extemlinirii, ne irczrntr tun.hlul cel InJr prupr.e aPdriliei Je conflrile Srruilia .rirper:lr e.re pL.; rrr \ea'nd Jlto-d..ak lrebuie nrmrcrli L n lrl i' piqitor se ivegte sau este prezentat, cauz: a luturor rclelor Si care iste de obicei orice corp strdin. ce se bucuri dc condilii ceva tnal bune de trai, oricat de mici ar fi diferenla. Trebuie si recunoaqtem ci accla$i necanism al ,,fufiei neputin prospere, unde dezralei" poate funcliona ti in sAnul unei societali neadaplalii, neprivilegialii, ceea ce s a numil uneori ;ici;afi, retnrile sub lozinca di ,,lumpen" sunt materia primi a unor miscid subculturi anarhice vizard dezechihbrarea. uneon vloferitelor lcnti, a socielilii. in aceasti lumini, teoriile care exPlici cauzelc conflictclor prin (in principal Dolitica de putere ($coala tealistA). rid:cini economice sau postnrarxiste), abordare structurali. agresiune bazati irarxiste pe tendinle biologice sau demografice. curentul factorilor sociali 9i accenllt nou pc molivalia cltltumld 9i atiiudini legate de nevora alirmirii jdertitllji nu sunt alat de contradictorii culn par la prma vedere. Cultura idenlitari, fragmeDtaristi $i conflictuall, ocupn scena istorici cand dispare proiectul civilizator ce procuri lianlul

In Ciocnirca ctuili.aliilor a lui Samuet Huntinglon, aurorul practici sisremaric confuzia intre civilizatie culturi. care, ca sis_ $i teme de credinle de orice fel (tnclusiv id;otogiilc sau rctisiile) sau de valori, sunr de o varieute uria|i, nunirand circa zeci rnii de culluri diverse, rispandite pe tol globul. Aceasti eroare bazatd pe o 'crnrnrich Jmhrgua a conltus ta in,cncrea pe ordinea de zi a Aduna_ riiCrn<rure,r Lnui pUrcl brne rnrenrion ;e atrfet Dirtne ri cir rti zaliilor". ceea ce deschide poarta unei sciziuni inrre presrpusele ci viliza{ii cum ar fi cea vestici sau cea islamicd. O asemenea abor_ darc sldbc$te apelul pe care civilizalia unici l-ar putea avea in api_ rarca salvgardirii ei. Revenind la autorii care se referi h r;dacinile conflictclor, con slatim cd ciocnirile pe care le consideri Hunrington posibile $i probabile in secolul XXI derivd din schema sa conceptuali. Trezi rca civilizaliilor li inrrarea 1or simulrani in competitie in contextul mondializirii economiei 9i globatizirij inlbmatizirii vor genera, in oprnra acestuia. conflicte. orniland unele civiljzatii care dispun de mijloace mai pulin redurabile. dmene pe planul inrai al riscurilor conlruntarea int.e Occidenr ti Islanr. Occident Si Confuciani$ri (China Si/sau Japonia)- Dintre acesrea. cea mai nelini$tiroare esie rcna$lerea confljctului sccular inlre Islam qi Occident. cu atat mai nNlt cu cat Huntingron atribuie legirudlor islamo_contLrcionisle o , nr5 Lle/a-nof\arore. Nu rcetr)r lucru \e poa.c afiflnr de.prc Occi 'renl sr A.r.r ir. c,r re/ulr,rl ri rccnui t-runghi dc tb4e. O(cidenlul se vcde izolat. La irceputul secolului XXI, Occidennrl i$i vede su
premajia contestali

Existe falii inrre civilizalii Si acoto trebuie ciutate rAdicinile conflictelor, dupi pirerea lui Hunrington, care conlund; civiljzalia J.r .uIurJ. Cr\ili,, le ,rrrr rbfnarjuni In.!i, conllrc.etc vur tr Je p|opo4n vasle. Accentul la Huntington cade pc macro confljcle. El r.lmite totugi con ilicre Si iDrrc srare apa4inend de cjvilizalji diferite fi conflictc ale grupurilor contigui de a luneul liniilor de fiacruri
nrtrc civilizstii

fi

pretenria sa la universalilare negati.

llIlrlu- rr|i :i
Lrnde

PrJdiemr lle cdre o \ r\Inc ii np r8e tJ \uprrc\rrmd-ed con negli,dcr cetor toLrte. Jir Inr<r orut .irrti,,r!iitor.
factorul cultural poate

ricrr si rcluillt cazul bosnixc. pirtilc i0 conflicl impilfiicsc una fi

fi

motorul real al ciocnirilof. Esre sufi-

5b

Jr'Itti

tP

\ "Fr h4ti
toliziune potet4itll

57

aceea$i civilizat-ie, dar au steaguri culturale diferite. sub care in cearce s! se adune grupiri aspirald h identitdli culturale distincte in ci,rd.r sohdalilarii $i spriiinului manire\rare de !anle Inu:ulmane Dentru confratii bosniaci, sau a Rusiei pentru sarbii ol1odoc$i, nu poate fi vorba de o ciocnire a civilizaliilor cre$tine ;i islamice' ca Llocuri opuse, ci de afinitili care inri in jocul confruntifii culturale locale. Numeroase crilici Si lulri de pozilie au aritat cd paradigma lui

&iar n6i tnare n. std in fati, un conflic| interiotul cAruia cio.nirca dNiti.atiilo, pre,azuA rle el poate fi subsunutd."
ndjot,
?n

....J"hntn troditionola
t7u4tt4Eto4 e,r, prerede, dacd vor

Hunlingron nu esle unica (Alker, Actualele conflicte tunr inlr-adevar de ;ul$r6, a$a cum spune lnsu$i Hunlington cand se refed la rell,,istorie, limbe, culturA, tradilii qi. ceea ce este mai important' de o intereii". dar nu sunt indicii cA centrele de civilizalie legate

.tru mai larg supercit)ilizalii distitlcte Si potenlial .onJtictuat e. Vom cantinaa s,i folasim cwa ciritizalie pentru a e rcferi Ia agt.atianismul Pitnului Val sau la intlwtrietistilut celui de-at Doilea Val sau la soctetatea Valului alTreilea care emerge...,'
concepruala in lumrna derinirrrlor ,Curr.aparc. 'Irrunr_tr ci\rtrlalre) propu.e mdi susl Fap j c, Tomer\ede in cF vrrr/alrr srcteme de producrie Sr orgrrizarc il dpropie de lrtul ur c.,re credem ca termenul de cr\.lizalre trebuie folosrt. Un.verJalila_ lc.l civilizaliei este presupusi de auror. Ceea ce el numerle ,,civili_

r ,r"ttL.rlipt pl ,ah. ,e bd r,Ea rJe.tdta I ndtrc d t,.onlli tlte lc ith ,l t, avd loc, se wr petrccein inteliorul unui cao Iune dirizafi din ce in ce mai mutt i trei i

;eDendenta crescenda se vor ciocni violent O "rivalitate matur5"' cum a fos! caracterizad tensiunea comerciala intre Japonia 9i SUA' este un conflict in sens larg, dar nu o ciocnire Se observa ci cei ce
se angajeazi in construirea civilizaliei globale sunt spre c;nflicte. Urmitoarea remarca a lui william H.

r(eara .chemA

pulin inclinali McNeill mi se pire pertinent!: ,,Este desigur un fapt izbitor ce ifuile implicate in <Afirmarea Asiatici' $i ln <Rena$tcrea Islamic6)' a clror crc$tere sa se $i putere Huntington le subliniazd convingitor. nu incearca recent ret;agi din societatea globald. Mai dcgrabi invcrs. Succesul al exportului Chinei pe pielele mondiale esle central pentru intregul fenomen al cre$terii asiatice, in timp ce credinla musulmana a fost dinroldeauna prietenoasa faF de come4 fi objsnuire cu ,'infidelii"' Nici una de fapt nu este pregitit[ s6 p]Sleasca costurile retragerii din.ch,mburile globrle ce cre'c Iapid. schimbun cxrc \usrin societatea umane in loae pe4ile lumii." Aulorul celur de-31 ,.lrcrlca \ al , A toin<r' dplic; lrofia 'a a\upra vnlurilor schimbirii in societale la conliicte' lari cle care ;chimbarite nu se produc. Cultura $i civjlizalia se confundi $i la Toffler, ca 9i la alli iociologi americani, cu o singuri observale: civilizalia nu este definili pdn componentele ei sllbiecljve, bazati pe credirlle, ci pe sistemul de a produce bognlia $i puterea societtii. Astfel nu sunl decat trei civilizafii nari' simbolizate de sapa' lria de asarnblare ti computer' Confliclele, in opinia sa' au loc granila acestor civilizalii. Toffler se delimjteazd de Huntlngton'
,,Noi de atet enea cterlem c.i civilizrlliile s( ror ctocnl triitor. Dar nu pe hliile pe care le suq(rcazd el (Huntulgton)'

/ilii"
llc

acestei

consrituie. dupA noi, trepiele evolutive clare qi de necontestat civilizalji unice, ca Si sfraturile ei actuale ca coexistd,
sau tensional.

l)rfnic

'r

In unele pasaje, factorii cullurali apar: ,,Astlel, in limp ce poelii fr Drlelectualii regiunilor economic inapoiaic scriu imn;d n;tio; [lc, poelii $i inrelecrualji srarelor ce]ui de-al Treitea Val cenli virlulile unei lumi fdra tionrie,. Coliziunile ce rezulti, reflectand ne_ !r,le total djferiG a douA civitizalii radical diferire. pot prcvoca flrlova din cele mai relc bAi de sange in anji ce vin." Ir rr drn (ele mJi r cres:rntc (LIriidcral.. a.e 1., I orfer ,^ ri,eri lr .rilbnaiel( dF ni.a' I te.ru- o rcflc(rie d apifi i. nif pc p,rn r,r inomrc: ,,...economia lumii a treia sfidedzi vechiut sistern indus lriirl prin,rupcrea pielelor ir buc;li mai mici, mai diferenriate. Apa. lrl, llr ni9A, xrmate dc produse de ni$a, finanlare de nign $i jucd;ri rk. Ii$: in bursa de va]orj..., Aceasti de-masificare a-economiiior rrvxrrsatc este urmari in paralel de de nasilicarea aneninlirilor ir lrr r,. in limp ce o singurd anreDinlafe gigantici de rizioi intre rrrl)rxputen esie irtocuir; de o mullitudine de ,,anerinlrri de ni$i.,. ])rscumnd aceste ,,amenin!tui distribuite'., pe care noi le legim ,r rrxgnenrarca cutrr{ilor, Toffler are observalii pertilente: ."{s_ ll/r !(|Llcfi o tulburitoare divcrsirate de rizboaie separatiste, ernice tl rl, !iolcnF religioasn, lovirui de sta!. conitjcte d; fronricri, ris r f cilile ii aiacui reforiste, aruncand vah!i rle emigr"nli tovif

58
ue .rrdcre .ri rir,,bor

.locuri pe scena lutnii

59 r'slora nlrlt mai moderal nu a sonstituir un factor de ingrijorare inl,,||rlti(nrali. Ofensive de mai mici amploare desfi$oari islami$tii r|||l Egipt, dar aici. ca ;i irl Turcia, Iordania ii peste tot in lirile mur|l

r)i

hod^rLla

r"tta

i:;;.;i;;;i;i
iJJ'*li

-'r"'t"'. nr,iorrle

;**"

i,"i"*r." :::il:til ":,ffi ;i;

in mulle aLmate s; f\n\eJs(A

Jc miine ;;i';;;'.'" '," i"''1. 'p(cr'rlc nra r'lbnirrcilor Toffler' cL dn " :'" ;"; rip d. o"r pc crre il 'irrrnJlcr' " a'rione/( u unF ' ,rr"p J. i"'.,," i" pjna l'r /ecc rni dc-trnir '; rpa-rre ndcpirlir< s: L'rlru dl 'eniu a. "f',, In rrrr u\lrle '^.* zitive'. cu un caz in fali' in dofinla T"eoriiJe ilflorcsc rJupi eveninenlc' Cine .te rubt: ee\t'i.Jl ..u'aloare dc lcreral;zJre rr Progno/' \edea'rnprc'ir pe rare .i;,- t"'li,'l''"t.r' )i lc lorflc'porr< incercirii InkulLri de i"-,"irJi-" .."nr'".i &n Golf 5i reprimarca a,Jesta . rt+"."nie rcgionali A fosl , l] 1Y","1"" :l::: i"i. ii"iit,"rlii i'' oeljn:4ia dati de Hunrinston' nu lrakul rci,ii "*"..1*

;i;"t din :ll'i: jilil*::i$:ilt ri.t: lr '

nou i"^ ceeir (

conflicte aparer! mici declan$eazn elccte r" riinh invecin;te $i chiar,ll:i1lji:j*]:,ll

de lralrcarrlr.Ll'" drcguri de a'emcnea) lrr cconon'ra Slobcli 'lrn cc lll ce mai co-

\rllrine:

Pakistan, Bangladesh, Indonezia, ei nu pot inldtura state cu

p'",""i,

*Li r"r;tar b;zar ee odTtlll:::-lT'::Hl::!i:; "'' ffffi-';:;ii;il';.;;.-"p"r',,'i''0" ro(a armatd in derinilia lul
i"iir";, i" ."*r" ","i ;;"1 ;i;t' .r" il;:;i;;l
doilinaliei civirizalie rala avansuruj irrrrzarre .."i""" a. r'p,r 'rer' con(cpr'rr Lle ' i:l::] ;;;,"-^.t;i ia'e aruin'li" inoc civlizalie ti cul: r"",.est pas, elnim ur i,'i.'i,,.u 9" -1.1i:1,::ltl :'.1,"", n't.c''ln; rJe'rlo"i'ri spcta l:rrcr' i
unei fomre de a perpetu:

\trrcturi dominart laice. Ideea care ncliDittefte cel mai lllult Clccirl( ||lul este creqterea aceslui val, transfonnarea lui in mi$carc dc pro lx,lii la+i $i constituirea unui front com n. a unei coali(ii capabile \i tx):rl1e un rizboi general cu puterile occidentului. ln virlulea unui momeni isioric, cand islanrismul. intr o illge Inloirrc expaNiune, a ajuns din Marea Ro$ie ln Nordul Mediterarrr.i, cucerind toat6 Aftica de Nord $i cand regiunea ce o adminisfa i'rIr Lrn cenfu remarcabii al civi]izaliei, astizj fundamentali$lii con4l,h ri ci Islamul este o civilizalie. Este o alirmalie falsi, reluati ,li|l neglijenld, asa culrl am vazul ia Natiunile Urire, care au adoptat hr fi:rerea lslamuiui un proiect de,dialog intre civilizalii". Drr ls|lr rul nu este decat o culturi particulad. cu zeci de varirnre Si i,Li. Ei vid iDsA in accaslS ,.civilizalie" pe care pot ridica propriul u,rl) dc crcdinle o 1b4a nondiald capabild si confruntc cclclaltc ci

vili/r(ii constituitc. Esie

de presupus

"

li

;r:iffi".'"iili ir.-. .,',t.'i. i,ii',

."

*''.'''":li *j
i'

" :'1t."1i'-:.:,:'

vf fcrliza $i ci. ir ciuda unor succese temporare inrf-o !ar: sau altx. rl /ilrziilc pc p]anul economic, tehnologic Si Stiinlific pot ducc la frrrilicte intre Scoli $i lac1iuii. la Inrlimilare fi esec. Expeierrla isIor( a r tirilor curopcne crefdne este relevtlnri. Mai nrulte conilictc 1 li,st duse in sirul crc$lindtitii decat pen{|u cornbatcrcr altor cre rlurlr'. Ceea ce insi treb ic hat in considerare in viiloarca ei,oiulie

insi ci

aceast: unitatc

ru

sc

expansiune'.pe seama i".tl,.r.ii **ll ii""..,:", '",0."".',,.i"i ae (sa; reprc {ie ci\ilizalii)' dar linand I": :::,:ifii

Jnei :Jen :rrrr rr'r\e

Jrlel

J oe (( a i'lamic

{rrl

i.i,la'".ir"i^ii .r"'r'"!ii

in sud a conflictu L,.'""1" ."-f,"."f" diicriic Esre conlinuarer

"''i",',"li5ll';,","", ".t" ,|at Llc Prczent iD analizelc politicc' ,"p;'" La aceasti ori' in lran puterea

,'t#;;;"',;;;
i'"",

este aPa4i

l'"J""-"tis!c carc urnrresc atieza'""" t"::t:1111:l .';;r' .l;;t. curnrrrrind uoe\arrre reu! rlrr ln'e';fi r'ern;rr't0 .,,"'r,'.r,1 A, (la unJc,".*j' ': lll:ll"j .";;"-i:' '' u' .."1'c.'ot ''"1 ri".i''1'|r"I ilJ'iJ'ru"ri 'r' o"il"ii'l e ll, i li.i.i r re.or.,r'c; n"'rr, r,', n.''rnr'' rel lllb':l ' rJ'rirr:-ii J:: 'j"-";:.;,' ;",,'r e , 'cri 'o"Lnrr' .,:.ia ., - '" u.n ,J,ilJ :', ." I r " r'rr' 'lJ rn'r'ranrr(r

*'J

virlorjlc universaliste $i blefarte ale Islamului unrbrite lcnrpc) rclualul curent fundamenialist care pune accenlul pe inilitanll{1l| ti cxclusivism. l)cfi scenariile secolului XXI nu crclud un rizboi nrondial. lr,,l)rhilitrrea aceslLria este considcrali redusa. Majodtatea auto , hr lnllici primejdia crcscandi ce persislii in ceea ce nunrim ..riz hlL||. cultLrralc". Conllictele identitare sau culturalc se djsting nu t|||||L i prin rezisienta lor la solulii pa$nicc. dar si prin Lungimea br lrr!) ,L\ruiG. Apro rpe io'rte se inhd pe urtervalc dc decenii. t'ind $ [ir rlar sau se obtire totu$i o solulie. accrsra i! lbrlrla urei rrt n ilitri istorirc, cafe prh rmploarca ci .lopiricile peifo nanlele ||l|, iircia dinlre c:iile pasnice, intrucit angajcrz b.tte lniiloacele
trrr (ic

ilf,

r/ufile examiratc (con!enciosul lirDco'gcfnrar. sitLulia r de Sud fi confliclul palcstini

EUCUC!!Tl
sediulConlral
irL.

dnr

ili!o:..n!_

- Cornuncarua Ca].J.1iri.r

60

Jocuri pe scena

lutnii

P-!!!!!! 9!4!!!!

6t

Dulnr cinci dcceDii Pdmut se djslinge pdn esenla sa lcritoriali: loui societili (airicanii $i coloni$tji) disputi controlul asupra unui reriloriu. Este irsi dc remircat ci lcritoriul este sfans legat, ca 9i poate cultura, Lle definirea idcniitdlii' care dc cele mai multe ori nu fi conceputi flrd cadrul geografic in care ea s_a constituit istoii ceste. Asocierea tentoriului cu identitatea populaljei este evidenti acessi in ciocnirea arabilor $i a evrilof Posibilitatea solulionarij grele cste instrucdla pentru metodcle pa$nice l't care se tor dosare
Doale rccurge in cazLrl

'

lor' Contenc]osul franco'germ.ur este unul din cele mai lungi proani cese conllictualc care numai intr-rln interval de optzeci de restut fiind domiMl dc iensiuni f1870-1950) a cuprins trei rizboaie. ii problene lititioasc Din 1950 qj plil1n ast'zi, deci timp de ;DrorDc o jumatalc de secol, un proces al reconcjlieij s-a desti$urlt fiia riiturniri salr accidente, oferind lunii ur exemplu remartralatul crrbil .]e soluiionarc iii prevenirc a conflictelor, incorporal in Capacitnlea de rezistenli scmnal de Ader|uer $i De G.tulle in 1963 i acesllri acord este dovediti de patru dccenii de aPlicare conrnu' de unilate ca cele adoplalc in Si de inspilare a unor noi nisuri 2003. Dircolo de \'aloarea sa penlru parlenefr qr pentru curopetu' rcconcilierca arc o valoare tcoreticd $i practic'l pcninr rczolvarea 1utufor conllictelor' Lilisiul ce s a stins a avul r:dicini adanci Rizboaiele au fost Durt-Lc Jen ru Cl ,crr Sr LurcnJ JoLr' re/ru rr lrunrJliere lrmp Lle *-n'.. L. in". l^ lr ci lq4' aL c\"rrr lre: ral\o/ic l" slrrrittrl fi..eiunilor trecand h alt slipan- in 18?1 (Bis""i*i,ia"p"n-*f" regiunilc sunt incorporate ln Geinania ln veruailles). mark i,lii ior""" a" r" v".t"I[es). ele revin Flarlei tn 1940 sunr ocunrre rlc cel de al trcilea l{eich. iar in 1945 se inlorc la Franla ln

rirlevente motivele disputelor anterioare. Acest proiecl este inte_ ttrafea europeana_ Prin intrarca lariior intr o entitate comuni, apan fncnla la o lati sau alta a unor terito.ii iii picrde dramatisrnui $i \i:mniiicalja. Aceastd fomuld integrativa nu a urmArjt la origine ln Ix)d explicit scopuri poiitice. Ea a avut simplul enunt al unei co_ rrrtrrr]tili .r olelului $i cdrbllnejui. Este greu de gisit un exemplu mai fk)cvent de rclni dc civilizalie, olelul $i cirbunele stand h baza in_ rirL\triei occidentalc $i a putedi economice a acelei epoci. Acest t)r1)iect a fumizat ur cadru imediat de inreractiune. FfiDcezi $i ger lrni erau mcmbri ai unei echipe europene, cc cuprindea $i alli lrx|tcneri. Intemctiunea are exact accs! inleles: lucrul imprcuni r,rrtru un scop comun. Este infinir superioare dialogului, pe carel t,. rrlune i ,'rrccare rrrjrura Si pc clre rt jn uenlcara in mod ho. l,,riror Tnlr-o lum< I Inlo nrrier ri comUnicarir Sr intr_o grind.re rltnllinafi de tco ile lingvistice $i de rolul dialogului este greu de r{.sizat conceplul cheie ai interacliunii $i pozilia sa horiratoare in /rsr grrarca relaliilor pa$nice. Cei ce au coDceput aceasti sotulie au avut o pedecti inlelegere
n

rfcstui conflict este flagrunte. Nu a exislat un tratat de pace cu ( icnnania dupe siarFirul celui de al doilea razboi moDdial. Au ex_ rrlrl tratate ti acorduri privind recunoa$terea uneijumiriri vesrice a (icflnaniei sub formi de stat independeDt incoryorarea ei in ia, $i rrilia europeani. Escnla acestei solutii este gAsirea inovalivi $i creatoare a unui lr'orect in misuli sA faci, prin amploarca unor interese comune,

!003, parlamentelc franccz li german (rcunirc la Versailles) privesc la oroblemd ca ]a ull caz ingropal denuit $i definiliv in kecut Ctl roate accslea. ca si clispar6 din preocLrpiriLe celot dou: liri $i din trebuia asenda hf de lucru, un ciclu inlernal de tensiuni si r'zboeie destlrl dc simpluintreruDt. Si accasta s a ficui pfiDlr un mecanism t'Pcntru inchcierea disputci nu s au nlri dus negociei. nu s a exprcs la nciodele cu1 aDel ll nici o instanli Si nu s a fecurs ir lnod

unei cai pasnice. Dosar'ul a fost inchis Si problema celor dori regi_ uri a foil rtearsa din agenda diplom.Ltic't $i politici Bccarilatca

actelor cale

si

dea soie nit

le

ii

Lrutofitale

juridicn fezolvirii

nania de Vcsl de Franla, printr,o solidadtare de interese, a o lumii occidentale.,' A losr desigur necesari viziunea $i firlorltatea unor oaneni poiitici ca De Caulle Adenauer, care de $i ir\fmenea qtiau ceea ce pedecteazi. De Caulle ii scria hi Maurice |,)uvc de Murville, in 1960: ..Trebuie sA batem fierul organizaliei I r'opei, cici acesr fiere catd.', Mai tirziu, in anii '60, textele politice ristoanli ordinelj: Europa frlc ba7a6 pe intelegerca dintre Franla $i cernrania, formLrli carc f\1. r.vocala Sr astiizi. La origine insa, Europa a scfvit ca proiect I i)rinrn de sUngere a unei stnri litigioase $i dc crcare a unei situatii , rr, l.,.nntlirr. D.\i inletcgcrei, in'rc fr:, tr .i Ccrman,r.a
rLrrrra term

Iic

d'Il l nhrccri\ele olanulu,din o md lq50: ,A Je/rnlo\ica .claliile lrrlrc tiaota ii Gerlnanja, a elimina opozilia Jor seculari, a iega

r)bieciivelor unndrite. Robert Schuman $i Jean Monnet au descris

62

l1&ri

pe sc.rd

lurlii

63

bazat pe Europa, ceea ce a ufmat a constat ln l:rgirea conlinui a tematicii proiectului european: de la cnrbune Si Petrol la atom fi economie, la piali comun;, la uniune economice, h monedb unici $i la agcndi poliricd Si aparare comuni. Fiecarc pas a fost consolidat de tero construclie institu!]onale ;i legisladvA, fdre precedent $j men de comparalie in integdrile regionale contemporane. Sunl de irlinut ceteva mari lcclii ale acestei expcrienle istoricei agenda rcconcilierii nu conline vechile litigii, iar negocierile ce se poadar nu se referi la ele decet indirecl sau lacit. Atenlia este in_ dreptatd eminamcnte sprc viitor $i spre defi rea ,,solidaritilii de interese" $i a unui nou cadru de apa(enen1a la care pot ,,afiura cu fermitate" pArlile, in calitate de parteneri. Agenda nu atioge probleme cuiturale, de identitate si de valon specifice, lisand acestora c-mt dc\ h's de rlimrrc rn . rdrul prcieclului comun. Africa dc Sud a stat pe agenda ONU de la incepulunle ei. Comunilatea intemalionald a dezbdtut cinci decenii in $ir un conflict

ln ele recunoa$tem toate elementele prorectulul comun de civi_ lizatie, orie[tar spre viiror, formal din interese imptuti$ire ce trans, rond distanta culturali, ehici, de valori ti cc,lccpur.
,,...AJiica de Skd dpatnrc tuturor cetor care trdiesc in ea, negrii si albi... albii du fott cte asenenea africani tn otice r,i,i itor drunjament, majoritatea arc neyaie tu mitloritate.,' ,,A Jace pace cu un indnic cere unuia sd lucreae c inamicul inamic derine partenerut lui."

liri

Si acest

aparent irezolvabil. Cum s: intervii intr o situalie care confbrm Cartej line de iurisdic!1a interni a unui stat membru? Cum si reconciliezi drepturile unei-majoritili asuplits c o minoritate dsli nand toate cheile pulerii? ln Rwanda, momcntul in care majoritatca hulu s a bucurat de drepturile democratice a adus $i miceiul mino_

Aceasd splendjde definitie a interactiunii este completate cu re_ tl nu cr incriminarea parteneruluii ,,Albii sunt conffali riricani, dorim s, se simti ln siguranld fi sA ltje cA apreciem contributia pe care au adus-o la dezvoltarea acesrei liri." Nu istorie, ci viitor: ,,Trebrie sA uitem trecurul li si ne concentrirn la construjrea lrnui viitor mai bun pentru tori.,,proiectul comun esre dat de viiio_ flrlAfricii de Sud poputatd dc,,oameni provenincl din diferire gru_ lLrfr socnle care au o loialitate comuni! o dragoste conuni penhu
funoa$lerea

ililii

indepi.fate de 1a putere. Linbajul soluliilor distibutivc. fire o sohr.ie irtegrative, nu oferea orizont cazului sud african. In rcerst5 logici. segrcgarea inadmisibil n prin polirica aparlhcidului Si a impirtjrii necivilizate a populaliei in mai multe categorii juridice invita la soluliile divjzjunii si separidi. Rezolvarea finali eslc liri indoiali fructul unei evolulii, in care presjunea jntemalionala ti schimbarca sitraliei politice ii economicc a lumii au jucat un rol impoflant. in paralel cu evolulia atitudinilor pc plan intem. Cele doui pcrsonalilili carc au gdsit solulia cc i'a resplitit cu Premiul Nobel au fost Nelson Mandela si F.W. de K1crk. Este lnai u$or de inleles evolulia celui din urmi. care a inleles cA viitorul Africii dc Sud, o ta|i bogali in resurse. cu o prlere ecoromici considerabilS, va 1i amcninlai in lumea aspri a comPetiliei intcrnalionale, o dali ce lara va fi redusa la dimensiunile unui slat populat doar de fo$lii colonitti europeni. Dar laplul cd un orn incarcerat limp de dece i ca Mandel:r, Ic'rnai in spiritul revolulionar al doct.inclor de sdnga, inlelege fi aplici o solulie irtegraliva cste ie$it
din comun. De aceea voln illistra conceplia
sa

r conlinentului, de$i alte asociatii cconomice africane nu iipsesc, sA lic. in urma reconcitierij Afiicii de Sud, infeaga regiune i Africii
Conllictul arabo-israelian. Dc la rizboiul inrrc Israel Statele Si ,^irbe din 1947-1948 a rrecur ojundtate de secot. Cele cateva 162_ hoaie din aceasr: perioadi (1967 9i 1973) au ticur parre clinrr o \lire de rizboi conrinub, caracterizari de ciocniri violcnte, victime onrcneih ir pagube nateriale imense. Cu trecerea timpului, doui idei alr devenjr active in minrca oa_ rncnllor politici: in primul rAnd, conflicr l nu se poate rmina ca j,rc dc sumi nuli. El nu poare fi catligat in rennenii justilici rjistri l' rr \< rplrclra la rn reri n iL: cur aprnrne pe reljciuri r.turice. tc ',.1' de^linr e.. lr hl Joiter rrrd. Jin rei, apropr ci A,ii \Ll oe rrror e e.oromhi a liriloi. Le n ragr/ul ohrrnlt dcvin ta n.'n .r\\jlrr .oll tclelot <\te re ., t ,nl(tnF . dI p. Ut (LIrcc ta a{rptr irl|.nrii lor in globalirarea civiljzariei. iD conirrsL cu pacca ror pro,lucrrvi, intre 1948 ti 1992 confliclele armllc ltc Ofientului Mijto_ ( r'r ,ru produs trci nrilioane de victime unilne, t4 nrilioaDe dc per_

Nu este numai inchiderea unui conflict local, ci esre crearea fi de civilizalie pentru dczvoltarea conrinentului aftican. Mari $anse existi ca prima zoni de coopera_re economici elicjenti
Lrncr baze

pin

catcva citate

Jocun pe scena lutnii soane deplasate si un cost de 1,5 trilioane de dolari. Ce are Sin-

gaporul ca sA devini prototip de dezvoltare? $i ce lipse$te astizi unei regiuni unde au inflorit comerlul, comunicarea, alfabetul 9i navigalia sd se lnscrie intre micii dragoni ai lumii? In incheierea acordului de la Oslo. doui figuri politice. Rabin fi Arafat, risplatili cu Premiul Nobel, au jucat, aEturi de mediatorii norvegieni, un rol special. Este vorba de inceputul unei rcconcilieri istorice, ce cunoaqte momente de avant 9i de impas. De$i problematica ei este inve$mentatA h vocab larul abordArii vechi (recunoa$lere de drepturi, concesii reciproce, raport de forF, aiiantele fie_ cerei pi4i, oblinerea simpatiei internalionale, par,ti adverse netransformate ln paneneri), analiza textelor ($i a subtexteior) relev6 inle_ legerea de ctrtle cercuri mai largi decat ale protagoni$tilor iniliatori a impenoasei nevoi de a intra in circuitul intemalional, prin ceea ce determina astazi statura tuturor actorilor reali $i anume puterea lor economici. financiara si comerciala. Ideea de a pune pe harta lumii o zona economice prospele este cea mai prelioas6 surs6 de rezolvare a acestui conflict. Putem sa creditdm aceasti zona cu puterea imaginaliei ce nu i-a lipsit niciodatr, putere necesar, inlelegerji perspecdvelof ce i se deschid prin decisiva reodentarc a resurselor ei de la conflicl la asumarea unui rol propriu in jocul competiliei globale. $ansa ducerii la capdt a procesului de reconciliere sta in concentrarea efortului pe proiectul comun indrcptat spre viitor, proiect de civilizalie (qi nu de culturi), care s6 asigure interacliunea populalillor ca participante intr-o echipA integrati. Realizarea proiectului aduce cu sine stingerea litigiultli istoric, ficind vechile antagonisme desuete $i irelevante. Exisli in aceastA solulie o rcformulale a unui vechi dicbn, care ar suna asrfel Inter negotios, silent amLae. Un analist (Saad Eddin Ibrahim) ibrmulcaze pentru viitorul Odentului Miilociu patru pat"digme. Doud pomesc de la conlmntarea Israelului cu vecinii cate urlniresc sA-l invingn pnn suPremalie numericd ti de fo4l paradigma srabe $i cea islamicS. Celelalte doui, pamdigmele Orienluluj MrJlociu ti al Mdrii Mediterane, sunt intcgra_ toare, promiland un loc de panenef Pentru Israel. Autorul prefera

Capitolul 7 Conllictele secolului XXI

Mo$tenirea unui secol

Sccolul

XX intr, in istorie ca cel mai

ltnurcletuus) secol, ptin recordul absolut al celor dou6 rfuboaje m;n_ rlale care au facut peste 150 milioane dc victime. Mulli autorj consi_ rjcra aceste doui conilagralii legate, intr-un rEzboi de treizeci de ani, rxtins de Ia un razboi intem europeal ja dimensjuni universale. UF rrate de Rdzboiul rece intins pe paEu decenii, ele vorbesc practic desprc condilia conilictuala domiranta a acestui secol. prin nahra lor, ()nllictele secolului XX au fost confrunte.i lntle marile puteri $i ali_ nnlele lor, nngrenand arnaie uda$e, dorate cu tehnologii avansate si fr'|sumind fbnduri uria$e Si resurse pletioase. ,,A ibst cel mai ucigag secol despre care avem dovezi. amt prin r'riimea, IrecvenF ii lungimea ostilitililor care l_au umplut, inceLlnd flr)la penlru un momerr in anii 20,. dar fi prin scara liri paralel a ca tlstroletor umane pe care le-a plodus. de la cea mai mare foamete in i$loie lagenocidul sistemaric." (E. Hobsbawn,Ir" Age ofEfin:/'..ler). I)ir nu nullt li lungimea sa evociRizbojulde rreizeci de arri al se_ mhrlui al Xvll-lea. ci $i caracterui lor inrudit. Aceiag autor spunc: ,,^l Xxlea secol scur a fost o era dc rizboaie religioase, de$i cele liri lnilitante ii insetate de sange din religiite satc au fosr ideologijle \(\rlare djn recolra secolului al Xlx-l.a, ca socialisnnl sau naliona_ |srrul, ale cAror zeitili echivalentc au fosr sau abstraciilrlrile saupol!
!

sangeros

$i

ucigai;

l rc

r venerati ca

divinitili.

proiectul mediteranean, consideraDd crearca Orientului Mijlocju ca fiind de jnspir'a,6e occidentale. Esie de vizul dace acesta din unnd are $anse mai mari Si mai apropiate de realizare decil programrl vast, mediteranean, cbemat si stingd multe rlhe conflicte $i adversiiitj.

In bilanlul megaconflicteior inrri la un loc cle fiuDte aparitia arrir.lof ABC de distmgcre jir masit: atomice, bacrcriologice chimice, 5i rt,LLrl lirndamental al rehnologiilor mjliiare, contiuntirile de ideologii I,r r0rictmlzafea geopoliricii ca docfini slmtegicn de conlrol a] unc,r rL1 lr)ru, rsurse ti baze de spdjin. gi roru$j, nt rrejter rizboi mondi.rt, , rL r lirsesc obiesia unei gcneHtji postbeljcc, nu 1l :rvin Loc, tijr :iiunil(

lotuti p, r.na

l nii

6'l l1h,.r1 r claborale pen[u alt gen de conflicte. ln conscrinln. din SIi I irrlir ii piini in Irlanda de Nord. din C caz $i piina in Balcanl. din AI||( ir (lcnirali $i pin! in Orientul Mijlociu, conlljctclc identitare re. |l|tll||r(l la o ]arge panoplie de mijloace militarc s-au ndicalizat li au

fiind absorbite dl} un prclungit rizboi rece. In bilan! figureazi alte fbnne nrai pulin masile ale conflictclor: rezboaiele de independenld pe scad locali Si fonne de purtare a luptelor prin patizani $i gherild. Conjliclele descbisc salr cclpulin nestinse ce persisti pini in 2006 sunl L Sdhdra occidentala opunand Maroclrl, Algena $i Frontul Polisaliot 2. Sudan-Dadour; 3. Cote d'I\oire; 4. Orientul Mijlociu opunir lsraelul ni$cirilor Hezbollah (Liban), Hamas (Palestina) ti
Hesbollah (I-iban); 5. Irak; 6. Afganistan; 7. Sri I-anka qi

Talilii;

8.

India-Pakistan pentru Kashrnir; 9. Azefbaidjan-Amenia penlru Karabah; 10. Cipru: 11. Kosovo; 12. Cecenia; 13. Coreea de Nord as-

pirantd la armele nucleare; 14. Iran aceea$i aspil?lie; 15. Georgia Si regimurile sepdatiste; 16. China-Taiwan. Ele reprezinti focare pentru noi conilictecc pol cscaladala scar;regional5 sau globah-

Lecliile unui deceniu

Sfartitul R:zboiului rece a irdepiftat $i mai muh psrspccliva unei noi conllagralii mondiale $j a apdns speranla intririi intr-o eri pa!nic:. Dar locul unui fizboi de ansan$lu I a luat un ansamblu de r:zboaie. UltimLrl deceniu al secolului trecut a permis inir-un ristimp scLrft si scoati la n'eali un Dou lablou al con|iclclor de pe mapamond. Noi tcndinlc alr putut fi idenrificate de cilre aDali$li $i le par curem'intr-o roui lecturi a peioadei dupA sfartilul Rizboiului rece: l. ir pnnNl rand, Doile conflicte nu s au mai purLat intrc statc. ci au fost inlm slalale. Din circa trcizcci de conflicte anuale, numai unul sau dord au fost duse intre state in modul corvenlional al annalclor
regulxle sau al stirii de rdzboi. 2 Confhctclc sfer$itului de secol nu au fosl puse sub scnnul te mel(n clxsice, ci .ru xvut un all sMgit de lupti. Cu un singur tennen, ele au umrint atirmarea identililii $i in cor$ecinli au ibst numitc riz' boaie idenlitrl-|e. Cun identilalea cstc un fruct al culturii, li s-a aplical ii etichet Lle riizborie cLrlluralc- Toate componentele cullu i auiucal un rcl ilr rcvoia de afirmare a acestei idenlitatli: lirnba. cmia, nalionaliratea, ieligi.r, i(ona prcprie, obicemile ii aria teriioriali de exli

us lr fbnne noi de praclicare a violenlei. 'l lnccnirilc diplomaliei clasice au esuat ti ele. Melodelc de rc/olvirrc pa$nici a confliclelor cnumerate in Cana Naliunjlor Unite, r'l[lx)|1r(e pentu lrzul unui sistem inlemalional a]cituit din stale, s au rIrvfdil ncputincioase in lala noului fcnomen. Cea mai pulin fbnnali/[rr tlinlrc aceste metode, ncgocjerca, opusi fbrma]ismuluj judclic al rl'irr'{ului instilulionalizai de Cutea de la Haga, a manifestat nevoia rl, r se adapta realitilii, prin trecerca de la vechea $coali distibulivi ||r r(']l de inovare. Dar acest sernnal al cercetitorilor nu a ajuns si fle r\irrilrt la nivelul diplomatic- Neinlelegerea 1enomelrullri a fost pre_ Ili in Balcani. unde mediatodi ibrmali in tcoala disiribudvA nu au ^ ui decit si adanceasca prin formulele lor teidinlclc dc sepafarc $i In(
r',r

5. Naliunile Unite, care pcntru rdzboaiele locale elaboraser: doc$i Nplicascri metoda fol.lelor de rrcnlinere a picii, nu au ntcrs in lr.rcral Inai departc de separarea pdr(ilor pc o ljnie dc arnistiliu, ine lr{ icnlit in conflictele intent sau dc rcalizare a picii in coidiliilc u|rui inlr pirti. grcr de definit in ciocnirca culturilor, fi s-au oprit in I rlr greft;lilor de consmrirc a picii. Mai multi iactori au contdbuit la (l(ierta rcdusi a ONU in fala conlliclelor acestei pedoade: lipsa de limdud. cafaclerul limilat al mandatului care nu rispundea situa,tiei de t)r'rercn ti orienlara nailor putcri spre soiulij $i intervenlji prcprii jrnatc in afam sau doar cu notificafea Consiliului de Secu;ratc. CiI Inr dinnorr pe Hobsbawn:

I l r(,

dc rezoh,.uE pfrr lo{d .r aceslor cotr iii incljlacc, .a ri tjprl cle amxte LilJlicrc s xu dovedit hvechire tfa-lehnicizare. Gheila a ticut irelcvrnl tefenul, itr nonimilale! ii grupnnlc rnici .ru irrpiedicul i(brriiiclrca fi locxhzrrer duir nului.
3. N{odejele

rkr'r,,tlir./r;

pril fi.boi l utlglo-argcfintnlt lin fizboiul ImnJnk din 1980- 1968 cn fi.boaiele cut t n au 1983 | n nic de a face u enJi untarca superyuterilor slob b runl o per' ndnentd tlotihilitate. A ii lle dup,i l9ll9 du r.i.ut noi apettlu ti hoe in ndi ntulte pAtli trle Eutupd, Asit'i ti A|ririi d.t1it puted ut1.\n fi-.si antitiedsd, llcsi nu ktu t au blt (bsicat. olit kLl drept rii.,boaie... Int,udl dd?se(I |u o( (h, t:itt( lLtplti cu cittc Si d( t:e, n1 \ilLklliile din cc in e mti frot?ntc ttu tribusuit Si le. ittegrdrii nalioune, Ltestc dctiritdli ttu \? |o1ti'cLtu l)nt! sub 1illurilc clasicc ale fi.hoiulLti intcrnalb d iut.^i|. Lt tldri rl. aLedna, u\\d Lutn Btllc(Inii au dettonttnl o ]d ilr(tJutll anilor
.....u1ii '80 dr1denonsnd

68

Jacuti pe vena

lunii

'90, nu existd o linie clarai tre lupteLe intra regionale li un rdz' rare ac'slea s'dr boi de tiPul re&i, mai u\tor de recunoscut' putea transJonntr. Pe scuft pnneilia Slobali de rd?boi nu a dispdrut. S-a schimb.tt doar"'

il

6. in palorama conflictelor ultimulul deceniu figureazi rizboiul declansat de Ilak prin atacarea Kuweitului. Prin lormatui sdu se hca_ ilrerzi in modeluiclasic al conflictelor inteFslatale in care aglesiunea poate 1i identifioad- Rispunsul a fbst acela al reTolutiilor Consiliului ic Securitate, dar acpunea de reprimare a apa4 nut unei aliante militare in jurul SUA, care $i-a

dccolonizdrii $i formirii noilor state de pe harta lumii. El este fomra cxfeme a sindromului identirar, cu ridachi in stuctum tribali a unor societili, iuand ca pretext temele culnrrale ale.eligiei, timbii, etniei $i trad,dei. ..Demasificarca amelor de disrrugere in masa a permis i(e\ror grupun sd ri/eze accesul la acesle arme. Un grup religioc din .laponia a utilizat fu 1995 gazul sarin pentru asasinatul colecti-v, ceea cc I a_fecut pe Tomer sA anunle pentru secolul )O<I raspandfea tercnsmului cu alme bacterioloqice, (eprdrea conlliclelor adinct consideraLe locale. nelratate, l5\ate \a

predileclie a unor organizalii sau grupuri care invocau legilimitatea Ix\tenitd din rezboaiele de etiberare $i independenli djn;nii .60 ai

as[nul respunderea $i comanda operalu-

nilor. Prin motivalia sa apa4jne tfecutului: este produsul unei dictaturi militare, ce are !a supo( ideologic un naljonalism arab seculaist Acesta angajase anteri;r un conflict inter_statal cu kanul, dominat de o irleologii rivaln, islamicn. Consideralii geo-politjce au condus SUA la resituarca cclor aloi oponenli $i a rcgiunilor 1or in locunle ce lc ocuDau inaintc de cele douii conflicle. 7. Razboaicle ctin Balca prezinli mai multe elemente noi Primelc conflicle 8rmale de pe harta Europei sunt atribuite descompunerii mturale a u ei federalii conslnrite pc solidaritate ideologicd, in care diferenlcle etiice $i religioase ale rePublicilor componeDte nu fost estompite qi coitrolale prin exercitdrea onei ptrten cenlmle i iniepmtoare. IzbrJcnirea in fo4i a acestor diferenle plaseaze iDsi 'azb;aiele din Balcani in categorja identitari, rcfractui orictui formule lor $i in ciuda litigiului integntive sau de cooperare pa$nici lh esenF teritiorial care a relinui atenlii generali' ele au avut ,,focul interior'' al factorilor liniind de sfera culiurii: 1imbi, religie, eloie' islorie pDpne' obiceiuri, crcdirle ti valori specifice Intervenliile comuniiilii internalionale penhr a stinge aceste con flicte s au fecul sub semnul carenlei sistemului inlemalional de a risau Dunale ,rticulat si coordonat in ctz de crizi Faclodi dc intefr'enlie Europa, fie prio irilialjve diplomatice. fie iost ONU. SUA, NATO ii Drin actiuni militar intr-o mare deZ-ordine $i chiar rivalitate. fire idei ;ahuziioare Fi suportjltridic edecvar' Accentul diplornatic $i militar a toq pu" n".ino'ir.. neorcrinLl rcgrunii moriratia rr scoPrl 'otidanrio rii j.rr:urul pl:n ldtiu )r reJotar 'ufi(icrr care Jr puler

$coaia cea mai mare p=entru terorism a fost mentinerea si

ac_

lermenteze ir suc propriu. Luptatorii din lupta antisovieticE din Afganistan formeazd astdzi nucleul Si elira terorismului inlematio_ ndl. Organizatiric rerori\re din Orienrut Mijtociu iri au ererciliul $i cxrstenla cvasilegali dil conflictul vechi de o jumetate de veac dintre israelili ti palestirienj_ Asemenea conflicte sunr considemte Je anal.it|j p.totra, t?d \|a/J. Cecilalea .trategilor ce lucrau in logica

.irrrtiiloi cla\rce ii

rndruma sd

tennenii inarnicului vizibil_ in dorinla de a contribui la infrangerea lrcestuia, ei au lnarmat $i instruit un no inamic invizibil de maine. cu mull mri reJurabit si inlrahbit. Esre ca,,ul SUA. care r ,prijinii Al Queda in Afganisran $i UTK in Batcani sau a foretor arabe iare au dat fonduri organismelor militanre anri,israeliene. Terorismul ru ar avea intinderea $i abilitilile de azi fdre sprijinul tacit, dar efecliv, din deceniul anterior 9. Concluzia punctelor anreriorre dezviluie o situatie de crizd slo_ bald. rolal deo(ebi(a de crizelc economjce sau poldce. Este vorba- de tutala irddecvae mtre provo(arca unui nou iip de connick si ra:_ ^ punrurile pe care in{ituuile. nujlorcele li ideiltde care sislemul in_ remalional di.pune pentru a ie puteJ slrnge sau Ueveni.

analie/e o.itualie conflictuat;

in

1l septembrie
Un mpon al Clubului de la Roma afirma acum doud decenii cI ,rcier:irile^ inva!a. ra fet ca indi\izii. prin anticipafe. Soc sau { o'rnle invuurir pnn soc sunr mutr mai mari decainrin cele c ar fi .r,!c.rre Iorm;rii unej a!iludrnr anI|cipari\e;n sterele pntrlicii. eco_

;rcer!;
rionrl.

esle Pdcruloc Srrbilirr'e Brlcrnr.r lan\nr de I L 8. in anii '90 s-a produs rnultiplicarea actclor de tcrorism intema

'on\lirrrr

\u . a ,..r,,ur lhprulci elcul'lrlrrie

drte.r||cltt

pansrrre.

ii ou'.''',r"r"

un proce' in conrrrrdi e\ 1r-nn lrul I devcnir bnna Je

r^mrer. rclr'rnlogiilor

si

edu,

a!ier.

Ln

seprembrie. aracLrriie

70

Jocun pe scena tutnu

Pa

ea L Conflicr.

'71

teroriste din New York $i Washington au fost un Soc nu numdr pentru societatea anericand, dar $i pentru restul lunii Ele au constituit un elemeff de rascruce, o intoiircere a pagrml istoriei. un adeverat sfar$it al secolului XX $i un inceput posibil al celui urmdtor, nu atat prin elementul de surprjze care nu este irl favoarea celor surprin$i $i nepfegAtili, nici prin noutalea fundamentild a unor lucruri inexisiente pani atunci. Noutatea sti ln dimensiunea Drovocirii, abilitatea executiei qi dezveluirea explicite a sfalegiilor ie se manrrizau $i dezvoltau subleran. elaborate de o mitcare cu resuNe urnane $i de distrugere subapreciate. Este un moment al luciditdFi, pe hnge manie, irdignare $ tlaumi. Pentru anali$ti, ceea ce este nou este desprinderea unui tip de conflict din masa ambigui de conflicle neclasice a ultimului deceniLl si ridicarea lui la rang de amenhlare a securitili inlregii luni. Ce mutalie prod.uce el in concePtele $i metodele utilizate pari acum? Ca linti $i victinri a unor atacun clevastatoare pentru popuullle $r bunuri. SUA s-a declarat in stare de ridoi, cu lot ceea ce presupune aceasre srarc La mobiltSn de re.ur.e $r rna\un speciaie de aptuarc Si control. Ea a fo$ numiti $i stare de alerte Rizboiul este fbrma cea mai avansati a conflictului armat. A invocat aperarea legitimi inscdsi in Carti. ceea ce a fost consident un argument legilim Dentru actiunile sale. Dar inamicul declarat nu este un stat. ca ir practica rizboalelor clasice, cu un du$man bire prccizat, ci unul indicat cu un numc genedc - ,,telorism" Aproape simultan' ca inamic in accst conflict, au ibst inclu$i sprijinitorii terod$tilor, 1ie state, insdtulii financiarc, gtuperi sau organizalii Este primul rizboi

inlocuit de doctrina unilateralismului

ti

de nesocotirea instituliilor

subverslv. sarcini care pare uria$d, iar penrru sceptici cbiar im_ posibih. Analistul va fi reconfonat rte afirmala unui mare istoric care in 1960 reflecta asupra mtloacelor de apArare a omenirii, con_ cepuli ca o familie unici, in fala pericolelor najore, ca de exemplu

cvenimentelor declan$ate de I 1 septembde. Pe drept cuvant, acesr pas a fost considerar inceputul unei con_ lruntiri care va lua mult timp, cerut de retea a largA a terorismului, cle extensia lui intemalionaid, de primejdia accesului la arme de drstrugere masivd de virulenta iui fAri precedenr, de caracterul siu

rnalist, legid jratea acliunii inrreprinse de un nunfr dc liri din coatilia nou constiruiti este in odinea logici a desfagurArii

Rizboiul impotriva terorismuiui s-a declanrat pe mai multe pla_ nun. dintre care, confom obiectivlrlui siu de a cuprinde $i ba"el; de \nriiin alc reronsmuiui. una din ccte mai rmpudanre \r/ibile e\te )i rilboiul Llu\ impolri\a reBimului raLoanilor din Alpanrsran. penlru

fizboiul mondial nuclear. Amold Toynbee scria atunci: ,,O itL\titulie paaturt hatA, pin uz,i obicei, drcpt o tdsdturA petmanentd in pekajul social Si cuhurat, dar intotuleauna, nai detr_rcrne sdu mdi tdrziu, \'reo r'.ilcare subkntnA.face sA erupd rulcanul ce doaine. Cd'1d aceasta se intdnptd, otnenbea se Nede constAnsA, fiuiu li repette, sii ?ncerce teea ce pdnd atunci a declarat cu tndp\Anare c,i t1u e posibit. Ne sin;in obtisati sd
smulgem din rdddcini r t aSa-zis congetlitat $i sd-I abolim. CAnd se ajunge la o alegere intre aJ desfinla noi sau sd n desfiink.e el pe noi, ne dAm seame cii nu putetn sa ne nai petmitem s,i adopthn pozitid cd (acest rdu) este incurabit. Tre_

al globJlrralii in c.,rc aclorii pol lr. rlalun de slale orgiLri'mcle nesirlemanentale (aL chiar perso3ne'c Ace5t ralboi esrc du' in nu;ele civilizaljei si al salvgardarii ei Nu este civilizalia americann sau vestici, nici aceea a grup lui G8. ci esle civilizalia unicd a omenirii la singular, care se inthde peste toate continentele cu gmde diferite de dezvoltare- Sliinla universaln, Ehnologia, economla' come4ul $j drepluile universale ale omului' problemele globale dezbdtute de cateva decenii de ONU in conferirle mondiale. toate pledead pentni o civilizalie unich Sub acest stindard s a creat o coanu .nndannat actele tcroriste de la I I septemb.ie. iiti" d. "tnt" "u." Oin acest unghi. acliunea este justificald 9i legitimi pentru analjstDin picate, jdeea solidarizarii civilizaliei mondiale in fala primejdiei a fost din ce in ce mai pulin evocati. pe nnsur: ce frontul unil ce se anunta in spiritul nultilaleralist al sistenNlui intenaljonal a fbst'

buie s,1 incercdn sd

.otrvitlgered dnterioaficd o Ninde.:are -crrnrronrle

I vrklecdn .fafi a ne

n
Sr

Ldsa paratizali de posibid."

Dc)i in calul AfgrnLtznulLi

Sr

rJ nrenrlnut cataclerul mullilatctrl, ete(lele mzboiului . i Jr!at-nu xu fo. pe nr._. j u r.tcnrix ilor pc piJnut unor nr otft,\e \o_ . i ,le si ir Llire.tiu elrdh d ii rnr:te t; .n. o . rc;ri !5libane.

"rituoined

xcdunitc cumuniralii rn

"n'.

Se rescrie agenda secolului

XXI?

Sun! unii pcntru ca(e Du e nimic Dou sub soare fi deci agenda roLrlui secol va avea tcme vechi $i cunoscute. M.rsa de dare. iucri

panea L Conflt.te

rile. Fopunerile sFanse in sute de centre de refleclie $i studiu' de ana!;n ai cerceteri prospective CorcriSht)' miile de dezbateri ti de lucrAri ale organismetor la5a prea pulin loc penuu subiecle neobservate, nesrudiale !i penlru teme noi Dar dacA ne gandim la situarea temelor existente lntr-o noui iemrhie de priorittli Si nlai de seamA la solutiile fezabile $i dezirabile care sd aducd politicile $i stratesiile la nivelul realiti,tilor strigaioare, atunci agenda va fi noui' PJntru subiectul nostru constand ln studiul conflictelor, interesul este indreptat spre locul !i resursele ce vor fi alocate penlnr stingr-

meniul politic, ca 9i ln cel religios. concentrat asupra puncrelor

groase perene. $i

13. Un rol crescand al concilierii, devenir concepr cheie in do_

14. Stingerea focarelor conflictuale considerate cronice. atacuj fierbinF abordarea problemelor liti_

pe termen lung gi - 15. Abordiriinspirate de moment.previziune, in locul expediente_ lor soluriilor 16, Crearea unor relatii mondiale multilatenle bazate pe trans_
parenJa

tea si orevenirea lor. Dar o enumerare simpln a allor schimbari dezirabile ln agenda mondiab ne amtd cA rcarc, fdri exceplie, au implicalii pdvind relafiile intemalionate $i deci conflictele ce Pot
bruia functionarea sistemului global: l. Punerea relaliilor lntre marile puleri sub sennul unei coope-

ti reguli.

rfi

crescute,

2. Estomparea logicii geopolitice a controlului de zone de influ_ entd sau pudcte strategice. '3. Reforma ONU ca institulie centrald a unui sistem global ce lnlocuieste vechiul sistem intemaiional

4.
ritatii.

Corcctarca procesului de globalizare

llr

sensul multipola-

ti actiuni de mare anver_ gur6 lmpotriva traficului ilicit, banilor murdari $i a operaliunilor mafiote. De$i lntr-un interval extrem de scufi, pot fi citate senrne de mi$_ care in \ensul noii age de. ca un corolar togic al e\perienlelor par_ curse, incuaji'loare sunl doar evenimentele car.e do\ede\c luciditale politic5 9i tiria unor foruri de decizie de a lntreprinde pagi in direclia unei noi viziuni, care schimbA conceptele $i m;todele desuete, ireievante Si ineficace lntr-un efort de durata. lntr_o concentare pe ches_ tirlni vitale de interes major. Dezanigitoare sunt erorile de judecati
d recurgerea obstinate h metode desuete $i ineficace. Ceea ce ne ingeduie o schili posibih $i o agenda a secolului XXI este efoftul de a aborda intr-o maniera adecvata rcalitatea conflictelor noi. Accasti rendinti evidenliaza rolul cercetarilor inrre_ pinse de insritute de srudii, centre de refleclie, universitali $i orga_ Dlsme academice sau civile, rol care mire$te rcsponsabilitatca celor care li se dedicd. InsriruJia gtobatjr5lji fiind releaua qi nu strucrnra

17. Asanara finanlelor intemalionale

5. L3 lel. in domen,ul respecletii vaneudi cullurilor' 6. La fel. ln inlaturarea efectului de agravare a disparit?ilii eco_

7. Cre$terea rolului diplomaliei' al negocierilor $i al metodelor pasnice di rezolvare a Iitigiilor $i orientarea lor de la procedurile irsurulionale rigrde la allele fle\rbile $i inovaloare 8. Securilat;. rolul pulerii mililare )i Iehnologia mjlitara ramaLn esendaie. cu schimbari considerabile de orienlare Pedeclarea si

piramidalA, activilatea de cercetare in acest domeniu presupune o cooperare intensd, favorizari de tchnicile rapide de inforrnare 9i comunicare. Pentru o regiune ca aceea a sud-estului european, r,i zrtati de confljcte deschise sau potenliale, legitura iDtre cenrrele de cercetare $i refleclje arc sensul unei datorji mai acute, aceea de
creare a unei zone de rclarii pa$njce ca o conlribulic la pacea lumii.

nal6 cu sistemul global (E uropa, de pxemplu)

11. Prioritatea proceselor infegmtoare faF de Focesele frag_ mentare sau izolalioniste, 12. Acliuni pentru mic$orara fraclunlor sar faliilor care pari omeni.ea, incepand cu cele economice $i terminand cu culturale.

Profilul conflictelor din secolul XXI

Pentru a li pe un teren mai sigur, noua agende ce a;reaprd elabo frrca de cirre facrorii de decizie va trebui sA separe preocnparile de rulmi de soluliile inovatoare. penrru a deschide clrnpul de obser_

Jocuri pe scena

mii

'75

valje pentru cercetitorij angajali in studiul orientat spre solulionarea reali a noilor conflicte. Trisdturile proceselor actuale. ingrijorerile ce le provoaci $i riscurile care lc tnsolesc sunl subiecte arzitoare de analizd sau inler
Folosirea tehnologiei militare modeme, in special a amelor de distrugere in masi, continua lor proliferare, ameninlarea extinderii de la nivelul forlelor armate nalonale la acela al acliunii indi\'ldu-

ale sau de grup constiluie prima sursa de primejdie. Ea include amele ABC, care panA acum au fosl monopol de stat, insA $i rizboiul pnn mrjloacele de comuniceLre sau electronice carc au dcvenit posibile prin diseminarea tehnologiilor de comunicare. Campul de bitilie $j jnarnicul nu mai sunr clar idenliiicabili; aD devenil dituzi fi ubicui. in acest Dou decor, angajamentul militar este inlocuit de
acliune punctuald $i contra acliune.

Moiivalia acliuDilor individuale sau de grup pretinde cercetiri

Inrmulrre p(nlJtr il.ltl de rclalii inlcnrrrionate. ijdr ele Inar conlin )i ambiguitili care permir in|erprerb diferile. Clariticiri ajusrari in ii dreptul intemalional sunt necesare. Candva prerogative exclusi\,e ale slatelor suverane, confruntirile se extind acum in mediile de nasd qi in societatea civili. Strategiile noilor conflicte, care $i de tacticile . . amele lolo\rte._rareori urm;re,c sunt stlans iegate Inamic tor_ intrangered unul )t :rrea tut 5a captlLleze sau ci clute Lrn rcorJ de pace. Scopul aLto .ilor lor este de a demoraliza societatea pe care o considerd ina_ nicd. de a sparge solidaritatea sociali $j nalionatE, de a paraliza

flictelor. Cercurile extremiste invoci in actiunea l;r valori fundamenral( sau dreprLri i,rrtrcnabile rindepende la. t plr,mfulfj!l domrnal.er slr;rne.Ju imputriv.r uner purcrr abu,,ive..ru inju,re. rr,ecilrlater .ociJl;. \Uprimi.e, culU,r of pronrii e.c.r. Acor,lurile nlemaFondle nu ri.pund acenor 5iruarir. inrruc;r la origine au lon

In confruntdrile actuale este invocala a$a zisa legilirnitare a con

de profunzine. Invocarea unor conandamente mai inalte, considerale sacre (cu peceli religioase), poate aduce la incandescenli fana-

credinle de altfel legitime, mergand chiar peni la sacrificiul voluntar al propriei vieli. Mobilizarea patriotismului pentru rizboiul clasic sau al devoliunii ideologice laice nu a avut njciodate o in_ circAturi emolionali comparabili. Aldluri dc faciorii economici, poljtici, juridici sau istorici, idenritilrea dcvine uD argumenl central Printrc mullimea de conlidcre te explicite sau implicite ce urmiresc .jLrstificarea legitimiiilii recurgerii la netode vioienle. S a spus ci motivalia economici (confiuntarea djfire bogali $i siraci) esre o sursi majori de tensiunc il totusi, ir cazul ierorismului vedem o panicipare activi a indivizjlor cu cduca,lie inalti $i cu o situalie ilnanciari buni. Elementul identilar ii irclude atal pe cei cu o slabi educalie, cat qi pe cci foarle inslru i!i. car pot reclama frusirare. neputinla de a obline stima sau recu noa$terea - aceslea fiind considerale nevoi psihologicc fundamentale. in acest caz, recurgerea la violcnlt vire din partea categoriilor cc sunt date la o parte de mersul inrplacabil al dezvoltirii tehnioe $i inteieclurle. Pc langd adancirca jnegalitililor, aceasta prcvoace fi o starc psihologici de frustrarc.ii revolta la indjvizi $i grupurile de oameni. ce par ci sunt incapabili sau prost cchipa! pentnr a partrcipa la acliuni consrruclive sau si se bucurc de beneficii langibile rezlrltate din aceslea.

tici

infn-mJtii. .;lilare elc., 5i de a desrabili;a 5r LJi.rrrnrr i"rrrru!rile ci runotmer Jtc. In d!e.t \.o1. Jccslil \e IoJo,e.c re utrc.rri u, r!lre. plinuind explozii, hcendii, rAspandire a bolilor. ripiri ajrc;te $i de saboia.j sau activiHli criminale. Existi numeroase exemple in care cercetitori de la sute dc cen_

mecanismele ce

ii

asigurd funclionarea (transporluri, comunicatii,

ll_1.--gil l,:,1.f prcvenrrei r onttrc'etLrf

ue 3semeneJ prczenLi tLt 3cesr

un,i,c. Lu,npJ. r h'nd. r"poniJ ,aJ RJ,ir penr,1, au r,unc ld .ronctu/ii ?\crrna,nrre. ^ . uzut in BalJrn. or. cefcclituri drn ,,ona lafgita J Furopei Je .JLJ_e.t au tosl

prn(e\.

Schita solutiilor de rezolvare

fi prerenire

nici ttiintifice fi al1a dipbmaliei. in rcesr sens, pLuen spune c.r cxlsti o expcrienli acuDrutali de studii aprofundate. Am cilat
clol1urile intrcprinse rimp de vrco zece ani dc cercer orji din zona Marii Ncgre $i ELrropa de sLrd est. in ambelc cazuri rvem de_a face. rn esenF, cu lelrsiuni ce lin de carcgoria conflictelor identjtarc. Rezullatele lratate fi in capjrolul precedcnr por rr rezunrare dupa

Fiecare conflict arc parametrii sdi distincrvr care neccsrn sotulii,specifice. porririre respecrivetor condilii de rimp $j toc fi imptici ,,tiierea unui nod gordian,, de considercnle binc iDridicinarc, teh-

16

Jocuri pe scend

lunii
cla_

sice si rezistb solutiilor adecvate cazurilor in care obiectul disputei este materiai ti dislribuibil. ELe pot dura timp indelnngat ti au un Dotential de contaminale a zonelor mai indnse' in special sub forme de teronsm ounctual si difuz. 2. Neg;cietile consacrate rezolverii acestor conflicte nu sunt de lip di\[rburi\. sepdralist cJrr r/ulrlionr'l sau de lipul enclutelor na.nrce Pecea ooate li lealiTlla cau consolrdara doar frin interdc-

l- Confliciele jdentilare nu pot fi rezolvate prin mijloace

Capitolut 8 Ciile de rezolvare a conflictelor

iinnea sporiti a indivizilor sau grupurilor apaninard diferiielor culturi. Ea este definiti pril urmirirea unor lelun comune carc transcenal diferentele culiurale. Foma cea mai apropiati de a o inlelege este: Daceil drept totalitate a regimurilor inlemalionale de cooperare. co;ceDt intr;dus recent in literatura itiinlifici (1983) 3. S;lulia pa$nici urmtueqte proiecte comune construite pe interese imDanesite din domeniul civilizalei $i care ofed roluri' in tlmo ce cultura asigtui un statut individual sau colectiv De aceea' ea aoare ca un rczultat al ,,filosofiei proiectului comun". 4. Aceasii solulie insearnnA prop\rnerea unei formule integratoare- care trebuie se mic$oreze asculi$ul confruntErii $i si olere o substiturie a ei. prinlr un scop nou Acest scop trebuie sA sadsfaca necesititile vitaG de bunistare, emancipare 5i standarde de via16 mai ridicate- Este falsd ideea ca populatia $i opinia p blici ignori aceste obiective 9i cA nu pol scipa din plasa simbolurilor $i sloga_ nuriior manipulatoare. Obieclivul supravieluirii in spiritul demni-

,....ih on.e .tife.end a cdtui prctunsite ar putea pune ?n pnnEilie me4nErca pdcii ;i se.uritdlii ituernaliohale, pdrlile w; tubui sd caute sd I rczolre, inainte de toate, pin tratative, anchetii, nedierc, cotrciliere,

drbttnj, pe cate judiciafi, rc.rrserca ta or Sanizalii sau a@ftluri leSioBle ,au prnl onc. nijloace parnice, la ate Eerca tor_,, An.33.1din

Cada Natiunilor Unite

t:lii

umane;are presupune amenitatea civilizaliei $i excrcitarea

li-

benililor $i riispunderilor fundamentale poate cat orice chemare la lupti Si moa(e

fi maj electrizant de'

5. De indati ce sunt lbnnulate $i activate, proiectele au nevoie de consolidare institulionale $i legislativa pentru a dobandi un
dru stabil care si asigure funclionalilatea 1or ellcientd. Pentru regiunca europcani lirgiti, experienla Uniunii Europene (ale cirei origini Si principii ciiduzitoare au inspirat '.filosofia proiectului comun") este un considcrabil punct de sprijin, nai ales pentru cd majoilatea lirilor din rcgiune sunt mgajate m proce de aderare la UE sau aspiri si fie incluse in ca.

Acesle idci rePeti schila abordirii inovaloare a rczolvirii prevenirii conllictelor, cc trebuie dezvoltati 9i practicali impl in condiliile unor regiuuri ce vor si nu piafdi cursa civili contemporane qi a beneficiilor er.

ace-\l \r\lem _a functional nrciodata. ara cunr rm v;zur In ,uar fiarut cun rcretof inl<|s.arrle. in tilera Canei. fl i to\t blocar de

rmenrnFrea pac,r $i,5e(unrSlii mondisle. Ea e\le.oncepura impe\a. modet pen!ru .isrmut de .ecurirare coreiriva pu'. il,;:']l..:)lll' penru roti. toti penux unul.. rozrnca: ..UnJt "ub Consilul de Securilare oesemneazlr pe afre\or. infraclor sau delinc\enl .uni trAmb;F re_ prsiunii armate inpot jva lui_ Statele membre ri sunr cnenare sa ris_ Fndi..uimil;nd rr ne. ce devin o fo(.i intemalionata condu.a Je fcneraI uNU. cL star Inaiof O\L Si nmreg,c O\U

a lo.l ,,rzba_ vrrca genemllltor \ iilna.e de flagelut rrboiutui... der qi crearea unei ..mentinercd jusliliej si respedarea obtisaiitor.. a(umale lTp!codrl'cale de djeprul intemalional. sau Mijludcele-pasnice rergrllr: a conllicrelor u.rnaresc primut scop cu resur.ete unei com]ri lalr brT e pe drept. la carr,.e recurge cu pdorilate,,inainle oe-Inare . I um.lreplul inlemaliondl are mriloace.tabe de apticarc. con\rangere sau execulare. Cana de.chrde po,ibrlilatca inle;venriei in misufa sa oprea\ci eventuata agresiune,.au :1::ll'-:

cemnar Caia Nafuniloj Unile la Sjrn 26 iunie to45. documentul incomom inv5la_ l]l'"Iii..i',.r:': e\perien'a Lisii Nariunitor $i leclia aipra a ceiui u( ar oo ea raloor mond,dt primul \cop alorganizJfiei

care , h rnomenrul indc .-a frxncrsco. ln ,/rua

::1:::

lT

::

*'*r9

Juuri pc

sc?na lutnii

'79

prin rst" la manle puten, intrucat Cafta le ingaduia sA se opuni orice decizie oNU. e.""ttu." i.t"u*a ci ONU n-ajucat in lot timpul Rizboiulut rece ci un rol in materie de pace $i rnzboj ln numeroase cazun' (cistile al ri" iio,"i" *r. a" -*there; pecii a organizat trlrpe sa oar ne bastrei rnrr aderlrl ,nlemallondle aflalr sub comanoa de'upra\egnere a combalanre. de \epJr.rre a panilof in conflicl tr de ilniilor de arnistitiu A fost de asemenea prczen6 in opera!turi tn."a'i*. ii a" p.""*lt" , conllictelor ii mai ales a servit drept in $i a pasiunilor ilrJ-.".""i ti" pentru alesc&carea energiilor asigurarea de con",.* conflictelor' lie pentru J. J.^torsi" a inue paru ric-Ie neolicrale, bLrne oticii sipregatrea negocienlor scris penlru state' in prjmul rand penCafia ONU, un document iJror stale E\re t- i.'"r,,rii Of.'t. "u. ae\chis in anumrre condrrriaproape e\clusi! lirutt. u t'u"'nulur inlemariondl bazdr "*i.."tr i" t"1". locuri ca in preambul: \or' Popoarele Natiu i.'t,"i. sa cuiiln. unit"; - se tac aeschideri in direcla nnui sistem care bdnis rdreprurile omulur' prcblemele globrle ,fti ".,*i.ocrali La anicolul rr inralnim u a-rfel dc re'pi ".i"ai "i i;; \rrrelor ' deri "'";;'.'" ."ii" il"i '"iea, "ni.or"r 'e sdreseaza panilor s: nu!ocaburarLrl dt af Ii rnrcolul ls revin la ;;;i" ";J;r,. cum i-i-i.t",.. *".i.i oNU). Relinem insi respectarea unui adevdr

urui connicl. inrinte \au dupa inrarea sa in erapa vioJenla. Ca rrerooe negocrerih contrnua sa (e bl,e/e pe ratjonilirarea ;i re,ur . scre mrntrie ale Iegocialorilor. FJe a dubanLlJt modele au\iJrare maiematice sau logjce, s-a! imbogAlit metodic prin analize sociale, polirice. uu i' caractenqicetuprar imponi\a cre>refir comnter :rlii si :.^"::T.:: rrrce.rrruLlrnrj evolutiei .itualiei inLemalionile. Teoria ., rdeflifice qiruariile grcte !i nerra!abiJe rlirigiite de ll-i,i"yl', or\rn0!!re (tu p'obtermte idenrilafer 5i 5h le ocoleasca recurs6nd la <urulrr Inovanve de calali/tue a intereselor p;nilor oe tdga;e de
Negocierile riman vujnerabile la influenlele de context fi conlun(tur5. O sur.; de vicrere esle con.lrangerea de dmp d $i terme_ rrL||ur \cun Nrgocierile de la incheierea unui ronflici .tau :ub

in,re inuns.ror si l.:Il:l-ii:q,,i',6rii.1.j".a.,ut .farsirurui in!,ns.

:]l',:::,1"

amb,, in,ere(ati de

.r':-"ir*,

"Jm mult mai Larg decit

pa$nici sunt valabile pentr:u un sistem al stutelor' acela CanS mcepcm cu L rmarino .ucce\runea indicala de inenumerare F'ereprez;nli cler cae\ .ite..o,c o.||pr ptimut loc c:rr ti ca norenr;xl d^: l",l't':::1.1"1,11 ", ,..1'.iliri"'.. tend ;i prevenire a conflictelor' Doua p.i"inia evoluliei lor' Camcterul lor netbnr J" ."-""1" ft Inlold;dunr pe ju'ittr' cale-prin vocalie cxploarea

a"

*-lvare

,'J'i

*^rt-" "i#"t'."Ja" ** ,ri tuigr, " ra ;edtalt capat al spectrului soluliilor iair. r"..iiir". "n"" institulii si acordui t"ci"l.{:),:,1:tl]i iin":, .^* i'a.t.r, codilicarii reAull ururir
(

Cun'."

lo'rbilirdrea .ere le af iin'i de calirarel :':ll"^]i ""p..]-ir",. o 'ii,'"'l',, a exaltat caracterul liber al negoc ii"'^irriLit^t". " "it!i "rtotaare universaD" ioi. ."Jr"anat-r. tu ai"l.g (privit drept un Panaceu care este dialog sau comlrr .e ai. .",r tfat.qt. regocjerca, dc gislYea-ll .p* un-,.op 6in. definit Esle vorbaprccizata: sli "ii*". problemi la fel de clar ."r"fil r, ttJ.""

a. f,"Hae.

a fon dis

l*

""ii

"

rcNale. ln!e,ugrlie Jdbilrrer t,ipretof Va.!-littdintt >t |ilat nol u'nrrot. monrlof /are.,upraregherc. prevenire. avinizare rrarll rtrrr,rc) ( on\enrir din t8gq rnlfoduce .rn. hel/ ,n carle pasnice >i (crl.lir lc)07 delalia/j proritul \aU. A,tfel | ,e nbure un cajJcrer cor.ru.? ice nu sU r obriparorii. cu un carltp de apri_ ili,l^ illll: ta rrrtrc redu\ Ll,tercr te mrno-e. con5rir il.i rcrnpnj.rr 5i pe o ba/a de IcU'r:'rrJre..Intr dde\jr. c! r functrons, mar alF, in Irligir nurmale ll,(,r crciile. lrlen.iulcr e,,e nroduce In mnmentLrt rr clrc \lal0k.rr.co,5 .emt.e/c lm. e de conciliere Ltnde a .ltcrr e.re menrr urrrrl ..o-e\ si m r rle. . jnd socier:rrea N",i,,,,,ro, U"i,. .".,iJiri

lUlierlarcurse in cursul secolului rrerur Anchcra ion.rihrie o acdune - j-T)lil,", o,' incerc.rrea deprelimrnara a rerot!anr unui con_ jil.la irabiti in mod nbiecrr\ i3prete lrn epcndenl de afirmat te p;nilor in cru,,ar dc a ol.eri un lablou $i vcrnrc dt (rtuar.ei ( onflrcluate. ta rprre sub drfefite denumiri. ob.

ccnrer ruptelof de independenta penlru colonialild. iar penru to, rL're co onI oblrncrea !rrbnica a simbolurilor durnnomrei, a ,nrriru ljilof fr legrlor Fropnr. Aprodpe in nici un cdz onzontul de rermen rrrnF sr pfoblemele \onsolidarii independe tei casli!]|c nu cu fosr lUate in considerare in revi\tb a melodelor parn,ce preva/ure ,n Caaa e\re .Trccerea urr: nu numd pcntru inrlegeres lor. ci !i penrru eramrnarca eto_

ra., boi mondiatqi l':o':1" ver\aities..Ap..oape roare negoc,erite de ta .rarlirur 113::1 "" 'l Fnoadet colonialisre ranir .o0r au avul o procupare

primului

imedial6: in

ll

Jocuri pe scena lumii

pdn?a L

(onjti

lc

8l

Consiliul ti Adunarea organe de anched fi conciliere ln convenJil de la Strasbourg (1997) privind reglementarea paqnica a diferen_ delor, ancheta este legate de conciliere, iar CSCE, in anii'90'
discutat crearea de organisme speciale pentru ancheti, conciiiere 9i mediere, care continui in forme dezvoltate fi astazi sub

oranizatiei niscute dir cscE: oscE. '""f"pti pti" a"mifia sa, ancheta

este iniroalucerea la o i "a, mai energicA pentru opnrea unur con ventie mai articulate ti este arbtat $i de cazul Comisiei neoficia.le anglo"americane de cheti Drivind situatia din Palestina ln 1945 Pe baza raportului 1946,;a devine oficiall ti propune url plan de constituire a shucturi federale a Pa.lestinei, sub tutela britalice Nefiind de evrei si de arabi, Adunarea Generala creeaze ln aprilie 1947 nouii Comisie de anchetd care ln cateva luni (august 1947) un raport cu propunrea lmp64irii Palestirci intI'un stat arab 0i stai evteu, legate printr-o uniun economicS, care' cu unele mod crri, este adoptat de Adunarea Geftraltr ln noiembrie 1947 ve( asdel ctr prin intermediul unei Comisii de anchete se adopd o
1

lutie istorictr de cieare a unor state noi

Este de remarcat ct ancheta a jucat un rol esenlial ln rezol conflictelor, introducand o fazl, de degajarc, dezamorsare sau litizare, o faz! de moratoriu, care oPre9ie conhnuarea sau rzbucl violentei. in dircclia aceasta pteventivE, llncheta a devenit o insti ap(oape generalizata a sistmului intemalional. Agenlii ca eiercitl un sistem permanent de contml privind producerea $i rca rnateriilor fisionabile, iar celelalte institulii specializate pu raDoarte qlobale in toate domeniile activitailor esenliale Numerc organisnie regionale au crcat sisteme de alefttr prevendva, ca exemplu in sud-est$l Europei (SEE) Societatea global;' care transDarenta la noi nivele, face din ancheti o practica curent5' tua1a pe planul neoficial de ONG_uri Si rnai ales de mass-media. Bunele oficii. de$i necesarmente ln Calti, sunt consrderate din recuzita metodelor patdce $i au, ca fi ancheta, un rol i duadv mai ales la inceperca negocierilor sau in intervenFa

piqile pot fi satisfdcute de prestalia te4ului ln bunele sale of! cii si inreressh in a-j mari auibuliile. AsLfel, in dilerendul di ue Chile Si Peru, din 1926. SUA oferi bunete sale oficii dupa aceea ti -Indiei 0c[oneaz, ca mediator. In 1965, URSS ofe$ bune ohcti 9i Pakistanului peDtru liceperea de negocieri, la care prim-ministrul
Dar $iu e invitat apoi ca mediator. Medierea reprezitte asistarea Fi ind$marea unei nesocie.i de cirre un LeII. la lel cum bunele oficii reprezinra pregirrria ei. A5a cum etiDrologia larjni indicd, mediatorul se afli Ia eAali distanti de cclc doua pani. Fl esr irnplicat rn procesul rregocieritor qi promo_ veaza cu sdruin(d ajungerea la un acord. Convenlijle de l; Haga din 1899 $i 1907 omologheazi pro.edura $i apoi Carra ONU d;_
Si

lpropterea trontrerel lranceze), Cend reuniunlle se lineau in Franra. pHnea el\eliane d5jgura Lransponul la CoDferinla aj delegaplor atSerieni, care locuiau to Elvefia. In cele mai multe c^zuri, iniliativa oferirii bunelor oficii revine lnor Fri te4e, DeSi ir titeraturb ele sunt asociate medierii, ambele l'iind interyenlii ale te4ilor, observam cA obiectivul atet al bunelor oficii, cet $i al medierii este lnceperca negocierilor. Nu se presupune ci panea ce oferii bune oficri panicipe la ele. de$i poare r(ista. afa cum pFvede Pactul de la Bogora tTrataul jnter_american refedtor la reglementatea pa$nica a diferendetor), din 194g.

oficii ale Etveliei, care a consral in sediu ti facilititi de fulcdonare unor negocie prealabile, la sfar$itul anului 1960. intr_o nou, l!.,i. negocienle se poaae la Evian (Frdnla) $i Lugrin rHlelia. in

(CPRA), guvem pe care francezii nu-l recunosreau. problema consti! dupd e$uarea acestor negocieri, in modul in c:ue eie ar putea fi rcluate astfel incat poziliile formale ale celor doui Derd sd fie menlirure cu micr nodrfrc:rri acceprale. A fosl acceplal; otena de bune

rii; ele ajutd negocierile lntr-un mod mai discret $i mai oficios cat ancheia. Se rezumi la asigurarea de linii de comunicare, la

bilirea de contacte, la explorare 9j informare sau gdzduire. As

in 1956, FranJa angajeaz, negocieri la Melun (Flan!a) cu algeri carc se prezentau ca guvern provizoliu al Republicii Al

sunl acceplale

cunentele organismelor regionale o irclud pe un loc rmDoftant_ (rNU $r ScLrelarul Cencral r$r asuma rrecrenr oceaqa ,arini iu 1962, izbucne$re conflicrut inrre Indonezia $j Otanda cu privire la Inanul Occidenlal (Noua cuinee Occidentale). perile r5sDund Do/,ti\ la un upel al Secrcrcrulur Cenerat U Ttranr de l.e..iO,ineae li. urice a(lirnc prccipiral:i . raj SU{ prop,rn panjtuf urgani/area rricut prctrmur:tre \ecrete. Dupa ce p;flrte ac. eptr. SUA .uge 'i. rc.rzA acceptarea ambasadorului amcrican Bunker ca nrediator. l)trpi un impas de cAreva luni, acesra publici propuncrile sate care

fl

negocierile sunt reluate la locDinra Dri.rimla*i a

.lo.uti pe scena Lunii

ambasadorului (l;ing, Middlburg, Viginia) $i apoi la ONU, cu participarea lui U Thant. Acordul este semnat in august 1962. Iniervenlia de mediere a organizaliei a fbst frecvend pani in prezent Celelalte forme clasice sunt medierea unui stat te( sau a unui $ef de stat, medierea colective (uneori impusi de iratate, ca in Congresului de ta viena, l8l5 ), medierea organjsmelor regionale - in care a excelat (Jrganizalia Statelor Americane qi, in fine, medierea personalA care ofera mai multe garanlii de obiectivitate Si neulralrrale dec;t sLdlele \au conducAlorii lor. Toate cerinlele Si regulile practice ale negocierilor se adre mediatorului. in plus acesta este supus unor norme specifice con$i stand in pestrarea increderii celor doua pi4i, capacitatea de a ex' prima punctul de vedere ai fiectuuia in limbajul qi inlelesui celei-

paftea I.

Conflicte

83

lalte. de a construi formula finah a soluliei cu gnja echitilii $i

compromisului acceptabil.

Medierea se bucuri de

o atenlie speciali

ir

prczent.

aflate in negocieri au lrevoia sp.ijinului exterior, intr-o lume a i terdependertei $i conexiunilor mulnple O formi evoluati a ace sprijin este prezeDta permanenttr a unui te4 care in afara rolului negocieri serve$te ca argument pentru modificarea pozi,tiilor i rigide Si intransigente io fala opiniei publice. Ca $i tn cazul erilor, rolul crescut al medierii in rezolvarea pa$nicn a litigiilor deulii ti comentdrii speciale. Concilierca inlemalionah apa(ine tot familiei de intervenlii te(ilor, dar sub o lbrmi care o inrudeste cu mijloacele l nale ale arbitraiului $i tribualului inlernaiional. Ca genezi. ea o extensie a anchetei. alat ancheta. cet $j concilierea fiind fonne de institutiondlizare a formelor pa$nice elaborate la H

{bsen}a pdrtjlor, tor pentrn a propune o solulie neobligatorie. Colceptul de concilierc mai este utilizat si peniru a desemna proce\ul de Inchidere a unei perioade lungi de ien,iunr, nerncredere {ictize, ca in cazul concilierii postbelice franco_gcrmane. Arbitrajul este una din cele mai vechi forme de aplanare a unui lrtigiu. gi ea este din familia tertilor ce intervin, cu iceeasi cerinti de obiectivitate, echidisranli $i neutralirate ca sj medierea. dar s;b lorma unei autoritAli exterioare, care elaboreaza o solutie oblieato_ rie. ntu/ia(mul pcnrru arbiuxj a fost aLal de mare Ia Conrerin"!a de h Ildga. Inrdr s-a creat Cunea permanenta de Arbirrat de Ia Haga. In (onceprra de atunci. arbilrrj l \e ocup;i Je rcglementder liligii_ x)r drnlre \lale pnn iuLlecdlori ale)j de acesFa 5r p( brTd dreprului i|temational. Secole de-a randul, papa de la Rona a fost a;bitrul $uprem al unor litigii intre regii ti prinlii cre$rini. Esenla merodei corrsta in alegerea unui jndecitor (sau mai muiri) ad_hoc. India si Prkr5rxnul. dupa o intervende de concrtrere a premjerutJi bnranic.

cc i-J dcordal o prma iumalale de secol. C;acrrut ei rmbrsuu. lnlrc mediere ri arbinai. a tlcut ca noua perioaJa sE dea prete,in!i rr)eorenr, care nu are caracterul ierarhic $i mai distanr al concilierii. Medierea este o inte enlie h negocierj a unui te{ f:rd autorjtate foliricd Foprie, impticar in dezbateri $i ceudnd o solulie neobli Satore. Djferenla fali de conciliere esre aceea ci rertul De care il rcprezinti concilierea este un or8an colectjv, care deiibereazi in

$lingendu-se abia in 1938 prin arbitrajul alror cinci state ame.icane. l)e$i mecanismele ONU o includ, concilierea pierde din inDortanta

!.".'9.1.y*", dif<rcndut in pnrrnp fronrierei Inr Jjn reg,u ea KLrr.h-Srnd unur uib nal
tormaL din lrei per,o ne duri)tI djn lu, 8,^lJ!ra. Lan $r Suedia, numrle de U thl;r. Lucr;rt< ircepure In la66 au dural dor ani >r sent,nra J fo,t ac(epldU Je dmbele pini. ArbrtrirjUt de toate atributele Lrnei Inelode jun.diclionrle. (.e il

(1899,1907). Concilierea astfel conceputi, consli in activi unej comisii (dc cinci sau mai mulli membri), reprezertan! ar slate, deselnnali si rezolve un litigiu carc a rezistat incercerilor solulionare prin negocieri directc. Exe]nplul cel lnai citat csle sti gerea lungului conflict ,,Gran Clraco" izbucnit intre Bolivia 5i
raguay. peniru o regiune de care depindea accesul fiuvial la El a dural mai bine de un secol 9i a fost punctat de rizboaie, bu oficii (Argentina), intereseie lrusturilor pelrolicre (se gisrse in Chaco) Sj in final crlenlia Conteinlei panamencane de ciliere alca$itd dir cinci stale anrcricane. Un acord provrzoriu cste respecot $i rizboilrl se deslitloari din nou irtre 1932 $i l9

le por aplani .ingdrcl Preterinra pertru arbirrrt e.re lu.riricara do caracterLrl tehnic al unor lirigii $i apoi de taptui ci in arbitrai plil.Lile i$i aleg singure judecitorii. pani $i procedu., pe .ure o \,oi rcspecta arbirrii (sau arbitrul) este supusi acceptirij prealabile a
nLr

diferenliazn alunci de Curtea Inremationala de Justitie, unde staleie - ca rnembre ah ONL sunt cnemrte \a.\i re/o \e trlrciile De crre

I'lr1rlor. Numeroase rratale intre stare prevdd clauze conlpronisolii, r,|re prevnd cd in caz de diferend, de interyretare sau aplicafe, pA.

lile vor recurge la arbirraj. in alte bata!; bilalerale sc stipuleaze

84

.lo,:uri

p.

scena

tunii

85
tc.r ii bunele oficii $i a doua, care se referi la arbirraiul. calea iudiciar;. recurgerer la oryanrsme $i acorduri. pnma caLsorie comine cArle purrn formalizale. cu norme cutumiare 5i reguli_ad_hoc, nes_ rrucrurale rigid. Are ca nucleu negocierea pe care o pregaresc. asis_ lli.sdu o.preced. esle sensibila la conte\r $i circurn.la;te. creeaza sorur|| adaptate ta caz. recurge la resu^ele de elperienh_ la intui!ie $i ralionamenr inovativ al unor profesionirli. Tine seama de opiniile $i poziliile celor in cauzr, de interacfiunea lor 9i face tot posibilul crL solulia sa fie fructui sfaduinlei acesteia. A iloua, incepand cu orbifiajul. accuhd $i decide, indiferent daca pi4ije negocia_/, sau nu lncpiind cu cate. Judiciar,A. are reguli $i proceduri preci\e. in. rcn'e in.ac-ordufi inlemaionale. Organismele internarionale intra tlror Si ele^in rolul de insrante, de)i Fror apela la metodele primei catego.ii. Oricum categoria a doua i$i dezvbluie lnsernniffe; doar in situalia in care mijloacele primei categorii par epuizate. Faptul clfregocrerea fr meorerea sunt ciile parnice cel mdj de\ lolosite la

clauza arbitraiului obligatoriu in orice tip de litigiu. intre cele doue dzboaie mondiaie au fost adoptate 9i traiale pentru reglementareai paqnici a diferendelor sau de arbitraj $i conciliere care prevedeau 9i, ele recurgerea la arbitmj, iar in caz de conflicte de ordin juridic 1b_. losirea Cu4ii Permanente de Justilie Intemalionali Ca 9i in cazul medierii sau al anchetei, $i al negocierilor in general, se presupund ca un moratoriu functioneazd si ostilitilile sunt suspendate in tim pul actividlii lor. Cu toate acesta, arbitrajul cunoaSte aceea$r scal dere de interes (a $i concilierea. Curta Intemalionali de Justitie de la Haga este astizi

sia cea mai elocventi a funcfiondrii jurisdicliei intemalionale in

materie de litigii interstatale. Ea este $i incorporerea unui dezj care a avut mai multe forme in secolul trecut, incepand cu Permanenti de Arbirrai de la Haga (1899) si continuand cu Curtea Pemanenti de Justilie (1920)- Curtea lntemalionali de Justilie estei

organul judiciar principal al ONU. Judecarorii, in numar de 15, sunt aleSi de Adunarea Generali a ONU pe o perioadi de noua anil De$i articolul 94 al Canei prevede cd ,,fiecare memb al Naliunilor Uniie se obliga si se conformezc bot;rarii Cu4ii In de Justilie in orice cauzi in care este pa$e", marele obstacol in iea eficienlej Cu4ii a fost nerespecorea $i incercarea de ocolire jurjsdicliei obligatorii. In declaralia pe care statele trebuie sA semneze in acest sens sunt intrcduse atatea rezerve incat pu,tini simt legali de un angajament ferm. in 1970, din 126 de state bre doar 44 recunoscuserd jurisdiclia obligatofie. La aceaste situ se adauga incapacilatea Cu(ii de a implementa deciziile sau de acorda sancliuni, functie care revine Consiliului de Securitate. alti sursi de neincredere a provenit de la ritmul lent de lucru Curtji ;i de la prestalia sa insuficiente. Timp de 35 de ani, 1946 Si 1981, curtea s-a pronunlat ln 58 de hotirari $i a dat I avize consultative. IatA un caz normal in care Cu ea este sesi in 1967. Germania. Danemarca Fi Germania (RD au cerut Cu4ii stabileasce principiile $i normele pentru delimitarea platoului tinental in Marea Nordului, inlrucat Ge nania nu era multumitl ce ii revenea Drin aDlicarea de cetre celelalle do e state a rilor Convenliei din 1958 privind platoul continenlal. convenlie c e Cermrnia nu o.emna\e. Cele doua categorii in care se impat ciile pa$nice examr sunl: prima, care acoPerA negocierile. ancheta, medierea. concili

inccpul de secol indeamn6 la examindrea mai aprofundala a re\ur_ $elor pe care ele le oferA solutionirii Si prevenirii confliclelor_

Pan"a

I Conlicte

87

CaPitolul 9 Negocierea !i medierea in rezolyarea $ preYenirea conflictelor

Requlile $i tehnicile care ghideazi negoclerea ql negoclerea asistad de te4i, care este medierea, au fost elabolate teorenc $l upti"ot" p.n"tii, inA;f"."nt de domeniul care le-a solicitat Existd de sioli teoieticc care se ocupi de negociefi Atunci cand vorbim sau se Ie rezolve' scoate ;onflicte, negocierea. chemati sA le eviie io eua.nU .i.menre cat . chrar dacar 'urr prczenle )i in ahe 'irua Lll,.upaLi in carul conniclelol o \emnilrcaLie 'peciala Un aqfelde politici Decieleme'nt este relatia intre negociator $i autoritatea

telor unei solulii. Negociatorul care ln dialogul cu autoritatea decidenta insist5 asupra intraDsigenlei sale in negocieri pentru a-qi evioenFa mente sau care spune ceea ce crede ci place Ffilor sdi este tot alat de periculos ca $i adversarul. Un negociator - care, prin definilie, este obtigat de doua ori sA spuna lucruri dezagreabile, o dari faF de oponent $i o datd fat6 de dc.idenrul prooriu - r.ebuie .a caLrre limbajul prin care menine
lnteresul acestora de a lua in consjderare afirmatiile sale.

Nivelul unei stiri conllictual este primul c.iteriu de a

exa_

mina sarcinile negociatorului. Acest nivel este reprezentat de indi_ cele probabilitilii izbucnirii sau retudrii conflicrului $i este fornar dlntr o perioadd mai lungi de agravare continui (posibilA, dar evi, rabrld) pe care o purem numi pre-crizi:r u1 rntenal mai .cun al crizci_propriu-zise, constand intr o rapidA (9i greu evitabih) deteri_ orare finale.

In perioada pre,crizei, diplomatia negocierilor are posibilitatea

de a-$i mobiliza intregul potenlial

politjca externa dentul este cel carc face legitura unei negocjeri cu daci ea are sau nu loc, redacteazi Banclatul a statului si hotard$te obiective nesociatorului si obiectivele operaliei sale in lumjna altor p-ametrii unei solulii dorite sau accepabile' ma] e"nerul". fi-*"aze precim qi fazele negocierii, hotiri$le daci ea- se intrerxp sau con_ fost auziti iinue. aa.e se t"ia SIin ce condilii sau cadru lari de ce a unei negocren: nu o datl exc]amalia unui negociator la sfarlitul padea ad..Mi-a lon Inal grcu sa ncgo(ie/ cu prnea mei' dc' tl Lu cJ un lchnicran rer'tr. Nrcaierir"lul )r xlnbulele negocirtonrlui conflicsupus deciziilor politice nu apare mai pregnant ca in cazul soarta inlregii societeli' t"lor, in car. miza este uriaqi, angajand (neSi-t*tiile lonR;"t,rl. alfera esenliJ de cele cu rnizi nornuli a unui aderate financiare g.li"i." onui acord dc pl6!i a unor ,sau ln! ;ext de rezoluiie intr o organizalie intema.tionalA) Pe misura (lemen pe care il folosim njtudinii cons;cinlelor unei regocieri coniunctic cu rnedierca) in cazuri ce pnvesc pacea sau negociaiorul are rbue rnspunderi covarsitoare Ele sunl: 'i. Prezenrarea poziliei sale in tenneni lipsili de ambiguire! 9i care atat mai mult de p|ovoctui' inrerpret:ri nedorite ti atitudini
agrava situalia2. Preze;tarea pozjliei adverse cAlrc propda sa parte, in

factorii disruptivi ti elimin[ facto i intgratori. Spirata disrup, liv: este vizibili in enunlurile disjunctive (sau,sau): inieresele unei p:rli incompatibile cr interesele celeilalte, acuzatii asupra intenlii lur ri rlirudinilor onile ale unei prifli tali de ccalalta. in\rno\ilin rcleriroare la inc:jlcJrer acordufilor gcnerale .au bildremte. hrind o prejudecate in privinla felului de a cornbate pe oponent prin de In.n:uirea retemein,crei prelenlrtor sale, a dezvalurrii ariludinii ilrogaDte $r a scopurilor de hegemonie sau profit pe care acesta le intreriDe. Ace,r mod dc aburdare Ins:j blochc.rzj negocrcrea ri agrtvcazi tonul discutiilor, fu timp ce spirala confliotului se dezvoha in cxGrior conform logicii proprii: inarmiri. bugete milit.fe spo te,
pregitirea opiniei publice $i chiar acte provocaroare sau demonstra_ liide fo4a. AdevArata misiune a abordirii diptomarice prin negoci cri esie crearea unei spiralc d destinder constructivi prin sub-

re.lder^\ale re,,Uhd din rnaliTele ongrnii (onflictelor )i naturii crizelor. In ambele idenrificim pe teren o spirati care coalizeazi

;i

roate resursele. Esenla inter_

cei mai obiectivi cu putinli $i cu furnizarca si\tematica

linierea factorilor integratori. O alt, modalitate de a o enunla este qi ,,tmnsfonnarea adversari_ lof in parteneri". Importanla schimbddi de sens a spiralci conflicfualc, care in locul cursnlui ascendent ar lbui orientate srre desrinderc. ,'l'.,r( in JenumireJ Ina ruua a rc,,otranr. prcvenrrir oi conflrcrc.au Irnagementului de criza. sub tirluli transformarca conflictelor.

88

.Iocuri pe scena lumii

89

Sarcina esenliah ln situala de pre-crizi a unui negociator carc urmire$te triumful unei solutii pa$dce const5-in: a) introducerea factorilor integmtivi, multiplicarea lor pana h momentul predominanlei fatA de elementele disrupaive; b) devalorizarca treptat5 a factorilor disruptivi pan6 la momentul in care ei nu sunt in masura sa susFnA o spimld ascerdentA a .factorilor de fo(a; c) favoriza.ea descbiderii pe alt teren $i cu alte teme a unor nqgocieri care s, dezbate solufii construite pe factori integrativi, in cazul in care cadrul propdei negocieri esle refractar, inospitalier sau insuficient pentru asemenea abordAri; d) lArgiiea cercului de actori in procesul negocierilor prin introducerea unor factori constitutivi, prin propunerea unui modemior sau cointeresarea unui organftm intemalional; e) facilitarea atragedi ln solufie a tuturor factorilor extramurali ce pot sprijini punctele a) sau c): comunitatea $tiinfifici, cercuri de expe{i, societatea civih activtr, organisme intemationale, mass-media sau lobby. Ultimul punct este caracterislic diplomafiei jnovatoare, care cauta si deschidA paftii noi pentru scoaterea din impas sau depaqirea inflexibilitAli negocierilor. SA luam ca exemplu cazul cand, lrl aceast, faTA pre.ci(r. apare iniliali\a unui \ecin comun .du a unei lari din regiune de a dezvolta un proiect de interes comun din domeniul apei (regularizarii de fluvii), energiei Oaraje pentru hidrocentrale), ecologiei, exploa6rii unor resurse etc. Prin avantajele prcmise participanlilor se poale produce o pjerdere de relevanli a lirigiului su.cepribil de criz;. ln epoca pe (are o plrcurgern si care acordi mai multi impol1anli societilii civile, reuniuni bilaterale sau rcgionale in domeniul $tiinlei. culturii, educaFei sau senetilii pot contribui la acela$i rezultat. Intervenfa indirecti prir asemenea iniliative a organismclor regionale, care invita !tuile in litigiu, in calitate de partefleri, la un proiect comnn, poate avea de asemenea un impact pozitiv. O situalie prelungiti Ce pre-crizd a existat in tot iimpul Rezbo iului rece, cu intreruperi punctuale ca ln criza Berlinului $i cea cubaneza, Dar nu s-a daloral controlul acectei cri,/e unnf ncgo(ien capabile sd elaboreze acorduri non-fcrmale ln colaborare judicioasi asupm regulilor mfinate $i complicale de menlinere a balanlei tero-

rderiile $i tehnologiile stralegice, intrc cele doua puteri nu a exissau badere de nepitruns, ci o inlerfald poroasd prin care sc stabileau contacte neoficiale ti legeturi stabjle. Un cadru il furiza Conferinla de dezarmare de la Geneva. Expertji ambelor Fri crau prezenli. iar $edinlele rare l;sau timp unor contacte $i disculii,

lrl un zid

crfe treceau dincoio de tema propdu-zise a dezarmadi. Acest organism iniliat in 1960 avea un statui ambiguu (farA se fie organisn al oNU, isi desfdsura lucrArile la sediul acesteia, cu secrelanatul asigurat de ONU fi in prezenla unui reprezentant al Secretariatului (ieneral). De altfel, chiar pe agenda acestuia apAruserb subiecte ca problema pdmei lovituri, dezvoltarea increderii Si aperarea antirafllera. In alara acestui laborator luncr.ionau numeroare organisme $tiinlifice $i neguvernamentale, unde specialiqti de nivel inalt $i coDsilieri importanli ai factorilor de decizie puteau avea disculii semnificative. Cea mai aclivd $i legata direct de problemalica ar melor nucleare em Conferinfa Pugwash, o ini|ative privati privind oprirea rizboiului nuclear $i scoaterea ambelor nuclearc din arsenalul statelor. A existat oare uD interes comun suficient de marc incal sa se fansforme ln proiect comun? RAspunsul este afirmativ: in primul rand era evltarea uDui cataclism Duclear iniliat prin eroare, calcul gretit sau accident Si ln al dollea rand interesul menline i monopolului nuclear (a$a-numita problema a celei de-a N-a puteri), care a condus ia Tmtatul de neproliferare. Atunci cend experienlele cu drmele nucleare au devenit prea costisitoare Si neimponante pentru pefeclioniri semnificarive, cand valoarea lor demonstrativd li de intimidare a scazut qi cand prolestele opiniei publice au devenii mai mult decit energice, a fost semnat ti Tratatul de incctarc a cxpeIienlelor in doub medii $i apoi in trei (sol, aer, apA). Lecliile ce pot fi deduse pentru ncgocieri din srudiul lorin caz,ul

sonlliclelor sunl urmatoarele:

rii? In ciuda politicii de crntdinment apl;catd]JniLtnii Sovietice ii a resrangerilor contactelor economjce lovite de inlerdictii privind

l. Negocierile nu se reduc la o aciiviiatc a unej reuniuni fomale $i structuralc, desfi$urate inlr un inierval bine delimitat de timp, ci se intind pe perioade lungi. 2- Ele imbraci ?n aceasta perioada numeroase lbrlne carc includ contactele neoficiale, discutiile peNonale, legiturile fadorilor im plicali in temi (experli. savanli, anali$ti, consilieri). Este un subslral viu al diplonaliei oficiale, deschis continuu spre folosire ti tr cmnd neintre pt. 3. Ncgocicrca estc astltl mai nult decal uD me.anism in stabilifca de acoduri sau o cale pxfnica de fezohJare l lii8illo'r nraj rnult

90

Jocuri pe scena lbtnii

PaaPo

Lcnnjtictc

y|

decat un eveniment diplonatic, reuniune sau conferinli; ea este un

proces care, m6nuit cu inteligenli de factoni de decizie politici, poate deveni o componenti esenliala a unei stdri cle pace Cu toate acestea, orice fonni ar lmbreca negocierea lrebuie evitati ercarea de a pune sub selrmul ei forme demonstrative sau
a) folosirea negocierii ca un paravan al unui cLrrs inexorabil spre

4. Menlinerea pdn racr, limbaj, natura $i modul prezentirii idea increderii celor doud pi4i. o sarcjn5 cel pu{inioi arel de difi cili ca aceea ce se impune negociatorului, preocupar doar de ca$ti-

ilor

uzul ib4ei; b) vicierea ei prin ameninlarea cu fbria; c) alterarea negocierij in forme de in$elaciune. Toate acesle dcvieri sunt plitie prin rcrealizarea sau precaritatea acorduriiol.

i se cere dihd re'ur.e inlelecruale. comperentii. e\penei ; capabile \a produca lofinule, uneon ino\ah\,e. Ne oprim la acest punct penuu a considera situarea mediatoru []i in rapon cu gAsirea elementelor moderatoare, ideltificarea jnre rcselor inpEti$ite de pirfi $i iniiierea de proiecte comune. Nu numar ca toate recomandirile ficute negociatorilor in acest sens sunt valabile pentru mediator, dar eie capitd in cazul mediatorului o di_

garea increderii oporentului. 5- Inrrucer panicipe la elaborarea sotutiei, mediatoruhri

'i

Medierea, vazuti ca o follna de asistare $i ghidare a unei negocieri, nu are varietatea de forme, lungimea de proces si Sarna de ca' I:acrere (de la oficial la Personal.i a negocierii. Ea este intervenlia unui te4 intr o situa{ie de obicei bilalerah aflatd in impas. O sin_ gure exceplie fac Naljunjle Unile. care pot fi privite ca o sursa permanenti, institulionalizati de mediere. Mediatorul are dreptul s, Participe la o negociere, si intervina in disculii ;i si contribuie h gesirea unei solufii- Prin defirilie, el este imparlial $i are o aDtoritale morale recunoscutd de ambele pir! ale unui conllici potenlial sau deschis. Ncuttalitatea sa 9i dislarlarea egalA de poziliilc ce se conliunta sunt condilii sine quLL non dle rolului siu. Ce aduce mcdiatorul in plus intr-o negociere legate de irchiderea sau prevenirea unui conflict? L Uneori cl este chiar o colrdilie a ljnerii ei. Pi4ile nu negocierca f'ari sA se asigure de prezenla sa. 2. Medialorul ajuld pirtjle si depaseasc5 siarea de intransigenF ti sii sc angajeze in cea de compromisuri $i atitudini pasnice prag esre foa(c dificil de alins $i lnenlinut. dupi ce p6rtile i$i catrigd uneori sus,tinelca de citre opjnia publica locmai prin postura lor de apiritori neclintili ai unui interes general ,,Salvarea ielei" este una djn preocuPirile cele mai vii in caz de conflictc, de care tin scama si negociatorii. in interesul lor de a incufaja atiludini po' zitive ale adversarilor, mergind pann la facilitarea condiliilor in care ace$tia po1 si-ii justilice comPromisul
3. Cunoa$terea aminuntiti a dosarului conlliclului irrtr_o versiune obiectivd, bazati pe iaplc, in general difenti de cea oficial atir
sata de Par{r.

lormal sau infonnal nrediatoaul, 3. lluperea echidistanlei fala de pafli ii favorizarea uneia in schiDbul unor beneficii speciale, personale sau ale pdrti: sde (con((,. . zvrnlrje. rnlerecc e..onomrcer. :1. Introducerea sub eticheta moderirii conflictl). .r .r ,ctorilor eocrcirivi de putere. a amcninlifii cu fo4a sau uzului torlci. Impnnerea, sub presiune, a unei solutii pe care pdniie sunr . _5. oltigate si o accepte, in condiliile de la puncrrr a. Primele trei cazuri compromit medierea. iar urmit{,arelc doui nnuleaza toale caracteristicile ei, iicand uzul erichetei medierii .J.j

(lc care apartine

fent cu evolutia negocierilor, mediatorul fiird penhx eie o sursA ]ai credibili de informare. El intreline.ideci, kgnturi care it avan_ l.Ileazi in formularea unui proiect comun al cdrui prim merir va fi !lr4erca allor pa emn in rcatr/area , ui. pe ptin refjonal ti ptobal. I a si negocratorut. rnedj orut poJre rccuq.- drn plrn ta (ele t-ci nijloace paSnice de a modifica atiludinea ij .cmporramenrul unei pirlr, menlionate de Parsons: persuasiure, stimulare raportarc la ii obligalii generale. Ca $i negociarorul, mediatorut lrcbuie stfie srriin de calea a-paua ce consti in u7-ul fo4ei sau ameninlarea cu fo4a. In mediere, sirualiile degenerarive provin din: L Pierderea obiecrivjralii Si favorizarea uneia din pi4i sau chiar l)erceperea unei asenenea perdniri. , 2. Producerea de solulii ce servesc, in principal. inleresele pirlil

cste un reprezentanr al sistemului intemational, chiar daci nu este nranoatat expres tn acest sens. Celelalte liri ii cer s6 le lind ia cu-

Pentru simpla sa prezenti exremi intr-un conflict, mediatorul

92 Aceste ultime situatii deschid o noua disculie despre ter.tii unui conflict. in literarura juridice ii polilici, intervenlia tetului se face 'in domeniul soluliei paqnice El se gesegte in aproape toate cillel indicale de Carta ONU, in alari de negocierile diecte: in medie{e' ju'isdic_ corciliere, anchet, Si, incepend cu arbitrajul' in toate ceib intemalionale. Rolul nepa$nic, al folot lionale sau ale organismelor fort"i. ut t".iito; .ai pulin teoretizat, dar existi faptic cu pri

93

mor\. ne\ancttnnati de normele intematto alc de nfgxni\nele ti ul\u, Lamsne in rtara sistemului
O pJgina inrunecara in inoria relariitor inlemarronaJe este inler vcnlrd rc4utui penUr apjinderca $r int/elinerea unui conflrcr la care Iu panr.rpa d'rect. Motivele (unl rn grneral prccurate Copoliticn, iar compo.ramenrul esie ghidar de lipsa de ::nte.qe morate (rup!te caracrerisdce Scolii Duterii. Conlorm geopotiticii. .roclnna,na\culi in cunul primutui razboi mondral ii d;zvolta,6 in .eJ oe-at dorlea. \lrcrgiile globdle ale marilor pulen in \pecial vi_ ,,F?zi conlrolul unor leriLorii cheie. {ie care depind inre,ele p.lno_ {re\ur(e pnme) si mitirare (\lrdmrori. po\luri ll::-,,p1T"..'"n In cele ,i pozllr avantaloase)_ Inai muite locuri, ace$ conrol se exer_
de conside

" "i.ii sosintS. Rareod p54ile

angajatc intr'un conflict riman singure lat

nanciaJa, expertizi, in scret sau intr un alt mod cale nu angaje oficial. in timpul rizboaielor de independenli. fostele colonii procurat sau primit armament atat din pa(ea SUA, cet $i din pa URSS si a unor putcn necoloniale sau neutre2. Te(ul se implicn d()schis' devenind parle a conflictului,

l. Te(ul

acorald uneia

din pirli asistenla tehnicd, militare'

fi

SUA in r;zboiul i;rc Vietnamul de Nord fi de sud' Corcea Nord $l de Sud, iare a declara starea de beligeranli $i folosind eticheii internalionala ca in confljctul coreean, unde impotriva C rcei de Nord au luptal !n!i din sisremul ONU 3. Te4u1 intervine in corflictele interne, ca in cazul Afganr nuiui, cari a cunoscut cel pulin trei intervenfii majore Alle venlii, ca in rezboaiele afncane, sunt lddrte de. coalilii ale .rcrc rllicrne, in unele ca/uri Prupdrr diferilc de \lale sDriiin factiunilor opuse (ca dc exemplu Congo/Zrir)' _ ;. Terlii, de data aceasta inccrcand si ramani anonimi, I cu sprijin tehnic, financiar 9i prin tumizarea de voluntari in fav rea formaliunjlor terorrsle5. lmplicarea lerlilor in majoitatea ace$or cazuri este filcute atara Ol\'U $i a obligaliei membrilor sei de a nu recurge la fo4i nici o imDreiurare. Recent inse a apirut ideea unei legitiniri a a( unii te4e prin dreptul dlr intervenlie umanilari, in acele situalii care drepturile olnului sunt incalcate in ibrme intolerabile (genc e!c.) sa;in care unconflid inlcrn afecteazd grav situalia interna nald (stale in curs de destrinare) Nu putem exclude posibililrtea cr pe ndsura ce sistelnul narioMi lincle spre unul global, pentru care frontierele $i suvera tat;a au pierdut sensul clasic, dreptul de intervenlie sA nu capete anumite;ondi{ii o recunoa$tere fomali. Dar $i atunci, in te4ilor nu poate fi uDilatemlt, cj rcglemenlai' de forufi ale sistcmujui globrl. Pana in prczerl. recu{crea ld lbrli cLr

ace\re merode de :ll::ll-tl*:, atte caluri. n mare pulere prurocllre \arr Inrft.rrnere de , In poate fi rnrrcsita in dcscht ^nIrcle. ucrea uner cnze sau a unui conflict in aria de influenti sau control a r.rei p.rcri n\dle. Aceani acriune me,ge pAna ta inrere.xl xno, \ra e oe a e\potta anrameT in orice rona de conflicl, a c5rei exij_ o:::lld". Masnirudinea comerrutui cu "l,d9b'$eu.?mfirabit. [|lne. demonsrrali de studiile sIpRI. arati ca sQrea conflictuald {'ri sr prelungil; c.unof nrrr nU poatc fi explicala doar prin lip.a a o curma. ci pr,r\Lpune acriune ipecraia a :l:-:l:.l.rniemarlonir 9e unnr terh de a o tntrefine

rl.or d:e. c: t-arite vrlarc \au pforecronr tor sunr .upuse ':ill,Jna con rct.. Scoald dependenter ||/rf, rlnrr din felrriile inlema!ronale . r ucupat cu \tudiul cdlurilor In crre periteria cra trnul; in llare

p'i"

de

:ii

.60 !,cndcnla in speciat in deceniul anilor

cr)r)rlcrcror rntemdtiondle. pdalizia,i\!emului.e.ecuritale in lrm_ Fr Kz,/DorLrtut rece.nu r in\emnJt Incel,Iefl preocupanlor In ace\l (r"Itrr,u dar tererul de Jpti(rlic a fos( accla at cr,,u,ilor ce ie$eru orn \ /urut-LJe interc\e maiorc ale marilot p refl. Acesle conjltcle r! I-rcr]lu In Defloddr de tmn/itrc a \tarelnr ce_Si c,5dsd.er:i inde_ L) februarie 1961, Consiliul de Securitate a autorizat fotosirea

Natiunile Unite du fn.r concepule ca centrut cetor mai semnilr c ||ve rclrunr penlru aparaft,a pacir. A)a cum arn vd,,ut in \ludiul

Iut'.luf rnlemaliurrle O\U r1 Congu. O rttA situalre In care Con. rrlrrrr Lri 5ecurjr. c r f,utun/ in nticir misrrri oe rmpunefe a Dricii a Jonelor irakrene din Kuweil In tqqo inrre a, e.re (rrrr' (,\U . r:n(ii"ii/rr r :rctrunjtc de menrrnere a pAc,.
t<. cori,rinJ In .DeciJl In lnmirerea de rrulc il|rernJlro lllr\'llrlrr JcrcLtarei rnlt,or de ni.t ru. la i ccrc,,re., rrnur

It|(

\nrlr.

in dife.

"sri

lllsel ?a1?rrxelduo. sp lrsalclor .lxuoirualut uoJc c;rnl RlrlpJ P\drl ur'Bspun ruuoplooJ Jp JLjctJdo o r/rtortuo) cL 'rr rJ rq n\O nudurd IntntDpuelu erltu ur ,,irpuo.r o1.l,r r,1 d p^_ery3 el n!3rpu es .erplutun prcads u1 .apluarueura,n3ei "1rr1' 011;l -"ztuudro_ alelF ts iluJl .uJHNn .ICJI .dACAddNn .ottJNn 'UOjOUdNn t,ioU\C er n\O rt.Lu.rue8ro ner.r:r: :rrrl ui 'rrru<o8 p RtpoiJ_uupurln\nN rrrierrloJ prreJr gdnp rrlrqrrs rrrlrl rp{ lulold- Indnrs .errurnt.l reiLru!tvoJ prielu"CiO rof .uoi,,[ -!qus I? qrnez IndruD .trBluoJ rf .lJSg .euo:aornl nitt lndruD nlrn OM'.letulres rp InrlrsuoJ rS rrrqr r11,3i ,.,o1.,o1urru1r I.Tuotroor p erner8 rt riur/Jrd rutJ] e qt.rt ,aunl reuo tue.Lr jr1 'dauncludns ap rs lolunuojs ? arelqnp ap rrienlrs reun " ?lJ rl lnzu^ B{ r^Pl\obnl et\ot urn rlrl)rlJUor ul .flNo lntunur/raJl .rrrjill rd rlrqruodsrp rtuot\r\e ruJroJ luns rlurulrurrd rfs rrruRlur,,rrdJr ra [srJurD InlntDOnrrrs JIE Jrto Jlrung ale/r1.roirryl e JrElJdooir ap Inlorrrc rs JqureLLr rolelers tn\ur\uor rp opurdep rrrlrn -oldrp pueos olqetsul pLjuerod elJJ nR\ .otua8rJur nNO ne. o-o,r{u ,t rJ,LIord uor4.un r(BB ?Jrnd rc_r< gnrlrror:ra e,i"rn l."l lili* -oJorc iols/ ) Rrtlurnq/t .td!t(E rs 9\ ereJ n nduJtl Inlu edn.)ltl 9s Inqa! r? o^que^e.rd rolrlipuuoj pelEll'lax; 9J 91ar .zauodef:o;i -se+u? un .^?lsoSnr Inl.uuor ur nl\lo Is tuEluezeralar rnlsor r< , reur nu J,el rS rliEulrott, ,p 1".,1,'C.] *e1,,.:' ,,n 0p luozorcl u! undsrp nNO lJ3ueC lrueFrces r rtle^cp lllnd r?ur a nu lBp lerzraep ?zDq ?l DeN qs !l-?z{euor8a: p pqrscjr lnseaold ec-lrqrsod_a1s-g .lzlluB rf er?Frrer ep eurrr?s rs nBe^[ eJeJ elpuodar lolrricerp deuflo]rrr ep ra trttDa aD vutl -rec pulnqutslp .rrEtrlrLrJ r< rrr,rlod rololJrlJuor 'u|uto^ lnru:ruop ur 9p drr ?urP rutued )tep ozJzru_rnt qs lru:ur InLuJt\t. p/,eriu l.Jp letJurl) IrueluJos Z06l rtr reo .rmrueurn Inrueluop nnurd lnun .nao.rtl .rr.u:1s{5 Burue46 e5 tg6t u! rer ,{tre? pue uonEurotut tpqotg :SldgID) lotisluourE '(qc1!.4\qr?g) rr8oloco lnlualuop uI llsrri pprclEr grurEl?
unurcc ulp ep uolsrs

'lBnrrturp tsoJ n .iadrntrs ll

veJd" uud roletrlltuor P e.Iru3^ard ep unsltu 09, lollue Inlrs eds lenl r ptoi{srPtuueH nNO rrlnlor Etttloinllsul Ecrlr " II ap wdnroerd n!-s nNo Ic rlErauaD lrrtl3l3es plol)sl?unu?H

u !p .leuoz ul lpuosrsd duEluezerd

ulroJuor lsoJ ? nu InrEllnzar rvcl eleluoud o ?3 tlEqc soqnog ep lwiunue lsoJ e Jolel.luuos arluo^erd '06. IIU?
op ?erelrurul Is

..nNo

satr r?tu rS 3q e^8.ttJ nc pupdetq (0861) I+IrEq 11961) 'urp ofii?nls u! ?t e^uEdrur l?dns? ?-IS I3 Lro audnd ep

9l?Uoli"ulalln ?elBrunoes Is eered eiuluaul? rr 3l?a auaiq reJEruo Idnsr el?luntes ep InrllsuoJ tzNes elEod Ig alsoloJ rcrJnsur rs rsp 'ellqlaprsuo. lolnd el? Frer35 InrPlsrsos u! eq es ec oFiqsa^ur rs adn4 ep aluelr,Lrllll nc el9oryullrlesE

?dep ed

-l^llt? ?llr9luJ etsa .!q?ts e4uJ rolelrruuor e arrus?d uglueuelSal 0p pnu?W rnun ?er?^UrurJep ercorde glBreuao sarErrnpv .166I
atctUruoC

un nNo

alp o^qerujolur rolrunrslrrl eet[l

ul

lop?^Irs tA uJ uol?^resqo eP ?eunlsrl D ZVSnNO (tLob lole^\n)-Is{ uol?^Fs uv uJ eIuJueA op eeunlsq ) I/\trg^vNn qO Jp eeunrsrtltr t^lo)lNn (ueqtl ur r?r?ururrur elrojl U']lN I rq * ?urs alrul lulfpSuezep ? eris^resqo ep E!od) codNn !:) uM.cd ? er?uduel I ep ejloJ dI)IJNIn (ulsDII?d ts eru! ed^resqo ep lErllll^ dnrS) dIDoIr'{Nn rol elaruruo.It? etue.te8rlaq lod4d e oJ?Jldos op nls dllll iln".ounc tun.

:ieod rnl cur8unlua rProdLu.l nrlrl\ruun rnun le \Ed Inurrd erse nu asre^p? e{Ilqd 318lEdes ami V (atlrplrnq a.Da'I puo ? IDu-axDad) :|lxpd ?al9.qlpe rs rl3!d ?eftzrlsei :rolal.lguor rp otrrreur ul rluDuodtur telu runrsururrp rorlP n JetrlSou ^lo7rr ludr3 uJ rr'rlue.ep ep uoaun'rBunl elel!^l3rql nlcollthl uO $ q?uros uJ uo$,{josqo 3p .lueJns aElnrl?lcods ellr rd !t snp ar eacc 'e^"l8 unztc u1:erqo 'qlol el !ue8rn.r ?al rfqrsod 3p? erd nu rA ereqBe^erdns el wlrtull alse lotodnJl ln]?p 'Irld e orJuriu)LU op lollunlierJdo ErlsuolirunJ ul qlnlJrul' {gllncrJrp glslxe ereclldwoc erlrsFol rolluelqorcl ? Is er?rlp roltinuoi ernp ,r1 aitol rolso.e rednquluoc ezEq ad e3?d nluod o5f prura.rd rrurrril v 1qo '8861 uI II3!d ? ereuriuaur ep siroJ ?e4!8erd tS ?eJlnllsul uJ 9rews$xa es luauleo ep uolllul er?lgurnl o 34t 106, lolluE Inrnderul ?l !!pd pu?l{ * ?plrE:) V '(puulsl F9l) a.Iprou elus-i e^qeJ]ruues adn]l nc llnq ) nV (!r.lruos) trOSONO '(thlso8nl uJ edcelord ap ?iroC) lsrJpoqLuEJ ur rtirztlPlJ rp e)rDtrrornV) JV LNIII qFruepo.o lBqes ulp runPuoraJax ulued ?eunlsll^D osunNlt!

'rO .lrd\eord rull nJ elelJljuor rsrof leJrprfl\ rp norB rBtlr 'Qtatr4ltord) rr ort Intrn-lrul lnFlclltuo. ?e&u-loJsuP{ rnlqs

l.Iu luns nu nNO elereolfttu ll4d

? erurglpe op

auor'ttl

"ta

t oaitoa

t114t11

ou"rs aa unlot

.-

Paftea L Conllicte

9'7

&i:1?:iT.iJtff
Capitolul 10 Concluzii. Perspective

;Tt'J:t

x'ji::::.:lii":HlTl"i'""il1::r..ffi il,
;i :r::ril

f3],rffiHi,lfr',.*:r"l*r;r:
i.l|fi
;i:ru;
i"l:, :".Jf ifl

:lt,
ri

Tabloul rcsurselor pen(u rezolvarea pa$nici a conflictelor nu este lncurajator institutii suferind uzura timpului $i neglijarea, tode vechi pmcticate in situatii noi, ignorarea porenlialului exi in sectoarele ce ies din zona gnvernelor, intervenlii talzii si costisi toare in cazuri tratabile in sladii iniliale, urmirirea intereselor terrnen scurt, vicierea unei abordEri realisre prin obsesia imaginii percepJiei $i supradimensionarea eficienlei expresiei verbale in dialog, retorice Si persuasiune. Mai presus de toate sri adeziunea paianatd a factorilor de decizie la doctrina realistd, bazati pe minanJa puterii. Daci adaugam declinul adeziunii la multilarerali te, ca bazi a sistemului intemalional $i global sau sustinerea tului de preemptiune ln cadrul autoapedrii, ingrijorarea fatE de im pasul diilorpatnice apare a fi justificad. Mijloacele pa$nice $i cai diplomatice, umbrite de abordarea militarista $i de recureerea forlE Si neavand atentie $i sprijin oficial, prolifereaza in initiati
neguvemamentale. S-ar pArea ce pacea lSi gase$te suported in secl torul neguvernamrnlal $i al mitc6nlor populare. Tnitiarivele ce merir:r Inenrionale lin Je aparitia tcolii i in negocieri, vizibili si aplicati in cazul conflictelor. in 1966, grup de profesori de la Londra (crupul de la Londra, condus de plomatui australian John Bu(on) a orgarizat ut arelier de rezolv

::l-Y:""_]Tl1llyi,*rocieritor

oficiare

1.jt,JlJ tft

Esranrarea normatitalii

L:L1

riif='lif$ili
:,-l::,'l_"9,'"

;:li',liiiili il"li,i1ll;:**'::.t:'"

".'":"

:rr rr rl;Frr:,"l;: #r',' '":",* t

,_itei. au con.riruir

p,;".ip"r,r osi..,,, .iin,IrranJa dc

\oro

lqxinyl,r:j:n::t**:".,*t:,*:rull'lm,
k*,^;::fi ffi #rff ;h
?i:i;::1"""',,""t

'e

;lilli*:i;

."il;'#il)j;'["j"#":,l"xill#::::]]"yT":iT"fl],ll

;";li##nlif, iffill;,:i:;:i",.i##,,liiir"j: ):ij jij;:1ti:'.l;; i:t"l 't::i ;x;t::t;: l:r.,,:l{*

inr,""'.lj#;riq jlii'r#r.,x{t:.llif:'.'r#ijil,7
I

de prcblerre

sotuing wotktfiop) per'rIx cazut unui flicl de dimensiuDi mici ce izbucnise in Asia de Sud Est, dar

(problen

lieni. Documentele produse de atelier sutlt in mod sulrrinzitor losile ii cirate in solutia idoptati de conlednla oficiati 1q66. calul konlronrarrr. A apar t ideer rcperani rnrlirli\er ), zra apare in tcama acclui an in Cipru (nult inainrc cle lurci din 1974), cu o experienli reccrrla de conflictc locale in I iDtre cele doui populalii. Organizarorii proveneau de la de menlul de la Univer-qity Collele London, iar sponsorlrt era Mi

angajase pe iftjonezieni, malaezieni. singaporezi, cnglezi Si

j:l j,*"j*;1i!:13:;:.1,':;fi :",1's;:L?:;'.1:;'x.l;

I

.
lii:r

i:

ill["::i

l':

:i;:::..T:,ii i"l]"1i"J::,1.;'[,;:ii:;:

li':rli:.Tr :li: T.r ii l"r'?llr.' lllltii,ijiT:ll,:; :; :"":r ""'"' :l1llil#i:l;ililiiiliT,i*i

98

Jocuri pe scena luntii

zilie ca ,dezvoltarea capacita[i ]ocale de a continua proiectul dupi

terminarea lui". ca se afldm imediat c5 mobilizarea acestei capaclUli e fa.ura doat penlru conlinuarea semirlarului ti perpeluarea lui. in carul lui Fiiher. care a drticulat sislemul ,nteld(tive Conllixt Resol"lton (ICR), apelul teoriei e lnai vast $i mai profund. Comunicarea intfe parli e$e vazula ca un mijloc de a dezbate soluli analitici a problemej. Cei ce intervin din exterior se v6d in pozili de terii cu o misiune diferitd de clasica mediere: ei au ca obi centrai imbunitdtirea ,,atitudinilor qi a relaliilor intre pdqh pri

controlul comunicerii". De fapt. acest rol se exerciti de dou5 intr-un model adiacent.
Stag iul

conllictelor

Chemarea te4ilor conc iiere

Activit,ti -->
Negocieri

Discu!e

(asisiarea -." consullare-' -_

Abitaj
(controlul oslif ta!lor)

Segregarc
Dislrugere

(irnbundtdlirca rclaliilor)

(siabilirca iniercselo0 Consultarc (imbunala!rca relaliilo0 Arbitfaj (conlrclul oslililalibt)

I

Menlinerea prcil (conirolul violentei)

+
(anaLiza connlcteLor)

v
Aslslarea dezbaieii (reducetea inesaLit:!ii)

Figura nr.4 Schila aclivilalilor ICR

Metoda ICR este complementari medierij.

Intii,

ca poate

rlul unei pre-negoci.ri iie inlre pirli, inaintc de

sau pre medieri pentru a imburetSli re atacarea prcblemclor de substanii.

psihologici care incarce atmoslcra surt^dezacorduilc emoli neinlelegerile $i neincrcderea reciproca ln al doilea l'ind. int' lia consullanlilor din ICR poale fi util! dupi ce controlul vi a fost efectuat de arbilraj sau nredicre de forta (o medLerr

I'acc $i femei, pace $j analiza dezvoltirii. Exis6 urr rnanual. I',n\tonnrpa. ni dttti pu niitaa..,D,),1,./: :unr .rnure.ul \r1 peirtru ambi,aJL'n. ONG_Un. protcsufi ,r frlr in con i.t Arl
Lrceput cu.surile unei universitali virruaie.

Jiere $r re/olvare a conjliclelof initiar >i condui de lrofe,orur nor_ vegian Joban caltung, innlnim o origine $i o fiiial; diferitn. Este vorba tot de o ONG, construiri tot pe rolul societalii civile $i aca_ denricein rezolvarea conflictelor, cu un palDares la fei de impresi_ onant, dar ancorari intr-o viziune teorerici mai anplh asuoraiiste_ Inuiur.inrernalional $r prnblernelor tac . elrborar inrr o.r.r: ofra fi Dlultiple activirare de Johan caltung. Acesta este considerat unul .lin pnniipal exponenti ar nud lof pacri. anr numero>r t nd in_ ' (l ra de el Tnnitutului drn O.lo pRjO tpeace Re,e.f.h In\tuure Oslo) ti publicaliilor sale de mare circulalie. Studiile sate asupra vdenlei, imperialismului qi inegatitelilor il apropie de |coah ;ependentei, dar sunt bazate p metode strucrurale proD i. TRANSCI \D e.rc o retc.r de ccrcelatori sr activisri. \arc ,nrr.pnn,t r.lirrn, lbrmare $i cercetare in domeniile: Transfor.nliri pagDice ale con lliclelor, Impuremicirea actorilor de pace, Educarie de pace. J ma lr.rn ir pace. Zone de pdcc. Menrinerea pacii. Reconirtierea prr_ nrcA, Dezvoltare, subzistenli, echilate, durubilitare, Culrura pEcii qi I)ialogul civilizaliitor, Abordarea neviolenrd a securirilii, Dreptu r'lc omului, Democrarizare $i autoderenninarc, cuvemanld globali,

esenliai al destinderii $i dezamorsArii, al indoirii spiralei ascendenre r violenrer. rc/enirdu Si o conldbulre pe planul moditicArii arilu urnl|or st perceplrer. pnn creare. unui climdr ravordbil so|,liei. Cand atungem l, mi)carea _t RANSCL.ND, un urpani\m dc me_

cu.parghii de pedeapse $i risph) pdntr_un acord inilial sau par !ial. Consultarea aduce aici expertiza anatizei {:le conflid. in ;are terli sunt speciali$ri, capabili sA dirijeze disculii complexe asupra subiectelor care au iscat $j escaladat conflicrul. Ea este de dita nccasta o pregdrire a unui acord valabit, ce va irclude mo.lalitatea de rezolvare a diferenlelor in viiror Este important sA notim cA. ,lesi la(e pane J'n famr'ra abordirijur baTale pe..ratori..ii nu pe ,,interes", IRC rccunoa;te ci acordul Si negocierea luj se referi la rnlerese, ca subiect principal. Este un modet aniculat si realisr. care,.dtn pdcate, ifi define$te un rol care nu cupdnde momentul

ID cei 40 de ani de acrivitale sunt citare 40 de inre.\,entii ale IRANSCI ND In rezor\ajeJ unor confti!re prirurr ,Je: Razb,,irrt

100

.locuri pe scena

lunii

panea L Confiicte

r0l

rcce; Conflictul Est-Vest dupn 1996; conflicte de {asi in Virgi Statele Unilei Cuba: Conflictul Nord-Sudi Isracl-Palestina; Rhodesia-Zimbabwe: Irlanda de Nord; Kashmirt Corcea; Pax Paci fica; Rdzboiul din Golf; Kurzii; Japonja-UsA; Japonia-Rusia; Iu goslavia; hindufi-musulmani; Sri Laikat Sonalja; Maya; Chinat crestinism-ma,homedanism; Ecuadot-Peru (in care a propus unei zone bi nalionale, adoptata in solulie);Marile Lacuri; Albani

socialist Si a avur o reuniune preg6titoare intre 1972 $i 1975) $i acti, vjtn!, au existat evotulii intercsante. Astfel, la inceput a fosr conce_ putd pentru Foblemele securit5lii, dar la scult timp s_a adAugat coo_ perarea. Aceasta se impate in doue: economie ti alre domenii. As! lei s-a ajuns la crearea faimoaselor trei ,,co$uri". Ultimul a cdpetat o dezvoltare ln direclia drepturilor omului, capitol care a avut efecte

bascii: Gibrallar Cenla/Mellila; Columbia; conflicte jnter-clasi $i

Ceea ce este de retinut in cazul TRANSCEND este interveqi in srbstanla problemei $i elaborarea soluliei, dincolo de contributiile de apropiere a pi4ilof $i de angajare a societilii civile. Mai este de luat in considerare miezul central al metodei TRANS CEND. care inseanrnd transformarea conflictului confbrm unei ie$iri din solui.iile conven,lionale ti gdsirea unei folmule inovative: ,,Conflictul este o provocarc cu probleme cc strige <ranscende-mil mergi in afari,, o fo4A mofice ce mi$ce fiinlele umane, soci intreaga lume inainle. DacA conflictul conduce la acliune di tivi, aceasta line de decizia noastrt', scrie Johan Galtung. analizei sale sunt: diagnostic, pronostic $i lerapie, ultimul nand formula inovatoare.

Exempleie fumizate de tcoala lui Burton $i de $coala Galtun sunt probe elocvenle despre intrarea unor actori noi, neguvern

n'.nrali. in rri. h.ilirarii sau caulirii \olu!iilor. reTolvirii \au ptevenirii conflictelor. Eliberat de consrangerile oficiale, bi $i tradilionale, acesd actori injecteazi stim i !i formule noi uzul diplomaliei hrgite, inovatoare.
intr-un alt mod, o noutate

fali

de practicite sistemului internali

ral o aduce rcgionalismul. Inci inainte de crearca ONU. OSA (Or

ganiza{ia Statelor Americane) a dezvokat o putemic?i $coala de duri juridice, prin care reprezentani de seama ai dreplului inlemali nal au elaborat $i structun juridica de prevenirc si rczolval a flictelor. Dupi modelul ei. Organizalia Statelor AfricaDe a

la fel. Existi un sistem elaborat pentru Europa largitn (OSCE),

zultat din prevederile conferintei de la Helsinki (CSCE, 1975).

OSCE (Organizalia pent{r Securltate $i Cooperate in prcvine din ConfefinJa cu aceleasi teme. Ea este o conferin{i i rulionalizaii qi poaftA toale trisaturile unui areopag pcrmanent. cursul lungii ei prcgadri (a fost propLtsa tu 1966 de cere b

lie priviti $i asiguratd ca un rezultat al cresterii gradului de coopera_ re. CLroperareJ fitnd un lacrof compoffnl al p6cii. OSCE funcFo_ neazi pe baza unui demers mult mai apropiat de viziunea viitomiui: r,Jcea e\le lemenul cheje. ea generca_/a securitale conlriu a\umDliei attor organrsme care considerA ce prin securitate (problema domiran!r' xjungem la pace. O sintagm, fiecvenl lotosira de OSCE e\le ,,pace $i securirate". Actele ce elucideazA demersul specific al OSCE sunt Dclara$a (numiti $i decalogul), privind principiile ce guveme:rzi sratele membre, in domeniul politic ,i Mtrsurile de cretterc a increderii $i securitltii (CSBM) in domeniul militar. Principiile ce privesc securitatea sunt: nerecurgerca la fo4a amenintarea cu fo4a, inviolabilitatea froniierelor, intesritatea teri_ loriala. neame\tecul in lreburile inleme. Urmeazd do;a DrinclDii lenrrale: reglemenlarea pa$nica a diferendelor si coooeraiea inire strle. urmlre de princrprile egatirar-ii suverane Si egdlii;rrii in drep_ turi, indeplinirea obligaliilor $i respeatfiea drepttrrilor omului qia libenElilor fu ndamenlale. Mesurile de cre$tere a lncrederii care au cuprins inilial modifi_ ciri timpurii ale rni$carilor de Fupe maj6re, schimburi $i vizite mi_ litare au fos! amplificate duptr doud Confetinre consacrate acesrut subiect (Stokholm, 1984-1986 fi Viena, 1989.1992). in anut 1990rundele de negocieri Esfvest duc la un nou acord CSBM $i un tratat CFIE asupra Fo4elor Convenlionale ln Europa $i in acela$i an Adunarea de varf de la Paris creeazA strucrurile noi ale OSCE. Mecanismele de urgenF ale OSCE vizeazd comunicarea $i clarificarea recip.oci rapidi a unor situalii alarmante Si evitarea riscutui de fizboi (activat de trei ori in tidpul crizei iugoslave) saD indlniri de

c,ln $i mi)cdri .ociale. Dar sr noriunea de.ecurilat; s_a modifical. Nepropunandu-$i crcarea unui sistem regional de securitato colecti_ vA cu mijloac de impunere a unei sotulii $i furclionand pe baza concensului care impiedic6 luarea de deciTiiconrorersate. coooera_ reJ a cap;lal proeminenF pena la momenlul in can, securiLaria si

nea9teptale pentru regimurile din rAsirit, ca stimul Dentru revendi_

toz

Jocun pe scena

lunii

urgenli ale inallilor funclioMri $i in situalii ce rcclami ajLrtoare umanilare. La Helsinki, in 1992, se detaliazd 9i perfeclioneazi hotirAr e de la Paris. Cele pe care le scoatem in evidenle sunt prevenirea confliclelor si gestionarea crizelor (ce cuprind ancheta, rai portorii qi operaEunile CSCE de menlinere a pacii) Si reglementarea pa$nicd a diferendelor. Un forum pentru secLrntale pnn coope_, rare este creat, avand un CentTu d prevenire a conflictelor ce funclioneazi la Viena. Un comisar Penfiu minoritilile nationalg actioneazd $i in sennalarea $i prevenirea unor potenliale conflicte ln acest domeniu. Este creati o Curte de conciliere Fi arbitraj $i se deschide o noud arie de preocupen sistemauce pentru reclucerea ri\cului unur conllict )r penlru aleda liJnpufie. Suntem astfel in prezenla unui concept aniculat de securitate cooperativi, complementari celei coleclive, la care ONU a aspirat nereNind sa o realizeze. Punerea lui in practica confirma rolul crescand al organismelor guvernanentale regionale in arhitectur4
sislemului intemalional.
Care este perspectiva Europei? Daci OSCE Si_a asumat o sar_. cind de securitate cooperanli. neavand mijloacele de constrangerehdispensabile unuj sislem de securitale colectivi,^esle aceasta dill

tre aceslra d neconcepul. dal a si creat und drn cele mai \peclacu_ rrle reconcttten tstorjce. reconc,lrerea jranco_gefmanA, Reventm la niezul lectiei ce o di aceaste reconciliere. Ceea ce ,.a inlamplal a lo\t atlulatea dc la, to a relelanlei unei crocnm de inlere\e. Nu mai conla de cinr apanin reritoriije in lid_ 8ru. lucru conlrrmat a5rdzi Lle (rrabarerea coridiana.r fronlrerelorde catre douA populatii, care nici nu remarci cand le trec. Dar ca inte_ rcsele divergente sa intre in zona de indiferenli $i s6 fie supuse ui-

In al doilea rdnd. furopa dispune de o aurorirare speciala in Inalene de conflicte. Nu numai cA a credt o uniune intie membrii cireia timp de o jumAhte de secol nu a existat nici un caz de pdresrre a cailor pa$nice de .eglementare a tirigiilor, ficand rizboi;l in_

lllni tebuia

ci

lFnsformat intr-un proiect capabii sA absoarbe toat5 arenli4 ener 8ia qj dedicalia celor doud pe4i. Acest prolect comun la care facem dese referid s-a numit Eu_ (Jpa. Ea reprezinte o comudrare de intercse, la inceput bazata pe cele mal neu(e subiecte, aflate ia distanla cea mai mare de culturije

existe un interes majot comun, atotcupdnzitor,

paftencrilor

(limb:, vaiori, credinle, rradilii, istorie.

objceiuri),

urmi in afara resurselor europene? Se pare ci ru ln primul rand,r Uniunea Europeane isi constituie fo4e proprii Este unul din obiec' tivele integrirji sale inir o entitate cu o politici exlema $i cu capacrraLed Je a inrervenr in sirualii connicruale. ata (ummernbdi \5 \ub semnul NAIO, au ftcul o in (riza iugosla\5 In decl au ftanco-gemala din ianuarie 2003, coninand propunenle doui puleri europene pentru construclia Europei, este men sistemul de secudtate colecdvA al Europei. Dar se $tie ci un si colectiv isi realizeazd menirea doar cind devjne universal. N cend toate statele vor fi cuprinse in sistem, acesta va putea lua mdsuri nepininitoare. Un sistem regional, prin definilie, prive$te P le4i sub foma altor regiuni rivale, altor ldri sau zone vecine, ca intrd in ecualia unor posibile cazuri litigioase, aiaturi de incilciri eventuale ale picii din prcprja sa sferd Crearea unei zone de ritate colectivi Dreia lozinca securitrtii colective (unul penlru loli pentru unul), unde,,lo!j" sunt un grup resrans. iar,,nnul" estt unul special. Dar merilele misurii nu pot li Degate, daca teza cA regionalismul esle o cale sPre globalism. care in ultilni i stanli ar pulea si creeze sau se refuci un singur sislcm colectiv ,

lchonrlrrilii omLrlui. \imic din ceea ce a u|mat Si inleracriunea pe iccr; mare a fopuldriilor nu a adJ\ atirgeje idcnrirarii lof. \rci ;n rl.lnce/ nu \-a \Inhr mai pulin tr.rnce,,. nici un dl\acian nu \.a cun_ Nidel?l mai pulin alsacian $i nici un gennan mai pulin german prin xl).Iiua unei .denlil;ti inl:fur;rorre rin scn. geomerricl, a unor rrl'rc(trre Unice ti a rnnr .land de comune aJoptdle penrru atinpe_
Oricdrc (r:t
rr)r.

ci\ililatrer. care cuprinde rh nirnprr. st n{a economie, cumefl. .in6lale. mediu o ce cuno, si lrnta ce poate fi incorporati in reteti transferabild. Aceste subiecie $!nt capabile se formeze un magnet pulemic cate sA adune energi rlc_fr.re,sursele umane la un loc, punand oamenii si lucreze inpieUr)5. inJilerenl ce ident'lalicullur.le au. Este de remarcat ci democratia instaurati in tirile membre ale proiectului $i stratul impofiant al societ5di civile tac posibile jden_ lil;r:le mulliple sr concomirenre pe c.rerc pre, pune dczvoharea

suDrccte Sr Inlercsc apanjndnd \ferei

rre

.r s-ar pulea adLce.or.rnr.riei euro|ene. ior lole_ u enn d.prc nu lipse- In cur\ul Je/\ollan, .ale.onli_

r|l|c, ic]eea de baz?l a inleresLrlui comun, a obiectivului precumpi_

rilrn $i a iDreractiunii crescute indiferent de identir5tjle cultur;le

sunt elementele care pot intreline refleclia $i efoftlrile in privinla etminArii fortpi din recuzita vieFi sociale ln alte pe4i ale lumii, la care ne-am refedt succint in lncheierea capiiolu\ri Conflictele se' coLului XXI. Cu ajntor|jl lor putem incerca elaborarea unei scheme qenerale de prevenire si rezolv e a conflictelor' se poale ajunge lq ;ceeasi s(hema si din alle doua diJectii: prin srudiul insuficrenlelor demersului clasic si al fircercirilor inovatoare ale uldmelor decerii sau pril analiza criticd a situa$lor conJlictuale din diferite zone ale Lmii, cum ar fi Balcanii $i Caucazul, la cele doui extremitali ale

roter;

rumeroase, altfel bine intenlionate. de a predica, difuza $i irculca verbal sau scris convingeri favorabile pacii $i repulsia fali de uzul

MEriiNegre.

Metoda proiectului comun

Premise teortice. Ideile de baz6 ale demefiului proiectului aomun ar putea fi condensate in urm:roafea schiF, pe care o luam drept concluzie la incu$iunea in teoda $i practica conflictelorl 1. Este acceptati ideea cA obiectivul nu este desfiinJarea conflict, in generai irealizabill, ci evitarea intrdril lui in starea sa
violenttr. 2. Prevenirea ti rezolvarea confliclelor au drept esentd indep larea recurgerii la fo4i ti mentinerea sau aducerea conflichilui zona tratamentului pa$nic, 3. in privinla caulelor se accepti multiplicitatea factorilor c zali, ir contrast cu concentrarea soluliei pe eliminarea unei sin cauze (strategici, economictr, culturald etc.) 4. Pste acceptabila ideea ci {dzboiul se na$te in mintea oame nilor; indiferent care ar fi motivalia de fond, qzul forlei line de I atiludine $r un componament. care la rAndul lor provin drnlr-o a minlii umane.

b) iluzia de a rezolva o problemn conflictuald lintind doar planul Inirial al ide'lof ri menlaliLadtor, Gra a araca probtemele de fb d 5i zona clocotitoare a factorilor cauzali. 6. Neacordarea locului principal in analize $i solulii a percepliei fate de realitate. Este una din marile mitologii contempoAne, oglindid filosofic in preeminenla senmificantDlui fati de sernli6_ crr. d imaginii fara de realitale. in con.iderarea reatiialii ca o con_ struclie subiectivd Si ln predominanta virtualului. 7. Neacceptarea rolului cova4itor absolut al dialogului in obli_ nerea solutiilor, pent simplul fapt cA doar un dialog o.ientat sp;e un obiectiv, cum este negocierea, poate ocupa acest loc. 8. Prcmisa increderii in faptul c6 prcblemele generate de con_ flicte po! fi rezolvate fdri uzul fo4ei, c6 au solulii I4 care se poate {unge pe cdile diplomatiei. negocierilor sau ajre procedee paSnice. Acceptarea metaforei rdzboiului ca maladie tratabili $i curabild. 9. Considerarea intereselor ln primul loc al abordArii solutiilor. farA nici o contradicfie cu \alorile. care pentru modelul matematic. cel pulin. nu sunt decat miisuri ale imponanlei acordale unor obi_ ective ce la randul lor nu fac decat sd lncorporeze realizarea unor
interese sau necesitati. 10. Convingerea ci uriaga acumulare de cuno$tinte car6 caracte_ rizeazi era noastr6, numitA $i a cunoasterii, nu se referi doar la aria

civilizaliei, ci i la formele $i metodele noi pnru acceplarea van_ ctdlii culturilor $i a conlucrarilor pa$nice. Obicctivele. Penrru
pa$r pe un

5..Enun!d

cA tot

in lnintea omuiui lrebuie luptat impotriva ra

:

boiilui

esi inse drasiic amendat de urmatoarele considemliir

a putea fi unnirite ftri divagalii $i pentru a teren srgur: Ponind de la realirarea unui conflict violent real sau poten_

a, eficienla oe a schirnba con!ingeri In mintea omulur $i de

lial, obieclivul principal este eliminarea violenlei $i neulilizarea

influenla astfel atitudinil3

convingeri (predici, ralionamente, pe{suasiune) este mult mai red se decat calea creini unui cadru de interacliune uman5, ce l zeaza formarea atitudinilor $i comporlamentului dorit Acest este verificat de intreaga experienli a pedagogiei, in care ,'$c activA" a cfurigat preeminenta, dar este contrazis de inilati

ti

comportamertul pnn expresra

2. Gisirea unei solutii durabile prin angajarea ruturor cdilor

$nice disponibile, incepand cu .ri. e par!i

fi

avand in centrul lor nesocieriio,

r ,a/c "i fre ma.urrrc pnn sc;derea probabrlir"l,r , ontjrctdJ-i vrtent 51 c.e$terea $anselor solutiei pa$nice si al carui puncl critlc
f,.r

3- Demararea $i conrrolul unui proces oricar de indelungat, ale

106

Jocuri pe scena lumii

patea L Conflicte

tol

este definit de $ansele egaie ale altemativelor qi de interseclia belor care le descriu traiectodile. 4. Elaborarea de scenarii pentu dezvolarea viitoare a

$uslinerea Si combaterea oponentului. credibilitatea ameninlirilor $i Sradni de atraclie a utilizdrii fo(i, competenla $i aptitudinile susli_ ncfii unei stAri patnice, urmate de: olc

post-conflictuale Si alegerea scenariului cel mai favorabil tilii soluliei ca ghid pentru acliunile viitoare.

Concepte sen{iale. lnteresele snnt considerate baza de moti valie a partenerjlor. Ele lin in pnmul rand de nevoile vitale ale pulaliilor (resurse, hrana, economie, fonduri etc.) $i de imperati supravieluirii care conline $i pistrarea identitSlii, exprimata in de demnitaie ii aulo respect, renume $i autoritate lnteresele r translormi in: oriectite ce caliuzesc politicile entitAJilor in cauzi
care pot

lLlra lor (precedare de bune oficii, asistate de mediere, completate (ic un mecanism conciliator) $i men{iDerea contactclor in orice lo,mi (prc- sau proto-negocied, discutii, conversafi), indepen{ienr

2. Listd intereselor d.iyeryente Si cotnune li ce inserlmitate au perfix pirli. 3. Inceperea (sau continwrea) negocierilor indjfercnL de t)a-

fi diferite, conlradictorii sa comPiet antagoniste.

Srr"dtgiil sunt cdile posibile pentru atjngerea obiectivelor, zate pe resursele disponibile. Modelul matematic al realiztuii male a obiectivelor prin strategii adecvate se b^zeazA pe utili (sau valoarea) fiecirui obiecliv qi probabililatea ca o anumitA tcgie sA duci la atingerei liecarui obiecliv in parte.

ydlorile nu sulrl pnvite in sine (frumos, uril, adeverat), ci

grade de importanli, ndsuri mobile pe scara priorildlilor, suficie de stabile pentru adetini mentalitatea unei populalii tj specificui I Cnllrrdli.r cste sfera activilililor unane rapid transferabile, su fomi de cuno$linle $i aplicalii. al ciror enun! esle universal vala

4. Studiu de conrexi, cu intrebarda: in ce masuri situalia internalionah favo.izeazi sau nu un acord li ce fel de acord ar fi in spiritul ideilor doDrinante? gi cu inrrebarea: ce factori (persoane, guvern sau organisme) pot fi angrenati in favoarea unui acord? 5 . Lista factoriLor integ.drori contine transformarea intereselor conrune in oriactre acceptabile pentru ambele per,ti $i apoj incor_ latate in proiecte comun? posibile susceptibile de acord. 6. Alegetea proiectului camrr? de madmi atractivitate pentru pifli, apt se ofere cel mai larg cadru pentru urmerirea altor proiecte comune in capul listei in bate e siruare. '1. Aplic ea criteriului de seleclie constand in efecrulmaximal
lsupra cre$terii /n.e,.dclix,ii sorietililor $i populaliilor petitor din conflicr. 8. Satisfacerea altui criteriu esenlial de seleclie constend in llegcrea tenei proiectului din zona ciriliztliei qi nn a cu]turilor, penhx evitarea oriciror confruntiri sau diferente din planul valod lor $i credinlelor. 9. lntro!fucerea grdd&dLi in procesul negocierilor a factorilor integrativi, pana h punctul depdfirii suportului de care se bucuri acliunile de fo4n 9i denontarea bazei factorilor {iisruprivj. separaIu i^tidrc.LrncLi. Impingerea spre periferie a negocierilor asupra contlicleior de tip disttibutir, de sume nuli sau avand caracteristici de impas in delungat sau deschiderea unor negocieri noi, lavorabile consideririi $i adoptirii unui proiect comun (ceea ce poate fi numil rr"dci J). I0. ,4// la conrributiile colarerale ale organjsmelor neguvemamcrltale, academice $i de expcnizi. a mass media, a opjniei publice

cii pa$nice sau chiar dialog (arbitraj, jurisdiclie sau organisme inlemalionale) sau a vastei game de contacte ti dialoguri.
dc abordarea uneia din celelalte

bil, indiferent dc culturile autorilor

utilizatorilof. C&rrlile sunt sjsteme de credinle si valori, tradili $i obiceiuri limbi $j istorii specifice, care explici vasta diversitate de culturi lumii, care impune respect $i cunoaqtere reciprocA. Proiectul cste ansamblul actiunilor indreptate spre ati
sau Lurui obiectiv sau obicctive.

Prciectul cotn n este proiectul ce urmere$te un obiectiv obiecrivc acceptale de mai mulli parleneri. a c6ror paticrparc rcalizarea lui sc desfiFoari, jndiferent de alte interese 9i obiecti specifice $i transcendand orice diferenla pe planul culturii lor'

Patii ac{iunii

l. Analiaa ca.ullti c\tprindc descrierea actorilo. principali s impiicali indirect, !e4i ioteresali, istoria .elaliilor lor $i istoria laclelor ii discutiilor legate dc difefend, argumcntele fieciruia

ir

socieiitii civile.

108
11.

Jocuri p. scetu

I mii [rur arord: locuri

de muncii, circulatia liberi, imbunititirea .clor de \enit- climat favorabil inilialiveloryi inlreprinderilor San, eco-

incercarea cle a redtce polarizarea situaliei (prin menlinerea zonelor de intemct-iune $i interdependenli) ti a iniraNigenlel sau rigidit;,tii negociedlor (apirarea unui inleres unilateral ,,cu ori' ce pre!' este echivalentul eufemistic al accepttuii utilizarii fo(ei). l2-Utilizmea factorilor emotiri, prczen\i. in special in balanll opiniei publice, de partea soluliei pa$nice, cu o puternice bazi in sectorul pacifisi, religios. ecologic $i in cercurile tineretului. Est6' de menliond ca acesa lucru este posibil in orice fazl a negocieriloi prin discreditarea justificati a rizboiul{ri in lumina distrugerilor inevitabile de bunun $i vieti omene$ti. Opinia ar putea fi definitiv ca$tigatE doar dupi prezentarca proiectului magnet, prcmilEtor recompense pentru aspiraiiile de bazi ale socielilii.

in f^za prectiticri, incepand cu rclativul echilibru det celor doui fbrme fundamentale (patnic ti prin forli) sansc ale desfi$urbrii unui conflict, predomine toate strategiile de mai sus. in faza soluliet, echilibrul este anulat in favoarea rendinlei pa$F^zele.
nice $i aceste strategii pot

fi continuate in stadrul matur. in laza crt."i, echilibrut este schimbat in favoarea tendinlei vi

olenle ce se indrcapii spre utilizarea fo4ei. In acest caz de gesti a crizei, prevederile strategiei riman valabile drept componenle fornrulei salvatoare ce poate fi impusi sub semnd urgenlei pdotr-o mare mobilizare a factorilor exlerion favorabili (organis internalionale, ca ONU, intervenlia unor autoritili constald in

Liniile definitorii ale abordirii proiectului comun se referi atet h prevenirea, cat $i la solutionarea conflictelor violente, in mdsuri sI ghideze pa$ii pe orice cale pa$nice ce ar fi folositA. ircepand cu lcgocierile. Ea este udh $i in situafiile de rcconstrucse a perioa_ dclor poslconflictuale. proiectul comun nu se substituie lnsimasu_ rilor de fo4a prevAzute de un sistem general de securitate pentru tcpnma-rea agresiunii. Cu cat adeziunea la starca de pace si la meIodele ei devine mai larga Si lilojofia proieclului comun se extinde in comportamentul global, sanctionarca ruperii picii esfe mai fermi $r mar categorici p.in mtloacele unui mecanism adoptat $i aplicat _ in comun sub umbrela unei organizalii $i legislafii universale.

Cu aceste mAsuri preaiabile, putem considera cX sunt intrunite clementele xnui p.oces de lungi duratii de schimbare a mentalitdli/rr, a atitudinii ti comportamentului prin: a) deprinderea de a Iucra 0lAturi de oameni de culturi $i identitnti diferite, b) m6.irea capaci_ Ullii cognitive la scara colecdvi a societdlii, c) invalarea graduaif a loleranlei fali de credinle ti opinii diferite, d) extinderea resutilor si prJcricilor democralice 5i in Iinal convergene \pre mjcul rizaur de valon $l plecepte comune valabile pentm intreaga omenire.

puteri lucrand in concem sau masive mobitiziri ale opiniei

blice). In f^za postcrizi, erapa de implementare introduce elemente
precum:

Instituliondlizarea. Solulia care se termini in acesi nodel in riabil intr-un proiect ce trebuie realizal cerc si fie compleb consolidate prin: a) acoduri juridice $i b) inslitulii i (cel pulin bilaterale) care si-i asigure conlinuitatcaActiritlrtea proiectului nu trebuie si a$teple institulii perfecte, doar acorduri ad hoc, provizorii $i perftctibile in cursui experi !ej. Punctul de vedere funclionalist subiiniazi rotul foncliunii, timp ce legaliftii sau structuralistii se intereseazi cu precidere strucluri institulionale. atribulii, grad de auloritate etc. Oblinerea Erabnicd de avantaje vizibile $i palpabile Pentru pulatiile inleresate este de cea mai mare imporlanld petrtru flx

Pattea L Conllicrc

1ll

15. Burchill, Scotti Deversk, Richdd, Linklater, Andrew, patterson. Mathew, Reus-Smi!, Chrisrin4 True, Iacqnt, Theories ol tntemotiowt Ret tions,
Houndmills, PalSrave, 2001.

Bibliogralie

16. Deutsch, Kd1. P/,rred aJ WorA Modclliig. Cnbndgc, Ma$., r 977. 17. Fukuyana, Francis. ,{r4 the Neocahs. Anetiu at the Cro$tua.ts.

kndon. Prolile Books, 2006.

Capitotul 1 ti 2

l. *** States ik Am.d 2. 3. 4. 5.

6.
ndea..*,

canflict Repbfts Deparinent of Peac' an'f C

18. Hedley. B!ll, Ih?, ,a/cri.al Sr.,?ry, London, Macmiltd, 1977. 19. Holimo, Stanley, Tre Srate of WaL EsBrs oh thc Th.ory dhd practice of Intetuational Relatiohs,Praeger. NY, 1965_ 20. Holsti, K.J., The Diriding Disciplin . Hegehoht dnd Diye\iry in
2 I

,Alerdt, Hannai, Ia ./ise .!e la cultwe, (lV Qu est4 qee I'autan Pdis. Caluna.'d, 1972. Azar. E.; Fdah, N., PDlitical Ditunsion of Conflict in MultidiscipLinary Perspettires ah Populati.n and Cdrfict, SvFcuse NY Svracuse Univ'
Press,1984.

UPPsala UnjversaY

Int mdtioial
Kaufmd,

B@r. Frdch L., Peace Aeai6t WaL The Ecobg, oJ vidlpt.?, So t'.n.isco l elM dnd Co . laEl Cartrigh!, David (e.1.). ?fte Pnce ol Peace. Ny' Cffigie Co Rowmd
md Littlcfield, 1997Choucri, N. (ed.), Mllnrlisciplinary Pe5pectires on PaPulation ah4 trcr, Sylacuse, NY, Syrmusc Univ. Prcss' 1984

22. Kohanc, Robe4 Nye, Joseph. pavel anl lhterdepen.Ien.ies, Bosrot, Liltle, Brown. 1977. 21. Maghroon, Ray: Ranberg, Benett, Globatitu wrsus Reatisn. tntematidal Relatiolt Third Debate, Boulder, colorado, westview
Prc$,1982.

Theory, Boston, Unwin Hyman. 1985. Modet, Hate& The Sytubolic potitics of Ethnic Wat, Cornell Univ. Prcss, Ithac4 2001.
StuarL.

24. Millenniun, Joumal

'i( huol oiEonoh,cs, Roscnau, Jmes, Ifte
1980_

of Inlemarional Relalions, The Spe.ial Issue onsident. Philosophi.al Ttudiio6 in Intewtiohal Relariors, London.
\ummPr.'988. .tru.lt oJ Global lfier.lependezce. London. printer,

25.

7.
8.

Resolutioh: Connibutians ol Reiatioral Senices, Nobe Dame, IndiaM. Univeritv of Nolre Clagelt,

C. Snith (ed). Conlt.t

26. Wallerstein, IDmbDel, ?re Mo.ten Wo.A Estuh, Ny, Academic pres,

Prs,1971.

t9t4,

Dvoselre, J.B.,'rout ehpirctnita, Pdis Publ de la Sorbonne 1981 Parsons, Talcolr, Sotue R4lectio6 oi the Pla oJ Force in P/oces, ia Intetnal Wat Problehs and APPloaches' T\e Ftee

27. waltz, Kenneth, 'rheorr

Readhg, Mas., 1979.

ol

rntematiotal potr,i.s, Addison Westey,

Hary Eckstein (ed.), NY, 1951 . Pesons. Tal@tt.71? Sdcidi SJJrzft' NY, The Fre 10.
1

Pres

1951

Capilolul4
eol

Renouvin, Piefte, Histone de rclaliohs inteDntionaux

Hachelte. 1969.

l7

'

Pan

Capitolul3 12. Aron, Ralmond, Pait ?t Suerre: &eorie des rcloti'ni int'mdtio'@B'

7.8. +** Violence n.I ns Caurzs, Paris, UNESCO. 1981. 29. Ardey, floben, nlc ?e.ttoial Inpetutive,N\. Athdenm,1966. 30. Bunon, Jolm W-, yt lea.e E\plaihed: 'rhe Sources of ConJtict, Viotenca and Ctun. md 1'hen Ptew",iaz, Manchesrer, Manchester Univ_ pre$,
1997.

t3. Barkawi, Tdak; Mtuk,

LaffeY. DemnLrdcJ, bbetuli\n rhd Wal RethDking the Denocratic Peace D.tad. Boulder, Colomdo, L Rienner Publishes, 2001 14. Blom, Amdlje; Chart lon, Fr. Thioties et .oh.ertes des izrdariD,aleJ. Pdis, Hachetle, 2001

ds, 1966.

3I, Cu.rin, Ph. (ed.), /nreridliyr, NY. Harpcr and Row, 1971 . ir2. Druckrm, D.i Broome, B.i Koeer, S., Valae Dlfete".es and Co"fii.l nerrldia,, Joumai of Conflict Resolunon, 32, Seplembcr 1988. libi Eibesr'erdr, t., ft. a;ato sr of pace and \var, N\ , y:it..in9, 1979. Lorenz, Konrad, Otr As/e.'r,rr, NY, Hdcour1. I 966. 15. Mervi'r, Small: Singer, J.D. (erls.). Genetul Approaches ro the Causes af

Wdf, Cap.

v. in

Lrerholional WaL

Ai

Antholosr, Dosey p.ess

Homesood.ll,

19E5.

t12

.loclti pe

scena

lunii llY.
Oxford Univ'

paftea t.

Conflicte

36. Montagu, M.F. Asbly,

ft.

Naturt of AEtession'

37. Mortville,

Joseph V. (ed.), Preventing Vialryl Confii"r '4 Studl Swedish -Minislry of ForeiSn Affai6, 1997 38. Pruit ded; snyd;, Richafi'Theory and Resedtcho' the causes ofwdt'

54. Walt, Stepiren, It? Odsin ofAuidtces,Irhe , Camcti Univ. pres, 1987. 55. Zdtman, I- William. Ripe Jor Resotation: ConJlict and tntenention in A\ia. Neq Yo,l. Oxiord t n,reFi.) p,es. ts85. Capitolul6 56. Alker, H.R., IJ Nat Hwtington s Ciritization, Theh iy,os.?, Reliew
Fern&d tsraDdet Canter, 17 (4), 1995.

39. wilon, E.o., Sociobiolosr: me Ne,

Univ., 1975.

Enslewood, Prentice Hall, 1969

.t)tlll'rlt

Cambridge,

Capttolul s

57. Brcwn, Sheryl J.i Kinber, M. Schraub (eds.), Resotrikg Third Wottrl Conflict: Cha engesJot a Nep E/a, Washingron D.C., Un ed States In,
slitute ofPeace. 1992.

40.

Andranr, Gilles; Messmer, Piene, .fust,Jrr ld

Suete! Pais,

Po.,2005.

41. Colard, Daniel,Irr telations

intematiohales de

5 a 4os jouts traducere de P

42. Grofius, Hugo, Deqle .lrcptLl dzboiului $i dl pdcit,

HancaV.. Bucurcsd, Ed $liindfice.
1968

James. idolring Deep,Rooted Con'tid: A Handb.ok, Lenh^m Press,1907. 59. Fftset, -l.C., The Atublsraeli C@Jlic.' London Meni]lan, tgg5. 60. Ghodi, R., P.ace and tdentity. p^per 10. Inslitule for CoDfllct Resolulion, ceorgeMason Univ., Fairfax, V4 1995.

5rj. Bulion,

Illnlilr4ol. lqnuet, rhe ctash bt ciyitizatioti and the Ren

World Otd.r, Ny , Simon x\d Schuster, 1996.

kine

of

a3. Hc;e$on. Enot 44.

A,

Denoctacv ard war: The End o{ an tllution

62. 163.

Boulder, Colorado, Lynne Rilnner Publishers' 2002 Ho1st, Johar Joreen, .trrotegic Analttis and the Ma as'nent oJ

Olav Knudsan (ed.), The cow War and Thz New EutoP''
Macmillan,1996

45. Holsti,

i,

Intemaliowl lYat Small

Charles

O.r Brody, R.i North, R., Th. Moiagewnt oJ Intemdtidal M. Singef D.' (eds )' Homeward'

65.

Press, 1985.

46. Kegtey Jr.,

w';

Ravmon4 Ctregorv

A MlkiPolot Pea'e

66.

tnndon, Macmillm. i994

47. tf,athermm,

Vavrvnen, Raimo, Bteakine Cy.les ol Violznce: Conflict Prcventid /dm;ml? C/ires. West Hanford, CT, Kumdian Press. 1999Prev' 4E_ Lu l. Michael S-. P/erett,ts Violent Codllcts: A SttateEr Jot D.C, United Stales Instit eofPeee 1996Diploda.:r', Washingtot 49_ Miichell, Christopher: Bants , M;cheL Handbook of Cokflict The Anabtiel Problen-Solvih8 APzrod./,, t4.don, Printel I 996 in 50. Rotberg, Robert 1., PeacekeePiaq ond Peace Enforc%at

Jdie

(ed-):

Denm

William; Gaffnev' Palrick

(1.

69. 10.

a Sinite Civilization, ]nlernatioml PoLirical Science Review, no 21, 1.2000. Mandel4 Nelson, bng WaIk to arr?dom, Johannesburg, MacDonald Pumell, 1995. Petes.S..Th. NeA Middk Lar,, Ny. Henry Hotd, 199J. Rost. Mdc Howard: Rolhman. lay (eds t. rh.or)- and proLLce oa ktnic Conflict Manaeeheht, Th@n ing Su..es and Faiturc, lat\don, Macmillan, 1999. Rubin, Bmett R. (ed.), ?oya\j Cotuplehqsive pea.e in Southeas, Europe, Catilict Preyehlior in the South galk4ns, New york, Twcntieth Century Furd Pre$, 1996. sisk, TiDothy D., P"wsl Sharins m.t h ematia&l Mediatioh it1 Ettnic ContL,n Washitrgton D.C., United Stares Insliture of peacc, 1996. Spector, 8., Croadrtry, heurijtics for rnposse Re6otui.ns: Retahin| Ihrnctable Nesoti|tions, Lnnats of the A^pss, Nolember 1995. Toffler, A.: Toffler, H., War ahd Anti,War. Suniyat at the Da\|n of the 2/' Cerr,ry, LondoD, Li1!c, Brown, 1993. v{isse. M., "Id ri.auili.ljion Jran o u .nattte", poLirique ittauarc
Malit"a, Mircea, Ten Thousands CLbales,
Xhudo, Guma., Diplohaq, dnd Crisis Marusenent
London,

MdhoL of
2000.

Co^lti Prc\Pntr,, wrsluncron DC

BroolrnE\

|71

Prcgres in Wo Pobics A 51. Sitzet.5.D., Models, Methob 'l ^nd Re;arch Odtsset, Botlde\ weslview Prss, 1990' Cambridge H{vdd s/mre8) ,/ Cotri.t 52. Thoms, Schelling, Pfess, Mds., 1960 "nc 53- Wallensteen, P-; Axell,

Mernillb,

ik

the Balkdrs,

1996.

Conftict Reelation and the En'l of thc War, Journal ofPeace Resealch, 3l (3), 1994

K,

/1. Chdtard, Sofhic, cd?, es et co,rqi:6 &t XX tidck,-paris. Librio,2004 7.1 Cokcr, CdsLopher, rn? t /rrc London, Blackrelt, 200,1.
"/wa4

112

Jocwi "he

De scena

lunii NY
Oxlbrd U
Swedi

t3

36. Mon|agu, M.F. Ashley,

Press,1976.

Nature oJ Agressiot.
Vialetu

t4

37. Mortviue. Joseph V. (ed.), Plewtuing Minisq ofForeiSn Affa16, 1997

Enslewood. Prenti@ HaU, 1969

Cnfti.'j A tadv

Walt. Stephen,Ifte O/i8ttr ,/,4!krcer, Itbaca, Coheu Univ. press, t987. Zannan. L Willian, Ripe Jor Resotutiot: Cotlftict atuj Interydtior nl Asia, New York, Oxford Univenjty Prcs, 1985.

38- Pruil, Demi Snyder, Richtd,Theott dnd Resedlch on the

Couses oJ

Ctrpilolul6

39. Wiison. E.O., Sociobiolast: The Neil

Univ.,1975.

Svnthesis Cambridg H

in. Alkcr,

H.R.,

t?
Capitolul5

Ferndd Brandel Cdter, 17 (4), 1995. Brown. Sheryl J.i Kinber, M. Sclraub (eds.), Resolrine Third WolM Coiilict: Challengesfor a New t/4, Washington D.C., Unired Srarcs IF

Nat Htutingtot s Cirilizatitu, mefl tyftosel, Review

40.

Andreant, Gillesi Meslrlef, Pler/e,

Jdirter

lo Suerre?, Pzns'

f8.
l!9.

$!ute ofPe&e, 1992. Burton, James, X.rdlving Deep Roote.t Con\tict: A Haadbook.Ilahaft
Prers, 1907.
Fraser. T.

Po.,2005. 41. Collard, Daniel, tr /elations intcmdtioBles de 1945 d hos ioun A. Colin, 1999. 42. Grolius, Htrgo, D.sPt dleptul tdzboiuhli ti aI pd'ii' traducere d Hansa V., Bucurelti, Ed. $tiinlifica, 1968. 43. Hmdrson. Erlot A, D.tucracv and War: The hd oJ an

00 Ghandi, R., Pedce ard Identit!, Paper 10, Institute fof

c., Ifie,{rab-tlaeli CotrlLr, London, Macmjtlan,

1995.

ConflicL

lll.

Resolution, ceorge Mason Univ., Falfax, Va, 1995.

44.

Boutder. Colorado, Lynne Ricnner Publishers' 2002. Holst, Johan Jorgen. SrnteSic Analvsis Md the Manasen'nt of P

Olar lftldsen GA\. The coA Wat ond The

Macmillan, 1996.

Ner') Eurcpe'

Mi!.ea Tei Thousan^ C turcs, Sinite Ci)iLization, lntemational Political Science Review, no 21, 1.2000. Walk ,o areed,n, Johaonesbury, MacDonald 163. Mddela Nelson,
62. Malitza,

Huntinglon, Samuel, Tts Clart of Civiti.dtio, and the Retuaking vr'o.ld o/ddl, NY, Sinon dd Schuster, 1996.

ol

lr"s

R; Notth,R,Th. MotuSenent of lttewtio'at 45. in Intematio8l waf, Small M., Singer D.' (eds.), Homward'
Holrtl, O.; Brody,
Prcss. 1985.

64

65. Ross, Mec HowmdRothnn, Jay (eds.), 7'heort and phctice on Ethnic Conflict ManaSeneht, Theorizing Succes ant Failurc, Lofia4

Pumell, 1995. Percs,S.. Th. New Middls Eara NY, Hefty Hold, 1993.

Macmilld,

1999.

46. Kegley Jr., Charles W.r Raymond, Gre8ory A., A MuhiPol4r Peace
hndon, Memillan. 1994. 47- Leatherman. Jdic (ed)i
Vavrvnen, Raimo, Brcakine

66. Rubin, B6merr R. (ed.), Towatd Conpreheksiye peace in So h.ast Eunp., Contlict Prcwntion ih the South Batk!6, New yo*. Twenrieth
Cenury Fund Press, 1996. Sisk. Timothy D.. Powet Shatnry 4rt1 InLtmational Merliation in Ehtu Crnll.br WalhiDSron D.C., Unired Slares tnsrilutc ofpeace. 1996. ('ll. Spector, B., Cputirid, hewistits fot lry)asse Resotwio'ts: Retanins tnlractable Negotiatiors, Annals ofrhe AAPSS, November 1995. {'!. r'orrrer, A.; Toffler, H., Wat and Atti WaL Suniwt dt rhe Da*tt oI 1? -2l" CeM'D. London, Litile, Brcwn, 1993. '/0 varisse, M., .Ia reconciLiation frahco-all.nun.te", potitique attun!,tc

Denffs willian; Gaffnev. Parick Cr.kj oJ Violence: ConJlicl Prcvenih

i?

48.

r"ttaine C,xes,'Nesrtlanford, cT, Kumdian Pss 1999 Lund, Michel S., P/z'entingviolent ConJllcts: A SttuleSjJor
Diplona.y, Washingtot D.C., United Stabs INtitute of Peace' 1996

49. Mitchell, Christopher: Banks'Michel Handbook of Conflict Ree The AnaLrti.al Prcblen'Solin8 4p2l@.t, London, Prinler' 1996' 50. Rotbere, Roben 1.. Ped.ekePing ana Peace EnJotLzhert d

Methods oJ Cotfiict Prev,nIiot, Washington D-C . Brookings In 200051. Siale\ !.D., Modeb, Methods aad PtoSress i4 Wo d Politics A R";rcn Od)'$e', Boulder, W4tview Pres, I 990 52. Thomas, Schelling. Tre Stnteev oJ Conflict Canrbridge HNard
Prss,

l?l

Xhudo, cMman, DiploMcr

London, Macmilld. 1996.

ud

crisis MaMeement

i"

the Battans,

53.

Wallensleeo, P.; Axell,

K,Conflict Resol ion and tlle End ofthe Relearch,3l (3) 194 war, Joumil ofPe&e

Mds.,

1960.

/2
I

Chautdd, Sophie, Ctr?r,Ls d.anflits tlu xX siacte.pads, Libno,200.1.

Coker. CnsLophc.,

fi",,'rr'",/W,r,

LondoD, Btackweti, 200,1.

4
74. Crocker,
Chester

Jocun pe suna

mii

partea L Conflrcte

A.: HaDpson, Fen Osler; All, Pamcla (eds.). M Global Chaos: Sotrces oI atul Responses to Inteftatiohdl Conlict,
hington D.C., United States Instilule ofPeace, 1996.

t4.

Rle.ne. PublisheN, 2001.

Hanpson. Fen Oslerr Malone, David M., f/oh Reactiotl t CoiJticl Ptddtiah: Ot'pttunitia jor the UN S!st.n. Boutder. Colohdo, Linnc

75. Donald, C.F. Danieli Hayes. Bt^d C., Belond Tnditlawl London, Mrcnillm, 1994. 76. Dykc, Nancy 8.. Conf,.t Prewntiat StrateEies to Sustain Peac. in Posr Col.! War Wo .l, Report of the Aspen Institute Coniercncc, Ju
30-August 3.

')5. Johnfon,

D. H.N., 1tr,,/z ationat Albitation Dack in Far,,,?, trndon, The Year Bookol World Affai.s, 1980. r)6. Malila, M. (coord.), M.Lanisne .tz tcgtehentare pa;nicd a .liJcren.tetot

d,re

rrdk, Ed. Politict BucDrerti, 1982.

77.

Enzenberger, H.N..4rrsuchen auJ den am Main, 1993. Pans, Larousse, 2005.

Burg.tkri.s, Snhtknp,

')7

Northedge. F.S.r Donctd. M_D. Int

r)8 Omn, Young, 7r. lrkme.liaties, 7t1in! paxies in Intenatianat Cri:js,

Princeton,I967.

PJljricrl A,|cLr\. to

't.

n4trrnt

Dispugs.

n.ton, The

78- Gr, Frangois, Za rrarelle g.opolitique. Guews et paix a4otrd

79.

Gr6, Fmnlois, Parrqlai les euetes? Un sia.Le de gaopolitique,

Lmusse, 2003.

80. tleisbourg. Frdncis.

tz

bascLLenent

du no e, Ptis.

99. Patchen, Ma4in. Rz'olring Disputes Betueen Natiohs: Caercian ar Con.illart ,l Durham, N.C., Duke Univcsity pre$, 1998. I (I). Stein, J. (cd.), Germs r, /!e raDte. Baltimore. .tohns Hopklns Univ_ press,
1980.

Poliri

intomationale. Auromne, 2001.

l0r.zdLnd. William t.;

Rasmusscn,

81. lsboune, Jrcques er al.,

lzs

perspectires eeopolitiques apras

hftrnation4l Canllict: Metha^ md Z?.tni4!er, Wa5lingron

Uniled States lnstirute ofpcace, 1997.

J.

tr{is

(eds.). peacenakins

n1

D.C..

anentuts d. s.ptcnbre, Ptos, Futuribles, N269, nov- 2001. FoteiEn May/June, 2001. 83. Peck, Daniel, ftc Wal Machine. The Rdtianalizdtia$ of Sldughter in Madl, Asa New Haven, Yale U.iv. Pres, 1993. 84 Ross, M., The culture of Conllitt: Interyrctations and hxerests Cahpatuti,e Perspectiw. Ncw Haven. Yale Unive.sity Press. 1993. 85. Segbergs, Klaus; Imbusch, KcNlin (cds.), The Globali...ttion af Erdp?, MiiNten, Lit Verlag, 2000. 86. Watts. 8.D., Cldrs?etzian Frittiot ot.l Futule War, Washington D Institule for National Srrategic Studies, 1996. 87. Weinbe'ler. C.i Schweirr\ P.. Umdtorul fi.boi nadial Bucureqti.

82. Michrcl, Klare. The Ne|9 Geoslaphr oJ C.tttic1,

r02 Bluwens, We er; Reychle., Luc (eris.), London, Brasey s, 1994.

rn,4r,l

conflid pterehLion,

l0:l Bo$e. Michaelj Doschct, Thomas, uN peaceke.ping: A Dacunentdry

10,{.

/,r/d!cr;dr, The Hagnc:Ktuwer Law Inlomationxl. 1999. C.hiil, Kevir M. (ed.), Pr.ventiw DiplohaLr: StoppinE .Wdrs
Trel S,a/r, New Yo.k,
U.S. Role Basic Books, I 996.

h..fote

roJ.Crocter, Clreste. A.j Smock, David R.,

Antet,1997.

At.a, Catrlict Ra\otution: The in Pacenakrry, Washingron D.C., United SBrcs InsriLurc of

Capilolol

Mfi\$. Buildhg Confi.lerce, Resolving Co'ilicts, Lumpur, InsLiiutc ofStralesic and IntenaLional SLudies (lsiS), I989. 89. Bcdiaoui, Mollammcd. l? raelenent pacliqle des djffarends aJricai Pdis, AFDJ XVIil, 1972.
88. Aleapapa.

Louhei John, McDan?Jd. I,trki-rrc.k DipLonacr: A Srstems Apptoachlo Peoce, \Nest H^nford. CT, Kumadan pres, 1996. l07.Drucknann, D^niel. Eounda,)^ Rote Con|titt: Negotiatjors as a Dial
108

106 DiaDond,

nerp,,riyen4s. JCR, Dec 1977. GrltuDg, Johan, peace b! pedLcltl

Lurc, 1996.

Mcl,!, peace aDd Conitict Devclopme.r and CivjUzadon, Oslo, InLemational peace Rcsedch rrsli

90.

9l

92

Caflish, Lucius. a'drc,bde Iatuitrage intefttatiqr?. AIDI,1979. Cor,.l P.. In .onci liatiotr ,tz,rdlio,?lc, Pdis, Pedone.l968. Flory,M , Negociatjan ou digdg.nrnt ai AlEnri.. Arm thnlais dtlit

109

r'.,.eftt penuasjan: Coercive DipLomaq as an Allennt e 10 Wal, Washirgton D,C., Unired Srates Institure of peace,
199t.

(lcorye. Alcxande. L.,

rcm.,I961. 93. Cregory, Martyn, Rho.lesia:

Today..ldn . 1980.

lronl Lusdkt

b khrdst.t. Tlt

rl0.Hopnann, T., f,o Para.lit,6 aJ Ne|otiatiart: Bargoinnry ontl ptohleh Solvihg ln Flexibk htenotianal N.Botiations and tvtutizli,h, Anrats of
Lhc

AAPSs. Novembcr 1990

116
111.

Jocuri pe scena lutnii

Rupesinshe, Kumr (cd.). Maitin s Pres, 1995.

c,n i.r

TrunsJou@tun, Ncw Yotk.

Capitolul

l0

PARTEA A

II.A

UN, UN, NY, 1998 A.i MaliG M., Cata ONU, BNuretti, Ed. Politica, 1970: v I l4.Bunon, Jarnes. Corlitt: Resolution a't.l Prerention, 51. Madin s
113. Bolinrin6anu,

)12.Bast I'atts abont tli.

NEGOCIERI
Ngocierilc

NY, 1990. .r '' :, Abra'ni Antoni4 Hmdler Chayes (eds.). Prerehtint Conllicl the Past-Comnist WdrLl: Mobilizitg lhtemationat and OrSari?zrirnr Washinglon D.C., Thc Brookjngs Instituton. 1996. lt 6. ConJlict Preyention itr the Black Sea Alea, Prc.eedings of wortshop
I ls.Chayes,

ihe Black Sca Udvcsily Foundation, Romanian Joumnl of

^... ( lastllcarca negoctcrrtnr

Modele ale negocierilor bilaterale

Afans lV (l). 1998. 1l7.iiisher, Ronald J.,1ntura.ri,e Conlid RerolLd,u, Sy.acuse Univ. /. ll8.Galtung, Johdr
\99 Jacobsen.

T'anr.crzl, Pluto Prc$,

I 19.Coodrich. Leland.

U,,trd /Va,,,,r, NY, Thomas CroweuCo.,1959. 120.Kuroda, Michiloi Rupesinghe, Kunar (eds.), tdlb Waml,8 Rdrldlrn, New York, St. Manin s Prcss, 1992.

ft,

Cdl C., ,!eal.l"tr8 Jot

Peace.

rh.

Roa.t

ndon,2000.

Modcle ale negocicrilor multitaterale

arl

Ncgocieri multilateralet un studiu comparativ

ScoalIr

121.Multilatelalisn antl the UN. UN, NY, Journal of Development

no- 17. 1987.

I22.Peck. Connie. The Uhne.l Natiohs as a DisDute Seule'nent InprorinB Methanisns fot the Prcwntion anl Revnuio, aJ C
The Hague:Kluwer Law Internation.l. 1996.

inovativi

l2{.Symonk,c:.
1998.

luJw.

Ro teld. Dan

Prcrention: Sipti-UNESCO

el Ad"r. Ppa.'. S,.uriD "nt1 Hardrrot, New York. Oxfod Univ.

Calea 2 $i calca 3

l24.van walravcn. K. Lar\ wam'nq and ..nlli. t rrc'"nt ^n. and Potsibilities, i^ SJ'hposiutu on Ea/b Wamins and
Prevzd,n, The Hague, 1998.

Terfii
Modele conceptuale

Cultulile Stiluri dc negocieri. gcoli diplomntice

Ncgociatorii

Capitotul

Negocierile

,i"l'iri,f il",H?""";#fi .;:::*y*:,#:':;jff r,Jjs",",.i;

ffi#in" ffirl:Tll#ffiy
;fJi ;ffi iiii :il"J:fl i :i.,:i, *;''-"+tl-ulg,-nort"*'"*,'",i"ffi
,,.;i,?
in!ruc;, nesof ierea

;?.jfTidfilii lii:"i[:#ilil ".-, mu,ei, jna,e, i"j rf;lli;il,:ff fiffi:ll,f ff t[T il", ffi ?1:3fl.j
o,

,tffi

iltp,+*"f''.:##+1:?'i,iiilli:f {'r,i,ffi
cear sau,ra o cea$c, de cafea. pentru a inlelel

::;'dilu** m*

lrr:::y;i;r:iiTfl "",".Tff il'';t'" fi j::Jf l;i' :"ffi flt:i:ffilix

ll::"1'

*,llY;"l:ffi g#":T!::tffii:?,TH:;
:f

ffi#ffititf
;{

i{:::,ii.!;iiil}:ff lT:1"'i:3i:1i:l:rff 3;;*:x.r?. r({ unrt erate In\ocind arnenjnqrrea jecurgerii

:I

;i:i:i"i:ff ":,j::T; T:[.ffH* *{F::.;

h to ri )r bzuin_

t2a

Jocun pe scena lanti

distorsionat al inegalitilii dintre pe4i. in contrast cu negocierea co-

Mttona,k))n obliBg.lt inainrcrl,

)!oc t?,1.'a

merciali care presupune un minim de egalitate, precum

tl

exr

unui interes polenlial comun. Din sectorul privat comercial, negocierile au intrat in sfera sta_ telor, fiind atnbuite unei profesiuni distincte (ti aceasta foarte ve_ che) a diplomaliei.

- iinder1t iuridice sau atuitrule. .u t.opul de a prcnoua o arunih i I plegere, aplanarc sau reglementare a sitaaliei dintrc pdrlile int
resate lLall, 1966). Observem in aceasti definitie legetura direcfi a negocierilor disDutele sau situatiile de crizi, ceea ce ne indepifteazd de la cierea ca expresie a unei situalii normale, unde sti in servjciul i reselor comune neameninlate de litigii sau crize. Chiar 9i cei
au inleles importanla

Negocierile ca ma ifertare tipicd $i esenld insdsi a metodei di, matice (Mnresca, 1969) Ilu sufi plasate pentru a1li autori mod ln inima activit6lii diplomatice, de$i purtdtorii de cuvant ai tco realiste vor sublinia ln contlnnarc metodele trad.iliohale ale dipl maliei care au o importanld tald pentru o naliune care 6i moveazA cu succes $i ih mod pafnic intere sek (Morgenthau, I 97 I . O definilie considera negocierea drept procesul de abotdare ,t \dunei dilpute sau situalii internalionale pti miiloacc paSni.e. alte

pentru negocieri.

((rNe JLXatc an cadrut unei solutii erDlk $ e- agrearc 1?70 ei T:nnenii coniicte qi l,r,si; nu mai apar,l !y1fla: )e7s). pentru a nu. resrange o sfera Isrga ln care ele filureazb. desigur. ,9".tIp9"T,, $i pntni a ldsa spafiu fenomenelor pagnice ll:t]11 8re compeulel.(le illspirade economice, cu o fereasra spre aplica_ rea koner Jqaqrilo}. care propusese inEe dmp model; rationaje

convotbrn patnrce de .dtt? doud sau mai muhe pdrli ce arcepra:d wnarpas.A imprcund realizarca in mod oprim sie[ a unor

chct,ilr{cdier?, {t1cni?rc. afbi tftjj, an"gapmeni pe cate rudtcnfi. sd rpcured ta a7entiite :au ar unlurite rigionati sau to 41te mutoace polntce Ia aleqerca lor tcartaoNu). )a rellnem penlru moment imponanla acordata negocieriior ca pnm mlloc la care pol recurge starele. recunoarrere care este lme_ orar otmrnuata pnn legElura exclusiva cu dispurele. nu cu orice ospule. ct cu (iem mai restr6nsa a drsputelor care $i amenlnl, pacea. rara oe acesle detrn4ii. am propus o definiie mai cupriryitoare: neSocre.nte runt ptocese con4l!!lveJ!!;i/Smot" in ioa.U uno,

toatp. sa caut? o soturie

nrdttd

t i( p obi- \9,1 in eomunl -

rciimrrrilol

sau a inlereselor comune 9r

\ 1 ' .\ ''i ' 'tg ,l\

pul atingerii unui acord nu scapi de teDIalia de a menliona c flictul. Duir6 alt autor, negocierile sunt rm p,"oces in caft Prcpunl l\r'lintp \u'| pre pnntp n - orul id at aj tnS' , 10 utt a o ,- -..-..-_,._;.... nui itl.res -^^,,asupru realizdrii ._..,.. -^^ comun in cond4iile prcaenlci inferese conllictuale (Ikle, 1964). perioada .c,!--!Lrlnnt( al inlluenlale Aceste defiDjlii sunt influenlate de pedoada ce a Ace\re defiurtr urde neqocipnlp fe'rrer,; 'nrtircolul 23]u Nariunilor Unilc-"io-t enJrt: Pdiilr ia ,i., ,]i r;'o a .a,.;='niiu-;;t". ndsurd sd pund in primeidie menli er.a pdLii ti securitdlii int

rrur< aceste cbordtrri dovedesc caftcrerut inrerdisciplinar al dome_ qi can rnn(a nu ez,ra en ob(enabit purejn spune ca net,ocierite (Lr domeniu inrerdisciptinar intr6 in sferi cercetarii 5tiinlifG.

o soc,iotosie a nesocieritor. sukapirot netipsir :l]:],-T9-:.'..,ir". Iur socrotogu (omunicdni ti a dialogului. ca mod;le forDrale )i c0re ta. uz de rnrtrumentul marematic )j de experien{a economica.

,Negoclerlte: arttr, tehnictr sau ,tilnftr? Ca orice fenomen so_ clar-supxl,cerceliirii $liinifice. gocesul negocierii I inspirar srudii p anatze bazate pc merode ,tiintifice. EIa impoflant ca din masa una5a-oe expenenle sa fie degajate acele Hs5ruri cafe au condus la reu$rla $r carf, Uansformale in reguli. ar pulea mAri eficien!a nego. cienror In v tor. Nxmeroase $tiillle le_au abofijat din punctul loide lr-dcre.?rtu_rnrndologia proprie. Erist:i lucr_ari de isiorie a nego_ ocntor p.de drI rrrorja diplomatreisi a relaliilor inrcmalionalel o llsrhorogte a negocierilor care. \prc deo\ebire de i\lorie, orientaa {rrc . rrcumrlanle exrerio$e ri mediul polilrc. mu!A accenlul pe ac_

l':l[1g!g3+ecci"dor

ii-ifiii-il

9: rxrrr. Lrre lct\ondle ale unor nrmenr. care pnD rnlurrin. lalenr,tl

l:

jl'1

pdde. re/ut,drete maritor nego.,c,, sco, ,n eudei,t;

,l

t22
irvenlivjtatea

JrLutipc scetu Iunii

1or fac ca o negociefe bund
car

t23
nego_cierile, in ciuda consfangerilor la care au rosr supuse, au reu$rt sa opreasca cursul evenirnentelor la pragul unei catastrof.e ireparabile. Dezvolrarea specaaculoasi a comert,ului $i innullirea activitad,

si semene mar mult cu produs labrjcat dupi rcguii precise N tablou reu$it decat cu un
ciefile Congre.ului de la

l8t. lr 'ld15rrul I.rzboaiel\ ce fah paz-f3!9.49. cdre cL a,ra 5a upoleon,cne. ii atliE;ia reusit st minimizeze pjerderile lirii sale invinse $i cliar sb i adu
\ renr din
Ezilarea intre camcterul precis si clar al negocierilor privite urghiul $tiinlei $i conponenta inefabila ti sfidatoare fale de ale artei nu este proprie doar negocieriior. Existd numeroase d nij in care expenenla, incercarile $i e$ecuriie, intuilia Si imaginarir celor in cauzi au ca rezultat tehnici fi procede carc conlin potdva rezultalele cercetAii $i reflecliei teorclicc, precum $i \ lie $i lalent personal dezvoltaie in activitatea practici Ar fi precaut a se plasa negocierile in aceasli lumind a unei tehnici renunli la ambilia rigorii unej teorii $tiinlifice, dar menline o vul degaiddi unor norme praclice care mAresc eficienla lor' Alenlja dattr negocierilor in secolul nostm este reflecnti

pcntru feducerea raritetor si tiberatizarea comerrutuiiniii-ii6n. plu al ace\lui domenju. Sub egrda OtC {care u Intocuit CATT,jn_ cepe in toqq miteni,,rui. Nu jpuse.e Richrrd Cobdepra ryrlqa rd:r/: ..( omedul ltber esle diplomada lut Dumne/eu. Nu esle ala cale sigurA de a uni lumea in legAturile pecii"?

, economrce lrrn\nrrionale au du\ roj h prutrterarea negocierilor cconomrce ti comerciale. cu lrA\alun propdi. Ru dele CATT

. "oalra \u^r'd a rmpinpenilsggrs!]-qu-pLaluLallua tir,i,ii a fosr Inrrxnlarea jn

foase de
p"19994r. suu

ie\endic:r srlanale care aU in.oril b,i/4r,tfconomic

rnlrc cumpanii Si sindrclre.

penocds grevetor nume_

vastb ljteraturd.

Detj cu ridicini mai vechi (Congresul

de

Viena), negocierile multilaterale angajand mai mulli palleneri tu sera umbrite de negocierile bilaterale, dar au ajuns si ocuPe pn palul loc dupi crearea organismetor intemalionale mari (Liga Nar uDilor dupn sfir$irul primului razboi mondial. Organizalia Nali Lor Unite dupd sfar$ilul celui de al doilea). Ncgocierile sunt nica dc bazi a elaborlrii de solulii la mailc prob]eme g
ajungand sA se diferenliezc dupi nalura temei abordate: negocl dc dezarmar( saL limilarc a inrnnjrilor. negocicn pri\ ind

tarea economici, negocieri de mediu

problemele globale: hrani, populalie, habitat etc. Complexitatea realizirile ior sunr ilustnte de cazur negocielu!-9ai! i!-qqgjl circa 140 de staic timpdg Ll_g']1_eS!1ru adoptarea unur regnn F;n'lnf ri oeanelor 'k,".ot rli J at. in rnod prrr,lora rec egljl hg I lgf*Lle- coTqucn e-r clrdi-ii. nricsordL f rud u l-d.--!l ncaocriroril"r. legaj$nn Iir JLrsc, s!u vrelrr de lus]-d '-re -l ,, iu|lal i{l-rriiTiri eluhora in lra dc ongrn< rn rru'!runi dcrari .le Rr/qo';l .c. dc ,l a-fo u";t' c'ir-d. ";,,r ';i;.tir,rc pi ,irea l.rmri bl'.uri r'li, ' e i dc poliri(r ,/, -.' ?' r'i,''. (rl 'i .n,1eciul ue rn,c|lrn!.lfi (J r/Ll fonci f/lrrrl Li r;/borr'l nu''lear uzul annelor de dislrugerc masn,i :\LlosL.svUqtu acE4ljjl rioadi de joc pq In{giD9-n pr,ip.rst!eilLrft,r!/lq,?r'/.!1, denoti 11
r r

li

ccologie, negocieri

liii

';

cand alteLnarrv jL'lurile ftrorilor re/tl

J.e prin rezulratele .ate marerrrariee-iiFre?inlerriirli.Cepri_W b,l de apti(r,ii modchre. Crerra Je@n ,on N;;;b,nr_un.:;_ re\r economrc. re"ria jo.untorinuoiLr.ln-ioiifiEit neg.ciar,_ I'.or,conccple ca Ja!_!ErJ!a!i_&!h (n care ambrr pur c.rsrrga .au ptctde.\. ia.d d? iopctt)tLidtn, u Ut,,nolte.:ojhl,tpt.j \.tu ina!!11:!3! Teof ia jucu, ituf cu mdi !:,' !S! ' prnencn yd -a.!U.!JlrillJ-ri.alrele. mar pJtinri conc'uLtenrA. de,/\_ok si er. de$i , u lurtr otennd nulruni trle in fo ndrea a raDleior. a . on(\iunii jucaloritol 9i a echilibruiui. PriDcipalul merir al modelelor matematice este de :r dtulr rarjonJrnenrul ri Je r Je/valui aspe.lc uneon J\cun\e inlJi_ lrer \au tLrdcc;rii iLrelrte. 'Djn teoria jocurilor s a desprins o mcbdA mai Dulin fomrali z-li. aceer a jocuritor de simutare. in carc nego\ irro|ii, rnarrrrr dc d intra,il nego. ierea reati. o :rmulru prin c}.ercrrri pretirnirarc. J,r
,

e{penrzr. cde unnareau .; ijnbunalateasca tacrica ne8ocr urilor 5i obrinere.r uner .ulurrr accepHbite penlru ambete pa4i Spre deo,e_ Drrc oe negolrente gu\ernamenlale din planul i tcnralronal, ,u -acler mulljhtcrdi. ncgocrejile ;nlre irrme S, sulanati erau .lnct 'jr_ b! .rreftle. De aceen. ( I llcut u/ de teona jocurjlor cu doi Dddcren-.

rirrur@@fffiiro.r

etrho,l,e ru(En de

il
I I I
I

l
I

a schimb:rii in roare domeniile. La rideciDa schirnbnrii

Elemente noi li de perspectivi. A doua jumitale :r secolului trecut $i mai ales ulrimul deccniu sunt canderizate .te o accelerare

sti progre,

124

Jocuri pe scena

lunii

Pa

ca a

Il

a. Ncgoc@ri

125

.!

sul ttiinlei manifeslat in sporirca firi precedenr a rrln.ul tehlnlociilor din care sc de\pdnd prrl d namismul lor

.:!:#s,49r.raLieiriromuI',-,rn,:*!,"::'*{i,'#i:-::

mentare, arbitmj Si coordonare, de gesdune sau guvemanii, mani_ numeroase abuzuri ti avand consecinte negative pe plan so'est:ind oial, ca mirirea inegalitelii Si pierderea coeziunii sociale. Nici un

regionalizart @Ap.oapc I q() de- gqp4-!Lr-eero!al9.dg !!qr9 isi propun M-i in lume. pre:r u pJfle drn Jribuli'le slalelor ri )ir crscf enlilililrln\n nrle In speci!l nenlru .oneLelon9mie lrnanle drr )r perlru . ularib namenilor ji seri icrrlgr' Cer Inrr a!rnrrri e!c Unirrner ropeana, iait d"dTatroiniiiiiisistem juridic complicat pentm i rea a l5 state, cu perspecliva de a rcuni aproape 30 in deceniu, Acest experiment istoric, consacrat pin moneda uni este secondat de aparilia asoclaliilor zonale (America de zona Pacificului. ASEAN. MWECOSUR ii allele) cu grade de i tegrare diferire, dar cu rczultatul aPariliei unor noi cntitnli ale c relalii dcpind de negocieri continue. Mai mulr decit atat: fieca din aceste cndteli iqi asigu|a coerenla prio transformarea negoci rilor in mctoda permanentd, cvasi-institulionalizata Toate nile UE sunl reuniuni de negocieri Pesle procesul integririi regionale se aflE cel al globali ilustrat de irelevanla orictrei fronlicre, inclusiv a celor pe care giunile le pislreazi in raport cu exteriorul, pentru fluxurile i mafiei, finanlelor, bunurilor $i persoanelor, a tranzacliilor ti ducfiei. Majoritatea conrpaiiilor transnalionale lird si devira e. slLc deoseblc 0c inregrilrea regrolr.llr I'rc b..rle er rf r! iiin.iirulrr. r,t.'t t v:.re:, ,'u o \prr.le dc ,r'rrrrrrri d< rcgl

^ 'rn , * lo/, d"ua prc!c.e pulemrce: globili/arca si

f-rrclenLa. inrent'ticrrea, fleclrei asuDlr oroblematicir nondiale 5l crealea uner noi 'oltd te! pe lema salvErii rc\urselor taturale $i ocrotirii mediului sau indirecl, acelti factori au inlluenlel procesul negocr mdrindu-i slera de aplicalii, ddicandu-i importanla Si inze cu proceduri li tehnici noi Si incepem prin mirirea numiruluij i1e au fost practjcate cu nale. Timp dc secole. ne de diplomatii statelor sau ai cetiilor, dac6 ne referim la Grecia tici sau Ilalia medievala. Nu poate fi uital nlci rolul diplomaliei negociedlor putate de gisqdc-i in relaliile cu puterea seculari prezenl insi asistim 1a apqtpqg:lglagjgli noi. atft la un nivel perior, cat $i la un nivel inferior. in rapot cu slatul-naiune clasic. phn .uperior)e pr"rJuc. modilicJnd comperenrele crxl hc

"ni;6J"fr

s, cre,iea de

cenr re. dc

/rDlrdand rcsiunito, 5, o'a5ero'.,piir-iG-ilEiiiii?T-coi6i,,ica ti administradvA, pane la punctul in care eje in[A in nume proDriu. 'JU prin ,'ociefi. in circuirul inremadonal. cine poare negi rmpor-

aprinse intr_un sistem Lle comperirivitale ridrca!6. cu fncltuni si obslacole numeroase. (4n n'velul infenol)aproape roure \talele efecluea/a descentrali_

pas al globalizarii nu se face

fira negocieri

\il"

tanla unor oraF ca Singapore sau Hong Kong, devenite state sau regiuni autonome, ln viata jntemalonal6? procqsul crescend al privatizirii nu face decar si mareascn numbrul?e aii6'frTi sistemului auzarx Iace decat sa mareasca numarul de actori ai

atara granitelor.

i"-iCio;ii;;i;l ;soiiate prin capital iau acorduri cu trme din

\u
numri megaproce.ele ;srorice \c i:tstrjLLq:,u?ra negocien". da nd u- e i fr pul. r Gnl-ulir e-st p.in e, o rura (etcerdnror 0e retdl Intemal'onale care Ie de.chid perspfcdve
1"

connmrc rnremationat. put,ne IIlnd companiile semntficalive din

uiiiGfri

'iiCie *i

n^r. Asrfel. apariLir conceplului de regim d inaugurar Lrn nou cdmp,_) ,le perfeclare c melodelur negocierilor. jn tq8l. f,rasner da o defi. -t nirie rcgimului. ca d.oppt in.t.Uinchit. no".e. de deci.ie h cqre expectaliite actoritor con|erg tntr-o arie datd.\

Tratate, organisme intemalionale. derularea noua categorie a regimurilor. In 2003, Spector $i Zartmann leagi rcgimurile Inseprrabil de negocrerile pnn care ele sunl initia;, Iomare. pu'e in mi$care Si mai ajes inlrelinute: ..lnrucir regimu_ rile presupun functionarea unor activitdli, pe hngd reguli $i regle, mentiri, ele angajeazi acliunile perllor de a se sirua tn interiorul lor, dar $i pe langn reguli. Toate acestea imptce neqocieri." Iata negocierile tntr o noud posruri. Ele ru sunt numai 6iddTe a in.|

,iiji i p,-"i,;4 :\ 3 ale proiecte inri in

_/

,dc (orllrcre. ci u rneroda conrin-iiETe-i-iiiitjiEfiii!6ilFE-no ilor regr intrri inremzjfi dn5lF:i:re-"--in-noierCin-EldFa-TEareronsr iru, rrd o urTeala lunddmentali pentru .trred Lle Dace.

-------

Pateaa

-a. Negocieti

127

Capitolul 2 Clasificarea negocierilor

Din definilie reT.ulti o apafenenli a negocierii la familia
melor comunicfuii. Dar ea este o expresie spgciald a c canclenzati printr-un grad crescut de explicitare 9i de orj clari spre un obiectiv constand in realizarea unui acord. Existi literatura contemporani o exaltare a diaiogului ca remediu la ori neajuns ce trebuie remediat. Dar dialogul nu este decit o necesari. dar nu si suficiente. Exish chiar rn comportament tacit Dirrilnr, crre iodcr IolLl urer negocie!--li*.-ca dialogul .i ribS
Esre ceea Le;m puter nurr' (6ion.so' ie'ca)-c?n';1ryg!5r udn.T'ta \emnalul uner Dunrvollle 5l rl unrlaLerale menire
r

*'"l'l,ffi #lj"l ;*!,.ff *$ff*,: ;.,":.]il f :, :n iff; jl-:l'il"'ilnrl are rerar jiror-iiiEiidfr6n-are. porrr,cr,. economrei, :::lf'ffJifl1:,:T,l"Sfil1'f :,',""'J:;,. "^* rii hrana sd.
illi'1::,j]i1:i'::-i'ilra

irt,*[:H"1''ffi tri;".'r'"#ll;;J*;t#":l:'iiii".?'*f ma,erie negocienror in

il

de pre, ar p;uu-

; ."",il:::::jli,:JJ.::l;,",ni::l:l{*:J",:'j;,,.
fyq:**i
sr ulp, .n,cru .r{aDs\frstle, carc neeocieri .ri once nilL,E pnma

de activirili, fiecare ara$ara domeniului :lj:t':,:-Ti.. D3r-ls9sL4gts-s1$rfrsd$j !,qJ,r\d

:i'

\: -rtnF-inielecii Tdra-lE fiCifinficnid. r=il-Ti.:npune .'fiplu- p;;; 2001 pe ror parcJr"ul neg"cierilor pcrrnr de/
mare au existat misuri unilaterale de reducere a annamentului Je in. erarc lgEnen!sQ{,,. lerrc.

ffiiiril:tf"rr,ffi#
i;:i :lii: i':,i; :"i:ll il."Tlll:,l:l;,j'arga
.r-r
asi.,en', a .oc,
hiar in prima tumatare a secolului. In rrmpul I igir Naliuniloj,

l;T:::.:li:""::'::lid

si

cea

urilr/ale iq4a/J de pregSlt19 a nePocrcn pfopnu-zrse 'unr: vd,r discfere\' diai -, de corr.r.?'rdEiEli--m,r mulre ori 'ecrere sau mr presupune ' gul, conwrsdliile (o fofiA mai avansati care inci subiecl precis). tlezbaterile (c e au folmA fixatI), rchid tilu rcdr.e exploratorii 9i .onrorbirile (ca o formi $i mai avansati
vederea

Fg]Iji+m:!\+{:jg

discie.sr neangajendteti'persoriA?e ima.roeif Afl uniunilor, meselor rotunde, simpozioanelor sau conferinletor lifice. darFezbaterile, schimburile de veden_sao
oticjale $i ao-fir

Primele tfei forme de prenegocieri se practic[ curent infbll -ii-FiGut

orientirii spre un scop).

[i ;j;fi ,hl :rilfi +,{r..:r :'f;i:iflf ,[ ;ttl ii!+lffi l'lJ ii:..#l :"}:R:l I ;:.:"*lm:.i:l lliri:iTlltl,f :i:,,x.t"/il,J:r;"]:'.i,ff;1ru,t* lii]'"lti:#li', f#:;J;,f" i:*frmHH,, :H:j;l,lll:

m e de cumun ' ii.it ;t"nt, ni,ii a-i;i-6f6tbrilor 5i cercetdlorilor 'ii"atrfij;t iribuic nr numai indirect $i ocazional la facilitarea unor negoc

ir'ffil; qpfm
.

._Nry11!91!!i

ca faqrorui o,"4r?

p,r/,c,

ci 9j institulional fi conlinuu. Teoreticienii negocierilor s-au stiluit in breasli. anunli in buletine actjvitatea lof, ca dc exe PIN rProcramul Neeu(icrii Inreu.ruoldlel. 5du fomeJ/5 or ui'i ii .inrrc n.inl,-iieii.-'-rr, ..Le c cSl\' dj ll Cencvi

.iltii "iil:t:ffit:"it T:::::,"tiflt:Ii:li.titi,il,fi,l

;i:J.,j':,*jff:'l;lj::t i[,i lr rrr nerulburara de rdr\crctir fjeleinentc ,e /nrronrJe

it:irii i.r:;

tll';.fl:

"rm- ;if

*'r#, I t t,*:r

"

128

Patea
panener

a II-a. Nesocieri

t29

Ambele au tradilii vechi. Deti cele bilaterale au fost predommt secole intregi, cele multilaterale au fost ii ele practicate. ca eremplu in Congresulde la Viena la l8l5 unuldrn cele mai ar c^zuri de celle islorici h secolul trecyr. aitivilatea nur selor oreane intemationale a dus la lnmnllirea negocierilor cu mul1i pirteneri, pani h punctul de a crede cA negocrerile in doul ja4i stau singure tap in faF sunt-pe cale de disparilie si in acest caz. contextul extem este mult mai semificativ, ir ca url cor antic comenlatol fiecare gest al celor in cauze' Teoria nesocierilor s-a dezvoltat cel rnai mult foloshd cazrl ft lateral, atet d; fiecvent dupe cel de-al Doilea Rizboi Mondial, ll a fost existeflta- modelului oferit de te( patroni $i salaxiali. Motit iocuriloi cu doi parteneri care se prcta la acest tip de neg "Avantajele devin nesigure o dattr ce teoria jlcudlor cu mai ae aceea;i claritarc 5i precizie ln ciuda iacrcrului lor predominanr. evident ih loate negocierile organism resronale. negocierile multilalerale nu ocupa intreaga sceni'

\ |

Suvemamentarc. Aco.r.lurtte de natnali?are pun

rllului existent Si altele, cu caracter aproape bilateral, lntre nou] fl organizalia la care accede. primele au ca obiect $i revi_ zuirea_ propriei structuri, gAsirea de noi fonnule de organizare, ceea ce le lnmde$te cu acordurile inovative. Un alt exemplu estegfgfit ad,iiar:a ld:9lLte4rle-loterna{iem]e. caje ocupd arentra.ratetol |c rrrnd projrlemrea 0ala acordurilor cu vocarie unjversala in mate,re 0e oreplun aie omu_lui. drept diplonatic )i consular. drcplul lrala_ le/nr I 5rera de codificare a djeptului inlemational. erol;Fa orga_ Drzahrlor ntemaFonale ale statelor dezvoltarea uda$i a celor te_ $i

c3Bil!ll!!ian

nesarisllActnroare.

"*"*ii-iJ.".ri"i#
surarea lor.

I ap'an1ia companiilot muhina$onale tca cete europene impune

\.

1:-lylt".o" .1" lrnl."ipre(ia juridica a unei nonnalizin de fapr a retalrilor inlre enLilAlile in cauza. Negocterile pentru incelarea osti_ nril|1or- penlru rertabilirea relaliilor dtplomatice. penlru incelarca unel slafl 0e embargo sau a unei mon oriralri. penlru plata unof anerate linanciare intti ln aceasti carcgorie. prive5c n;a imra4irc d_.. bunuri. reriro_ ::1:!"!,,::!: !u'.,,b,.lrp
ASI!: suscepibjle de degenerare 5iatui-ecare innonnrctiG contrunletoue pa4i. din care una esle mar o[en,,\a
5i a doua

JF 6]h" *i""iii". V urmitoarea deftnrlle: proces in \? fac propunt tt c^pli'it?

nod ?rplicit, n scopit ajunse'ii Ia un a'?ts asqt! unui sau asupra realizdrii unui intercs cofiun in coruliliile

b6nci le. cu Dublicitate redusa $i tarzie. lh come4 care reprezin6 o cumDdLrdlor - varzalot, eh sunl de asemrnea prezenle dt clasiticare a negocierilor ce iqimpune e\le aceea dup?l negocieril Ie, o.''ror !a nhie.rirc F: a tost formulata JFilr.. aulor Lue da negoci e" , toit to'."utara

sau a doul mari companii ir

istfel, cind citim ttirile desPe contopirea

a doue spatele lor stau negoclen b

ccre rnar

'arc

vhL

delrnsivi. Tn calul nesrmerriei intre celc dou; panr. se poate niunge la impunerca unei .oludi care e(le susceptrbil; de conresurl IrnIroare. In curq.rI i\loriej diptnnalfl:d_lllllllir d insenlElcun_ rrunLarea carc r prcceddl sau unndr Ia,,boajgl.,Eir_:t!qtore;;pa_ rrJ <au dr\pantra Je sl.Er modjtic-aritq-renroriale. .chrmlj_ej )" rl:11,. de iliuTii .r_q !9mrn4,ie r o"ne legari Je racitirut de purere.
Lete mar diticrte. cete mai .u'nplrca'e. cefr c( e\piic; arendc rcorctai; de-re;it fr .:;"dil$"":J ."'fi :":*:; ;tiii:'f*#:;i. i; lt"fl

'rre.e nrar

Neeg!ienle oe dr.!ibuli< \unt

rllrl-ldrli.e

cJ r ca./ui contlicretof GermJnra Amoele,rrJdl|l ,\atoril|cdi: lLrbuibile sau.bunuri greu disrribuibile) dau na$rere ta cori]icre per(Iror|ate 0rnt|e I rdnta

LuirTiJnll-r.rdhi ;dinitraie tr,a. p";a ii,"JrsrrhLit. rmpa4ir .du nego, ral. ln aire,ru"ri, Oi:rnUuiia pri,eyr. N r.rn tangrbrle. rlaf par( jncchitabiiu pirrii dezr\Jnlrjate. Anfel rIr ir gd\ctre de\al .otutii ren fofare urmale de.ontiiclc viotcfle,

"r;",,ni.pr,.i;,

se por.e feperr trmp dc ,ccotc

ii

Icrirea
,)ri r r

,ln Jce.rc ,irJ"(ir cJFrnr a egu(re,itor di.rn.,.ri\c o doir Ielocrerjle din uftima di\ rziune

128

Joc ri pe

scena

lumii

pd

ea

a .a NeSoren.

aL fo'L predomina Ambele au Lradilri vechi Desi cele bilaterale au fost $i ele.pmcncate'. ca secole intregi, cele multilaterale .-".0f" i" 8""g**fa. Ia Viena la I8l5 unuldrn cele mar

,"

i"Lt*-e*"i"t"*4i*ae -.it pi"*".i,

;;;;

a dus la lnmullirea negocierilor cu I punctul de a crede ca nery:'"t* '"^: pa"i u s'ingut" tula ih laF sunl pe cale de disparilie t;r4, qiin r.".i."t..oni.",uterrcm este mult mai sernnrficaLiv ir fiecare gest al celor in cauza' lu un "orn"ntutor "oa nego"le.ltot .-a dezvoltat cel mai mull.tolo-tld i"orlu :Yul uiai a! fte"u"or aopa cel de-al Doilea Rdzboi Mondial' de te( paronl li salariati. Uotiwi a fost existerta. modelului oferit preta la acest tip de neg ool'putt"n".l care se iJ.uiioi jocudlor cu mat "o ivantajele devin_nesigure o datl ce teoria u.e"u5i ct*iut" 5i p"cizie ln ciuda iot p."aotin*[ evident ln loar nego^cierile organism

.J-r"i a".a!t. isrorici in

secol'rl necuLacrn itarea, nur

fu

*ti"

guvemamentale.

r* e.I'aritu16. cd-re ocip arra Irnd prottterarea acordurilor cu vocalie universale in mrrer;e 0-: arcptun ale omuluj. drepl diplomaric fi consular. dreprul lraldrcror $r-\tela de codificare a dre ului intemadonal. erolLUa orga. nr/allrior In,emalionale aie starelor deTvollarea uria5l

n)ului exislent $i altele, cu caracter aproaDe bila partener $i organizalia ia care accede. Frimile au t zuirca propriei structud, gasirea de noi fonnute de ce le inrudefte cu acordurile inovative. Un alt

'r'-"d: rcrfq!#lye4ule

exe

$i

a celor ie_

r"t"J

Aco,t du

ti k d? nonnati o."

pullj!4!!9u_A!lp:au_:Gciro*..
penllu iDcetarea osU,

;##i;';;;;fi;l;?a"
[i".rui i*

mullilatemle nu ocupa inlreaga scena' ,""i""J., ".i".iatr. europeTl ap-arilia companiilor mul(inalonale(ca cele ilp:T gtirile despre contopirea a doua citim isf"f, si.a.!" "ata ln- spatele lor stau negocieri bili u aoua.".i

Lan"l .uo

"ompanii Ll'"u o*iiJut" ."ao.a li iaflie.

i;

come4, care reprezinti o

.iJl.rt" obiective /CXe \-li*nout u definilie: proces in care sc Iar p'opun?ri evkitP
6
a! mo(i etplicit, in scopul ajungerii La un q99.r!

'-

cump&dtor

vanzitor, ele sunt de asemenea -^,--- til u negocierilor ce Aimpune este aceea dupa negoc'en Ea a fosr lormulau dPtlle autor cate d;

prezmte

riL'rge la impLrnerea unei solulii cde esle bu.cepdbila de conr.rrri ure^n-oare ln cuf.ut istoriei diflomaljei, disribulra a ulsernrat con_

intriln aceastd categode. de distribulie privesc noia ?mol zone de oen,l",i. ""qrao-tau. ccre mai g!9: susceDdbrle de degenemre-9 r-ILrnEe inion fticri. G ele se conltunu doua pd4j. Ju care una este mar ofensiva fr a doua n)at deten\r!4. In calul ne.tmetriei intre cele
lnerarc financiare

lnrrrror penlru reslabilirea relalitlor diplomatice, pentm incerarea uner srafi 0e embargo \au a unei monirorizbri. penhl plata unor

::^iyltj..ol ". :"."l,"lpresia juridjc, a unej normali.,Eri de fapr a reral lor tnlre enfitiljle in cauza, Negocierile

\ Acodwite n,. re\ur\e.

p,;rHl*#iL;lT,jl;
douil

pi4i.

<e p661g

",,,,,r(n fltra \au

(je

a prcceoar sdu urrnat

rtlqaiclc_tllse
t-e_

drspdrtra de

darorea/a ao:l_
pLi e e

)B!c

ltod,ric_an

d";*/r,8ire vpie qunl - -,Ar;inle

sr de scurra durara.

in condiliile pr sau asipra rcalizdrii unui intcres comu unot ing!!!e mnllictuoto hle

dau nattere unei negocreri relativ

\i

i-r",J" S r-.*arl mai mulr. un prilej zele finale posib iurii-prelingirir' ElFsrinr a angj bilan! al anaaiamenlelor antenoare. o teinnoire au ca rezukiL rn pnncipc menrinerea rrd'! ?4o---ului ,r Acordurite dc ettcnsi{nP sunt inrudrle cu cele oe larrrrnrl Qsensul menlnerii unui acord dar vizeaTe aplicarea lui e're dl largirii I ,, - -iare-ii d; p**d.ti cel mai ilu\rrarr\ caz actual srrua!re Lyll *c1j:te. d"li 5 ;il-"'"p."". El ,tak ca in aceasra ai ni'"r"f", una multilaterali intre nembrii vechi

frec\entre inlre.ui't. a.1gAq"B!l!e rermen limirar riconrin in cl

t-"--,:"7

Xib_uibjl: sau bunuri greu distribuibile) dau na$rere la conflicte pe_

de ceJe mar dit,(ire. cete mr, tLrnsi ... (otrrlircare. ceea Le tr e\plicj aten.ra acotdat:t,je re"rt,ricieni. in cazririonllicreloilSFnriiarc i,,;.^ orr;;.,, i-ai. pr piia-F ii ur\rrrburl. rmpartil jau nego.j . ln alle rrruarrr,IslIibuiir "m, pnre>re r)Inufr langrbrle. rlar pare inechirabiti ponii trezar.rrr.ajure. ,+.ricl Iu.sr gd\e)re decat .otr,lii ten-purde. urmrre de.onflrcle violente, lrrrLi'ranta.c ie f'oJre repcl! lrarp d. secote cd .a,,ul iir cunnr(relol rflr{nr'rare d rtrc fmnln )i CermJni.r. Anrbrle \ir,rdrii qraJon nedr:.

['##Hi: ::.'";ffi* :"Jilt :f-'::ff#oruFdF di.r.ibur,e.unr

I:c+I+

rSilgnate. sctrimUaii )o_

"'

lJ"lcr din rc(.te

r'rcr i

el"f".i

dnJr

uarii ..rpcrna a nego..ieritor

cgucrerite djn ullimc Jivrztune

rr\lrib .\e

130

Jocuri pe sce a lumii

Paftea q II.a. Neeociei .-.^_!1t

\ -:a

Acodurile de inoralie exprimA .noi obligarii, creeaza noi in lutii si lanseazd noi activita! construite pe descoperirea $i explol

l3t
penuu areserea

rca interesului comun. Aproape tot ceea ce s_a intreprins cu in viafa intemationale a ultimej jumat6li de veac s-a bazat pe ciei de inovare: extinderea sistemului Natiunilor Unile, unor focare cronice, evolulia integririi europene $i lnfiin.tarea circa o suta de organisme de cooperare regionah, asistenla tehni

Iri,orcvun . pistmrea \;niitalir. (utlr\area huhb)_ur of ir o uaF feri. s'a'uri'e \un' ca numirul $i cxige,ple

l]1"1"i!,

9 .":. :1".:"**a de tndrumeri in acesr domeriu o arard /'"1,;t. librdriitor ce oreri recornandari
ll
lor au intrar dej^

il;.ii:l.',ffJ::liH'.ii:,*fi:1"ffr.,..r
tp]j;;;',t"!,

.Jiltjrea

ajutor umanitar, solufii in problemele globale ale omenidi Ri crescut al schimberilor ce intervin in viala omenirii, cei nui apartjnand sferei de civilizalie ca tehnologie !i cunostinlele ei' i ce1 mai lent sferei culturilor, dar sesizabil in viafa $i gandirea tict, indice negocierile de inovafie ca ifftlument Prelios de depinde $i vindecarea traumelor vechi fi capacitalea de adaptare realilile noi. Categoria vasti ce lipsefte din clasificarea lui Ikle, inspiratn mult de relalijle interstatale [i de rezolvarea litigiilor, este semnalati de studiul regimurilor. VidA pentru funclionarea regim este rezolvarea prcblemelor ce apar zilnic in gestionarea fir, a apela la un nou tratat sau o conferinli. ln cadrul dinainte Dertru dinamica lor eficace si contjnui. Este suficient sa ne Ia rn noiu iE,int |enture (proiect comun) economic. financiar tehnic, la unifiiarea marilor corporalii, la megaconstruclir cum barajele pe fluvii intemafionale. intrelinerea lor si rezolvarea blemelor inteme sau c te(ii, adaptarea la programul tehnologi modificarea circumstanlelor exterioare presupuoe desfd$urarea intrerupta a unor negociri manageriale de intrc$nere sau mntiner a unei activita,ti structurate tot de negocrex l nale. Ele compenseMb absenla aurei marilor negocrerl prin irgeoiozilatea, eficicnla Si efectele lorbenefice

Disculia asupra clasificnrii negocicrilor ne permite sa dem la intrebarea: sunl ele atat de diierite na de alta ca si ,r loc pentru o teorie generah. ci doar un camp vast de activitili sate ln seama tratamentului adlloc. specific fj ghidat doar de rienla? Evident cd nu, intrucal in ciuda djfercnlelor' ele tml

pot 1l supuse unei analize teoretrce, ca un subiect alrtonom- De aici decurge $i cercetliri dcfinite litatea de a tace recomandiri genemle pentru pregatlrea 9l
$esc tr5sAtlrri comune ce

rarea lor reu$ita, cat $i pentru pregnlirea negociatorilor cerinlelor analizei.

in lu

Pa eaa

-a. Negocieri

133

Si considerdm matricea unui joc:

(B)

Capitolul 3 ale negocierilor bilaterale Modele

(A)

sl
S,
s3

Sr -3 -1 -6.

Sz Ss - 12 52 10 -

Dupi cel de-al Doilea Rizboi Mondial, numdrul mare de cieri bilaterale de distribulie purtate fie intre state. fie intre
neri economici (patroni $i sindicate) au stimulat teona si a cautarii de modcle- intre acestea, modelul matematic la care recurs a fost fumizat de teoria iocurilor. Definite ca comPetilii
c-tor

Areash este maticea de plili unde 12. la inlerseclir. reprezinla e\ernplu cJ5tiguljLrc6roruluiA. adica pierderea Iui B ti ;a7ul in crre A joacd straregia Sr { Iinia I r. iar B sFa(egia i, rcoloana 31.

, {r

_. ,
s

Tucalorul A,eire arms de straregra sa

care

ii permile

ca$dgul

i;;;i;t:i,l;a;;ii iriffietSat ln laiga lor categof,e fr1 ^i;;'te g6d6iFiiilot fi acoperite de definilia jocurilor: competilii puse unor regrli. @
tnrucat jocurile matriciale studiatc deEu-fQlNqqqe{l considerente legate de economie au influenlat araliza negocl imprumutandule un bogat bagaj conceptual, le vom prezenta

''drre,un Jucator consdluie un pdr \au o arldre L^a fiindul si-u, Ju(arorut^ts este doritor \A_5i a.igure ma\imul de ca) g 8 aflar in Lrrrrcgra brrar. dar dacd A lace mLrrarea Sj .au 52: B risci prer_

It d,i a tLrca llraregijle de care di\pune: S1 barat siu S) baraL prin A h pierderiie J sau o. Ategerea unei \rraregii :,1re_::]'01nna f
(|c

)r

dei ca 12 san 2

cint $i pe inlelesul tuturor. Jocul matricial absftact este leprezentat printr-un iablou (matri unde exisd linii fi coloane. Liniile corespund srrdregiilor juc A, iar coloanele jucitorului B. La inte$eclia unei linii cu o co se afld un nuniar reorezentard utiljiiii, tennen econpmic atribuit

Pre.upunend ca adt A. cat Si B \c compoda radonaj, condusi de A poare judeca asrtel: dinrre roare otadte Icgrlrrvc. rcprezentiind piederile ma}ime in cele rrei opliuni De ru cr (-0. bl. cea mai conrenabil: erre piederea c;a mar mica_ re,,uttiu din celc rete este L L.r rindul s5u, B, ana_ rziLnou St casttgunte reprezenrale de rrarimul a ceea ce poale ob. Ine pc riecare cotoand. const d ca cea mai rea dinFe pl5ljle cu onltig esre tot -1 (penlm el +l).

rrgLmenrul sc(untilii.

t.

-.--:'--"--

lodlor unor bunuri- Utilitilile cu semn pozitiv sunt c4tigun iucatorul A si pierderi pentru jucdtorul B, iar cele negative sunt pi deri pentru A i ca$dguri pentru B- De exemplu, la intersecJia stral giilor S?, S, , caqligul 5 tevine lui A, in limp ce B pierde 5 (sau lui ii revine -5). Tablo l se numeSe natrtu:e Ie pldli. Jocul definit prin faptul ci ceea ce este ca$dg penlru unjuc este pierdere pentru celdlalt $i invers face ca el si lie numit7 su'nd num, cee ce ii conferi de ]a incePut o .,

[nrer.ectra liniei S. cu cotoana Sr cor!i!s-4gij_gl!]i!!Ilopri_ .., cl,lr, specrate.t{e cearnai buna din cele neravoll6iiff,Eiii-n. rar pcnrru B cea mai purin rea diiitEl-e5une. Juclorill
Irrar

binndi-cai.i fiuii-Sr:6iju;.rorufB nu polre

(lecat sA aleagi Sr

ccl mai

i$#,#:#Hg.:Hil*:ro'#:,g#: nic pi tfiEIffii

pe linie

. '..^\

A irripbntElace face mai mLrtr

\
mare cotoani..

)i nu de !,'n.i,'ercnle exrem_e..;n atrrr rur,ondl ;iliiJuc,iroritor. fa esle cupnnsa lrr rqcina ldimnas:tur'r/aqlpsl!ru mnrricedd_e pta! 8!rSj"rl;.

o sotutre unrcA. pre.criJ doar de matn,e

13,1

Paftea d Il-a. Negocieri

(B) se.asigure prin straregia lui mixre sA nu aibA o pierdere rnai mare de | (ceea ce esre bine ln condiliile in care ar putea pierde mai multt 2

(A) s.
S3

sl

nlax min cil = min max cij, unde i

= l,

2,

3;j = 1 2' 3'

I

Am reprezcntat phlle pnn notalia ct (la interseclia liniei i cll

coloana.j). Punctul
(SrSr ), adic6 Verificim u$or in cazul tratat:
$a este

c2r=

)l (.,.rr:a in Inedie --.0

. Amstecul pentru A indicar de reorie este s6 joace 51 2ll3 din limp $i S? V3 din timp. pentru B, recomudarea reoriei este sa pace Sr qi Sr cu fiecvenle egale, pen[u a ascunde aoversarutui t rnrenlla sa ar putea recurge ia tragerea la sodi, pulem verifica. cal .,rl:nd (;lligurle mell.. tle Jucatorilnr. De (jre od B juacr Sr A 1/
t.
iarcand Bjor.a

i. n casriga

max min cij = max

(-6,-1,

8)

=-1

:x:+1( l). Nici un jucetor nu poate ameiiora acest rczulrat gaapare cu ochiul liber ca Ia puncrut de echilibru, penru .l-Jr.rmelrorr \iruarja. Objer\am ca $r in dcesr (iLl re/utllrtu. de_ l"il.re de maln. ea ;nidaJ; si csre dala rcoren.a mrnima\. cu 5tta,egii

rllntat._c:.nu

min max cij = mill (-1, 10. 12) =

-l

Cea mai eleganti teoremi a leoriei jocurilor datorate lui J v Neumann ne asigur: ci iS4el-o-c!!!!q4!q{l!9-1,s!l!.!5119

Mudelul a ton lnio.it ,n analr,,d

:d.'qa:fr"l,l:ffi
Matricea de plAli:
(B)

,H:#ffiilxffi

Lrnnr negocren.

orr s a dovedir

Sr
(^)

Sz

3rl3

il

fl('rrr.re con,idembil. Chiar tar; a cuno".te in amdnunl tcona jo_ LInrnr. er re(urg ,le.eofi lJ lemenrr: matricea .iocul u i. slrategijle ll:::",'l echrttbru. sotutia jocului. TI:: ate iucmoritor. milcirire qi ptErite tor. pun[ p r|lu oe minimar $ maximin. Morlerul rclnlr'rrcrle negocialonlor ca dalele nepo(tenr. ca ti rle jocuJul, binc penuu a intetele (e rezultal ,l" prr.i fi go. lrl'rr' dc.ln.isi \lLrdierer..rlul.ei e\primala in urrlrrarrlc,pliri Jau (rr\rurr) trecarLri las cd dlegere de jrrdregrc. ln (pecidl ncgucraru-rl 4r rcc'nrnre..c de tqoJinf.r. Dll|lndr cc.Luncli-nne.r/A In conJitri res r.r\rr\e -t rnci cind. rnu_.rr ,en, mai larg. urmareii h.-r-iifru.rre.r rr rgrrrujrral de .Ljnlrca,; in corid.rij piietniae Ii.dnfe\Tt-r\.irrEhil r.'I t,renprncrL n-ri it;1,t s6lr de ininrmltarea fierJe.iior {numrra si ,nu ,,./J eJ sdu .orrrotut drunirorr. .iira?onl,,ilri crrerni .,,rilj'
\l Ncre cctuttaI lucaiur nu sunt fa\,orabile

ffi

,,,,|i \i a sa:ir In:a n drt,crtje Inil 'l.iill1,"li,l' "9,i."',lr,ir,rar. .rnre n conr rJ rrje,.or,,fcrilie do * ,c (\p,ima InJi ;te, prrrr rcrrrlraru, rr,,,rg. :l'll,:", L,^/rlre casrigJri "r Ir\'r.. ':!,,'l ticrJu,a .ti.rrurcrr Jttrr,rre _ .irerre

f""1

1y.l*t*u-um;

136

Jouripe

scena lumii

Parlea a II-u.

Ne|ociei

B.I

Dc Sunt citate dou6 studii care analizeaze ba6hi din cel de-al cat $1 Rnzboi Mondial. in 1943, atat fo4ele aenene americane' (Jdr penlru a ajul lele taDoneze puleau alege doua cdLj I nord sau japoneTa avea nevoie in iurui unei insule la loiul unde armata in;riri. in funclie de acesle alegen. numarul de zile in care'r'at pureau expuie bombardamentelor era diferit. reprezenlal de

maffice

.ti
:

i(e'red nu mar .unt unice. ci eupuse interyrerir ii. Jocurite de suma nen-ura \au de coopemre sunt mat dpte \a ser\edcc; drept modele |enlru neSocleli. Fle .unl lol .ub lormA malricralii, dar la fre_ care^interseclie de-sraregre'crire se afla o pereche de u tila!i. una pentru .a|.ri :]::1^:lTrl9i:imDreuna, esre direrir6 de zero. Jucarorii por car_ :,me I|ga sau pjercle
SA

consideramo matTice a unui anfel de ioc:

(B)

.. , Nord | 2zlle 2zila (Amencanrl Sud t zi S zite I

Nord

(Japonezi) Sud

(A) I
I I

'"

19' ll | (1,0) (1, 1)

ll,ll

I I

dend
nulA si

ambele cazuri modelul a confirmat migcArib

rror negocraro frecvenie desiaur difedre. qum! nuld' in ,nonrenrut in care ie$im oin sfera jocurilor de jocu'ilor oferd crurile se complicl 9i deqi modelul teoriei

Dace ar fi exislal un acord inlre lIansrt\anta.$i-Munlenia (pentru munlenr amintlrea unirii realizale uc Frrnar ta louu-era inci vie), inlmrea in Liga Cre$rin; condug de r'rxo<Durgr ar tr tb,t realizatd in mod m tl mai avantajo,. cel maj lvaDtajat de aceasta formula fiird panenerul roman, Nerealizarea rdn'er penrru ambele enlileti nu dcranir prea Inulr Tran.iiv.rnia; in s(nrmb. dacl unr dc\ened dtiata Ligii. in timp ce ceatalla nu, Inler_ venfau oelavantaie mai mult .au maj pudn se!ere penU u ambele, , rvalrlcea poaLe fi 5cri\a cu \lmlegirle luate in consideraF de cei

u/; cu Viena. dar si inrre ele.

aulonomie. caulS o alianle cu Ifiperiul Habsburgic, aflar in ascenduprd respjngerea turcilor l; Viena ifr tea5. ,tmOete negocj_

-.. rarrve la neg_ocierile bilaterale prinrr-un caz srudiar. Tiansilvania si rvrunre a, alate la star$ilul secolului XVII ln suzeraniLate tormali rala oe roata Utomantr, ambele bucurandu-se de un anumir grad de

Rezultaul opr.im este fer{ indojaltr dar de (1,1). care satirface maxrmul oe a$lepriri din panea ftecrrui panener. !om llustra mcanismul intocmirii unui model de jocuri cuope-

pele Transilvaniei ADafi :

. domnuJ Munrenrcr Sefban Cantacu,,ino pnnci_ $r

Alianla Alianla
cLr

cu Austria
{1,0)
("c,-dJ

(Apafi)

Neatiania
cu Auslrta

'Varricea'c.rtetea"lfel arnericanrr J\e"u de ale inre doJt \rrdle! irpore/ri irare d@r "ru'e8rr a /bu pnn Nord ,2. 2,.ru Sud ' 1. 1, :d :ntcae'ri h a'$ror 'r' t narrga orin Nord rr. I | .au Sud r2.:t' l I 'legl japonet sc cxprne'an nuddrul de zile in care vaseic amcncane (ie la I lal).

(s"'b"n)

ta,

'D)

N"1il"";l.ji"u
Austria

(0, 1)
._

nbligir h '. . O.I rr .Anrl./J d-0.{.

(uanlitrcafea dcTagrcmenteJor:
Reprc,,enrrrca

.r . ,,,5i b graij., I.t,,crlr.J _ td:p

.r

138

.locuri pe scena lumii

[.,l

paftea a II-a. Neeocieri

139

Darrularerul

NQP. Solulia este caulala pe axa de negocieri

5.rfu" s' aprfi

axi, reprezentati de linia MN

puncr de echilibru pe a( 5i determinarea unLrr

Iar Braithwaire, carc accepti folosul alftuismului, propune:

x*_ (1+b+c+bc
Y+= l _x+

ad)

(l+a+b+c+d)

i\ :\
i

Rezultatele dupi cej par.u autori se prezint5 astfel:

Nash Shapley Raiffa

9erban
Apafi

Brailhwaite

P (-c,

-{)

1 -.''

Tabelul poale

O (-a, -b)

!e in negocieri.

Figura nr.5. Feprezentare graice dejoc

jnterpretarea cerinlei de-c Neexisiald criterii Precise pentru punctulur' tat, teoreticienii dau soltllii diferite pentru situarea

echilibru ---"Lstfet,

pe axa de negocieri. sunt: a,rpa Nastt,ioordonatele punctului de echilibtu

- I b-a
' I a-D
,)

unrur polid(r unei alianle cu Austria .u aulonomie Lmr.aLa DrE $erban (Acordul din 1688 de ircorporare in Imperiu),l-a impiedjcat pe Apali sd oblini solulia doritd. Moarrea lui Serban a intremDr ncgocierile sale dler'le cu viena. F\emptut ri-a propu. \ri ituslrezr nenteie $i slibiciunile unui model matemaric al negocierjlor.
UrmAbarele observalii pot conduce la o evairare succintd. L Un model m emf,trc e\le o repte/enlate rb(lnila. sulceDLt_ bita de lpil.a;-iiriemiiim.,nmiii6fiLi rvi.?iiijr ,_r. rm,

ban, dupA Nash. Ca $i acesta, Raiffa $i Braithwaite acordi lui SerLan un a\anLar in negocieri. Negtijarea po/i!ier \ale de ciilre Apati, carc a

fuDclie de interesul lor in solulie, ei ar rrebui sA arate mai mult sau mai pulin inclinare spre concesie. Apafi ar [bui .5 se mulFmea\c6 cu 4oao din rezultalul final aj negoci;ritor cu $er

fi citit astfel: cei doi negociatori

nu au aceea$i pozi_

tff

neqlirbnd (

utriu''.

d) carc repre/rnB oupa e' urr ?'rl ptn.r pla\al. Shapley con'idera dlrflri'mu

{,

oferi solutra:

!*=_F_t

ac I 2 2llrbrd I-a-cl

I lf bd
)+=l

x+

rei situalii in care doui tdri vor sd acceadi la o aliand, un trarat sau o fblm! avansati de cooperare cu o entitate terli. cum este cazul n doue Fri de pe lista de a;teptare a lirgirii Uniunii Europene (seDa_ ral ..ru cu o eunhcrue predlabila Inrj e elel 2. Caracterul nAufo. Si cuanriicar ci, tcri_aulontr.e moJ-qlutul Lrre poare |l pn\rl ca un rnltrcru sjgur ) obieclr\ .pre.otutie. Dd. dupa cum se vede, facrorul subiectiv inrervine in aleqerea modelu-

susarp{lc lflIefilt6-rneiefidtfiAifi?6iKida;6 in tratarea orica

a$eninlare Prin soluli Raifia acordi impollanli potenlialului de

b(l+a)

a(l+b)+b(l+a)

careantiTii4itor!o-ziri6 l; ndiGJ;r.,r;;iriii;t;i'tii"l"i. rermdu, in limbai.rl negocierii. Intinit mdisuptrrrr bobar in .en.Lri 3. \aeriru, unL,i mgdcl ll, in oblisalr pe carc u.Lrcc,,/i pr rrr r anrtr/a.rtal .,ruclurr ne-g,orierii ri ,le a J<..,,,,cri
aniiifi

lui. simpiillcarea situdfei

ifgqi@!fii;afii;bi6ifiiJ;'in

140

Jocuri

De

scena Iumii

Partea a II-a. Neeocieri

141

analogii cu alie cazun, cAt $i datele problemej. dezviluird factori care alifel a( fi neglijali sau omi$i Avantajul sdu consti fi ln posi_ bila dezveluire a unor sjtuatii neglijate anterior. Neintuilionist pnnr esen!6, modelul vorbe$te despre cii 9i mijloace ce ies din sfera inluilrei negociatorilor. Unul din modelele cu cel mai mare resunet in teoria $i negocierilor este un joc de coopelalg p4ladoxal numit dilema
Jocul este reprczentat de ufinitoarea matnce:

pri'

lvl N/ | {-5. 5) '^' 'ro,r lvl I l-10 1)

(B)

{ 1 -10) ( 3 -3)

non [/l

| |

Pl:ite reprezind anii de pu$cirie care ii aqteaFi pe dor la o cnma, ce depind de faptul dac6 mirturisesc impreunS, separa sau nu mdrturisesc deioc. Cei doi acuzali nu comunice intre ei Fiecare se gande$te la ce va face cehlalt DacA al doilea seqte, primul are perspecliva de a fi condannat la 5 ani daci segte qi el, sau la pedeapsa nuximi de 10 ani daci nu mernlrise$l DacA al doilca nu ar mirturisi, primul infrund pedeapsa mal usoa mirturisind ( I an) sau una ceva mai gravi nefi&lurisind' Riscurile cele mari (pedeapsa maxjmi) rezidi in poziliile din rite pe carc le iau, iar rezultatele mai muk sau mai pulin acceptabil sunt cele in care ei iau accea$i decizie de a nlirtunsi sau nu' ce ln mod sistematic, la acest joc, jucetorii nu ajung la solulia le-ar conveni cel mai muit, a pus in miscnre lncercarea de a dezle dilema. Numairt de situalii in care dilema pu$ciriatului apare este 9r considerabil. Un diplomat specialist in rezolvarea conflictelor coi , .rdera c; cea mar buna pie'a la dosarul connicrului dr!!pl de Yl'-^r:. .- rorr sr.le'enir .nr^cnp .rnni.r 2 n^r un anicol al rrnuice lrnu' ce 4chi, rn lql+ ", .r-. ani' iproape cronict a lo'r

$i (oleclrve. a molivatiilor de ba/a in componzmenrul uman,i au in_ lluenlal conjiderabil psihologia. cociotogia anropologia.

lri experimentului $i variabiliti{ii temelor. Cele mar rmpoftanre rczul_ Dlc au fosr \tabili/area soluljei de coopemre prin rcperare prelungiO. r:re rD apnn\ numema(e dezbareri asupra ralionalirttii individuaie

parlamente, ai afacerilor ;i at markeringului. Cel mai clar, dilema przonrerutur apare in lnisurile de ocrolire a unui bun comun, ca de c\emplu mic$orarea consumuluide apa sau combustibij. a timilaril vorun|nre a productiei agricole. a aplicenr unei recomandiri gene_ r,rle ca de pjlde de reducere a bugetelor mjlirare sau a unei obligalii cr piara impo/ elor. Fiecare panrcipant e\le favorizat de aplic-area Brnerala d m;surir. dar esre lenlar de strategia rvaziunii. cire pro nrLe un protjr nel Si imediat. Dac6 Lolj Juciuorij ar parasi inqa ilra. Iegrd cooperani ar anrena praburirea inrregului proiect colectiv. \ruolrte incepule prjn experimente repetate Ia Universitalea dul ._ Mrclrgan au lbsl conrinuate in numeroase locuri. djn cauza simpli!d.

)r

'

-ifl---..--", 'o'di..

Drizonierului". intr_adevAf, dupl cinci decenii de cautare a

cu o.lrua!ie Proprie dilem ua se slea pe agenda preocYqatilor ilt:em ;olu!ii. problema continut

;"';;r''iila iifriiiirut

don;le. Dilema prizoflie lui a ajuns si fie semnalul situatiilor inpas 9i a crizilor perene greu tratabile. Po1 fi enumerate I exirnple din domeniul prelulu; petrolului, rl votului secrt

Capitolul 4 ale negocierilor multilaterale Modele

Trecerea de la dou; dimcnsiuni sau elemente la lrei reprezint'

cunperarea unui compLrter sau de dimensiunea unui mesaj pe intcrne!. la entropie (in sens remodinamic, a" p.n"inJl,."ana drscuti incilzirea planetej sau chiar ljns, d "nA.
,

l::lj:_s:-f:toseTci co-nremporane. Datorita

"re-,, i"te,"a1j.;;i s;; r:gla

il;:ili:i,":il::ff..T
s_a vdzut

j:fr$::
npia poote

un prag melodologic important in fizica, mecanici, geomehe $1 alte $tiin!e, dar ii in cazul negocierilor' O datt cu acesl prag, sare 1n

ochi conceptul de cr.rl$ sau alidn&. Cine se aliazi cu cme, cu ce avantaje $i scuri $i impotriva cui, care la rilndul seu se intreabd ce opiiuni ii ramnn $i ce promit ele? Nu trebuie sa insistem asupra faptului c: inr o lume cu negocieri multilaterale aceste inttebiri sunt actuale, iar negocierile se indreapG din nou spre modelele ce

cJetermjr,are derreVe tdeile lLr Walanabe. aprolundate de 5.J\ iu {,u,rsD. JU t,\l lrr e .r pJnct de plecare a fnloji.li metodei in leo naJocuntor cu mai mulli pareneri. neJ<te.l|r,nanJ p;qrlor ri neJelefminarcd .iscntu ut. Intt_ult ...rem Intd.c tJc st]|e. tu mdle. economl, indi\ i/., rcgrunr etc.):

"nt inro''na'ie !i )'I s'"d't d,';,;, tnt.,.rpp?nd?nta .aJ ,.o" tutt, ,uni .ri " crnproprrlr) a unof sJb\'\lerne. lie ele ld . regi||ni. irrdu.lrj,, com. |ranir sau persoane Aceasti constataae este bazati pe faplLtl c6 gra_ dul de orgaDizare a unui sisrem aeuin" mo; mure aa.i g.raui ae

.l:)i11 i'-i::lli:"1'rire f ,::"i ,:!*, ,," {termen.t

lui watanabe

infonnaliei care sti in inima civiJizalici

ci

;;;';

lc'ar pulea fi de 1blos. Di data aceasta, modelul metematic Penlru cazul cu ' iucitori Lle\'ne mlr.olrniLdr Pe lixrgd cal.ulelc -leebr i.t 'rmpl!)jrr reoria rocurilur. rlreninc reofi.r mullmila! In locul p'rrrLLLrlu; de echilii,u inrerv' ' inrurar,,t,..oie 'unt teclun oe pldri ce 'uresnund oarcmh,r. lie rueioir,'olcr,'.u ub mrrl!imrlo- de iu( nror: lliari i'rtet in prim"'>c"rt.r'hcu-qaLln N4nfgel'rUn br,'9ri ?e imp!qlii r luc.eala cu nultlnt ,le ,rabitirar, ;i c'r 'otultUL!!!t',t!!".In )nt4l1e !.ual.r qumanr.\4a{hlef rpar cnncePtele de.aI!etllglt

triu.,, ,,.j1:,'lT re \umade orgari,,ar< nLrmir \\ rrerenlr.dr.l

,.rupa $ rranlbc, prijl

w{( I
Uncle

tt),( i),( t),( t)l=H{l}+H{2i+H{3} H{( I ttl.

H {i}
=

H estc misura clasici a entropiei, bazaE pe probabilitili:

-I

(x) iog p (x,

ji t!,tG&ie u<. specrrul echiinlii

gfeu dcfinibile sc prelungeste din teoda jocurilorle cooperare in jocnrile cu tr jucitori Premisele teorelicc ale autorilor sunt abstracte idealul lor e si oferc n nodcl pentru toare situaliile dcscrise doar de numirul dc pateneri $i de

ii

plalle

de

impulalii 01u in n:tlice de dala aceasla) Fiindci nu se realizeazS

fecurgand la tcofia informaliei

jnsuficicnte, cerce' un acord rcoretic pe aceste baze ce se doledesc lStorii gcoljj de la Bucureliti au inccrcal ie$irca din impasul teorenc,

Se $tic diD leoria iilbrmaliei ci entrcpia este un i csenlial in misura gradului de incertitudinc continutd de un cxperincnt probabjlist rii a infonnaliei conlinuti dc un nesaj Lumea cducati a secoluhri XXI care se refefi la bili cAnd cste vo$a de

rc.rza scbimbiri escntiale in mo{iul de a lc inlcrege lrc care rc o atibuim. De ce se formcazi

Tnrrnre,l< r trcce ti o anlJc.r.ie ur.,oi,a.imp.r. e ca,,ut cd fic<m I r'n\ervi$e csenrlrti. Propunandu-$i si iDtroduci intcractiunca ca variabilA noui,i r iisLlrabili in negociefi, abordarca meiodei inforrnaliolate anrre

inrre suma (l.rroojet\ub.t.lemelot hare,epa.il., J.r.retnutuj In an,dmb,u. rnrr frerenlin.r.;.teorcric. IleloJa e,tc u)of de pus i pfrc .uct rcr. r.' ! u L r pruprJF rdc(val pndte n re.rli,?alr aLl|o,rrl de crlru :,,r. I'c Da/a rrrur InJi, arJJ iornrnrc.,re In rrmbaj jenl c

Gradrll de organiz.re a sistemujui este astfel difereDla

(r rele pe,]|e o .cr'. illed/.r .rr

"n ;n,,.,,.".,,

o coaiirii? Esre oa.c ace

fr in strucrura
de tofnlre it

t44

Jocuri pe scena

lunii

145

Conslatdm cd similarilatea, un fen

men mai obiectiv decat preferit

(sau atraclia), care pare a-i fi suboF donal (sinilis simili gaudet, spunea

romanii, cel ce se aseamene se cur5, iubesc po ceiasem6n6lo lo4i se afle la baza tuturor comuniteiloP (sau pc o anumiti treapta de voltar istoricS, a tdburilor) de limbdl

IiE;1;;n, ;".;"[t';i;#;'5y,;;xi:'H,ffii;T]
Supunem maj uun chesdonar asupra unor

"T't .i::""i:.l: :.:, hJ:iTj:ti. ;:li: i:Eil: ilifiii :"",T:.l[ffi f f I *ii""i*i rcaxtare rrilare ral l:jtugrm acLrm pe jucatord L;
:i'i:';:
a

yf:i

i.J

"#
s

Similarltate

AtracJiE

credlnle, istori Fi teriloriu comul toat comPonont oblceiu

;t';1"f Ti?Hi,lH""#,"'::iiiillti':,Ifi

Hi&t

Flgura nr.6 Schila lui Hamon

$i cum perspectiva culturalb este pievalentb tn opinia intel ab a wemii noaste, similitudinea a fost salutatS, la un loc cu renla specificd, sursa a identitilii comuDitarc. Negocierea intervi pentru a aplana mai ales problemele convieluirii cu oamenii di

$urarea Lrnui

lr*ill1i!11.,*.1*tT..#"d;*#:'li'J,ill.;iiff ff il:J:l':i l:,gixT] T,":il; f jiiffi ffi .*r'.u. rr"i L

'uruenfealtr desf6proie(lrm? ,;ru:ff""":ilx,":iil;l'""""Jii.u.";1!,;1x"u,,,-"-'0.

ri!,

tei convieluiri. Nu similitudhea este esenFah h raporturile ( ce au nevoia de a regocia. ihtr-un sat bosniac, dou6 populatii,
se afle

apa4inand altor comuniteli, $i pentru a reduce asperitdlile ac

,. Yrii;ililtifli,-%iitli:, ngfi1f 1.1,,^,, ., "

H(S) = 1,000

r(A)=9,9956
=

sarbe, alta musulman5, refirztr contactul, dialogul $i conlucrarea:

HG):0,9305 H(AL)= t,5016

in

stare conflictuaH, la marginea violenlei.

H(SA)=

1,9251 l{(sl-)

esre aproape zero. iar ciocnirca iminenta. NeSocielea e'te chema sd repare aceast6 situa,tie $i si previni conflictul. Cum se rnasoara interaclillnea? Metoda nu-$i pune lntrebarea. au in comun oamenii, ca ciment al simitarititii $i pleferinlei, ci

1,8178

x(sAL) = 2,786

fac imDreun5, in ciuda difercnlelor lot, in cadrul unui proiect mun. Un asemenea proiect nu poate fi construit decat pe baza interes comun, gizduind desigur multiple interese
sau tranzaclionabile. Metoda informaiionalS

er ifcomponenlelor in Danr( lenrulur pe carF it l,,u,i:npi;una: Pqi

WSAL (S/Ar,I-) =ffn+H

.--De-aici \uma rcnla,Inlre

jezulLa djr.oncriunir rau interdepenocnler.

sr

ca dife. enrroprl \r\'

rol propice in domeniul civilizaliei uni fanslerabile ti nu in terenul culturii, ale cArei valori specifi
pot conduc la conflict $i la paralizarea negocierilor. Probabil cea mai importantl consecinli a utilzarii acestei metode este legerea picii ca o stare de intetacliuni neviolenie, stare prin mdsurarea inltractiu ii entitalilor in cauzi, in limp ce rdzbo nu este decat incetarca interaclunilor pafnice fi substituirea lor
o interacliune violenta.

gdseste astf-el dominate de cuno$tinle $i

ifi

(A) + H (L) _H (SAr) H

Wsa

Ws|Srli\.

rS/A. ( .H rA). H,\Ar_0.,,0a8

0,5475

rLr Hrst,-0tu7

wAL (A/L'li) + H (L) - H (AL)

Sunt vatabite Si
f,$:li:

= 0,4245

W.qr lSA/Lr + \\![1) = wsAL (sL/A) r w.a, ,AL/s,i u , - w,", ,!i-ii'^'

' w
+

's,r.,

--

Jo!uri pe scena lumii

Cea mai slabd interactiune are loc intre S $i A, ceea ce

ar indica o $ansi lnica pentru aljanla lor. Dar in prima egalitate fbrmulelor de mai sus, cea mai mare i eracliune este dati aceasti coaliiie $i resl: SA-/L. Ca ti in allaliza jocului bi nal, modelul prezent ne aratd cA o aiianld lntre S Si A ar fi prom interesele lor fati de L Si ar li asignrat mai bine stabilitatea gului sisten. Ideea esenliali a metodei este umitoalEa: pentru ca solulia si cooperativi, cea mai potriviti coali,tie intr-un sistem dat este ; care are maxim de coeziune cu reslul sistenului $i care consisti elemente cu coeziune joasa. Opusul aceshi caz este grupalea mcntelor cu coeziune inalti, care izoleazi restul $i divid sistemul. Caie sunt factodi suplimentari care pledeazi pentru folosirea dezvoltarea in viitor a metodei informalionale? in primul rand f sibilitatea de a avea fdr6 nici un apon suplimentar teoretlc un mar oncat de mare de participanli la un sistem dat: 5 - 7 dace vorba de madle puteri, 8 sau 9 dace este G8, 15 - 29 sau 30 Europa, mergiind pane la circa 150, in Adunarca Geneml6 a C (cea mai simplA aplicalie a melodei consti in sludiul voturilor minale jucend rolut de caracterislici) sau o Conferintd globala sub egida ONU. Al doilca element promitttor este posibila dezvoltare a sistem de indici semnificativi peniru identificarea fi mesura acliunii. Asttzi statisticile regjonale sau mondi e s'au dezvoll mulr. oferind date Dentr[ come4, firme mixle, ci]ilorii personale turism, investitii reciproce, filialc ale unorcompanii multinali construirea dc obiecdve in comun (in special linii de transpoft comunicatie). schimb de studenli, echipe qtijnlifice comune'

Capitolul 5 Negocieri multilaterale: un studiu comparativ

Cu scopul de a degaja trisAtrri f.avorizante succesului

privinF, am lftreprins studiul a cinci negocieri muitilaterale desfi$urate in jumitatea a doxa a secolului trecut, in domenii $i sub egide diferite. Au fost
Conferinta Dreptutui Vdrii. \ub egidd ONU I t970_ t982) Kunda urugua) penlru tarife $i comert a C4TT I lo8o) 3- \egocierile pentru o singuri piat6 economici {SfA/. Co_ nrunrtarea ruropeanE (incheiare in t986) 1. Comitelul de dezarmare. Ceneva r tq5o lgggt

para pe cete care nu sunt relevante in aceasti

fi

a se-

I L

5.

Conlerintete de dczvottare ate

t NCfA D-ON(

rta64_tqq0,

descneri delalja.c a'e (ronologrei. p,objemetor. obredr_ .Dupr \ctor. r(tufilot ..r eonre,r,nrlui st no,elor cxrJctcri\trce, au tust \e_ lectrte urmaroireie t5 \r.iabrt<: madmc. dur a. coDtrnLrta,e, Lle, crtoere. (,,mpte\|lJle. comunicare. conle\l mnndial, fortl]li.tn sla_ tLrrar, formalism procedural, flexibililate, conseff, polarizare,
prapunere (interese), proiecr comuD simer.ia resurselor_ $i

!r,

in randul trej ste nuanlarea melodei pdn mirirea numerului rispunsuri Lle la 2 la 3 $i 4 (in cazurjle de vot sc numarb $i abli
rea
a dezvoltat intr-atat proceselor de i oferi suport pentru continua observare a prir iDiennediul bincilor de date Si aulomatizaret calculului.

in sfar$il, tehnologia informaljei (IT) s

ii

nepanjciparea) sau mai muit-

t;r,;;;,,1;TVii;i!,,,". rnct e,r )i,tnri. titt'dti.,n'np'puri tit,p ate tt? aotiEatip. n",hu. ,,n.c ,t. ta pintp r. tn bal?n.. foldatt li t' i,httarit. ptiI nu!fla,dt pa t.ipralit., ,,.?"'li, t,ron.tulote.nte uu idtt tr,tte ttutitiit, nrtnta. " r,:' n\ tn ,/trt t. tntp ati,,rck. n rrccp, dp .r, o!1. ji dr.i, , d\
(dt11tter esentiat pothic Si e.:onomic.

l- Conferinta penrru Dreplul !tarii a tust conjidercta le nai nat? li ,,,n!nd!. c.a nt pt?L.ntiuasd phtu a;tn vd,h iptptlnnv I r..D/d/d. s_, ma, .pu, 'i::!!.d,Je se.ptc eb ...ti!cgo.t,u pn Jmp,\tunp tt\0d? ,,r. unrcj !a,i)..ttnft.ti !,t,t...inpti.,aiit*;Vi
,stept ,.rca

r!f_JllI.anlut.lqt'-i1l-29), fotosind

Allclar

pttn conscns (srnsu,

lnei6da,Frttl;?Ui;[

14ti

Jocuri pe scena

mii
Avand doui teme esenliale

2. Runala Uruguay pentru tarife ti come4 3-19$l-9e a" c,qrr (aeuenita a"i wrol-c:1."-u-u),- 9-9lT1!.1*9g.*

reconciliat. Rigoarea statutara $i procedura constrangitoare a bene_ liciar de alle elemente care au aqgurar lotusi llexibiliralea in negocrenle ComunirAlii Furopene: ..o indinorc de .onsftu.trc mt?md :tr/ ru..?s . temene iungi cu obieclive llxe. rapocne Si grupuri rumeroase! comportament cooperativ, accenaul pe rczolvarea de probleme, preeminenta economiculuj, iniliativa personalA, tradilia 0liriste a grupurilor restrinse de consultare ti ilecizie. Cel mai semtilicativ rezuital a fost restrangerea votulUi unanjm $i lirgirea vo,

$i facilitarea reformei instituionale -, negocierile s-au desfigurat i re propuneri ma\imaljste, minimalisre $i de compromis, greu de

prezervarea

suvctalitii nalionale

trlui majoritar.In sistemul de negociere contin i a Comunitilii Eu_ topene, negocierca SEA trebuje analizati in functie de pa$ii anteri_
ori $i de noile negocieri care au ufinat-o.

ldoOde mrliarde de dolari. cea mai am,hrtroa\a ( p;-ns'i piail iii-'i.i'lTe*Itrua suhiecrele se(lnrrrlc crasrcc rropicalir. a r"clr o ks tn reainpt-c\i

r-u!94-U4-l-l

i#*,iiTt"a"'.
ar, rn

indririal' 1i s a ocupat de if 'ularg-!-ot ""^t- ,riar*t" -'"*, comen rn 'e^icii^dr:lytl: p-':T: ;;-,1;' i;;;i; * (n/a in lotrO dar a focr re i".qprfl. il.l!ll", ,-*i momenre de
" ln alara grupunror opuse ner I trrrnorturi;;\p;ifi-uri inirrt siaiie div'riunr og indrre rn dr'r/r-unle '.r'"l"gi.'., in noile probleme: cei nl"n"iEr'.ri"-cor"inuiu r 40

ca:

Negocirile de dezarmare au fost duse in cadrul unui Comitet l1r statut ambiguu (pallial sub egida ONU, cu rol precumpinitor al

,1.

l99l

-r,

inticltorr. rn in,rre cu BJqilia J lndia: cIlll:o patcurs ,.ot.^tor oi A.e.i';;u roiin?rlrurii nois au fomar pe la Pai ffi;;i il.; ,nu'tit u5u a.'pa hoLelul seneveT,,Hor'elie
In zuuo ne fo.rnal din ..puled miilocii penlru comeaul iibef ltrgiti si adrralizat'' in punda de-laloha, cu o agendd

i0iliatorilor, prirtre cafe pozifa dominanre au arur-o puenle care $Dduceau cele doui blocuri miiitare majore, Si cu un nllmer cres0llnd de membri - incepand de la 10, apoi 18 $i apoi 40). pe agenda m s au aflat armele nuclearc, chimice $i alte arme de dislrugere tllirsiv;, armele conventionale, reducerea de bugere miiitar $i forte lnnrte, legAtura cu dezvoltarea ti securiratea intemationali. mesuri
tohrcrale ri chiar dezarnurea generata Si compterir. au rur rotut tor tltil in dezbaterea problemelor Si in cunoa$terea punctului de vedere, D cc in ce mai vocal, al larilor nealiniate $i in prezentarea fomal, pregatlrea unor acorduri (experienle nucleare fu rrei medii apoi $i toate mediilc, CoDvenlia privind armele biologice, Tratatul de -olilcrare, interzicerea folosirii armelor de distruqere in masi in rll iu\mic '.rLr pe tundul oceanutur err.r. negoclrile de dezarau dcpins intotdeauna de marile puteri militare $i de negocierile $fanse $ inchise ale acestora. Ele sunt totug instructive in privinla conlnue a contributiei tirilor mici, care s au afirmat in ciuda onrl|;ni negocienlotde cene rnarile puten. C4nea ambasdcloare, x\h/c Al\r \4yrdalYrureara a Premiutur Nobet DenLru Dace. esrc

u produs \eeocierea SEA rThe single luropeJn Acrr de la,Roml ."ir.p"?-i"t."a,.enr ld Tr;rdul ".::.":^' l'" "r"il , ri adnprar. in lq5T obiccrivele 'ale JU fo'r \5 inlroduc; mi\uri in i"t".a europeanr 'r 'a ,.^-" pi+

""i.;

*or"r!t.fi

a) reforma institulionai5; b) sistemul de vot; c) lergirea jurisdicliei Comisiei -Europene; d) paiii spre Uniunea !,uroPeana' p un bun modcl pentru urmdtorii seA , ""*tituit MMstricht' ADsterdam fi Nisa l de Ia

k'ct ri5 rn a.ea'La

h.

nr

irlnrr -

il"'*i#,

a"

*g*i"Ale

5. Negocicrile UNCTAD au fost incepule prirr UNCTAD I rcva, 1964) $i UNCTAD 2 (New Delhi), cele mai semnifica u nate dc cele rinute la Santiago. Ntrirobi, Manila, Belgrad

150

ran

a a tr-d. Negu.

i?ti

t5l

sa.m.d.

-"*,u af "."r"" -i''"d i. J"-"?"";,,t f,, " conomica e o atn.eninlare k secir:!t:::: ii ""rli, '" Dxr dialogtrl Nord sud rr cdre nerocrcru( 'r^" reau..,iiiiierea mo'liric'-rni'rdmufi iibnomit i"ltir^o
global. penrru a-r 1,." au e$uirt coinplet la slar$'tul

ln let4.

Adrrnarea Ceneralb a aduprat Declarxrra

rr

Pro-

Lconomicc 'rabilirea \oriOrJinr

rn care

-i,

.^i;;r,iibf

nnlror /9,!u/JJ"':nffiru1;

lllll

.*"Ujr; in domeilul energier' rnarerirlur -prime -rriinlei s irr|l"' ,grl.rlr"l 5i de/!ullarir' prin mcrodcle sr ro-mul'dle Je cul polrli'e ra\a
oi".]=
.i n.in ruoru.ot'.,r..u.rigen!clor lurrdtre )r caracrenslici l"i.""r.l.rr;" E' pt*lic;. precum )i alrepri ln curs de ale ace: dezvol grupui celor ?7 de r"".""", f"J"pti", "

i:il{"r::l:''::',1:'i"l:l::^i:;il:f:3:ff ii*li?:i"i:$;

auprapuner. Inrnrcdr e\i.tenta ,nrerrecririi .terelor de inrercs tiutrapunefe.r) impiedrcJ potrr izrrea.ei. celcilona crracreri.rrii por r.
uL.pnn.e inu-o

rr rearizat impotrivr Unui inlere\ panicular. rnlf_un pachel de pre_ lcder in care acest interes este contrabalaDsat de alie rnnsuri iare aompenseazi $i depa$esc acesr neajuns. Esentiale sunr cele doud coloane care se referi la polarizare si

L'n-mEr.FSFiiieiir .nfi-rcatizzree 6fi eiiiveloiTari:ar;reu \c iraiei7Z-rLS-tEg jtAtbfiienjrilui Tn-afei'iii ieuniunije iari_ Rcatrtflea rral; ca ace\t \r.lem difrcri nu rmpiedi.a anr Iungi de ne [,', rer,lira ]urrca unur \ot Feldl in care a tosl dcrinir 1ilracricar rn.i,?ur ( untenn,ej Dreplulur Marir ardrri (a acojLlut gene;dl
6urc
podre

T In ylj:33gtsq3inil-eniiFo.iaia?iefr(iii5 /a1r negocrenj ue \ucce,. md.Ljitsi?Vile

Contextul mondial ene rmponanl. f\re greu ,; obtii re,,uIrre rr conoruite^rn cxre negocierca se de(fAsoara inr un nrediu lotal ren etnrc. ( etetfer legoc.igi-reu5rle au benelrcrat de un contc.\r ,, e le a fo.l in inrregrme:au iffiarn Fidc fi0o-r6bii: .rdF-diLrETi1lo'Jrn'-{fflmbfonTui finafpnvi6a ;alurut }i proce, dura m.I mutl sdu mai pu||n con\lrAnCAlodre rigrde. ar.lrao ri dr._ UrDUr.re neregbtalJ. 5 af pdred ca urmdruarea variabilj, fle\jbijita rca. deqBill:_pllsduf i sau_-srarur. dar rcea.ra catiLarieGillita I'n,reTiobpinuG-n-irr,da i6irnatiGrti,i-iniirn, .;'i; "*;F;;;: viidE a'6iganiI mTailijTeli-sT;.r-,

Itrplncjr

1,,'rwotdfi.
care prezinll comcntariu sufiar al iabloului l]ndl

au tu\r o jrorr Lomuna a nEoc-Cnloiirre-;F-L)1r-Din

\inguf; tonctiTii-lip.a potarizini

ti

prezenra su.

,rrnre.porrtrce dte trmpulLri _

Liridez\olate vs. alre g:ri in curs de otzvorlnre. b/o.ufi folilice 5i milirire En_\e\t. conflicl I,rael \.

..iii"e".i"'i'n r,.-a ceior ls trdsituri eselt'i]::1+ ."ii.i".i *c".i"'i *", de drmerr'idni ly.:"t.9:jxg1|

lati ur

152

lo&ri

De

scena lumii

Pa

ea

a.

N"satiti

153

in toate acest cazuri de succes, in ciuda diversitalii de proi Dartiale. exisa recunoa$terea putemici a participarii la un ca sub o cupoli uriaga i e comun. care transcendea $i adipostea
sele diverse, expresie a unui interes general benefic penFu ro.ti: nou rcg1m al merii, cretterea comertlilui mondial, conskuirea r Burop unitare, Din cele 15 caracteristici (a cdror prezenld e insemnad cu +'

neDtala ne pemire se credem ca ideile degajate de acest studiu . comparatrv sunt suscepribile a fi utilizale in analiza, intelegerea qi organizarea rcgocierilor multilaterale cu aite teme cr;l-ice din agencla intemalionald.

slaba lor manifestare cl.l -) extagem acum, citand de la coadA cap, cele gase tlrs5turi (devenite cinci), care prin faptul cA au Drezente in acelasi mod ln cele trei cazufi cle succes cercelate

reu$itei, $i un indi Eezinta, pe hngi un element explicativ al ;supra posibiletor ingredienle care Pot asigura succesul unei ne cieri multilaterale:

z o 0o F == z = o oco o
LOS GATT SEA m
m M

z (/, z

Lrl

(I F
uJ

CE

: I z

z o

(nE F -:) F

=q z
F

z ao f >!! E z o
o
+

I! ul N z :

z
cc ul

o
F II
+

o9

(I

o ES !l
.t

/. . proiectul comun suprapunere / lipsa polarizarii / I ' flexibilitate \ '. Qomunrcare \ context mondial favorsbil
intr'o singurb fraz6 rezumativi, enunlul ar putea suda astfel:
Pentru ca o neSocierc multilaterald sd'li realizeze \)ele este important sd fie subsuhatd unui singur proiect comr care ta asiSure penftu lecare participant inkres? e:enlia {afi ca Da i(iDallii :A \? polorizcT? in lab?t? oPuse sIPrele 'inrerusi avAni cat nai nune,oa\p int?ts?dA,i: \.) dibai lolotll o orgcrnizqre de maximd flexibilitdte, cu o libefi si bogatd

+ + + + +

Dls
N-S

JJ
Tr6seluriprevalenle in cazurile de succes ale negocierilor
multilaterale.

U U

muibare, tntr-un

contextfawrabil.

Se poale pune inlrebarea:

ceperea negocialorilor. l;benarea rale la care apa4in, suportul politjc de care se bucur6, maturrt oamenilor poiitici implicali in deciziile finale, capacitatea de a peti obstacol.ele $i crizele perseverenla lor, fundamentul iimqul practi{ I-a toate acestea se poarc respunde ca cand elabora ialitelile bunei negocieri: ele sunt ulg-swuseFaDtul

) dal-unde sunl celelalte cei-nle E lor df a aclrona. lraorlrrle cu

PROIECT COIVIUN LIPSA POLARIZARII, SUPRAPUNERE FLEXIBILITATE COI,lUNICARE CONTEXT MONDIAL

Figura nr. T Tr5s6luriate negocieritor muttit;terate

exemplele selectate apa4in unor domenii diverse semnihcatii noi in problemalica globali drept internalional' mert mondial. dezvoltare economicr, dezarmare' integrare co

ci

: absen{d

M: dimenstu.c mfter m: dinensiunc nijlocjer +:

trisarrurii;

r',

f, . DIs Dc/r-m1rc.

t:

prczen(a tmsrsturii: situa{ie nixta. LOS: Conferinla Drcprului Mirn; SEA:

\-S

\ord-S.d, De,\otrtue

I
:

Dislributive

Patfta a II a.

Nppl?i

155

Capitolul

Concesii Adversari
Instrumente tormale

$coala inovativi
in anri o0 ai \ecululur XX. Darad;snu dominanla r leoriei .ro ro.. coctentt-er-a -itc.'i1Ta-CE-T.-eona tocu u'. n.er*u.' jocunle conflicru:iii'ielufl; rero sau. Inrr-o uarecare ma lenLnL suri, pentru jocurile cooperative. Rapoport se]lmalase deja ca ,,teo: ria jocului duce la vritabile inpasuri, adicd la situalii in care baza &x;dndticd se aratd afi ins rtcientd in rclalia chiar teoreti tu anumite tipuri de xirualii cotlflictuale. Aceste impasuri au nulterc la tensiuni in minlile cetor cdrcra Ie pdsd. Ei trebuie as sd cdute in jto alte cadre h care situaliile cotlflictudle sa

Cdutare de alternalive reciproc avant4oase Parteneri

$coala realisle Figura nr.8 Schtla tuiHopman

Tn

Procedu inlonnale, creative 9coala liberald

,ai'irtAiiiiaFncely?

!l rell}"gg-lY$s4:{{u rlc.u Llinincrid inrre aeBr''tl intcaryJ)a. Tn primul caz. p54ile .u

liecnre

.@

iir-uri iiinflicr fundiniFriialJi

impi4jl. In co rrr.r. reg,-'. ie'ea i-rcgJrti\i :Lrererd.lq n .irualic in cdl! E{ le p rnari irrrpiEuna bcnelrcrul {i.pprIUL"enrru amandoua. Hopm rnan rnrDfeun; Scneliciul dr\porrbrl penllu amanooua. r,opm c6iiri.ler:-(t ,,d;;.,; ; t,,i fi,'p".i,;i .ti.ii i,n o ua",'t" distindifi in studiul si erurli.a negocieribr ittemslionale doar cepand cu,193Q". El acord: o importanle deosebita pentru infl enla crescrrLra a acestei psrao rgTErLrcr'rrrr fui49ipled NeSotiatio crescandi rtesrc, paftdignq.\tcrtuii r-n!1!r!'L:!s9!g r lLr koger I i\hef )i U rllidm I 4P*are c\rdenlir/; nego(ierile zate pe interes mai degmbA decal pe lactici $i procedu . U JDoi Dersoccrr\a diapnoiric lomur;-delcliu r lur Willirm /adl sr Mrureen Berrn.r@are rccerluca/A importdnla inlclcgcrii prirnul rAnd a problemei ti apoi a ajungeii la fornrula conc generald pentru ghidarea negocierij spre detalii ln sfar$it ap perspectiva grupurilor de lucru pe rezolviri dc probleme (atel de rezolvare a problcmelof) a lui John Bufion $i Herman Kclm carc cauti sa faciiiteze abililatea actorilor de a implini nevoile lundamentale ti identitatea de silre prin interacliuni informale
penrru sine cegarai nrrre IrJELJ-i4,ceer ce e.le de

prngilccarci sa Siiu

totu\rrcr unof cortreptc Je ha,,a ca dnarhie, intere.e rmediate. roiul.starului, caSdguri relative, capabilililj de securitate rrrtiunaU. scepricism fara de in\litutirte inrem;lionate. ir.onrr.r.r, li_ beralii . red in lurred in comuD a deciziilnr. oLrr. |l\ e pe lefmcn tung. rcton non-sralalj, ca$tigui absolute. ahe Fluri decat secu.italea, i;tenrii. increJerc in In'litutii ri rcgi||ruri. in rerrrrare. rrbtort nu depa_ |eSre mull !e. nutl.onlra)r intrc real \li ii tibeml. si elunla doa, rprnIrl tco r Innvalr\e. ps_:jrepjcU\ jnt lr oc.a!J conccprutui inteq. i!. Az:lr. I'unon rntfnduce rdeea unei noi abord $i cvasiollciale, care ,, O"no,,U

ace\t.rablou xl rein\ierir cunceptelor leglc de ncgucieri. Hop \emn e./a o co?lalie s prctefinLclor rcolilur rcrli,t'j fi libcrJi I'entru cele doui ripuri de situadi core.punziloarc. Reatiflii \unr cd_
rnxn

.'*!gll:lco!|]I::4ve_!Bc!sEd.]e

/olvidi conflictelor.

Pxn evennnente regrzate pe scere pa.Blele cu esrrad.:Lpgllicd ofici, ali a negocierji. prin aceasra merodi et a explorat inEiiisme dc rJnncirne arc lnrr\ iei ti manite,rtu,r pbnilor \e je cunrflrnrd. In lr .al negocrentc Ju lo.t \;7ute de errn lumild pre\enrnr iru rc
BurtoD a observat

"unouq*."uffiffi

in

1969

ci

toatc confliclele slnt subiecriye.

tentonu sa po.ilie. Dar este aiomatic ca difeftrqele de inte rcse su t subiectiv cAnd se au in va.tere yatori... O u tta\a ca racteri:\ticii ce fa& confictete subiective este perc?plt.t p.jrli L't.. O t'rota,nit ipt rtdta n,ontond!r,ntutrt trtnt (th t.t tpl d" i,dtrcnrla. n4d d a ti rci fitot(i t,t . tt t\.1,..1,!ttt

--La un nonp t da! poarr c:ti\td o dit,.t, ntu,tc nn.rpj i,rtr. paryt , ar. pttt tt idtoto?ate ,.a dil/renrr ohieclrv( n ,cnsul La sunt ireconciliabiLe, ca atunci cAnd doud pdrli untcircsc acetqsi

---

|sL
*r.ll" '"i'"."r,
PL,n .uhlrnrercd

t..,tt

De

$ena lunlii

si sa desfiFuLtm o negociere?

nri roluru vilorii Bun'n l3 e mai D'eg (u rrceperr:a analr' t'"'" 're abordarc 'e
rnrir inrercsur" se ti.rrttjI: :: ]l-f a conrlicreror' E\ioenr''nd imponar

o
fj:tlt,+rj**:.lTt

.-. _.

'' 'oi"'i,'*- -rn,'

F,,il:"iil;, ;;";;;i;*'ri'l:i-i.l'lll)::"i1il"i. ;l;.:.J';i; ""p":'..': inrai pinr* a obrine ::::1,'J: HiJ;Ti:;.:;;;.;;;i-'p':br:,i:':1,:lj:::,,,",,,, Jcorruri 'ai r pa!eze.drcl discu.Li,il i'io'ite .'teraenriti'a!' n, moder. cu modelur '" T;ffi:, ;' i;;i e,n"i p;i"i i;r,rr'l' rnrcrnarionale rl!:lyl]Ti:,ii1

i::

Ij;;** ;r*. ::::,:: ::::::.i! ii'ii|!#.tT, ;i, I;;:: :! ;::. tn|:t?a p,o' auro /pglar,.. IBunon. t069;
'"1;x:,:
":;:

ll"**,ffi4 ffi",#yx'"",:'l[ ii;l J: il:;ff"J,T:,:Iil:t,f

"telor
d?

atrasa deradmnur_din drcapta sus,

-----..

Etll

;x nrurrr rur" r Gvrlofi _''' ":".1:1,::ll!:Lonfi(lele rnal :l,tlii:lit',"1; ' [qi:; rer ncnego!r'lDlre ^ rrru cl .irbilel ele rmnlica iiiJli:,:i;. ; ."a ".***1,q1'' 1111: :i"'i:::.:i:'fl i'"'"'" rn p'oceserc tralr! ll
:ifJ;;;i:
-. '""(r,l
"
de nxce dLn Unenru!

j:l::r

r!,it!i l!!lEl9r:,
l(

"':il:

;:'ilil.,:lHfi

;:, fr

Ronald Fisher ii con.rdera d6Fiilonreri ai abordirii sale ronn bunon. pe L.eonard Dobb pe Herterl $i Kelman. El silu_

::"i:i*+i#HT

.""1:

ffi

';';;:""'pi'r'i'' ,'"i .i-".r".'.'' r \cmple inrer\enlix,_., inrrti l:,'^::;:':::: ulre oe nctsoL'c,,'.i ': j'-.., i,,,,^-,;. 111':1..: ;nrcresut, ii rvr!}uLlu
'Jl,ii'il-,* ,),
'"i'.

lii"ffi,#*::".":,,e'*

J#iffi ffi

;m:tf ru;*i*ffi"T'i,,li

i,A

,i LrRis

'

mli

'iio

ffiJ.+*'.--Te
Orientul Mijto-

nrai !alorilc)

Bunon consrdeni

c:

c.)nfliclelor idcea de coercitie )i lralrrca

",#ri'" (um utmerz5: rlir dupa

larbe,e
obligatorii

r, l"ir*"'"

'rudiile

sl hehavion'te Fl a reprezenrlr

Suma

' Poz:rrvi 44 t ttk oaru Pol c;9Liqd)

J.a

o"*g".",iro,. .u,. :"1;;;;;:,;:;;:;: :,":, 1i:li,:-";i-01,' u.n demers "l ;.*.i"i;;;; ;;;:; _f"i. L'0.1:TjT: :l :""r,,,uie j:.,-':.::i:"1 1""1atmosrere.ae increaen [",t,a' ;ffi;;; l"t: p"sibi]e soiulii. Ele urm.resc rearizarea unor :[:,::.rjl1il,"1 l*i ri'nJ,rri psihologRe pentru incepefea
negocientor. Uneori mediato_

",\

:ll::):Tl:i,#J*"

*.nesociere ce imbina ercmenre de concrri_

lffi"THl,
rafqgi.a'
46-teresul personal, de descurajArii sau pedePsirij)

Agenli exteriori impunand solulia

re penlru

tot/

coniemporani

apafenl ireconciliabile

inleracriv al merodei erre e\lrem oe prclros. Ronatd ,.. ,Co*"?l] lrsncf o definelte in urmalorii termeni: ..lnleraclruneir trebuie sA unei conrrunriLfi producri!e ll::.T::1:::lilil : deschise precise, recr inrre srupuri. in eruz no reprezentari $i uain',rl,l1tfi:i"f'fi:iiil lfl:::i' :: rr orrerej cte culrurxte5i upri dczechilibrele rLy,,v,,J,r :i.iTl lino,5re,ii fi ld de purere qi llcr'e\crenta gr dr\ciplrna in alingerca unof re,,ulrrre recrproc ac_ lcplJbrle.- Procedum cel mar de. inralnrra es,c aceea a aletre.etor

Sufii: zero
(caslig!l unei parll esle prerderea celellalle)

1.,,ii,1,3"*JXl';i#*ffi *#l#ll,i"i:JiiHH.?1.
lh..'r in conjli \ru In srnlerer tui rn;itnp rcrt. (

Figura nr.9 Schila llriBu on

ili !"i.:tii :l iJ i""ff :,"::';t,i:t[:.il:';.:,xli"it :JilJ:1 Lrc orb! de Inlem, lrrner et"r ce negocraia gr nr ! dcrorilor
\

u\j

an_

Ul proiecl

158

.locuri pe rc.na

lnrii

Partea a I1 a. NeSo(ieti

r59

lipse$te. Interacliunea este meioda de dlalog si ru misure a liantu' lui sau conexiunii pi(ilor, cabazi a sdrii de pacc

Euristici ti Creativitate. IntrucAt inovalia este un prodns al crca' rivitiilii, era de a$teptat ca iema acestcia si fie aotuali in noua qcoaE. Ca ti in cazd curentului interacliv, ea a fost dezbituti djn perspecu'

cfcativi), DruckDan. Husband gi Johnson (schrDbiri ce.ten1on_ '..,,,; r?d.elel. Stein ,inuvarie Sr Jmma,. p.Jrlt ,\tr <gii intcgra_ rr\ c). rarc tj Navcrh (rcitefrnifea retariiturl.
,,Creati.'itdtea, drpiL Spector, se .Iefiheye .:a un proccs prn care noutulite apdrute sunt derottate cete cure su; N.izu;e ca a,cteptabil d? .lblosiloar. Si satisfdcdraarc pentru a .udienld Llutd. Procesul este caracteriaat ca o incer.:ure trc re.o^)are 4 ploblenei, dc a d?pdsi tinitdrite curente injtexibititdlile ti si tte

va analizei conflictelor, dar validitatea observalillor i$i nlenlinc rele_ vanja pentru negocieri, pdncipala lor nttodh de rezolvare.

,,Mo.lul tu nre o disPutd cstc incadfttd pottk! (:on:tAnee apli nile pentru solt4ii, consillerA Spector' DacA pdrlile vdd co flidul in tatmeni naliotnliSti, etnici sott ideolagici, cscaladarea .lisputei si rec n l ta vialenlii pot fi itrcritobite D<finitii , arp d,t'nik(i a ntcl.\dl i'nflLtult't tr.:lt,"rttpltrLlL4lxlrtc.

,;,;;aa;i,i..t;Iw r"',,'ir,;; d',;";i ita p, ',ltdln 7a,ri y Jat r 1, ta lrrt;"ralo .'411 \lli dt/' tt rI' infas
precoce si

t?!_lr4{+!!fy:":)!e llujtupas ' cc e\re J< racl|rlAqurdd'ca p yd: .< tor crrrePrr lllllt c rnd cunll ..1 Lle\rne ,r,drrr'rr !rnbcrc p;nr re(rnl cr ,d/',( \r424lar.,r cunrl ... Jer ine lararii :,rn6cfc994] r+rnr c,,-/-.'{rdar"r ,Prle\rrna. AUr:r Je St.\b. Ur @$erltlli lr]]crlf]rti!.oLD .a \e egc'vc/e puzilrl c palilo|conflicrul din Bo'r id, Ajen dcmers porre e,. aio,l, in ,"'.n'd. mJi dcgraha de.ir .a o -cdrh i I Busrrra'
mediere suu nesacieft,

fqLbgeqlll!:jllet sue pat u cerc imp-etuot neso' , icp,ar tu Ji!t,. Pa I t, ar t i.i d, I n,nn.,;hili. Bo'ntn. .,'"dl ia. Rr n,tlo ,tt /\Pnrt. r( -"u d, o:n' I d' toallit !? CLhtr 'r "lo tfr,t i;A4ik in caniict pot f induptecate sn se itttplice i tt'o

.1 unpte in no.! deliberat tocu.ite saotc in sAndire. Gdndifta cteati)d se tu eseaza problenetor wchi si rtifcile, gdsirul nai tnadatit.i!.i de d reincadra ;i re.tefini prcbten;ete. S; nanife:t6 tn Jorm tarea d. noi ipoteze, tertarca acestor ipoteze Si it co niitictlrc... Proccsele de Bdndirc ueativd sunt de obi(:ei intuiti "c; inttli, ind n.I ndttt \rtttri atrjuj.,jt;; inn"dnu\,utJ? .o t e\t. tpi, ttt pro.p, lc t tc, 1r I dp t e:ot I jr i d. p,,,bt/ma 1... l Rezultat l..ene de obicei o no d po.ribititate sau opotluntate sal1 o noua cak sau direclie de e\ptorut.,
1

'

atire dc eandirc, prccun Sanllirea analogicd, bratuttominq' iocul de tuluri, pot aiuta [ .] Teza naastrd poate li 4ipusd Joarte tinelu: noi orientiiri coSnitire ule situaliilor rle tlegocie' rc, repre.entate d( tsandirea ueafia, oferd posibilitatea unor
salulii noi $i dcschideri..."

,,O a trciu opliune este de d cdutd modalilnli de rein(:udturc a conflictului ?11 ochii partnipanlilor [ . ] .|at:a ei pot ji t:o,lrin$i sd i$i retnudre.e suspiciutlile i ura reqd dirul 'si conflidele ti tientinentele de ostilitate in lermeni Ini fi rli,feril, eristd o tansa de a controla conflictul TehniLi de d itltlu.:e ?racese crel

rtur ce nu poal< [i nierout In o(hii un r public tarf Li_ |ut la curent de lnedia atotprczenta. Vederea pe termen scun a cle_ ridcnlilor politici gandind in renneDii caltigirii etecrorarutui inlern

-'-;::- l" ". )"'i,i::q,dt$iil;[fi ;iiil'"td;:"#.*\ii:liiilJ:::!fm-pr.; i"ri-,jiii' i,npr.uriie nie.;,;LnIelc (unv.nrioralersi de. cre. pe ti,n1., :: :[i*: ri: i ; *5m;l I :i'l:il::ffi i,e.,c ,ii,i*.u,i .* ru.c.r prcnre
.1.

',r r .iLIUt ALlucetr .r. ur.iroi legrt de.reatiL.iliei nu d_c in\Iturri. 'te \ocretatc ii nL JF brfo. r:rlie. prnre.r,.nr,ri li l.u-pofir.ii".,\".aBle,r.i!:..J ficeJ rcJde|lu-a...:r buc.r,z,. ca |:c r<(rno,r>le o faspundcre it un rot_ Perspccliva rnlorilor a fosr fi ea udlar inr uD momenr in care ,rrl'urile,lnn rF !re.aJ dco.oi., il|tluer raU rrjl .le mJll tFnc/a i rleqltrurarerl:onllidclur.
Dar a opune valorile inrercselor nu este o pozilie fodnjcA. inlc lcgem cii elc_sunr inseparabile ciind privim valoarc! drep! masurn rJrur rnteres. Ideea Europci s-a tbrmal prin identificarea unri rcs conrun: pacc

prln lozrncr clemagogice a consrituit un neajuns fi.ecvent. Curentul u acJ L,ma\rdt rr J.c\r pc.rj. .purjid ..s.him-

Multi au rclevat necesitrtea crcrlivi!i1ii in mediere $i ncgociere in depigirca impasuilor. Exemplolc includ pe R.i[a (compensare

stabih ruupa

irre,

un

Sed'ulCenlra

BUCUi.r!liri r.,l. Sn.o,.r,ir'!' - Comunicarea Cobcl irlr

160
* "..'."[i"iir"
ii"i

tocun

!:iYlLl!ryji
in praf $i pulberel Acesle
intere

{duDa reducerea economiilor

vdloli.\upreme erau srruate atal de sus incet cApdtau rilluri de -'-!oui"*iJ"uta adngerea obiectivelor prin inte " ""nstat de lor cnltural (limbi' i lrt p"i"r"fiir"t, itatt"rentcare sp;ificul separa Pacea le puleau a" 'Labila '"r"rile coml slatului pe baze democlalice: iAla o valoare ,"u."tu."iau initiative prospere ti descatu$rea nJrat*"u ln."rntu "aia "ionomii Ce s-a inceput cu interesele? Nu pr De rit"ta" p"ttru a pi$i pe !n teren mai ferm' folosi

i;

Capitolul 7 Calea 2 $i calea 3

Dezbaterea intensd a ultimelor decenii ale secolului trecut izvo, rati din incapacitatea metodelor urilizate in negocierile clasice de a trata $i ciuta solufii la problemele $i conflictele care prezentau ca_ rdclensrici noi a pu( in evidenF cateva concepte din masa de idei a lrrerarurii $i pracdcii exisrenre. Conceptele de inleres !i valoare au fost preeminente in dezbatetea care a condus la ceea ce numim
gcoala inregrariva sau inovativii.

"o-ot; *l"giil" ""r"tl"' "l concepte integratoare mai clare

h

european I iect comun 9i nedispurabil de civiliza$e Exemplul probleme la lnceput de mileniu El po i".ri* de perfectare a mecanismului negocierilor

rezollam tnovatia a-insemnat schimbare de cadru Nu de pace intrunim expe{i penru un o lon rin$ diptomaticdL

;"'.i^.i;il;

*""i"**.ttt"r

campuri mai vaste ale construirii

pacii

Valoarea a fost vSzute de Bunof,vca etementul )ndrspensabil olLngar de tcoala analfica ce a dominat negocierile clasici. in co_ sa cu AfF$i in a.rmonre cu studijle acesluia despre .laborarea (pror,acted. confitcr)Oomind de la cazut Orientutui Vijlociu. el a poT.j d:+!91"'Eere^a .i gcsqqp de-(onflicre esle nerezotvabil cu merooete extslelle. ln aceea9j silualie se gAeesc loale confliclele perene rn care se ctocnesc \alori fi convingeri ireduclibile, credinle nerranzactinnabile. idenritari ce nu (unl su(ceptibile de comDromis.
ldccd )a-a ro\r de--ajlubtatreq!tdS*"luafp1!j"-S,.,;ijl",/,; ,.r/pd.2-'n care negociaronr rebuie sa gaseiilii'irrffirii-siice_ tirare. eliberar de rigidi( ea po,,iditof panilor. ce podrc (onduce ta IrrleleBerea celurlall ti la descoperirea unui reren comun. MeLilele

l',",:""'Jl*il",1X'i,',b#ff

0ccslor negocieri paralele constau inj afigaiartiunor oprnii care \a reprelinle ac,orul nernvrrrr ld Duroc rcri te of ,ciatc. fi .pFG .oeretalei;i t.L;i;eaTidemiti nc

l.

rctori in viata inrenniionala; (jd ) o$Sr" 2. Dizolvarea situalei de osrilitate $i a starutului de dugmani al ffu.1ilor. prin inlelegerea valorilor care conduc gandirea fi compor-

ffi i*:#ffi ffi$:T:","';

s: fie
rransmjse in

lrmenrulceluiialt;
rrlogului;

3. Reducerea s6rii de emotivilare crescute $j facilitarea djPosibila aparitie a unor idei noi care oficiaie;

4.

trf tl,)cier'i1c

t62

to.rri

D?

scena lulnii

Panea a ll-a. Negociei

163

de a Defjnirea unei arii comune de interese' susceptibile a uner poslinterese re$abili increderea $i cladirea pe baza acestor bile solulii.

5.

!gP!s!t"

caii 2 ar putea proveni din urm'toarele con

DiD p5cate, irreresele nu au fost examinare teorctic pe misura rmportantei lor. Spre deosebire de factorul purere care std la baza doctrinei ,,balantei de putere", interesele a$teapti inca si fie sub ieclul unei ,,balante de interese". Iati cabva idei care ar putea face ,,balanla dri interese" sn joace acelagi rol in viala inre.mtionah, unde,,balanla puterii" a influenlat atat de mult diplomar.ia, negocierile fi polilica mondiali: I lntcresul este un concep( fundamental in $tiinlele omului: psihologie (unde sri la baza motivatiei), economie, sociologie, lena cunoa$terii $i reoria deciziei (unde se afld la rAdAcina formula di obiectivelor), teoria nevoilor fundamentale umane (rraductibile in interese). In timp ce puterca line de categoria mijloacclor din strategii, intere sul rparilne familiei de coDcepre care expUcA comportamenrul uman. 2. Conceplul esre folosit abuziv in docrrineie puteii: ,,inreresul cle stat", ,,interese speciale" (in geopolirici $i in declanfarea oslililililor), ,,interese nalionale" (in polidcA) penrru justificarea mlsud-

l- Interesele sunt masurabite, gradabile ii comparabite p n utilitatile care li se asociaze. 4. lntcresele sunl Lralzaclionabile (in schimburi Si comerl). 5- Ele sunt sursa de conflicte in cazul ir care nu pot fi salisfAcule pe cei pa$nice (interesul a doud enrititi de a dispune sau de a conlrola unul qi acela$i bun, reritoriu sau resursi). 6. Interesele conlliciuale sunt susceptibile de o solulic care are
doui fazc:
a) gasirea unui interes comun, ciruia

se subsumeaza inrereseie

Pldrcularc;

po/rlr\e tndr'lre de.r incercc 'a fnl.r'rm lorle elementele rrebrrie 'a renabrlrm |Ut"l te -,,"ne:.o.r" in 'a'ita. ala cum teoda confl ictelor considera ".r*ii,i-aJri;u;;".] -*rese in fomte violerte"' atunci $i in ne "iJ.*"i 'olJlii Pdrrrrce Inrerc<ele 'unl
pe

nl supunerea acesklr lnterese unui proces tranzaclional. 7 Prn.r,ul Je echrlibrrre a Ltoua ,erUn d< inrefe.e panr(uhre
s0b semnul unui interes comun constituie o balaDti de intercse, Cum a funclionat d.e erese in cazul conieriitei ctrcp

o*i

iilL'll

dld,la

-.i;;;ftl;! :i.''; 'l';";'" .; s.'erca nbr<.' il.,nJl:/er si nreu'up!rilor' "-o.ileti p*ta"g ,m d;, ca irr ;coah inovativa de pilda' '
nt;i"og"iti"." s;; J;.. .

lulLri nririi? lnteresul comun a fosr elnborarea unui rcgirr nou al nrlinr. cel vechi fiind aproape unanim considerat depitit fi nesarislicator. Interesele panicLrlarc au consrat in extinderca nritrii lerito

a cetol angajali in negocied' tot la^intercse

" 'e'u i.'trei e v"'bcr'e H't'"r'rnr'

Jc

r.rr.rr

tirle, definirea zonclor economice exclusive. accesul ruluror la reN|tsele oceanului, dfepturi speciale penlru starele i|sulare, cii de lrccs pentru lirile fari ie$ire Ia mare etc. Balanta s-l rcalizal prin lrrnnrlx finali ale cii prevederi sarisiicetu anunritc intefese,

164

.loc ri pe scena lutnii

Panea a

Il

teSo(ten a. Negocieri I
in,',ari
\

t65

producand obieclii 9i nemullumiri, care dacn ar fi fost considerate una cate una ar fi impiedicat un acord. insA p.ezentate in pachete mici sau in generalitatea lor erau acceptabile. Regula de aur a balanlei a lbst: avantajele oricdrei pozilii singulare a uneia dintre pi4i au fost mai mici pentru ea decat acelea oblinute prin acceptarea ansambluiui. E un principiu compensator: ceea ce sacrifici e mai pulin rmponan. decil Leec ce obr r. Ideile despre balanta de interese se pot transpune in cazul unei negocieri in felul ulmator: L Asisurarea unui loc Drimordial al intereselor in analiza si !iei, in cunoa$terea poziliei proprii sau inlelegerea poziliei p54i in limbajul conccplual folosil $i ln ghidarea negocierilor; i 2. Conjqifg4,gB4w{n-asoLutjqi s!.b lorma interesului comun; umtretaiitcuo-irWtoare a intereselor diverse ce trebuie ate sau annonizate, tranzaciionate sau echilibrate; 3. Transformarea intereselor in fomuld finale in proiecle ne. apte sA le satisface ti rcalizezc, creand int1 pirli o durabili, ce se poate consolidaprin jnstitulii $i acorduri juridice; ?t. Prioritatea lbrmulelor integrativc $i neocolirea lot chitr cazurile in care obiectul negocierii esle separarea politicA (i pendenl! sau autonomie); 5. in cazul in care negocierea pincipali nu este un cadru

,,,1?:'l
|

ca,a pe. n r, pran reranL Inuebarea dac. a-6tii:FdlzlTfo:r priiiiirdreoaaLa are l|n .dspun( irnedial e\te solulia pmcricale neexplicil procesul In de rrlegrare, europeani. Do\arul istonc al apanenenlei Alsaciei ,r Inrenei la Franla Si cermania a fost inchi; pnn cleschiderea

:j#.i.

Lrn?Nr"ir*". .'*;i'i{,,,J::';,il

i:"x"#HT:i.,i''copu

ei

ru

:::

'
'

vit din cauza rigidi,tii pozilijlor ti rezistenlei la orice

lbrmali;

fo li

colaborare, crearea unei negocieri paralele, calea 2, discreti $i i

lcma selar6rii perllor (entitnlilor politice sau armatetor allate in (unllicrr. sub \emnul mrsurilor imediate. .lriine de orice solutie iunraD a prca larea situadeirlt cffe zona intampin, noul secolfi pnrneJdia_resu\cil2trii sau rei,,bucnrni unor confllcte .e datojea-.; nLr r'.rmdi lipsei de t iliune a oamenilor polirici. ci $i fafrului ca ne Aocraronr nu au gisil in geanta lor de unelle decal metode Invechrre ti inadecvale_

oomcnrrle carbunelui Sj oteluluiJ. Europei nu ru fosl digerare pe lor cuprin.ul Europei. in ,l.e-cliile \uo e<tut europe.rn itu eri\t1 negocieri oreanizate,ub egrdj rntel_ rr!rionrla rSUA. I Er $i medieri rn crrc abiroarea rnregrativa a dis_ pirut, interese comune nu au iosl discutate, negociatorii ne<tepiqind

solulie inregrarivi a ifteresului comun tn juru1 ::l::l"l -: unor proiecle srrilne de litigiu.6a $i de oricc \dtori .au .ubjecLe conrrunialionale fidenri!ak. leriroriu. ljmbi, credinre, doclrine etc.r. Jar crealodt-,de i,nt:rlcltune socialE economicA ,fa Si incepui in

p*t*

unei

6. Cand negocierile oficiale sunt in impas cronic (disconti tili pe termcne lungi, cu reludri formale sub presiunea intemalio li) sau Drivesc teme nesolr.tlionabile (coniliclele identitare, confli
tele prelungite). in care litigiul a dus la o polarizare totala in c rcferjrea la un inleres comuD a devcnit imposibila, se recomandi: a. suspendarea negocieriloi sau continuarca lor simbolica; b. deschiderea unei roi negocieri cr o ngendh diferitd, con crat; exclusiv i ereseior practice, cu pafticipanti din sfera interese, intreprinzatori $i expe4i, speciali$ti in proiecte

Numim aceasti forr.,ln]d{calea t Ea poate pirea peniru $ocanti $i paradoxali. E o eiptgiq!qjq4La-c3!-2.i9l3lr-s *hl_l:!I!' lru.Lrarsr,u]rlr lJ J' /b ' efeJ liririrrlrx sr deschiJe ncsociel De un all Dlan.

Paned a

Il

d.

N?go.itri

t67

CaPitolul 8

Terfii
in negocieri directe, dc mullc ori la masa neg;cielilor ili fac aparilia te4i, care i$i oferi serviciile fdrt si ia parre la dezbateri $i f6r: sA inre ca benejiciari in acordul rezultal. Ei sun! admi$i de ambcle patrli penlru prestigiul de care se
Pe langi

pirlile

angajate

rirerorrG a griior-i-iiiiriid-f;ab Danc $i Cermania, virar intciesate

nesoLientc ,e lonete noiiri.c Jin qrsani.!an Uner tofrc Je gtr\ernare po.L_lrlrhdnj a tair. au rocr ta,/olrte In f oras gefrnrr. n dr toc d.n Algzlj,rpn .aL r:1re rec re nct n.l o Ftnic unei J.en(nea Ji,culii. ir conicrinli lor. reprc7-jrI3nrul O-NU ajucat un fol acliv Si expjicir, iar atianla an_

oecrznlor. ..-..11 "l!,.itl

,' gJni'me. ete )i-Ju credr pfupnrte reguti fi ffnonit rgcnda. con_ .,.nsut..n vul l pJ'rciprnrilof tiin,l (rnl,rrrul elen<nt oe luare r
t x,

!r

niii

Inr

un rezujtar. a purut

bucu i, fiind perso]ralitlli sau organisme care li-au ca$dgat auioritatea $i comperenta in a]le negocicri, sau suni garanlia Llnci obiectivjte!, a unei echidjsi.tnlc ti a unei neutralitdli in raPort cx poziliile maj multc ori sunt acceptali $i inlefesele care se confiunti Dc cele pentru ci oferi un sediu discret sau neu,ta:-__.-:\

.f tf l j.,,rdrc; r]. .:rtrur cn Inregr{r-er,/; irnta,ul sunr lesJre Lte nesoc eridcc-ar p1a -.1$1[.] tor rordt. orennJ o atrerriaiii;. rrr r'.drercr e.lF duJli: porte ri pane \ru in e\refiorul rof. Je obr(ei
ee..

si-fi exercite inl.luenlain culisele confe.intei.

..1",:
r'

t:"],.i:.{";

ic iiiiim:pta cand fonnele de intervenlie ale ledutui

se supra_

""T:ne

crye

Lt nairr-6_!:l1ur.

po

e area u,r fol

membre ale ONU. Medicrea, arbitraiul iuridicd s nt menlioDate ln Carli

$i

rczoh'area

pe

cale

rc|re/err'rr'li Jr orbrnr{rL Li.rrc:r FonnCor lerrncle r'lul'rlr'erJlc c\rminate s au linul in sediul $i sub egida oNU (dreptul mArii !i dezarnrafe), la UE (cele cufopenc), ltr CATf ii UNCTAD DaT lingi un mandat ii 1 scoP l.o Nllllc in terncni gencrah de

lerrii

\zr iLleer.r'u rrne'e! ncPu(icllor'

r.or

ht.rci.r

l pclrr. rcd.linler/a lc ce.e inraml';. rrr rn.llim. lur cnnliburre '. a a,n,terd comun(;jii.I.JJ r.c cor Unicbde,rtreprncner. tu. f ruri pe care acegtia eziti si le rransmiri oficial celeilalte p54i. U^D mcdiator adiv fbrmuleazd propunerj, faciliteazi nigocierite, .,r (i rd c,re l-inJt Je dorinri rmprrc.ii unci .o urii te-rnrrrrpu_ . r/i ue ta. ili Jrof irt p Inii rcne norre j I L,enetrc. cec! ce er_ r.r.,r ^Rnlul a.cetrrre! tui de c;trc pd1r.e carc nepociJ,,a. in rtarr In farlc ..r,unha r )r i me,rielor nln.rndle nc (rrc Djr.t. e )i tc lran,mil |nn te4, ace-sra poate pleda in nurne propriu penlru concesii $j lrcl.ce s..hidr penur ||omo\tuer rci .ntutii de rn. r rror . I jar 5 d L o \t. rt c5 Lnr di atrib t te lur c(le mai riem_ rte poare consla in topirea igidilalii pozilijlof ce se corirunti. lr cl/.rl lj!nula|L|. n-.i er.. .c npropie-lr !-Lh!rJ. rr ci c rrle sunt linu-ie sa l)itile \u rr lrnu e ,i^, i0,useJ-i rormuta <m3nlln Jc re4 ;i ja o rrpllce- iiiiipiiiaLea ;onsti in modificarea srucrum negocrer:ror , ',"...',..",Jtro.a .ui o ntencJrlie Jui:i in nego.irn. od,?Jt; pe "rr dc purerc Si i ttuenr;. nu I.umJr n( |er.Jr, rn<. tr cr/ul t^.i.tt1or J, /4 Lr,/o , tqcllr. e.hrl,r nn-vc!JJr; Je ',, I rr,Iira a ufpr | \edrU J.,.r(r ,n \ ita ,Airp; o,tor .i rr , :rma, in_ , !nlrr sr Lrp\.rr\.nenlrr reon\iirto i rr-Jclienr si lr.e.t re i. Acc$ia erau rcprzentrnli ai celor clouii foruri dc conducere. care tr \emnat acordut olicial. obrinut pc cii \enrdicirlc. Lr orice

168

Jocuri pe scena

lunii

Paftea

-a. Nencie

I69

moment de reaclie publicd negativi, ei puteau fi considemli lucrand in nume propriu. Conlinand numeroase inovalii i nale, acordul de la Osio era menit sI declanseze un proces' cu calendaristice precise, de rczolvarc treptati a problemelor prin girea teritoriului supus administraliei palestiniene si dezbaterea final a celei mai spinoase probleme reprezentati de statutul limului. De ce acest acord trece prinlr-o crizd atat de Fofunda anii urmdtori? Este doar reaclia negadva a extremigtilor ambel pi4i, manifestate in asasinarea premierului isralian $i Intifadei? Este schimbarea sau contesarea actonlor de catre

Negocie le fu Ia Rarfibouilet au suferir cu un accent supli_ mentar viciile negocierilor de la Dayton, ceea ce le_a atras caraite, rizarea fAcuta de Kissinger: ,,Un ultimarum.,'
In conflicteie_din
B

alcanit

rea ace\lord au fosr numero$i.

gocie.ile menite si restabile{sca pacea.

mulrrn: ONU. NATO. SU4. Furopa. ConfuTia \emnalald de an,r. li$ii s-a rcpercutat nu numal asupra opridi ostilitdlilor. dar in ne_ $i

dir,anii '90, mediaLorn pen u srlngeAujucal ace,r rol succe.rr .au ,i_

Tn ace.r lablou. ONU alucal un rol care nu poarc li consrderal :aU.lac,il* Pe lii.1ga ri\riiraiea cu ceilafii med,rlofr. ,,x.r"eil,a ", A fost minati de ambiguitatea mandatului Consiliuiui de Secur;tate. Ir.uIlcrenla re.ur(elor. reTervd membrilor influenti de a recurpe la .ervrcrile O\U ri lolosrrca ofgani/arici doar penrru;u,tiricareJ ac_

fifiiirin

dei mondrale. qbsesia redisltihJ.Lei aj!9!at-ags-!L!ri9cupare Arordut de laDatun t1995, esle re/uhalul unei negocreii ih car SUA ajucat rolul de mediator. Un obiectiv deloc neinsemnat a fi
incetara asli-litntilor. obieclivul de a,intemeia o stare, D;ieifB-os;ia t;intr o forriiuh de struiturarE-poff tica aiiiivalFafc a;";aX preci tirtea iituriliei tn ac6a-stalara, ir"a;t ani dupi Da)'ton, de prezenla trupelor strij a;reifiiq6-ijd;&, Cateva vicii ale acslor lgglpielj rezulti din Jglqlp.Igcumpeni americana in elaborarea -;iatonifi fost fructul unei negocie.i ift pnr!. Acesta a utiliz lielieeff-a amenintarea cu fofla sr chiar a aplical-o inainre. in limpul $i duPa

Carl4,cr@4!l_!$a-Iolirt QLU- inlr-o alra situalie tot jtat de complicati. rol exersar ferd alte medieri paralele. aceea din C:n bodgi, ,vem mori\e_de a crcde cA rcjrrsele orgg1i/alrer pen_
rru neorerea

trunllorpropnr_

t!/tjllll4eCn/4

nu

lnJjuJpui4l4_

aaffiili;l

i"i6i6;;6diplomaia

sd.ieii.-relerinlsh!4lepen!ry!nelelaryilqrylJialiBosnra n ! - r _ b"'"' '- jE::-r:.r-1:+.r_ tavoarea sarbilor acoperi!r de blam hu LJ.t ujl all ele[enLde tff a Ddncroiului rnedrerii. Parlialitalu 'a oglindir in carnpania diatici si in orientarta aiuioarelor umanrtare obsesra 'eplrrani lilor din conflict s-a perpetuai in compiicata formuh de organiza

prin diviziune Si fragmentare pe considerente etnice- Structura lui non format pe baz federative, impA4itd (aParenr echitabil) lrei nalionalitati, excluder noliunea ceteFneasci universah in car individul voteazA pentru orice candidat, indiferent de etnia sa. Grij pentru prevederile prst-dgre?,nrt qj buna funclionare a stalului s-a manifestat deloc. Ceea cg inse constituie cea mai elocventi vadd a insuccesului a fost absenla forrnulelor inlegrative $i con rea enclavelor etnice fArA perspeotiva interacliunii lor'

rcroralecarui e\rrem5msi \rolen!;porfi greu ecrlale. In Iobo.o co" l!lttll-s-i!9!1 L.o!!es-cr A.lErd ca rc/u,rar al uno,;.ffC; r'ndelungate in ca]e ONU a juca! un rol important. Acordul a fbsr semna! de membrii permanenli ai Consijiului de Securitatc. de lur e lrrile inreresate din zona Asiei $r pdcificutui ri dc ccle Dalrrl rl. runi cambodgienc. Negocrerile au co du\ tr o..harlr Lle drLm. peotru procesul de pace in Cambodgia. pqnrru ONU, implicarea s_a trnJu.. pe hnga prsgirtirea iii de\lasujarca CanteE]ruc!Je..a pa||.. l.c rler dlreL! : M41''pr aaJ-::j.i i_pti rrlnlerg_ljleigi_qlTAf : p n mobrtr,/arca \ontributiei inremaLionrte Den_ sPttnirca trqzilrei \nre un slat democrahc sr tl

Cdmbodgid mo$tenesre o cri,,a de proportri. are rr \palete cr ur genocid cu aproape un milinn de vic me Si y\hmerii Ro! , ujr r1c

!l uNlL qce'la ai lt ol{llAieita p a elejllur.qu nodemtrc puterll cnn.rd(rahrti -t J g!c, Funind pinilc irr fara piopriitor ra,pund<fi. A
'rf

romul fiarii-rrucleu" de zece ambjsadori la,phnom penh, care;iiareai o ht\ti nmikrrgi de iiiiiiL .Sli doiileirirai p" contuctore conlirua $r fl)g?lare in negocieri qj a aqrepllnr,Ullllllqlerli d_!I -sigur, inretegind

t70

.Iocuti Pe scena l&nii

Pauca d ll-a. N.saLict i

t7l

i;

Dup'.re/ql pa'ea'rdbrla e\le un obiecllt de lermen lung

;.1H## it',,,1,**:*lili,li:i,".:lTi:''Ji:','ff lazele ei neso(rel in toare .are a Luprinr

f, iill" "i'*; "p.",r. reutiu fi;;.;;:;;
.',

rrer aruun insole:i 'olul de medraror frtE"ii5fa ' oNL duo5 acesl exemplu aurontarea mor a''-iiif,i

"i iii'r'i.
""

iJ

tamenLul

;tti';i""ii,"i,

i:i!1 gltit pi',' ri o" "o'"ri'lGGa--!m6il'uti:"" egal 3cor4a-1,!atilar' lrpsa elemenlelol!g-s$ -;; imDul\ P's; '*l' n'""nind din
"r'

ii' *;';,'iA

-@'
"

o:,T::,il:'
lLrr

ninlari cu fo4a sau chiar uzul fo4ei. Este o gradatie in aceasd enumcra.er incepe cu dezechilibrarea negocierij, rrece prin slibirea angajanertuiui fi responsabiljrarea pirtilor Fi, in fine, poate si le dcsfiiDleze sau neglijeze total prin subsritulie. Negocierile autentice au intordeauna drept caracteristici maxina implicare a parlilor $i cregterea rispunderii lor fatd de o solulie, care pe langA armonizarea echitabile a intereselor trebuie sd fie
dLrrabili.

*"3JI"Tffi.oiiffid'lJ*odfp"9Nt
!or-trrJu
u

""",-*Leci"e

imedrare

si sraba

in a ob\ir

*ffildl:+-:*i.G#[i
l-or

":,Ti--l tl

*'J"J-ii"l"'";."ill' ';;l;"::i; ;;;;;:; ;"

prralel d.organrmelor t-.re oe menllonar rparilra In *ecrrere soluriil i'-,''

oseo*r I Jrure panrle rizate

;:rfi tndJi #r nLl;*::r;r:ll,:ii'i"1x probr de studii sau iiili-.], i"'*...i si "entreleclasic reveneaureflec{ie tn in exclusivitate JJ.'ti.i"'""1 r.",;+'onal

"'. 1r

"r''u n'.11''i"1i

*"1'i'tt'

1:-f1:l:'i::T:l:1:

"1"1h*;::';il"'llIl'Jl5i:li;,"r"G'*",',,r,]',t

:nl"ll*i:::4,".:llrii::iii:"-i,''*:ff
urrgLirur

*q,ffi
rn

*#Fir*****;;;limr'ffi p,i.''r",,'' ! lll ::.1-*.ilJiiiliii;.

c\r\ iiv, "

1..1"*t"i ..

r',

""-

lt" t Sulr! !!. 'a-lrei mornenle p,cre ri.c"luril ::,11':;'::

)J'i,"i,ii",i. a"'.",r*",1"'l"Jn'-fljl1,'^:1:

iTi

::

;-."i

**, i: i rirr ru: H;'lii:i"; lll'l iliris'T..*n nrun li"'lll i:i,"l,i] i;:, *i,i"ot'i, tc" r-nd "'n<r
.';...
'o'r'rre
l'incinrel' r

'r

pnn lanprrrrc irrrck'e

Capitolul9
Modele conceptuale

Spre deosebire de moclelele filatemalice, modelele concepluale nu sunt bazate pc o teorie abstracd Ele construiesc pentru negocl-

monros jdeea de echitare. ln cadrul sfalurilor praclice figureaza atenlia dati bazei minimale $i deschiderii lntr_un proces de concesii
recrProce.

teresul lor a constat in baza ce o fitmizau pentru recomandiri prac_ lrce pentru negocieri Sl in recurgerea Ia cele mai valorcase cuno$_ hnte lr bisarun c^re le_ar fi folosiroare. tn p:!)p!!u!s:!q99gl!!,1!Aly9s lunr impinse pe primut pran.ecnrralea. pflncrpru b^zat pe propeDsiunea umana pentfu jusri_ lre. ln aceasle lumin,. recip^rocilarea echifubrul complereaza

$i

ar_

eri o structuri, cu ajulorul conceptelor, folosind un limbaj imprumulat din diverse l;orii sociale $i umane Autorul unui astfel de moLlel scris in limbaj natural se va disiinge prin prcfeinli Pentru un anumil concepl. pe care il consideri cheia de bolt' a conslrucllel salc. $i cum teo;ia ;elaliilor internalionale ce iDlluenleazi cel mai muit ;jplomalia. negocjcrile, conlictele beneficiazi de aporul mai nultor ;tiinte (lrcpi economie, istorie, sociologic, psihologie, $tiinte comporlamentale), acest concept cheie va putea Ii atribuit tll preocupa;i specifice sau disciplinare Negociatorul cu o lormalie drepl jnternalional va avea o prefcrinla pentru conceptele oe e( tate, justilie, prjncipii li institulii; cel cu studii economice se pnnct ocupa de intercse 9i utilitili; istoricul va imPilge la loc

-h anlrenale rn negocieri cu netoile. valorile li percepltile Ior. De unde recomandArib penau modificarea vaiorilo; ,i i;portanla ca_ pacitilii de percep{ie a negociatodlor. $tiinlele potitice _ Dac,l\rlm privinegocienle c ptatfonne iniliala, impreune cu /..nman. \-om ca pe un proce\ de decizie. Impor_ tantd este Iotmula si delallile ei. consrruirea rarionala a acord;lui, dar elaborarea formulei nu e conceputd ca o convergenL4. cr ca o
^. turn'rea a doua procese. unul intem )i allul exlern, inu_adevar, un qrplomat spunea ci Si-a petrecut 9/10 din tiinp cu cei de partea sa, cchipa Si in\ritulii nalionale. De unde impofianla da|a lobb,_\rlui. r\u rnu? In Joc.doar expecranla oponentului. ce trebuie cunoscute,l urmanra. dar $iexpecranF proprjei partj. All nnghi esle acela al nelocieii ca prcrcs de rnvdtate, adoptat uc ( ros(. lncenrrudinea se reducr pe mdsura invaLirii reciproci a

p? llpglus2siltgloSiqzrj)Ul

$-eq!:o4 conleaTa personalil,lile

DJp19!$gg!.,f'sgos ieAq-swrtJtrcbkus ds Jeari<si ta in-

rolul personaliiiljlor in contextul epocii, sociologul va inslsta

coniexl, psiholog[] pe elementele rutionale
ql pe

li i|alionale, pc-atm molivalii, ilr sfar$it ccl cu fo nalie beh tera crnolionaleia orisd vr lacc mult apel la mobilul adanc inrAdicinat in oln $r Duri. cc ahemeaze ir|rc cooperarc gencroasi Si egoism agresl Sunt alatea ipoleze cili autori $i de aceea cAmpul scrierilor desp negocieri, care infloresc ca semn al aciualitilii lor' e greu de srstr
mulli autori au o impresionanli expe Se poale obse a livfesc5, de cercetarc $i comparare de cazurj, dar pulini au

?cle esentiafe ale negocierii, cum ar fi aceea a/o rmutei. ixe cateva olemenre mai detaliate. lolosind concepte djn Iinia a doua (noi

xlralegiilor in joc si a ajuslarii conrjnue. Aleoda rrebule acordla rilmului de modificare al asteDtarilor. Din aceste cobcepte de bazA se construjesc scheme pentru fa_ _
ca_

fq Darlc dintr o echipd dc negocieri, inlr o silualie vie Akashi' General al ONU in siiuali de ciza ;sprezentant al Sccretarului B;lcani ti Asia de Sud Est, a infiinlat in Japonia un Centru dc stl ( dii pentru rczoivarea confliclelor, iDsistand si aibd cohbontorr erF r.enrr d nlJrnrrh j !i ||rP;rire t<urcl,(l Si rrccem in revisti cite',,a-din !t.c!tc-4lllelclueli!9-'2t'ilrr!L gocierile, cafe nr ultimcle decetrji au arras arenliq. 991..1]r-ai'!lult

r[mizi)

t P?':9pt!!,!!I.f'nas-ite-ta!j!4e-A!t!r'ea comuna a prcbrel!a.!rcii cgocrerlloJ ceed ce conduce la sLabilirea lerme n lloi ian uiliei, cu peocuparea de a omite sau amana temele considerate nenegocia_ hile din listele ambilor Darteneri: . 2. Structura co?niitd a remenilor de referinti a soluliei, orga_ nizrrea lor in vederea con srruiii; unfi pachet coeren\

El;borarea ei depinde, dupi Zaftman. del

114

locuri pe scetu Lunn

I'aftea a II-a. Netocien

t'75

fi*;.";;;';r;c.

a) substantivAl 3. Elementul de lrrdli, cu ci@va interyretiri:

criteil;te care crnrirrtrra fie(6rei nanr: d) lu'rrl'e '1'?rrp' ad;i\rriburrc dupa carrcleri'ticile -r1r""."i", *',lc'l'\rntuia!r: e| 'r,Fr/tu' /I"j pri\;nd micl rpare cr in ",,;".., ,"-"*_0"o...'l,"lf o, ,*r panr' Ot'ervam Lt Jm noLr tema sensibile $i ambiglrd a i. "rn,lJ"r.r" "-tit"tiue iau logice, echitini. ce pruprietili por ri atribuite rygq9:g:g:]ytr+ | iete r'PJ!!g!]g lrral / aLorul r; lederca unur acord hnal! Fonnulet 'e atorul rn rederta cdr mai mulre teme ast;rea, ,-"tt ;;n""*'rdlr'-acoperind o",-a, n"-r,A r,tr, iai-o loc la imounariruri 'i 'chimbdn ftd ' ririFEilCil" numita );.lggj!i4, rrliml 1"::i':': 'l : ,le e'iiiiii prerenriilor exrreme nrLr irr, ",ni,|,i,,,," 'en. iu'olt'l'ffi p'"u g"n.rca\a: rr' in Jarsir'.'' lie 'Ptnlo"'''id ,r" r"-"r" Nu esi.greu 16-razrrr ,.*i'of 'e rran'leri (u usurinr; lr crri ere caliuli sa '"*..JtJfol J" ln nJeo"iutot.tl t."Uuie si dea dovadi in activjtatea " poa:te fi omis aponul pe care il-aduce indeTharerer . Nu autor apa{n tual! viziunea negocierii ca proces de lnvilarc Un procesului de iNSlare-jhale..t"i qcoti aA urmetoarea detaliere a i .-r' rn. r, i" er 'ectiJ llror r rer proce'c fundrmcnrale: "".,.,i.-i in p,o."t.-t" .o4ftr8" la' br al doiler',rI/dr'sr' de- fls'r'e care nu' baz; de variabile. cu varianta abordedi de irrrdc''rar proces; !i c)J' ci a intrcgului ;;;;;t;.;p'" "p"nentuluj' si aclopririi trnui rezur'|ar'crnnrlrcarr\ )-1.'".i"1", "r!"ir"irfir \edere dcesle I Morrld penlru nceociJron e'te 'a nu prarLlh din pe ro'| t'rrcur'ur neso('edi , putca inv'u ''";;:;;;;[i" 0."'; j losr Pu'a i; e\rdenr' Je un rap"n alc ''u-u"iJi",." 'i'"'.'ii trfuia" f, n.'"u.."t" 'utrineia 'ocieurea 'au Srutrurilc rn!ati depd/li(t'tr i, '".ritrii. raI rala ri inlcn'ilater rn\alarrr.detnLle concc'ltldrr si anticiDarc,la care autotii au adlugat ulterior test"a lunt i.uauctiuir" in calitali necesare negociatorulLri:.i .;;J;.;;';.'i;;,''." ochiror snre \rrtor 'i \prc flla Lre apr'

ti

sLrslin

;;;;J i";',;;:;ii;;arrirec

*"^t,b) c' c' lanbitd r n/eto' la:::!::it,i:

preocuparea de a explica conflictele. ele se bazeazd pe concepte clrere, care pot influenfa abordarea $j mersul proceseloi de negoci_ cfi. Urmdtorul tablou rezume pe scurt acest aporr al teoriilor r;laf_ ilor intemalionale, dezvolrare pe targ in prima parle a ce4ii de fala:

Conceptprimordial

Autori

reat,sE gcoala llberala

)coa'a
$coala

pulerea
Dreptut tibea

reprezentativi
[,4o.genrrar,

i ;;;J

Economia(comert
L

(dernocralia)

Car

Doyle, Fukuyama
Bu,l

ra(onalislb Scoa a ncr, sU

conIiclu economic

RaliL'rea upra de ctasa

lvarr

::,;::;;* I;;fi;;;."

Figura nr. 10 Corcep.p cheie

. Cea mai cunoscuri disputi a avut loc intre Scoala realisii Si cea liberale, cu consecinle $i pentru teoda negocierilor. dupA culn am vnzut in capitolul 6 ("gcoala inova[ve,,). intr_un let se trunchiazi lrzlunea obiectivelor. argumenrarea $i acorciul final al negocierilor rnr un .altonament ce D.lnc dccentLl prirnordjal le pl e.e. ceea ce rcr_"rrnrea./a u/ut lorter Sr amenintajea cu fo4a,i rlfet in calul in orre se dA piorirate drptului Si instituliilor inremationale, ce sustin irrcrederea in. solutiilc painice. Toate cele patru $coli au ceva in 00mun $r prorccteazA pe scena irtenulionali sirualii domesrice, in tuari de neorealismul luj Waltz pentru care existi o strucrur; mon(li li ce lrarscende rolul stateior. Acesn din ulma exrgai|lt toate rufenlcle teoreticc de mai sus, iffr_un grad de ihportant; descres ciltor. pozitia cea mai impoflanri fiindu i aaribuiE de realism. ( jlr prrru_)coli L,a\rce \unl sirualq in c.rreSona ..eu-.r($i\;...
.

"""" "f"'ri"."'a ,i".ri'i.r.-i.i*""rrl"^'

ricapicil.rlca dc rJr !rnc lJcLrllrLrle pro ti'nLeler'ere indrep'lre'pre nodul mahcii supuse reznL!irii

dc ol

,'",ir";."'i.lr i"

.ed Inxi rmtonanra sur\a Je (on(enre pentru 't:'

rcorirle relalirlur Inrcmrrronare Deri

1'li11l:

4nfl/;, jr'!icr i seniej)'iii.qeqr.\.i'c de a rrule"nrcer muri\arri so..ratt. a lcrun. 6raJut!r in ca;i;ci6; ;u Ir(LrrJterTa re\orr dc emincrfare r oamenilor,, .LrciclalilLrr. a fe_ lUlui i|Itare satisfrc aihrtitca. a s.trcvedcrn.lc\adncte: _ ., IrIrl n vei cornplrcirJrei-r#refl)aliotdtr ffoata cntic\Jurgen Habe-mry lre lrr cr. J.terire Irrc de dnminl c si e\.tuJerc \cQJt.r Jener)LtF.dcr rtjnmrnuel \{.riler.rei ) no restc r,e ir,rr.Lcrur.r mondir,.i: crnirrr p<r.rtcrie yi a

. t),i!|||c (e au urn at .tiii"n,uit,iiiiifrn,iir,r-mfl-EFli;mli

ac

l'TIiFFl,trtfia

t'76

Paftea a II-a. Negocieti

17',7

rgs-peouu ipistemologia 5i limbajuL filosofic al tcolii criiice, cotoara-anali,,a criuce Ia nivelul :TPll:] .9,1. ionirt6?6-ntele de ordin material sun( mai pulin relevanle sistemul constitutiv al intereselor format de idei, credinle $i va Culnlra i$i face un loc astfel in analiza situatiilor ce rclama cieri $i, o dal6 cu ea, prcblema identitAlii atat de actuah' Pirsoectiva nesociatorului 5e schrmbe de indala ce chestio' oripinea si morirele intererelor care ii sunt consldelate drept iniiale aie unei situatii conflictuale ce presupune solulia !9 --.inovqql4-c--[q89s]Sil9l esr,e inflt'Ienta$- d-e aceaia 199q-.e g/ctx). Al6run de aceste scoli, mai transmll semnale rnsprrar (ar oenrfu neqocierile contemporane: lqminisnulii Scqlogii o re!tzie a abordarii reladilor intemationale)' "or"nr" ""ranO in ciuda radicali\mului sau deTolato: ce conle rmodemismul.

relaFilor inggale care o caracterizeazi. in literature' aceste doue rente de idei sunt considerate neo- sau poslmarxrste pnn prerui unor concepte drn cnlica <ociali marxistr' Cu mult mai pulin

(srui[vjslD

"

pa4i. Inrudirea cu jocurile de sumA nnle esle evidenre. Negocierild sunt pnvrte ca un schimb de concesii sau ca o cdulare prin incercari $1 eron succesive, In momentul in care negocierile au fost necesare intre pdl1i care-$i disputau valori indivizibile $i neinsrainabile, ca idenlitatea

culturali, aflatA la ridacina majoritetii conflictelor coniernporane, rceastd meloda numitd $i analitici s-a dovedlt insuficientd ti irete, vantd. De aceea merirele $colii inovative au cunoscut o recunoai.re Jin ce in ce mar ldrga. \4utr mdi i (l]3g\q d..c.lLpn{clri! irc J rcl99l1!9!l:!ll'loilenrele'n caiJjc.slidj:rrlqrs:3tlltsja o rapitolul,,gcoalr ino!a!\a
cle Joue

t(oli

\e deose-

coneeue?risiie ia"ii&li, Liniveri'lfiaG-$i aT@mentari"mulut care il promoveaza.

lcpiua,Le,xlilqzMultitudinea de poate fi derutanid pentru negociator. Cu toate a sufiG itenliei tea ele li ofera un cadru necesar pentnr orgamzarea propnllor servalii $i refleciii qi li firmizeaztr elemente care sA le explici sau si Ie exprime. Lista bogad conduce la o remafcA: bate semnalate sunt adevirate. nimic nu e complet gre$it sau Diferite sunt insa ierarhizarea conceptelor fi folosirea unuia sj ca parghie absolu6. Aici negocjatoml e liber si pund cheie sub sermul lntrebirii. Considemliile teoretice infelitate pe scurt au o rota co usor detectabila. Ele au avut ca baza exPrimentala cu pre( cazurile neeocierilor de distribu$e. Procesul de negocieri lo caz se asirnileaza jocunlor de pozilie' ca 9a1Nl de pilda, in care

ultimele doui contraste:

versus proceduri informale gi creative $i 2) ce se inlelege

gociatoni fac patii pfopni, aSieptand ni$carea celuilalt Strat iste ln aceasti perspectrv?i una cumulativ5, tinzand sa convearga a celuilalt. Int;tesele sunt tot timpul ln competilie, mi$c'rile fi concesii reciproce sau supralicitdri ameninlitoare Solulia se
struieste din piese formate din una

dispaiate aflite in joc- Viziunea ei integrale aPare 6rziu in formulei, care nu este dec6l un amestec accePtabil pentru a

ti

aceea$i substanli a inlel

rnalitice sunt tentali si lc confitnde cr abordarea raliontlLn impo lriva ciria se ridicb in zilele noastre un vast cureni dc giDdire ce , \rl a resonunle irJrinnJte ul( ornutur inrr-o eNca a cu.rnir.!..ii. iniormaljci $i comunicarii, negocierea aparc insi ca un cpiroln ai cxersArii inteligenlei fj un caz ideal de tiuctificare a rationalitirii. Negociatorul nu trebuie si uire ci acesrea sunt unelrele sale princip.rle. O consecin!i esre ci nu e iDdreptdli! si negtijeze modelelc teofetjce $i cliar pc cele simbolice, abstracre. Nu se gic care din ctc va pe niie si transferim calcuhtorului mai lnuhc snrciri pe crrc le t)oare indeplini in stipanirca complexi!i!ii. Ilallonalitate nu inseamna doar silogismul deducrjv cu care nc a obignuit Arislotel $i Dcscartes. Ea nu se reducc nici la.llionalnenIul englcz baconian inducriv, pordDd inversi de la cazul padicutaf .r idcea generali sau la principiu. Ralionalitatea liirgitji cupdnde Si I'nlogia li metafora, la uzul cirora DeBociak'rul esre indcnmar de Lrnii autori (Anthony Judge). Ralionalitalcr se pr,tuntcst.r iti .r,ir ,.; ii i0 procesele de crearivirare.

pin antagonismul intre realitti ii liberali_ Inovatorii ce se ridice modvat inpotriva sLrpremaliei melodelor

l)

unelte fonnale

r
178

Jo&ri pe

scena

lumii

Este vorba de conceptul ceotat ae lberatlgti, e suspect

cultivat ae reali$ti' ac: peniiriro(atori, de$i indispensabili dp asi cum scrierile lui Bufi;n o arad. in orice caz a devenit atat inovatoarc incal s-a trezit avand drept tillu i;confortabil in scoala opus codld vatirilor prouetind din contrastul cetor 9'r,9 F.:l: din nesocotirea fap-

cheie(il)\

ii,"."i" u;.*.

valori. ileinlelegerea provinc ele sunt tului cA valorile misoara inErese Cand e vorba de bunuri' bdni. Sub intetese stau nevoile omului: cuantificabile iI! utilirtili sau artistic; e.i.iUuirn u^tou." unoi tutlou penlru cA sadsface un interes
izvorat dintr-o nevoie eslehca Ar fi regretabil ca marile conlrjbulij ale gcolji inovative in m c{ rie de topiie a rigidi|ili $i fonnalismului negocierilor si fie a conceplelor, iar,exercilrul p.omis" irin necintirlrea adecvatd ireprnlt al valorilor in cauza s[ devini steril prin neglijarea sau
arc nevore Scoala inovadve, mai recente $i neexperimertati' nu se poate dlspe uneie corecqii, amendamente si compleriri -Ea torll de funaiamentul intereselor sau de ratJonalitatea uneon in lcrmeni 'rr sensuri mJi poale \ir le a'imilere uifr. p.

Capitolul 10 Culturile

**

"ederi. "oipLiluif; "u va miri eficacitaFatauii ei. care ii

p'"ptn"

Ea alleapti al doilea val al dez

S-af putea credc din prezentarea mecanismelor negocierilor ii a ccrinlelor adresare negociatorilor, cd ceea ce le dominat cste un joc de li)rle ti i ercse. iar negociatorul specialisl ar li un inslalator cle linii {lc comrnicare. dublat de un laborant in doziri optimale de subslanle. Accasd imagine simplisli este dcparte de felulin care se desia$oari ror r carea in gcneral si cea donimd de rcguli in pafiicular. Ralio nunentul bazat pe fapte apa4ire unui slrat sublire fi delicat, conslrr.rll I p,rurr groa.c Jc.cn imenle. JoriILc. enorii. nc\oi prnperFjuni pc rrrc sondele psihologici ii ale colnpol1amenlulLri unan incearci sile rlcscifreze. Mirtea omului este predomirnn illvadati de credinle ii ('pinij, \,alori $i preferirle, objcciuri incepilinate $i convenlii schim' bixoare. Cultudle sunt numele gcnefc aljgej!!||*l9$l!9ryFrea

lrr h comportaneli
I i
11

este cu

muii mai mare decal

oeea ce

rccomardi

afi;j;;egocirtorut in afara culturii t grrpului la cafe rpxrline, corferirdu-i idenlitatcx, pnn ir(lLUrii sau liLnhi, tmdilie, crcdinle $i valorj specifice? RaspLrnsul nc este dat rl. n inili.rtni fecenti a marilor organizalii iDtemalionalc. ONU $i liNE:lCO. care au deschis o canrpanie vasti intitulali cultura pi(ii | . ( btr,,.rr pr lapl,rl \$!-e .-pl g.J-pl]te-!,llrelulr {L, .,re rr( InJcJ.,u,; Jlre ', ,.r" ircu ,rcea xr rJDon cr.orllr...rl. \nre de_.rrr,J A,tnS rl v | .,lc rcr c,rl,Ir: _i,,boi ri.. crt! irc.drt I iii"i,'"'" ,nch,,; .,o;ec,ul ,i :i .rt 1,, ... ..1 le ra trliu"i*d''' )i,fio:' ,',. .,*Ji.-' "irF. refi.li.ii. ncgoc aronrl rt:q:ne.ul,Urii pri. f'c\c.F,/i Iir' l, Lrrlirile sohrliilor painice ale tutufr'f di{ercndclor, litigiilof sau |,,rllictelof, nrocnitc sau Inanifestale. Esle ctuirrarncnte un sluiitor ,rl t)irii. UnLrl dii princbiile feme ciruix i sc supurre este acela al rLrt)r'ri,)rital{ii ciii pa\iricc tali de calex fo4ei. Nu rrurnai ca e nevoie !1r inr|initeasca ace.rlti prcnis: .r cuhuii parcji. {lnr cstc linut si o rlr'rir) rslreze ii si o ilustrczc f.rptic.
rfr'iie aufi

rdn.'ne-riuTiiaanmiiiea so6i'alaptaoi.

,;[,ri].'.r,; ;;,i" ffi .i-,li,i,.';

Jocuri

De

suna lunlii

Paftea a II-a. Negocieri

181 edu_

Putem merge mai departe. in cultura din documentul de bazi al UNESCfl:conJlicjgle-.ji!]9-ep in-ml! i$ ormeniro@rine'eof in-spjritul.lor) 'i lol aco]q rrebuie opr

Cultura genrali, alt temen ce caracterizeazd gradul de

; Ne6iimtrul de drepralr primei p;ni penlru ca connictele justificate, enunJate ii puse ln lumina unor idei, consjderate

chiar daci sub ele stau intetese mai prozaice. Negociaiorul de acord cu mai multe rezerve faF de enunlul doi Desigur. rizboinice lrebuie sE dispara din mintea omului. Dar autorii pri

care a unui individ. nu cere detalieri. Este lnsA de semnalat cennla ca negociatorul sii asigrlre o balanli echitabila lture metodele ti vocabularul diferitelor domenii ale cunoa$terii ti creaFei atistice Negociatorul citette mult. Are o mice biblioteca de referinF cuprinzand o enciclopedie, un atlas, dicfionare, poate cateva ctulj is-

pali $i scriitorji despre pace, ca Si migcatea pacifisd in general, curs la cea mai slaba mebdi de a influenta schimbarea preaicand ideile bune, recurgand h persuasiune, folosind verbului. In timp ce modificarile esenliale are comp provin din cuvinte pu!rc, cu precedere din acliunile intrepril spiritul dorit, in exersarea pmcdce, cotidianA 9i eficienta^ a ul schimberi ghidate de aceste idei, intr-un cadru adecvat ln ac sens, negociatorul care vo$eqte pulin desprc pace $i di prio acliunilor pagnice devine, prin ceea ce face. promotolul ei cel
reprezentativ.

torice $i antologii bune de studii diplomatice sau politice. Se opre$te zilnic la standul presei sau in biblioteca existenta mai intotdeauna la sediul reuniunii, unde iti completeazi $i documentalra. F.evislre ca me Econonist sau cele de relalii internalionale il !n la curent cu baromefful globalitilii sau regionalismului. In sffu$it, a(e autori preferali de beletristicd $i poate ci line $i un caiet de refe_ rinle $i citate. Cand se apropie momentul favorabil formulei va
spune, de acord cu Shakespeare:
oJ men Which, taken at the flood, Leads on to fortune." (Existd in treburile omenesti o maree / Care luata la revirsare duce la reusi6)

,,Therc is a tide in the affairs

Exi<ii )r un all ghe'n de idei. conceple. opinii ti priceperj formeaza mai vechea culture pofitica. De$i febuie s5 fie zat cu ea, negociatorul $tie cd cultura politica nu se

cultura pdcii. Prima linte$te oblinerea puterii, pe b:ua unur pro sau angajamente (in carc pacea figureazi de obicej), dar cu politice nu include il\iomatic realizarea pecii. Ea menline bal pacii ti a dzboiului ca opliuni deschise Avand ca teml princi puterea, este chiar Inai inclinatd spre utilizarca for(ej sau a ninlerii cu fo4a in relaliile internalionale sau in jocul de i inter-umane. Negociatorul ia in serios interzicerca acestora de Carta ONU. politicianul o privefte drept o recomandare pt

Ar putea fi un motto pentru diplomatul ce dore$te sA sesizeze momentele pielnice $i nu vrea sA se numele printre groparii cimitiruluj vast de qanse pierdute ale istoriei. Prin cultura fflosoficf intram intr-un domeniu plir de asperitnF Nimeni nu se opune preferinlei unui negociator peottu un curcnt de gAndire sau altul. ste chiar bine se iubeasci pe stoici dintre cei vechi. sau se cunoasce structuralismul la cei noi. D-rujtr. mal-e"lie de

ii

Dacd ignori cultura politici, negociatorul risce se argumen prost $i neconvingdtor solulia pe care o Propune intr-o neg trebuie aprobatd sau ratjficati de factorul Polilic. Linbrjul mentele sale diferd de felul cum o prezirtd oponenlilor $i chiar ale ralonamentul propriu. Nu este vorba de sacfificarea uror !ingen. ci de limbrlul. .lilul ti acc.lrel< .nccrfice pe cdre le cele doua culturi. Adrplarea negcciJlorJlui la linrbaiul n'enpitl tului este considerabjld. Nu numai .d vorbe$te mai Dulle limbi, $i utilizeazi mai mLrlte limbaje, pfoprii logicii si mentalitelii i locutorilor.

curellq-de idei. .ejiqt4-?rirlfqd-ia -tsb-rin>nrii-neclirice,.a.celo!.la Inod,, care prin idei $ocaJrle ;ilaflr\a e .Llomina :|- conrer saliiie .affidlf ni.cut de a insu$i ideicare crrculd ti ...e podns nu poate fiiombetut decat printr-o atitudiDe sccpdce. I-a mod! a fost o 9coali I exaldrii diferen!i $i a ducerii la paroxism a specificului (Denida) Un adept al soluliilor integmtive nu este ajutat de llsemenea aborda rc. ce sufoce sau fulaturi locmai ceea ce negodaloml cauti cu ier voarc: teren comun, interese impiti$ite, proiect umc in jumatatea a doua a secolului trecut, cuvanlul ptogres a deve nit contestat si indezirabil. Trebuie negociatorui sA nu mai creada ln progres, cand se realizeaztr un acord solid $i amiabil? oare existi Nilu nu progres in dispdrilia capcanelor inlinse Pirlii adverse prin

l-_r
182

.locuri pe scend lumii

Partea a II a. N(locieri

183

builor din Yemenul de Sud sunt invitali peniru tratative de pace un pranz amical in Ycmcnui de Nord, dar sunt ucifi toli inainte toasturi- Astizi aceeasi miscare tacticd e scoasi din recuzita di matici a staleior, dar nu fi din aceea a mafiei. Sclavia $i pirat allAdath llagele ale omenirii, existe doar in proporlii nici. Dre intemalional le condamni. Dupi negocieri istorice, s-a realizat 'lu un nroAre.? IegJr Je eremflele dc mai sL.. s< Inrnrle..a mejdia rclallI! cultural, lare intei;ica iu .du pracr'ci'or urer culLUride (Jrre allJ. \h rura nu pgre tiSgllj ..'..--.'q-F|: llaiara .upcnoard ( nrd <.r< rofbrJ\Lde l.rcri\i murilJlodrc uno_ cL ilr,|L cano nscarea rousseau-rsE adota vlnutle vle l I .anJ nI)cdre:r rnu.:eau rc'; aoora vtnuLtle vtel I ha'e. conufirdre. pre.uLicrrle cL luprele ei rcricciai'6, rrrtEiirn niti $i nilologia inceputurilor omenirii. nu cred cA jldecata de \ locr< rr Jprecierer grcdL r dc rrnanrtate poi lfEi uete. *fi i$iiffi daiiffifi inrjQa et ii-eliiiiliriinii!fi liiFtre adevdr, ce a validat rezuhatul $tiinlific pdn consens, a adus o alti d care privelte pe ncgociator. A liiat cuvantul u.ni]_ej5allate. Or I versalitatea este Lrn conccpl ili6i6.p6iiii 6NU, teniru sistenul ternationai, ca fi pcntru mersul civilizatiei umane- Odcc acord.
c:it de local, are vocalie dc universalitate. ca metodi, viziune. ective relevante, universalitatca tiind o stea poiari pentru etbrtul a inlocuj violenta ti anarbia cu acorduri $i proiecte de cooper Pacea ca $i drepturile omului sLrnt deziderate universale. (\ rea timpului, moda postrnodemista, atat de fertile in arhilecturi literatuli Si carc a inspiral respeclul varietelii cultlrrilor, a consri un e$ec ln studiul rclaliilor in@malionale. Negociatorul esle iD neral lolcranl (exceplie ficend sfidarea toleranlei prin irtolefan

invitarca la negocieri. urmati de asasinarea leprezentantiior ei? Europa, in plin6 Renagere, taciica a fost practicali, afa cum cj $i in Pri'?i,lui Machiavelli. in anii '60 ai secolului lrecut, $efii

dll| nai ales de limbaj. ,.E dilicil" inseamni ,,nu" pentru japonezi. rh. inseamna..poare" pentru amcricani- Studii detaliare sunl consacrntc stiluluj de regociere propriu fiancezilor, engiczilot. rmericanilor, nordicilor, ru$ilor. japonezilor si chinezilor- Teraenul ,,comprcmis" acceptabil europenilor are sens peiorativ penrflr arabi. Calllogul acestor paficularisme sa idiosincrazii s a imbogift in rllod considerabil in Lrllimele derenii. Djncolo de observatiile inle rcsurte pentru negociator, existi fi studii mai aprolundate. Un exemplu este dat de capitolul ,,Zece moduri in care cuilura liecteazi negociedle" (Salacuse). Autonrl di o acurata definilie cLrlturii: ,,Cultura include crcdinlele (beli?6), schemele de compolIamenf. valorile qi normele socialmenle transmise ale unei conrunitali date. Ea consisti in reguli, concepte, categorii qi presupunc pe care oamenii acelei comuddti le folosesc ca si interyrereze Inediul lor inconjuritor Si s; ghjdeze interactiunile lol cu alre persoane din societate." Pornind de la studiul comparativ al modului de a negocia al americanilor $i japonezilor, sunt idenlificate zece caaacteristici: scop ('isennrarea unui contract estc incheierca unei regocieri pentru un american, dar este deschidcrca unei relalii pentN un japonez"); atifurline; catdg-pierdere vs. ca!;[g ce$tig; stil personal: inlbrmal vs. formal; comunicarc: direcrd sau indirecti;

perceptia timpului: ridicati sau jottsi; emotivitat: rjdicati sau joasi; fbrma acordului: specifici sau generali; construirea acordului: dejos in sus sau de sus in jos; organizarua echipei: un lider sau consens; $i in sfartit accpaarea riscului: ridicata saujoasi. Figura 11 se referi la trdsdturile a doui tipuri de negociere:

In aiari de exercitatc mai mult indirect de c:tre 'nfluenlele tura picii, cultura politica, cullura generali sau cea fiiosolicn fli tro(<.elrr de e!n, rere. e\ :r,i f uu:i pru\e rinJ dI no e fente care introduc factorii culturali direcl $i explicjt in negocieri. Astfel, cefcetifile asupra stilului. limbajului $i forma mentis
diferitelor tradiiii culturale au scos la iveali deosebii $i .pi.il.fe. Je ci e r,Fp"cnrorlr rrchurL ,r !rnd .er.irr. I c .c ocu piini $i de gesiuri (adrdincapr) nrscnnma la iaponezi aprob

A Tip B Conlracl Relalie Ca$tig'pierdere Ca$lig cagtig lnformal Formal Directe lndirect: Fid cala Joasii Bid cJi Joasa Specilicd cenera a Co rslrujrea acordJlui De tos n sLs De slls l jos L Organizarea echlpei Un lider Consens 10. Acceptarea riscului Ridicate JoasS
Tip
I 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Tr;s;ture Scop Atitudine Sli personal Comunicare Pe'c.pt a li noulu' f r-oliv; alForma acordului

Figura nr.11 Doua lipuride negoceri

/
186

.to.uti p? scend lunlii

Panea a ll-a. Nego.ieti

187

caracierisdcA durabile ce se porre rccunoa$te $i la inlrarea in cel al teilea nilcniu.

A\anlrjLrl prJc c tc..rie il crerncrrrL\r:rt ideeade nt<re\n rionll lronrl era Inull ,lrmrrudl Je rrfbrrruL.grcn.lofr_ Dc \!r<.1\erdr Inuliilimirudr rrfitirrrul ,.qrcn.lof:r' nc \!r< rL\er lriiez' ' jii lioir .te,.pi'ali:le perniancrrre r,'e."rrarrei pe pran noolic it. rirclr ca rregQilJlon' rrance/t ., lre p.tr: sl ;n /i nod\rrc.ensibrlr .zrolu pe carc <rlucurnruJ 'ree,.rnJiie ririi ,.l <FIeinuT-!!er!4firnat F,frnrUq-T.f {coti-!:r-d_u:-]]l!e pre(rgru cedccurfe LJ n Jet.n'tea et.ir mrrc pllete. di.lunat)d am'e nucledre. menrbr: a Con\iliuhri de SeLuritate, cu un rol cumpinitor in Euiopa $i cu o jnfluentd cukuralA considerabih

relefra fara de ahele. sUA au decis o inrervellle mriil a in caTul lal uec;nd Desre reslricfiiLiealemenlanlor leqale inlema!ionale. hJnla. lrdel; nnncrprulur de ru\lr!re. obreclea-/a..5uA^sg-qlalrJ Pe J reer".. a'itor pasnice, obiecl,-rm trficE tuprii penre-:dinn6-u. Suq lmlrriiicampan'a w in '{mairiui tru demoCfrje- Franta se intreabA cum arate democralia intr-o soci

l6ii-bfri6

eiate tribala (doar Drepturile omului erau scrise pentru cetrleni), cu

politici lianceza, care o dife de pozilia anti sralali a docrrinetor liberale din tdrile iaze glo-\a\one. nLr e\te ir.reurJ di.t:ncIe In ldblurl \ato. ol Care lari occidentali sau care $oali doctrinari nu imptrli$eSte f nroasa lozinci triunghiulali I libefiatii, egalitdlii $i fratemitd latd insa cii libefarea csle prioritari in SUA $i Anglia. in rimp egalitalea a fost scoasi de eie din clmpul economjc $i pisrat: .n .cl Lrjdi. ,'e!:lr.drc In tu r lFg penrr-tr.Jrrnc.rr. ellti.jtea lo.. trin.ipJlul meq a rr(obrnrln- ra\oluriei. lrircmirxrer se(rorrlrr n (oiab nrut lotrtri 5r i ir.Jrnlar Lto:|| iI lin hdjul r.ri rii protesratare sru al uropiiior sociale_ Este de !91rlruI-bU!UL analog cu analiza spectrali, unde sunt predile toate lungimile urdi. vllorih o.!g? -,I1rjrejalq, ce i\iruT Ji.rrrr,ri me re(re..ro.1re villof i \unr nr</<nte rr cltti,It. JJ. ase/arca lL't ti gul jnrportanlei diferi. Esle de rerinut acesr lucru pcntru intel dlfercntei din vocabularul,regociatorilor si,:rl dj acel.ati cu\rnre.1I trcc,enre r] . un nit(r.re- qrncl.lrr r c ,onanii.u l,l'"iar,,, 'r rrhlrira .rar,.'ar;u ,i \r trti,ma ,b. indi|idului. Aceasta va fi pusd :inainre dc j,,rrtljc, menili sA tile
Nu se in6mpli acela$i hcru in cazul icolii frarceze. pentru c justitia se bucure de slrpremalic fati de legi. c.eate pe baza rol g?nerale a lrrl Rousseau. hdividualrsmul exacerbar in alte siste c.re tn\l| .U .rr,r'rr r.ne,le irrii, c,i: r' r,", c ne.lir.. birr.- oLro sau stnnula anafnrL,nistnr'iiri regociatomfui firncez nu se vi drshnge cioar p icesle nuante ce ar pulea explicn niclintlre.l sprc lLnumire solLrlii

Blob /[ra.lcolonnr. Preeminenla statului in cultura

un stat redus in pulbere (fx!e aubritatea centrali de a impune legea). Coment4riile au vorbit de 4BljgJilg, animozitelile $i vanita lile prezelle in dialogul euro-american. Dar explicaliile lin -de re.n.un rrl,i ,.un.i. aie scorrtor'ae gafidii"e ptbfit;. ;fili6jii6i )r rle rfao,rrflor I3nror r! qruz4._ Cand este vorba de specilicul comportamentului in diplomatie

ii

Degocieri se invoca deseori deosebiriie de temperament. Desigur, psihologia, in special psihologia sociala, ne ajuta la inlelegerea vaere,tii manitestate de una $i aceea$i clasa profesionali ce a deprins reguli universale de conduiti. Francezii se disting prinir-un tempe rament ce poate fi numit latin sau meridional, mai extrovetit $i \ponran de,rt nordul inlenori/ar ri lent. mri .tumos sr mai imaginati\,, impetuos chiar, cu manii sar adeziuni nerelinute. Diplomalii liancezi sunt neintreculi la capilolul retoricA, unde etaleazi referinle ti argumentalie bogali intr-un mod elegant qi aregitorDe$i tr:siturile lemperamentale pot avea inraunre asupra nego cierilor (calmare sau invcninarea tonuiui). existd lrn factor insufici fr' .url;nidr de xurofi |r anume lipul dc gendirela care ade|a ne!o.,rrori; La fra|l(ezr aceasu l"ra-a!!iig!g!Jt)FlFr cunlu|masii r^.rdrn.ii. la frarterr aceasra ra:atura e rnanil-eililFi qunr !marii
1.,,

Dcrrrre\:;ur;iltilncip,,lor rdrjol4ine uluj c0recr-\r .implu. I' r dllo- scr'ie-pfivind acea.u incl]nare spre logicrl$ ralrune specitr r Tr:rcFirfi: ,Despre gcrmanr nu \e spune (a \unl k3nrieni sau rrrsiirc-iri\in-enr nu atirmr ca cngle/ii .urr shakesperercn' 5t rralierii dante$li- Pe de altd parte, toli repeta din generalie ln generali ci ffancezii sunt cartezieni." Puline discursuri ale francezilor se (lcparteazd de la claritatea $i rigoarea regulilor carteziene. Aceasti icoali rlrlionalisd. ce polnesre de la principii generale si ajunge la foncluzii pnctice $i ]a cazuri paniculare. a avut un rol decisiv ln clearea itiinlei teoretice. l-ogica ei este eminamente deducdva, lunclioneazd pe o axi verticali, cu sageata in jos: de la general la palticular. Speciiicilarca ei esie pregnanli dacd obse^,im ci tce crii axi vedcali estc lblositi de englezi, cu deosebirea ci sigeala

188 este indreptati

Jocuri

De

scena lumii

Parleaall o Negocteti
pnncrpru

189

/ (

dejos in sus, de la cazudle particuiare la pl general, In loc de abordarea teorcdca, dofiulge la englezi experimentald. Descartes este pArintele primei tcolj, Bacon al , ilalte. Cu aceeati probabilitate ridicata cu care negociatorul frar va incepe sn invoce ,,principii", cei englez va debuta prin desci unur caz ce i .e pare relevanr in situalia dara. Ambele demersuri stau la baza $tiintei moderne ti sunt de inseparabile. Amandoud sunt dguroase, perseverenE pana la pdlanare, practicate pe scari de generalii cu aceea$i s6ruin16. V ticalitaiea comuntr a axelor face ca ambele sd aibb neajunsuri mune: cartezianul ru poate fi si8u. ci ajunge la un rczullat
plecand de la principiile lui, iar adeptul lui Bacon ci va atinge nivel teorelic salrsfucdror. pomind de la carurile rui. ln plus. r bele demersuri iiniare sunt foarte anti-contextuale. DanA la rca a ceea ce se petrece pe alte axe decat cele parcurse de g

iir comitate, care au atins incredibilul numtu de peste 300. Sineurul

unilicflor penrru acea\t, popuialie apJriinand ace;m$i

credinte. valori culturale $i vorbind aceea$i limbd era Sfantul Imperiu Roman la care apa4ineau $i care avea ln interiorul sdu un virlual ,,rege geman", un titlu ce trebuia obtirut inainte de tIonul imperial. Alegerile cedeau in sarcita Marilor Electori in numAr de

in

sus sau

injos,

Diplomntul francez are la bazA o bunA educalie. Kissinger despre ei cd in timp ce allji se bazeazd pe invSlarea practici dusi de viali, Irancezii se ocupi de ,,pregitirea minlii". Institufii invelimanl ui superior, Politehnica ti $coala Normald Superi au lbsl create de Napoleon, iar apoi in timpul lui De Garile se fiinteazd faimoasa Ecole Nationale d'Administration (ENA), c pieland programul educaliei elitelor- E o constanti a de stat, cu consecinle pent diplomali. ,,Negrcidtorul Jrancez .rine din cLasek riuperioLlre sau mijlociL \,a fi bine educat, va br,iliSa aryunentarca cdne?.iand, va proteja cu indArjirc francez si vs alim(r cu pasiune Si elocinld intercsele ti Ml Jranceze." it aceste linii ale unui comentator striin se
schila unui portret edificalor.

;aple: trei episcopi din Mainz, Cologne 9i Trier, Palatinatul Rinuiui (loc ocupat apoi de Bavaria Si de regeie Boemiei), Ducele Sa_\oniei, Margravul de Brandemburg. Din 1708 s-a creat un loc suplimenrar pent Hanovra. Regii erau aleti, ca $i impiratul, din marea nobilime. Astfel, pentru secole, casa de Habsburg a detinut acest rjtlu. Micile ducate $i principate, ora$ele, gpiscopatele erau angajate ln contacte permanente $i desLlturau o diplomalie activi, ocupate cu problerna cronicd d regalelor independenle. anume aranj menre matrimoniale, dar ti cooperarea economicA $i stabilirea de legAturi trainice. Profesiunea djplomadcn a acestei epoci este ilustrattr de Leibniz. El este relinut de istorie ca matematician. filosof Si logician. Independent de Newton, a creat calculul infinirezimal $i este Lrn precursor ai logicii sinbolice modcme. Ca filosof, a crcar sistemul monadelor $i a ciutat sa imbine ralionalismul francez cu empi.mul briranic. Esre mar pulrn cunoscuta dcU!ila|-ea 5a drploma(i;a. rlqfzglLulL4lglglrei. care rl duce la unea_resrlui_t:I?nlei. unde prezinri proiecrul unei,orBrni,/an a_qblii. E in avans (u epoca

ti rre \iziun(r uhuilimbai uni\e|sal ca-re sA ser \ bai.;n-l0dF cloDrra. biograrr ruresre un memento pcntru protesrunea dlplomarice ce invjta h cuirurt_y-4ti6!L!gii!4s$$ " '
Congresul de la Viena (1815) a menlinut o cennanie divizati, dar cuceririle napoleoniene dezlegascra vocea nationalismutui $i treziseri in Germania aspiratia unificirii. La 1832 se creeazd o unjune varnali a unjtililor politice germane, Zollverein. Doud curenre dispuh solulia de urmat. Liberalii ca$ligd prima man$e dupd revolulia de la llt48. creand o constitulie denocraticn fi Adunarea de la Frankfurt. Dar partida miliiaristd prusaci preia qraftta $i antameaza programuj $ de unificare. Bismarck este prircipalul personaj, cdre a reu$it sa combine diplomalia cu actiunea militar! intr-un mod exemplar. Se spunea despre el ci esle singurul om care poare iongla simultan cu palru bile fdri se le scape pe jos. pcntru a scoare din joc Inperiul Austriac care i$i pdstraie dreptuite reorclice de fatronare:l inteleselor gemaDe, il atrage inlr-o acliure comuni

$coala germani, Churchill spunea despre istorie ci este o putal in spale. in cazul Gennaniei desagii islorjci sunt Dar conpotanentul ei diplomalic e in pane explicabil prin trecut care are faze complicate, perioade strilucite $i etape si urmJle de un Lur\ de normalrlarc.,rl,rbnr $i con'lrucriv. C<llnrr)ia ca rr.rl e o realr/arc raf,/re produ.; rn Ju doua a secolului XIX. Pand alunc;, geflnanii care i$i fiuriseri i lilalcr in paralcr (u lrdace/L 'pre rhf..rul pnrnurur l||lenru. tl..it in unjte! disparate: oraie, cetali. pofturi. ligi, regimuri,
vard de

190

Jocuri pe scena

lunii
Irunrtarer

__Pdted
Uniunea carbunlui
$i

1I-o..Nesocieti

pentru cucenrea unor rerirorii daneze (1869. $tiind cA Ltigiile i pA4irii pacii vor apirea, ceea ce se intiiiFiA doi ani mai tirziu,

l-ql,

,u rrarrr ir

furoreilb c;rbunetri fr
acorJur.e ,cnrndlc

olelului (1951), iD NATo (t9S5) ti fu C0.

Oretutur r ts551, rcconciticio&

rioadi este consacrati picii prin abile manevre diplomatice_ S1 deosebire de alte lAri, cermania devenise un srat terirorial marc, vecmr nunerog $i frontiere nesigure ta Rin in risirit. Bi $i voia si impiedice Franla sa 9i ia revan$a orienmnd-o spre expat uni colonicli\te In Afnc.r. LnJe calliga.e ri Cermania un frcior spriJjn. l-a dsArit incerca se evile izbucnirea conflictelor inire A tria $i Rusia pe tema mo$renjrii otomane, reutind o intalnire $i acorcl a] celor trei impiralii (prusia, Rusia $i Austria) la 1881. alt5 lriple atanli era innodata intre prusia, Auslria i ltalia. de noul impirat WilhelD al II lea, Bismarck sc rctrage la 1890.
sand $i un bilan! remarcabil de realiznri internc.

cconomicl implinite

rea.acordului URSS gise$te obiectivele cle reabilirare. de ocupare a tunur loc onorabil in comuniratea irtemalional, qi de dezvoltare

careictloi dorin cEiriiffi '*--:-::::,:.: RraEhnfiGidn|cciinSniide Eiliini iiaEiliii: irupi o lungi p_:rr:1da,de obshxclie. Uniljcarea din t99O sub Koht aupi olgrie_
va f acilira-cursijli;iinifi

:11991^_lt -E44td, ( 19-69 1e7:1)

a--@_

cL De Cru e rt96l). u,.rntlorul devotat succesului economic, iar Branclt e$e

rb.Jr crer:

""

ge.::len domin. Anar,$rii ' u,"::Hl+t:6t9t!:$q din i. rir larFr-AiFrbmar,ci au den aroJrcte tdj,e rctrf.i.e
si nego,

poare_n-ctua merodete .. w']1,:1._"1_!:!:" "_lrc/ur c. lin-ele. ( llrsftarck. dr-j_E:!_qia(ltrLrl tira

,1. cl, rborrre J

rrrrcr

ral; d pmvocar Pfimul Rir,,ho,

l!

chibzuit n-a fosr dublal de un diDlomar dibaci De la 1890la 1945. timp de 55 de ani, Cormanla pi noad4ggg4: sau ,.oJ9.l_e-zero", cu o scufte palpajre a ui Cu.rr\ Str(iemaffi moLrt I igI Nlrliunr'ol Dupi perionda lascisra $i infrengerea in cet de-al Doilea R6z Mondial declan$at de Hirler, diplomatia germane s,t confruntal intrarca Germanjei in rolmalitate, refacerea economice a lirii r:zboi Si $tergefea oprobriului cu care efa inrampinah pe lnondial. Adclauer,- u-n olll)otilic de politice veche, arlri

tmb rc n(m Mond.al Si l-a f'jerdul. \4rlil rul

uo

{.ri pe Adenauer a fost utuit

il"u ;iilfl ,i:'i+] ;':t, :,"l:1 .il'l Mc( luy. refrcTenl.,n'ul prrrenr
I'rpcri,r RnrnJn

: i"

Pp.|| rL .

si

de ucrrnr.ie. l_a inrjlnir pnmd oa

ffi ffi;r"' i l

auda de la acesta reierinte la S ccertal ..r re|e/ ciune: r)trr.

Efabor:roa !iziunii generale. irrle n Cesanttonzept (o ..^.21 iro! rre . cn rJl)) .rJ crpnr.e obiectr\ ele si crdlUt generdl pe care rllcF prs \au ,\D0\ | prrtcLlJ.rr ltebu,c \a rc te\t,cirf. Prezentarea politiei Doana oeccler u er innuer)!e fito. -1. .ulrcc mJr)ile5rard i gU5 rl Dentru ancl.,,j 5. re,,ol\rr;a pro. Iliemeror. 5e nJrc .a Hegel le diL prin Jialeclic: .a .rn a\ Jn.di ,peri_ **r.'" upl.ilur. e/or\Irca cnnrradrftiej si con.iirnla ]]1.T" In \arietatc lnrrrr, Je/!ol a,is r1crrr(e, l tcderalrl.tatului (,r .lJ p opriu .c ctcfirarii. adr nu '?i at oraloriei Ji.Inge i \arr!rer/dr "ueLrl 0e diptomir!t gclmrr J\ et: ., '*,, ]ll"''1. lrnrpJl ,,Nu Itrc"Je frin r ti mr.terio. Subtej,uprire .ru .LJtr!area con_ qIrt DrctLirp rLr/ (r ru a, soluna enc lrmilrit; ct r-.c\ e.enli. Co,nntotni.urile .oir_ ir turrle-:gl-Mtllg Surt ro c.irc cinrle i,rnrmu,c rr \ccrFrc u lrr'rl' Bnta e.r< rco drrr nte i pftuare ,r l.nclcni'ot )t e\ drii

Nun! elaborate de cel ce

Pregitirea amiinuntifi, care coboari de la organismele de po|li(r e\terne elrr. Drrl.rmenl. runLle de con.ens 'canr )r dc atialr. c\rern;, l:r Ini,ri,rerul de e\e( uie. undc Jeraliile
line toclJt (Fe..tedijhrcnrD.

192

.loc ri

De

s.ena lutnii
a negoci

Pafiea a Il-a. Negacieti

193

izolirii. Se accepti intreruperi necesare Egon Bahr' car

ditr 1970' revine in $i cu Romania, djscuti cu Gromiko Tratalul de la Moscova plntru consultiri de cateva ori. Tenacitatea se mal festi !i in retuzuri. in intatnirile lui Johnson cu Erhard $i cele ale l Caner cu Schmidt. lncercarca a'nericanilor de a oblne plata nirii tmpelor americane prin van?area cle arme $r de a atmge mania in sDriiinirea rizboiului din Vietnam s a lovit de un refuz

Ini 1i. a lbsr incorpor i in 5.oa a teorclicr en{le/a. reDrcleflrala in .((olul xF?c tleu,j)teutt.Inir.un rl carc ccnrirunit tunili 'i.r.rn rmt^zE conCFiEIe-G-6;; sunr reprezentate de cuplurile dcirneheaclie, prowarchdquns, schinbE:e/status-tt o. inlelegem de ce ii istoricul englez Amold Toynbed1 recurs la cheia, prito-

Anali$tii au degajat triseturile stilului german in prcgitil csentiali lipsitn de imp.ovizalie li plind de studii detaliate. punctele stratgice din carc nu lipsesc grija pentru argu

fttrc/riispuns penfi) mersul civilizaliei. De$i $coala realisd a relaliilor internalionale se bazeazi pe echilibrul puterii, in versimea ei lrnericani ea este opus2i aborddrii juridico-institulionale. Englezii !JJ In.i o conrpa brl]ElLU!-te inslrrurjj de Ia Vien.r din tuts pi -fifa-NaqiinitoriJ-iaffi'de'CungrcsulCand Woodrow purere.
w rl.on a repuJral doclnna eahtltbrului de Outerc acLrl.nd o ca fiind

losjce, evitarea emotiilor, pacienla si calculul alent al mo decisive, in pozi$ilc tactice in care figureazi utilizarea ocazli sociale. rezerva faii de presd sau unele detalii mergand pana atentia datd vars@i negociatorilor opusi. Iar concluzia gener fomlulaia astfel: diptomatul sau negociatorul genna este tn sta td wghe, bine prc7At $i logic, tticioditd slab, dar i4 ntod deznlinlit pol iticos, .fonnal uneoti, Pacient 6i d.schis Iu noi gcoala englczi. Istoria a lisat u|me trainice in profilul naluluj englez $i in stilul sau de negociere. O lard cu a st Duternica a respectat intr-un grad ridical tradiliile pe care le g iidel lrans isc de la o generalie la aha lar un stat insular cu \ gandire lie maritima a practicat 9i dezvoltat timp de secole o ,rci globalr.ta inli n leedLa de^iunLrionrrea unui imperiu i' ex' rea i-u.ea, ,,n.i heae;onii inlru,;r aqniraliile ei crdu pesrc m irr elre ionrinenre. Anglra a .r\uL. drrpr Iarboiul!s 100!e ani

sursi de conflict, englezii nu l-au urmat. Intree acordul teoretic il rjru-crilor la Joclnncle de pulirica erlerni imbini feairsrnul ibazal

flrrrhia oDgrnrra) rr icoala juri,lic: a coonerfu ii-Anjnice. Br'rnLa puredi nL e.re rlrdilri d; ; ii;;.igre i ffiiio-r purcn ae ,r.rr lsrgurJ \ onlrolul sru domrnalra, caplrt; de dic,onul latin dil idp rl ii7?e.d. Este evident cA dispunind de forle militare rnai micit6eht cereau vaslele teritorii colonizate (India. de pildi, sau coloniile ulricane), recurgcrea la impirlirea du$mdnului in grupuri dnragoiste Si asjgurarea unor alianle nu putea fi nesocotiti. Da. criticii doctrinei au obseNat cd in cazul englez ea a dcvenil o adevirati 0bscsie, cuprin$ ti in titlul ci4ii Diride $i pleacd. Cand decoton! i(lrrca a devcnit un curent ircvel.sibil, englezii au lisat in urmi nu Ulcroase diviziuni carc au devenit focare de conflict. Lisla esie impresionantd: Israel-Paleslina. India-Pakistan, klanda, Sri Lanka, Cibraltat Afganistan qLlnitate din populalia paqruni sc gise$te in Alganistan $i cealalri jumitate in Pakisran), Liban-Siria, Iordatlir-Isfael, Irak Kuweit, lesand la o pate diviziunile postbetice in (;crmania, Coreea, Vietnam. cisim pe lordul Caffington propunl]nd inpirlirca Aficii de Sud ti pe Sir Anrhony Eden Iucrand la tlivi?iunea Vietnamului de Nord si a celui de Sud.iNu e dc minre c[ in opera de mediere britanici dupd inceperea-rizboaielor din Ir)sh Iugoslavie nu existi nici un concepr integrator, in rimp ce qrntonizarca Bosniei este elaborati in deralilr. f,lc po,ibil cr acear:) prefefinta penrru,nlu iile lrrsmcnlarine ril lc inrodir; cu uu.<,rurr mai larg.i a s.ir iurlui ei[T7Gi rEinrge lx iI,r r.,,c. h;ai;;F lji,di&fauT.ffcr lr. .U uf-ersBTe.tD< ta lcf.rli e-r,crale cr si in sr*rcmul rurlii?Siiranii. ddcrS-ECo ioturrc drl. n r.'d<r:'ri !r'rbil; cJ , i)lira rcl emblcnr,rlrc rr e,te reJr-odJ\a
pc

,,rr ',.ur..t rdJfdilrt,c.J,,uri .rmr'rre. .{.r,\

. :

r
t94
Jocun pe scena lumii
Patrea

-a. N.Bocieri

t95
sla-

rirrtioloelce iar ocrir i'rice inpiezLrtLri rt tac mai pririnJ reoria sr glcralt]3!!e. Ln lucLI j"u.r'rre' Ae 'nvcicaG ce/r. el \c nullumelte de a { /drr.Ieed cc Inseamna corecl, I bil. crn(ril. Nu e.re ineiidionr.. zgonoror sau dramrric, ci In ral un personaj tdcut. Cele mai scufte intervenlii ln Adundrii Generale a ONU din anii '50 erau atribuite minisrrilor

lenrcr ia un DIlncrprl cal:l|lrror (au lr o tegul5 lenetrl;. ci I conipxiiiEa-r;m'niei-rir uri, az aicmdnJror. V, JGtln-rc-sllef a\anr$ a.upru ar(nr \co . rrnn libenate, Lle a recltrge emprnc $l her lr argurncnrele ce pledep,/a penr'u o,ol-urie iru alra ri ia eventu rczultat mar Dractrc sr mrr encrce '.i-

Un negociator britanic nu va inceDe nici o demonstralie Drin

rJc.er briranlca. si aoume ala!amentul

|lr
r r

delinili\ la o con\ inaere

rg!q.!gjLg!I1q4u!]!4. Ca $i colegii lor de breasld din F1an1a, diplomalii britanici au fafe de o educalie din paftea unui sistem elitist. Dar stiiul lor ini- \ Inilaoil .c vd alrrma pnn rnri purina rcrori'a $i e\reriori/Jle. prin
rnai mull scepticism ti umor, prin stipanirea de sine, laconism $i irpdrarea perseverentd a intereselor lirii lor,

ria.irun

'

fire9te.

//

glezi qi suedezi. Diplolt!!'{9-|cl9?.p"l l|.t-e!l9lf{!!91 c3lmulq esie incanht sa r se rafr;[l'nesma!i;;1. lanta luali fatd de situatii si oameni. pe care briranicii re a'ra pfin culturr. e.te edificiro. ci cilarn Thomas Morus. Este un contemDoran si ujr Drieien al hi Eras Face pafe din aceea$i familie de umanigti ai vremii, dff pozitia de lx o genemlre

-P;il;;;;" p";;ifi;i;.
b

lod cancelar al lui Henry al VtrIlee ru-i limiteazi liberlalea expunerea vederilor sale, pe care le infili$eazi intr-o lucrare masi celebrd, Utopia (1516). unde descrie o societate i conducandu'se dupi idei apropiatc de idealul seu, conrrazisc realitalile lremii. Dupd el rizbolul n are nimic glorios, e chiarjo nic qi ru$inos. Dar in situalii grave de mare necesitate, cum ar ap6rarea granilelor sau a prietenilor. ori eliberarea c ivi dc tism el nu poate fi evitat, iar societatee se pregite$re prin disciplil $i exercilii pentru el. Litigiile pretind analiza aminuntiti !i stabiljrea dupi Morus. Arali o mare irdignare faii de cazurile in care cianlii sunt supu$i la vexalii in alte lirj. Nu manifestd rnare in pentru tratate $i alianle $i crede ci e rar ca diplomalia si ia in derc,,toate posibilitnlilc $i angajanentele" sau si le,,fbrmul pcrfecl, net $i precis". Ciind citim istoria Angliei care a intrepri ridoaie ca si elibereze un cetilean dc al ei detinut pe Dedrept cend rcmarcim neincrederea in acorduri consjderale deraliate fi finilive, auzin ecoul indepirtat al sclicrilor lui Morus. Prin m tea sa. dccapilar fiind de rege pentru reiuzul de a i aprcba o deci pe care o considel? eronati, Morus coDfiflni o alli lrisitul-a de
de

$coala rusi. O tnare pulere nu se poate dispensa de un-sistem (liplomatic pe misura obieclivelor sale stnlegice $i politice. In mod prradoxal, aspiraliile inalte sunt conturate inilial de un cnezat mic de la Kiev lndarn dupi cre$tinarca din jurul anului 1000 prin conlractul cu Bizanlul. Rusia se vrea a treia Romd, indati dupd alunga' rca tetarilor. iar intre 1480 $i 1721 teritoriui ei cuprjnde intreaga l{usie nord estica. Timp de doui veacurj adune pimant pentru o vaste populalie slavd, construind o autodtate bazati pe centralism ii autocralie. Fi$a cronologicd a acestei cie$teri continue o aduce la nrijlocul secolului XVI la Caspice, h 1600 in Siberia $i o sutd de nni dupe aceea la Pacific. La 1688 se izbeste de China. Obiectiwl e
ocuparea de spalu, expansiunea teritoriali, desfiinlarea hanatelor $i l punctelor inteme de rezistenF- Se transformi treptal intr-o comu-

nilale multietnici neparcurgand drumul statelor nalionaie occiden |rlle. Prin Kazan, Astlahan, T\rrkistan ajurge o putere contincntali, contloland pon,iuni insenrnatc din Asia Centralii. @ Drolomalra e prezrnq-lIrJeSSlU]tLYl],!g.I!3ra.fe urbrqnea lui \r(oE-l4Esrii:qfiir. imo"lzl /dta de calile acestura. ri de or );.,r,i,,dred aJnceldr;ei de politica erre.n;. in\5rc.nali cu trimilerea fi pdmirca solilor, pregitirca documcntelor ii redactarea corespon rlcnlei. Trimigii striini sunt incartiruili ti studiati atenl in conversa lii prealabile neofjciale- O trisiluri de inlensi suspiciune fa,ii de striiDi se manifesh incdin fazeie de inceput. Itusia nu a luptal in extcnsiunea sa concomitenl pe doud fronruri, direclia fiind ori Asia, ori Europa. Capitolul celei din urnli e (lcschis de Petru cel Mare, de care se leagd incepuiul lerm al mo(lcrnizirii. El cauti deschiderca spre meri calde, Ballica $i Marca
Noagre- Pe aceastA

teni duce r5zboaie cu suedezii $i cu lurcji. Din liuropa ia mai mult decal tchnologie militare; se indreapti spre rx)delclc $i instituliile ei de gcstiune $i de organizare sociala. Cinc U li pLrtut spune ci $i ir diroclia npuseana na$ul va li lot alet de

t96

Jocuri pe scena lumii

Partea a ll-a. Negociei

19',7

impetuos ca in Asia $i ct t pele ruse$tj se vor gasi la Berlin 1?60, ln Alpi in jur de 1800 $i la Paris ln 1815? Sau ci larul R Alexandru va deveni cea mai importante figurt a Congresului de Viena fi al Sfinlei Alianle, care timp de 30 de ani controleaza ropa sub senmul conseflator, aristocratic ai antirevolulionar atat convenabil Rusiej care se remarce prin invadarea Poloniei $i exilarea decembriqtilor? Succesiunea acordurilor de pace qt a boiului, facerea $i desfacerea alianlelor, contactele intense puterile europene dezvolti o diplomalie activi, prinsi in negocj continue, defi momentele decisive revin diplomaliei de varf a para!ilor ti cancelarilor. invjnsa de o coalile a pulerilor care li bareazl drumul spre Constantinopol (rdzboiul Crimeei 1854-1856), Rusia se orienteaza din nou spre sud 9i orient un tratat cu China pdn carc oblhe teritorii mari pe Amur). Su infrangere din partea Japoniei ln razboiul ce se incheie ln 1905 medierea presedintelui Th. Roosevelt, rrsplatit de Premiul

acela$i grad, un stalu! asemandtor celui de care se bucura Academia de SriinF. ln consecinri. exrsla ideea dpdJtineni la un co? prole.i-

Personajul cel mai legat de acest sistem, in care a func,tionat ca panicipant la reuniunea de vArf a Alialilor in cel de-al Doilea Rezboi Mondial $i ca ambasador, a ocupat cu un record de longevitate polidca, timp de 28 de ani, posrul de ministru de externe, a fost lqqLl3rygito. Pentru ce a consiiiuit modelul mai multor gene-

ralii, nu este lipsit de interes profilul sdu. Nunul )i..iaF de piafta . Gromilo era impeneuabil. Nu le'a str r \e clleasca nrcr un g:Mo. Leea ce nu tnserma ca nu tlla sa zam. beasca $i sd ascuke alent un interlocutor. In locul risipirii atenfei, era concentrat asupra unor obiective majore, fixe, puline la nundr, care puteau fi enunlate succint, Diplomatul care s-a format in aF

penru pace. Revolulia bol$evicA incheie participarea nefericiti a Rusiei primul razboi mondial. Noul curs al politicii lui Irnin incepe
publicarea acordu lor diplomatice secrete incheiate sub farism, pamlel cu iDstaurarea de cet Wilson a ,diplomafiei deschise". plomalia so\ retic: intri, in aciune. TralaLulde la Rapallo-. de inren'e nepocieri cu Germrnia. du'e la prirnul acord

noeire6

/;;"i';ff /
!-

dipromatice a" "ricii in Liga Naliunilor (1934), printl dupe intrarea Uniunii Sovietice diplomatie activa condusd de Litvinov. in afala experien,tei ca$tigare de diplomalii sovietici in

i Uiiinnii Sa;vieii""'(Rtrjirnb, r92?.' -"i--O rtinii perioadd iioiillelic5 e caidctCilzaf de negocie.i

#;"tJi; i."r'iia".ir'iJ.l"

mosfera de colaborare a Aliatilor contra Germaniei fasciste a ales drcpt cheie a diplomatlei pe care o conducea ideea ,,paritdlii" cu SUA $i restaurarea unui parteneriat trAdat de acestea. De aici decurgea o competilie nu atat de suprematie, cat de echivalare. Fata sa imobih nu fteda eandul intim care il fecea s! se indoiascA de cmenlnlarea lauoaroasa a lur nru;crov pe care u rn\oFa rn suA: ..Va iom Se poate trede cd Groin+o nu credea ca e.le posibil sa ajung, din SUA. cu arir mailpulin 5a o inrreci in Derformantele economice. Penlru el obiectivril era alrul in ciuda u,:cd.ei ,1,\DanraU. cele doua In;i: Dreriifebuii "ir-si-iinrthe in .., . .'-:--,1 r ,ir lllmome 5l cu rdSDunOeI eCale Un OUDIU rol nCpCmOnlC De Slon. asa r",iiii i-r ,r.lo'a,r cum sraruse-a nranrn In cea mrr mrre Incre$r

Eopel

un

valoare

''e.' sinbolici zensaniolui de arme si discursurilor dure

'

ale

Ita?E&Lui-6ac,.9tiind cn in esen{i cele dou5 superyuteri surt le' lJre de un drord de sLrpremr imno .Jnl,: nerecurgerea In nh ro rrnprejurare la arma nucled-ri.

DiDlomatul trebuie

si

Dosede

o schemi de evaluarc a eveniSe poale ob-

. --+-i, , )i u lehnrca rnind oc domenrul \rmreg||lor glnbale

au Inrrep n..rudrul diploma!iei ru.e dc la IncepurLrli )i pan: acrudlirale. dinia;e llu iip'e.c.pe.iat'1rr trereiolurionrr cl i\tr iul Tarl6. in al doilea-.rand; cu todA subordonarea impusi cie tul sisien centralizal laln de forurile poliiice, un anumlt.grao d tonomrc lrlote.ionrld a fusl a.nrJ:r d p onrdliror' I ra

scna cEiiiiasenierie:r orofesiondli'rn 1r,a DUlid loc doclnner m.f \irc-j,lr+lc1-de-clalji careia di.cursLi-l orrcial ii err iriblr-r. Un liDibrLj sec $i convenlional era pus in taF, dar la analiza atenta me..'jele pureau fi cirilc rn cu\ iIre. nuanle. e\presll ri c,,Ireit. llmau drept calit'li esenliale: perseverenla, seriozitatea, ris-f

l!iIJerca. slafinirel facrJ,rla a.ilualiilor )r cUnoi,irc-e,r n niunda a] lctorilor cu punctele lortad sau vulnerabile.

198

Jocuri

De

scena

lunii

Patrca a

II-d NcBoLi.ti

t99

peisistenr, Ia diplomaiii ru$r consra rn unei rmpofan iale d

o trisiturA

convenea perfect unei tradilii iocale de predicatori reformati, care rlspandeau cu tenacitate ideile $i morala biblici pentru o populalie fredominant ruralb de fermieri. Pefsecutali peDirx ideile religioase

gue sunt privite drepr surse de neinrelegeri viiroare. Cat de grcu trebuit si suporte diplomalii sovietici Rizboiul rece, cel mai din istorie, in care toate prescripliile sau regulile nu erau scrise,

in Eurcpa. ace$ti emigranli temerari au sirutat un pemant ce le promitea intai de toate libertatea. Prircipalul mediu de pdstrare $i drspendire a ideilor lor a fost prdica, siditi adanc in cultura lor. Aiezarea in Amenca a cerut lnvingerca unor grcutali imense. Vi/itim sau citim despre prima a$ezare de la Jamestown, condusa de
lcgendarul cepitan John Smith. ce pretindea ci anterior a luptat iDlpotnva turcilor in Transilvania $i Valahia. Mulli au pierit de foame

Tot paradoxali apare $i o alti trisatura a negociarorului, v in lumina duritdtii asociate reginlului ser totalitar. Dar cunoscir
pot sa descopere c! ru$ii sunt .,suflete slave,', sentinentale 9i roase. Ei sunt sensibili la pdetenie $i rnai ales la pretuirea meri culturii ruse ti a oontribuliei ei la literaturn, a11i. muzicb $i $rii mai mult ca la orice alt domeniu. ,,Mama Rusia,, este pentru ei c

Iiig $i celor mai puternici $i mai rezistenli le-a cerut timp sa rtingi pragul supravieluirii. $i asdzi o sdrbitoare a sulerinfelor invinse penffu asigurarea existenlei $i a solidaritilii comunitare este slrbdloriti cu elnolie Si reculegere pe plan nalional in ziua de loamni nunita Iftartrgirirg Dd).
$i
Acest om al incepuurilor avea nevoie de mari rcsurse de pricepere pentru a gtui sotu,tii la iNurmontabilele sfidiri ale vielij sale, Dri!cDere dezvohaur intr-o inLelirenra a inilor si a dctiunn numrh ''?1_''--;l'-:' In currura D.oDne oecsr ra arre popoare. Cornbinali (u (unorrinlele Je orLlin supenof rj-imnFi: f,d6l nq\rFre lr un ,ip minlal ce se ba/ea/a pe "flir Je rnrrcprinlqlrl!ryenro/F lrl. combinal Lu simtul nrriti( )i ideea Lrb.e.i\a a \[cce5L ur. M;l rJpiu inc de lii'on. iii*r,roi".defa>ir Je nimreni. in limp ce pc plar iilosofic o viziune coereDtd asupra lunii $i societilii--

Avand numeroase puncte de apropriere cu patriotjsmul ffan crr ralronamenlul lor dedUcti!. ca once gindire ca pleaca ]zilor $i pnncipii. cu indraTreala de e\pturare a engte,,itor Si cu aborda lla lpe termen lung a asiaticilor, Scoala rusA, acum eliberati de c( stangerile unei docciDe dogmatice, i$i afirmtr din nou posibilj ei in relaliile internalionale.

,tfift

,i

primul momerr de nevoia de a se servi de diplomalie. Du$ Angliei puteau fi prietenii lor. Astfel 11 vedem pe Franldin la I regeluj ftanlei, ]a incepur Seful larb)-ului reoficial american $j ambasadot pc Jefferson Si pe Adams, viitorj prcFdinli ai S imDa\rdun ln Eoropa )r asliel aproape loli pilinlii fbndatori ai SLJ ambasadori in buropa $i a\ll(l rprcape loti palnlii rundaro.iri :
r5r

$coala americani. Cu tot disprelut ij rezerva fali de i aristocratice aie Europei, mai ales ale Angliei, ce inclucleau pe , diplomatice, revoluliondii carc au creat statul american s-au izbit

LUrlpltlcr,/, :tlrdd Si vlrLd cdrura cu s.dgrulliplomaucAu nurul rr rdenlrlrLrle doui r.uli dc polilicd e\lema ir dor sliluri distincle in diplomatia amcricani. Ambele, ca $i alte specifice, i$i au originea ir incepuiuile sralului. prina aceea a valodlor. in

pq!!g IQSIY lilosolia specifici a culturii americdrilor. Pard in zilele noasae, diplonatul american va fi un fidel purtitor al acestei rasinrri de pragmatism. Se va distinge de inclinarea spre logica deductivi a liancezilor, dar va avea puncte com ne cu empirismul englez._Va fi rtrri!]4-r S-*..es- ime,lirr qi !l{. d,flg llr gihil. Ace\la cslc aldoilea di.lincti\ al diplomalier !mericEne. 'lil +-all,t DDur(ate I pollrcl| e\teme i-r proou' Inr rn penosor u iniliali de fixare a opliunilor. Poiitica externd americand a pendulat i|nre izolationisri Fi inlervenlionisn Penhx prima optiune pleda rcpulsia fali dc coniliclele nesfar$ite ale altor Fri, in special europene, inspirate de ambilii $i dorinle imperiale de expansiune. PentrL a doua. ncvoia de d lblo.i ne\oile e\le re in.cLrpr.fi proprii erl o permanenti invitalic dc a Ii prezenti in vacannul $i competitia de pe scena lumii.
ia tbrma unui curenl numil prdg'rdtls4

rgr"j!!!

!$!r:

r
200
Este de notat

luLuiirc vena lunii

Panea a

lI

a. NeBocien

201

ci la inceDut izoiationismul a avu! vllo;i or c.rer in"a id r;e:Jjrl t,ueir'ar,ifiie )corl; aplicat in plan extem. Dar pirinlij fondatori au rezistat acesrei
lalii. Sunt senmificative vorbele lui Adams: ,,Oriunde beftetii $i iDdependentei au fost sau trebuie si fie ridicate, acolo fi inima Americii. binecuventarca $i rugiciunile ei. Dar merge in afara graniJelor in ciutarc de mon$tri pentru a-i di Ea doreqte reu$ita libertitii $i independenta tuturor. Ea este onul i apir:lorulnumal al tibertdlii $j independenlei proprii." Intr adevar, tanl&&Ble $i a consacrat eforturilc penrru panirea teritoriului din harla fostei colonii britanice, de la At la Pacific. A fo.st p,e.ioadll.rortrerzr, o alti lozinca carc a cultura americane (Kennedy a numit politica sa..o nouii ca propensiune specifici de a nu admite bariele fizice dar gi de nalLlri Si de a le desfiinla $i dep4i. In acest proces rezistenla pulaliei nrdiene bittnra$c a fost suprinatd firi scruplrle ceea ce prive$tc pungile coloniale care persistau pe ielitoriul apropierea sa. ele au lbst desfiirlare prin cumparare, dupi pe(ienle si sesiarer m.)rnentLlL oponLn rlnui\nnr de la in 1802, Florida de la spanioli in 1819, Alaska de la ru$i in I iar unde era necesare forta aceasta a fost utilizari (Texasul lo la Mexic in 1848). Accst imens teritorir a fost integrat practic uria$a relea de dii fcrfte. fiucl al perioadei dc modemizare, curse o dati cu modcmizarea industrial5 a Eurooei. astfel sfartitul secolului XlX SUA reprezinta o putere economice ficadva. Eu.openii erau insa angajali in procesul coloDizirii, pand atunci spirituiui $i inrereselor americane Iat?i inse cA in vecinitatea ei. Inperiul Spaniol slabeste desconpune, iar popoarele latino anericane ridici steagul penden!ei. Printr-un raLionament rbil, velt invinge rZina rezert-emefcafil6fiIe angajare in rizboaie extem
cu
raTDor Jpanrer. r tu( |lcarc. Nu Incercsre, de a] lncul dc colonirli.l Jl SpJnrei..rde a Icri rinerele ft'p,rblrce primejdia colonialismului european. SUA a-_u^rmiril obiectivul, rii unui spaliu adiacent (Amcrica Latinar) Cai-iiliudnif scuul df;i1-ac-suF lIlrpnti.titari6i iiri!;idii'i:6?i6:i 6-ae i tiunc (Eirdpr) rtreiJ r IosI exih-c,rafi in r. ,I_L82fD;i razl,riul eu SpJnrir Jrlu(e

Prrcrrr.. in c.-zul I-ilrprnelof, tenrxlix esle pre.r mdrc )r acer\la de\F unt"iio' era Inadm,sibil penrru nc .'lonie ,mu ic,ni-. rn r&i'"

fllosofii

Inclinarea opiniei publice amencane spre izolalionism este de ltlor\rlara Si de erilanra inlrarea SUA u cele. doua r;,,boaie mondltrlc. woodrow Wil'nn fusese alei Fenrru polilica de pace pe care 0l)romitea. Dar dupi doi anj de neutralilate, Wilson intrt in rdzboi n0g:ind odce calcul de echilibru al puterilor, dar invoceld pdncipillc democratrce ale autodeterminarii cerule de populalii vaste $i lxister,la unui ,,monstru" care efectiv trebuia distrus: imperialismul lcflnan al 1ui Wilhelm al Illea- Evenimentul care precipih intrarea In fizboi a SUA este faimoasa telegrami a lui Zmmermann, prin ctrc ministrul de externe cere dnbasadonrlui siu in Mexic sd proIt)ili Mexicului teritodile amencane Texas, Arizona $i New MexiCo iI ..hirnbul inlrln | 'n r;rbor dldruri de Cermanil. Sprijinui dar de SUA alianlei antigermane a fost decisiv pentru vletoria acesteia. Wilson credea ci o pace care si pun[ capit $$frn rarDoaielor trebuie si fie stabiliti $i dota6 cu insfumente de poce adev:irale. Dar vahl izolaliolrist a1 republicanilor ii distruge lui Wilson cea mai importand realizare a sa, Liga Naliuniior, din

ii siiifrii.

--

"""

idaiifi.aieEiprijinrdd-rebnidxtid;t*G;

:i6;s.iG

gre SUA refuza si iacl parte. i'r cel de-al Doilea Rizboi Mordial, alitudinea favorabih a lui lr.l). Roosevelt de a sprijini Anglia $i de a da curs ccrerilor insislcntc ale lui w. Cburchill nu iftune$te sprijinul necesar din partea nrcdcanjlor, predominant neinterventioni$ti. Dar situalia se schim' bll d stic dupa ce Japonia bombdrdeazi tedtoriut SUA din Hawaii li ii distruge acesteia flola. Dupe istorica victorie impotriva fasclsmului din 1945, dilema |ltcrvenlie/izolare nu se mai pune in acceati termeni, Rizboiul rece qrciud o situalie ambigud $i plini de riscuri firA precedent, cum ar li lbst un rizboi nuclear. Dupt incheierea Rizboiului rece, pre$edinlii republicani (Bush lrtiil $i Bush fiul) au fost fili$ i ervenlionj$ti, dar in lnod paradoxul au prccedat ca democratul wilson. invocaud valoile sacrc ale (lcrnocraliei $i drepturilor, iar cei democmli (CIirnon). dcdicali prin rlclrnilie acestei pozitii, au invocat argumente,,realjste" de necesil||lc a uzului fo{ei. Iali De in Uezcnla unui diplomal ameican aDgajat intr o nego ricfe. Nu esle apisal de poveri dogmatice Si vi aboda xubiectele

2D2

Jodri

r'e scena lumii

Paiea a Il-!. NeEocieti

203

dFcuriil ,1,.".r si oraclic Nrr ac(ept' cu Placere lirdgandrea nenre rrgu i'i p'c'inL,, pozirrr ca !r

il'"T'.ii.'."i'''""i'ir", -tl ;"i?,;l ;,1.;;;;: ;";i ."':, lli. :":l :T:""T;';,::i,::$ :; :;r"x,::;"""m' ty; i*".""".u *tlru'

f iil','l';:sfru;l fi ameninlarile pol

iil:;diJ'iri
.lnJ cu ia.if.

xi"lisli,l:l'l il; ?Jfi,:r-rif

peNucsruner Vrea ca

";:l

ii"i

'3l

'Prr'lu apArea c|x!e pc alrr'' inalrri. '5 iontamineze rr coope'ani) '""1i::';l#i oi ''er'"'t {s'oara

dll)lomatic $i dificultatea de a inlelsge compoftamenlul acestora in tt0!,rle|| Are in lata inrurdeauna mar mulle per'onate care il inl|rirprn.r.u o pol'rele ertrerna. in to"uld-r.r{tili,; rairmi. pni:rerri fdNj)unluri rastu;tia-ien-dul tiu etc.) cu care esle obi$nuit, vede o !u|1,'zIare \ie. cdre fdce ca la pflTa Inrilnire inlrcbanle palii ixtuncz< 'a-dffiiie. ulrnrle oe o apdrenla afrobare care il tuc sl lrcrrdi c.r.olutiiiqe le,/rbildfi ad;c\ara. Drpa mai mutri siJinle h caie iiomiii6'dliiie-mn adiiesare p-iin nannniSralainclin-dti de llt\1e s; /;mbere \e treze5re cu un nu pol,lrcos, Llar lenn Dar

n'i'u.'

0,,'l',iii"t'.'"''",' l"'T*"li.i.!'lPTi:'':,llT:T,i.5,ti mun',', p.mei ''i;: i: :;il#;i;;; i'" Qr11;i"a 11 felul rn care un dlata c.fei Je-'r Joua Tdbloul
i'.!i.," .l'^ ".,*"
in materie de:
Privife global6 a lumll lWeftanschaung) PercePlia timPului Relalii Abordarea conllictulLli

'r'lul

drner:can xl rres.crerilrr'

Trrsdtura

Expanslv Pornesie S raspunde

Pe termen scurl, viilor, aciiv
Spre conlrol, Prin

dd

orlenial

"oi ".go.'.' ' gite in timp. Ceea c a fost dezviluit dupe numeroase experi: esle ca negociatoruliaponez e fidel unei reguli de patru, numir ii6ft[mil]aTru prinrr (paru anoiifr pufriFii[ sectoiE-fi budisre err. conform careia 99{e-neLocLerc atl!3lLbr/-e: l,|l rur,ie rnformiH. altr de zprotundt(a cunoa.lerii inlere\elor $i rziliilor pi4ii opuse. aita de comparEt agglor doua pozilij ce se rlliunte ti in final perfectarea $i adoptareFhnei inielegeri. Nego_ Ind cu japonezii deschiderea pielei lor de orez, americanii au rtilicat cele patru faze care au durat 19 ani (inlre 1974 si 1993), o allemare reriodiceintre discrtiile multilaterale (GATT) $i cele

a.

poil

f'.I,"r"

,,',

rp*-tili

ia;tc,.tez-

iii

SirnPatiiindividualiste

lluteralc.

coalile

oescentallzare
Colegialiiale, ia Si dd Consensual, accepta com

Iniormalie
Decizle

Figura nr.12 Stilul amerlcan

Dup.i

.ftr,iNr

Rb^o'|uru'| re(e,cd'e,in

iJfi:lli,il;
rri rii:ii"friiiffiai laborioasa {lecat prima. Ceea ce sose$tc ca r/ilic pc masa negociedlor este_ rzultatul unor consultiri inteme; tr'rt n/ r .le panrr JiPoneze sLnt proou\clc a.e\rrr fu rpar ca rezultat al unei confrullari sau conlucriri cu echjpa illn interlocutoarc. Aceasta tfebuie sa lase japonezilor tinpul fsar claborerji poziliei lor. lJrr rcprezentant al unei companii americane rcirrtors de la ne 'if la Tokyo a fost inlrcbat daci a rezolvtrl ceva. ,,Nu, a sPus el.

:ilili lTiJ'il:":J:"';i:i,;r"ll'i:uJ'"*l"li:::l
:ll;;l:*,Hiil.fi:1,:l;""::;'iI''l'J;ff.'""' ",,""'" "'

:r*:,

5,''i'..""J p."
,"*i,,",".

j:'*l*ll'":J;ff ,x;ilI'TJJ-;:;::':;f:' rpere

liliera inrernarirnul' raf demcr'urit
a

curle patnrce de inch'Jere

cn/eLor

scoala iaponezA' Ceea

ill"',i..'

cun'id'i'porre" ri r to'r Jrrerer':r

ie

urpnn' pe negocitorul

204

Jocuri pe scena Lumii mea

Partea

-a. Negocien

205

nici nu mA a$teplam; suntem abia in faza intai '' Acest st fi deudtor intr-o lume concurenliali in care aclunea *lf.:yg p9 i.' .,Strl, sa. oinGi;n;da. Ddijapn-nem i
;su-tra problemei prin canale drn
e3 !e4ilor.

lluri de acumulare4gntd si lqvit!-r,a d9- gqngrl-s|{pllql Filosofia ne pregdre$te pentru aceasta idee. Maestrul ilumineazi pe disi printr-un rispuns absurd !i iralional Si chiar printr-un $oc fiunei lovituri de baston in cap. Practicile Zen dau Ioc de cinsle astei zguduiri ce nu apaltine familiei argu,pelltelor ralionale, dar !ciDilii inrelesere sau 5olulij. ConceDrulkaiaul (presiune) ex-

bruti, meditalia inleleapti si acliunea de ibr{i, lnalnim

su; de eviGre a aiElin' ne;iit,ns Sanneqz?Jar-a-intaj si a treDrinzand in afara neaocienlor o documentare cat mai
rea eaestui demers a fost ficuta de un observalor care a notat rituL cumulati\ hiDerac(iv al iaponezllor. ascun\ de rncercar 1or. srloanirea conrexrului, cautarca opFunllor. prevenlrea ci 9i minimalizarea riscului." Japonezul sf!!x tggrr ng de

{l

lctr inrorsatura"br!s!4 de .iruatie sr

inirepriii iafitaipr" carGr"a*".r"sdiin1inqtut negocieril-or.' n*nr

Valoarea unui toc extrem in schimbarea

a".,nojapo-

cuiifiiii politicii

amani, ca$dgi timp Pentru

a"

!o esle ilusrrata de apanl'a vasului nepru aJ catrtan4orulli-Pe-r!!. pnmajumalaE a secolului secolul modemizarii pentru Oc_

Xft-,

v\z\teaza riflec1ie, e prezent ln seminarii $i conferinle oficiale, guvemame[tale sau pnvate, gtiintifice sau politice. Tr5sltl psihologice de observator fin, manat de o curiozitate vie Dutere activd de seleciie a lucrurilor cel pot favodza, ajut6 ;ria$[ lntreprindere de cunoa$terc Si evaluare. Sunt elemo exDlicl capacitatea co$iderabiia a Japoniei de a intn in cl stttelor av;nsate industri0l ln secolul xIX $i de a vhdecal pulin de patru decenii rAnile unui r6zboi dishugitor ln s( Mar impoflante in negocreri decet paniculaitqile imedlale-aG componameilului sunl rrasaturile lLecifi dului de ganqite. Japonezul nu recuige-la-belele !enicale lel6 inroar<e ale deducljei lrance/e $i ale lnducl'el enPlez pune de o roielii in cer rul cbr.'ir 59irrireera problema?e Melodd adoDtad nu esle trlionamentLll leorellc sau e\pen

colaboreazi cu

Di66E;;:au ;ii$iii;iemdnitoa-re. Cine

le-a rezolvat $i

solulii sunt incercate $i care dau rezultate? Scrierea jap fapt cea chinezi, este de tip iconografic, ir care simbol aseminatoare lucrurjlor reprezentate Gandirea moslre, modele, e$antioane semnificative daci nu pertru o situalie, o problemd sau un proces !i pentru in solu-tionarea sau sdpanirea lor. lntl2rinderea $bditoare unei asemenea aborderi, identificabile ii in cullura polilicd stjiul djplonatic, poate crea ideer unej continuitili Lerlte I salturi. Dar in lesdtura complexi a spiritului japooez' unde deopotriva rradilia crizantemei 9i cuhul sabjei' emolia s

aibd un regim feudal in frunte cu un lin putemic $i un tmpaxat decorativ, care refuza cu mici excep(Olanda) relaliile comerciale cu alte l6ri. Toate puterile comerci1824 erau iritate de aceastd incapaFnata izolarc, care voci interdiclia inllarii vaselo( sfeine ln porturi, cu avertistul arestarii strAinilor ce ar cobori sau chiar al executirii 1or. r vaDoarele care Mvisau in zone sau vanau baiene erau nevoite lcoi,"r" p"nrru aproiizionare sau repar&lii. in@3i. o flota de va\c americane, condusi de Perry, rduce o saiitoare a preteui SUA, prin care slpi5pu"i6-iin acotd de come4, iar Pemy I cl vine dupl rdspuns ln primAvara urmbtoal, Frdmantare la carc ezi6lntrc mesurile de aparare (exisB pane atunci ina absurdd de a construi vase maritime proprii) 9i acceptare. reapare cu zece vase care i9i indrcapti tunurile spre pon $i cu l).ltru ori nai mulli lnarina-ri. Sub presiune kaidh ), acordul |\| deschiderea a doua porturi $i aprovizionarea vaselor se inl0 dupi cinci snptimAni de negocied, urmat de altul, in 1856, ce americanjlor drepiul la re$edinli. Negociatorul alnerican a$ ptll atunci zece luni para la primirea de cdtre sftogur. Sp:rtura tiistcm se fdcuse $i dup6 zece ani, o date cu-inqo_Larea-lrJ]li imrr din 4jD4{t_I4q{!0!!?, favorabil reformelor, $i dupd luple
sA

japonezii continuau

'-l|dalii tradilionali$ti, se instaureazi era ce poafti nuDele de lhnn:, Meiii , cu imhralisdrea iriegrali a rormelnr inremarior. irriinlF>i a unur program de modemizdre cLr model nccF

rl. Acest
Mfrilar
s?i

pas este echivalenlul unui $oc revolulionar penlru so-

loaJaponezn.

rellectem la modul in care juponezii au concepul in f/L kn in circuitlrl mondial. ..Acceplam tehnica occidentului 9i

7
206 Pattea

-a. NeEocieri

207

Sriinrr lui. au .pu\ ei. daca \ rem \a a\enr \alo:ue c.r tunvd lui Pen\. Sr le.au a\ul atat de cumnd inc.ir dup, llei dece teau invinge flota laristi. Maj mult decal atat: japonezii au $i instituliile staruluj, organizarea educaliei, sAnAUFi, trans lor, justiiia, legislalia, modul de guvemare, care s au masuri si asigure progresul $riinlific ti tehnic. Dar $i_au dreptul toral $i nesringherit de a-$i pistra tradiliile, obiceiurile, dirlele fi simboiurile. Esre cea mai instrudivi distinctie fAclrl istorie intre civilizalie, universalE pentru cA ghideazi cu unice efbrtudle nrturor tirilor, pe de o pane, $i culturd, care. tezaur propriu, specific, pecete a identitdlii disiincre $i inali de alte parte. Esre prima tari din Asia care a deschis larg pc ,,-?e I c'\ilizarier Sr d inlrat jn er llra povara "oecificiralri cutruraie, \ ceDldnd ori(e shndd.d cu rplicdlie unrvef.al6. In mdnunchiul stilislic al culturii japonezului gisim rAsdtui

e lJe micilor regate sau impi4irea antebelicii in regiu in cffe hlra $i 6e ie$ea cu un pasaport semnat de un general local? Poli-

llirii interioare

a fost

triit

cu oroare. Cine

uiti rezboaiele fratri-

o Inrre
ririi

varietjire. in pr,ncipal.unr

Gustul pentru teatru, literalura bogati. pretuirea poeziei. ara dr

$i estetica arhilecturij. giedinilor, pomilor Si cursurilor de sunt o direclie de realizare a poienlialului siu crearor. Cealatr5 vine din lunga istorie feudal6, bazati pe filosofia obedientei. i hier Si arlelnr mdniale. pe .roJut b,s/ril,, zi ;umnonamenrulLr valeresc, exigent pltna ta 1fifiEa-di-ine, dur, disciptinar, ranjat de alte consideralij sentinentale sau morale. prima ren rnerc pana h delaliul fr irnetea cerule ije produsere teh||Lrtogrci

doui.fere crre.e

chinezA manifeste Dasiunea neabetuh Denru cauza Chinei najor care ii poate distoate aspiraliile externe. Strategiile ei de dezvoltare sunt elarle cu un ratiomment judicios $i o subtilitale remarcabild. Si IrUrn iele doud Fogmme .ovrer'ce de a ldce lmnzilra de la ve lul comunism la o noui societate. construclie economicd $i dezcre ljberi (Psrcsrrotl.d $i gld.,?osr). DacA sovieticii au inceput cu x,?ort 9i au amanat pe,"estroika, chir.ezii au lnceput cu rccona, urmend ca transparenta qi libe(ilile individuale se fie reale gradual in funclie de rezultatul efofului indreptat spre ecomie. Ideea dominanti este ce intrarea in civilizatia contemDorani Drctinde o mobilizare de energii imel}se, ce nu pot fi risipite in ltr dc/ordrned ce tixer/a anarh;a ri frag.rlenrdrea socrera, Pana acum dezvoltarea pentru care a optat Den Siao Ping a dat lc/ullale cu totul iefite din comun. . h paralel, diplomalia exrinde Si fructifici relaliile stabilite pe lkrDul economic, unde perspectivele Chinei ii conferi un rol global
lce $i oroarea de anarhie, du$nran intern

Inrmdtr(e Sr a dour la respellul normelnr. al u.dinii ri al eicier Ambeie sunt oglindire in ata negociatorului, complednd re codiiicaie pe plan inrernational ale conllicririi

!e nu poate ti nqsocotit. Numeroase trdsituri alF diplomaliei chineze coincid cu cele jap0nczc. ceea ce este explicabil prin uriasa datode pe care pe planul lultural Japonia o are fald de China. de unde a luat scrierea, rcligia, grsluile artistice, filosofia, nu firi un proces osmotic de adaptare. Scn.ul delaJal al Impulur )i i.loria concepura in pdtr man ti \em-

fi negocierilor.

gcoala chinezS. lstoria Chinei, una din cele mai vechi inuu umane, fi-a pus amprcnta pe constiinla gen ei pani astezi. in orice epocd geselfi ideea mif;mii $i intini liilor rii sale, mendria realizirilor rangibile ale muncii ,i gaDdjrij unicitalea acestei experienle. China se considera ccntruj lumii. manand cel mai numeros popor, nu se indoiegle ci prin calit;lite I va ocupa locul ce i se cuvine, in ciuda unor indrzieri $i a unor prejurAd neprielnice, adevdrate accidente, daci le raportdm la sc! uluitoarei sale vechimi. Integrirater ei esre un inperaliv pdstra! i tad. Din corpul ei au tbst rupte in ntod violent ii arbihar porli este normal ca cle sd revini in tltrriiia marii Chine. pericolul

nilicalivi (40 de ani la japonezi, 50 de anj la chinezj), ribdarca, frudiul alent al pir1il opuse, pregitirile detaliate, efotul pacient de
u minimaliza dilercnlele $i de a.educe riscurile ne fac sA vedem cA

piri ale civilizaliei

& aflim

inrr-un spaliu cultural, Extremul Orient, caracledzar de note cukurale comune. Analogia, ru deductia sau induclia, este uheia mjnlji acestei imense zone. Stilul chinez are incapsulate citate, referinle $i modcle din epoca sil andce- Dar daci dorim si gisim un punct fix acela este Confucius. Acest inlelept:r reit in jurul miraculoasei date de 500 i.H., cand cu cinci veacuri inaintea erei actuale grecii, indieDii, clinezii LrrcA simultan ceteva irepte decisive ir clrnoa$tere qi ralionalitate. Confucianisnrul pare a fi titlu de religie. dar de fapt constituie o doctrine laicd creari pentr organizarea slaluluj. Este o coleclie de

208

Jo.uri pe scena tumll

,

Paftea a ll-a. Ne|1cieri

209

misura componal sfaturi bine inteneiate, care virclzd in egali prevaleazd meritul nisurat in cunostin i'i'll'iltit.ur. c" ia"ui, etema pr atiiitlti. O nooi tagma .ile infiin'tati, contrabalansand rcvolulionarii nu o iubesc C ae-.ifli_,zl.". n"ai""fii,

".tremiStii' culrurale drn anii o0- 7u Ili recolulur I 'i'^"iii """r"f,"i Lar. il acuTa de confuciani\mul deteslat d^ Jenunla pe Chu cn
rn

iuii". i:
iume

"t decll:l .Ju Jlpro."i.a .*"t"",4 mai mult in interior :]:t* Sub influenla sa' p. chinezii o ignorau
!*teloa.i,

l a."tt"u

."le mai mari consecinle pentru

indeler

"ii. -iiir"t".ta fti on"i titaf;i

;i pdn diplonalie, combina6 fir ""itutea fo(i Se arari o preferinle de a demonstralii neviolente de vorbit sau scris prin gesiuri simboli .itul .". "i."t^jul considera c? b"Tb-d1"1 "trlr. .i"..ip,^... Chu En Lai ]\:ll: ""t O*."y si Matsu ra mai pulin o acliune militb c'tre talwanezl ""i"i".r'rJ", mai mult un avertjsment care incllrdea invitalia rocali/ar' in trrl'ri i"".r" tr .," " ln',r,nua n conl*nr''e de KicLinger' 70 neqocicrilor cu american;i oc\ihi'e in anii efb ,i""ui"itu istnrica o tui llixo! in Chira. americanii f'ceau

car" vak adopta leaqteptatul principiu cd adevirata

pune in mi$care fortp mai mari de suslinere. Nu sunteDr Irui, rczolvnm probleme cu unii in timp ce allii sunt soiidari cu ,lr rJla hnala. c6nd \-a oblrnur o aderiune la anumire principii. I e hiat $i flexibililatea apare pentru elaborarea detaliilor. lJin cunoasterea stilului chinez au apArut reconanddri pentru l)oftamentul negociatorulri american: se-$i cunoascd lumea sl1 studjeze trecutul, si-$i cunoasci linia ultima de concesii, si C0nvingator privind seriozitatea scopurilor sale $i si insjst pe n lung. si fie ribditor, sd minimalizeze presiunea ficuti de r, si insiste asupra prieteniei, se accepte cat mai pulin rolul l(rrc ,,ccre" $i si menlina controhrl situatiei. l[o|at de constrangerile stilului rigid, disciplinat, de lectura
or dictate de autoritali $i dc postura militantd de lupta $i pre r rnilor'50 si '60. diDlomatul chiDez de la sfqllitul secolulu-i

h timp ce interloculorul este impins spre suplicafie, se trece la rirca $i invocarea prieteniilor, pentru a demonstra ci p(oblema in

fll un ncr\onar srinrn

tt qrlc. (n-nrc

ne"oi66iilT
.on..pr. ..r

:a;aciifi;;:;-ep;j!r ltum;r ' ine :p,;;

Ir:eti-bilrrare

pe o nrJlcq

c colorara

LIe :DeL

j'.

;;n:ieyi

ilicul

ufuirifea de irterese pe tennen Iuns,

tlnrirrc
lr'r'r'r

lrri,i. iiprbil d;

Ji ciplinlr :i cu siirlufierir)riei. fo'o,iritl ineralbri

'i

de..6r'.pri

ddneneriar )i
Llin

a I confucianisti "r rellliifiir inrerpersonale. Romanii, care volulia propic din 1989 au manitestat zgomotos sentimente lDiste, nu au putut s: aduc6 daune unei prietenii vechi, inrpefturbabil de chinezii in tot cursul tranziliei de un
$i iomitate

b,;"rpr,?i

ecre

card\len.li. .i Jeri!a

hrrr

=:, petrecur )i .L ale cdte\d lari n icr. crJe i?i InJni cnia cu China in anii cdtici ai confliclului acesteia cu

S(,viedca. ror)larcd insi indeajuns o trAsituri a gandirii chineze, pe r(i|torii o duc la nasa verde fi diplonalii in relaliile lor. Fr iozitate proprie. din iamilia creativitelii $i inovaliei amt lr, ir era cunoaticrii. Datorili ei, chirezii sunt capabili si lr'IIrlc $j solulii noi, adaptate situaliilor. ce nu 1in seama

Ufff(lcnt (inductie), nici din axiome doctrinarc (deduclie),

llIr(liri de slrucluri lrn I istorici lor.

(analogie) cu eveDimente petrecute in

I
2t)
eri inovative" ne

locu re

s(ena lulhii

DacA tinem seama cA o scoal5 occidentjii se intituleaza diln seama de actualitalea demersului inovativ nez. Realizdrile Chinei pe plan extem, ca revenirea Hong-

la patria comuni, reintegrarea peninsulei Macao de la p stategia perseverenti in cazul Taiwanlrlui. poari pecetea adat formulelor la realitAti schimbitoare. In acest caz, vom i lamurl provenienla mintala a acestei dexreritdli, daca ne vom aminti filosofia chinezi un loc de sustinu6 cinste a revenit principiilor !i Yang, caie nu sunt decat doui principii opuse, dar i tradilia occidentaE existe legea tertului exclus, care eli asemenea dualism. El creeazA totu$i un avantaj in efortul a $Apan{ complexitatea, un alt rnod de a caracteriza sarcinile
ale diplomaliei 5i negocie.ilor.

Capitolul 12 Negociatorii

r.{@ "p*" rratatul- luj Pe callidre!' ,e 1d ,'.tor'a,e" lt, rr;nrer, dereiifJn manual penrru secolul Lumi
6r.

pi6ipeiffi-scGii a

unei literaturi renarcabile inchinati diplomatiei qi ambasailor. Ddcallidres consacrA multe pagini condiliilor pe care tre ic si le satisfac5 un bun ncgociator. ln poftretul lui intelectual $tr't ceintP c* o minte inclinatd sprc lie, judecafi siindtodsd, care n rdtdce$te in ralinamente i sens sau in tubtilitdli. El trebuie sd aibd o oarecurc cunoa$' a literdturii, $tiitllti, n xenrtticii i dreptul'i (surprinde refbnla la ftiinli fi matematici). Darul apnfundAtiL Cal ' plin de t fi? Si bun ascultdtor. Existi recomnndiri de comportamentl Autoconttolu! de a retlttl dorinf.i de a wfii, pacienla unui ceasornica\ capdbil s': in tc bucruor pe isnonnli. ca ni$te motto-uri literare perfecte De Clrllidrcs ar fi pu$r adiuga 1a portretul de caracter al negociatorului inosul clicton al Cardinatului Mazarin: ,,Nici in cuvan$l lui, nici lrr('tresie.inc\a \a-i poalade.(opcri gindul l|ri re,l' in sfeiqit. din abu tenF sunt enumemte norrne morale de conrlllit:, regr i de observat de citre negociator.

oarece

rezistat vlemii Nu este de mirare, inci din secolele anterioare diplomalia Rena$terii a dat

li iflcd una nult rdspAnditd' ttbil trebuie sd Jie un ndestru al inseldtoriei: Ld un ne|ociator .,t,stea ?:tc.cLl mdi httt'A pnliti.u 0 tntn.tund arP intL'ttl?aunLt ;; --""rc-;-iJwa"ii iiii i' N'po' iato''t lrcbri'| sci JiP t dconnt it' nn al rtobtt.lt\ !n!!J aatP tuDrltt nn'rdrut F;;ntitt,tet dJii.J.; ,nror,ta',ta tu RqotHi Su'1t'ul n e s i Eu t e ,' h !JtJ,)'r4 4 ; td. w- [ttt-1ttamalte
..Este o ercure funda lentulA,

l,!,!fl!.,1a!

Lq.;

InsistenF asupra morrlitalii este expUcahiln Machiavelisnnrl rrllian a fost denunlal in liirjle pro@slante cu o moralilate tnai so

"

/
2t2
br5. hnglezir au manrfestar intoldeauna reTervaI4A de diplor bizdndnE'fi mostenirea ei. concent-r'jnd in lemen[L$id..dv /anrinicm draitici de suDeniiialitare si inselarorie. Dar Srr H worlon dAdea o delfi-r[Cincriminanld xmb;\aaorutur. ca iiind om Eimi\ se minla pesle grdniF penru binele Frii sale . 9sir Harold Nrcolson. in cana sa DrplornaeJolosila de la ihcodce de generall de djplomali. comenleaza sar4fos p Cauieres qi h randul sdu reluma ln fapt calileti care se cer plomat ideal, valabil ti peftu Dn negorjatoI: adzydr, calm, fibdarq sdpAnire de sine ii loialitate, La obieclla e cititorului care li spune ci a omis inteligenta, discemimanlul"
denia, ospitalita@a, farmecul, munca, hi{I cia, curajul Si chiar eI rispunde: ,,Nu le-am uitat. Ir-am luat drept lnlelese de Ia si Aproape toti autorii studiiior despre negocieri deduc din
Durarca

Panea

-a. Negocicri

2t3

id adresa celerlalre pa4i. Fii alenl La mo polrivit pentru a trece de la cereri dure la cooperare maj onlul xibild $i asjgurA-te cA existd decizii politice sau decidenti disDobili si autonzeze aceasti schimbare. 2. Inyesreglg ir]' pregdtiri serioase, atai ale aspectelor tehnice ale blemei, cat 9i ale inlelegerii infereseior propni 9i ale celuilalt. Forc pdlqul pentru a studia lmpreuna si a face exercitii de rezolde pmbleme,ln vederea creerii bazei unei abodihi comune. Caldt6 o formuLd de acord care satisface cererile celeilalte ca Si pe cele proprii. 4. Cautl subiecte ce pot fi. tranzaclionate, atat ln detaliile

,Io, .onfruntational

lor ideali caracteristici pentru negociatorii angajali

Si

liilor ambelor p44i, cet Si ln elementele de baz6, Construieste ilii lntre pd4ile ambelor tabere avand interese comune. 5, Utilizeaza sau propune termene realiste pentru elemente

Asdel, Raiffa scoate ln relief: priceperile legate de pregetiri nificari, cunoa$terea subjectului, abilitatea de a gendi clar, in condilii de presiune $i incertitudinp, abilitatea de a-ti

verbal gandurile, aptitudinea de a invita, capacitatea de compt suri; negociatorul sA fie o persoand atregatoare $i umand, sA tempcrament inclinat spre iDcredere, vointa de a asuma ris (oroare peDru llraqbilqu! qe Cjx'!I_9!!Iye]!B qg_crt!\'3
amemnQrea sau caceatmaua.

Alir_G inulr'e.le nece.ara rptirudinea de d se lranspune

zitja oponenrului sau penlru r o intelegc. ceea Le plesupune o mrlir empatie pe planul psiholoqic al inluiriei- incal"Rarl Deutr
pune negocralonlor unnaloafea Inrrebare. puteli oare e\pnma, adversarului atar de clar ti atrigitor incat se fie acceptabil ell A fosr emi.5 )iopini ca cel mai bun neAocialofnu esre un. cal .rl propfiei cau,/e. c; un or .n'" ,, pu,.i ind"plrnirolul?E dialo!. dlqi j-s:arcerg'I eoreticienii Teoreticienii $i-au condensat analiza gocesului de negoci p:ocesului negocj reomanderile oracticate. in decaloeul luf2altnran de indicatii tice se al'li implicit competenla negociatorilor care este solicitata:

;ntre toate pdrlile ce il wr ce-r'd Construie$te \t, ^cord posibila. r0imitatea nu este 11. Rec!lge la mediatori f1e prin organizalii ce pot oferi servicji, prin identificarea de reprezentaDli naFonali ce pot juca acest rol. c 9. Folose$te reprezentanli, grupuri de redactare { comitere tive $i acordi le incredere, infoma-tii $i responsabiiilate. I 0. Cauti momentele mature in evolulia problemei $i a relaliilor re pi4ile in cauzi Si folose$te-le ca baz, a negocierilor.

ca: date de expirare, evenimente exteme sau alte oportuniteti a realiza acela$i scop. 6. Crceazl in|clegeri ce sunt par,tiale, ilcrementale ti flexibile d este posibil $i cand o schimbare totald nu este la lndemand.

7.

lltd agenda fAcand apel la alte calita! tlrlofilor.

O
|

Ca adept al negocjerilor inovative propun, in sprijioul acesteia. Si la altn pregilire a nego-

alti re,teti

(2)

Recomandiri practice (1)

Cunooste interesele pnprii ti ale celuilull Construie$te un mediu de invilare E nevoie de timpl

l.

Cauti si te alEturi celeilalte pirli in aracarea pro

cepand ctt identifrcarea ei

co,n d,

mai degrabi decat a in

7.

Nu le gr6bi ! CA$tigdincrcdere

7
Jocuri pe rcena

lunii
l,rJrtd

Paftea d II-a. Negocien

215

3. 4. 5. 6.

Muncd analiricn Cdse;te un proiect nagnet Formeaze o coalilie care sdl urmircasci PregAtu;k pachete de intercse

Fi-!i prieteni ItuntiJicd interek cont,ergente Si diversente

pentr negocieri paralete

sau

substitlttire cdle!13

I nk

Incurajeaza pe ceitat! si faci ta fel Gd.,"rt? Iomuk prctimnarc tn rdrc oruncr?a fie diluah

I'wte intercsele cotuergente sttb aripa proiectului magnet de cftstere lt intemcliunii pd4itor ^isurd.fectul litubore.lzd formula rezultanfi l)ill 1.5 6. riJn and-o la cenn!cle rcioncilienr l''o n if c d dur ab i Ii t at e a f o m ul e i lvl isuri juridice fi institulionale
Pune intrebarea japoneza: Cum va ardta acordul pe$e 40 de ani? Sau cea chinezeasca: cum va arita peste o jumitate de

lhca

punctul3 este insuficient sau inopoftun

Imaginalie

Accepti haos creator '7. Luptd impotira potaizdrii Aseazate in mai multe gntpurice \e intejqectea/a Nu te grAbi
!

lll. Respecfi 'raloriLe ti culturile pd4ilor

Asigura-@ ce acordul nu le vatame

r(\ur\ele simeft(p Evjta redistdbufia, jnsisti pe inovare q Consfitip$!? rcnscas. Mah st? intcrc,utsi rupotrdt Coalitirle se neurrahzerza una pe cealalri l0.Tine legdturc constanfi cu g@ern l Pregite$te-re de dezonoare sau {ie indepirtare Decizia se ia in altd parre I l. Studiazd ne diul nowlial Ai mai facut-o inainle de a incepe neqocierc{
Dacd esre propice, gribeste-te
12.
I

,\.

tt

Nu neapirat recomandarile pentru caiitAlile sau procedurile nerilor sunt legate de o $coala sau alta a relaliilor intemaFoAltele deriva din observatii praciice 9i cxperienla $i suni mai lo.
'Inte, ca dc eremplr cele ce urmeazd:

l,ista (4)

Pregite$te te temeinic

Accepfi fotmula cu beneJiciu de tennen lutry Nu proclama vicroriel In noaptea aceasta nu sc doarnel

Prin intrarea negocierilor inovarive in zona avansata a caii set de recomandiri maj explicite poate complera uitima lisrA;

2. Cunoa$re ! linia minimali 3. Ai pacienla 4. Fii atent 5. Arat, rcspect 6. F'ii flexibil 7. Fi-!i relali 8. Cerceteazi nevoile ti interesele celuilalt 9. Pune accentul pe Pozitrv
I

Recomandiri (3)

0.

P5streaze-li calmul

|. ^ z.
3.

Luptd pe tru negoci"ri poatete calea 2 Daci in cazul negocierilor pincipale nu este posibil

cautd un intere:t comtnl Din( ulo d< ,,rdrnea dc,,i. diniolo de tD.trtattA ncErcietitc s.lc.l

rcre,etc in trtrgiJ

mostenirca secolului trecut existi un principiu casigat $i nnume ci profesjunile a clror reu$iti se arribuia uror calitlli innis eute $j unor talente eventual mo$lenite acum se dobandesc prin in vlilare. Principiul a fos! aplicat in profesiunea organizarii si coDdu ccdi (managemeno, dar s-a extins curand 9i la caPacitatea de a in rrcprincle. invadand gridinile rezervate ale inovaliei $i creativitalii

in

2t6
(Drucker). O astfel de inv4are nu cuprinde doar cun
foarte muhe priceped; nu doar teorie, dar qi o largi experienF. Orice om co studii superioare sau in curs de a le parcurge .u\ceptibilde a in!a!-a cu mijloace propnr diplomata ti daci este atras de ele. lnstitulional i se oferi faculttrlile de

Bibliografie

internalionale (patru ani) sau cursurile postuniversitare din domeniu (doi ani)- Dat fiind caracterul interdisciplinar al orice pregitiri anterioare sunt ufile $i mai ales $liinlele economice, istoria, sociologia, psihologia. Cel pulin zcce uni reclami cuno$tinte aprofundate de rclalii intemalionale, zand cel pulin unu sau doui modul de negocieri: di funclionarii intemalionali, speciali$tii serviciilor de relalii lionale a1e instiiuliiior nalionale publice sau private (mini
companii, binci, cconomie. finanle etc.). educalie, cercetare, Si armati. Sistemul modular (module de 50 de pagini in loc de suri) bazat pe obiectivul principal $i invilarea individuali tu se dovedeFte a fi cel mai indicat. Ministerele de Externe $i de ApArare in primul rand, dar Si lelalte organisme guvcmamentale organizeaza cu$uri de neg tori. in numeroase tdri dintre cele intrate in procesul dc adeft UE sunt organizale cursuri de negociaiori pe domeniile carel obiectul principalelor capitole ale acestui proccs. Pe plar intemalioral, UNITAR (Geneva) a organjzal cu$uri r-u diplomrli)i lun(!ioniLri intemrriondlr. Alle In.r,rurii in care

)ilolul I

qi

Arkes, H.; Ilammond, K. (eds.). The JurlEhlent dtul Decition MdkhS An Inkrdnciphnry Reader,New York CanbndgeCoddington, Alan, Theoi* oJ Baryaining P/o.csser, Chicago, Aldine,
1968.

i 4 ,. 6 7 8 t.
10
I

Dnntricv, Timur, llz R Ie of MubiLttztdl Diplo. Mcy in the Madem Wa,lrl ir lhlemational Atlais,Moscov. Septembcr 9', 1987. pp- 96 102 Drucknw. D. (e.1.). Nesotidtion: Social'Psythologi.at P.rsP?ctives tsevedy Hiiis, California, Sagc, I 982. l-ishcr, R.i Ury, W.L., C.fttrs r, v?s, Boston, Houghton, Mitllin. 1981 C.dner. Richrd, /:treisn Poli.y Makins in a N(w ErI: The Challenge ol MukilaErut Dipk haq,Pant,it roreiSk Senice launal.52, June,6", tr)19,

Gul!rcr, P.H., Disp

as 1nd Neqotiaions, Ncw York, Academic Pres 1979. Hmsen, R.D. (cd ). Gl"bal Nqatiations and Bq'otui, Zexas. LBJ School

ofPublic Affais, 1981.

Hendkson, A. (ed.), Prririvu Tres&tion Books, 1987.

s",r, New Bruns{ick, New

lerscv,

cierile sunt teme cardinale de invitamant si cercetare

sau

orgrnizea-/a cur\uri inrernal'oralc. cLrpnnzand sur5ele de (uno;ti din numeroase tiri. Este un element de sprijin de car cer

l.

pol tine seama. Aceste cuNuri au irvantlje Dete asupra celor din l;mantul superior. de tradilie teorctici prcnuntati. Ele cultive dc caz $i cele comprntive, sunt interaclive, proprn probleme $i cilii, sondcaza opinia sudenlilor, fumizeazd o documentalie $i lac uz de suporlul lehnologiilor infornatice. lncearc5 mai ales dezvolte aptiludinjie fi prjceperile negociatorilor.

12

Na,ions Nes,n:ate, New Yort, Harper, 1969 lkle. Fred Chades, Juitc, R.r A., Grcss Juttc (eds.), The Futwe aJ Intetruliatul Orymizatioas New York. St. Manin\ Pres,1981. ltlMca. Comcl Uni!. K6ner Slrph:]n (ed.),.htemdtioDdl Regitues,

H,,

Nl,

rl.

Kremeniuk, Viktor A. (ed.). hter&tihal Nesotiation: Anallsis, Appl,a./ur, 1ssa.5 LuxemburS, IIASA. 198914. Lall, Anhur led.), Multitat ral Negatiatiof and Mediotion New vo:k' PcrsaDon Prcs, 198s. 15. Iill. Arthur, Mo.lern Int?matia^al Nc8driaridu Nee York, Columbia
Unive6iLy Pres, 1966.

Prers,l983.

In sftuqit. negocierea e in atenlia perfcclioniirii fiecdrui iDdi in prolbsiunea 9i viata sa, negocierea fiind considerati din ce in mai mDIt ca un instrumcnl indispensabil al supravieluirii in texlul complicat al secolului XXI. undc conpelilia $i cooperarea ir,l;lne'. lx fi<LJre f;,\.

Xr6. Mal4a, Mircea..D'plonafia $coli si lknnufii, ed a II4 Bucur'lti l]d Didiclica !i Pcdagogice, 1973. ll. Malil4 Mircea,Ieo,ia ti prd.tk:a n.Bo.i.riloL Bncrrctti, Ed. Didadica $
Pcdagogici.l972. 18. MaEsc!, Adoll tl proceditn nte rroo.auarc ntuntu1ionat.. n.Bo.nto ihlema.ianal..!ol. ll, Mil.ro, 1969.

c^p

tt

tl

218 19.

Jocuri pe scena lumii

Pafiea a II-a. Neglcieri

219 Stiinlilld.
1972

Ma!fie.Mrkhol F.,
Pres,1989.
1984.

Prccess.s oJ Intenaiio@t Nesotiations, W

lE.

i9

Guia.!u, S.: Mal44 Mnce4 ?nade,Bucuretd, Ed.

20. Memls. LC. Intemdtia,al Dtupae .letldcn,,

ndon, SweeL

&

40

MaliJa, Mrcea. NeSo.iente mui PtiaciPe rotnAl dupd arcdiut vihei (1683 I636),1n Reina Rahxitd.le Studii lktenelionalc, nuMll,4 (26) Monow. Jm4, Game ?tu r, Jot Pol.itical Sci.itists, PtinceLon Princeton

21. Midgadd, KNt, R,/es a,./ StmtegJ 22.

NeEoliatio$: Nates lnsitutionaltu and Intemationalist APptua.h, 1n EtoPean Ja

in

U.iv. Prers, I 994. 41. Modon, Davis, Clnz

sic Books, 1970.

ft.ott.

A Nantechnical

lhtodt tr,.

New

Yo*.

Ba_

PoLitual R6earch,l1,2.1943, pp. 151 166. MorEenthau, Hans J.. Prlit.r rt the 2d" ehtur!, Chicagp a$l

23. Newson, D.D. (ed.), fte DiplaMct of Hmdh UniversiLy Ps of Ame;c4 1986.

l97t.

RiShts, LMh^m.

24. Papadopoulos. h&esri,nos, Mu il4tercl DiPlotuc! withit : C@mdw.atth: A De.adz ofEpaffidr. The Hasle. Nlilroff, 1982 i 25. Pbsche,E- \ed.). Mo.len DiplaMc!: n1e Atl dh.l the Aftnans,
DC, American Enterpris Inslitute, 1979. 26.

42. Rapopoi| Anatoli Channah. A.M. A Studr i,t Co4lict dnd CooPetution. Ann tubor The Univesily of MichigmP.ss, 1965. Rapolort. Anatol, Codbat\ dlDar 4J.6, Pdis. Dunod, 1967. Rapopot, Ana|ol, N-P?'ra, G4 ne 'rheorr, ConcePts antl APPlicatiN, kn tubor, the Univcsity ol Michigan Prcss. 1970. Lapopor! Anatol, Iwd Pclso, Gane flier4, Ann Arbor, The Univelsnv of Michigan Pas,1966. 40. Von Neu'mn, .,ohni Morgestcm. G., Tncr,? oJ Gon s antl Ecotunic 4?. Wlgner, Hmison,

Fiaffa]].

The

Ax and

Scien

o/Nesoridr,6, Cantndge. Mss.

APP

27. Sadia. Touval. Mlkildktul NeEotiation: Ak Atubtic

University Pre$, 1979.

29 30.

l9a9. Negotiation Joumal.5,2, Sawyer, J.i Cuetzkoq H.. Barqainine aid NeSotiations in A?h4'iorr, Winslon, NY, Ed. Kelman Holt, R,nehan, 1969. Sp@lor. Benrm; Zanmo, witii^n Gns.J, Cettihg n ,r.nP: N.Boliatiad dtul Int matiokal l?e8Met, WdhingtoD, USIP, 2003-

Ap

fte Itu ry of Aatues ott:l the prcbl,n af IntemdtionaL C'operatian,ia Ametican Palricdl Stientistt Reriev,l1 2. 198348. watmabe, w', rrorizs a'd Crds?in, John Wilcy, 1969.

B e ha|

iour, Pnn elon, |944-

orpitolul5
49. Adede. A.O.,

Za.tnd, I-W. (ed.), N"s"/;drt"6 Wdrld Od,a Wil'nington,

Scholdly Rcsou.ces, 1986. 31. Zuthan, LW: Bcman. M.R..The Ptu.tical Ne|otiatioh, Nc* llaren, Univcrsity Pres, 1982.

fie ,!s,en Jot Seulerent of Dislrutes @.ler UN Cahrebtian of the IA\| aJ the Sel: A Drahing History and a Caffientory, Dotdt{h\
M. Nijhofi: 191J7. Rcsrey, J.P.A., me N.Botiatins Slrdtesr oJ UNCLOS I, A Paften Jot Future Mubilateral lnteflldtionat Conlzftnces, it Ia\| and CantenPorar, Problea', 46, 2, 1983, pP. 183'194NeEotiatians, ia PEW David, Stcvcn R.i DiSepf, Peler, lzw D/r1" Dc, Case Shdies, 418, O-D-88 J. wathinglon 'ed schoolof Advanccd l,xemational Studies, lohns HoPk,ns University, 1988 Dc L&hdiae, Guy Ladrcit, ,1sPe.6 /ndiqtes .le la reEoLiatiok sur an,,pack4ge deaL" n l,r Catfirenu lles Nation\ Unies s* le .lroit .tc ta ner, in Esals ih llat@r of Etil Cdrtlr, French Branch of $e ImernanoDal l-aw Asociation no 2, Helsinki, 1970, Pp. 30 45. Ei Baradci. Mohtuled; Ga\in, Cloe, Ctuede.l Asorlas, Cro||.led Roons: Sone ksons nt Clobal Ne' InntuLional Arrar\.nents a1 UNCLO' rotialiotL\,in PoIiLt dr.l qlmq &rdier, no 3, New Yott, UN ITAR, 198I

t0. ,1.

Capitolul
32.

ri 4

Alker

Jf., Haywardr Deutsch w.. Kai; Stoetzl H.,

Antoine

Mdtheftatial App.oa.h$ to P,lticr. Anrstedanr, Elsevier. 1973. 33. Aummn, Robcq Han, sefSiu (eds.), Hondbook of Ga,re Th.a/r, York Spri.ger. 1992. 34. B.ads. Steven, RatioMl Politi.s, Decisials, Ga'nes db.l C.ns/cst,ral olara b. Wsliinglon DC, I 985. l5- Bungc, Mdioi Galtung, Johanl Malilza, Mncea (eds.), Appndches to hxetlldtbnal RelatiaLs. vol. I 9i II, Buchdest.

t?
ir.
1/l

II:

1977r Alker Jr., Hdywtud: Gaitung, Johor; Malila, Mircca (eds.), vol Bnchacst, RASPS. 1979. 36. Doreitu\ Patdck, Murl.natics an.l tlP Snk1, oJ Sacidl Relations, Wciderltld dd Nislso., l9?0. 37. Guiasu, S,r Mali,ta, Mirrc4 C.aliliot tvl Canne.tian h cfiles, Pc,ganon PLes, l9lj0

Koh, T.T.B., Nesatiating d NaN world Oftlet for tnc Sza, in AK. H.ldkson (ed.), Nepotbtins Wo tl Odtr, Wilmlngton, Delawde Scholady Resources. 1986, pp. ll-4?15 Sangcr. Kllde. Ordeflts the O.euns. The Makins ol n1e Ia|| oJ lhe Sed,
'ro(onro. Univcrsny olToronlo Press. 1987.

JoLuri

De

scena

lunii

l'$tea a II-a. Ncsocieri

221

Sebenius, Jantes K., r'r'esotiatins the lae ofthe Sed: I2son ih the Science of Reachite Agremerr, Cambridge. M6s., Hdvard Univ:

1984.

57-

58.

Straus, Donaid 8., ConruteLAsisted Negotiatians. A Cdk the lA|| oJ the Sea NegotiotiM and Sp.dldtions Regatdins lD Pagels. H.R. (ed.), Coupur./ C!&!/a New York, New York Science, 1984, pp. 234-265. Zor8bibe. Charles. t*ilrnp dc L Union Ewopknne. Pana. Albin N,li 2005.
16 ;

Sievenl Aftbso, Paul, /Ve, Paddrx of Voting Power ok the Ec Cauncil aIMinisted,in EIe.t tulS liat,4,2.Augusr 1985'pP. 135_139 8Ems, Steven; Doherty, Ann; Weidner, Matthew. Gane Theor! and

Blss,

MuLtilateral NeSotiations: The Shsle Eulopean Acl and the Uruguar norn4 txxemburg, IIASA,/PIN, 1991 Church, C.i Keogh, D., Ire SihSL EuroP%n Act: A TrunsdctionaL Sn" tondon, UACES. 1991.
IAdEe, !rl\et, Plurilatetuliw aNI the

Siryk Eutopun Act Ltxefthvg

IIASA/PIN,199I,
touis. J.V. (ed.). L'U,!io,,a/opr'nne, Brussels, ULB.l985 Momvcsik, Andrew, NtoriatinS me SinSle A.t: Notio%! lnte/e$s and Conye ion Statec'ail in tha E!fopean Commttniry, In Int natiohal Ohlanizatid, 45, 1, \Ninret 1991, Pp 95_96 Undc]td,i\. AAII, Multuateral Nesotiation Parlles: The Cdse ol the Euto' D.M CanLqunit,ln Cooparction ahd Conibt,g, t913' pp l'73'182

GATT: Runda Urusu.r

Repon oJ he Dilectorcenenl of GAI:I to the GATI Council 23^,1991, 60. Brams, Stevcni Dohedy, Anni Weidner, Ma$new, 6aru lhro Muhilaterul Negotiatidtt: The SingLe Eurcpean ALt ahd the Rod, txxemburg, IIASA/?IN, 1991. 6L Cutzth, Cqad, Muhilatetul CotMe/clal Dipb'nocr. An the Inpacr oJ the Gewml AEleetnert or the Taifs on Ttude on

59. a**

'Unecrer,

W.,

Euvpliische Penp.ctiv.n r,ach Foitalnbleau,

li

CoMercial Policies

dd

62. Dam,K.law
Udv. PEs.

and Intemational Econonic

T.chn 4/rr, r,ondon, Michael Joscph Lrd., Org@ization,Chi. o,

Wary'ffit"d Nati"*,1n Th" united

f0.

1970.

63.

Finger, M.i Oleschowski , A. (e.ds.), The Utusuar Rouad. A H the Multilateral Tnde NeSoriatla$. Washington DC, The Wodd
198',t.

Natiohs ond Disanwnetlt IsT0'1975' New York, 1976, p.267. BouSrov. Evgheny V., Crfteptuol and Ptucti@I A:pects of UN Actiities h Fra oJ DisaMent in NTAR,ln The UN and th. MainteMnce af

64. c]ic!.L.. Mthilaterul

65.

Inzrutiotul
337,368.

Peace

dnd Se.anr. Doftiecht

Nijhoff' 1987' pp
CanJer%ce

Trade Neeotiatior!: WatldTnde afiet Tokro Totowi- New York. Roman and Allenheid. 1984. Hanilton, C.i lvhatiey J-, Coahioks ih the Unqua, Round,In wotL! Eunoni.s, Ba\d 125, Heft 3, t989.

u.

66. Higgott, Richad A.i

Coopcr. Andrcw Fenton, M'ddk Por?/ Coalitioh B|ikling: A\stlalia, the Caims Gnup a"4 the Rould of Trade Nesotiations, in hxemotional Oryanimtiait 4.1, to 4, pp.589 632. 67. Sjdstedt, Gunnr, MuLtilateml Negotiations: 1he Story of th. Lnd, in Zdttnu, Wiliim (ed.). Muhilateral NeEatiations,

avl

Diwrutuent 10 (J\te 1966), 16 (D@enber 1966), I 6 (Decembo I 967) ff:. Lill, AnhDr. NcSoriario, Dhanwen\ Th. Eishteeh Natjon Disamme'l ConJercnce the Fnsr Two v4a t962 1964. rrhe . N.Y ' Camell

Gasteyger, C:nn- The EiShteen

tulior Disatunetu

t99t. 68.
Specto. Bertm, Dc.lrion Anallsis: Ikpbininq the Pncess oJ

Univcrsity, 1964, p. 8313. Moris, Ellis, rhe Veriftulian ksue ih Urited Ndtio$ Dnam8enl N.,8.r/ari"n. Gcneva, UNIDIR, 1987, P l03 It4 Mndal, Alva 'rhe Catue af Di&n@ment How th. o,ited States okd R;\tia Ran the Ahas Race Pa,rftedr, Nes York, Books, 1976 p 937 ll5. O*eliu. Andre, & sessla, dtnotdiMift de t Ass.nblde Gaitrate dzs

NeSrlBrir,, LlxeDbu.g, IIASAT?IN, l99l. 69. Winhm, G., rhe A"r?solidtiohs Ph^. i]t the Urusn! Roud.i, to the TahLe: Prcccs.s oJ tntemationat PreneSoti4tiots, itl

li6 Towre, Plilip. 'rhe UN Sp.tiul Se$ion on Disomnent

Ndtions Unias

lt

te

diturklenen|in Rewe

de I'OTAN. tt!;n

1914

RetrasPect,

in

./o!rea 70.

vol. XLlv, no 2. 1989.

11? voorhecs, Janles. Dkros@ Sustained: The t4u6lerel Peace Proces nt Dantuuth Confctehce, w dhiDgton. USIP 2002

wo

Taddr.May t919

m'l

SEA (The Single Europed A.t) Brams, Steveo: Affoso, P^rl, A&lotdun to New Pando\ of vatins on the EC CotdciL oJ Mbristea in [tlz.t /al .ttdid, 4, 3, Dec.Dber

Nqo.ieile Nord-Sud 88 Azd, Edtdd: Mooi, C.L, Ma,u8t,s Prctcted Sa.ial ConllicL\ in
Thnd
15,

the

\ladd

Faciliation and DewloPneht DiPLonatJ" in Milleniun

rl

p.290.

l,

1986, pp.391-406.

222
Jbr Noxh-South Negotiation, Cambridge. Ma$., MrT pr6s, 1984, p. 90. +*+ Chd enge ta the Saah,in The Repolt ofthe Sotfi Comtission,
E9. Bhagwati, lagdistri Ruegie, John, Power, Passiohs atu! putpose:

Partea a II'a. Negocieri

Fa\k. R.:,ht1t, On

223

HaMrc Goremance:

'row l a Ne|| Glabal Pahics,

to
ves: NeSonating

Ulivcsity Prcs,

1990,

p.125.

f{l Fisher, Ro8err Ury, W-: Patton, Bnce. Aefiins

9r. Condovez. Diego, UNCTAD ahd Dewtapmqr Diplonn.r, confrontation to Sttuteqr,Lndon, Hqdly B.oires, 196?. !. I 67.
92. Cttaj?a M. Zcd, IINCTAD and thc South Nanh Diatosue, Ny

PEsq1985.
93,

Hagras, Klmal. UNCZ\D, A Case Stutl! oJ UN DiptohldLr,

1965, p.

l7l.

Ny,

Asrcments withoul Girins, Penguin Books, l99l |1.Itdre, PauL David, Naveh, Cratire PnbLenaolving,Camp David Sumdii 1978, Smalt Grcup Behavior, 16(?),1985. 12.l{opmm Tercnce. Iw, PatudiSM aJ Neg.tiations: Barsaining dkd Pro' ,ldn .tolvir8. The Amals of AAPSS, Novembor 1995

ll

lropnd,
l1e
1996.

94- Jacobsn. H.K. eI

New

pp.335 367. 95- Malloch. Th@doe,

d.. Retolnti.wries or Baryaines? NeBotjato^ lktemtional Ecano,nic Onto,ln Wo d politi.s.35,3, Apil

in ltttmanondt Trude.and Devetapnenl

I en4tjMl Conlicts.
Pluto Pres,

P.

Tcrcn(i,

z?e NeSoti^tiotLi Pncedures ard th. RzsolLnion Columbia Universily of South Cmolina Prds

l4.Johar, Galiunsi Cml, Iacobsen. SearchinS Jot Peace The Road to

I/ansr.rdat
15

ndon, 2000-

P,dger. l08 . p^s!es t78 Falk, R.j Kim, S-S.; Mcndoyia, S.H_ (eds.). To\|ar.t a ltust rvo d Boudler, ColoEdo, Wesrvicw Pc$, 1982. pp.326,3,12. 97. Sewell, Iobnr Zznho, L W1]]iM, Gtobal N.aotiation path to the or Dearl4nr1 Street?, in'rhird Woft euaneb.6, 2d April I 174 410. 98. Singer Hes W, rhauEht on Noxh South NeeotiLlian, A R

\ry.

Kelmo. Heberr C. (ed.), l,tematiohal Behoriout: A Social Psrcholosical

96.

,4nalrJtr, NY. Hol, Rinehad dd Winsbon, 1965'rrack fl6. McDoDald. J.W.: Bendahmane, D.B. (eds.). Co'li.t Reelution.

,?lomo,, Wdhin$on
SanFmncisco,1991.

ll?. Rdffa Howdd, Con,/,1'!tions

DC. Foreign Science Institute. 1987 oJ Applied Ststens Andllsi 10

Intemtianat

Ncsotiatids in Intemtional Nesrdanonn Analysis, Apprcaches Issuet,

turr'l

Bahgwati and RugSk,in Woft Derelapnen. 13, JduaJy lsL, 198

255-259.
99

llN.Rorand, J. Fishcr. /ntera.r;tc ConJlicts R*ol|lioh, Slracdse Unive6ilv

Asrnmetry, ,fhe Statehdte.l^ Nes.tiation .taulral l,2, Ap.it 1985.lp. l21 138. Zal|man,

L Williah, NeSotiation toh

ll9 Sp4tor Benran. Crcativitr Hcutistics for hnPatu ResoLutian: Re fidn nS lf,tractabte Negalidlions, in rhe Ahtual AAPS5. November
1995.
120.

Capitolul6

!i7

l2l
122

]]lonpson, S.w; .lensen , K.M- \cds.), APPtuathes kj Pe@e An bnellcdraL Map, warhirgtor DC, USIP, l99l. W.lsoq R.8.. MandginS Cotflnb. Dialoeue mtl ,rhtu) PaltJ Rotes.
Reading, Addison

.Aza\E.E.,The Manasercrt ol SociaL CnnliLrs, DTrhmouth cDbq i 101.A2r, E.!.r Banon, J.W. (eds.). Ihtchutionat Coilid, Resotutioft: a,,r' Pra.ri.a Brighion. whcatsheal I 986. 102.Bernu, M.R.. Joluson, ).8 (cds.), Unalliciat DDtaMh. Ny, Col
Unive6ily ftcs, 1977. 103. Bunon. John, abzli.r d, d CotMuhicatian. I (r4. Burlon. Ioirn, Resalrin9 Deep-Roofed
r987.
105.

tt

Wsley,

1987.

zdnmm, WiUim; Maureen, Beman. The Ptu.tical NesotiatoL ,qdrea Yale Univerity Prcs, 1982.

in

Ne||

Cr, i.r. A

MNri]JM. London,

1987.

(hpitolul

Handbook.

l23.Catbin, t., The Na9ar Channel. me Se.ret Talks lhat l?t1 to th. Mid.

Dimond

Lrd

Ardlliir, cuinnclt,
r06.Doob,
r981.

J. t\\cDot?Jd. Muttita.k Diplond.r. A Slsterf Au de

lowa Pelcc lNdrule, I 991.
Wesrposr,

L.w', rhe P|Nun ol p?ac., Creenwo.d prc$,

Ncw York, Atldtic MonthlyPres, 1994. 124 Crcckcr, Chester; HlmpsolJ. lien Osler: All. P.mI^. Tdftire Intmctoble conli.$. Medjation in the Harddrt Cdcr, Wdhington, USIP, 2004.

tartA.z,/,

A Cfdu Wotkthop. It e^,a1tion MethorloLaer DuhB ContintinB Cisis,itJaunnL af Sacial psr otogr,98, |9t6_ I0E. Drckrna, Danielt B.oome, B.r Korpc,. Susan, yar,e DiJkrerces antlC fl|.l Retu!utu'r,itlJauntuL af Q,r/tn / RcMfurbr,32, sepLcmber 1988.
r07.Doob. L.W,

l25.Diaconu, Ion, MeAierta. ii Me.annn de rcqlewtaft posltica a dif?ravJelor din\e nak, .^p. IV. Bucnretti, lal. Polilici, 1982 l ?6 Fistrer, J. Ro.ald, M,l.t, ds ol Thn d Pallr h .rventiax, Berghof Handbook l:7.Fisher, R.J.,
lor Con flicr'lldsfomation, Bedin. fltld Pary ConelLtatian as d Method of Cottllict Resatution. hJo@nl of Coallict Resalution,27 - 2. 19t33

r
224

Jo,uti pe s.ena Luhii

Pa htuntiolal

ea d II-a. NeBocieti

225

l28.Folger, J-P.; lones. T.5., Mew Dir.ctians in M.rlnatian: Resear.h or.l PeBpeclir.s. London, Sagc PublicatioD- I994.

l2a.Kelm.d.

Bclco\iL.h.
130-

H.. t4rflat M"dnhan L) th? .\.hrla'. I: R b.n. L \ed ), Upd.anoa l, cnoho@l

York, St. Marun Pres, 1992.

Kleiboer M., Muhiple Realities ih lhtemational Mediation, Boulder Co., 1998. 13l. Rubir. J.2., D'&nid d/ Thn/l Po't htenentior: Kisin9et in tasr, New York, Pnger. 1981. llz.Tonval, S.; Zdnmn, LW. (eds.). Intenlotiohal Medidtion in
P/4.ti.e, wslvicw, Bouldcr, Co., 1985.

q anl Divrsill in Rel.nans,Bostrn, Allen and Unwin, 1989Mcrkel, Clrislme (ed.J. Ftiedenspolrik rlet ZiriLgesellschafl, Mnncll, Ascnda.l998. |,Mcne.M. DictiaMoire de poktique ihtematioMLe,Pans, PUF, 1988 MctL. M. Pacilsne et lfltemarbnorsme, Pdis, A. Colin, I 966. Hms, Prlrtd anonE Nalions. The Sttuqql. Ior Power and l. ^4orsenthau, York, Kno!1. I 9 44, 1967 . 1973. l',?r... New Nicolson, Hamld. Dilo,tu.y, Oxford Univesity Prcs, 1955. llonbcrg, Bennet (ed.), Globolirr vr. R?a/isn, Boulder. Westvicw Prcss.
,l!(,lsri, Kal, Zftd Diritling Di.ipline: 11. Hegenn
t9rl2. the Joswald, Mokins Glabal DeaL\' NegoliatiDh Place, Boston. Houghton Mifflin Co., 1991. .Slnouts, Maie Claude (ed-), Id nauveLLes rclations intewtiddt s l'krnlue et theaies,PnqPrcses Fond. Nat. Sc-Pol.,1999. Zirtman, I.lv.. NzEattutiaf, as a S.dch Jot Peace, in InPnatiobal

Tonvd, S.; Za]lJ]mn, I-:W., Medi.ttiok in lbtehdtiaMl Conflic\in K.r Pruitt, D. and Asociates (eds.), Mediation Resarch:'rhe Efe.tireness ofThird Patry I zrve.,rir'. San Frarcisco. Josey Bas! 134.Waie, J. An Llhn, Mediation: A Cunent Reiew.ln lo*nal of
133.

sdacure,

w.

i,

Dlnonmttal Markt

R.so lutioh, 3'7, 1. 1993

ll5.Watkins, Miclnel; Rosengrant, Susal. Ar.ak tu a8l

Negatiation: Ha|| Great NeSotiatiol\ Tnnsfom'ed thz Wotl.l\ Post Cold Wat Canllitts. S^n Fmcisco. Josey Bas,2001. 116. Yasushi, Al6hi, ?i? rrtils of UN Diplanacy dnd the Fututu of
Jlict Mediatian,inSurviwl,\ol. 37. no 4, winter 1995-1996.

N.srd,no,, m

1, 1996.

Alofyuny,D, Y.V.r Drcbizhcv4 L.M.; Sousokov4 A.A., trnosotsioLaSr'a.

Capitolul9
137 +++ Mondialiilre abrlela

vr r1tth6. ta Dlrcuv?'te .i Syas,Ia v..r.t. Pr1\, tqn . lrq Alo R,)munJ. Pau,, Erpup, enrc krra'tn\..ctTfn-lcvy, 139. Badie, B.i Smouts, M.C., Le Nounenent du t1ord., Ptls.
.t.1rtut
"4
Dalloz, 1992. 1974.

videt Willen D. K.nflikr d.r KLIturcn r.lr.'r, Fturktu4 Suhrkanp, 1998. , Ijinnemore, Madr4 No,ry, KaUula i minvai politika ln Me.h.Iunarod,rye
r/ir

[4oskva, Aspek Prcn, 1998. l)iezcr, Senglu! (ed.). Z,tttiieruns

ii.l

.h,rnr

l4o.Bnillard, Ph., PhiLosaphie er reLdtiois intemationalzs. Geff

Baillard, Ph.- Thldric zr t eLdtiaas iatealatbkaks, Pans,PUF, I I l- B-r(hil. \\orl. Dcrcrcl,. R.. Lr"l Jcr \ Potcr\or, M , 1tue.L,Theones of Intenlat loral F.lati,zr. Deakin Univemity, I 143.Coldd, Ddiel, &s,?ldtions nuehtutionales de 1945 n nos
I 4r .

a, Moskou Moskow Unile6ity, 1998 lrraDcls, Dian4 Cultute, Power Aammries and Gendet in Coqlict ?i"nsfomnri,n, Be.Shof Hddbook. Berlin. \)iltnnl, L. Cubural VioLnz.in Jouhtdl of Perce Resedrch, z1 .3, 1990 llsrison, i-lwrencei Huntington. Samuet (e.ls.), Cul,tttc Mdtle$ Hot! vaLues Shapc Huttun Prosress, New Yot*. Balic Books, 2000. lhlntington, Sduel, 'rhe CL.sll o.f Civilietion ah.l Re,nakins tlle Wod.l o/d.a New York, SinoD & Schuster, 1996.

lishlov, V., /.re'dttu7,s,

Paris, A. Collnr, 1999.

Ales! lishl<ov,

Malashkenko (eds.), Moskva, Cmegie Endow'ncnL iot

i lul tsrye

sranitsr

it

ldentikhnosl

i ka,llikt,

le.Js.), b emational Relatiohs: Pottnorlenl ReadinEs afWond Palirics, L.xinzron B I 45. Diezer, Selghas (cd.), De, l,izd., d.nt 4 Fr @klirn, Suhrk?np, I 46. Durcselle, J.B., tir,,i/, d|lonatiqie l? 1919 n nos jtils- D.nbz, 147. Fukuyam.. Fr, 'lhe En.l ol Ilistot)' antl tlp lnsl Man, New Y

r44.Der Deri@. Jamcsi Shapirc,

Michd

148. Habernas. Jiirgcn. 1998.

Di. poslturtional? Karstelhtii,t. Ftuktnn,

Kruenstein, Petcr (c4.). The Crllte af National Secwill,: Noflns lnd hldnir^ i, Workl Politics. New York, Colunbia Univesity Prc*. 1996 [[ Kriltoclr]il, Fndrich: Lapid, Yosef (eds.). 7r, RctLnl of Ct|ure and Irlentn! h hnema.ional R.ktn,,r Tn.,,t', Boulder, Ltrme Riennes, 1995. 0L) rrbedeva. M., lvl) C",rlx$ h lle Fomlct Soriet Union are so Dil|iLtlt to N.S.niate anl M.didt ii llnenk bnal N.Sotiation, \al. 1 . ro 3. 1996

InlematioDal Peace, I 997.

lrr lx.rera.lr, LP., Pt"patuts

(,lrr.J,

for Pra..: Conftitt

lltss,

TtuunlanMtian dtross

Ncw York, S)mcusc Unilersiry

1995

a226
17

Jocun

De

s.ena LNnti

oJ Cottlid Resolution Jron a Non' NeEatiation JauftaL,IX, 4, 1993 Pe$peLtire,h 172.Sengh@s, Dieter, flre C/ash within CenerdtiaB: Coftihe ta Tena

L Sr\en\P.. In Th.art: A Crilique

aulturaL.orlr t'.landon Ro-rledgc -0')l

1996.

73. Shapiro,

Mich@l; Alker, Hayward (eds ), C/dllezg,,s Baun.lari4\ ( Flaws, Temtonal Identitis, Minneapolis, Unive$itl of MinFsota

PAR'IEA A

III'A

r74.

Taylor Chtules, Thz Poltics of Recognition, in Gusmon' An M ulti c tlluraliDt, P i,'@roi Utrivesily Pres, 1 994

DIPLOMATIE
Introducere
a

Capitolul

1l
,
Case studies

l75. Blaker. M.: Giana P.: Vogel, E

ia Japaaeie

Antichitatea

r?6. Cofman Witlrs.

Tmda \ed), Ha, IstaeLis and Pdlestutians Cross-Cultural Anabsis af the Oslo Peace Ptuces. USIP Prcss.2UE. r??.Cogo, Chdles, Frdch Nesoti..tine BehtriouL Dealihe vith ta
Ndti,r. USIP Pres, 2003. ItS.Malil4 Mircea. D'ploroiia
Bucdreiti,1970.

,rnaviDa USIP

Prcss. 2002

intre castel ti catedrali

Renaqterea
De

l?9.Mushakoji, Kisihide,

can lapan ft CahFnsok, Sophia Univ , Tokvo, 1975 180.Snyser, M.R., ad, Gemak NeSotjate. bsical G@L\' PrkticdL

trl/ ri 1astrz.ni, Ed Djd&tic! $ ftz Sttuteqias of NeSoti4tions An

la Reforml la

primul mare rizboi european

USIP, w^hin8ton,2003. l8l.So]omon, H. Richad, Cninese NsordritS DehariouL Pursuibg n1roush ,,ol1l fi.n^",Ustr, Wshinsion. 1999

Dc la revolutia ttiint-ificn ta Lumini (1650-180o)

Capitolul r2
182 Amstrong, tony, BrcdkjnS d@ /.u Rappt@hemenlbelween Easl and Cerrr). Thc i nied skrr\ md chrnd dnJ I 6el dd ls\pr' USIP,1993. ]83-ConsranLin, kon, PD.holalie de b NAsotionon, Ec Privot Pans, 1911. 184. tf,bedeva M., Miftil i roatu.ilennrj\ .rt n14d Pwren nnlkh Moskva, MGIMO, 1999. r 85. tdcruh, John Paur, aziuihE Peace Sustdinabl. Re@hciliation in Jodrci, Washington. USIP, 1997
186.

Imperii

$i

natiuni

Moder-nitatea
Secolul

XX

Z:rtmd, l.Wr Bemo, M-.'rh. Practi.al Nesotiatol. Ncw Htlen' Unive6ity Ps, 1982.

Introducere

Dimensiunea culturala a principalei activitaF a diplomatului a

reie$it cu prisosinii din tratarca stilurilor de negocieri in partea a doua a acestei ci4i. Cultura insearmi valori, gg!ELd,!r,ld_$L9biceiuri, istorje li )imblp19p!-a-istofrii6fE9eyr aportul sau la fdurirea slilurilor. Ea aruncd o lumina asupra temelor rfcurenle sau continui ale omenirii, a acelor subiecte care au format substanla $i nu doar forma $i expresia problemelor in rezolvarea clrora diplomatul a fost chemat cu precrdere. Evidenq campul slu de acriune cste legai de razboi $i pace. Dar tleptat, pe misura dezvoltfuii sistemului intemalional, marile procese de uansfom,are a societrlilor, cum ar fi modemizarea, fac ca problemele inteme sd depindd de f&ctori externi. Iar diplomatul i$i vede agenda sa amplificati de un nou iip de relalii, de care depind funclioflarea $i evoluiia statelor. Istoria lumii vizute pdn ochii atotprezentului diplomat de ce nu ar fi acest subiect concentrat in pov.estea uneia din cele mai vechi profesiuni? O incercare recenti a abordat istoria lumii ca ldr.:/,ii, luend ca punct de plecare cuvand we,, intronar de informatice in civilizalia noastde: The Hunan Web. A Bird's Eye View of World flirrr,.y (J.R. McNeill, W;lliam H. McNeill, W.W. Norton & Co., NY, 2003). De ce n-ar fi istoria hmii privite din punctul de vcdere al tehnicianului acestor tesa$ri? Diplomatul nu face altceva decat si creeze $i sa lnuelini relelele de comunicare $i dialog, care $uslin h randul 1or interac,liunea paqnici a oamenilor. Incursiunea noastri invili la refleclii. Mese a diplomatica e vcche. Ir faza tribali, nu gtrsili cipeteniile in jurul unui fbc, lndepli nind un ritual al inlelegerii $i convieluirii, ce intrerupe interacljunea

violenli endemici? Diplomatql leagi in pdnul land varfurile comunili{ilor de orice lcl, ora$e, provincii, regate, imperii, republici. Are deci un loc aproliat de tron. Nu este siryurul personaj cu state de vechilne, langa rrela$i scaun principal allendo se un soldat $i un prcot. Aciuat pe lirngd pulere, il gisim $i pe miscirici, neljpsit in uncle cpoci $j la

230

Jocuri

De

scena

lunii
tlczvoltiincl din

Panea a

III

d.

Dipbnalie

231

mare prel in perioadele cand societAlle iubesc nai mulr tul ij spectacolul. Preotul se secularizeaza cu vremea $i devine tual Sj tarziu astronom, filosof sau ideolog. Soldatul are insd stanld, se schimbi greu ca actor al rizboiului. $i el ar putea ofed bun unghi de scriere a istodei lumii ca 1up6 sau ca actiune vi omenirii. Istoricii i-au luat-o inainte Si scriu istoria exact din unghi, ca o succesiune de dzboaie, de cuceriri, de giorii $i j lstoria slArilor de pace n-are acelaqi fannec $i nu rransmite fior. Este neglijali, iar eroul ei diplomatul este, pe hngi so in unifonni, on pcrsonaj $ters 9i plictisitor. Nu defileazi in sunet fanfari, nu aparc in randuri ordonaie $i in mullimi impresionante degajA fo46. Este suspectat, in plus. de intrige $i nesincerirate_ i In comornra diDlnnarului Inrclegen in.a mxi hine po\e umdniratii. Tn ndmul r,nd..ldbele lui mrtloacc vo6e\c de\pre eminenla forlei tali de cuvant, a violenlei falt de negociere, a minaliej fali de egalitate $i fratemitate. Sistematic, eri dupA d

acea vreme arla de a convinge, priceperea de a re-

llccta logic, de a fbrma $i menline prieteni. Grecii $i perfii, resurNle celor mai slabi, dispersali dar liberi, in confruntarea c imperi lle cornpacte $i totalilare, se reediteazi in cel de-al doilea rnzboi

tDndial.

prcjudecili. Efectele modernizdrii asupra meseriei diplomatice sunt considerabile. iar asupra societililor sunl imense Dar oare nu di-

pacii. persistenja resorturilor primitive $i ba$are diD omul ce fuzd, generalie dupE generalie, efortul $i subiiliratea cditor rat nale. Car dc odihnilor Si .igur penlru mnrea omutur e\re unui mit in raport cu cendrirea rece a riscurilor $i avantajelor, definirea obiectivelor realizabile $i a intereselor rcale? Oricar des a fost folosild pentru schemele rizboi ce, diplomalia este definilic. vocalie $i scopuri o meserie a pdcii. Aflali intre rizboi pace, este cea mai confruntati cu spectacolul persistent al
ciei, a1 erodlor $i nebuniei umane. Formalia diplomatului este inlerdisciplinarA, ca $i relaliile in nalionale, cimpul lui de actjvitale. Are nevoie de cunotrinle i rjce, economice, politicc. juridice, psihologicc $i sociale, ale domenii il invadeazi $i reclami uDeo.i cu exclusivitate, pcntru { leoia $i practica relatiilof intemalionalc. Diplomalia se djsringe politica extemA sar rnternalionald, unde decizia aparline uDei

acela$i spectecol: problema neglijati, dispreluiti Si necultivatl

modernitilii? Dlomatul a pregitiGo bine. lesand panza necesari pu,iinn speranli in secolul al Din nou tristcle in secolul XX, dupt XD( lea. Diplomatul roqe$le pentru ceie doud rizboaie mondiale. ce constituie prin grozaviile lor cel nlai pateiic certiticat de inaiuritate qi maladie a speciei uDune. Jura ;i el. cu toli oamenii lucizi Si cjn_ stiti, cA ele nu se vor repeta. Dar mai mult ca ei, prjn obliga,tie piofesionall, dip]omatul isi rcvizuie$ie uneltele si i$i ascute inteligenla
Trusa lui de ustensile mr este mare Diplomatul deline arta $i $iinla negocierilor, care sunt expresia suprcma a comunicirii $i a dialogutui. Cu ele, diplomatul rczolvi problemele interacfiunii pa$ni
ce. aplanand

zone,Pecaredip]omrtulinsaopoa!epreg5ti,ghida|iSf6tui' Suryriza cea mare a cilitorici diplomatului in timp este luirea unor idei sau trisituri ce $i nenlir invilitura pani ii noul nostru secol XXL 4llichilalea ne spune ca lel4liilor exIefte nacrr ri ft/bui rhi | .c Jcorda o irnrcr.ilri Jlir dc mdre,r#sra pcrLru .rpr. 'i<iTrt. iriji tg,nilc I'n u'n' . on.i.l.rr'. -.r". l.ii crau nnplicali, iDtenliilc lor trebuir si tie deslLrpiie in iiracolc. Se

corflicte $i degajand interese comune ljnde sunt manualele care ii incrediniau lunclia principali de reprezentare? Vocalia lui adevirala 9i primordiah a cairigat in lupta cu protocolul si conveDtiile. Are acum la dispoziiie toate resumele erei compulerelor, inclusiv inteligenla anificiale, penlru a preveni $i stinge conflicte. Mai are si cea Inai prielnica conjuncturi ce i-o oferi pro cesele globalizerii 9i regionalizdrii, eminamente pltnice, setoase de solulii noi si idei lntelepte. vede ci negocierea, specialitatea lui, a devenil in aceste ptocese o activitaie generalizati, un spot de masi' ceruti qj practicali de toate profesiuDilc care a$teapti se invele de la el. Simle cn schimbarile lnad ale lulnii se dsfrang $i asupra vechii sale meserii. Drumul parcurs il ajuii sa infrunte noilc schimbari ti si fie increzetor in rolurile pe care le-arputea.iucd cu fblos

Partea a III-a- Diplomalie

233

Capitolul I Antichitatea

in cuvinte simple $i fxri se caute efecte, vllluindu-9j treptat resu.sele .etorice. La rendul lor, gazdele cru bine pe soli, dar li lncartiruiau la unii din consilierii lor, li puteau observa gi studia. Dd de gandit ideea furdamentali a
(:l.ru, apoi Ulise,

Diplomalia este o profesiune ve.che, iar incepulurile ei erei istorice este sennificativd. Nu putem contempla mai vechi tratat de buni vecindtate stabilit intre hititi si
inscris ill piatra monumental! de ]a Muzeul din Anlrra, fd trevedem oamenii care l-au redactat, cdre l-au pregitit qi la 1296 i.H- El are urmiilorul mesaj pentru noi: cand sprimele entitili umane sub lblmi de cetdli, republici sau oricad violenli a jntrat in procesul creirii lor, nevoia de de ceilalli, de a comunica qj a cadea la inlelegere s-a intr-o meserie aparle. Vechimea diplomalici pledeazd

(](lm risipette o ambasadi suspiciunea $i cum cafdgA lncrede, l)rin darori, spune Agamennon, care vrea sd,l lmpace pe Aiile lll-l convinga se reia rizbdiul cu troienii. Bine, zice bftrenul x, dar pe langi daruri e nevoie de o soiie bine aleasA din oali pe care Ahile sd-i considere prieteni. $i efecful se produce: lo spune ci dincolo de toata mania se bucura vazand prieteni
i

llloriei reciproce, atat de adanc fixata tn natura omului.

rile unei ambasade grecesti se frceau cu grij6. Persoanele din randul celor respectati pentru inlelepciunea 1or, mai vnrstnici- Aveau imputemiciri scrise de la adunare. Cheltuielile nrari Si suportate de cetate, dar cu justificare publica a banilor,
rrlese

(inile rdlncr ale cooperffii.

tenliilor ascunse, ce descopera sub mi$ti surazAtoare predator sar pe homo frarddarr.. In literaturi, potretul
sador itireranl imaginar din jrrul anului 500 i.H. $i sunt pretextul abordfuii, in vremea noasre (romanul Gore Vidal), a acelui mister care planeaza asupra tane. acum 2500 de aDi, a patru mari sedii de civilizalie: dia, Persia ti China.

nevL'ie origin.ru ii putem privi pe diplomat drept un instalator de conducte, fire ccre leag5 \ubrecrr, coleclr\. ar lum;i rechi si noi. e un discipol al lui Hemes. mesager qi agent al comuni tetor de ve$ti ti infonnalie, observator al firii umane, ci

fl|icurile considerabile Si astfel onoarea de a fi ambasador nu era cu u$unnld. ,Alla pri$ejdie consta in faptul cd erau incluti i din diferite fracliuni sau partide, care se pdeau certa $i

Dar putem se ne indep:rtim $i mai muit. $tim cum o ambasadi la 1200 i.H. Iliada poveste$le cum dec

se

t zice iDlre ei. Ilr(lecarea rezultatului era si mai sDectaculara decat fimiterea srdorilor. Rapoarlele erau publice, prezentate in fala Adunirii rnnhrea $i aprecia misiurea. Daci ea era considerate reu$ite, I erx ulenrea unei mese $i a uneicununi de ma.lin. Daca nu heia cu succes, ulma pedepsirea ambasadorului. Cel mai grav era parapresbekl (ambasada ralati). Demostene acuzA pe Aul AteDei pe langi Filip, regele Macedoniei, de parapresbeia, cre voite, coruplic, incredere vinovate in Filip $i dezi ormaAdundrii. l-a Atena, Atenagoras e pedepsit cu moatea pentru primii daruri de ]a regele Artaxerxes al per$ilor la care fusese I ln ambasada. Ambasadele nu erau pemanente. Exista insi o ,ilil furnra dc repre,,enrlre cva\roliciald prin percoane care inor gazdi), $i care sunt la originea consulatului,
lc originar a cdpitat conotalie reprobabih.

lur Ulise ri Menelau la Iroreni .narnte de .nceperea bele pd4i sunt dominale de suspicrune, Si cu acest indmpinate ambasada. Aceasta, la greci, era lorl1]aE din, soane. ce se ridicau $i vorbeau pe rand in iala aduna.ii mea. Pentru siguranta efectului, solii aveau personali pen1ru a se completa. atnt ca infili$are, cat fi ca stil.

schimburile de bunuri $i de persoane, numire ploi?r?or

in timp ce

llolLrl covenitorpe cafe iljucau in soa4a creciei anrice pacea Si )iul impinge problematica inrr-o zone mai presus de existenla

ltri,

in sfera religioasi, mistici

frLrcnt iD

Si a sacrului. Zeii inreNin in lrebuile cetSlilor cu atirudiDifoarte apropiate de cele

234

hcuti F stena lmflii

Paftead l|lat.

Dironalie

--

235

ale oftuiui: se super6, sunt impulsivi $i capicio$i, aproape imprcvizibili. Atet de asemenelori sunt zeii oamenilor, cat acestia din unni revendice firA scruDule statut divin cand conducitori, ca in Egipt sau Asia. insi voiDta zeilor trcbuie tn, atiludinite lor imbhnzire, secretele lor pitruDse. Pe fondul superstilii intens imbrali$ate de populalii, institulia specifici incorpom em Olacolul. CoDsacrat citirii viitorului in semne rale sau divine $i divinaliei slujite in special de preotese, avea la Creci o fulctie caracteristicd ti esenliah. Cel mai cele era oracolul de la templul lui Apollo de la Delphi. I Si ast5zi existA un adeverat pelerinaj la Delphi. unde turistic se imbine cu evocarea celui mai vestit centru de politica al Greciei antice. Nu e departe de Golfui Corint, iar la r este strijuit de Pamas, nuntele poeziei_ In smnga e inrrarea Pausanias geograful $i istoricul din secolul 2 i.H., pe aleea care urci pani la platforma unde era templul principal. Aria de la poalele lui c imprejmuiE de temple mici, construclii, sculpturi oferite de pelerinii cei vechi. Eroii, cet;lile, vi la maraton puneau tdblile $i consrruiau memorialc de rccunogti Pani fi tezaurele i$i giseau refugiu aici. Existi o platlormb chisd pentru scene rituale $i un teatru, cu locuri vizibile stance. Comori dc arli populau acest loc din care numai Nerc rat cinci sute de statui de bronz. La excaveri s-a descoperit moasa statuie a Cirula$ului victorios la cursele de cai, o mi
artei grecetti. Aici esle 9i centrul pimantrlui, or?ralrJ, unde intalnit vulturii lui Zeus, trimi$i din douddirecrii si misoarc Locul e vecbi. Pe la 548 i.H. arde un lemplu carc apoi se
struieqte. ln 480 i.H. perdi sunr oprili dc o furtunA provocati $i nu mai devasteaze locul.

(olul- Mai existau $i alte centre. Rilualul divinaliei ocupa un loc Inrporlanl in religic. Platon ii sistematizeazi filosofic zonele, ariland ca

Mai tarziu (secolele I II d.H.), istoricul Plutarh, el insufi numifnndu se prinlre sacerdolii de la Delphi, scrie nai multc lucriri derDre oncole, cercetand fenomenui profeliilor din ele, Si mai ales in l).,Plthiae Orucolis susline existcnla $i acliunea z/demonilor, inter
|ncdiari intre divinitate $i omenire. ,.instrumente ale zeilor, slujitorii fi secrctani 1or, cei care cerceteazi cu luare aminte sacrificiile ofe-

existi divinalie $i fArA extaz.

tile zeilor, care iau pa(e la celebrarea mistere1or..." Inieligenla tcilor lransmite unui suflet nobil puterea divinatorie nu prin cuvanl !i nunai prin scds sau o atingere- Zeul, ce nu xscunde inlenlional t(lcv;rul, e prezentat ,,enigmatic, cu aspect poetic", intr-un limbaj

Ilri

CuIn funcliona oracolul? O i'emeie, pfeoteasa P)'thia, dintr-un izvor vrnjit (paraul subteran Canotis) fi se inroxica cu provenit de la un foc de plante halucinogenc de sub podeaua de aun. Apoi bolborosea cuvinte pe carc nu lc inlelegeau decat !ii, oamcni sf-inli care o inconjurau $i care traduceau in vorbe de ambigue pronosticurile sale. in termeni modemi avem de-a cu un cenlm de consultatie de politicd externd Si diptomatie, onat de un grup de speciali$ti ce se bazau pe o documentatie de birc pusA h punct $i pe infornalii culese de o relea bine zate. inaintea marilor decizii, se cidea ca cet51lle sA consulte

apropiat de afectivitate. Nu sunt excluse conlucrarea 9i ralionalil.llea necesare 'inlelegerii Si cercelirii. Oeometria se invela ia Dellhi. undc zeii propmeau enigme, iar oamenii le dezlegau sensul. ls|e de relinut insd faptul cd oamenii simleau nevoia se se raI)fteze la o putere mistenoasi, in teme vilale pen(u exjstenla lor: r,rl'rr\ie!Lik. Dut( )i rrlboi. Merodele \rriJu )i eruL a(ce.orii nc &nuificative ale esenlei procesului: se studia zborul sau cantecul llsarilor, mi$carca pe$tilor $i terpilor, miruntaiele animalelor safiificate, fuunzele. paraiele, copacii sacri, fulgerele. zarurile sau pi0$1e de lenln. Oracolele se rfle pesie ioi in lumea antici. Cand Trairn consulla unul inaintea expediliei sale in Onent, rispunsul nrcotesei este trimiterea cdtre impirat a unei batiste cu caeva cren !u(e rupte- Sennul era: oasele tale vor reveni inir-un linloliu, ceea fos a $i inramplat. in combinalie cu templui Demetrei de la Termopile, lemplul de h Delphi era stalpul de suslinere al unei amfitfonii, organizalie tcljlroasd care intrunea 12 tribui. Bine slruclurate, cu aciivitdli de lerrlti, serbdri, strangerea de donalii $i consultanlh continui pentru l)r)i lalie $i speciald pentru treburile publice, ele au ajuns centre lr,liLice importante fi generaloarc dc norme, printre care $i cele ce l)rireau relalile inlre cetalilc independente ale intregii Elade. In [l]rr sfatufilor bDate pe activitatea de informare a temPlelor. sta llrice intrau iD procese dc decizie politici, amficlio ile (ce rcu [r,ru, conforln numelui. pe cei ce triiau in jur) erau implicate in lrcvenirca ii rezolvafea conlliclclor. Ele pLrteau decreta,,p?ici sa frc in timpul unor serbiri, lineall vidcnla angajamentelor de pace.

f
236
J.,curi
De

scena

lunii

pdrco o III o. bi|httolt._

231

i{!A{iie de jurAminrele fAoute in fata lor Si sancfionau rumai cetetile se puneau sub autoriratea lor, dar $i ligile sau deraliile numite symschii. Acestea nu erau reoretic potriva altora ca epimahiile, indreptate impotriva unui aceasta nu le impiedica se intre in coliziuni de man fel, principalele doua [gi sau symachii, cea ateniani (creat6 i.H.), ce sfangea ln special cetaiile maritime $i insulare sub cerea Atenei, $i cea lacdemoniani (reDrezentend alianta mai ales din intelior, in jurul Spartei, crea6 ln secolul al i.H.), au declan$at pe la mijlocul secolului al Vlea l.H.
boi din Peloponez, care s-a ilcheiat cu inftengerea Atenei,

icr't'rrol 'Macedorria e.Le irvi'lsa rrr le/ iH r' ler'ru ,('rra mediteraneana va fi o provincie roman6

Romei inchide rJcrlcctate $i rafinale ale diplomaliej. Venifea

cif i'e

ii

inainiea anului 400 i.H. Un alr $ir de reguli, institulii si descriu activitdlile diplomatice intense ale ligilor, la cele, adaugandu-se lncA vreo trei importante, (Boefia cu Teba),
Liga aheean6.

tice $i intemationale.

Puline conflicte au fost studiate si citate mai mult ca peloponeziac. Descrierea Si comentaxea lui de citre Tucidide stituie o opera esenliali pentru istoriografie $i pentru $tiinfle
Este de asemenea altologic conflictul Atenei de la mij

cotului al III-lea i.H. cu Filip al Il-lea al Macedoniei Si dis atenianului Demostene ( Filipicele) ijj,reptotg lmpotriva duFma din nord. Nedescurajad de capitularea de la 404 i.H., Atena pune 1a cale o coalllle anripersana in rezboiul corintian (3 i.H.), i$i reia cu acest prilej Fetenl_iile hegemonice ti f doua Liga maritind nteniand. Uzati de conflictul celor doi neimpec:rli, in!| un joc complicar de noua prezenli a per$ilor, gemonia Atenei e preluati de rnacedoneni, care reu$esc Drin $i acliuni diplomatice sn-fi asigure supunerea cetdlitor grece$ri devini membri ai anrfictioniei Delphi. Regele Fitip at lt-lea i$i gure spnjinul ei sacru, devine arbirru inrre cerili $i obtine vi
annata delinitive impolriva Ligii create de DemosteDe. pacea

practlcal cu \,oharea diDlomaliei si a callor pdfnice pe care le-a Galiei CeTar fuLre' urnta. Peniru fle;are balel,e din cucenrea primeFte solii' inde un num& considerabil de discutii, lrimite 9i izoleaz' cat mai mr'tlt inamneaz6 acorduri, 19i atrage atiali $i l$i primiri fiicul rezistent la supunerea pa$nici Cdci axioma oricarei auiorilalii supreme a in rnarea familie a impenului era acceptarea Cucerirea laciei de citre Traian a fosl precedate de o lunga

itr revendiLa oripirrrle de la Ro'na )i ALena si unde pr"{ine inarl'parado"al. conrrover\h 3'upra locuhri de a Europei nu a lnceJai nici azi Deotorrirea cea mai illrportantd dife_ rile irtre cele douisunt inse mari 9i de aceea rolurile sunt deschideri in materie de gandire Vcchii sreci au avut marile pnn lrctd (ii;sofie, logici, matematici) $i in $tiinla politicii' polis Ei sunt ti o expresie a unui sistem ;cle lo; ag$ament la dispersarii lof au lcootric cu muite sute de enlitali, care in ciuda fo4elor in momentul unei ; leclie etemi a mobilizErii tuturor nEjdii majorc (per$ii) Statul roman a fost un sistem monolit' o ua-uta unguiatd in rizboaie continue, ascuimnd ln ,ut, "u sd de loglca expansiunii imperiale l4area sa contn[re laza a e e:re pe planul civiLizaliei si nu al cullurii: sistemele iuridice' ape' tiunea administradva ii infrastructurile (ora$e, drumuri, o contributie lnsernale la re, bei). Bazat insa pe legi, el are

Er

rtra modema

iomci.

Iui porioadi in care Rorna acorala asislenli @hnici (bani $i expe4i)

l)ccebal.

rald cste instaurati

Asasinarea loi Filip in 336 i.H. aduce pe tron pe fiul siu Al Macedon, care timp de 13 aDi condu(:e campania sa istorici, o intare neinlrcrupti spre Indii, cu crcala de state pe tot parcur! drum lui. Dupi el. imperiul se spr.fge :in unirSlile mari ale peri dej elenistc care ince mai bine de doui secole duc culrula greaca o noui inllorire $i raspandirc $i. o daG cu ea, rehnicite din ce in

li

se pregite$le ofensiva imporiva

Gisim $i la romani nevoia divinului qi a sicrdlui Zeij fondatort ri cetdlii e;au prin definilie intercsali de perpetuarca ei Mai Pulrne in mArun oracole. dar in temple preolii lur,rpicr citesc viitorul iaf ligile $i asolricle anjmxlelor jeffite Existi instilulii centrale. persoane cialiile iipsesc. Un colegiu al fetialilor compus din 20 dc litigii Daci acordurile 9i era specializat in r,ro.ti"o .ituulu.i 'ougi.. de iru reuseau prin soli, colegiul anunla senalul si dcclara siarea exista un /s [rboi, iarisi prin ritualL]ri Aliturj de i! f'rnle ..,aialr care rcplemcnta,cldliiic drnLi' rurninr "r 'lfrirrj ri in care ,n""t.J., nr:fin'/ JrcplJj. nlernJlior2l qclilllle inlle " pra," |Un'unl.'ou rr''rrrt' crnd err'"rL'r de li ."."'*,"

""'errrurr'le

238

Jrtui p.

rc?na

luml

Partea a IIt-a. I)hLotnalit

239

drept admjnisirariv. Ei erau speci;li$ri al rczotverii conflicte

tigii intle ora;e sau rdburi irvecinate apareau Judecaton numrlr aemperatores, care in tinp au airns si judece qi (

, in afari de pilonui legii, att sraip al relaliilor exteme Si flom.rei en ofgznir.ea. cdre erd .;nrl;
rLn]|orut

crpal pentu capacitarea oratorici fi persuasiv;. romanii ad preoc Indrea i rtcrilta d JemunnrJlier nureni ri rmpre.runani lcnenlor. Dclepar"le mdli. .uprir/ind nj1|a .r /i!.c per\o re. a u,D $ef nnmit p.in.?Zr lega ;nis, de obicei un senaror rmpon

pdcc. ubre!tncte .nxregice. CrLero prle, inrrcbrrc": ,,Auzit_a cineva ca la Roma si Ii fost ale$i soli ftr; hordrarca senatului?,, rnrc ue a se pronunu, senatul examina problemele ascujtand ooil proplncn. conJrllJrd re.dcrite direnrclor tadioe +i tuc!iu.rj. nule ln cu\ rnt; cu o (enj \ r loare rclol ic; t err|a. !i Suntem incn depdle de anbasadorii permanenlr $r practrca aceeai celor ad hoc numili soli, rimi;i sau reprezenlanli ai Ro S?rc deosebire de lumea gleaca, unde acestia emu selectati in

refnc ercn >i adoptrrea tratctelof :r dlidntelor. .lJrea de riizt

tululr'iluncrilur cr|e'lltScau tfinxlerca

,i ;hfti

Senatut

5i pnmtn d de

rril aurul grcu cel aduceau ei ilr$i$i Ronci. Demersurile lor erru !isll?te de un nragismt $i comunicate de quaestof senatului, al ri riispuns li se comunica pe aceea$i cale sau uneori direct, r-uDa din sililc scnatului. l{oma a lrecut prin lnai multe faze dc dezvoltare. ln inceput a rcpublici (ora$ stat), ce s-a Deniinut de la sfarsitul secolului i.H. aproxinativ doud secolc. D p; perioada a doua, a monari rbsoluie, incepe perioada pri ncipatu lu i, land statrl este un moir de provincii, municipii $i col?oralii. in perioada propriu-zjs tl]criald, tcritoriul i$i atinge maxima intindere, iar fegiuniie dcvin r cc ln ce mai greu de controlatSub principat apare, pe langi du$mani $i pneteni, aceasta a rela cgorie de intedocutori: entitilile supuse Romei, patenerii de tl. {r/ertrn;ti'l(J .d Sta.xl romn r arala cij u (ontedcml e de errlila!i r( e rLloidminr.lrca/;. lJfeprul ronrrn le rcordri o currsrJ<rrbi-" Nflr' i roM!!0rr!&--J}ffrrrn 9l Pn+re$L prlAlre-4arc v diellul Lle a (rlls leSdtion, lt rLitc soli LdL1 11t!!g{tl4ti{9. Pc misura extirderii teritorjale, soliile inteme intre centru $i lll)vincii se inrnu]lesc pe un mare numar de tene clomcshce: eveIimenle importante, felicidri $i daruti, cereri, litigii, rcduceri de
i

ur viitor drept nlumilrL Inre|rd'iul|nt Lretelrr,e s6 Jotau cu tundLfi. pe arul;loi 5i l.Lnun C;r,r mcrler pe rnrre putea tr i.l\o! u d; c de ri,,boi. Ne!n. rcfi. r',rrre arr.,r|Jie. .ti gercr d< t igii .e d
sumu <uD^\emnut

Norme scrise sau curumiarc

il

apdrau. aDricipand

lnrpozite, ajutodre financjarc pentru construclii publicc. temple,

,pt:Fi

Cemlul lui Malte. undc a5teptau invjralia pent_r audienta la ser Aceasta avea loc in tcmplul zeilei rizboiului Belloria. Daca nu sea invitalia, se irrorceau acasi firi a fi avur discutia, la cxpi lenncnuhi prescris pcntru $ederc.

rr;iIe. l| amenrut rptr.al .J fjulocotut ulelonn t:filor iI cdte .c in.rdlp.t. u,tJ,c .ru p el Soliile neamicale erau gizduite in afara ora$ului, inrr o vili
Cind nri rc,
Dlnoea 0c

Hl";i),')ji,lii .otii

..Llemjrt;tri ,r rlerc,elor Duporului "resatia" didea raporlur in rala ienatutui

rl|rnnuri- Acesti soli i emi sc recrutau dinlre personallt;lile sau rlcnbrii curiilor loca]e, iar mersui la Rona, elentuala primire de |Jltrc imp:rat sau oblinerea unei asisiente sau a unor dreptun apafie l0 atrigea onorud, titlul de patroni sau posibilitili de avansare. Pe trfisuri ce cheltuielile administraliei centrale cre$teau, rcduceri]e l(n afecuu $i cjrculalia solilor. Asttbl. municipalitilile din Mocsia cr.iu scutile si transmitE solii de lelicitare la guvematorul rorran a] l)rovinciei pe timpul lui Traian. Sructura aparatului consacrat relaliilor externc se modifici o
(htd cu nrecanismui de decizii. in trecefea de la republici ia sistenrul imperial. Fraiele ajung in nana impiratului, in timp ce scnatul lontinui sd funclioneze cu rol de consiliu pe hng: acesta. ID com petenla lui cad deciziile najorc privind pacea $i lizboiul. DiplorDalii devin funclionari inperiali $i tot un secretaf imperial, tetll caDcelaiei, ii prime$te pe soli. l,l)gislalia fi pracricile legatc de persoanele aceslora raman insa neschimbate, pistrind in pri ul rand lnviolabilitatca (rdn./i lobe,tntr lcgdti). Se produce $i o crc$tere a

bii,

lormalismului. Se pestrcazd narmcle (praecePtoe) dupi care tre-

uo

.locuri Pc scetul tunu

Paftea

1-a.

Dipkrnali?

241

cc celc Jir lu' bure reddclrle cu\:rr'lsrire drplomalrce rre r5rr'2{r0 d<

i;;;,';. ;; ", '.r,'i' '' t:rc mar rr n'i i'npa'a'urui nenu.u i:'J;""i:.'. ';J, ;; ;cr'|e ra\orab'rr a ;; -", ." , *,-1 :l :"1]il,il,1T.',",17 ri :il::;:i;:*.,;;,";i,'! p'"1'" our""'* '"e' acisrcnre

[;.;;;;;;;

:;; ;; ;;,;;;;i"'.'car' '"

i"T:;;;";;;;;tt

\;Lr i'emarioturn

isror;r rera'iro', 'r'e'oturici ,.; ;;l;;,;" fi"i,".r.'; * e\cere'r'r,canc r( ll:11r:Tl:; a re o $::;,;l;;;:;;er'| ''rdrie ii'li.,rli""'. ,''"' *t''s". "l: ll"ll?lol:Ti:i.:j': n rau de isroria

urre' PIofes'uni ca

iil9":l::f (er

diprc

lii'l,lil.. il." , o'"" in rip'Jrr xcel5l'^lTl:"1,)"-li ':'"1''i iropri"-zi'e "re 'u lr", i"i.r,rl"",r" 'i c're inrc'e"rr c"'te pe obier'i\c I

"::ti";i;;;;:;.;'" * * I 1":i:: :: mecanisn de in ::;;,;;;.; ';'i l1;"",:1i':'.':l ; :ili;;;;tia lucet un ror ca

;Hi:1fi
a unei
a

ir prima

bunurilor $i ideilor, mediul de suport pentru nersul civilizaliei. Sulbrind plcsiunea $i ambiliile a doua imperii mari. Egiplul $i Asiria, Icnicienii reugesc si absoarb[ toate ideile utile Si transferabile din lozaurul celor doui surse. Sun! pdncipalii cireuSi ai ideilor prac tice. Se $tie ce geometna s-a niscut pe Nil tot din motive practice, d0r a fost ulterior transformatd la greci in $tiillla axiomatica, ca un odel pentru intreaga matematici. Ceea ce numim matematici lrrbiloniani era o cu]egere de algoritmi 9i metode de calcul care Ncrvcau conlabilitatea. come4ul, mAsurarea grcutililor, lungimilor. Nlprafetelor. Fenicienii au adaugai la matematica economici geniul krr, dend lunii, daca il credem pe Pliniu, alfabetul, carc a dat cultu{ii occidenlale structura tehnic6 a spirltului lor anaiitic $i a ralionaIlcnlului lor logic. Fenicienii sunt la apogeu dupi prima inflorire pc(recuti ii jurul anului 1000 i.H. cand regele lor Hiram se aliase
clt Solomon,

politici salr straleg!

erlcf.le \rralceii' Dir nunclL J. \cde'< il rclrlii'of

ron

Imperiul comercjal fenician s a format mai pulin prin arme Sr uni mult prin crearea dc puncte comercialc pe iedtoriilc altora sau tl bilind colonii unde existau mai pu.lini compethori ca pe lirtnu-

'".i ;;i.;1,;
1il"1

' :i;';;'.; *,, ','. " ;i I'uD'l A'nciirnu:."Ylo :-*'^::"'":: rr :. i],, i.*,'Ji,l n.;i'erarrer Dar \'4eJrr-rrnx e\r'rcu
:'i; ;:"';';; ,,;i",;:'- l':::'::,:;:: i"";"ll;i"; " l.',"i,,) """ r,'".1 mrtrirr' ci pre'lominart 'orcrcial: o( \eJere llro-': "r:J:'r-i:,$":i ;.:;;;';"';;: c-u' im tr "' ;i;X i:;il;;l ; ;;;;r'.un em inden-na" 'J o ;,";i,'; i;;;. ;; ; ;. " l:"1;i:'l:
:X,i;].

.l"ii"

*'' * i..; r'",' Tlvl'.':1.::::ii):::"i']l ;::;,":;;.; cron''rui a,ro'r indip'1Jrec nrar

"i;;;.i;;";a;r f .ore il;l:;;;;;;.;;.;.,.a di':1lll !erd I:'"t'1"-:.:, ' s' Inclrne brl
ci,e care dcsp"nca r"c<a ponJerenr In h\o-rcJ nJ ii

L'

""'-':'.T:ll':;1 'In 're'J 'ia''ir ""r'r' mrim''e

'
aPo'

.'"lT,lj.":u",". r*, \'L^"^:'l'-,.,,, , ,",",,,, I rbdnurr'' ii.i:;::;:";:;;;;'ai,ela(;rd.' uc tc L01'rr

;;;;;.';.

r,-), stq"' 'l !: :":::l':J'r :::: u ri,nhn 'i o Jrrs'c protne 'nri l'^il i.li.'"" j'rni''j' ',...".: i,;: ,il"; ,.';; ;"..,(,J'e '. r 'l'::11 Y1ll: s
L,,b,,ce

,i:;.];i,; ,:;;;; . J",:,d ,n N4r, n,:,, :, I en,. ,enii ::[,';:';;. ;:.;.;;il,'r -(ce'rL\ f" "'tuie iil Jp, ir'"e f]'l' :l:i::1" 're i,;fl;";;j;;;;;. ',i ''<'ri nr' '' lnr' 'rl r{J ii o hr'rr
.""|l'. . .' "r 'rreJri '" "'

tllc mediteranecne ale Africjj dc nord. Grecii le-au urnat exemplul; lr sccolul VII i.H., ionienii aleseserA direclia Mtuii Negre. Pe vre llea cind romanii abia se eliberau de etrusci, exista un conflict in_ tro greci $i fenicieni pentru Siracuza, iar concurenla pentru Sicilia a lontirua! intre ei- Dar intrc timp apar rc'manii, avand acela$i obiecv, si asttel tncepe, in 264, primul razboi punic- Rizboaieie pnnice, rc lin 40 dc ani, se redeschid dup: a]!i 50. iar Cadagira,^princjlLrl centlu de puterc al Fenicjei. este distrirsb ]a 146 i.H. In acest boi. regele fenician Hannibal trecc Alpii pe elefanlii sii $i co victorios sDre inima Italiei- Slrisa$l roman rizbate iD istorie: D ibal ante parta:t. Pauza de la anul 200 a fost fblositi de ro ni pentru cucerirea Crcciei. il'rconjurat de sprijinul acordat de li 9i de hispanici, Hannibal vrea si organizeze o vasta alianli imiorriva Romei, care sa cuprindi !i pe rnacedoneni, nemullumili de brczenla romanilor in Iliria. intelegerea luj Hannibal cu Filip at V.lca al Macedoniei se produce, Si dupi iurinintcle rlianlei ve$ 'c macedonenii se leagd sn fie ,du$marii duttnanilor ca aginc_ lor". Astfel rizboaiele punice desclrid dosarul contenciosului ro' lllirc grec. iD tilnp cc tb4a mililuri sc mesoari in bntilii, cea diin ca$tigarca de Partenerj ll|,nraticd i$i arali roadele in alianle $i rolnana urnnre$e izolarea lui Asrlcl conlraofensiva diplornatici

r
Jocuri
De

scena Lutnii

Pafted

I-a. Diplon4lie

243

Filip prir organizarea unei coaljlii antimacedonene la care Liga erolidnA )i I rga aheeana. la care \e rdruga ilirii ti Pergamului. Ffui acces la mare in douA pinl, Filip e mAini !i de picioare", dupi cum rapoleazi senatului consulul Laevinus $i este silit sd Fi rr;deze aliatul punic $i pace cu ronanii (205). Rizboiul diplomatic continua. \carc; la cunea regelui Srrier Anrioh al Iu-lel rlq5 i.H.) o antiromane ce va reuni fo4ele Asiei Si Europei. in mod riv se conslala ca ..purerea Romrr nu relrda in puterca mili
capacitatea de a-$i dezbina adversanrl".

crea, au deja state vechi de pateneriat cu Roma, care

imperiului de apus dupe infoducerea sistemului celor doi imi, fii lui Teudosie, in Risarit 9i Apus, este un proces lung t1 o agonie lenti fi nevindecabili. ,,Barbarii", cand preiau

ii

cbemase

0liaji Si qefi de a(mate. Personajc distinse 9i lucide mai existau Mangaierilor JilosoJiei, la cfftj, a$a cum era Boetius, ^\ttoflr1 s prin toiture la 524 de citre stipanul llaliei, Teodoric, regeic
fogo!ilor.
Cu nuh timp iruinte de primul senln al civilizaliei europene. in fictul de ecloziune din Creta. urmat de greci $i romani, alte entiputemice interaclionar in lume violent sau pa$nic, intreFnand luri stabile pdn soli $i diplomali. ii regisim in vechiul Egipt sLrb dinastia a VI-a. in secolul )O(V i.H. in mileniul al Il-lea . sunt prezenli in relaliile cu nomazii ce cucerisere nordul Egip[ri, cend Tebei i se di primul ultilrlatum inregisirat in istoria ii Gecolul XVt i.H.). Egiptul $i hitilii erau cei doi competiLi pentru stipanjrca Orientului Mijlociu, iar Siria $i Palestina erau rtele tampon. In arhiva de pe malul Nii lui s-au gasil 360 de t5ilc de corespondenla diplomatici a faraonilo! cu alialii 1or. Existi ul de pace djn anul 1296 i.H. intre Ramses al II lea 9i regele tit Hatufil a1 m lea, incheiat dupa rezboaie indelungi in trci varidoua descoperite in Egipt $i una in Asia Mica. Tratatul este ilrit priD invocarea ca matori a 1000 de zei $i zeile din tiecare $j anurla o pace minunati 9i frAlie in toate timpurile. dar 5i uze precise de asistenli reciproca. ,,Fie ca paoea minunate qi lia si domneascd intre copiii copiilor rnarelui rege al hitililor $i rfiii copiilor lui Ramses, marele rege al Egiptului." Negocieri se c, aSa cum rezulti din arhive, pe dilcrjte teme: cisitorii fegale, lianle. transfugi

$i de data aceasta diplomaia ronand se asiguri ce Antioh pua conta pe macedoneni 9i reinnoie$e inlelegerea cu Rimas singur, Atuioh pierde batili cu romanii in anii 190 iar in rratatul de pace din 188 reDunle h posesiunile din Asia plete$te despigubiri mari Romei $i accepti sA l predea pe
Acesta fuge inse $i, dupe sinucide (183 i-H.).

peipelii in Caucaz, este descoperit

Mediterana devine Mdr.e Ndrtrrm

uria$e relele de civilizatie maritimt $i comerciale cu bate bo lor, ce apartjnusere grecilor $i fenicienilor. Existn o badilie de diplomalie aspr5, duri si casa

!i

Roma i$i insu$e$te

Caeso, dut nihil) 1a rcmani, inainte de cortactul cu Medi cu InflueIIa ma'.\; l culrJrr grece.li. Diploma!ir medi grecilor $i fenjcienilor fusese nuaniatd, lunecoasd ca cu solulii mixte $i imaginative. Este exact de ce are nevole Roman in extinderea sa irspre Britania, Spania 9i nordul in (onllicrele cu popoarclc In\adalorre. cu crmbnr )r reulonrl anul i00) sau in revoltele dir Africa de nord $i in expansi Orient. Esle sulicient sb cidm RAzboaicle galice ale lui si vedem exceplionala impletire a negocierii cu lupta $i derea celei din urmi numai cand prima a esuat sau cand (s
orcare la romani) un pact a fost incelcat-

Dupd donnia strilucitoare a hi August, punct de apogeu po rrrci. cconomrc ti culrura. .e produce In .i.renrul impenal nistri alunecare spre personaje iresponsabile ca Tiberiu, Cafi \ero. d pi care e\irra o revenire .rb Dotri,r fi Anlonini Adrian. Marc Aureliu). urmate de anarhia militara a secolu I-a inceputul secolului IV. imperiul proclanle cre$tinismul ca gjc oticiala prin Constantin, care se muti la Constantinopol.

principald. Asiria se desPrinde ptat de Babilon, iar conducilorii ei se consideri pusi de zei si re Eufrat Si Tigru Dup: cateva rl[tineascd Mesopotamia, lara tK)le de ascensjune sub dimstia Sargonizilor, cu capitala la Nini_ vr, Asiria devine ccl mai irnporlanl stat al Orientuluj Antic. Egiptul

ii mul! aur. ljn alt actor ocupi insA scena

di

l|lfcarca si se opund strategiei expansioniste a Asiriei care viza rontfolul narilor cii de come4 ce duceau la Meditenna. Statele v('cine fac o coalitis care si o relinA $j sunt infranle. S au gisit 1000 de documenle in scrierc cuneitbrma care dezleqi toate se-

244

locuri pe stena lutnii

Pd

?a a

III-a. Dipl'noli.

245

!i comploturilor, campaniilot lelor $i caqtigirii de aliati sau supunerii ora$elor, a Asurbanipal $i fratele sbu penfu Babilon. Rapoartele soli trimisilor speciali demonsueaza cA Europa nu a adiugat tehnicile diDlomatiei cuceritorilor. ln secolul aM-lea l-H, dupe Asurbanipal, per$ii ocupa locul principal in zona si declad regele lumii, al Babilonului, Sumerului 9i pe$i ii cunoaFtem mai bine din contactele cu grecii, in a au pArrun\ cu armele. ca !i cu diploma!ia.
cretele alianlelor, intrigilor

crea lucrurj noi (tipar, praf de pu$ci, ha11ie' ceasuri, mdtase . cdre au intrat tarziu in civjlizafia occidentah. Dacr luim ca de referinli anul 1600 d.H., oricat de splendide ar fi fost cur, di palalele quveranilor Europer. ele nu re iomparau cu marelia

Dincolo de ei se afla China. Istoria diplomafiei chineze diplonatului pdtejul de a medita asupra perenitrfi temelor. colul X-[ i.H. diferitele regate 9i regiuDj ale Chinei formeaza unitar- Dar in primul mileniu fdramilarea revine $i in i.H. harta Chhei este aceea a unor regale independente. O malie interioari este preocupate de alianJa Si suzeranitbli ti tin de un dialog cu exteriorul, de unde aplrea o male la hunii nordici silbatici gi perseverenii. Imperaiivul aptu[di vazia de la nord produce un prim tratat colectiv la mljlocul lui VI 1.H.. dar ineficienta lui duce la o noua unificare in m. cand China este conduse de Marele ImDAral Galben din Sub dinastia Han, care dureaze ciica z[00 de ani, o putere zatA este in misura si-$i apere frontierele $i sa htreprindi
construclie ti dezvoltare. Abia De la 138 1.H. se manifesti interesul Denfu ce se lume Si o expedilie se iDcbeie dupi mai bine de zece ani, informa!ri prelioa'e. In cecolul T i.H. extra inrenlia de d se un diplomar ile vaa (a clabileasca rclalii cu Tmperiul R pa4ii fac tot posibilul sA deruteze delegalia $i sA o intoarcA dmm. Mai tatziu, relaliile se vor slabjli cu Bizanlul si pe fai aneri comercialA numit! ..Drumul Mitisii" se vor dezvolta comerciale !i vor circula idei. Negociatori abili $i rafinali, chin
sunt

bogtfa lmp&atului chinez. Problema pierderii cursej ln $tiinF $i n(;logie la smr$itul mileniului al Illea este discutati amplu in ,ria qi filosofia $liinlei. Remarcabila lucrare a lui Joseph cdhan Scien.d and Civilisations in China este concludenti in privinta. Printre cauze ftebuie enumerate izolarea $r absenF x de comunicare pe care le intrelln diplomalii Din studiul radnci lor aniice ale profesiunii sale, diplomatul
ne altemanta pAcii cu rAzboiul 9i inegalitatea mijloacelor cD caie

ilc pagnice qi mi.ltoacele fo4ei suslin altemanla celor doua stari tcr;itente. Este impresionanti lnstr persistenfa cu care ambele i$i inst mentele, desi tehtfca rtrzboiului lntrece intotdeauna cailor Dasnice. Este de remarcat c[ numai ln pauzele dtoare ale pbcii omenirea schimbtr fata civilizaliei sale. Este v[ constah;a c[ natura umanii s-a schimbat atet de pulin ln np si e neliniflircare inlrebarea daca am pulea gasi ih aceasld nari umand surra ameliorarii sanselor de pace. Izbelle nelini$dtor ntinuitatea marilor politici qi sfategii inspirate de geografie, re' $e $i ambilii, dar Si faptul ca unele lecfii riman neinv,,tate. In it. este de retinut ca problemele picii $i ale razboiului au fost riare intotdeauna inLr o zona sacra unde auloritalea lrebuir '; maximi ti nediscutati.

pulh

prezenJi

in scena Antichitilii; ei se ocupi de tenu

lii ti a respingerii ndvElitorjlor care le inspiri o suspiciune orice era str5in. Uriasul imDeriu avea rn sistem birocratic rigid $i conservator. exigent fali de funclionarii sii supu$i la surj $i examene in buna tradilie (onfucianisti a respectului competenii. coslul plitit a fost menlinerea urui climat ce nu faja inovalia !i schjmbarea, in cilrda capacitilii renarcabile a

Panea a III-a. Diplomatie

Si carc reincep

247

Capitolul 2 intre castel ti catedrali

Prdbufirea L'nperiului Roman a fosl o lemd preocupante ome re in odce secol ulterior- Cursul lui Duroselle de relalii nalionale se ituituleazi ?.rut empire pirira.Ideea cA o spec19 nozaurii dispare brusc sau ci un imperiu glorios iese din stimulat studiile si intrebirile societdlilor aflate in ciulare $i bilitate. Si azi Taci! $i Suetoniu sunl lecturi c6utate, paginile ind galerii de portreie de imparali care s au hptat cu

in condilii economice noi vechile culturi agri , lnvadatorii s-au scurs ca vizigolii spre Spania $i nordui Afri_ golii au rimas $i s-au cre$tinat, triburile gemanice au inceplrt vieluirea cu populalia cefta $i galice. Feudele mai mari aspiri la flstii stabile ca Merovingienii, dar e$ueaze O singrlr5 familie, a
Charles Martel, trece teste grele, stivilind pe sarazini fi anulaIld LLnta unei Europe islamice. Descendentul ei este Carol cei Mare construieSte un stat mare qi puternic i'I ju( de anul 800 Cu r face primul pas spre o struc$rA poliiici imperiala, care sub urma$ii sdi

au provocat-o. Umcazi marile tratate ale lui Gi Mommsen. Ce se intampli ins6 dupe anul 400, cand li stripuns ti zidurile cedeazA in fala valului de populalii care

fAln stavile spre vest? In cildarea uria$i s-au contopit populaf rparul popoare nor. un pro(es care \e de.fa5oara \rcme de sau cinci veacuri. Inci pe alata dureazi Evul Mediu, cel considerat o adevirati pati neagri, o prelungitd atteptare a lerii. cca muli sieviti, ciutali, cercctad de savanli ca $i de pu Cu toate acestex, Evul Mediu a avut mai multi migcare lasi si se intrevadd inaginea inspirati de o omenire cop mizerie. opresiune Si superstilie. Dimpotriva, el prezinte pentru te epocile un caz unic de ilusfiare a tranziliei de la un si altul. Aproape njmic nu mai seamina la incheiere in soci umana cu ceea ce a fost la inceput: inslitulii. mod de viale, ni civilizalie qi infloire de crrlturi. Daci studiezi Evul Medlu,

tranzilia prin excelenF. In acelali tinp medilezi asupra inarhjc, luat; de $coala realisli a relaliilor internalionale drept dilie peryetu: a vielii internalionalc. Parcurgerea Evului

conlimi

aparent aceaste tezi a anarhici generice, dar mai ales teazi permancnta $i iluzoria aspimlie spre ordine, ajuDsa vrenurilc noastre sub fonna proieclelor numeroase de ,,noi intemalionale". in perioada anterioari anului 800, pe care il drcpl punct dc rcfcrinli pentru isloia diplomalici. Europa se u de feude nobiliarc cc combini elila rcziduali cu vadurile mig

populalii. Este un magisual exemplu de vocalie civiiizatoare cilltudlor ce includ religia 9i doctrinele cu comporentele lor. cctul nu era doar inlocuirea pdganismului cu o religie qi o morali ti. ci pur Si simplu transfomarea unol nomazi in cetaleni ce produc si se supun uror legi generale. Ace$ti doi poli ai societiii medievale sunt stabiii, influenli $i p prin a 9i acorda spri.jin reciproc. Dar la un moment dat rivatca ii desparte, anhenand dupi ea o rupturd gravi intre contemii 1or. Trecerea in revist5 n elementelor integratoare qi disrupi in Evul Mediu ne va explica pozilia diplomatului si negociatolui. in definitia ulterioari data de modemitate diplomatului' nici nu ar fi trcbui si exjsle intr-o perjoade cand unitSli]e mate si I foloseascA (statele) sunt abia in curs de construlre i, ce rol mai poate juca un agent oficial al legA$rilor $i comuii in cel mai pestri! mozaic de enlitili formate din ora$c' e. regiu . comunirJ!isi seniofii? l-actorii supremi spiriluali fi ai puterii aveau nevoic unul de al l. in ciuda diferenlei dintre Bisence qi auloritatea seculara- Carol I Mare leuie$te sa $i intindd controlul asupra feudalilor' supune crestireaza cu fo4a pe saxoni, bate fj-i di inapoi pe musulmaniin conllict deschis cu longobarzii $i alte cetdli italiene, aprepe acest soldat al crestinaralii $i are nevoie de bralul lui enerP6pin cu Papa llc. Precedentul fusese creat in alianla regelui franc al ll-lea, card acesta l-a consacrat pe P6pin drept rege al ltolan ffunciior $i l-a numit pdtricius Rotntnorum, prctector $i apdr'itor al llisericii. in schimb, acesta l-a scos pe Pape de sub suzeranitatea
I0rnbarda

dupi anul 900. lmparatul va fi unul dinue orii intesrativi ai Ewlui Mediu, cehlalt fiind Biserica Aceasta lineste misiunea dificilA 9i ese4iala consdnd din crettinarea

fi

i-a dat controlul Romei.

Stalurul l{onrci a li)sl irrlor(loruI |||lrIilrIlr Orn$Lrl ctir (l administralie civili (prefecli sLru Nollrt), (lflr lnrctic ilduriIi avea pe Papi drept $ef, care ii numca pc li )clior)air sli. I era nomilal suvelanlrl, dar nu s-a umeslccA( iD corducerea 'Ln 7 /1. reprirna pe longobarzr. a\igrrri, Carol coborM rn lldlia uolLrl papal a.'rpra unor lcritorii Sr reinnoierre darul lui P6pin. g:turile prietenctti continue $j sub Papa Iron al nl-lea (?dS" care trimite lui Carol cel Marc cheile mormenului Sfantu\i $r Jrapelul Romei. CinJ Papa ac di||cr,lrdlr. dcena nou la Carol care il repune in funclie, Rccunoscdtor, prochma pe rege imparat $i ii pune coroana imperialt pe aceasti relalie, unul fumiT-eazi fort6, altul legitimitate.
nevoie de oaneni de carte pe care al doilcail ajutd si-i schimbul soldalilor la care poate apela oricend. Ascensiunea nobilimii romanc Si acapararea controhlui Romei complice ecualia puterii. Unul din papii numili de tanArul extravagant Ioan al Xll-lea, nu se simre in siguranHL Jjrrorul lur OIto T. .rfmr)ul lu' Ca.ul cel N4afc rq60\.

tr(i tdpi trrtr:thtit,/rli, rlc cnfor t)rcloIlii sunt climinatc priD inplrltului Henric al lll-lea, care impuneunPapegel lllrlrr, l)cpa ClemeDt al lllea, dintr o serie de lrei conaljonali care ii
tt1,,t

lrk rvcnli

in a doua jumalale a secolului xl avem un moment de inflorlre ! l)rp{litatii, datoriti diplomatiei. Aiegerea lbstului cilugar Hildehlrr(l de la Cluny ca Papi sub numele de Grigore al Vllea aduce lll tconi un personaj intcligent ii ambilios. El contribuie la intlodu-

qrrux unui nou sistem de aLesere a Papei de c6tre colegjul cardinali l0r, ceea ce micaora putere;e iflflu;nl6 a impiratului. Aplica m6lllli dc in6rire a ierarhiei $i disciplinei, facand sA creascd autonta-

stabile$te intre Plll)lllitate ti normanzj $i nilanezi. Ca pape, define$te o doctrine de llllrolio.itale absoluti a papalitAiii iaF de imperali $i regi, rezervain(r ,\i dreprul de a-i demite Si de a dezlega dejurimantul de credinlii $uPufiii lor (.Iiclard pap.ra). Numirea ePiscopilor li revcnea in l6tt papald.

i$i face exerciliul in alianlele ce le

iu ind irnporri\a proreilorului .bu laic. crr< sc supArS. c;; un,ir)od. rl inl;lrrra nc lorn sr alege (.r PJpi pe tcon al ),Ull acesta este deffonat de nobili care il aleg Papn pe Benedic\ piraiul ia in serios afrontui, ataci $i cucere$te Roma $i i$i rei candidatul. in mijlocul aces$i tumult se inscrie inse e\,eh; istoic prjn care lui Otto i se corferi titlul de impetat l.ot! privit ca o restaurarc a lmpedului Roman. Acest proces de sprijin reciproc $i complementaritate, tir penrru Je/!o,rrrea rchn'crlor JiplomJrrce. e.re rmpiel;",i \.'rt rer ie Inler\irrc nu atrr in p vr.ra mnsUlui priont; rren<, ului licc.ruix ic uren6 ce nu-i .parrrn* i.pir"txi,i r"-nersc; si .J conlfJle,,e pe clr\cop:. care n,r emu In ochi; cJr Iitte , onli rra; specirlr. Jar lot leu,lxli \ubahemi ce av;
mo;ii de admjnistfar 9i aSczari

l(' tlflusivitate. Conlradicliile djntre lbrrsle polirice ale uror liri erilu l[|lloatate de diplomalia papali pentru sllbirea unui suveran carc il llcrl probleme. Grigore a organjznr funcliunea legalilot. cum se lluuau diplomaiii s6i. dandule dreplun crescuie in relaliile cu l|iscopii sau autoritililc seculare $i asigurandu lc un statut de lmu_ nllllc $i de recunoa$tere. inlelegand primcjdia adbuliilor ce $i le r\iea Papa, i pitutul Henric al lvlea o ia inainie $i il demite el !c t)xpi (la Dieta de la Woms din 1076) din funcliile sale Acesta ll r"rspu|de detronand pe impi{at $i eliberand pe supu$ii s:ii de 0lh! oblrgarrc de r-r da as, ulu!e. Uhima m,r\ura dre un ecnu ma; It, impiratul se vcde pirdsit $i izolat $i merge la Roma pentrLr a

t
1

impicare. Este cunoscuti penitenla aspri impusi acestuia, fapt

rinJul lor. nd \o.au .: renunlc 'a po.e.iunca nr:,rclof ii cu tot ceea ce iNenrna aceasia ir nratcrie de putere niUtari. Alte episoade ilustreazi degdngolada pe care per de (irre.licr .eniorials u adrced Dlln nc.ltrr.irc |nrrL;i-; a,r.rr'a'e .i ;n frnal rour.rlra ,rrp;,r:,lr.ldi. cJ in c.vtl tL;ii Il-lea, care fdciind din nou odine Ia Roma viseazar la un
rcmano-biTaniiD

fi

oameni dc controlat. Iar

capltala

Rorira. Existi

LLn

momebt

legeralii, consnrd din qtcptarea audienlei de c:it|e imPirat cu ior)arele desculle, in zipadi, la poarta caslelului papal de la Ca(1077). Ca ir toate scenctele acestor dueluri de putere, Hen_ ' lll lvlea i$i ia revan$a in anul urmitot, demilind dlr nou Pe )a' Si numnld un anlipapi. Meciul este totufi nul. deoarece $i rrl $i allul lrebuie sd se rctragi. impifalul din cauza fo4elor nor liurdc $i sicilicne (musulmane) cafe au sirit in sPrijinul Papei, cet ll xocsra din cauza distrugerilor sutcrite de Rona Pe calea ncgo llr'rilor. pes catva timp se incheic ]a Worms un concordal cu ur1 torrrt)rolnis. imperarul arc drcptul se numeasci episcopi in Ger
lrl1riia, dar uu $1in Iialia.

/
250
.tocun pe scen4

lunii

Paftea a IIl-a. DiPLona

je in.liruie un regim mnndrhic cer /d(. in Ce nanir puter<a pnnlil.j crerle in defavoared lierl: oi ?'lp1 mulre nec.rzuri priterLrire si de disiJenrr lir. Frcdcrick rsr reia.''inru,. si recl.;lu;crte cu rlcr regetui gllel,5l ploclJma cu r(e\t priler o frcc genemtn I La d|.aprd), fo'r lu a utteriorca modcl ir.iluatI pri;lnicc Urnea,,a din nou ichrnbun de acu/atii de btaslemie, el crrcutalre de emr\rn rmperirli ii campanie de drplomrn calugAri lru i preglli ra\corle npotn\r du.manulur. lerminate frin m raper Dar trnatUt e lncl pentru rmparat iacr in ulinul nird, urmaioarea, excomrnicare. pierde rizboiul in marea campanie Italia (12,16 1248), se rerrage in sud moarc de rrisrete. $i imparatul Frederick Aistins p.in piomovarea artei neg ., li|.)' .-1q."-a exolic, av;a harem, an,qn numerogi, lill-Jliii $i filosofi la cuftea lui, nde erau rcprezenrare tematicienj toate Pl insu$i potigior, srudia geneza fi evolulia limbilor, c ]lelile. universiieli $i $coli medicale. Darre spnnea ci la curtea lui s_a cur noe,,ia itrliana. Acesl om rosu. (het )i mrop a to.l un neil regr. arur. cet Inar bun dlpi Carol .el \4are rCharlemJgne). N at r./boiutur. l::l,,ll Ir:". neconvenlionrl,cr n prdcricidn ar drplotnaliej $i spint nelrnrint. In|1orrof.
pfoc- Lr trTp ce,n Sicitix

comunicarea e.:e urrrlara 5r anumrle drepturi sLnr recunoscute

$i.acte imprevizibile: esle regele Siciljei, Frederick al IIpnma Jumitate a secolului al XII_lea, incoronat ca tmr R^oma h 1220. dupa ce de\enr.c regc genn.rn ta Air Ia C rltJ. (a \a c,Suge po.rJl. face papei promi:iuni mari, i cruciadd la locurile sfinte, pe care o amtni rirlp ue zece anl se ocupa cu organizarea Siciliei. papa crigore al IX lea este supirat incat 1l excomunice_ inaintJ de a iircepe cruciada, di lla $1 ci-sAtoria cu fiica regelui ritular al Ierusalimului iun cruciarj ii aduc drcprul la a(e\l ljrlu. Ata ca rn:jarril. crind rn rdre<Ina. ttedenct este incotunal rege 5i iri a,iguta c, B"ll.h"'nutui. \azarerLrtJ, 5i al rcgiunrlor ir i izz,vr. roara rrropr crtc$(e denunrul papei 'id,r ')i 5,ri\oajea vri pnndlor de Frederick al It-lca. in t2J0, con\rar d La de lone nu le permile nlci Lnuia o \ictotie, dre toc rmDac

intr-un alt act cu aceia$i actori, rclul imparatului este n per'sonaj pltotesc care iese din standardcle vremii ca inx

Ilalie in dou6 tabere ce s-au duimdnjt Si mahratat in tiecar )i pe l'iecare .rrada. Guellii erau 'pririnrrorii Pdpei ri 6hibelinii tr.urir imDJralului. Fara a line sedma de r.ea'Id fisuA unasa nu vrcnmele t),,r e rnrelese nici i.loria cullu'ala a h.rlrei Und drnlre rnfrunori r losr Danle Alrghien El erd diplomrr in Juiha rrrt'i
duse cu bine la capdg alianla cu Vene,tia' regele Neapolelui, vizite la Genova pentru o chestiune c rclalii cu Bonifaciu al VIII-lea la Roma, Brani!6 fi la Perugia, multe la Papa pe IangA regele Franlei $i doui h regele Unganel. r ua si maioritatea florentinilor, Dante era Guelf. Dar acest partid

cntei si a

awt misiunj

lllll'I:1,:

lmDate ai el in doun: negrji (radicali, supu$i necondilionat Pai) $i albii (moderali, nelipsi,ti de critici la adresa Papei) Pentru rrnle, care cuno$tea bine vocalia de afaceri lumesti, coruplia $i atrigatori'.dar lsr de pnncipii a Papei Bonifaciu. albii au lost mai pirtida pierzdtoare. Negrii preluaseri puterea $j l-au llcs aitfel rphiunit. anulinftr i toate funcfiite. in absenli este condamnat la ine. Dante incepe peregrinarile sale, ascunzandu-se $i scriind cu riirdciune, ilar ii cr.r suprema inspiralie Divina Conedie Singxa 1314) l[lisfaclie em se relni locuri in lnfem (scris intre l3l2 Si

si plaseze in Paradis pe in1*pti $1,oTemj Pcntnr du$manii lui, jJr rrr Pursarori.r pe picalo!ii recupe'lbiti Drnle ilu\rredd ilrrri. ..'.^'.i..+,.ilo;diplomr!i !ul'ivlli care cuPdnd in lra peuar.a ri Boc.3ciLr' in acelali rimp ne u Jee de(Pre il,r ri ru grea in care nu diviziunile majore sunt ant de penlmnzilic. epoci

i"i,''',r,

prirluloase, cai luarca 1or ca pretexl pennu lupta amrhice $i lArA la nivelul traiului cotidian al socie 0i|ii pentru pulere a inalivizilor hiii. in rcaliiate, nici ei, nici cetilile lor nu aveau decat de pierdul (lin lupla celor doue fo4e, papd sau impirat, oricare ar fi fost ca$tiilr'rr(rul care i-dr fi subjugat. ,,Ce teand, nurnoti vd sfiPane;te?

Cej decafi stAmbati t'icleana VAfrange lbat l tirdtnjoseste?

Vdd unii cun ftNnesc l4 o sfiana, Iar allii Ia I ut tnt? irt a t'\ ltetlr P t(rea ninlii o nr SiJrtlzd')ann? ' l'oetlrl infiercazi holia, deslianarea, trandivia. ,,Orgalii tlta Purldtc de$nntutd

llrclu

C.inLl nanii $r imp.iratri germrnr au to5r pe prc,of de Ezbor, ( lLrr nludu: u dra\lrci drvi,, rne poll(r. care a :mDan.l

d s?nerut, cu b01i'i lwnea nou4; ' |i-acut11 Floro|n pLAngi ttet attgAnfii

Jocuri pe scena lumii

Partea a III-a. Di|tomalie un

253

meni spectacular: mutarea sediului papal iD Franla, piresirca

mei pentru Avignon. Acest nou sediu este cel pulin la fel de pitoresc !i plin de phri nea$teptste ca Si ir episoadele anterioare. De data acesta; gele Franlei este cel care vrea sa-l ata$eze pe Papl intereselor
Si si galicizeze papalitatea. Un fost arhiepiscop de Bordeaux Pape n-a mai plecat la Roma la insistenla regelui Filip cel Bun,'

in timpul lui Dante se produce in istoria papaliti,tii

stabilit la Avignon, care apa4inea teoretic regelni Neapolelui. doi ani, noul Papii devine chiar fostul episcop din Avignon. ratul Ludovic de Bavaria se infurie $i merge la Roma unde i leazd un antrpapa. Existi un du-te-vino de papi carc se mut6 rdzgandesc, de calugfi sfinfi (Sfenta Caterina de Siena) care lmp6care. O buna parte din secolul xIV, intre 1309 $i 1378, Avignon a fost centrul papalitalii, sl5bindu"i autodtatea $i li lntr-ull climat de inffige $i competilie, rol pe care ll evoct palat impozani, o mlnasdrc, o fortereala $i un pod inuat ln ln tumultuosul spectacol, mai vlu ln evenimente decat orice perioad[. plin de nea$teptate sfrAluciri, de genii Si de opere cu peste veacuri (Sf. Augustin, Thomas D'Aquino, Dante, Cusa $i atlii),ln care schimbarib suft rapide, chiar dacdj repetd $i decorul nu rAmene acela$i, ne htereseazl soarta lii, ca factor ce leagi intregul mozaic de endtiti. Djplomalii a clinarea 1or spre factorii integratori ca valoare de ,,invarianf'

$ave, de schisme religioase, de dispute doctrinarc $i de 162endemic al clasei impotriva clasei, de popor impotriva altui . factiune contra factiune, rege impotriva rege. Dar cre$tinilatini se considerilotu$i a fi una " Accenrur cade pe romani. nu pe cretlini la autorita!ile papale. 'icat ar parea de ciudat. Mai degrabA interesati de o res publica ,/i:!tidna imperaFi, de mai muite ori, ca Henric al fvlea sau Freal Il-lea schileaza phnuri ln aceastd direcfie. Papii se concontinuaiorii unui imperiu care terminase prin a fi cre$til. Ei Itivau toate componentele acestuia: structuri ierarhice $i autoritap, dominarea intregii societati, structurA economica Oatifundii ma_ sdre$ti), mergand pana h arta monumentah Dar mai ales resI dreptului. Vocalia juridicd a bisericii romane s-a v6dit in mod natural in voltarea dreptului canonic, lisand sectorul secularist sA organidreDtul cutumiar $i cel civil. De$i adresate problemelor cleru, cu4iie canonice ii cuprindeau 9i pe laici in cazuri care pdveau igia. Dreptd canonic era mai evoluat $i domina multe din relalisociale, suplinind lipsa unui cod de drept intemalional privat. intemalional public era vizat de clerici din cauza caracteintemalional al bisericii ti se ocupa, mai inainte ca dreptul ional al bransei seculare se fie elaborat, de probleme ca suranitarea. tratatele $i sacralitatea lor, p6$rarea pecii qi drepturile ului. Limitand pe imptuali. papii lncurajau suvemnitatea nal[ detinutd de regj, iar definilia suveranit?ilii (fiecare e s6pan casa lui) o suslinea opera de descen[alizare in imperii. Dreptul intemalional elaboral de biserici privea distinctia lntre boiul just $i cel nejust 9j garantarea tratatelor prin sanclionarea ligioas6. Autodtatea bisencii se menlinea. ,,Nici captivitatea de la viqnon. nici marea schisma, nici ridicolul 9i oribilul spectacol al or lrei FdI,i. loli ble.lemandu-se. defaimindu .e $t ercomuni -se reciproc n au reuqit sA inibute simlinrantul vital ci toli ii.laici sau clerici, trebuie sa rniasci impreuna, sub legile lui

dologic. Sunl doi factori integrativi impotanli Fi vizibili, zenand doui institulii complemenlare (cultura $i civilizalia), competitive. Exista un Papi roman la Roma (sau temporal Avignon), capul Bisericii catolice, care-qi anunli in nune voa universald $i un lmpirat, cap al Sfantului Imperiu Roman undc s incoroneazd al doilea. Ceea ce este roman este ideea reinvierii sub alte lorme a strdlucitului ii puternicului riu Roman. Dintr-o dati, cea mai fragmentard dintre lumi. feude Si unitili politice, militare, administrative, culturale, gjoase avea un acoperi$ comun 9i o referintd unjci Se sc ceva in procesul contopirii populaliilor $i al amestecului de i enle germane, bizantine ;i islamice, ale c6ror urme lc pistrar ii institLrlii. Un analist al perioadei scrie: ,,Din punct de vdere al plomaiiei. djferenla principal: era ct in 1400 Vestul se consi tolu$i ca fiind o societate. Cre$tinatatea era sfaSiali dc confli
sunt ,,romani" nlr numai ln sensul sediului unde oficiazi

Exisrau $i alte cdi de dezvoltare a dreptului in societatea medieli. Dreptul culumiar era dezvoltal de ora$e, bresle ti negustori. Nobilji creau un cod cavaleresc, care pdvea *zboiul, modul de a a ]Lrprele, prizonierii, amistiliile $i pacea, toale acestea fiind

I[

||llcr?sante penhx diplomatie

lucuri

De

seAa

luni

Pattea

a I-t.

Dtt,tonatrc

255

Dar dreplul ,nremarional de/\ollal de canonrcj era cel mai rmt. Nu ne miriim astezi cand aflem ce notiunea de ,,drept intr !ional", atat de impo(anti in proiectul integrdrii europene, are ghea in dreptul canonic. Conceprul european de subsidiaritate vine de acolo. Dreptul canonic se baza direct pe dreotul romar Impresiond prin raljonalihrea $i ma\imele (ale, si cire oferea mai sigura baz d pentru o societate complexA ce se considera vate din Imperiul Roman. Aceea$i bazd o luau juri$tii civiti, Si era Bartolus de Sassoferato, cu a sa $coah de batoli$ri. Ei si cuprindi intr un singur corp de doctrinA de drept civil in nle bisericii 9i curumele orafelot pentru lntreaga societate a \ Diplomatul F\ului Medru a awr panea lui de \chi trdit intre doud puteri, una seculare qi alta religjoasa, care i onau cand paSnic, cand viotent_ Insistenla asupra acesrcr
concurente nu este cernti doar de inlelegerea temelor $i care cople$eau diplomafia. Din puncr de veders ]sronc, se lupld de suprema.tie, terminata ca un mecj nul. Nimeni n-a rit o, dar piltile s-au separar treptar. Sep.rrarea secularului de ritual, a statului de religie Si a gesrjunii laice a societitii de culri rea credinlelor este o ollerd grea, realizati de societatea eurcDel pentru ci a abordat o de la incepururi. O lume mull mai

litagora. Toati matematica vremii era de altfel coNumatl in plan lilc arhitectilor. Ce mi$care de idei se produce in jurul lor! Cearh inlre reali$ti, nominali$ri $i conceptuali$ti e reluati azi in reoriile tognitive aproape in aceiaqi termeni. Aristorel seculariza gandirea giin{ificn $i, ca o cuime a ironiei, era luar din rraducerile arabilor 0ltre l-au descoperit primii, scormonind in mo$tenirea greaci. $tiinlu medievala a acestora este infloritoare. De ce, ca ti chinezii, n au putut arabii intreline pasiunea iniliah penrru $riintE? Cand scolasllca dogmadca s a sclerozat, s-a niscut revolulia qtiinlificn de dupt
l{cna$tere,

aviind altd religie monoteisli, lumca islamici, n-a ficur nici acesr pas rstonc, ceea ce a zidtunicit $i impiedicat toate incercil cle a se modemiza $i a tine pasul cu istoria. Diplonutul noteaze ce Evul Mediu a avut piramicieie sale, struclii inporrante qi durabile, monumente nepieriloare ale ar tehnicii de constructie. Sunt catedmlele gorice, ale ciror inalte ii asc tire sunr adevirate srrigite citre cer, celebrand gerea greutalilor. bucuria supravieluirii fi cerand mitA $i pentru umanitale, aflati iir cele nuj grele momenre ale exi sale. Mergem la Chartres, dar am fi putur alege Reims sau I Unul djn tumuri e inillat la 1150. in toati Franl.ir sunt ridicate tungul a trei sute de ani (1050,1350) 80 de catedrale 500 de bi! $i rici mari. In interiorul lor, omul se simte mic sub uria$e bolli spri nite de s6lpi masivi, in lumina mislici a vilraliitor. Toate lele i$i au personalitatea lor; Chartres e cea profctici. Este reDli in piatri a o^perei lui Thomas d,Aquino. autorul lucrnrii S Theoloqiae.In sculpturi sunt omagiare cunostinlele din lrivium cvadrivium carc cuprind geomeria $i arirmerica. pe Euclid Si

Castelele imparEilor, regilor Si nobilitor sunt jtlcarii fal,i de calcdrale. Dar acestea nu sunt realzarile Papei, nici ale lmpdratului. SuDt ridicate de ora$e, de consilii $i bresle, de negustori qi populallc. Sd ridici o catedrald cere uneori 100 de anj, ceea ce inseamnd (i1 trei generatii vor trdi in umbra, praful $i valtoarea unei scbele. Diplomarul i$i mut:i privirea de la curli fastuoase Si de la evenitrenrele triite de vadurile societir,ii la aceastd pature riguroasA, pcrseverenti muncitoare, anonime $i tecutn care dezvdluie de provine enereia necesari parcurgerii drumului dureros at maUnde tilof prefaceri ale civiljzaliei. ln fond, despre triinli $i rehnologie vo$e$te vizitatorului de la Chaftres $i pilagora de pe latura dc vesr I catedralei.

ti

Toynbee susline ci resortul de dezvoitare a societililor sri in c$plul: provocare $i fispuns. Nici un secol nu a cunoscut ararea provoclri. Si incepem cu fluxut populaliilor nAv itoare. Spre sfarlitul Inperiului Roman apar la granitele lui esrice, dinrr-o direclie hordici, go1ii, cu ramurile lor de riserit $i apus ostrogolii $i vizi gotii. Nu pot sn se ateze in regiunea Mtuii Negre, a Carpallor, Dutlrii Si Nistrului in secolele III $i IV, fiindci sunr impin$i de Ia liprte de huni spre Europa. Ostrogolii se a$eazi iD Italia, unde au un rigal propriu intre 489 $j 553. Vizigolii jefuiesc Roma pe la 410; poi fol]nead regate in ltalia Si Spania. Dar sunt invinsi de arabi. Vanddlii coboffn din nord. ajung in Iralia $i Spania pe la 400, ca lpoi sa stabileasce un regat in Africa de Nord, dupe 500, tichjdar de hizarlini. Hunii cu Attila. ..biciul lui Dunrnezef'. care a invilar arra nrilitad in Scolile Romei, inspiimantA Europa timp de 100 de ani, t)aui la infrangerea din 454. Cepizii contribuic la aceastd victoric a
oecidentului, dar sunt bEtuli pcste 100 de ani dl) avari $i longobarzi. llllinlii invadeazi in secolul Vl Italia, unde creeazd un regat $j nu

.lf.ufl
se

t pJ!6nu hnn|i

251

:il

::."::11, ,,d'r. rar caredralele pnt anunta

;l'V ;: , *,"', .-:::"::;,:ll:::;jr ;j; ;l lfiC"-r ,.1;ilt,lliJil \taluj tlanc. care I_a aar oe " ;'i, ,'#i""1"x,1i; iJii, i l# I, l,:l : :: ""t,jf *T:::,igll ":ill ar pdrea .iirir'')'iil.lli jirlj,r -l:r': "0",l" cd dupa rmpefi ur carcrir :: :::::j j: ::.:,:1, I ilf ll: ::":;::l:'l: ":,]Jil;""#'';;T:;j"l ?i:'l p"".",; jnrrepr ind,ria,,, sra|5rrur secolurui Ly unsurii Panonr.r 1,,illl,l, il,,lr p*.' -,r^ boo., oi;;" ."f "" -., ij,lli ilil,',iliJi,Tl#?i j,",li ,*,";il;;i;
creeTe
;f

lini$le$ dechr prin inrrrvellh lui (,xri,r,a.

g,l'

;;;?:T;,,,ili

Lrn

triLrmt

tur;:,1:i:: ::::::.

(r nanul d: i;(,i ::4",:,":t;:;;,,;,.;i;i il: ;:l#i:'i,ili.E:f rarani disrueard

ca ra\p,ln\ rrrmea/a o penoadi Je drD

::r,rn^:rffi :;i :li ::f jr; l*?+ii'fl i";iil+: *y;rr,,-."x8 cucenrea \urd >ia trunutui. i" rrr-r,"riil;"" ilnx m victrnr ;l"ll,,y:r: *:i:r y":i:.;:,: :l:Jtj:i,i,,,T,,'; x""rr. r" r:qi,r",.i4rrrd ir r/r/ urm 'nLr

hlr*jfii

ff"l:l ::::*, ::'rJ;il.."I" ll|,,ilil

ifl{

..,j'i.li1':,^l:*,.:, y."",,ir*., .lu c'",,, \me abia dup: r@' cra vorr)r , il ::::,"":""1: l11:lirea monsora. r\u mai era uo.br de i.?ota!e. sata .t .. ,r.," ,",;.;; ff;.,'u

i;,i,i,l#i.
(

":i,;:.:::il :lll "*,""ta

l./"jii{

j:

:iH J 1 lt ;..,; ;:r; ;f::fl

L"J"T

:rff

irl

*jt':ri:i!1'.ifi1l: ;;:;fi ;l f#i,;{tri :;Tilil, Hi.::ll'l:i- ::iT "-'* ";j;j; 5orii ae c;pcrenir,""gor. ii'u,'au,r. i" (ui In .;,, :.":i:I:"::i"ll ::,::in se aced.r. meroda r ap,onie,ii ; l ;:1,;';:ff .:',:'],ft l..'ili,r:l':r:::',:i ;;';'J",,.,t.;:;; "ii 'rr"r'aIC. p',nrrc ' ce rmpranr:,r(a orJrneror a. .i_t.,i ,,, i., ::;:i"'ff:i:il,.",n ;il.; ;; .,, '; 2;; l';1;llil';l::l
{:
,

'i;rl ;:':i

rur " hi':

ifl:

tnnitf I
;d;r:"'"',xr{
r;

xr,t{)lii, trecu[i la l$hrn, iu!ll ilnl)nr]ii ll0Sdadului $i califalul ,^nl()lia c subjug mongol l)0r ccer ce tlu pol facc puterile l, n(lucc la indeplinire eroriunc0 iDlemtr a mongolilor' facliuuatlurile. Slab, mengaisre Pcnh! Europa, pentru ci Asia isi lcftc primul asalt prin otomani. Ifirtn n-a avut doar provocari exteme de tipul nivtlirilor- A ttt||i ii o catastrofe naturali, care a ficut cat zeci de rizboaie: I eagrtr de ]a 1347. Morbii ei au fost adu$i de o co(abie de la |r Messina $i in cateva luni ciuna ajunsese in Nord $i 1n AnlnlFo m[nlstire, din 140 de cilugdri au ramas 7' trei sferturi noteaza cA in Dol)ulalia Toscanei a pierit. Registrele parohi,le de boald cate o jumiEte din locuitorii populaill lier secera.ti irrllc. Activitilile productive $j comerlul se opresc' ca qi marea llxurie de eliberare a Spaniei de mauri Speranla de via15 cobo_ , lN 32 de ani in prima parte a secolului XV. Populaliile care suI focuri colective au reaclii neobilnuite pe planul ideilor' Existi hlrrilali noi care se creeazd in jurul identitililor latente: regro[, sru patriotice. Se vorbelte aslfe] de ,,nalionajismul" secolului tV, nranilcsiat in maturizarea limbilor nat-ionale, in aparjlia lite turii proprii qi in avanul vieEi intelectuale. ln geanta diplomatuI rc giseau pocme, romane, dispute filosoficc Nu putem omile din acest tablou nedieval, plin de nenorocili 9i l{vcnifi mjraculoase, cu diplomalia sa generalizaie $i extinsi intre glo l0r(c unit?ilile unei societili fragmentatc ce tr6ia cu amintitea Imperiul dc Risiirit' rlol$ei Rome. o alt?i mo$tenire a acesteia: IuDlul ci el a supravieluit in edilie cre$tinata de Consannn cel Mrre, inci 11 secole alupi moartea imprratului care s-a instalat la (lnrst,tntinopol, se datoleazi mai mult diplomaliei decat armelor' l)iDlomatia bjzardnA nu a lbst evaluati de islonografia occidentale l ;dcviraiul seu merit. insu$i termenul ,,bizantin" a fost folosii in anglezi pentru caracterizarea unui stil complicat, sinuos, obscu( $i irriit:tor, dar pompos Fi pretenlios in gesturi- Este probabil ca rcestc trisiuri si poati fi identificate ici Si colo in diplomalia bi/lntine, ceea ce nu'i incrimineazd eficienla E un imperiu mare de
..,

394. imediat dupd ce sc produce diviziunea intre est Si vest, Imperiul Rasiritean respinge, acomodeaz5 sau lrimite aiurea pe huni, rwari. bulgari, siavi sau pe$i. La 476, Romr e cuceriid de Odoacru $l LL 493 de ostrogoli. Justinixn, c donme$te intrc 527 $j 565'

Lufiar tlna in lralia {i oin cfiica pana la Drrrire

Ii

:!9!l!!!J?!il6!td tqm
consolidcazi conlrclul 1lsupru Aliicii, Sprui0i (le sud-cst gi 751 Ravenna, RoDta $i Sicilia vor fi sub g$verDarc bizaDtin6, Cristalizarea unuj imperiu occideDlitl cu matr;ce romanl cident aduce o perioada de relafie ambigud inre acesa gr considerat in ochii cu4ij lui Carol cel Mare drcpr un seolu rnrlecrudla. ani\tici si economic; mai auan"rra, al cfuui menl, ve$mrnte Si podoabe riman uD model ravnit al bine de o sute de ani, o noui perioadA de inflorire a lulur se rFi-md prin rmpdra!ri rcmarcitbili ar dina.ljer Aria bizanlind merge de la Euftat pena h Balcani, unde afld sub contml. Dupi anul 1000 incep nenorocirile: turcii selgiucizi A\ia Vic5. nurmdn/ii apar in imediata vecrnatate a !u

!4!!!qarg!|l!!',aF
ll,,5ri

Iici u ur)r,r

FLrLrlaSr

0 r otomanilor. Turoii ooupli CoDst ntinopolul al Xl-lehorrrod al ll-lea lnltrlurii pc Constanlin Dlpk)Inalia bizantin,

Irrrli Si lacomi. Acsasltr riui iio Rdslrit inuiltc 0u l,tcc|lNt sl

!r rr rrrrhr lrrirlti I'rrrrlirlr' clcliurlur\rbiliua a Iovil solllbrlltrlrc

hrlrlrlrlr,
Primenscd lovitura de la 1453' cand

folo::i,:!.1.^d_"-1,"::i:1":.XTTI':1; a. bani. Ie(unoa$lere. onorld dr-uri c' atorii ctr 'r*" i"'."., t'.'onun. bLr.e de \rudru Nu era neg'iiau nici incum
i,rr"
(liseDsiunilor intre du$mani Era o diplomalie bazatE Pe subsr-

ln

ropean, iarAdriatica devine o mare venetiand

La acest moment, se ridi.a int U^."ia".a O".ia"ntuf ou mis o greqeala slrategicA fundamenrali. in locul uner

rii Negre ri urmufite DJrr;rr. In fflrr unof popoarc |rrgratoare crLlenlul a dle( crlea debrra\irir de soit lur r,\afireand !i. ma. decjr rl.1r r con\iJerat o prerdula ri \(eptibil! Lle un jxt fini

credinF afi$atd in rirulatura sa de imperiu creqtin fi a res pulerii romane cu lumea ei mediteraneana, ce cuprindea coa

Inrfc l0or.

mainile lnusulmaniior. Astdzi istoria descifteazi in decl Cruciadclor un $ir de morive nemirturisite carc conveneau ratului Ghbirea feudalilor) sau bisedcii (erelici mulri ce Fe[ stipanid, un proiect buD pentru prestigiul ei), precum alte $i rcse conune (exces de populalie, ncnultumiri inteme, slebite). Crucialii elibercazd Sfanrul Mormenr Oenlru scun ri exista un rege al Ierusalimuluj). dar in acela$i timp detroneazi impiratul bizantin Si ocupi Consranrinopolul. piese de afiA drumul Occidenlului. Pe o laturb a bisericii San Marco purem mrra cer prtru cai enomli de bronz luali la 120,1 dir Consranti lul cuceri! de cilre cruciati. paleologii reuiesc sa restaureze riui Bizantin inlre 126l $i 1453. Izolarea lor, agravali cle schi religioasi din 1059, cand carolicii se dcspan de orrodoc$i, ii ArA ajutoar. Apusul fi Ristuirul Du mai sunr tucr mecar de credin6, ci adversari iDversunali pc loare ionrurile. Schisma cste opcra unor diplomali, ci a unor clerici dognatjci, inriili

tare sub pretexrul eliberdrii Sfanlului Mormant de la Ierusali

)i t2l

. Oc.rdentul organi,,eaz: opr croeJrlri

r,:iale erau lratare cu Genova $i Venefia, a caror rivalitate e(a Pe admis doar patjcl)lio exploatati. Mr t timp. in Marea Neagd era europene, cea care a yll(mLrl venelian. Dintre icolile diplomaticc preluat idei, metode si proIr)il in conlactul cel maj srans $i care a

r"u"i,ase qi prozelitism crqtin inaltul prelat pe care iutrrr, care a povestit in occident cople$itoarea impresie rigcau hngi tronul impAratului' ldcut o cei aoi lei de aur care rir sd stie ci rolul leilor nu era de a-l inspdimanta pc el, oi pe loniile triburilor migtatoare Ru$ii. fascinali de frumuselea anX, deicir a coflrlui de la Sfarrta Sofia' se converlesc in secolul bulgarilor. Dar^Inperiul de Ri !ind alialii Bizanlului imporriva it trezea;i apetitul noilor pafieneri $i nu o da16 Constantinopolul pe lupirA de ru$i, ca la 941, folosind arma secrctd a,,foculuide oe lr Conslanlrnopol Sriru .l re aDrrndea nrrcle du)mane Crecii r;mlonle Negtrierea |!*erla " chere de rne.lirndbila vdloare:-s pe diplomali lncd o mie de ani, era in lui la ele, ce va ocupa (ruI DreocuDirilor lor' Trecerea prin stramtori $i privilegiile co-

iiir".i.1"".""

tc(hfi de la bizandni a fost

scoala veneliafi Cand pretenliile fost acordate genoveUeoslor:! au devenii prea marj, avantajele au Neagre Cea nrai impo[anti !ilor, inteneietori de colonii in Marea durLc ele, Caffa din Crjmeea. dispunea de gamizoaui moldovclrusci trimisi de aliatul moldovean $tefan cel Mare' care a aparat cohtea asediat: de turci in 1475. Conslituirea statelor romineqti in secolul XlV, in vecrn'tatea ale aces LLiui Bizan! inci viabil, a lhcut ca noile cu(i $i cancelarii Ris:ritean Cercmoror state si fie lribulare nodelului Impeiului

r.

r :i inrrfildtea furr'l'ei 'lin'omari'e ru PUdar ,...i.r u',,"nL n; rl, rlunur ni'ru la.auerc" con\lrrrlinopulului ub ii..""', . ' i" 'nrr..rga pe:'",.1, TeLli(\Jl; ln cdfle'r 'J Bi "r lr|i Rt.tri!. Nrcol:Le lorgr \o$ertc p
r 5i rer minuloP.ie, '

BUC\jFl:gTl
SednrlCentra l.,. Srd.v'rr!- Comuir.aro. L_orf cilrLt'

260

Jocnrip. srcna tunii

rimp de \ecole d ralorilorbi/aflline in culrura Si rrdla dlof Romane. Invd!trlun]e lui Nagoe Easarab in Valalia
1521 au un model bizanlin. Ele conlin pdmele norme $i idei zitoare pentru diplomali, ca $i pentru o conducere inleleapta burilor statului. Ce \-a Inlamplal in(a in inlenaiul de 1000 de anr care plecarea administraliei romane de inceputul organizrdi celor staie romane$li? Tol Nicolae Iorga arunca o lumind asupra I rilor Daciei $i fbrmaliilor statale barbare, a sintezei man fj a tbrmarii limbii romene, precum ti a solutiilor de itate. Populaliile migratoare apAreau mai ales sub forma tribale $i nu sub aceea a armalelor compacte pe care le in caEva bitdlii celebre, ca annatele romane sau post-romanel intaheau la randul lor asezari disparale, de dimensiuni mi aveau o orsanizare rudimentar6 mosteniti de la colonia dezvoltatd in contact cu populaliile noi, de pildd cu slavii. comparalia cu organizaliile autonome Iocale din Sardinia, sau Galia, o shuctud simpli apare $i pe teritoriul Daciei. unde dele" (termen latin) $i coleclivul sau se ocupau de ob$te (teri slav) $i de contactele cu du$manii (lermen peceno-cuman). MAi ziu, organismele locale fuzioneazA in unitAu mai mari, ln voievodate, despre care exisd date istorice, In secoluM, Lrn piscopat lnfiintat de lmpElatul Justinian piistorea $i ln stanga di, iar la Tomis funcliona un episcopat. Sarmalii, scilii $i slavii ulmali de ostrogoli $i vizigofi, apoi de huni, de gepizii mai li de longobarzi $i avari, de slavii in clanud $i triburi, de bulgari, grri, pecenegi Si cununi, de lnongoli, pe care romanii ii cunosc fornl5 de tetari; ,,A fi cu barbarii nu era s6njenitof', sprne Era loc $i muncn de f:cut: o colaborare se stabilea de ]a sinesub barbad putea fi cliaf avantajos- Se plitea n1ai pujin $i erai bine asigurat de o inlreagi popula,tie cu ca:acter rdzboinic nent." Erau desigurjaturi, iDcendii. ciocniri ti refugii. Dar 1ia locali se menlinea ca o siti de cernut invadatori, cu care sa cnnvrelurascs. Mer^da .e reLl"ceu la negncrerc. du." de un I inaintc ca si existe diplomali. Era una din cele mai importante cini ale auloriltlii locale, un adeveret instrumcnt al supravieluirii.

. '
,

Capitolul3
Renatterea

Daci diplomalia medievale a fbst generali. Rena$terea a creat d\tomalia permanentd. $i, penfu ci esrc geamani cu inflonrea niclor $i $dinlelor, aceasld noui diplomalie are un grad sPorit de

demnitate $i ecou pesie secole. De iapt, patronii afielor - Cosimo dc Medici, Francesco Sfo a fi Papa Nicolae al V-lea - au conlri_ buit ti la afirmarea unor noi fAseturi alc diplomaliei' creand penfu llalja un avans considerabil fale de restul Europei. Diplomalia e in

lhmllia Rena$terii, daf este produsul unui factor politic: aparilia unui tip nou de stat, actor ce se indreapte spre centrul scenei. In cursul luptelor lnre papalitale $i lmpirat, protagonigtii sldbesc

t,eptat, 1n timp ce rnicile cetAli burgheze, ce se aflau cand ?nlr-o ta_ bdra, cand in alta, 19i intfuesc suveranitatea plopne DupA ce Papa pretenti $e intoarce din exilul de la Avignon, Florcnla li limiteaza pune la un rand cu celelalie aspirante ale puterii temporale' ile
de ,,8 unuadin paradoxurite revoltei Papale lmpotriva lmplratului, a fi produs primele qi penfiu mult timp singurele state pur secuhre

$i

lle Cre$tinrt4ii."

Acesti actod erau instabili ln cel mai mare grad, pandili de lupte inteme. de rivalitili $l de confruntiri exterioare, care au ridicar riz bonrl la o condilie aproape contin i. Este un exerciliu pemunent al puterii, ridicati la valoare supreme, conceptualizati atAl de eioc_ vcnt cie Machiaveui in Printul. Csi mici sunt absorbili 9i dispar' Cei mari cresc, cum sunt Venelia, Miianul $i Florenla- Polilica exlerni a tutffot era in stare de vigilenF ti alert6, in acela$i timp itsi rmbilioasi $i indrizneali, cunoscand dezavantaiele actodlor grei

curopeni de peste Alpi de a$i trjmiie armalele de mercenari scumpe $i lncete in canpanii dese in peninsula italianA Tabloul gcneral i$i punea amprenta $i pe diplolrlalie, dar nu necesarmente ca un instrument al pacii, ci lnai degrabi ca un adjuvant al politicii dc putere. Impresiona mai irles capacrlateit er de a manevra, colr vurge, rranipula 9i obline,rvantaje echivalente sau mai nlari decal

262

Jocuri

De

scena

lunii

Pdtea a

111-a.

Diplonalie

263

cete obtinute prin fo4a brutd. La admiratia pdntilor penuu nea oameni ce ,duceau rAzboiui cu alte mtloace,, se adiuga tudinea oamenilor de al-aceri, atat de acrivi $i influenli in Factoml inleligenlei nu putea fi subestimar in aceasti preluire a culturii Si cunoa$terii. Prin profesiunea ]ui, di

lllrc. Ducele conducea diplomalia $i ambasadorii sai

era cunosculi

ela un lnlerloculor cul'ival. superior UDui condotief.au unul ra], al prinlitor, episcopilor sau 9efilor de republici, care i$i j musafirii sA le admjre colecliile sau bibliolecile. Inaintea Europei, unde aparc dupi 1500, ambasadorul rezi fost adoptat de cctilile iraliene. E] era insrrumenrul cel mai pentru mentinerea echilibrului de putere, pentru apdrarea unor rese sau promovarea lor iscusiti, penlru legarea gi alianle ti mai ales pentru caitigarea de prjerem. distinge de precursorii sii prin starurui deplin pe care it obF diul permanent pe langa $eful de stat Ia care este trimis, $i aptuat prin reciprocilale, care se extinde abia dupi 1648. Precedente pentru diplomalii rezidenli existau. Regii mate clupd ciderea Imperiului aveau rrimi$i (legati) la cutea cu prezenti continue. Unii aurori cred cd reprezenrantul papei

nrili, cel trimis de impfuatul Sigismund petrece $apte ani, infie si 1432, la curtea milaneze. O alian!tr explici legilura lor; este indreplati impotriva du$manului comun, Venelia, aliata Flo nlei. La mijlocul secolului XV, actorii majori in Italia sunt, in acestor trei rcpublici, Milanul, Venelia Si Florenia, incA doi:
25

..oamenii Ducelui". Dar avea si o cancelarie rnde se redactau rmentele $i instructiunile, unde se adunau informafiile $i unde plistla arhiva. O revoltd a ars arhiva milanezi, dar despre diplo_ lia nrilanezd vorbesc alte arhive invecinate. Printre ambasadoni

palJ de Ia A\ rgnon. dau sernnalul unur incetut de flrncliunilor ambasadoriale. Dar procuratorii erau de doui uoii cu problcme juridice, $i a]!ii cr rranzaclii diplomatice, guli doar prinii fiind rezidenl.i. Oicum, cand o atianli era du $r avea de solutionat probleme continue, ambasadorul ad-h pleca acasa pentru o indelungati pedoadd de iirnp. Alte anunlau ambasada rezidenliali, cum era cazul consuiilor trati pe probleDre comerciale $i proteclia cernFnitor proprii. . r La tel se intampla cu reprezent ntii dc afaceri. Era de pi sa distingi intre calitarea de reprezenrant al bincii familiei $i treburile exteme ale Plorcnlei in timpltl domnjei acestei pe la mijlocul secolului XV. Pulerca era jnter?rctard in sens in Rena$tere, o dati ce peni $i armarelc se cumpirau. in pnvrn!?i, cazul Milanului csle griitor. Famitia ce delinea Visconti, carc ocupa in Ilalia locul doi ca bo8;1ie. Aceasri nancrari i-a servit la organizarca unei acriviriti diplomarice

hii rasiriteni intre ei. l-a sfar$irul secolului al XIIIlea, Aragon avea procumtori permanenli la Roma, Venelia ti De fapt procuratorii anteriori, pe care ii gisim $i la

zanl era un fel de amba.sador rczident, practici urilizati $i de

Ni-dictatorial din Milan, relatiile ior exteme erau conduse colec, l ondurile erau aprobate de lege, demersurile politice imPorlante ia slrpuse unor dezbateri publice- P.in aceasti birocrale inele au intarziat adoptarea metodei ambasadonlor rezidenliali au licut-o totu$i, formalismul legal Si democratic exersat a o fo4A mai mare $i mai durabih noilor instilutr Diplomalia ajucat un rol activ in aceste aliaqe $i in schimbarea . Reprezentantul pennanent al milanezului Sforza in Floren{a, lcodemo da Pontremolj. a stabilit relalii foafte apropiate cu Cosi_ de Medici. Treptat, acesta se lasi convins ci ascenslulea vene-

polul $i Papalitatea. Dar rivalii Milanului nu aveau regimul

ri de venelieni, Neapolul si Sienna. E scmnificativ ca fiecarc din pifi era unita prin leglturi asigurate de ambasadorii permanenti. ii se impace Venelia $i Milanul, apoi se produce prima pacitimai importanli a Italiei, prin Liga prea Sfentl, in care to! batanlii i$i jura prietenie 9i pace pe 25 de ani- Liga atragc $i pe lclalte puteri ilalicne, Papalilalea ti Neapolul. Ambasadorii atat dc ocupati inaintea Si in timpui conflictului nu sunl trimiqi la cascle l0r, pentru ci oricet de sfand at fi fosr Liga alialii trebuia si fie llcnt supraveghealj, iar un inanric comun ce se contura 1a orrzonl, htcrca OtomanA, ce tocnai cucerise Conslantjnopolul. impunea p0/r{" comune. Evenimeniele au pus La incercare ambilia Ljgii de a rezolva conflictele. Neapolul se ceati cu Genova pentru Corsica,

0i e mai pdmejdioase pentru Floren.ta decal Milanul 9i in l45l produce o suerinzitoare schimbare de alianle a tslorenlei, care unette cu Miianul impotriva Veneliei. Rizboiul pentru succesluMilanului incepe la 1452, avand ca aliali ai Milanuluii Flocenova, Mantua li Bologna, in iimp ce adversarii erau, ale-

liri.ric

264

Pdrtea a III'u.

Diplomlli.

265

jntervin r:scoalele, competilia Frantei cu Neapolul'

lurcesti care inslaleazA pentru un an un targ de sclavi pe Neapolelui. rizboaicle ravale cu turcii Si dvalitatea genov( nelianA in Levant. Dar ce caute un ambasador venelan la Burgundiei in afare de suptuarea ce o provoaca prezenF sa regeiui Franli? El se afll 1a Bruges fdri indoial5 la marele p( ro;ean. ceci interesele conerciale primeazi Dar {le cc dupd so;esE iute ambasadorul Milanului? E impins de teama cd v( nii vor ca$tiga pe burg nzi de padea lor. intr-un moment, iie $i trecdtof, de pace, ambasadorii au cru, Rigazul e consacrat fi anelor' Un mare patron rimas in i este florentinul Lorenzo de Medicj. El pmcticd diplomalia de inalt cand se intahette cu regele Neapolelui, Ferrante, ih Ambasadorii rezidenli inci nu preluasera in intregime nesocicre, intrucat vedem multe ambasade ad hoc cu ilmpute' sp;ciale de tratarc a unor cazuri precise, trinise in paralel cu

Alcxandru al vl'lea (Borgia) (1t92-1503): nuine legal de parlriul Amerjcii intre Spanja ti Pollugalja pe care I a mediat' Depollsm, deciderea moravurilor, de revolla 9i apoi de execulia lui $lvonarola indreplati impotriva Papei, de campania fiancezi in Itrlia, dc titlul de duce Si dictator cardinal al Romei acordat ,,prinFlui" Cesare Borgia, de fapt fiul siu. Iulius 5 Il-lea (1503-1513)r figuri proeminenti a Renafteni, Mccena al arlelor, apeieaze la Bramante, Michelangelo $i Rafael, llanul $i fundalia catedralei Sfantul Petru (care avea si angajeze nl'orrurile a 20 de papi timp de 120 de ani), reorgardzarea staiului
|)rLpal Sj

I rolulrc In.lilurrcr

Lle

aflhr'rJor re/ide1r

rdo-ul rr' In crrrdri,l. apare. Jr lcr'oraJ.ubordonrl pernanent. El exista Si err foarte activ in diploma,tia lempol fucat ambasadorul numit penlru rang $r reprczcntatrvllare a voie de un expert (lingvist, jurist sau cu cxperieDF de negoc
ce era lrccut

arb

esle

lcnri

Jal

sjunii pcrnranente nu existau, ci doar Personalul de servicir' Primul care a ap iat personal Si pe socoteala ambrsadorului. fost buc?itarul.
Roma era ln conlinuare centrul diplomatic cel nlai activ ninsulei italiene. Imaginea publici a Papilor dupd 1500 e dc cei ireizeci de trni in car,,Papii politici" au ocupal scaunuL tifical. iD fi$a lieciruia din ei ligureazil realizairile de seama tiunea oneroasA a rlnor oamenl care au pus pLlrcrea $l r marerialc inainlca celor spirituale: Sixtus al lvlea de la Rovere (1471 1484): biblioteca mrLui desclis: publicultti, monunente

in rctele de acfeditare La inceput'

rli

menbni

lupta lmpotriva dependenlei de Franta. Leo al Xlea (1513 1521): un Medici $i un florentin venal gi rase vola llrcc. Patfon al artelor. Credoa in vocalia sa diplomatici $i Face concordaiul de la Bologna cu regele Franlei (ciiilncificatorilf de doctrini, pierdcre de atdbutc)- A ezitat mult la alegerea im|tcriali care I a opus pe Francis I al Franlei tui CaroL Quintul al ill)r'nici- L-a lavonzat pe primlrl, dar apoi l-a ajutal pe spa ol in lltzboiul contra Franlei. A dsipit bani in rizboaie inutile Barbara W. Trrchman, i\ canea sa 7he MQrch of Folry- Fronl 'lio\ to vietnan (A. Knopl NY, I98'l), pune la loc de l'runte pe prpii Renasterii. ca ilustrare istoricd a nebuniei sau prostiei, pe care ttrlr pulea o dcfini ca o acliune asidui contrarii propriilor inlercse. l'hlul capitolului este: ,,Papii Rena$1crii provoaci secesiunea prol0stanrii: 1470'1530". Pe trei din cei $ase considerali ii prive$te ca nrcni abili $i cu voinli puternici: Sixtus al lvlea (l'171-1484)' lcxandru al vI lca (1492-1503) $i Inlius al ll-lea (1503-1513). Nu cleqi caraderistici ]e ru dupi pirerea ei ceilalri trei: Inocent al lll lea (1484-1492), l-eon al X lea (1513-1521) si Clement al ll lea (1523-1534). Ce forne alc nebuniei desprinde auloarea in sludjul celor gase pi'1

in prifrul rind faptul ce

atiludinea lor

iati de Pulerc ii

Roma. fresca

Fer_rara, Ncapole. Venelia, nepolism' eclezjastice. cexiN cr Lorcn7o de Medici' denF a.liscjplinei

Sixtine. rizborie cu

Inoccntiu aMll-lea (1484-1492): aulorul unei bule impotdta vlejiio ei. cearta cu Ncrpole- rAzboirrlblronilor'

lrporlamentul le-au fosl modelale de obiceiufile si mediul vre_ rii, intr-o mnsur; neobi$n iti. Dar delcrminaqii locali trebuic trerll pfin site, penlru a obline factorii constanlj Se obseni ce trd_ urL lor nu a fosl at urmarea unor politici contra inlercselor lor. I rL'spingerea stiruiioare a iot ce le ar ti fost favorabii . Desconlfrrfea milcirilor sau scnilInerlelor din jurul lor a fost nebunia irir.rir. Erau surzi la nemullumii. orbi la ideile altenative ce se llhL(11r. inrpeDetrabili la prolociri. neinlercsali de consternareB cc

266

.locuri

De

scena Lutnii

Panea

l-a. Diplotnalie

267

o Drovoca proasta lor conduiti 9i de mania crescandi 14n de

unea tor proasta, ficsi in refuzul schinrbirii' inceptFnai in stuDid si meniini un sistem corupt " Urma ,,extravaganF gI VII-lea, intrebar si ;bsesia ca$dgului personal". Clement al lnaintea inEreselor Bise puo. put"."u- t".pn.in a papalitifii o pace a cre$dnete{i, ar fi rdspuns (pentnr id.ui.ot", .n." ""r"astfel s-ar fi ruinat pani la ultimul binu! !ase) ci procedand ' putAnd si salveze nimic pentru el". Autoarea vorbelte $i peftru

ielalte caruri Je nebunre polilice: ..canJ inlere\ul pri\rl esle inaintea interesului public, $i ambilia. ldcomia $i vraja Duterii determha poltica, interesul public pjerde cu necesitate, ;ioda6 mai evide;t ca in nebunia continui de la Sixlla Cleme

A treia nebunie

este iluzia permanenlei ti inviolabiltelii statului propriu: ,, ..ei n-au avut simlul unei misiuni, nu au oferit ghid religios Si nu au adus vreun serviciu moral lumii cre$tine"'

'

scr;ri pent- diplomali $i oameni poiitici, care decid cele trei forme ale nebuniei papl materie sunt tiupn auror ,,in<lependente de tjmp $i recurente in guvemare" Orj;are ar fi fost sentimentele fali dc papi $i oricata fluctua exista in ocuDarea saccrdotiului suprem, Roma continua si funcli neze ca cel mai sensibil baromelru politic Si diplomatic' un cenl in iurul ciruia se invateau ambasadorji tuturor entitililor miilocii si mici, in numir amt de mafe incai papii deveniseri cle'prezenla lor. Ei incercau si descumjeze permanenla lor, ninland ca vor degrada pe cei a ciror iedere dep6$e e $ase luni' esG intamptbtor cA intr-un asemenca centru de ascltltare, infom si aDalizl, unde se ur73au alianle $i complotufi' un diplomat ' iutitulad D olfcio leeati lian consacri o carte noii Profesiuni Cartea lui Ermolao Barbaro, un eseu plin de sfaiuri pentru Dlomali. detrnerte rn l(nneni 'implii pe amba'a'lur cr pe un om ..,u'.'ut ,,nu' guvern. puc \a laca. su \orbca'c' 'a 'Dluirs(; ri gandeasci la ceea ce poate servi prezervarea $l crc$lerea ! pnn! aru. El trebuie si cstiee sau si menlni prietenia unui tiunile care ies in eviderli sunt alianlele $i mlormarea Aljanta inseanna implicjt $i menlinerea reialijlor de pace aliali. k; tot ce nr purea aduce aiingere alianlei constituie un coi. Iati o primi lunclie moderni a diplomaliei, pe care azi o mim ,,avertizarea timpurie" $i cultivarea .increderij reciprc Sun! andnunlite la Barbaro sfaturile in privinla redacterii i
Carte_u

" de pace si rd7,boi, iar

liilor de cArre diplomat, obligat si facd no6ri precise: cand a pdmit (lltimele instrucliuni $i cand a trimis ultirna dare de seami, un re,umal ai celor discutate sau realizarea de copii dupA documente. lnainle de semndtura ambasadorului, pe un rapon rebuia menlio latd ora t imiterii corespondenlei. Raportul era evaluar apoi de su, periorii sai dupi capaciiatea de observarc. analizd Si selectie a faplclor esenliale, precum $i dupe eviiarea rumorilor, invenfiilor $i l)rc1-etiilor. Ceea ce nu elimina interesul pentru includerca detaliik)f, uneori intime, ce ar ajuta la inlelegerea compotamenluiui $i freocupArilor uDui personaj impofanr. Canea lui Ermolao Barbaro vine dupd ce Bernard du Rosier, un jurist din Toulouse care a avut $i misjuni diplomatice, a scds un scurt tratat despre amb.sadori, inaintea celorlalle scrieri despre diplomalie ale lui Machiavelli, De Ve|a, Wiquefofi $i Callieres. Ultimii ani ai secolului XV aduc un eveniment care tulburn, din Iou, situalia Italiei, aflati inci sub semnul Ligij de pace din 1454, rci roiri in 1470. De data aceasta Milano este scanteia. Ludovic Sforza, care conducea in numele unui nepot minor, ar fi trebuit se cedeze puterea, dar tan:rul avea un sprijin din panea Neapolului. l-udovic cheami in ajutor Franla, promiFndu i ceneva ti Neapohl. Charles al VIII-lea, prost sfituit, accepti qi lncepe campania italiand, plin: de obstacole. Cand ajunge la Neapole. e complet tpuizat. Uzura pfovenea de la un alt r;zboi, de aceastd dari diplon.ric. SpaDia, care avea o lungd listd de litjgii cu Fran{r, a profilat (lc intrarea ei in capcana italiani Si a lesut o aliand impotriva ei. ce cupdndea Anglja, Austria $i, bineinleles, Neapole. Altunlele sunr l)ecetlLrite prin cnsltorij. Se anunli o noua fazb a diplomaliei eurol)fne, faza dinastice prin care soarta teritoriilor ravnile era decisA de rx)sleniri $i procese matrimoniale. O noui l.jgi Sfantd este incheiLrli la 1495. din nou ia Venelia. care restaureazi iDtegritatea rega, lillui Neapolului $i distruge pretenliilc franceze.
Un alt florentin, dupi Danie, poate fi luat sjmbol al diplomariei v.cmji lLri. Niccolo Machiavelli triiette intre 1469 $i 1527. E
liLnctionar la Seniorie, unde se ocupi de problemele armarei fi mi Liriei. Este trimis la curiea iui Ludovic al XII lea, regele Franlei, la

l'npa Iulius al II lea. la impiratul MaxiniliaD. Con$tlinciozrtatca sr, loialitatea $i competenla se vid tu starea iui dc vghe $i in acu, ilirrea observatiilor. Unnire$te sA afle $i si con njcc Senioriei

268

Jocui pe scena Iunii

Partea a III-a.

DiDlonalie

269

ii por \ r/a inreresele. Aflat De catarul seu in convoiul ambasadoril sofeau pe rege ln deplasarile sale, remane deliberat in urmA a nundra cafi solda.ti formeaze deaa$amentul regal. Din misi la Roma trimite 49 de depese in 50 de zile, ceea ce, rapotat
roare mrtc,r:le sau planurile care
sa e Drecisd.

loacele tehnice de scds $i comunicarp de atunci, constituie o raLa perforrnan!4. Machia\elli 5erve)le Floren!a rnlr-una din dele ln care domina partidul popular care alunga pe Medicii ace$tia se intorc, Machiavelli e acuzat de complot $i i$i pi ba. Retras la casa lui modesti, scrie opera vietii sale, 1J dar ii literatua. Modelul ales pentru conducatorul luminal la al lui Cesare Borgia, fiul Papei, un personaj aspru ti li scrupule. Dar ln el Machiavelli vede omul de acliune Si de care ltalia avea nevoie, in ochii autorului. Intenlia lui esie convinge contempomnii ce un guvem slab este un guvem losi ,,trebuie sd ftili, scrie el, cii existi douii metode sE te

prir lege, alta prin fo46; dar cum prima mebdA

insulicrenld. este ne\oie si recursi la a doua.

es

,,Ononbile Rafaello, sctie el unui riitor diplomat, dele s nt o onoare pentru cei cdrora le sunt mai este un lucru care rd poate face cinste:
sunt de trei feluri: ceea ce s'a fdcut, ceea ce

Gu1'emul Obkctele pe care ijei area sd le trutezi in

s-Ar putea Jace in viitor- Dinlre auste lrei (turi, numai erte u;of: cunoasterea aranlamentelor care s au feauzat...

hstificat, atituri de utilizarea fo4ei, metodele neconvenlionale ca ;ldevaru] ti in$eliciunea. Critica a inceput cu definilia datd de un brjtanic, Sir Henry Watto\ mai mult ln glund: ',Un e un om cinstil, trimis ln strihdtale si minta penfu b1lirii sale. Se pare cl regele James I I fosl $ocal de maxrma r,ului sau si l-a demi\ din funclie. Penru Carlo Pasquale un italian naturalizat in Franla, ambasadorii nu negociazh pacea' vitatea lor con$and ln spionaj, complie $i fedare. Machiavelli. chiar lnainte de a fi tradus in englezd, pe la 1640' a asociat maximei ,,scopul scuzi mijloacele" 9i unei gandiri potice bazate pe ea, numi6 ,,machiavelism". Ceea ce el a spus Itr-adevax a fost cA ,,un conducrtor prudent nu trebuie sA-$i FnA van$l daca acesta e lmpotriva intereselor lui $i cand ratiunile l-au facut sd se lege nu mai exis6". $i tot el adauga ci daca i oamenii ar fi buni acest precept nu ar tine, dar daca ei sunt r[i nu-$i lin angajamentele fatA de tine, nici tu nu ai aceas!6 obliga_ . se Doate observa atenta condilionare a regulilor sale. Maahia\elli nu a cautat ih nici un fel tn puna diplomada in seriul urci societdli licenlioase, corupte sau imorale. Diaffiba sa totriya decadentei epocii esie elocvenla: ,,Noi, italienii' suntem ne;eligioqi 9i corupli mai mult ca allii . pentru ci Biserica $i repre_ lenianiii ei ne-au dat cel mai prost exernplu." Cealalti scoah contemporana. a diplomatiei vene$nc, arc fr critici. in lireratura engtczi de pildd, diplornalia Bizantului qi a qi Itaiiei sunt privite cu rezervtr, acuzate de o moralitate irdoielnici ingrozit de de efecte ugoare, supediciale Nicolson e in primul rand climatul politic coDspirativ, mlsterios, plin de iltrigi al regimului uDarent c;lectiv, in redlitate tiranic, al Velleliei. Daci insa examllem formirlabjla ma$ine diplomatici pus[ in slujba acestei rnari puteri nariiime $i comerciale, invidjate de toata Europa, nu putem Venelienii au orga zat o arhivd diplomatici uriaqa, care a suDra!reruit Sunl paslrale inlr o orJine ne\.hirnbdri rapoadele tuhr' ior diplomalilor renericni. timp de pesle nnui 'ecole. inlre R81$i -1797. Informerile (21.177 la numir) suni indexate in rubricarii in
care e\re oglindrra loarh poliliLd conlin<r)lului

se

f6ce si

Machiavelli este receptat de modemitate ln mai multe Unii il consideri on prelios precursor al unitilii Italiei, un dedicat Si un personaj lucid. Jacob Burckhardt scrie ln clasi cafte despre Civiliza,tia Rena$terii in Itsliar ,,Dintre toli politici. Machiavelli este, f'arn posibilitate de tagadi. cel mai El considera fortele existente ca fiind vii, active, calculeazd $ succesului cu puterea $i autoritatea geniului, nu caule nici sa qele pe el insu$i 9i nici pe al1ii. Nu gise$ti la el cea lnai micd de vanitate sau suficierta..." Al doilea curent care ii este fa
este $coaia realisla sau a puterii, caie

nesocoti mentele sale-

il

numari prinlre prec

Dar cum aceasti fcoali are critici inversunali, conplimentul Doate intoarce imDotriva eroului. intr-adevir. al treilea curent ii pori\rnic. Obieclia vine din patea cclor care au deschis rnci \ re. r.uprr ericii pfulesionale a JrflJm:!iei. T 'e rcpro$e

Mare, care propune o alianli cu Venelia impotriva turcilor' $tefan rlesese ca sol un Paleolog din fanrilia impereteasci bizantini, ce

in arbivi gdsjm $i textul ilaljan al

emisarului

lui

$tefan cel

210

Jocuri pe scena

lMtll

cunottea pe venelieni, cirora le ceruso Sprijln Ft

Moreea, ocupata {ie rurci. Era in 1477, dui!'bffill Slefan iflpouiva rurcilor de ta Vaslui. tn rimpul
clramin era dogele Veneliei. Stim cum a dccurs 8ud lnuta cuvrntarea in fala Senarului. in grcceqtc, cum ievodul roman de amagirea suferite din partea sltor in luptele sale. Anun!6 $i o $tire buni: pe tronul Tll veni Vlad Tepe$. ceea ce intare$te poz,f,a sa, nii sunt de acord sd face Si la Vatican acelati I

CaPitolul 4 t)e la Reformi la primul mare rizboi european

1500. Renasterea e in floare. O recunoa$tem dupe opele. Leoda Vinci compusese Cira cea de taini, iar Diirer Apocalipsa. nrus scrisese Pdmele Adagii, regele Ranlei ridica Castelul de Aldo Manuzio scotea cirli la Venelia. Flotele comerciale se

venetienilor este prietenesc, dar ineficient, Nu $telan futr-un moment ln care ei cautau s6 ca$tige in competilie cu genovezii n Sunt doue lucruri de remarcar in tehnica diplom! nilor. Ambasadorii aveau un cod slrict de conduitl. mult la posl cate Uei-patru luni, uneori $ederea era la doi ani. DacA primeau daruri, le lrimiteau toate S roafLere \tdreru [olali lr /ile pentru d.$i scrie dadea voie si-$i ia soliile cu ei. Ele erau consroerarg bucitar bun era util penrru a evita incercArile de otr6y dofuiui. Cer;lenii ce refu,/au \a p ece in misiuni erau I cunoa$tem in aceste reguli un ecou al suspiciunii ti
rna|iei atenienc.

In al doilea rand, este remarcabil stilul informatiiloi vrtatea lor era prodigioase, ca Si la floreriini. Un ambafl lian la RoDa lrimite intr-un an 472 de depe$e Senafu foare lungi. Ceea ce izbe$re la lectura lor. azi, este delallt $i cunorf.erea culrselor. Ponrerete.uveranrlor slriiini
deraliu. cu rmanunle li,,icc. mofale. cali!a!i. \icii $i sl manilesra o mare capacirate de cunoaitere umana. dir preocupirile faclorilor polirici fale de inrerlocurorii lor citiarea intenliilor ascunse, cerd surydzi poate si ofere coii mentul lor ii cari predictjbililate poare contracara acesli dorit. Partenerii impredictibili erau considerali nesiguri. Atet gulile lor, cat $l ln cafea lui Barbaro nu gisim licente fatil,dl ralitatea posibild a procedurilor diplomaticc. Dimpotrivtr, sura ce se consolidau noile state, conducitorii lor aveau ne onorabilitate. Oricare ar fi fosr avanrajul unor scheme cu a pe termcn scuft, ace$li conducilori au inleles ci pierderea c lili{ii pe rermen lung, pe care ele le atrag, anuleazi orice
imed;at Si aduc dalrne de durati.

Amedca era descoperiti, economia era in expansiune Ce jru Jiploma!ii? Ca .a $sPUndem la acea'ra inuebare. :a con\ul I hr|lc politrca tr .a .unoa$lem acLoril ln hLlopa. crre ne inlerr5 cu prectdere, statele mari Franla, Spania, Anglia erau intfuirlcpi$isere firamilarea feudaH. Franla perea c, e in fruntea plu' !lui, Anglia avea dinastia Tudorilor, iar in Spania Isabela de ilia fi Ferdinand de Aragon $i-au uni! destirele ficand un pas unitatea Spaoiej ;i au cuceril Grenada de h mauri ltalia era inla culturaln $i arlistjce, dar ca realitate Politic; nu iDsemna mult deca! cele cinci unitdli mai mari fi o duzind de altele mici, on$e pulsand de vilaljtate. Pani la 1500, deci timp de o mie de i de la ciderea ImDeriului Roman, factorii integralori ai Effopei cidenlale au fost Papa qi impiratul. Dupe cinci veacuri de dvali), anbii au slibit. Papalitatea intrase in randul statelor italjene -ii disputau aria. bogilia $i influenla, iar imptualul nr dispunea cit de o cancelarie pe cate o slujeau proprii supu$i de pe leriLru.

iul sAu, ca rege in nume Ptopriu Nc-am i putul aStepta sa vcdem factorii divizionari ai acestei iri{j bicelale ce se nume^a Sian$l Imperiu Roman amplificali de lltixtura conpoziliei sale. In favoarea acestui argument am pulea lnumera rizboiul endemic. Dar lbuie se constalim ci in acea-sta Dcrioadi sislemul nu s r rupi. Toatc conflictele intre Pi4ile sale au itcrul djsputelorde familie. Schisma reale nu se produce decat cu Binrn(ul. Ea este o adevdrati sepa|are, o delimilarc neti a Apusuluj fali
(lc Rdsint, scos de mulldjn ecualie $i apoi pierdut thrd Inari regrete. Ceea ce se produce inrediat dupn 1500 esle o casuri de sistem,

l/vorati nu din domcniul polilic sau stralegic, ci din iernul crc-

272

lutut t Dc tc.nd lunii

Panea o

II'a Dipltnalie

2'73

dinlei. Europa se idparte in doud prin Reforme: rordul Si sudul Papei, cu multe slate impdrtite intre cele doua in Germania $i Elvetia, unde ele convieluiesc ]a pariiate 130 de ani de conflicte illlre state cre$tine pe teme
nemaiauzit, Perioada se rcrmind pnn cea mai mare ropeane, rezboiul de 30 de ani. I luAm, ca $i toli i coti$ra in istoria polilica a Europei, care a evoluat apoi trasate prin pacea din Westfalia, cand el s a lncheiat, in 16 ln zilele noasfre. Diplomafia, ca profesiune statal6, se consoliderziln devnind indispensabild in vocalia desemnati de rioari: slabilirea legeiurilor, cautarea de prieleni $i alia!, soluliilor paSnice qi mai ales menlherea vie a factorilor i Ceea ce am parcurs din acest racursiu istoric, greacA qi romane, Evul mediu i Rena$terea. nc-a dat evoldlia diplonaljei Si, mai ales, a dezviluit valoarea uu lnlelegerea evolulici politice a omenirii. Dace h greci identificim fundamentcle ei, in Evul mediu intahim generald, iarin Rena$tere pe cea permanenfi. Cu ce a marcat perioada post reformei, canctenzate de fljct continuu, cc a ndcinat la lnceput interiorul stateloi degenerat in conflict internalional, misiunea si practicile d tiej? in ciuda vacalrnrlui, irola,liile ti au ftcut loc. vocal 9l Vom menliona doar doui: a) crearea dreptulul I prin Grotius $i b) schimbarea sistemului internalional,
petrecc o dati

ca Saxonia. prima, Hesse, Prusia, Danemarca $i Suedia sd l(l)nna in 1530), unnate de Brandenbnrg, in ,ria lrteranismuNilmlul anilor 1540 este decisiv: Anglia, cu rege Si parlament' pc de Roma la 1534, iar la moartea lui Luther' in 1546, doc|lr se respaDdea in Olanda $i nordul Franlei, dupi ce impa4ise rnia in doui tabere. Du$manul principal al acestei mi$cfui era dc la Roma. Din vicanl lui Hristos pe pimant, acesta devexn .rnticrist. Un personaj corupt Si lacom, carc virde mantuiri sub formi de cedificate de iertare a picateior, cu ambilii sede razboi $i jaf $i dominalie; abuz $i fals in interpfeta{ea sfinte. avand Vaticanul ca loc de desftau $i centru de in_ l)dn: la doctrinb, crestinii erau chemali si faca ordine ln temInladat de personaje odioase. Cat de adanci era aceasti ostili0 dernonstreazd un fapt din zilele noastre- Cine ulmrrca televile Oslo in timpul dezbaterii aderarii No egiei la tiniunea i, intre vocile contrare putea auzi argumentul, sus,trnul oe r, ce proiectul european nu este decat un complot urzit de istul Papil Cuvintele aveau ecou la un public ce numire alascari Si lermieri crescLrli in valorile Si credinlele luterane din

li"

tn fiu. spus cd Luther nu a ficut decat si aprindi un lbc uria$ pe un dc lemnc uscate adunate stiruitor de allii. Nu sentimentul rcligios
nc,

caleva secole.
l.l

ilrctrir limilale in .ccolul XV

ci increderea in institutia Bjsericii, care de la limile de igiu din secolele XII 9i XIII a coborat continuu, lipsjte de capade a se adapta $i schimba. Ea a pierdut eficienia de gestiune' (numiri tdxare tijurr(diclie) au $r8hiile de cafc di\punea Inilixi
de monarhiile nauonale

in

si vedem cine sunt actorii reformei. A este Martin Luthr, care a devine cilugir augustjn la 1505
Pentru inccput
pe poata catedralci din Woms alacul s6u impotrjva i Papei ia 1517. Ecorl iui se intinde epidemic. Mecanismul

(l rc este siluafia lmpdratului

zare a fost simplu, popular, eficace. Un predicator sosed ora9, preotul local se converlea. Urmau disculii, confruntiri bateri, se distrugeau caeva icoane de sfinli, se fomau pulalia cerea Consiljului or4enesc si intcrzici Lituryhia, c inlocuiii de Lrn serviciu simpiu de canrece ti prdici, erau desfiinlate $i cilugtuii erau redali vielii sociale. La aderat marile olafe ljbere ca Augsburg, Nilrnberg, Hamburg, unnale dc Ziirich (1525). Basel (1529), pcntru

roman cre$tin? Alegerea lui de marii electoti: resele Bohemiei, Brandenburgului' Saxoniei, linalLrhi, episcopii din Mainz, Trier $i Kdln, aratd ce balania llnn spre sfera germani, afa cum Papa era de obicei de origine ni. Acest lucru se vede din casele donmitoare din care prove-

Hohenstaufen, Habsburg. Luxemburg. wiltelsbach ln rnajolor erau $epani efectivi pe teritorii limitate, iar coroana rm li efa de cele maj mulle ori onorifici Cand impiralji ifi iau in

's c lll Uneariei $i imperat roman, ele dau gre$,

dreptul de a convoca Consilii, ca in cazul

lui

Sigismund,

cain faimosul conim Lr (le la Constanz din 14l5_1417. impnratul voia si se invie ul medicval Fi atribulele sale de mediator in chestilrnile pdcii-

211

.locuri pe scena lumii

Paftea

I'a. D,lomalie

275

Consiliul a discutat lntr-o mare contuzie propunen tarea schismel, lnterirea bisericii $i limitarea puterilo! nu au dus la rezultate. Ca si alte initiative de reinviere univercale a bisencii, ca de pilda Jubileul de la 1450, un Papd rub|lor de <lrrn!a $i rna. nimic nu purea opn
al ideii unitalii politice $i spirituaie a imperiului crettin $i autorititii ceior doue instilutii ce il sustineau. Noua docrinb care didea lovitura finah celor doi

ffintre premergitorii anei ce-Si propune sA lege oameni in separe. De altfel, succesiunea evenimentelor si cdutarea

rrll de solutii de reconciliere si uDitate ce feceau obiectul rcrriidlor de pace, consiliilor si dietelor. soliilor si consuldrilor rlpcl nr 1a personajul militant $i extremist, ci la conciliatorul
{1,

ritual $i cel secular, ai aspiraliilor medievale, Reforma, idei sjmple. Nucleul concepliei era c5 omul nu poate propdul efort qi propria voinli sA-$i determine salvareal damnarea etemr. Dintr-o dat, deveneau irelevante niale ti sacramentele, penitenlele, posiul, pelerinajol, esenliale pentru Biserica catolici. Lipsea insi un element al acestui efort hdividual, mefturiseqte Luther, carc d ,,credin!e" factorul ciutat. ,,Cel drept va trii prin ..dreplared hr DumneTeu e\re revelara in Biblie . Tarari necesari medierea institu.tionah a Bisericii, pentru ce prh s6u $i Scriprura legitura omului cu Divinitatea e nemijloci hl la rnspunderea individuhi $i resraurarea poziliei sale nare Si fatalism avea ecou sigur iD socieiatea sfuguinci noami $i inlreprinzeloare a Germaniei qi Nordului. religii cu econonia esle pusi fu lumin! de sociologul W

,boiul incepc in Germania in anul morlii lui Lrther. Printii ri iDfiunli armatele lui Carol.Quinlul. Acesta, bazat pe posesale, ce se inlindeau de la Madrid la Viena, incerca si reslaprestrgiul titlului de impirat Si al imperiului. Prixii sunt darimpiratui, suprasolicitat de luptele cu lurcii, de rnzboiu) ll, hlrstie cu Franla (1522-1559), de revoltele inteme, a fbst netll caute pacea. ril evenimente dlplomatice sunt relevante pentru perioada lbnnei. Conciliul din Tren!, linut in trei seciiuni (1545-154?, 1552. 1562 1563) a fost o incercare de a reforma Biserica. 0fi1 vorba sd recuperezc jumetatea pierduti a bisericii, ci str zc cealaha iumatate, avend ca vadde lance pe iezuili. Prelalii
asistenta, dar un cuvant greu aveau Si conducAtorii secul)r)gmele adoptate se opun vederilor reformate: man$irea nu rce la evidenfi, ci prcsupune lucreri; Biblia este autoritate,
rLr

i lc[retati de Biserici, care este $i pisratoarea tradiliilor. il lea Papei e menlinuti, dar episcopii au atribulii sporite,
misuri de reformd mora1e. Carolicismul are institutii de se extinde in Italia $i Olanda. lndexul interzise este redactat in 1559 si cordus de un colegiu de lkn rli. Biserica, eliberala de protestanlii eretici, vroia si se lm. lcze prjn propria sa reformi, numiti !i contra-reformtr, Al lu cvenjment a fost pacea de la Augsburg, al cirui lext a tbst | (lc o dleti imperiali. Esenla esie in mrrlt citatul princi?iu crr'rr (its detennine religia de pe teri'I siu, rcligio. Fiecarc conducator $i catolicism. Cei ce nu li la alegcrc intre luleranism lirtr:ru puteau pleca in alt 1oc, ceea ce a detetminat rneori dernri de populalie $i o fugi a creierelor protcstante din ldtile caI in ahe ldri ca Anglja $i OlaDda, ale ciror cconomie $i qtiinfl |lr)jrL.rt de ele. Augsburgul este de lapt o prime consfirlirc a slarl( lrpt si recunoa$tcrca oficiaia a Reibrmei. Nimeni in impeliu !r |Lrl1a riizboi cu un stat al inperiului ca urmare a ConfesiuDii lrL ALrgsburg ($i a doctnnei Iuteftne con{rnute in ea)luLrre

\in. dupa Lulher. imninge ld errrem e\igenrele muncii pe rea ascetici, ir spiritul in care Reforma s-a implantat la sco|
la olandezi.

|x lnchjzilia spaniold

O ridicini a Reformei a fosi gasitd

umaniste. Erasmus rimane o figure doninanti a acesrci El nn este cunoscut ca reformator, ci se disiinge prin distanta fali de cele doui tabere, pribegind p.in oraFele sA scape de perseculii. Din expusul Anderlccht ajunge rantul $i ocrotitorul Basel- Elogiul nebuniei este lna din mari opere ale culturii europeDe. o sarcastici descriere a tumulloase care mi$ci populatia. Ce lrebuie sa inlelcagi mat al acestei epoci, thmiliarizal cu scriedle marclui

ti in inflorirea

sajul siu intirea predileclia definitorie a diplonatului traiitale. ca garantie a gandirii sale liberale de pAfiinire, mul fali de doctrine $i in sens mai larg de ideologil, culti onamentului obiectiv. Cu acestc idei, este suficient sel

2',76

Paftea

I.a.

DiDlonatie

277

Ce se intampld dupn Reformi cu cei doi sralpi ai temalional? Papalitatea suferA, i$i pierde credibilirarea, jos. Rigiditatea 9i dogmarismul ei o impiedici sd caule promis cu reformalii tratati cu ostilitate ca eretici. Dar,i slinl roman !i german ce inrrepinde? Nu mar e\l Chaiemagne un impAral alat de putemic $i popular precu Quintul, iar mult dupi el Napoleon ar putea fi privit drept curent. (I-a toti trei, coroana le-a fost pusa pe cap de uri ApelAm h diplomalii vercieni $i apoi la istoncr, care au cA ideea de imperiu la Carol Quintul e un subiect ca meriti lntregi. El era la origine un pdnt burgund nu prea inchinat dii, dar remarcabil de pios $i cu credinF ln Dunmezeu, ce bea decat flarnanda natala $i franceza, descurcandu-se greu rinr. Arborele genealogic il face pe acest ren6r, nascul la mo$tenitorul tronului regilor catolici din Spania. Ca rege al liei ii Aragonului inkA in posesia Sardiniei, Siciliei Si Neap iar printr-un bunic imparat habsblugic preia imperiul, al
a qi Germania, Posesiunile de peste ocean i ziaa].^ cd ,,la imperiul sAu soarele nu apune niciodate". lui, Cortes ocupi Mexicul (1519-1525), pizzaxo

priltlii Cre$nnilic imemd de a vn ridica mai presus de regii $i o putere pe care n-a avut_o decat predecesorul vosru I la

ingropal alituri de Filip cel indrdznel, de Jean $i de Filip cel n, ducii de Burgundia. 56 lncercem sa ne apropiem de el. O fa_

lemagne, sunle,ti pe calea unei monarhii universale: veli reuni nitatea sub un singur sceptru." Carol Quintul ezita, adoptand rximi mai prudente: ,,Pace cre$tinilor Si rdzboi infidelilor"'Dar acest progr:am nu a funclionat. lmpiratul a r6it o viala de ftus$i slresuri. CeEtorca enorm de la un cap6t la altul al imperiucra con$tiincios, era lndreznel, asista la b6ttr1ii $i se urca pe coi de lupta ln Mediterana. Purta cu el peste rot nostalgia loclrilor le. Se considera burgund ti in leslamenl fi-a exprjmaL dorinta

I fi

prin intermediul unui umanist al vremii, Nicola Olnhus :a lsi face studiile la Oradea ai devine prelat lnvdtat ti respecce poartd un nume invocand originea lui, cale ii permitea sa
inda o neverificata descendenti dintr_o familie princiara valahd.

tru erau

Aust

(1533), Quesada atateaza Columbia (1535) ia Spania,

Chile la 1536, cend a fost fondar ti Buenos Aires. Oricet ar fi fost Carol Quimul pitruns de misiunea sa, i sdu nu era decat o schita virtuali. Toate imperiile, prin lor nu pot fi decat eterogene: limbi, culturi, etnii diferite in Imperiul Roman sub o umbreli uriasi tinuti de o manA Acesta a adrnis in principiu oice religie, dar s a oprit ia i rea creginisnrului. De la 300 incolo, fragmentele de imperii omogenltatea creqtrna, ceea ce isloriceQte esae singura cale bilizare ii absorblie a populaliilor migratoare. Charl evita sa cre$tineze cu sabia pe saxoni, sconndu-i din pddurile adorau copacii io chip de zei. Converirea creqtini era ir fbnd rea in civiljzalie $i o poartA spre cetelenie. Bizanlul proceda La anul 1000, imperiul i$i resransese vocalia la un anumit cre$tindtate, ferd rasariteni dupi 105.) fi acum, dup5 Reforme. dea cent.ul ti nordul european. Prea iryusti definitie pentru
penu ce avea de inftuntat pe otom Consilierul de politici exrernb al lui Carot euinrul,

i.

sufla la nrcche: ,,Sire, pentru

ci

Dlmnezeu v-n conlbrir

mcdiului cultural al vremii. iimpiralul calitor avea sursele lui tive de sprijin. Omul carc i a stricat sistemaiic planurile $i i-a intunecat vraLa lrntului a fost regele prea cre$tin al Franlei. FranEois I. Greu de il diferenle mai mari dccat cele dintre ei Diplomatul venelian nraleazi caracterul u$uratic ai lui Frangois I, deschis conversa prea $i sfaturilot, pasionat de vanitoare li aventuri, firi a da ce se baza mai mult pe propriul siu ||lt credit consilierilor. $tim g|nlbsor decat pe ei. Mu]1i autori vdd in caracterele opuse aie oelor doui personalitili radacina conflictelor lor' I)nr existau interese

Olahus devine consilier diplomatic al Mariei de Uqaria' lui Carot Quiniul. o urmeazd pe aceasta Ia Malines' lange es, cand ea e numitd de lmperat guvemanta Tirilor de Jos. ln castelul familiei in care a copihdt Carol Quintul Slibiciuacestuia pentru sora sa se vede ln corespondenF asidui ti ln fidentele ce i le face, Nicolae Olahus e la curent Si fie admira_ lui Oiahus pentru Erasmus, care se transmite prin Maria lmpi. sau invers? in orice caz, stim c6 el obline pensie pentru Nmus si ca tot el lntretine corcspondenF cu acesta fi il invi6 Ia ica Mrriei, din refugiul unde se afla la Basel Ciudat: coincirl[: ca qi Quiniul, Erasm, inainte de moarte' ofta: ',Ah' daca rbaniul ar fi mai aproape...", visand la casa Iui din Anderlecht $e dezviluie astfel o priveli$le de interior a proceselor de decizie

278

Jo.uri pe

scena

lunii
s stat sau

Partea a lll-0. Diptotnalic

2'.79

greu de conciliat, ceci fiecare dorea pentru sine regiuni Navana, Burgundia $i Italia. Dincolo de acestejocuri de care au dus la conflicte intema.tionale, mai era o opozilie de

gie vitall penru Fmnla: Habsburgii qi imperiul cregtin

penEu ea un cleste ameninlator. din care, regi dupA regi, pe

de secole, voiau s6 scape- Era etemui ..d6fi" francez la hegemonice ale altora, care mergea pan6 la desfihtarea dufmanilor $i instaurarea propriei hegemonii la Napoleon. I Conflictul incepe indata dupn alegerile jmperiale ia 151 mod surprinzAtor, FranEois I l$i pune candjdatura. Ambele cumperd favorurile electorilor. Dar banchedi $i marile case me$ germane, impreune cu cele genoveze !i flofentine, sfang 850 000 de florini $i Carol Quintul este ales. Miza este Italia, luptele incep la ffontiera franco-spaniola. Frangois I preia co amatei la 152 ii recucereste Milanul la sf6rsitul anului. Lupta' cisivd se diinsi la Pavia, unde Frangois I, imprudent, iese din duri $i, recunoscut dupa pana$ul siu alb $i enorm, esie luat nier. Cel pulin a$a s-a dus vestea, impreun! cu mult citata luir clamalie: ,,Tout est perdu, sauf l'honneurl" Cert este cA e lnut: zonier pand in ianua.ie 1526, cand juri ca renunla la BurgDndia. Se nai angajeazd sA ia, viduv fiind. pe sora mai lui Carol de solje (Eleonora, vdduva regelui portughez). Rdzboaiele intre cei doi protagoni$ti seamane cu un bal care termini in siare de echilibru ca ]a inceput. FranEois I nu pecta jurimantul, armala imperiale intre in Italia, Papa se in Castelul Sant Angelo, dar un accident grav se pelrece Pdn vaslarea Romei" de mercenarii imperiali dezlinluili, impotriva dinelor. Zi de doliu pentru ilalieni $i de ru$ine pentru impirat. ra$i lupte, jare$i pace. In orice caz, la 1530, cu intarziere, incoronat. solia ajunge la Ffanqois I Fj lucmrile seimpac:. Trarrlul de laCambrdi (1524) xreo' ruJalenie t.re negoci femei: Margareta de Austna si Luisa de Savoia. A fost numit cea DoanDelor". in 1535, conflictul se aprinde penlru a tteia iar in 1542 pentru a palra oar;. Pretextul este asasinarea de soldatii spanbli a ambasadorului fraDcez Antonio Rincon del langd Sultan. aflar acum in ltalia. Acest ambasador ne deschi ftreastrar spre o incilcar" Ilagrania a regulii nepactizirii cu in Este vo$a de problema pereDe a rolului rcligiei sau ideologiei relaliile inrernarionale $i in diplonratie: \lau ele deasuPn rnteresu

i se subordoneaza? Relatiile statelof crc$tine cu Poarta incadre^zi in aceasE disput5 seculare RincoD era spaniol aflal , I serviciile regelui Franlei. in 1528, el reimoiefte vechile cooven_ icomerciale cu turcii. iin 1532, intalne$te pe Sultaoul Soliman la lgrad Si incearci sa I convingi sd nu atace din nou Ungaria iman e muilumit de relalia cu Franla $i trimile o anbasadi la nilia, spre marea uluire a populaliei se nu mai vdzuse denrnitari rci. Se paie cd in anii ce au urmat, un alt ambasador liancez nejiazi capitulaliile, iar intre 1538 $i 1540 tuncon se dla din nou misiune la Poartd. Nu se putea un aftont rnai mare la a&esa lui rol Quintul, care ducea in disperare lupta cu turcii pentru con_
Conflictul cu Fra.'l!a e reluai, dupa moartea 1ui Frangois I' in 1547, cu noul rege al Banlei Heffi al IUea. Acesta inrcgistreaza Itaie mai bune in Ilalia. ftontul se deschide insa dincolo de irr. imparalul considera Metzul fortifical ca pe un punct vital de gdturn inrre Italia $i Olanda $i a vfirt si-l cucereasce cu once pre!. 1553, dh scaunul unde era imobilizat din cauza gutei, d[ ordlr retragere dup: asdltul nereusit $i trist; bolnav $i dezam,git, et
:ide

lul Mediteranei.

si abdice.

Carol Quintul temtinn domnia sa, aparent splendida 9i celebri' r-o dezamigire to|ali. Abdicand din Tirile de los in 1555 $i din I Spaniei in 1556, se relrage irtr-o clddire conlbrlabili la o nislirc $i se stinge tn 1558. Bilan! nul Metzul in mainile franceor, Burgundia tot la ei, francezii tot in Piemont, turcii controland editeran; si inain6nd in Europa. impiralul nu purca mal nurt. iza era de sistem- Un sistem fdrA mecanism de aplanarc a con_ iclelor, un teren liber de rjvalilale Si coffruntari- Se mergea ineilabil spre un conflicl major. El va izbucni pc teren religios ca o a catolicilor cu Reforma ti se va termina ca un rizboi politic, l!.i., anullnd \rsremul )i lrand-o Je la in. epur. Calrd Luther apare la dieta dc la Womls. in 1521, un diplonat 00ntifical afirmi ci noud zecinli din populalie il urmeazd Dar imilrutul e neindurhtor. ,,Ar fi o ru$ine pcntru noi Sj pentru noij il|cnlbri ai nobilei naliuni germane ca, in limpul nostru $i prin ncprintr un riu adus rcliIlijenla noasrrA. singura aparilie a ereziej, .a 16rrrrndil irr rnrrn.le udmenrlor ' se tourre irr Je.h ttr.i trelr'ne. irlr:r sa. F.eclorLrlde 5ara il Jdapu\l(rlc pe Lulher )r in I530 cAnd ilrpiratul fevine in Germanja, Relbrna era pulemice U neaze o

280

.locuri

De

scena

lunii

Partea a III-a.

D,lanntie

281

serie de diete, colocvii, negociei $i concilii, toate nurrind unui Conciftu decrsiv convncar de Papa. cdre in \fihil a lucreze ir 1545 $i, dupA o intrerupere, in 1 55 1 . Tinut in trei Conciliul de la Trent se incheie in 1563 cu o victorie a suslinut de garda de foc a iezui,tilor, reu$e$te sA mele ce despd4eau biserica de reformi$ti. Dupe doui c militare, una ca$dgati de impimt la Miihlberg (1547) Si gate prin ,,riscoala prinlilor" rcfomali, constituili de mult propie, principiul coexistenlei intre catolici $i Iuterani ca$ti porar teren. Conflictele militare nu au fost numeroase intre cele doud de$i Lurher nu cobor:rse in \cenr cu o rumu|i de maslin. iar siu de fier l-au simlil secta anabapti$tilor ti liranii resculali.

hlgheno,ti pier trecu,li prin sabie. Mulli allii iau calea exiluluifi Anglia au de ca$dgat de pe uIIIn acestor oameni de calibuni profesioni$li $i cu o cinste formati in practicarea unej rlc exigente. Nici Fran{a, nici cei carc Si-au exilat minoritl,tile, Spnnia in 1492 sau Germania in 1940, 9i nici o alti tard care a urt purificAri etnice, de ,,limpezire a sangelui" sau perseculii lioase. nu ti-au dat seama cA incetinesc sau anuleaze astfel paqii

ir civiljzalie. I )ff zarurile se schimb6.

in Franga. contrunrrrer ia lome mull mdi dramalice. treizeci de anj, intre 1562 $i 1593, ea a fost bentuiti de intennitente, masacre, disfiugeri $i atrocitili- Hugheno.tii, rumeau calvini$tii francezi, iqi lnt[.iseri mult influenla. La lioane de locuitori, pesle un milion de hughenoli aveau in 2500 de biserici ilegale. In valea Ronului, la Rochelle, la Ror Paris $i in unele familii nobiliare ca Bourbonii $i Chastillon

Partida catolici extremisti devine Ligd creand ingrijorare $i nesiguranld in societate. ,,Nu este iinie ca cea creqtin6", scrie Montaigne. $i spune la 1580 ca de rio de ori s-a dus sA. se cuice asteDtand si fie trddat sau omorat dimineata, ,,negociind cu soarta ca aceasta sA se intample fdrA sau incetinealt'. in anul 1588, ducele este asasinat din ortl rcgetui Henri al l]Ilea, ultimul fiu al Caterinei, ucis si el i]r de citre un ciiusir dominican. Tronul este iiber. E chemat I de Na! atra. cxre se calolcrTeaA la Ch:rrtre. pentru d )i pulea expresia lui. E intrareain Paris, care,.face cat o Liturghie" rcge de exceplie ca gestionar al treburilor interne, ai picii soci_ $i al dezvoltarii economiei franceze. Cu miniftrj ca Suuy $i finanlele se stabilizeaze, construieste tosele, podu.i $i ca-

-ir

ralul Coligny ocupau pozi.tii considerabile. La cufea

Caterina de M6dicis, ducele de Guise reprezenta paftida fanatica. Cand \oldalii lui Je Cuisc dadeau pesre o hughenotA, cei masacrali se numerau cu sutele, ca in 1562. boarele religrozse lrance,,e . cUm a lo\t numila perioaLla. nalionalizaseri. Anglia ii sprijinea pe hughenoli, ca $i ol timp ce Spania ii suslinea pe catolici. Un personaj din hbera Guise spunea ambasadorului spaniol ci pani acum pri du$manii puftau numele lirilor de unde proveneau, dar de inainte nu existi decet catolici ti erctici de oriundc ar fi ei qi rei liri ar apa4ine. Tensilrnea devine enomi la curtea C unde un Bourbon hughenol, Gnirul rege Henri de Navarra, \arorisc cu f||ca regenrer. Romlnele l.ri Al. Duma..ru fresce curremuretoare ale terorii, intrigii. asasinatelor $i ale lului echilibru intle tabere in aceasti perioadi- Catolicii con fiul Caterinei. dnnrul rege Charles al Ixlea (1560-1574), minc cu hughenolii. La 24 august 1572, in aiunului zilei Bartolomeu, masacrul incepe cu asasinarea lui Coligny.

dodlor, fiica lui Henric al V -lea. Pe rimpul sau, floia Spaniei vincibile Armada) i$i di duhul incercand si invadeze Anglia. Cu iu ce iest( caracreri\rica. regina Ienabrlelte anglic nirmul ri lc !Jlul catolicei Marir Stuart. l)upE mai multe rizboaie in care austriecji $i spaniolii se incLr tulcii. ajungem ia 1618. cand incepe rizboiul de lreizeci lIi. Toate deficienlele sistemului din secolul precedent. rivalite' pcfene ca cea fnnco habsburgici, tol fanatismul acumulat de hizi!ie, toate schemele extremiste ale iezuililor, decadenla papi

d, renoveazi indust ia texiile $i fondeazd Quebec-ul in Amenca Nord. Pdn celebrul Edicr de la Nanles din 1598 garanteaze liea de con$tiin6 ii de cult in aDomile locun, iar discriminarea ilor in fala legii este anulati. cltm 200 de ora$e sunt lisate 0dministrarea 1or. Herri al lvlea se bucurA de biografii literare lrDljonale in vremea noastra, ca aceea a hi Heinrich Mann. Este inat de un cnlugir iezuit in 1610. Nu mai pulin faimoasa este crnporana $i aliata sa, regina Elisabeta a Angliei, din dinastja

l|li

282

Jocuri pe scena lumii

Pdtrca

t lll-a

Diplonlalie

283

lor, explozia de manie a Refomei, abuzurile $i disprelul fali rile de mijloc Ai de jos se varsA in uriala cildare incinge qi fierbe. Dace rizboaiele sunt prilejuri de misurare $ritnlii societdlilor, a inconpelen1ei elitelor qi a mitologiei lare, rizboiul de treizeci de ani, uD razboi intem euroPean, nu pafticipi nici englezii, nici lurcii, este un caz patelic li uII ficat de inapoiere.

ia djplomaiiei penmr sfatul dat fiului seu: ,,St $tii, fiule, ce

lnlelepciune carmuie$te lumea" -, ia fraiele (regina Cristina fonncazn o liga protestanti condusi de Suedia- Nici norocoasa. !ct' uuur !urrrPtu rr asan'L4,!4 )ania suedezd nu e norocoasd. DeSi noul comploi Si asasrnarea sueoeza lrlpanra lenstein ii pur la incercare pe impenali, cu noi ajuloare spalW , italiene $i poloneze, imperialii i;i revin 9i impun noi reglelri cu mi dri de figrri pe tabla de $ah. tlltima perioadi este cea suedezo-francezi. Pozilia lui RicheI este net[ ince din 1526: .,Si ru se pennite ca cei din Casa de Nlria sa fie stepani absolnti ai Gerrnaniei." Mi$cirile lui sunt marule: pentru a nu fi acuzat de erezie penttu ci line partea protes ilor, cauti in campul catolic alianla electorilor episcopi fi a lui xirnilian al Bavariei, care la 1631 senmeazd un tratat cu Franla, cpiscopul elecior de la Trier se pune sub proteclia Frarlei. Fapcfr episcopul esle schimbat declan$eazi r5zboiul Franlei cu Spala 1635. in acordul ei cu Suedia se preved6a cali soidali dau $i ca! bani dau francezii. Dar ace$tia pomesc spre Rin, thrd Lorena $i cele,.trei episcopii" ocupate in 1552 $i Alsacia, sensibili la faptd cA Franta e ura toleranlei 9i a ,,Edictului l.r Nantes". RAzboiul cet mare se teminE in 1648 $i Franta este onre s ristumai balanla tanselor pani atunci neprielnice Neeocieile picii reunesc pe toli actorii germani combatanti' uri de Spanja, Provinciile U te (Tarile de Jot, Portugalia. Sai .'loscana. Mantua, Cantoanele elvetiene, Florenla, Franla, Im_ ritl1, Suedia (reprezertad de fiul lui Oxenstiern) Istoria menljoneazi desenul aproape definitiv al frontierelor 9i tisfacliile Franlei si Suediei. dar diplomatul a remarcat altceva Irrnra esre legitimaie prin teritoriile pe care ie conlroleaze $i pdn rlutul iuddic, relinindu-se ti lirgindu se tot ceea ce eie oblinu ii rle la Pacea de la Augsburg ( 1555). Acolo fuseseri recunosculi lhrln de catolici doar luteranii, acum sunt incluii $i calvini$ii
nA

I copil) ;i

Istoricii il impart in palru etape, cAci un an a tost numeroase annistilii $i pici provizorii. inrre lolS $i 1625 se desllloara elapa numilal ncarea pe fereastra palatului din Praga a consili cepe pnn

cite Adunarea convocaei de impdrat si clt populaliei nujoritar reformate. Scandalul iz mullumirile de la incilcarea unor dreptud acordate de impiratul Rudoif al talchimislulr care in l60a isr a\ea \ediul la Pragd. inrre timp acesia, moare $i urmasul siu Mathias si pe tron vine F Minoritaiea nobiliari catolici cere reviznirea documentuiui, i porul luteran, urmaS al husililor. primii reformali ai Eurcpei, digneaza. In cauzd este capacitatea sislemului de a-$i
imperiali de
componentelc, precum $i emanciparea lor. Dezast total beli. Impcrialii surt viclorioii la Muntele Alb (1620). cehii sd devini catoiici sau si plece, orasele protestanie se clatj pierd drepturi $i privilegjiPcrioada danezn line din 1625-1630 ti este numlE a$a iriervenliei lui Cristian al lv-lea, regele Danemarcei, Suediei reformate- impreunh cu Maximilian, unchiul lui F care esle personajul cheie pentru imperiali. cei doi decid measca un personaj nult discutat ulterior, pe Wallenstein. conducitor al annltei. Dar acesta incepe si se certe cu lezul acuzat ci tiriganeaza campania $i apoi delnis. Certuri intervin casele domniloare germane $i Cristian semneazA o noua pace favorizeazi din nou pc imperiali, la Liibeck (1629.), dar evidcnld oboseala lor $i eprizarea resursclor. Perioada suedezi, 1630-1635. il aduce ir sccni pe lav Adolf, regele Suediei, peDtru carc clementui religjos este lecat cu interesul acut de a scoaie Baltica de sub inUuenla burgica. l,eul rorduhi este viclolios, comandanlul imperlal moare, Wallenstcin este rechemat. dar Sj Gusla! Adolf e truntea cavalerici sale. Oxenslienr. cancelarui suedcz - cun

trparx(ul pierde. Suveranitatea e recunoscuta prinlilor care intrelin flrLrd directe cu pulerjle slrAine. El va fi supus Djelei care .uunll orizont.parlamentele. Camera imperiale are acela$i numir de 1)lici ti dc reformali. De fapt, Smntul Inperiu nu mai exis6' pillrrrida se strici, sis@mrl se aplatizeaze, lirile se consider:i egale in

tlrfptur. A tebuit ca Europlr si lrerca prin incercirile unui rizboi inde lr. .r. p||r Jrrncrr.ltrle.or'r.e J< banJcLe Je merccrd"i L/r( rni'a

284

Jocun pe scena

lunii

Panea a III-a. Diplomalie

Tn slujba Suediei e

285

crau. iefJiau si incendiau dupa bunul plac. pnn foametea de canibalism, prin migraliile, epidemiile, dezastrele (se estimeazA pierderea a unei treimi dh populafia gradarca agriculturii, distrugedle ora$elor. pentru a intm mai pa$nice, cu institulii $i structuri mai ajezate.

lndstat de lipsa aprecierii la care se ati$i da demisia, pleace in Olanda, dar corabia naufragiaze.

ius e salvat, dar se imboln[veste $i moare cu trei ani hainte de

dir Westfalia.
Dogi o parle din autori lin se spune ca dreptul intemalionai ius un este creat sub pana dominicanului Francesco de Vittoria. de Belli, Ayala, Pentilis sau Suarez, verdictul contemporaro$rri e rezumat de juristul Lautelpacht; ,,Nu existd iemh matn dreptul jntemaiional care si nu fie prezent5 ln De jure belli
Bsle dreptul intemalional laic, modem $i rafional, care va opune Ittod constant primatului fo4ei puterea inegali a dreptului.

Diplomatul ia in mana opera colegului stru de tom De iurc belli ac pacis (Desprc dreptd rezboiului qi dj publicat de Grotius ln 1625, in timpul rizboiului de 30 Hugo de Groot este un olandez nascut la Delft qi drala de acolo. La l1 ani il gdsim pe bancile Uni

layden, Olada em ln ptni lnflorire, iar avan$lui pansiunii coloniale li se adAuga progresul intelectual. i Este luat intr-o misiune diplomadcA la Paris (fiind
beiatul $efului delegaliei Bameveld) $i di mena cu rcgele ry-ba, pe care olandezii ll cuieazA pentru a-i sprijini

spadolilor. Frarcezii literaturi

ll retn,

vizAndu-i calitaFle $i

panb i$i ia doctoratul ln drept la Orl6ans. Are educalie

Si matematici, $i chiar versuri. Cand le scrie, obsesia olandeza a libertdtii $i fascinalia luptei seculare rare a jugului spaniol. Are titlul de istoriograf al Olardei. Compania Olandeza a Indillor de Vest (fonda.n la 1602) li Grotius sA snrdieze cazul sechesirdrii de cdtre ea a unul vas ghez- Cartea rezultatA esle insa desqe Libertarea mArilor In plin avanl. flola olande2:r nu loia rcstricui penrru vase cartea o ajuta. Cand 1n 1613 Grotius duce tratative cu eng geseau locurile ocupale de oiandezi, ace$tia ii citesc di ceea ce suslinuse juristul. Arc 9i necazuri acest om ,,pe care

ti

Sena

il privird drept

minune a

asocie ca minishu", cum scrie pe mormantul sAu- Ele lin de

iirii

batave

fi

Cunea
Nassau

iDtema intre calvini$ti, cand

jdeile descentralizatoare ale lui Grotius ,,dezintegranfe" 9i damnd la inchisoare pe viatd. Solia il scoare de acolo in lada ti el cunoaste amarul unui surgliun file sfa$il. Regele

prirlul Mauriciu de

o pensie $i in 1635, la idceputul periJadei franceze, il gisim sador al Suediei la Curtea Franlei. Va lucra cu s6rg la alianlci franco suedeze. in ciuda imensului succes al ca4ii care Gustav-Adolf o purta cu el $i in campanie (intre 1630 9i se tipiresc 46 de edilii, din care 30 in lalind), dupi zece ani

Pan.a a III-a. Diplonalie

287

Capitolul 5 De la reyolufia Stiin(ificn h Lumini (1650Prin Pacea de la WestJalia, istoria relaliilor diplomaliei inlrd intr-un figat nou, in care va rdmane secole. Anul 1648 este considerat anul de na$tere al si temaional- Dreptul iniemational, cu nunai 24 de aoi rnai este $i el produsul aceluia$i rdzboi de treizeci de ani.
antemergirorul conceptual al sistemului intemalionai. Ca orice sistem, cel internalional este in primul rand compusA din puncte $i linii. Punctele sunt statele, definite printr-o organizare adecvati $i care au autoridli, legi, monedi $i s[ang cetelenii sub drape]e, dupA ce i-au impozi meni nu spune ce fbrmA Dolitice are statul lrlerDru ar narhie sau republici. dar regatele predomind in secolul male de ducate $i pincipale. Liniile sunt indispensabile

ice, burghezjei. Revolufia din Anglia de la 1688 situeazn deiv sediul de putere in Parlament, pasrend insijillul regal PenNimbol $i arbitraj suprem; Revolutia americani instaureazi in I coloniali$tilor englezi o repubhce constilulionali eliciente si

ruic6i Revolutia fiancezi ir ocuie$te definitiv in toate intiile insliRrtijlor cuvand,,regal" pdn termenul nou,r.Ialional". mol lansat este ince un sistem de state regale, dar treptat de un sistem de state llafionale, unul sub care este peryetuat $i

oclionat insu$i statul component.

llevoluiia ideilor care pregitesc revoluliile americana $i frane precedad de un secol de idei cunoscut sub tillul de epoca a inilor, idei care pun baza $liinlei politice $i de guvemare. sti revolutie ,,culRrrah" are un considerabil elbct asupra ralitdlii, atitudinii qi limbajuld diplomatjc. Revolulia industri.are ili are Incepururile inainte de 1800. r$i Pune $i ea o am!d putemicd asupra muncii diplomatice, dar dupi aceasti dati,
Necolul telegrafului

;i cdilor terate. Evolulioni;di au suslinut ci natura nu face salturi. in schimb, in ia societililor, oricate acumuliri irvizibjlc s-ar produce, saltusub formi de revolulii sunt frecvente (doui-trei la flecare se-

mullimea staaelor sA devini sistem. Ele reprezint; i statelor, care nu este decat de doui feluri: paqnicd sau categoria picii inre toatc schinburile economice, comerci carea de fonduri, persoane. cooperirile mulliple, cun] sunt dezvoltate de citre savanli $i de universitdti. A doua in boi, care pentru o indelungati perioadi devine nulr mai puti $i devastator decat rizboiul de 30 de ani, nlai convenlional ori pur demonstrativ. Liniile pagnice sunt intrelinutc de diplomali. Ei au manent ndscut in Ren4stere $j o pozilie mulr elevata, funcliunea reprezentirii de suvenni la suverani. ceea ce ie mutd ceva din aura aceslora de stdpani de drept divin. Alegem un interval impLrs de cronologia specifici a diplomatice. Evenimenrul urndtor dupi 1650, dupi Wesrfali ordinea inovatoare este Congresul de la Vicna din 1815, care mal lui Napoleon. Dar peni la acea datn lrei rcvolutii i zguduie structura nobiliara a srarelor, rccand puterea pdturii delinea pArghiile de avans ale civilizaliei Sriinlifice, tehnice $i

l), constihrind adevtrrate ftacturi inlre epoci, intre modnrile de ife $i de viali. Cele mari surli intemalionale $i prjvesc toati lia umaDe. Diplomalji le simt, le inleleg, le discute hainte de ini, s a produs revohlia $tiiDlific6. E o mi$care una$5 de innocu rilm de fuge infie 1600 $i 1700. Ea furnizeazi energia pent r Luminilor. de care e legate organic.
Din Rena$lere se mo$tenise teoria heliocentrice, a lui Copernic, ipurd pe la 1506 $i redactat?i in De reNolutionibus orbi nl rr,um in 1530, inacceptabili pentru Biserice, ce lua ca bazi lia biblici potrivit cereia soarele se invafie in jurul Pdmani. Dar o dati cu dcscoperirea Americii;i cdlitonile lui Vasco Gama. oamenii incepusere se aibi o ahi viziune a sferei noastre
e Novum OrgaDon canea lui Ba(on reprcnd pe copefta sa un vas ce lrece cu panzele desfiiurate prin )loanele lui Hercule $j anunland pasiunea noii epoci penhu ex

in

lb2O

ap

1609 Kepler enunld legilc sale confonn )rurea Universului. rora soarele fiird sitoat in focarul unei elipse. vileza unghiuldri a
netei este invers proporlionaE cu distanF pana la Soare, iar in 1619 adaugd o lege privind perioadele de rotalie a planelelor'

ln

288

JoLuriDe kend

lunti

Pa,lea a III-u. Diflotnalie

289

Kepler era asistent al asrronomuhi Tycho Brahe, protejat ratului Rudolf al IHea, la p|aga, ca Si Kepler, care eta n cian impe.ial. gi iari cum un impirat nefericjr in polidci i Tablele Rudolfiene (1627) in triinF, acestea conlinand donatele obiectelor ceresti masuratre de astronom, ir

mijlocul ce facilita calculul, logaritmii

(1614-1620r.
in

lui

Napier

$i
r

acelaqi an cu aparila legilor lui Kepler, catileo i un telescop mult superior celui folosil de olandezi, iar in mdtor, 1610, descopcrd patru sateli,ti ai lui Jupitet faptul are fale ca Luna. a carei suprafal"a e dez\dluila faptul ctr Soarele are pete. Cu4ile Si diplomalii lor sunt fascinaF. Regii, prinlii 9i (cel de la Oradea $i-a instalat un!l) voiau s6 aibd telescoi servatoare propdi. Aqa cum Machiavelli fusese ciutat .de pir4i in secolul anterior deoarece c[nostea tratatul roman structie a fb(urilor militare, iar Ifonado da Vinci fusese numai pentru pictura sa, ci $i pentru inovatijle sale rchnice ulice, un diplomat ce a\rea dupn 1600 o lenrili opricn ?n

prin jurimant de erezie 9i ii pune cafrea la index. Descartes plin de team6, $i lnterzie publicarea unei ca4i Stupizenia arr\cntelor contrare noilor descoperiri se vede in reaclia fali de iLrl petelor soarelui irtrepnns in Germania: ,,Nu poate fi opinie gre$itd decat aceea care impune o murdirie in Ochiul Lumii, care Dunmezeu l-a stabilit se fie un far al Universului." AIi sanli $i gandjtori ai noii ere stiinlific ifi pierd viala Giordano combate scolastica $i aristotelismul $i e ars pe rug la Rotna. mcdic si teolog. fusese deja ars la Genela de c6tre calvini$ti
t553.

t^imosul siu .Dralrg, ce anunli opinii contrare doctrinei aris icc (in mod prudent atribuite unuia dh cei doi participatli la k)g), Inchizilia il convoact, il aresteazd, il pedepse$te se rccite psalni in fiecare sApdmane timp de trei ani, il pune sA se de-

$i de natud matemadcA, spunea el, Dumnezeu fiind supremul

Sr cleator

valora cat zece ambasadori. Dar $i ideile lui calileo ci nurnai lentilele !ale. Ele sunt lbrmulate cu griji, pentru a ranja Biserica. Existd o armoDie subiacentd fenomenelor

al acestei lumi armonioase. Igiie narurii sunt limbaj matematic $i nnmai a$a pot fi citite_ pe masuri ce canicii sunt descoperite in acest secol, Dumnezeu este analogic drept un ceasomicar suprem, care a pus mecanisrn mii inJnrscare. trind ti paftnrut universatirArii ;i permanentei 1604 Galileo formuleazi legea mi$cdrii unjform accelerate ( parcurs in cidere esle proporlional cu pitratul rimpului) $i pendulului (dunta oscilaliei ce nu depinde de amptirudine mase, ci de lungime, variind proportionai cu rddicina ei prccum si leeile milrurii proiecrilelor. ceer ce Inrere\a vremii. Este cealaltd laruri a Stiinlei: pe lang6 modelul
se

(1600), ln Florenja (1651), Royal Society la bndra (1662), Acad6ic Royrle des Sciences in Franta (1666). Centrala po5tali a comruger minorit Mersenne, nlcini intrc savanti o licea neobositul pe toli savanlii prin corespondenli, de Ia Galileo la Hobbes. lcgand Roberl Boyle (n. 1627) enunln lcgi in fizica gazelor, lui Hook li ltparfine cea mai scufiA lege a elasticitSlii in aceea$i perioada: (knsi,

C.rlendfful secolului XVtr. considemt Marele Secol in domeniul ii civilizatiei, este, in ciuda obstacolelor, pljn de nouteli Se lirDteazi academii $i se publicA reviste qtiinlifice. nu muk duptr

ilia primelor ziare: Academia dei Lincei la Roma

extinderea esie proporlionali cu fo4a), Ireuwenhoeck 11632-1723) pe6ec!,oneazd microscopul, urmat de anatomia microt opici, Torricelli inventeazA barometrxl, Cuericke exploreazi vidul, Denis Papin studjaze prcsiunea vaporilor, alchimia p5$e$te spre rhinrie prin Boyle fi olandezi, Harvey descoperi circulalia sangslui:

ir rlr:

lNa o succesiune de evenimente paraleH

!i

independente de calenda-

rul istoric al rdzboaielor, pe care diplomatul o reie$te intens. inccr_

sA inFleagd resorturile concomitenle ale intemcliunii violente fi interacliunii pa$nice a oameniior $ societiiilor' le incoroDarea secolului o face Newton, p.rblicand ia 1687 PltiloNophiae Principia, ulmate la I 704 de T|atatul siu de optici. Princll)iile luj Newton aparlin numirului mic de operc care deschid drunuri pcntru secole. cum sunl elementele lui Euclid sau OliSinea Veciitor t \ti Darwin. Insirumenlul cu care a revolulionat qtiinla rDecanicii a fosl calculul infinilezimal sau ,,netoda lluxiuniloi'.

chd

Dar noile iegi mecanice confirmau pe Copernic Si pe I< Sfantul Oficiu decretase la 1616: ..Ideea ce Soarele e imo centrul Universului e nebunA, filosotjc fals5 $i complet nd contHi Scriprlrrii Sfinte." De aceea. cand la 1632 calileo

anunla epoca friintei experimentale.

290

Jo.ui

pe sceha

lunti

Panea a III-a. Drylonalie

291

Pozilia unui corp era dari de cunoa$terca poziliei $i a e supus, derivata functiej drumului fiind chiar viteza ceea ce spusese calileo se concentra in fonnule simple: era derivata a doua. Peftru coryurile cere$ti, o lege si

fiei universale, exprima forta prin masele co+urilor ti tantelor dintre ele. Mecanica cereascd era elaboratd (,,vreau si deduc fenomenele natudi prinrr-m fel de pornil din principii necanice") cu imense consecinte pentru nomie (Halley a prczis prin calcul revenirea cometei ce-i'i astizi numeie, iar mai tarziu prezenla unei pjanete
lbst demonstrati pe aceeaji cale). Influenta sa asupra considerabili, iarLr|minile traiesc sub fascinatia oDerei lui Din nou ne izbim de cele doui agende paralele ale i avansul frenetic al $tiiniei $i practicarea incApdFnate a razb Cum e posibil ca dispunand de minli capabile si dezlege m naturii $i materiei, societ;lile sA nu reu$eascl si rezolve pr cle o complexitate mul! mai redusi, cum ar fi solulionarea I pa9nici a unui conflicr, fird sA se scufunde periodic in abisi

!rugerilor ii moftji? Intrebarca diplomalului nu e pur reroric6.. ditorii au preluat tena. Politica devine obiecr atenr de ales in secolul XVIL Hobbes (1588-16?9), autorut l"dldrftal este pesimist (Iono rrmini lupus).. Locke (1632 1't64), lrl al politicii, inspir5 pe Voltaire; Monresquieu (1689-1755 L'esryil des lois ,i analizeazi grandoafea $i decadenta I Roman. cu leclii pentru contemporani, pentru ca mai apoi

Risoun\ul nu I \orn nbtine dupi pacca de lr We,4alia. examinarea sistemuiui creat este subiect de reflectie. Starele eljberale de inveligul superior inperiai sau papal, dar nu di structun de garantare a pbcii. Ele se dedau vechiului ioc de titi, gustandu-$i suveranirarca pe care o incorporeaze in su lur. ia" er iti lrAie\ rolul errcerband rulontatea .ub lillul ab lisnului de drepi divin! intirit de harut suprem prin mo$tenire, fire incuviintare papali. Esie de renarcat ci ce au hiit haosul rizboiului vor si aibi conducirori puremici, dururiran decel ce rnrrevnzL!i in \cncrile lJi lean Bodin, un cian al monarhismului telnperat. aurorul cirtji Rprlticd (157
Franta, sub Regele Soare (Louis al XIVlea sau Louis le care domne$leiDtre 1643 $i 1715, ilustreaziin modpatetic

reclacteze, la 1795, proiectul unei peci eteme.

ici Henric al Vm-lea iti ptuise$te sotia, Ecaterjna de AmgoD' lui Carol al Vlea, Franla profite de bre$a anglo-spanioltr $i nrite ambasadori in Anglia. Dar ceea ce realmente prefigureazI o snrLui distincti a diplomaliei franceze a fost dubla dispensare de Iiteriul solidarililii religioase prin stabilirea de alianle cu principii rmali ai Germaniei $i cu sultanui necredincios Lui Suleiman Mrgnificul. Francisc, afla! in inchisoarea spanioli, ii cere ajutor' N0 dispera, ii respunde acesta,,.zi $i noapte calul meu e in$euat 9i rrhia e la bnu". Dupi 1526 trimite ambasadori peste tot. DupA un hlr(rt cu Poa a. in care se obline de la aceasta faimoasa extrateritoliillit.rte, apare $i rezidenlul francez nngi singu{ul trimis european, {cel lcnelian. Timp de trei veacuri, Franla va avea o preponderel{! ro crci.rli $i culturali in lrvant. Noua institulie este aceea a ca_ legilor Iilulaliilor, conform careia cetelenii tiancezi nu sunt supu$i 0(o0ure, ci se aflA sub proteclia consulilorDJla lungile lup'e relit'ioase care umbresc diplomalra frrncez.l. {l.rta lh00 u gasm .n lloarc. de/!aluind loal,i mollenrrea l5'atA. ln tr[ri de inovaliile impctuosului Francisc I, aceaste mo$lenlre con(15E9-1610) ldeiie liiro ti experjerla chibzuitului Henri al lv-lca hri le sdsim in scricrile lui Sully, minislrul care a adminisiral in Ir rernarcabil economia. in menoriile acestuia. intitulate P/ircibotare potn' iit. apno liei statuh.ti, scris: ,,Si cauli sA stabile$liura ostilitaparle: ,,Si Du alragi vilc l)ennu s|atol t6u". iar in altd $i Lr,r iepotolite prin proiecle cale !i depi$sc puterile " De aici a lbst

rcgim. Sub el, $coala francezi devine dominantd in secoiul XVll ilcena europeafld. O diplomalie i$i de masura cand este Pusi ln ba unei politici externe dinamice. Dar stilul ei are preculsori, I. un rege al RenaSterii cel convingea pe konardo da si vini ia curtea sa, a anunlat trdsatun persistente de ele_ tla, merelie $i prestigiu in $coala franceza Francisc I line diplolia pentru sine, nu infiinleaza o weme ambasade ca celelalte JAn' iDtahiri la ved, spectaculare. cu regele Angliei, din care nu iosc mic. inghesuie ambasadori peste ambasadori ln Elvelia' d unde hrleresat sA angajeze trupe. Are cantonul Grizon soldali? Apare $i francez si-i recruteze. in materie de inovalii, se atri' c ligii de ia Cognac ce lega Frania cu aproape toate statel din ia in frunte cu Papa meritul de a fi practicat ,,balanla puterii", ln un grup de stale se aliniazi pentru limitarea puterilor ce pot ni o ameninfare, in speld Spania qi impara$l Cand regele An'

292

Jocun pe scend tunii

293

construita a$a-zisa teorie a ,,botarclor naturale,', in cazul Pirineij erau un r6spun. r elariv clar penDu sud Si.penlru re Spania. La vest Allanticul. dar It esr era oare Rinul? Richeiieu, in rizboiul de treizeci de ani, da). La rord' complica din cauza mosteni.ii burgunde $i a celor $apte care vofueau unele france/a. allele flamaDda. Daca Fian vendrca tot ceea ce ia apartinut vreodata, ,,ura $i ostilitatree nilor ar fi provocaut. dar pericolul exisra pentru cA. credeq ,din p6cate, regii Frantei au o vanitate care este nui pentru Franla decat toati ura strdmosiloi,, clsim la Henri practica veche ln legiturile cu Poarta OtomanA 0a 1604 n privilegiile obtinute in secolul anterior de Franla). lncearctr dna cu_ sliruinF prietenia principilor protesland germani. )cotu tranceze e iluskara de un exemplu. Un diplomal fr vremea lui Henri al IVJea, mediaziln numele teselui francl inlre francezi Si prjnNl de Orania, ddr ambele palii nu accep motive politice $i de prestigiu termenul de ,,pace,'. Medi; utilizat in locul ,,pAcii" exprcsia ,,armistiliu de lunq, durat!'f:' Itand un acord care a dus la na$terea TArilor de Jos: Numele relinule in isroria Europei $i a diplomatiei sunt alC dinlilor Richelieu ti Mazarin. Richelieu aju;ge secrehr de sl 1616. Devenir prim-minisrru ln 1624, duc; o poliricl de zare a aulofiLarit de qtal. neurralizea/: marea nobilime si !ea-zA.panidul huphenol. \4arii de Medrci. pfotecroa.ea sa. in spre HaLrsbLIgr. ceea ce era rmpotriva \traregier tui Richelieu. Richelieu Inlroduce uei cuvinr care rcp;czinra busola dipl nei \rle: ..raison d eut . Esre condus e\clusiv dupa jce.r cri Dintr-o_dati, factorul crediDlei in retaliite dinFe atare $j_a pii rolul prioritar pe care i-l rezervase intregul sistem medievai, it rirl sau biserice.c. \u lu Jecizi rizborul, ci bumneTeu Bpuum luunl, setl Dei e$se stdtuds, rezuma un consijier ifrperial gAnd lui Ferdirand al Il-lea_ Filosofii sau diplomalii put*t it ."Llre insd pe Richelieu. Mai ales ci a spus in Testamentul stu cA matene cle stat cine are puterea are $i dreptul, i4r cine este slab nlai cu greurare incearca se nu fie vinov;r in ochii rnajo.irAFi mii". Kissinger scrie ce dace ,,in evaiuarea unrn om de stat, atrn rea scopunlor pe care qi le-a propus esle un test, Richelieu si fie reamintit ca una din cele mai inllueote figuri ale istoriei n deme". Peformanreie sale in Rezboi l de treizeci de ani sunt de
gur Dn exemplu_

lului de 30 de ani de Suedia, in 1835. Richelie introduce o di_ nratie DrofesionaH caracterizati de continuitate qi de obiective teme; lung, eliberati de considerente ideologice, doctrinare sau nlimentale. Slujltorii ei sunt oameni de mesene Franla are un lnister de Exteme din 1626. Richelieu inlelege rmponanla de a

llichelieu a reluat calea antispanioli $i antiaustriaca, ceea ce a Dus aliante cu olandezii, cu Fotestanlii djn Gemania' cu rrd de Saxa qi alitura{ea deteminanta pentnr relansarea rAz_

r o opinie publica favorabile politicii

ul polilic de popularizare

sale El utilizeazA

pam_

Mazarin, cire Feia titlul ti rolul lui Richelieu, e chemat in lta ln 1639 $i fdcut cardinal in 1641. Un an mai 6rziu deviDe al Consiliului de RegenJ6, la moatea lui Iruis al XII-lea

ti

propagandd.

ambasador strlin, i se pregrtea 'dosarul" problemelor, panl la icarea punctelor de interes 9i a celor ce trebuie evitate Came' lcle cle reuniuni sunt birouri de analiza a lemeiurilor pentru obfiintampld ilt ane_ ncrea de tedlorii pe cale diplomatice, aqa cum se Relaliile economice erau tratate in acelasi Strasbourg-ului.

larea lDirit de Colbea, care vedea in diplomalie o alma prelioas' penlru h ir'rteresele comerciale din kvant, consulii de atunci raportand la Ministerul Finanlelof ti Come4ului' Amiralitale ca ti Iar in ce prive$te gmdul de devotament al inallilor diplorl1ali csle de amintit o inamplare pulin obi9nui6. Cunosc6rd inftangen sa din partea coatiliei spaniole 9i austriece, fmncezii sunt nevoili

oear; un a-rmisliliu. Situalia era prea grea pentru ambasadorul de la l'laea. iar ministrul de exteme frzmcez Torey se ofera sA indeplirrca-sca misiunea. care

fiind umilitoare ii va v5lama ireouperabil pe$onal. A remas insi ca un caz de autosacrificiu inpus prestigiul
po diDlomadcA prjn excelen{i. Ea ramane pentru mull timp intr-o ln RomiriJ pinh in lq24 relegramele a'llba'c z'iie or.rrlegiara. ,h'l|lor arrtprotrrLrr mrnr'rcr er.ru reda(la e In limbr fiance'/a

in

aceeagi perioatli, franceza devjne limba cancelariilor' limba

'

I
294 Joturi pe
scena

tutnit

Partea

l-a. Diplo'nalie

295

Cu to^i16 gloria pe carc o emandu pdlarul de la Vef.ai es; regelui. inllorirca S(otri cla.rce de lirerdlur;. a anelor $i iol bilanrul polilic dt Regelui Soarc nu e prin nrmic remarc ercn ne aJung ca sd ne intrebem dac6 ei a inFles Richelieu. Ma/!nn a rtrur-o Si probabil cA fiino rurorele nor i-a inocular-o. Dar muri\e in tbOl )t n_a avut cjne sd-l ia<c; mai depane. lntar ,Jnr ralboaiele punale tara folo\ rc! mul,este rizboiul cu Otanda (1667-166b), care ob[ne Fla produce coalizarea Olandei cu Suedia Angtia_ Rdzboiul $i intre $i 1679, Franla obline Franche-Comt6, dar t$i -1672 du$mxnia generala. Razboiul Ligii de la Augsburg se temil Pacea de la Ry.wick { togT). re,,boiut pagubjror de Spanrer care trne lreispreTece'ar (e lermin; In 1714. ani conflrplul de.-.ratiune de \tat ar fr pfe\upus o rnafirii rational! canrarue reattsti a cifcum\lanlelor si a )anselor de reu;ita. ufl cul suars de avanlaje $i costuri, pe care rostirea cuvanului rr]r:rr, uJor confundabil cu o dorinti sau o ambilie. nu e in r si ie expljciteze. A doua imprejurare in care nu se reg;se$te liune de stat" veritabiti este anularea Edictulu; de la Nantd 1685. de carc cdrdinrtii probabr' nu . af tr arins. ti care a pro, F-ranla un nou cxod al hughenolilor Sj o inamicilie crescuii a

lio niscuti lot din insuldritate, care-i insPiri vocalia de putere linrnte a mAr or, adrce rivalitatea cu Spmia de multe ori pe ul p1an. Cand hvincibilc Armada, flota spaniole a lui Filip al I, statura Angliei 'lcr, csle distr si in 1588, sub regina Elisabeta ) in aceste doui jocuri de putere, unul pe connnentul european lhLrl in competilia penm celelalte continente. l)c$i in matene de legituri diplomatice, ceremonial $i protocol, glia adopd cu interziere normele rafinate ale diplomaliei fiani0. cotitura o face la lntreteiere de secole. Pe plan teoretic, la li5 apare canea lui Albetico Gentiii, judst italian stabilit in AnIt De legatiottibus . Este un tratat despre drepturilc ti indatoririle

rulay) Aproape axiomatic se adaugd la lnceput. ca aliat secuftlar dL$rrranilor $i rivalilor Franlei, in prjmul riind Spania Dar o noua

ilor, pomit de la faptul cd un ambasador sPaniol, a participat la complotul in favoarea Manei Stuat, ter_ [a! c decapitarea acesteia de citre tegina Elisabeta. Mai mu]te rlri apar dupd aceaste dati in Anglia, conlinand lndrunfiri pendiplomali.
Dupn Elisabeta, dinastia Tudorilor,

atit de bogat[ in schin$nri

nrloi de ja noro

iie.t.

dr\Llru
ensleTr

Daci sccolul XVII esre aceta al Frantei. abia in cel concurenu Angliei \e Iace \imrira din ptin. as(encrLnea ei mlera cu panLr coboraroife a Ffanlei. Insularitarea Angliei a addugat f6li indoiati cateva 'pecilice in ponjerLJ .ru poliric Si diptomdtrc ldeea ca tara tor ..o pnrra prFrroa\a mo lrt; intr_o mare de argint..(shale.pear,

de pildi aljanlele, de pe contjneD.. Rizboiul de 100 de ani. porni pun:al pe leme dmastice $i de contrci al tedtoriilor rormande brctone (1337-1453), a nurcal o invariantd istoricn in relaliile xLl!e\ilJre_cu I rrntr. Trepta.. ea Inipo a,,; N,e,i nilF tle care oetrnea rI| Frdnla. utlir.ut rmleu rrind p.nul aadi., rc\ritUr, in t5: PanA ia l6OC, Anglia se afla in urma Franrei $i econonricesre depatiii de Tarile de .tos. ,,Nimic in exisrcnta rimpurie a Brimniei lasi sd se prevada gr?ndoarea pe care avea si o atfugi.,,(Th

IarA d( tumultuoa\r \cen; eurcpel)nr rau aelerminar \: c.rllj\e drre entd.pe.rticA raLa de on.c prorc(r unrtical

oricc (reforma, rizboaiele, literatuta cu Shakespeare, $iinla cu Droon), se vede confruntati clr du$manii ei, Stuarlii scolieni La 1603. lacob I (James 1) produce ca rege uniunea personah a Scoliei ll Angliei. Unei tensiuni pemanente religioasc intre regii catolici ll Anglia refornute i se adaugi ceada hlre rege $i P,flamenl lunrcs t persecuta pe puritani, care iau calea Americii, unde stabllc$c colo i incepand cu 1607. Nu depane de washington, vizitam l[ Jarncstown unul din primele lor forturiCarol I, un alt Stuart, doNle$te din 1625 fari sA lini seama de |ulament, pani in 1&0. in acesl an, conflictul izbucneste din plin. Prdamentul (care va fi numit ,,parlamentul cel luDg", 1640-1653) qc impune prin.uraj ri fr-.r funnaL rrupe proprir. In care lrepldt

.ompete{i Cromwell. Razbojul civil line pane in 1649, cand (lronwell ia puterea Si Carol I e dec|lpitat. E prinrul tege al Europcj

u re-$i pierde capul in revolulic- Cronwell devjne lord-protector al l(cpublicii Si o conduce debarasandu-se $i el de Parlament pe care lL inlocuie$te cu n Consiliu restrens. Moarc in 1658. Dupi 1660, Sruartji revin prin Cafol Nl II lca (pani in 1685) Este cel care rupe rradilia Si se aliazi cu Lc'ujs al Xlvlea inpotriva olandezilor' $i in sliNii, iimp de trei ani. hcob al lea produce asenenca proteste

296

.locLri pe scena

l nii

Partea

9llt

a.

Diplowlie

29'/

Drin incercArile de recatolicizare fi absolutismul siu falig' i i688 are loc,,revolufia glorioasn" 9i ln 1689 Parlamentul i$i \uprematia prin Bill of Rrghl.. inrr-ade!ar. rprodpe in col se dezbate in Arglia, surd sau explicit, problema t libertitilor, ca $i a bazelol unei societe,ti emanclpate' teorellc rate de Hobbes $i Locke. Resimul Stua{ilor a fost cunoscul pentru conrplia sa lntl cinev;a vrut sa dczvaluie regelui secretul ce spanjolii pl'td consilierii $i diplomalii sii Dar regele nu a adlat indignarei spunand cA nu ; riu ca ace$iia sA-$i iroseasci astfel banii iit D;esareasca e\pedrlii imrloFiva \a tn curlea lui James [' iorut spaniot Conaomar reuti'e sa stahileascd rela!ii de aI regele. Simqindu_se influent, Gondomar declan$a-se conflictel ciiere qi ptotocoi, neadmi,rind sn fie irecut dupl amba francz, sau cer6nd sa nu fie irvitat cet olandez: Cu Gond gele pefiecea ore lungi de disculii, de necorceput cu al,ti an Un subiect ii rpropia: proiectul lui Gondomar ca clsitoreasci cu fata regelui Spaniei, ce ftebuia si anumite alianle nedorile ale Angliei pe coniinent Arhba! ii stimula doriniele $optea cuvinle lmpotriva Parlamerlului' si ii mai $i lua ha4i $i documente secrete Englezii nu se prea tare gtiind pedect ce comunici Gondomar la- Madd
ambasadorul englez oblinea acolo depc$ele lld $i le Diptomalia continentah a Angliei e legati de balanla zilele;oastre, istoricii adepti ai principiului etic vor se' teze folosirea acestui principiu de cefe madle puten

nvantajelor ce se obtineau pentru urmdrirea obiectivului principat. $c urnirea astfel nu numai irfluenfarea unui joc de putere in defa-

irn alegerea aljalilor de pe continent este cantdrita $i

ln

lumina

ti shbirea unui concurent in lupta colonii. Fntru ..Politici mobilA, chiar inconstant, prin esenta ei ti care putea sA I'nri pelfidi, dar care reugi de la inceput", scria Andr6 Maurois ill lNlond Angliei. Se citam mesajul reginei Ana catre parlament ln | 7 | 2. Ea exprimd ingrijorarea ci in rizboiul de succesiune al SpaAmericij Latine, iar prevenirea unei astfel de uniuni stitea la baza cu Franla. ,,Cu bitecuvantarea lui Dumnezeu" ea dosA nstaureze un real echilibru de fo4e in Europa. l)upi pacea care se incheie la Urrecht (1712) 9i apoi Tratatul de l{:Lstadt, in Europa Franta pierde reritorii faF de Habsburgi, l$i hrge trupele din lnrena, in timp ce Anglia ia cibraltarul, $i pe rnentul americaD obline teritorii confolate de francezi. Acest )i se termind in favoarea Angliei, care i$i formeazi primul imcolonial: aproape intreaga Americt de Nord, insuleie din c tr supremalia in Indii- Pand la rdzboaiele mpoteoniene si l8rcsul de la Viena, Anglia i$i continua o ascensiune consrant5 :icnli, iar dupi aceea preia rolul proeminent al dominaiiei in &colul XIX. l{ intretiierea cu secolul XIX, aproape doui decenii, pana in , figura principala a politicii exreme a Angliei a fosr Wiliam - {iul- Prinlr-o rcmarcabili abilitate in exercitarea rolului de lltor, arbitru sau aliat, omul cu baianta inceatcd sA izoleze lu, cintand o alianti cu Rusia, si iftA.easc; Prusia, tot in denlui Frarlei, sA starneascA apoi pe tDrci $i pe suedezi impol{usiei, sn iimiteze influenta francezA in Olanda, se impace cu Austna penhx combaterea ideilor revolulionare pe conri'Icrcnul alianlelor pentru sdvilirea lui Napoieon a fost pregi lrecasL strategie englezi tenace $i aproape prestidigitatoare. pot fi neglijate doua note caracreristice derivare din potitica I loionialista a Angliei. Prima esre folosirea integrali a unei r Llc diplomali liberi $i cu mijloace financiare li, In prinele cuceriri coloniale, diplomalii au fbsl surctasali hr8rlri paraleli dc nisionari. Fera ca ea si fie dizolvati, in (lcschizitorilor de drun stau acunr comercianrii Si asociali
(1701-1714), Franla ar putea sa,$i asigure dominalia Spaniei $i

voarea celui mai putemic, dar

retizat $i aplicat, in special SUA $i Anglia, afiflnand coltat in prinul rtud pentru ele a fost asislenF Erilor b! ri.a mai putemici ce r;b;ia desci " "p.r"r"" iala pe Henfic al VII.rer al Anglieicare re la\a pictgl minri o brlanra In algerelc careia 'e anau Franlx $i S cealalta o greutate ce urma si cadi de paftea declst de lui Henric al Vm lea i se atribuie dictonul c i d.l/ie gula fiilrd ca cel pe care il sprijini sa poati avansa' Woisey, un Richelieu al ADgliei, il caracteriza. dupe ( acesl principiu. Un autof din secolul XVII, william lnlre Spania qi fl imagi;ea Angliei ca limba a balanlei

i" lii*

Din ljmpul lui William al III-lea djn casa de dupi l6118. extinderea coloniilor devine tema e

298

Io.uti pe tcena tunlii

Paftea a ltl-.L

Di\lonalie

299

ile special fomate in acest scop, cum este Compania Bt

InJiilor Onenrale, tondara

160n.

Intrarea Rusiei in politica mare a Europei se ptoduce ceputul secolului XVm cu Petru cel Mare. autorul celei poflante operc de modemizare a societilii ruse$ti, uluitoarei
ploare Si rapiditate. Diplomalia se constituise mai demult,

al m lea, cnenzul Moscovei, care a unificat reqatul si s-ai complel de mongoli, stabileqte relatii diplomatrce cu siate euroEene si asiatice. A a\,'ut schimb de soli cu maniei. I-a 1561 s-a infiinlat un Departament al solilor.

oltul decat al treilea lmpirat din dinastia manciuriana Tsing 1722). Ajunge dupi un an, in mai 1676, la Pekin, iar in iulie loc primirea. Luni intregi, la voievozii de pe Naun, s au purtal xrlii protocolare, pentru a imp6ca obiceiuri $i pretenlii exotbrl0 ale gazdelor (ingenunchere, pati de fugi, schimb de darud. lite de clinezi biruri etc.) cu denmitatea tarului. Misiunea e dec neindu111: fricliuni la fronliere, suspiciuni reciproce- M;lescu
nraterie de protocol; panA fi suita sa se disociazd de pozi lui, iar el o cearta. O audjenli pe care $i ar fi dorilo mulli dimli in Europa: un han in jill impiritesc in sala cu 300 de ]nan[i cu pene de piun. Trei ]ucriri voluminoase ale lui Milescu: Descrierea Chinei c]'tfltLtul de cdldtorie, Rapa ul oJici\l [d nu numai infornalii precise, he4i $i sate, dar $i pagini fasci rtc de obseNalii $i comenlarji asupra unei lumi pulin cunoscute Nl nurisc $i Matveev era iD dizgralie. Milescu e acuzat de ma_ $i abateri, {:lar sub noul lar Fedorov, cand elevii sii devin iDflui, e rerbililat. in 1695 Peru cel Marc il folosctte ca inle$ret in lrp.lnia Azovului. Milescu moare la 1708l;ctru cel Mare trinitc pe elevul lui Milescu, Matveev fiul, ca nrul anrbasador permanent al Rusiei in Olanda, !ar5ln care Petru Mare iSi va crea viziland-o inaginea prin care l-a cunoscut Eu_
lur

D trimis cu o tllisiune specialb la impAratul Chinei. Acesta nu

ir

di ceremonialului prin care se urmdrc$te giului lui lvan al Ivlea (cel Groaznic), devenit mare (1547), care obtire ie$irca la Baltici Si incepe cucerirea Un personaj cultivat, bun diplomat $i abil srrateg ( neau ,,Richelieu al Rusiei") este la 1667 A-L. Ordin-N care considerA Departamentul ca ,,ochii intregii Rusii Mari'l menirea de ,,a llrgi statul in toate direcliile, de a apAra in toate !5rilc". Trimis intr o nrisiune care contrazicea vedeij se retrage la o manistire, Il urmeazi un om de aceeati
atenlie se A.S. Matveev. Numirea moldoveanului Nicolae Milescu la lilor ia 1671 arurci lumini asupra dimensiunii regionale al maliei $i a solidaritAlii oftodoxe in acea vremc. Tarul Alexei

,i

patriarhului de la Constantinopol si-i recomaDde pentru exleme oameni instruiti si cunoscitori de limbi sirijne. Patri semnaleaza pc nelericitul moldovcan, candidat la donxrie, care Stia latina $i grcaca. era foartc cultivar Si vizitase I (Stockholm, Berlin, Va$ovia, Stettin. Paris) $i sludiase la; grei(rsia JiI Con\ranrinopol. E.le cr tr cJIr in /ilele prim-ni shx ar cere specjati$ti de la BruxeUts. Nu se put( comandarc mai potrivi|a. Ceiitoria in Occideni o intreprii lrimis al fostului domnitor Cheorghe $tefan, care ciura ali ..runul Cum polrira Ponri ;r 'pera sj pi rcdobandedsca putut imprieleni el cu un ambasador al Fianlei legar de jansenisti de la Pon Royal, dacii n-a. fi plrtut disc ta cu l blema libcrului arbitru ;i a predcslinirii dac: ccrcurile i ale nu I af fi privit ca om de litere $i filosof? in vars6 de 35 luJrer/a .ub rn{ru.rrunilc l0r M.rl\ee\ ir e proren,r al tl

il: rn lar pe cheiuri, collvcrsand cu mariD.rrii fi ficard planuri floti puiemici. Dlplomalia dusi in timpul lui Pctru cel rc poarli pecctea personalitelii sale dinamice $i inovatoare. In iopol trimile ambasadori strilucili ca Ukainlev $i P.A rlsloi. Se ilconjoare de mari oameni de cultur?l I-a 1711 pdmeFte
rlru o
curlca sa. cu regim de extfatedtorialjtate, pc fostul domn al Mol_

|vri, Dimitrie Canternir, autor Istoriei Imperiului Otoman Si ^I ru bru al academiei djn Berlin, pe carel nume e consilier penlru penhu alaceri orientale. Matveev e 0r ra $tiinlei $i educaliei 9i
rlrrl ambasador ]a Londra, unde se produce un incident diploma

ubiri Si de iahtul oferit de rcgini. Petru cel Mare cere condamrLtl la moarle a celor care au adus jigniri Rusiei Parlanrentul hrir|nic promulgli o lege a imunililii diplomatice, prima de acest llcalerina a ll-r perfeclioneaze sistemul diplomalic al lui Petru rfl Mair $i ajutala de sfetnici $i arnbdsadori ca Panin, Orlov ti

l( gmv. E arestat pentru presupuse datorii neplatite. Englezii i$i l I scana de eroare, dar Matveev nu vrea si !j!ie de scuze. de des_

tfn din legislalia internd

vrelnei lin-

300

Jocuri pe sceM lumii

_
lti

Parrea a

IIl-a.

Diplonalk

3O1

Potemkin ii continue strategia. pe timpul ei se semneaze mal pulin negociati din istorie (patru ore) de la Kuciuk (drumul spre Constantinopol devine deschis pentru se$ti), p.in care se stabilegre principiul trecerii iibere $i rite a \ a\elor rurcettr $i rucesn la Marea Neagra. Ecaterina a Rusiei (1762-1796) este o bune legfturA lnl mul absoJuri\l al EDropei Si noile curenle de gand;e cere Dt societatea. cdfl ea impanAfea aspiralia tuluror 5uveranttor de a deveni ,,suverani lumini$ti,'. La cunea Frinei iftahim maticieni ca elvelianul Euler $i enciclopeditti francezi ca Intreline, ca $i Frederic al Il-lea al prusiei, corespondentd

n care in\pi.a acum ii leoriile \oc ale lr polilice Dzci ecomia polfticA se conturase sub Regele Soare (teoria mercantilisti pe agriculturi qi intervenlie slatali este atribuitd doctorului r

lcsnay, autolul influentului Tablou economic la i758), sub Louis XV tea ur alt minisiru, Turgot, rezuma liberalismul enunFnd

fi d Alemben. Cu colecljile ei deruile lui touis al acesta mlrea t Cabinet du Roi. Dupi modelul Mariei impAr6teasa Auslriei, reoanizeazd lnvxfime ul primar o riu din Rusia in 176J. Conducea o revisra polemica. Toate cl incoronare i$i scriau coresponden(a. chiar Si cea privala. in
taire

Impiratul Ausiriei semneazA pentru priDa oare un tarat inl iianceza, la Rasradr, cu lruis at XIV{ea. pana $i turcii $i scriau in francezA documentele. Trianorui de la paris Ermitage ul de la Petersburg. in 1772, despolii tuninali nu decidA ,Rusia. Pru(ra ri ALrqrria' imninirca poloniei. Cu lel au stabilit o coalilie triplA ce va combare Revolutia sub Napoleon va constirui nuoleul Slintei Aliante_ FaDtul cA i la titlul de suveran luminat, nu o va impiedica pe Ecarerina'i priine revoltele Lamnilor aflxli rn conditii nx,,embite spunea lui Diderot cd e u$or penrru el si scrie pe hnnie, pe cdj trebrie sA scrie pe pielea oamenilor. Ipocrizja era la ordirca zi se reflecta $i in conduira diplomalilor. Curierii sunr jefuili, c pondenla furatE, iDtriga 9i badi paEunseseri in retatiile dintre I Limbajul pe care ti I insu$eau ,.despolii tuminali,, em cel a rentului Luminilor. Acesrea erau urm:fea revoluliei gtiinlifice, a continuat in secolul XVII in toate domeniile. Droducand voare rard in lumea adslocraticb, dar $i in public. Daci atracria o concliluiau telescoapele. r(rm moLJ rra a erpeo electrice Si a colecliiior din dorneniul triinlelor nalurii. Dt Descartes fusese filosoful european prin excelerli prin a sa todt' a ideilor simple ti clare, cercclatorii s au grupal in j

francezr, deveniti limba oficiaH a Europei, incd din 1714j

laire. tait!?. pa\sct. in l17o aparc^ E eu a:upta iei ndtiunilor aI scollanlJ lui Adam Smith, adevaratul ptuinte al care a acompaniat ln secolul urmAtor toate acliunile nancipaloare ale Luminilor' Enciclopedia FrancezA a apArut ln 1?51, scoasa de D'Alembet Diderot $i avand colaboraiori pe Voltaire, Montesquieu 9i . Ei constituiau aoel cerc al Luminilor, intrat in istorie sub de ,,filosofii" satl ,,enciclopedi$tii" secolului voltaire este depate cel mai popular dintre ei, cunoscut 9i tradus in toate l0lFrile continentutui, respectat pentru perseverenta sa lupt6 contra lkaniei, a despotismului, a intoleranlei. Era anticlerical l6ri rezerve lacraser I'infame!)-ktoi.c, romancier, filosof, e1 este conside t un Dfecursor al Revolutiei. Enciciopedistii erau in majoritatea lor detr,o\rl
Lai,scz

lriqcarea pietista. Iezuilii. varful de lance al extremismului catolic, crlu i/gonili in secolul X\uldin ranle I rrropei Ca Si revolulia ttiinlifici. Luminile nu au cunoscut frontiere

i0ti, manifestand o formd bhndd, gencroase $i optimistA a credinlei il Fiinla Suprem[. in timp ce cre$tinismul lua fome populale ca

$ccolul Luminilor se mai nume$le $i Atrlldrrng ( Dnlightenment ir' cngleze). Esenla lui consti in pdmordialitatea ratiunii. Redacinile [ ]e merg pana la Refomi, dar Grotius, Spinoza $i P fendorf (in donenjul juridic) sunt considerali precursori Hume $i Locke sunt $liilpi. in Geffnnia se numiri hibniz. kssing, Mendelssohn, l.lerder. fire a mai numi pe ilu$rrii ilaljeni $i spanioli $i numeroa$cle curente de enuncipare prin cunoa$tere ti cultur5, cum ar fi Curcntul Latinist din Transilvaria.

Repercusiunile asupra relaliilor intemaljonale $i ale diplomaliei ru fost considerabile. Diplomatul Luminilor se distinge prin enciclopedism $i pdn increderea in capacitatea ralionamentulDi de a $usline interacliunea pa$nica a popo.felor. DacA ar

fi si

alegem

dirtre diplomali un simbol al epocii,

Cot!fiied Wilhelm l-eibniz (1646-1716) cste unul din candidatii cei n i potrivili, e1 putend reprezenta pent secoiul Luminilor ce a li)s1 Machiavellj penhu Rena$lere 9i Grotius pentru sccolul XVI[.

302

rcilculul in[inilei Polihr(Ior, el e magi'rral ca matemalician n i i *i' t .,'| .. ewr on '.' l iJ,li

rli'i.' Tij'il':'*': :l:;":; .r ;H5"H ";;; '.fi * aiunge t"",1:,]l:,':1,:;P::1 :_:."I"'$t:.:i 5rudiile la LerpTig rr le4a ....^,^-"-" '' arrtiotomane r i"l"t"i'," ,ili" i.i' o'"rectul Lrner.erpediLii *"I1'
i"""t" p"

Capitolul6 Imperii $ natiunr

i il"";',"d.

.u bibliotecar .nnui* ^'",,r.,

a; r" *t1

casa lur e reconsrrtririi

,o^'J1:e.:,il:,'n'":.lt: a Ia ducele -de Bruns wick APoi

au to'r

"

:J"::;';.^i"

r""i','' ili"ll'lJ'li' ';;;;.;;'"' :t "" I "L"il:::?":::"li i] cu nu ;:"1,il.; 1;;;, un'"r'"ta "r' sa, rege toncepre si * chimzi. ii*'.,,.,-" i-"' 'a stu'rreze limba mondiata I umanitadi a tl;lll,i
::ff ;1":'li:'.i.;.il;JiJunirore

:::l nu numur cuvinrere ' d/'

c'"'

jT''-

l:::

U;**m*#+*rffi

nnffi[t*t**lw
r$$*tru*****ffi
:"i'""1::ii",""
,,.ii" i""u,r,n p'un.,. t"l

$;.1$'1ffi $,*'''.';lr****
..,one ii,,r,nse pc inlil:1".fii]i:':,,]|Ji;

l*-$**$t*'*.1ffi
l:i:l:j
i:"xT: Hlii"l'.11"',.

p'*iT:':,; :l:". i,;;i;:l[,t"*-

n^" a;""

104

'

Jocuri pe sLena

lunii

Pa,lea a III-a. Diplonati.

305

juridice sunt insi impresionante. Rezultarul esre ti el uimitor, primar Inu o cunsrirude nrrcrrc ne.chir-brt; pand a7i. in borator s au conturat tendinlele durabile alc politicii ext lbmarea curentelor de gandire caracterizate de o Drare rezili in pnmut rand. noui.rar \i-a afiilal rellI\i. hF de lo. e teristicile sistemului eurcpean. Recurgerea la rdzboi, cucerire teritorii sriine, posesiunea de colonii, utilizarea forlei, alil balanta de putere, intervenliile militare. toate erau condan scnenle. delbJlerile ri Jucumentcle reroluUer.0 \rngurt idee mina abordarea politicii externe: moralitarea de sorginre religii carc cuprindea frdtia oamenilor. salvarea lor dc opresiuDe $i natie, dreptul lor natural la libefiare $i bunastare. Dar nici tatea cu cei ce lupt, pentru drepturi inaljenabile ru infrangea cipiul neintervenliei sa! cel al nerecurgcrii Ia fofte_ Pesre tot fluturi stindardul libeftAlii fi independenrei, spunea pareric Adams, va fi $i inima Americii, cu binecuvanhrea 5i rugnci .,Dar ea nu va merge in !tui siriine, in cAularea uror mon$tri ce
buie distrusi."

fegul trib dip]omatic". John Adams, viitorul pre$edinte, e ministru la londra in acela$i an. Trei pirinli fondatori ai SUA astlel $i bazele diplomaliei amedcane. Revolulir amencan; e.re concorn ent; cLr rilboiul de i denli, dar ea incepe inainte de oblinerea victorjei finale prin rarea aclelor fundamenteie de c:itie Consresul de la Phil S-ar pfuea cA aceaste adunare de femieri tenaci $i religio$i ince ezitau in alegerea limbii oficialc lntre engleze Sj era ia curent cu gandirea vremii $i in pas cu secolul Luminilor. tionanentul corect, claritatea ideilor ce se adAuga unui spirit tic. numeroasele referinte la cultura andci. h scrieriie fil

boaie (1689-l697, 1'7D2-11 15, 1144 1748, l'151-1769) pe te americanpenrru lfnloirr ;ulon a,e. in 1785, Jeiler\on dc\rne patru ani ministru la Paris, unde consrari cu rristele ci in uitimelor zile ale regalitdtii el ,,era cel nrai de jos $i obscur di

0le-

linii rnari nerecurgerea la fo4a a fosr inilial respectatd. Sratele Unite ale Americii, care la independenJi llu ocupasefi decat un liagment min$cul din suprafala de astazi, redus la o fasie de pe (oasla Arlanricului. s-au m;nl fie prin cumperarca de rcriloiii
oul pentru Texas. Cucerirea ,,Vestului Silbatic', s-a Drcdus Drin c\rerminarea indienilor. hsre unul dtn paradoxunte aci,.tor lupralori penrru libefta(i. care erau in acelari ump. ca yi locuirorii Aterrei. proprietdri de sclavi. Tureia SUA asupra Amerjcii Latine, as0uns6 in doctrina Monroe, nu era in ochii autorilor decat o legiiimtr scoatere a contineDtului sudic din aria bantuite de rezboaiele $i do_ nri rrria curopenilor colonialitri )i rmperiali$ri. Pana h Revolulia americanA, diplomaful este flancat pretutin(leni de nobil, preot Si soldat, iar deasupra lui sri o autoritate predominant arislocratice. In America nu exista aristocratie. iitlurile robrhare revenind ooar ddmini\tratorilof engte,/i. Deci dupa revol|Le nobilul di\pare cu Je,AvarS e. In ceea ce pri!e$te preorul. Amcrica jeffersonianA adopti o soluiie magistrald: societatea rimane religioasa. dar siatul devine laic. Multiplicjratea bisericilor rcibrmate ti a altor culte nu ldsa lo pentru dominalie sau amestec in treburile siatului. ci cerea doar respect $i toleranfl mutuald, impreuni cu neirlgridita libertate de a alge $i practica o rcligie. IDtreg secolul unnetor, SUA respecta principiul neintervenliei. Lr sfar$itul secolului insi, sub tirlul eliberirii popoarelor de subju8ul colo.ial, America se implica ?n dezmembrarea totale a Imperiului Spaniol. La I898, cu pre$edintele Theodore Roosevelt, apare o noua rcndin{, durabilS a Amerjcii musculare, care in slujba ideijor nobile fblose$te fo4a. Theodore Roosevetr cagdge ategerite din 1904 cu poza sa osti$easd, conducard in frunlea trupelor o sarie ,le cdvaleiie pentru eliberurca Cubei de sub spanioli. ta \farril;l fizboiului, SUA mostene$te in vederea enunciparii ei o cotonie (Filipinele) $i posesiuni care fac azi parre din ea (ca puefto-Rico, Guam). Soldatul va ocupa de acum inainte un loc de fmnte aldturj (le diplomat $i uneori va ie$i in fa!;In iradilja diplomaliei americane, Theodore Roosevelt esre oro r. _or)islul )c.lI reali\re, de Injruire i\cusiril 5r ,ie aDtrcdre r tonr
(Louisiana de la francezi $i Alaska de ia ro$i), fie prin destrdmarea inlui Spaniol ti in mod exceptional printr-un razboi cu Mexi-

Amcricii fala de Franla $i Anglia, care ar rrebui se se macine intle Dispare gustul aliantei $i apare diiema echilibruluj de putere. ln

Treplat insi, principiile iniliale au fost puse Ia incercdri $i irli ferit amendiri. Astfel Franla era o aliatd a Americii prin fo4a preiurifilor, ca putere aflati in rizboi cr du$nanul comun A $i ca furnizoare de ajutor nrilitar in arme \si soldati. Cind mai Jefterson vine in tsianla, se indepirteazi de senrimentele caldd lui Fiarklin frF de aceasti larn $i propune o distanlare

306

Partea

1-a. Dtptotnalrc

307

ameninlirii cu fo4a. Ceea ce i-a permjs si recurgi la brul pute.ii $i nu I a impiedicat si fie mediator in boiullri ruso japonez la 1905, rol pentru care a primit
sau a

Nobel pentru Pace.

Celallrlt pol, al $coiii liberale care dd prcdominanF dreprunlor omului )i in\lituliilor pasnrce este presedrntele w Wilson, care a renunlat lir neutralitatea Americii in Primul Mondial, s-a aftturat alianli tranco engleze $i a contribuit la acestcia- Pasjunea cu care W. Wilson s-a consacrat unei pAci o considem dumbili $i cnirii Ligii Naliunilor l-a ftcut ti al unui curent care a continuat sA inspire politica ameri Franklin D. Roosevelt in al doilea si la sfarsitul celui de-al Rizboi Mondial. Wilson insd nu a cules fnrctele ideilor infr6nt imediat dupi rezboi de citre republicani, care au intrarea Americii in Liga Naliunilor. Pand astazi. Theodore Rooseveh si Woodrow wilson vili drept persoDalitilile cele mai reprezentative penuu curenF care au rivalizai sau s-au implelit in diplomalia Henry Kissinger considern in Diplomatia cd ele ne fumi
delele cele mai peftinente pentru inlelegerca politicii ameri inceDLrtul secolului XXl ambele suferi schimbdri esentiale. eveDirnentele din septembrie 2001, apare o noui versiune a

grau englezii de peste ocean, in timp ce liancezii aveau peste ei rtratut gros Si opresiv al nobililor pe care revolulionarii voiau si-i desfiinteze la propriu, recurgand la ghilotind intl-o imensi izbucnirc a maniei populare. Ambele revolulii erau anticlericale $i secr afizante, dar in timp ce aBencanii aveau zeci de denominaliuni cu predicatori $i nu cu preoii, francezii aveau o singura biserici instilulionaiizatd $i putemici. Metodele au fost deci diferite. Dar esenta 0omune s-a manifestat in multe privjnle. Se recurgea de o pa(e de afta la un drept natural imprescriptibil. Dovada sunt DeclarEiile

l)repturilor Omului. Revolulionarul american Tom Paine lucra la lcxlul declaraliilor la Paris, urde se simlea acase. Obiectivul unei Lcpublici laice, conduse dupd principii ralionale de justil.ie $i echitatc, {le o clas6 populdri $i productjvA, deparaziBtA de nobillme Si uler. se regisea in ambele locuri. $i Statele Udte $i Franla lturetineau visul unei lumi pa$nice. Rbzboirl, cucedrile $i dominalia erau pr.rse pe seama regimuriior criminale apuse. Dar realitllile externe lc impuneau din nou recursul la armei SUA pentru a alunga pe cobri$ti, Franla pentru a respinge o mult mai periculoasb coal4ie lormat6 in Europa pentru restaurarea regalidlii. ln ciuda inferioritd lii, ca qi americanii, ftancezii au victorii militare. La Valmy (1792), l pldtorii improvizafi cu haine civile $i arme de ocazie inving coa-

nistralici republicane consnnd din impletirea elementului docrina lui Wilson, avard o putemica cololature de

bine $i riu), cu elen putere de la realisnul lui Theodore Roosevelt. in plus, n posrmodemist aduce operei marilor constructori de institutii laterale (Wilson $i F.D. Roosevelt) o esentiali revizuire in prefe.jDlei pentru unilateralism (cu care se recurge
gioasA (cu o lran$anti diviziune intre divrziune

utilizarea fo4ei). Ralionalismul ce lega pe rcali$ti de li pus in umbr5, ca ii un alt element comun inhibator al celorl curenle: raporlarea la un sistem de reguli universale, acesrea. dezbaterea nu e$e inchciaE |ji rcperele fixare incd Revolulia amencana foDdaloare sunt puncte de referinli pent telegerca diplomaliei americare-

Alir ca olgini ,Luminle). crr ii .a acror'.au obrecrrve. lutia francezl seamini cu cea anericann. Ambele erau liare $j antircgalisle, dar penlru anefcani atal regele cet ti

l(ia, inspjrend pe Goelhe: ..Am fo$ $i eu acolo." in dcsf:surarea rcvoluliei, peni Ia teroare, doue curente i$i dis' pun pLrtcrea: girondinii moderali $i iacobinii inflexibili. Mai taEiu. oonfliclLrl jzbucnette intre Danton, care cere incetaiea terodi $i Rolrespierre, care o ata6. Mai mult interes penlru diplonalie eesim ||r Danton, ins5rcinat Si cu apararea extema. La 1793, Danton i$i l)trfde capul, acuzat de tradare $i de infiangerj. La 9 Thermidor an 11 Ollele 9 si l0 iulie 1794 dupa calendarul revolulionar), llotrespiene pierde puterea, estc ghilotinat 9i revolulia inra irltFo |rzi noua o dau cu Directoralul (1795-1799). Fervoarea rcvolutiei c ilcorporatd acum in expeditii slriinc impotriva Angliei (campaln din EgipD, impolriva Auslriei (canlpania din Italia), ceea ce sllri pdoritatea militare fi rolul amutei, din senul cifeia se ridici 1|r lan5r dpjtan de arlilerie, Napoleon. Tot sub DirEitorat aparc un t)0,sonai ilushx al diplonraliei, Talleyrand, care s'a ocupat de rellccrea instiiutiilor diplomatice $i de fbrmarea personalului. Prin {lesliintarea Dircctofatului in lovitum din Brltnl, Napoieon prcia lnrterea $i meDliDe pe Talleymnd ministru de exteme. lnpotriva

308

Partea a III-a. Dblotnalie

so austriece

309

in 1798 a doua coalirJe Austria, Rusia $i Turcia, ultima speriatd de prezenJa Egipt. Sub Directorat se produsese un act de resocotire plilor imunitnfii, cand austriecii ucid pe rrimi$ii gresul de la Rastadt, ce lntmnea diplomati pentru a dez rele Sfanului Imperiu Geman. Revolutia francezA a fost un seism Dolitic de mad. pentlu lumea europeanA, Cu toate rezervele $i excesele ei sengeroase $i extremismul iacobin, ea a rArnAS de inflexiune in istorie, prin lovitura dati sistemului ab serbarea bicentenarului ei. in 1989. evaiuarea s-a fecut Fnn patimA $i cu mai mult6 nuanrA ca oricand. Pentru fbst $i este un pretext continuu de reflectie. Diplomatul obligalie, un analisf al sdrii de lucruri lntr-o Bre loate camcteristicile sunt sau masuabile, sau vizibile. [e o tAsaturtr vitalE a societililor: capacitatea lor dg schimbarea. Putine subiecte Dot fi urmerite mai etent mat, Putine teme au o putere predictive mai ma{e ca tabilit5tii. Cand se introduce conservatorismul sau pericolul schimbarii violente iese la ivealr. B o lego din regimurile existente la lnceputul acestui secol XXtr ceptibile de rhsturnari violente? Pentru observatorii volutiile sunt Drodusul inevitabil al celot ce le vor Ele sunt implozii de sistem, rez.rllat fatidic al mi in societate, i nu explozii montate din exterio.. in franceze, undele seismuiui au fost propagate de riz oniene, chiar daci ele expnnau aspiraia de
Frantei se formeazi tmpirat.
Sub Bonaparte incepe un nesfer$it dans al puncLale dc Inagrsrrarele lur Io,vrruri mrlilare.

(1805). Tratat franco-prusian Ocuparea Veneliei, Dalmafiei, smlqitul dominaliei austdece in Germania 16 sta, germane fomeaza Confederalia Rinului sub protectia lui Napon. Turcii 11 numesc pe Napoleon ,,Padj$ah al Franlei, aliatul cel i vechf' (1806). A patra coalilie: Anglia. Rusia, Prusia Victoria la Iena impotriva Prusiei, iffarea in Berlin. Victone impotriva 0ilor la Friedtand. Summit franco-rus la Tilsit (1807) Riscoala Spania (1808). Victoria imlotriva Austriei, Wagram (1809) la Schdnbrunn. Punct culminant al cucerfilor euopene 810). CAsdtorie cu fiica lmDaratului Austriei. Faza finah. Cearta Polonia cu ru$ii. Invadarea Rusiei (1812); infrengerea. A coatilie: Anglia, Rusia, Prusia, Austda. B66lia natiuniloi la
pzig. infrangerea lui Napoleon Si Pacea de la Paris (1814) C vede un diplomat in acea epoc6? Completa subordonare a lomaliei faf[ de rdzboi Si cucerirea amat[. In teritoriile subortate de la Baltic[ la Mediterani nu erau ambasadori, ci adminisprinli Fi plotectod. Diplomaria se fbcea Ia varf $i tu cancela,

sfinlefte rezulrateie,vicronrlor oblinure ti viitoare. IatA o succinre ti elocventd cronologie. Alpii, coboari in ltalia ti zdrobe$te pe austrieci 1800. Pace cu austriecii la Luneville (1801). Pace ventie seffeta (1801)- Pace cu turcii (1801). Paco
Amiens (1802). Napoieon imperat (1804) $i rege Si a treia coalife cu Austria. Inlelegerea .I rur(ii. prct cu ru\ . \rcrnna i Ulm. Intrarea in Viena. Victoria de la Austrhlz
&ll

Alianla anglo ruse

Diplomalia se confunda cu polilica exteml ti era personificatl ministru. Napoleon continua sa elibereze ,,republici suroti" (in_ Elvelia), ocrotindu-le de monarhii lacomi, pe care ii lovea ai reveneau mereu i4 sase coaliiii antifranceze incisive, timp de doud decenii. in jocul acesta, Napoleon a sfa$it prin a-9i coroana imperialS $i a-Si face fralii regi: Joseph ln Spada, $ in olanda, J6r6mc in Wesfalialn diplomalia sa. Napoleon pracdce un stil brutal, jignitor Si in!!tor. Tallelrand este totdeauna Politicos si rafinat El ttie dcslac, repede coaliliile cand vicloiile o permit $i st impiedice sturci cand ele se relac si devini durabile Putini diplomali au It se converleasci contradictiile de interese ale duqnanilor in !l Frantei ca el. Cl]nd la 1807 Napoleon il indepafieaza din post, Talleyrand, i|rtuise intrarea lmpdratului pe panta coboratoare (faimosul sitr ,,inceputui sfar$itolui"). tqi oferA serviciile de consultant se ftnldratului Rusiei. Ce sA ne mire mai mult la acest personaJ: dc loialitate, venalitatea. cameleonismul sau capacltatea lmen I supravielui in tumult $i de a servi in continuare $i sub alli ni interesele Franlei? Cand Ludovic al XV l-lea revine djn dlrt)ii ciderea lui Napoleon,lnlr o convctsalie cu Talleyrand ii \rlzar acestuia cd a trAdat pe lolj pe care i-a servit: bisedca ca

I
310 Jocuri pe stena

tunii

Pdrtea a

III-\.

Dit

loma[i!

3l I

epi'cop. regahlalea. re\olutja pe Napolenn inlf_adevar, vorbe$te, a rAspuns Talleyland. ,,Eu am observar doar ca a ghinion celor care m.au neglijar.. A devenrt mrnr\rru de sub Bourbonul re\taurrr Si a tosr un per\onaj cheie ai ce imponanl erenrrneDr al epocrr poslnapoteoniene: congre vrena rnn acecl ( ongrcs. diplomarja de\chJde o noua , istoria eii Diplomatia multjlaterali, ce va fi reluata cu ze1 viitorul secol.
Congresul d la viena fucepe in toamDa anului 1814.

uniune triumfali de nivel inalt a pulerilor ce au scapat de lor comun, Napoleon, $i care vroiau acum si redistribuje rea-lui. intronind o nouA ordrne. Balurile serbdnJe Si s_au r:uai Lncelarc. ..( ongresul dan,ea,,a..\e \punca in epoca. exuberanta victo.ioasi existau interes; diferire. anim( susplclunl. ^sacentrul atenliei stitea Mettemich, cancelarul tn $i geful diplomaliei austriece, ajuEt de consilierul siu dlptomat versat el insu$i. Metternich ela pnvrt cu neit Alexandru I, larui Rusiei, care il considera inrrigant $i mi Taml gtia cA sub cildura declaraiilor reciproce. Anglia, Ar Franla li pandesc fiecare gest, suspecrand;l ca vrea sA se tru_ntea alianlei Ceea ce era perfect adevirat. Anglia era I

galia )i Sucdi". De.e in p.oiictul Je Drurocol \crie..aliari... ceer e\clud<a franLro DunJ gAi:igi! tlcuta x In\l cooplat rn comitetul stans d conducere. Talleyrand a identificat mArul discordiei: i lra taruluj dc a ?;stra conrrotul asupra Ducatuhi de Varfovja, carc I ocltJ'e de ta renagere, tur \ pot<on lr elmnd tsnser ..|nncrprut tegrrimiralii . cunfo n c,illr.r nimcni nu ivca dreprul rne\(,,e rctto.ii pe cirre nu,e no\cda rrjrnlc Je l7o). Ascunzb Lrr \e.lun, ur. Drin.ipiu d." iu,tilie rt\o.Jl Lie cei pr(/enli rmpotri lui Napoleon in anii cuccririlor sale, Talle),rand apara acum i tatca Frantei Si limita aspiuliile de expansillne ale celortalri.

Metterrich, era penhx Alexandru,,un pedant rece Vetremich dnret_si fre dLilorul ice.ur cor. Ja. panrrura! scn\a de lapr de TJley'and El Inlri In ,ceni cerind .chrmbari p(oceduri. De ce doar patru puieri convocatoare, cand au fostr senxutari ai acordului de la paris? Sd fie invitate $i Spania, pot

in ochii urutui un om de incledete, dar mai putin odios d

tata de.lordul Casrlereagh, minisrrul de exteme_ Nici acestj nu

('cca ce erau pentru Talleyrand $anse de discordie. pertrtr lonrich erau ri;uri de e$uare a Congresului Analiza lui nu era pulin rcaliste qi profunda. Cel mai bine se inlelegea cu ercagh, ambii suspicioqj la int igile hi Tallc]'rard. dar mai , l.,.chema de irr.re.e a lui Ale\andru. qce\la \e simLtd bine in I central. Cine invinsese pe Napoleon? Tinea moni$ sA intre umfal cu trupele rusetti in Paris (de la care a rimas cuvantul la lntro pentru cafenele). ca rispuns la prezenla lui Napoleon Sa"\onia, scova. Cotua Ducatului Var$ovian voia si acorde zAld de colaboralionism cu Bonaparte, P siei. Nici rufii la Var_ ia. nici orusacii la Dresda nu conveneau lui Metternich' Austria se simGa bine intre o Rusie $i o Gemanie puternice lar stlereash em consecvent obsesiei brltanice de a limita accesul ilor in-Balcani, la Bosfor fi la Mediterana Cea mai mare putere vrlA a vremil, A0glia, judeca totul in lumina asigurarii ciilor de municalie cu Orientul $i lndia- lar in E ropa n_o interesa decat pe care dolirurta 1[riior maritimc ca Spania' Pofugalja si Olanda, puteri terestre' Toate con&lt sA le protejeze lmpotriva lacomelor seiotutui XX sult prefigurate in ncgocie ]l} de la Viem' flicrete Estc destinul diplomatului de a naviga printre stanci Dar orica6 pentru nrcryie era abso$iti de targuielile teriloriale' ramanei loc $i voia pace' 0 rJ;ocupare mai large. Europa era situl5 de rizboaie Sj oiicate ;fisi ar li tesut Metternich, in competi,tie cu Talleyrand, Elilsim la el ;ferinle aproape Profetice la ,,intercsul comun", la grar,,nr.u u ma.. entiiate unita de acesl interes. Mettemich se fu$rc se faci pacea in 1813, cand Napoleon ru cra complet infrant' li lace o vizi6 in iunie 1813, ii duce patru puncte ce rczum' prclcntiilc (medierea Austriei, conferinla beligeranlilor l't Praga' terNaPorrrcn limite august, suspendarea operaliunilor miljtare). dar
lcon rc1uzd-

Daci unea ceva pe membrii noii coalilii eta frica de Napoleon !i lrica de revolulie. Daci frica de Napoleor nutea fi vindecali rade re_ rurinea teama fale de repetarea modelului seu Iat in materre 1?89, toale marile puteri se Stiau vulnerabile volLrtie. dupi iuvantul preferat era echilibru' atat in vocabuldrul politic al lui Uetternich, cnt $j al lui Castlereagh- Solulia a fost aceea a unui cchilibru desemnat pe plansa lor' Franla revcnea la frontiercle ei rofmale, Pirineii 9i Rinul Pierdea ceea ce adaugase prin Olrnda' Ihnovra, Piemont, Toscana ti Roma, coasta dalmati $i Carinthra'

I
312 Joctn pe scend lumii
Pierdea cordonul imens de state protejate: Confbderatia Westfalia, Saxonia $i Bavaria, Elveda $i nordul Italiei, rotunjea pani h granila elvetiana cu Tirolul, se asigura

dia, Veneia $i Coasta Dalmati, prusia se inregea cu nu cu Saxonia) $i Magdeburg, polonia cobora panl h V
Frica de revolutie a fost mai eficieDta. Congresul a

Capitolul 7 Modernitatea

AlianF care a durat trei decenii, fiind o prob6 rcnurcabi bilitate, alt termen cheie ai lui Menemict, care a veqheat onarea aliantei- O fofdreati conscrvatoare a controlat butind toate incercirile de revohb sau liberalizare. bot de inamic em un tanAr studios, pletos, romantic, eliberarca nalionala. la regim conjdrulronrt. la
$i care nu putea

fi dec& un iacobin supravietuitor

tist deghizat. Acest ianar a inceput si-$i lace loc treptat diplomatic. La scufa Revolulie fiancezi a urmar ojumel col de contrarevolulie instiru{ionalizarA. Revolutia din lg4g
energia iDnoitoare a societitii, reprezenrati de rinerii
cauzelor nationale. aceasia parantezi istorici ce adNese nobjlimea Si clerul iar ceaialti rnerarc va fi predominanr lajc6 $i ftre

sau unl

l)cntru a caracteriza secolul XIX prin cea mai importanti achia sa, trebuie sa pdrasim terenul politic $i militar li si descopeorocesul cel mai adanc si lnnoitor constand in modemizarea icreflor. El esle fructul revoluliei industriale care s-a produs in rul acestui secol in Anglia. Tranzitia de la agrar la industdal nu lbst u$oafa Si a presupus adanci schimbiri; unjversite! humliene, mul6 cerctare stiinlificA, urbanizare, condifi sanitare nitilite, productii nari $i bogale, uzine, transporturi 9i comurtii. olel si chimie. circulalia bunuilor si capitalului. Cand se ina sccolul existi un sistem intemational mai semnificativ din de vedere comercial decat tot ce va cunoa$te secolul urmitor,

toali globalizarea sa. Un scriitor irancez din acest secol XD{, Alphonse DaMet, il mcite ,,secolul stupid", eticheti mull citati. Nu este oare mai rivit sdl numim secolul ingenios? Sau abil? Sau judicios? Dimatul claseazd secotelc dupi numiiul de rizboaie. Inlre puterile ale vremii, in secolol XVI au existat 26 de rizboaie;in secolul II, 14 razboaie Gau 17, daci luim separat cele patru faze ale ,boiului de 30 dc ani): in secolul XVm, 10 Fi in secolul XD<, cel pid, doar 6! in prag de nou secol xXL lecliile secolului \aIX tulr rnrlizrte cu atenlie Si devin actuaie.
,

cu

Dupe 1848 Europa se doteazi cu noi state nalilnale, fruct al trn,r reiSluiii burgheze $r democratlce. Apu doua slale man: CerIrioia $i lt;ta. Sl constituie Belgia (1s30). in noti-, N**du "" dcsprinde de-Danenrdvi; daara'rnenEEe$aia la suedia pani in 1905. in timp ce Finlanda, ducat autonom rus, deviDe republica in
tlcpeodenti abia

Toate imperiile (Anglia, Austri.\ Rusia) rhman in tuncliune I'llni in secolul urmetor, supuse insa rcstului decisiv al modemizd rii.To e construiesc cai leratc si se ocup: in lnod primordial de

in

1919.

311

Jocui pe scena Lunii

Parka

IIl-a.

Diplamalie

375

gii, prin separarea bisericii de stat $i pdr abotirea pivilegii periile secolului XtX sunt nobitiare doar la varq acoio ele sunl in fapt imperii burgheze. intre e)e nu sunt, de rt boaie mari in acest secol. Foamea impedah de

ecoromie. Sunt renarcabile eforturile Austro-Ungariei de a avansati administralie publici ti de a face baronj pe cor de vad- I-ista imperiilor cre$re cu Franra iui Napoleon al cu Germania, unificatd de mena folle a p siei milirariste. nrzarea are ca precondilie irdepiflarea obsracolelor ce srau spiritului de intreprindere, a libeftifi de gandire $i a preval

li

vatorul Disraeii o face pe regini imperitease peste imperiul nral ce conlinea India, iar iiberalul cladstone d6 Angliei rol apiriloare a dreplurilor poputaliilor din Balcanut oroman. In !!1!4 4!e!tui slglilalrjcJqls-itsdpilinar, care pare cos unora. cu rizboaie puline, profurd in materie de procese la capitolul spectacularului sti un iitica extemi se face in cancetarit gi-prim-mi*qtrii lin lor li se atribuie ana ti peformanlete negocierii); pe scena ci jnlemd, diplomalul esrc dat la o pafte de revolulioDarul l in colonii sti in umbra guvemaaorilor Si administratorilor dm metrDpoli. iar f'e planul docrrinelor, ideologii scriu el $i citette. In realitare, secolul acesra aduce un salt considerabil in I pierca Si interactillnea socielitilot creeazl relete delT)Ile de carc Si dephseri umane, de capiraturi $i bunuri. Telegratia, rerate F vapoareie cu aburi au fumizat baza tehnjci a acestor r Prin lunclia sa eminenri de ing.ijilor al retelelor societililor u reprezentale in acesr sccol'in principal prin state. diplomalul a actor cople$it de griji $i sarcini. De aceea mAfturia lui e D Dennu de\l;)urrrcd e!( in enlelLrr )r a lrcceseJur i.torice.

a manlor puteri. Chiar sr impenile lu.reaza .u mioruure timpi: conservatori ;i liberali. in Anglia reginei Victoria,

potolita de cuceririle coloniale. Ele absorb toata enersia disr

habqi iniljativa crearrgicE si larismul cvasimistic sufocau energiile pol00r;ale principalilor lor rivali. Un numer mai marc de oamed diploma.tiel enlllici erali disponjbili pentru pozjliile de fmnte ale llt/e, dr\rrngalrd 'riluri drlerile oe rcelea$i lemc persr'lenle Dupi lr'r lirrn Piriri ca.,lereagh. marele inamic al lui Napoleon de la carma diplomaFei engleze (:{-nurEsuf-d6-livna;-frmeazi \pureJ opiniile sunr mlri (.,lnrns sr lofdul Palmerslon ALe'la sa nu 'e rmP ice in carmba'adon

tcrii industriale, maritime ti coloniale' dar $i de un stil sobru $i sler. Avantajul Angliei faF de celelalte impeni era structura er flanentara c;nsolidald. care dadea un rol crescut societalii ti asi'

rr stabilitatea, in timp ce militarisnul prusac, adslocralia

id

trin:effipe
i
r

1\ri rird inleres imedi.rr lorzii Clurerdon )i Cran! Ille-il|l.oduc 5i ;n .fi;[-.lipro1u,i.a l;,,,;i;;.;;; ;; ;;;;; ;"

ii",, .i'i;t..',

i''pc-r{eitat dr,pa I qo'/: c? speciarrare

r-u*'.;;.r

la-imo-

tLrlui

nldiifl

Felul neostentativ $i abil, cu o masivi recurgere la diplomalie, a in_ unracterizat aceaste hegemonie englezA a unui tntreg secol Si hegenonii rDiri sludii actuale cum ar fi lucrarea din 2002 Doud

Civil Service.

(ilritania 1846-1914 ti SUA 19'll 2001). ,. O 4l!i domnie indelungate in Imperiul Austro-Ungar, cea a lui

,"i:; 4x;#1,':;l;:;:l"Tf :"?i*:tili:hftr'ffi':fbafonul ca austriace,

[lle figurj au i]uslrat diplomalia coNervatoarc Ncumann sau contele Buol

^ rnnu\
(l

Pe.cenn lumii. acrorrlnari

en^glezi em moneda de
83 7- I 90 I

tntct fdrrr cne t\nglja) | a c,re p. erel dominant; I d (\r( pL (r(J uornlnan m.ri brnc Je n .Jl; de r|i. pirxi td a Duitea Ra/bnr Mun

irn..ei

mo5tcni!i drn.ecolul

-.r;e rrirnere ri are-frtrunrea er ner5onaje din lurn(a inoriei ir (;uizot. si a ljlerelor, ca Lamartine. I)upe reslabilirea imperiului sul Napijjiiiiii ai iti:iea, care Anauce personal politica extem6, nunreroqi diptomali se disljrg prin abilitatea cu care umfireau desclcj4i{oberi de djreclie ce lineau de stilul inpiratulur' z'-nu"io)anlan" un actor principal pe plan european ti global, tqr-rn-flringcrea lui Napoleon $i intrarea lui Alexandru I in Pads t;atcria ruside diptomali cuprinde rl9 orlov, ce se distinge la Conuresul de ia Paris, pe ambasadorii de sub Cancelarul Nesselrode $i ;uDrinde De la miilocul secolului pe N D. Kisseleli la Paris, Menyiiov la loarte, Biumov la Londra, Mevendortf la Viena, Budberg ir Bcrlnr. Diplomalii ru$i, ]a fel cu !jirul de generalj, cuprind
IrLmcroase nulne slraire.

lr ,r/ul

Frcnter. Ll.rpa-IgLkJrand. diPlomdrra tePublicrnr in

riani"

), nnperEieasi dupA I 876, ,r dat numere oe !,epoca unei perioade caracrerizale de dezvoltarea pini i; apo

referinli. O donmie lungi a tqfGi V

I
316 Jocuri pe sce a lumii Inteaesele strategice ale acestor puteri ernu exfem idenrilical. Angl. purere mantjmd $r 5!6pdnA a m6rilort lrolul srimrorilor. dar ii Jrnii teresue de acces. in special Ttrcia de[nea Si una ti alta, era deci esenlial, care se temea ca mo$tenirea ,,omului bolnav" si nu la Bosfor $i in Orientul Mijlociu. Aceasta o fxcea soarta Balcanilor. Franla avea aspiralii in Africa, dar ajtele mai ropa, urde locarul de nelini$te se afla pe Rin, ra granlla nia, iar altele o indenmau sA-Si inrareasce puterile in trie Italia cu pdoritate Rusia, cu o situatie relativ stabilizatA h granila ei veeti dou, sigeli de inainlare spre (ud Clurciar Si .rn sud_est, CentralS. In plus. panslavismul pe care il incuraja o desen plus, panslavi\mul care jncurara tectoa.ea popoarelor din Europa de Cenlru,i Sud_Est.

.*a'qtl*f

tliie

a Sev

liT;:Ti"1"*o"t

absolutA. Iar metoda cea mai bunn de a impiedica era sA culrivi inamicilia reciproca a celorlalli $i si_i lii ( tensiunile bilaterale. Era un teren propice unei coreg;afii u' o" r"i, sau cvadriluri pentru faceiea ei

opu." in au,"uu Anglia versus Rusia, Franta ve$us Gennania. Mai exista cuparea comuna de a nu pemite dci uneia sA exercite o
exisLau inrere.e

inrr. acesr. put..,

" ff;i',i i" l";;i-;;,iv. incturnd Rusia. d:llf.P,Il::-g-!il:'"]l

*1.

: "j:l';*",1"" J:"';:'ft J#ffi :;.*;*m:tif darorir' spnjinului ce r-l acord;1l'l; ucir

ir*"rr. i"r1'

.i'.r

pureri.

era nesocolrla

rup(rc a c(hitrbrutur ,c inramptd In limpul ^.Prim.a Crimeci. oe l. I85J-t85b Trrut Nic"tae r dcctan*io plomatici care a fost premergtbire rizboiului, propundnd un panaj al mostenrfii rurce)ti. Inlf-un momenr neootfiir.i. l,irff,gF;ll capacitaiea ceLilitiF-puleri de a i se opune: in:

locurilor sfinte. rol in care se izbea rie pretinliile ruse9ti. N tand rzultatele demersurilor sale qi nedescurajar oe neacc olenei de catre Angra. care rn:ti mcnriona ca ni. i l-rarra. nici rna n te crte de o a.emened il|telegete oildteralb, Menl amba.rdorul ru.. pre,,inlA un proiecr d< con,cnr,e ru.o-ni toate pretenliile carig;iia;de Rir-sjei, mA
tecmrui-SnDusiloi6rloddc$iai -sailtrajruiui. lln apiaitd liireresanr, sizand ezitini tn-euviin-I enEE?., airba-{adorul Srratford Canr trimite ]a Londra o copie a tratatului propus de ru$i, cu o modificarc: in expresia ,.dreptut ae a tnci propuireri,' gur

polilja trance,,:. impfc.rti in froGlare.r iiadili

l'Jln"Ji'J:Tff [[,",iliJ.iH.ll;illf iiiilil;;;;;;' ' lll ll ;,n::lt ffi;: fl ;,H"';;l";i: :'"T'" ii,'i!l ii','ff p'*1" oi" c"r.rnix Ld P'lris se inregsrrcara renriunea.lrr irL 't ;Ji."" ce \rnlearr con'liruired Je noi \tate na\io^it.r.f" """1" i"]" *ni* oooor*r" turoper' rema ce vd cuprinde urmaloarele ll::l',,iltH.n'::*i:i'T,'ill's,,ili1i::i;i'#;"11fr :fi ; noi i"".'i"io.r;i..i a.r...br ed lor In fa\ oarea unor nariuni " i"l"i, ;;,; t,_+"ry+.f*i#**l#,ii"',li jrff :,+:TJii,tl"##,:{ft

;fffi
l

$di5+jtf
o d,mrn.iune

;iillXli#iT*@""..*.,*,i;1ilffir'.1su68,.:Resa'|ul j ii jkl#-a

|; :H':X#

,x l i

i: rttr,. F L i:l tiT ltn ::,x'il:ilil, :' :;l:;:':il;lll'1'.1""1'' "'..,.,,d,,, c, eer/a

l

YH##ffi l "*n; ;:,:;:1 l"!1l fi

318 legdruri cu cei ce. a\emened,ur. lupl6 penlru,dealuri Alege arena internafionale ca rcren de actiune. Scurta biografie a bihoreanulbi cheorghe pomul este pentru penoada aceasta, Romanul ardelean face parte dilr revolutionara a lui Kossurh lnjos la 1848, se inroteazd mie de cimefi ro$ii ale lui Caribaldi pe la 1860, iar dupA ll cdpitan in armara nordista a lui Lincoln, unde avanseaz, la generai. S-a distins in luptele decisive din rezboiui de cum ar Ii crLcerirea Atlanrei. A fbst numit consul Ia unde revolulionarul devenir diptomar a murir. Ur crucifA can in cel de al Doilea Rizboi Mondial s-a numir pomutz. Generatia pafoptistd a TArilor Romane este risipita prin lele .rl:iine. unde praclic:i u diploma!ie ./uan! td teirc, t1rtr

ParPa o III-u. Di,lotnatic

119

tare oficiali, anticipfud dezvolriri performante ale di secolul XIX. Tinerii romeni aflali in Occidcn! sum pre bitilei pentru opinia pubtici. Brarianu la tnndra s;rie ft-1\ cu reguladute nolile de.prc l6rile RomAIe, la veac. Ei viziteazi personalititile vremii, le dau albume cu $i informalii despre lArile lor. Nici o oponunjrare Du e pi clusiv aceea a lojilor masonice. _ Limbajul acestui diplomat al unej cauze naLronare esrc din alte concepte $i are alr stit decar diplomalia imperidli, mare, nu este dccat o tuanslatie modernizald a metooetor predominante din secolele anterioare. Unificarea Germaniei. al doilea eveniment carc sclrr aparilia Italiei harta polilici a Europei, se face dupi alt al plomatrc decrt ccl ilrlian Miscarcadejo. in.uc a soci captata in Germania de zona puterii ti lransformati inft o militari- Eroul sdu principal este Bismarck. Et reu$e9te sI rizboiul cu djplomalia imperiilor, ajungand ca la sfer$irul sului micul regrr al Prusiej, prezent in arena europeani de la si devind un nou irnperiu ce vajuca un rol cenrrar pe conuner

s+lqrllc Pnr..t-J,pi.i-c!c,:rc,ii,Ji,s,li*lElElne/ulrdrLl: / ir'rna u ie:irdrn Contederrlid Cermana. ceea ce ia pennr' lJi /

Alrstria. aceasta din ulrnd conservaloare ii opusi mi$cirilor deice ti autonomiste. Dimpotriva, Prusia a vrut si devind ex acestor mi$cari $i si debaraseze pe ge.mani de supremalia iace. lmperiul Habsburgic era deci Principala sa liDte. Cum avea acela$i d$man, Bismarck a ca$dgat mai intai neutrali_ Franlei in conflictul sau cu Austna $i succesiv pe cea a celorpuleri. Nepurand proroca Ausnia direcl pe tema hegemoniei asupra nrdniei. Bllra-rcl a:real un preludr; in care a a;r Auslria drepl [cned. A convins-o ca impreune sd declare rizboi Danemarcei IlrL oblnerea succesrunl la oucatele 5cnleswlq-Holsreln. Acescar. prerrfd"6u-Il-aieffiffi6Gcut in posesii:rnea comuna si tem' i a pulenlor invingatoare. Dar neinlelegerea Ia impd4irea prezii Prusia fi Auslda nu era un caz european $i deci Prusia a putut oca un conflict cu Austria. dupe ce s-a asiSurat de acordul Francireia i a promis compensalii. Estc taimoasa ir Ahire iltre Bis.l "r NaDoleon rl IIl lea la Biarfil/. In l8ob Au$ria este int irNa

de a se oferi tuturor puterilor ca aliat posibil, convingan i ca are interele comune cu ele. l-e folosea apoi, pentru a le pi_ I imediat ce strategia sa de ternen lung o impunea. Ucrmania era o ligi nestructurati si diversa, patronaii de Prusia

, crrnrsre

lanlei la aspiraliilc sale. Manuitorut ciasic al batanlei ie i afara lerenului european in cazul Angliei si regulile aplicare nu se potnveau pentru Prusia, care prin dimensiuni fusese, nina atuncide altii pe canllrr. _ Bismarck a adaplat balanta la nevoile l i. A p:strat regu Canning: si nu te angajezi pripit fi si afrepli. D;r in pluJ a

B:!4lLqlEqjca o dlp_l9l!!! 3r]qlrlus cJ o p( i o'r ecrrrutlr ufrnii l peFeverenr. rdaplrnd regull

r.

mari- Acestia nu puteau inlelege ,,marele plan". Austria nu ue huir .i raman. inamica, La.i acum rnarnic,rl. plngiF{-der-e.lte ljrJn:a,-Prele\rul rarboiului . u fmnF a lb\l imprum lar Jin recu riliiiiJicola r scco ului UeJut: LandrJalura unui Hohenzolle.n ld lrurul Spaniei, pe care Napoleon nu o accepta. De$i candidatura a lost rctrasi, Bismarck a starnit nandria francczi, pubficand 9..]!9!g tr mi din care, prin modjficirile lui, rezulta ci un reprezertant iranc;;fusese jignit de regele Prusiei- Napoleon al III lea a declarrt rizboi, pe care 1 a pjerdut (bitilia de la Scdan) in 1870, o dad

Iui

urL

tfonul. Thiers duce negocieri cu

Bism ck

$i pacea se lncheie cu

'li.rtatul preliminar de la Versailles, care cedeazi Alsacia $i o p4!:e din l-orettc-rma,-riei. iar drDe'-venrneniditl-niuneidt la F;is pe Main. {ii in:buq ;; pacea se delinitivcaza la F.rankfull

320

321

lncoronat la Versailles,
I

in

p;finflul mi$cirii de eliberare din Batcani. tul fusese dai de riscoala din Bosnia 9i He4egovina in 1875. Austda cat $i Rusia voiau sd sprijine rdscoala, cerand turcilor rcforme, iar a doua autonomie. Alianla celor trei impirali (A Gemania $j Rusia) stabilit; in 1872, care a rea$ezat calej
dplomatGt
european, in u.ma evenimentelor din 1871, oferea platforma aclrui comune, Bismarck voia cu orice Dret se tinA Rusia de

Germanii, Wilbelm al lllea complereazi lista imperiilor c{r nou 9i agresiv. Sub ochii ruturor celorlal! apAruse un viza un loc special. Acest lucru s-a vdzut in paca de la 1878, carc rcglementa problemele deschise din criza orienta 1875 avend ca mediator suprem pe Bismarck. Confljctul parte din seria vastului dosar al Omului bolnav si culrrinde ruso-turc dil 1877-1878, precedat de o imDresionanre del

lara invinsilor, impirat al

litatea ambivalenti de a

fi respectate dupi rizboi

sau de a genera

IiAlinjeri $i conflicte noi. in contrast, diplomalia insurgenlilor are ocou doar in public, dar nu poate infl enla efectiv soarta teritoriilor
cc fac obiectill tranzac,tiilor imperiale

Budapesta, incununatn de protocolul celor $ase puteri, ce va fi pins de Poarte. Calea rizboiului e liberA pentru Rusia. Aceasti schj$ iSciri ii dcmeruuri frenctice ilusrreaze fapi

.a. in penpectl.aGGsciiderii connicruidcu-Franra. care si.t id rer;nlt?una inffangere. Brslrilrck reuli.e ca ij ci bilaterdle si Lrbrih: angaiam;nrul aral at Au.rriei car )i rt R a oferi pe bazA de recjprocirare 200 000 de sotdati in cazul Germanja va fi atacat;. La Berlin, in 1876, rusii $i austriecii ft teazi un memorandum cu cereri fafi de Poarta. Incurajard de glia, Iisatd in afara triunghiuhi, Poana rcspinge clupd o noui riscoali in Bulgaria (oat: Europa vorbea desFe i celul celor l5 000 de bulgari), Serbia ii Munrenegrul declare Turciei. Care e miza protectorilor? Austria voia Bosnia, Rusia rea Basarabia (dezlipilA de Rusia in 1856), dar rrebuia obrinut consimtam.intul celorlal{c puteri. Memorandumul de ta Berlin urmal de nora lu' Andras<y r ALr\lro.Ungariar tr de o nouA la Berlin la care vine corceakov (Rusia). in Asia Cenrrah, Rusia Anglia erau in conllict pentru Afganistan; cu toate acesrea,. Istanbrl se intahe$re Ignariev (Rusia) cu Salisbury (Anglia). xandru al tr-lea se intalneste cu Franz Iosef. Dismeli viseazE la Consunltnofiol. ofa$ liber \ub proleclie englezri. rmbrsadorul man Schmeiniz merge la corceakov, baronul austriac Miinch Bismarck, o conferinF se tine ia Consranlinopol Si o conventie

Pacea de la San Stefano din nurtie 1878 este cea care prcclami Nveranitatea Romaniei, Serbiei $i Muntenegnlui, dar produce o lhlgarie mare, ifltinsa pane h Egee. Ausfia nu accepE un stat slav rnre in Balcani, iar Anglia vede in el un pas al RNiei spre Constrntinopol. Bismarck, carc intrelinea cu ravn6 Si folos disensiunile dintre c;lelalte puteri, s-a declarat ,,samsar cinstif', neformuland nici o pretenlie, dar oferindu-$i bunele oficii. l,a Berlin' ln iunie 1878, se deschide Congresul cu Bismarck, Gorceakov' Beaconslield (Dismeli), Andrassy plus delega{ii Franlei $j Italiei, Waddingrun si Cotu Congresul de la viena murise. dar spirilul sdu de con' $ens in problemele mari se menlinea. Este una dil explicaliile pent|x care in secolul XIX dupi Napoleon n-au existat conflicte majorc intre marile puteri $i o pledoarie penrru eficienla diplomatiei mrltiiaterale dezvohate in acest secol. Negocierile la Berlin sunt $pre, cu amenintiri de ruptu $i impictui. Anglia obline Ciprul' ia; Auslria Bosnia $i He(egovina. O primi imparlire a teritoriului turcesc se produce- Romania pierde Basarabia $i ob,tine Dobrogea. o dati cu lndependenla 9i suvcranitaiea deplin5, sub o coroana a unui prin! gemran decis dc Bismarck $i de Napoleon al IIIlea' ina inte de clderea acestuia. Ruqij accepid o formuH favorabih engle-

zitor privind regimul mai re$rans al stramtorilor, primind accep_ tarca pcntm ocuparea unor teritorii in Asia Central;: Batum' Kars

ii

Ne intahim asdel cu o nou6 dimensiune. caracteristice prin in_ iensitatea ei. a secolului XD{: ocuparea de colonii. care fiind un vast

Ardahan.

cimp de acliune oferea fiecirei puteri posibilitatea expansiunii pe aite conlinente, ft,n si deranjeze pe celeialte. Era principala temi a politicii $i a diplomaliei, care mic$ora interesul pentru teritoriile
eurcpene, in afare de cele din mo$tenirea Imperiului Otoman.

tul cd pregitirea de cetre diplomatie a unui rizboi lua maj mult

limp $i eforfuri deciit r:zboiul propiu-zis. Iar cele convenite

de

Expansiunea coloniali a lirilor europene a fost de propo4ii srandioase. Un tabel publicai de Dimitrie Gusti din sursele vremii ;rati ci inainte de primul rizboi mondial teritoriile de pe alte continente intrate in jurisdiclia lor erau pant la 95 de ori mai mari decat ieritoriul lor european in cazul Angliei, de peste 60 de ori in cazul Olandei, rproape de 3 ori (Italia), aproape de peste 6 oti (Germania), de l3 ori (F|anta) $i aproape de 23 de ori (Portugalia)

I
322
Ja&ri pe sc.ni lumii
Patt?a a

III-I. Dtplonar.

.12

Anglia esre in fiunlea listei, regina mirilof, campioana lului mondial, posesoara celui lnai marc imperiu colon dalele evenimenFlor care i au asigurat coloniilc, protectorat controlul in secolul XIX: canbia, i807; chana (Coasra d( 1874;Emirarele Golfutri (Coasra Piraliloo. 1820; Afganj rizboaiele dir 1839-I842, 1878-1880; Bahrain, 1820; britanic (Belize), 1862; Cipru. 1878i Egipt (coprolectorar cu la, apoi canalul de Suez, inaugurat in 1869. principal ac 1875); l-agos (Nigeria), 1861; Rhodcsia (Zimbabwe), t89l; nia, 1890; Uganda, 1894; Yemen, 1882; Ceylon (Sri Lanka), India, dupi riscoala din 1857-1859, devine colonie a weit, 1899; Oman, 1891;Birmania (Myanmar), 1886; Noua landi, 1840; Colonia Capului, 1806 Si dupe rdzboiul drgl Uniunea Sud-Africand: Comore in 1843, Bechuanaland (Bots in 1895. Franta este a doua nare putere colonialA, oientari in pri spre Africa ti Asia de Sud-Est. Calendarul coloniatismului in secolul XlX cuprinde: Coasta de Filde$. 1893 ii apoi in Occidentald Francezi; cuincea, 1893; Dahoney (in Benin), in AOF; Volta Superioard (Burkina-Faso), 1896: Ciad, 1897, Africa Ecuaroriain Flancezi (AEF); Africa Cenrrale. 1894-l apoi AEF; Congo (Brazavillc), 1886; Cabon, 1839; Djibouti, 1 in 1896: Coasta Francezi a Somaliilor; Senegat (inreriorul colul XIX), apoi AOF; Maurirania, 1903; Mati (dupA 1880), AOF: Alger, 1830; apoi Algcria; Maroc, lupta cu Anglia, Sp Gernania pentru proteclorat se ternili in 1912; Tunisia, I Inos, 1893; Cambodgia, 1887, in Uniunea Indochinezi; ocuparea lreptate, I 85 8 I 8 84 (tor in Indochina frrnceze. dh I

dilor Burundi $i Rwanda, iar pe coasta Atlanticului sA lormeze Germand de Sud-Vest (Namibia). Regele Leopold al Il-lea ltelgiei avea drept posesiune personah uriaful Congo (izair) tl 1R85. llalia se va jnstala mai larziu in Libia (1912) $i Eritreea
(1890), de unde incearc5 si ocupe Etiopia, lflr ir relua avenlura sub Mussolini.

fiti

succes (1896), pen

ir

Olanda, Spania $i Portugalia controlau ln contintrare colonii Africa $i Asia. PanA la sfar$itul secolului a fost loc Pentru toatd

jocul istoric. Prima este secol ri intreaga Americi Latina (1810-1826). iar la sfar$itul lui uzul ilcrdc iosesiunilor sale. in 1898, dupa r;scoala din Cuba. pc care SUA voia si o cumpere de la spanioli, izbucne$te razboiul in umra ciruia S||nia cedeazi Porto Rico, Guam fi Filipjnele Statelor Uniie. fiilipinele erau ravnile fj de Germania, cafe nu s a ales decat cu trei tnrrJriJe |r.ule iI lacili.. Al doiled imperiu care di\pired inlr-,r irg, rie'enr: crr cel otom,r'l. Cr ri tmperiul Spanrol. el nu a putul procesul chejc al l$c.r un rol major, fiind incapabil de a participa ia a] industdalizirii. Ambele au cunoscut o derivd lln.lerniztrii Si

hfllrea, data

in

fiind vastitatea prizii. acest tablou doui imperii ies din

Itl)rnia, carc in dzboaiete de independenli de la inceputul

porandu le ca teritorii proprii: Kazahstan, 1868; Kjrghislan, I Uzbekistan. intre 1868 li 1876; Turkmenisran. intre 1869 $i I Tadjikistan, 1868: cruzia (Ceorgia), par{iat inrre l80l $i I Baku. l8l3; apoi Azerbaidjan ul de Nord. 1828; ArmeDia, $i est, 1826 1828; Balumi, Kars $i Ardahan, 1878; Daghe 1826 1828. Sosid ter?iu la procesul de cotonizare al secolului XIX, mania imperiald reu$e$tc totu$i si se inslaleze in Camerun in I $i incepand cu 1899 sd formeze Afi.ica cemann de Est in jurul

lcnti, roase de tradilionalism 9i marginalisn. in schnnb, doud aparilii noi sunl de un dinmism si o vilalitate rrrurcabilA. Pfima noua puGre cc se afimli sunt Statele Unitc Nici ele nu l)fllicipi ]a jocurile politlce ale secolului, datoritd concentririi cli'ltufilor pc consolidarea teritoriah intemd 9i a unui razboj civil $xLrem de sangeros, rizboiul de secesiune, incheial in favoarea Norftrlui inftislrial si emancipat impotriva Suduluj sclavagist $i lllrrcol. Cand ranile sunl vindecale $i statul conso]idat, iiguri ca 'lhoodore Roosevelt anun!-[ cu energie ce prin 1b4a economlca' tiriirtifici $i tehnici SUA sunl candidale la nucleul conducdtor al h! nii. Theodore Roosevelt esle citat null $i mai aies dupe 2000 Irriru ulilizarea unei nuxime insu$ite de el (,,Vorbelte incet $i ljne o triitt mare: vei ajunge dePane"). aplicatd de el in Politict: ,,Daci rLirliunea americani va vorbi btand fi totu$i iqi va clidi $i menline la vil o ilotd cu cea mai buna pregdtire si perfect eficienti' doctrina l\4o oe va merge maj depafte." Profesorul Joseph Nye cite$te aslrri dictonul lui Theodor Roosevlt astfei: .,Si vorbe$ii bland cand lx)di un baslon mare."

I
Jocu
pe scena

lunii

Aparila Japoniei nu este lenri ca a Americii, ci bruscA. !e implineec 150 de ani de cdnd ..\aporut negru. al coma antrican Manie\,i Peny soneaza cu loviruri de tun reeimul lot carc Frca captivd Japonia, sE o deschide penlu come(. zinca proprie care face distiDcfia inrre cukud si civilizalie: vesice. \piril japone/ . Japonia a inleFl repede leclia rchno
a moustfle,. care pulea s-o l-ac5 capabila sa produca vapoare $i a ficut asta in scurt timp. Modemizarea iocietAtii carc asirm ce em transferabil in civilizalia europeanA s_a produs in , istoriei", care la ei numari parru decenii. Astfel cA a 1904 ei ln trna din marile puteri, Rusia, $i o inving in 1905. Lumea a fost

325 Patea a III'a. DiPlonotie .. .. l e, iar aceasta la tardul ei e(a fructul noilor tehnologi productive'

produs al avansului ttiinlei ti cunoa$terii- Secolul Xlx este secolul iiintei in toate sensurite, abstracte, pure sau aplicate

aste sreu de ficut rezumatul marilor idei din natemalici ilus_

trate de 6auss. Abel, Gaiois, Cauchy, Riemann: algebra $i analiza ^e lumidlor, pila luj Volta, electromagnetismui $i telegraful electric' Iegile lui Ohm, chimia, termodinamica, conservarca enorglet' comDozitia materiei $i tabloul lui Mendeleev, mecanica cereasca a lui _Laplace, teoriile Iui Lamarck $i apoi darwinismul' paleontologia ca

constituie

in ramuri definitive

Fresnel $i teoria onduiatorie a

chiderea Japoniei era sa faca un pas spre pjaF uriatd a Chinei. nu accepra planurile europene de a impArli China ln zone propr influenti. Acene planuri s-au manifeslal expres in lsoo. can timpd rAscoalei boxerilor europenii au vrut sA inrcwinA sub

cle aceasti perfonunF, Un satirist amedcan al vremii asdel, pe ia sfar$itul secolului XDi evenimentele: ,,problema er atunci cand Cornmander Perry a deschis u$a, nu noi am inEat, au ie$it." ObservAm cA tot patfirzeci de ani au fost necesari tului Irnperiu cerman sA lncerce sA detoneze Anslia dh ro'iul lider maridn al lumii printr-o flore militara ameni;tarosre. Din razboiul cu Rusia, Japonia intr6 $i ea, istorice$te t randul coloniali$tilor, caqtigand taiwanul $i protectoratul lntr-o cart recenti (I/l Clarr, 1998) despre relatiile ameri poneze, Walter LaFeber susline cb interesul real al SUA ln

;strofizica, radioactivitatea, razele Roentgen suN nu doar reali;nri izolate, ci deschideri de capitole ce vor fi continuate in secolui viitor, unde este greu s, g[se$ti ull subiect sfain de cercetarea se-

li

colului XD(.

Dar ceea ce schimbl portrelul inovalor al acesrui secol XIX sunt aburul (Watt moare ln 1819) $i matina cu aburi, care stau la baza flotelor modeme fi a cdilor ferate, urmate de lectricitate $i apli_ catiile ei ln telecomunicalii, iluminat, fiansmiterea energlei Ce simbol sa dtrm acestui secoli becul lui Edison, teleglaful fbra fi! sau

locomotiva? Ultima se naste la 1814. l,a 1830' pe linia Liverpool-Manchester, locomoliva lui Stephenson remorcheaz6 un tren

de 12 tone cu viteza de 22 kn/ort. DupA 1840, americanii ftIfiec pe euroDeni cu 4.500 de km de cale ferate instalafi, faF de 3 500 ai Euroiei. Urmeaza o cursi infemaia: dupa 1 860, calea ferati ajunge la Dundre- Iata{ pe Bismarck negociind cu Imperiul Otoman ca ln schimb$l unui ifiprumut financiar si oblini autorizalia de a continua o cale ferati spre Bagdad, proiect ce iiustra politica sa noui Dreng nach Osten , spre groaza rusilor $j mai ales a englezilor' Diplomatul secolutui XIX cunoa$te o noui specializare ln afala

sival tehnologiej? Modernizarea RLrsiei lrena, anunland ie$irea periului Rus dinjocul politicii globalr. ceea ce se va produce o cu nu prea indepe(atul pdm rEzbcj mondjal. Dincolo de comperilia coloniali, mult nui prolund decat jc rivalidliioJ $i balanlei europene, avangarda Erilor bogare qi pu nrce era abso$ir; inh.un proces al modernizirii, bazate pe indu

,,Vapoarele negre" ale Japoniei au infranr flota rusi Ia Arthur. Ce argumenl mai poare fi adus in favoarea factorului

negocierilor dictate dc jocul schimbitor a1 alianlelor' de conterintel; multilaterale, de pregadrea cucenrii colonjjlor si apoj administrarea lor (cucerirea era nlai uloaji decel gestiunea), el trebuia si fie familiarizal cu toate componentele procesului de modernizare

ti cu toate operaliile aferenie (oblincrea de credire' r.o'duri. gJisirer de pJnenerialcl carc prc\upuneau demer'un leg[turi, iranzaclii. Introducerca sa in acest capilo] de cuno$inleji va ;emite s6 inleleagi mai bire. si cintireasci fi sd promoveze locrl ;i interesele lirii sale in sistemul international
industriala

Pdttea a 1t|-a. Diplondlic tlArul poate sistematiza $i aici observaliile sale: L Subita polarizare ir alianle igide opuse. Sfar$ilul multilateralismului. 2. Ascendenla 0licii rizboinice, a complexului mi litaro-industrial, expansionist, cu Snndire politicn slab5. Generaliiau cuvantul, diplomatii nu sont as-

Capitolul S Secolul XX
DrcA vom cere drplomalului \a evalurle. drn po/ilia \a pr giara oe ob\ervdtor. negociator ri lacrlirator dl reraliilor din mul intemalonal, secolut XIX, iata care ar fi bilanJul posibil. diplomatului are caleva intrebdri: 1. A fost pteoommanr ra: sau pacea? Rispuns: dupd rizboaiele de scarA nare ale lui leon, rdzboaiele sunt puline, scu(e ti cu victime reduse_ 2. Ce canism a utilizat sistemui in acesr scop? Rfupuns: diplon

mulrilaterali, insritulionatizari la 1815, rnmine pAM la s p.actca de bazA a conduirej statelor. 3. Societatea umani a r sat? Rispuns: EIIorm. procesul modernizirii $i in( \chirnha tolal viala oamen,tor. Fr se urbani,,eaza, se i meserii noi. Sfiinlr intlore5tc. aprr icolr pesle tol Elecrricirale. nun. canalr/are rr rgrend. Fsle se(olul a\;nrului cr\ili,, iei urn De la revoluiia agrari de acum 5-10 000 de ani nu s_a nui plat nimic asemdnitor. pentru state, constitutii 1egi. 4. A fosi Si lcrinla rnLrlilar R,ispun.: A e\ijtal. Trun/rtia a avur co\turisoc ndicate. tot oameni s6raci, persecutali, discriminali. Di -Peste iost desiiinlati sclavia, ca 9i $erbja. peturile sAftce au suferi metropole, ca 9i ill colonjite indepitare. 5. Cum au evoluar ct rile? Rdspuns: Au inflorit in divelsitatea $i stilurile lor. parte sanul cultudlor, religiile g ideotogiite nu au inraurit prea gestiune laicd, rece $i fapdce, ca in alre secole. Dar e un marilor ganditori, scriitori $i alljtti.

oultali. Un rudimentar Wilheln al lllea se debaraseazA de intelilcnlul Bismarck. 3. Saturalia cimpului exterior de expansiune: nu trxri erau colonii de cuce.it. 4. Scleroz! $i trufie la varf, rigiditate birocratice la mijloc. oboseah ii deceplie jos. 5- Sistemul fusese !0ndus de imperii care avusesore un dmp priceperea acomodirii tgciproce $i acceptasere modernizarea, ai carei arhitecli au submi [At piramideie sociale desueie Revolufii nalionale ti sociale la ori,0Di. 6. Toate punctele de mai sus: sfar$itul multilateralismului, 48lcndenla militarismului, calculul gre$it conduc la lupta pentru heUcnonie, exprimatA pdn cursa inarmirilo.. Primus inter parctl Anglia exercitase hegemonia de fapt prin diplomalie, prudenlt 0i !rjA. Superioritatea ei navali nu era decat o b^zd de putere potenli[|tr, o coroani de fier pe care se agezau diamante]e avantajelor econonrice

!i financiareA ibst inleies oare laplul cn prin acea$e derive incepe curss |no$i? Da, dace exaninim ce s-a intamplat la 1889 $i apoi la l')U7. in reluare, cand Nholac J Iliea al Ru.iei organizeaza ceea
cc se rumeljle azi Conferin{ele dc pace d la Haga. ParticipA

ini-

linl 26 de 1!ri $i dezbat timp de doui luni 9i jumitate o agendd al !trrei scop fusese formulat de contele Muraviev, ministrul de xtcrne

al Rusiei: ,,o inlelegere ca pentru o pedoada fixi sd

nu

secol !1

Acrm. panea mai grea: ce a mcrs prosr in mofrenjrea ac( cun se lermini el printr_ n pfim dzboi mondjal? Di

orcasci electivele militare Si fo4ele ruvale", inghelare care se Iplica $i la bugetele militare. Conferinla urma si examineze cum [.ru pulea obline $i reduced. Limitarea ifmanentelor s-a izbit de 0p0zi{ia totald si cinica a Germaniei. Totuqi, conferinla a reu$it sa ndopte trei convenlii pdvind rezolvarea patnici a disputeior, legile !i obiceiurile rizboiului terestru $i adaptarea rizboiului maritim la lrilcipiile unei Convenlii adoptate in 1864la Geneva. Noua editie a Conferjnlei are loc iot la llaga. in 1907, cu 44 de Nlirle. Timp de patru luni se incearc! in zadat si se abordeze limitarcr cursei inarmarilor. In 14 dodenii se lac progrcse pnn convenfii |loi: din nou rezolvarea pa$nici a dispulelor, limitarea fo(ei in recuperarca datofiilor, inceperea oslililalilor, drcpturile neutrilor, rlir(utul navelor comerciale sau convc$iunca 1or in nave de rezboi, oire marine. caDlurarea naveLor. aruncarca bombelor din baioaDe

328

Jotui pe scena lumii

petenlA a oamenilor multilateralismul.

Paftea a

-a. Di?lomafie

329

$i altele. Dar cea mai importand inovalje a fost aceea a unei CurF judiciarc de arbirmj care si reglementeze relatjile stale- In programul unnitoarei edilii a CoDfeinlei ar fi fost data problema rizboiului maritim. Chiar daca motivele Rusiei de a reuni conferinta Droveneau dificultatea ei de a se menline in cursa inarmArilor, datoritd lui ei mai inapoiat sau din lectiile conflictului din extremul Ori inifierea conferiniei a fost un fapt remarcabil. Era ln fond
rca de a re\raura multilaletali\mJl

politici 9i a diplomafilor care au praclicat

reluati de doua ori in secolul uamator tema menlne.ii pAcii, la sfadtul fiecirui Razboi Mondial. malia pierde qansa isforici de a stiviii la Haga un curs d spre conflicte ma.i. dar retine in dosare toate proDunerile care l;cul acolo Un elemenr ce se mrnife\ra la Higa. prezenla ne nu:te a presei $i a socierilii civile, in special a mi$cirii pentru ce devenise vocale, va reapdrea in viitor cu recurenta. Renunlarea la multilateralism insemna distmserea acelui nism care a asigutat secolului al XIX-lea o relariv5 pace. in ce

nal, ircercare ce va

fi

culumraf $i de

al

f'xa insri

sta el? Prima rguli dinrr un set informal $i taclt recunoscut ela utarea consensului, consularea celorlalli $i respectarea opiniei valente. A doua regulA em neadmiterea incercrrii obtinerij De unilaterala de avantaje considerate de interes eeneral. in raooG cu Turcia, Rusia incearcisi aclioneze pe cont propriu $i este sl

lionati prin rnzboiul Crineei, iar in obiecrivete privind China

istoriografia neglijeazi caracrerul ,,global" al epocii, vizibil tn li\rh ile ri \rrierflea corne !ulu,. ca tr in rranzairiile tinanciare in eficrrnn rr.lenrulur i.] nalerie de pacel Pentru (a nu arc i lii formale, vizibile $i sanclionale legat, a$a cum vrea curentul dominant juridic in secolul urmeror. Baza ei corstd in inalra

mrte aceeaji gre$eali Si e din nou pedepsit5 in rezboiul cu J A lreia reguii era libertatea de asociere, bilaterali sau de grup, cate fbrme erau dorite. cu conditia sA fre defensive $i se asigun rile in cazul in care erau agfesate. Jocul perpetuu ce angaja toa sorturjle diplomatice avea ca rezulrat descutaiarea tirilor cu agresive. Acestjoc de se.uritate colecrivi neinstiautionalizat Dri puned lleribililrtea alianlelor !i \chrmbarea tor cateidoscopiie, cerea $i desfacerea lor continui, fErd urlnd de rcpro$ ;i de de ,,trAdare". ,,Iubite vere - i$i scriau inpnralii cand un z senmat cr un , sunt $gurciinletegi preocnperile mele."

ir

te

Stricarea jocului multilateral s-a prcdus in etape. Prima alian!, dgidi $i durabili a fost cea dinlre Germania $i Austria' care au itat conflictul lor imediat dupa Congresul de la Berlin, din 1 879. Tot in ciuda dzboaielor ce le despt4isera cu p[lin timp inaifie, Italia se apropie de Austda datoritd supErdrii ce i-a produs-o Franla luand Tunisia, la care 6njea. Aqa se fomeazA in 1882 Tripla Alianttr, avaod ca nucleu dur blocul germano-austriac De cealalti parte, Rusia, jignit[ de refuzul unui imprumut german, oferit fxri intarzi_ ere de Franla $i gralie reinnoirii tratatului celor ffei impirali, face o apropier de Franfa, care (dupa cederea lui Bismarck din 1890) devine o convenle io i892, se oficializeazi in 1893 $i devine cunoscutd ca intelegerea (Antanta) franco {usi. Jocurile nu sunl incheiale. Piesele se misctr. Italia semneazA un acord cu Franla privind colaborarea in Mediterana, iar impera.tii Rusiei $i Germaniei se viziteazi reciDroc. Acordurile ltaliei cu Franfa se dezvolta in 1891 $i In lq0l ,privind Tripolrlaniar. Blocul ausrro german nu pare im presionat cind Italia, incl membri a Triplei Alianle, anunli cd ntl afe nici un angajanent de a ataca Franla. Biilow spone: ,,In casitodile fericite, solii nu se suptrrtr cand soliile valseaza uneod cu cale un strfin." Germania imbrdli$ase insi o politic! agresivi indrcptad ln toate directiile. Capitolele programului ei erau cunoscute sub numeTe Mittelerropa, Drung n.tch Osten, Kolonolialpolitik qi, obiec !i\r suprem, Wlrpolitik, constrnit pe obsesia rAs$mdrii Angliei de la supremajia mondiah ce o exercita- In I891 se fomeazh Uniunea pan-gennani, care pe hngd expansiunea teritoriald mai apira Si teza nefasE a supeiorirr,tii germanilor asupra celorlaite popoare Cancelarii ca Biilow ai miniltd ca Tirpitz se lisau contagiali de acesie idei. Dar Anglia nu ieEeainci dir,,splendida izolare". Englezii se mai striduiau sa atenueze diferendele cu Germania Ei coopereazn cu Gernania in evenimentele din Extremul Orient, in limp ce intampinl dificulteli cu Franla in colonii]e africane. In 1898, expedilia franceze pe Nilul superior cucere$te localitalea I'ichoda (Sudan), in timp ce regiunea era smulsd de englezi din nrina mahdistilor. Cele doui armate stau fali in fald cu o iminentE crocnire prescrisi de legile ililare, dar reguiile diplomatice pre valeazi i or$ul este dat rru?elor englezului Kitchener' Fachoda a

330

-.

Panea a

ltt

a.

p|Lonatie

X3l

rlmas un simbol al riscurilor competiliei coloniale, care aceasri dal.i ru foir ioluiordre pa)nrc. in AII i. a de Sud. en izbeau de un alt comDetitor mai intransisent. Wilhelm al ardta adevimta lui fali vrand si consolideze pozitia r Transvaalul cu mineie sale de aur, ravnite ti de Rhodes. Se fomeazi o atan6 a germanilor cu burii j poldva engleTilor !i LUrc \ur provoca rcesrora o mare rizboiul anglo bur. In China, multilateralismul mai funcliona pentru cb puteri ropene se mullumisere sA oblini nu protectorate sau
zone de influenla asupra cArora se puseseri de acord. Dar

$hiul coalitiei intre Franla, Ang^lia $i Rusia, ce va fi nunitd Trlpl0 Infelegere sau Tripia Antanti. In paraiel. procesul de baza ncllnlt. litor $i implacabil il constituia cursa inarmirilor. in 1908, Anglls uvea i 2 cui.asate de tip roLl (dreadnought\ ti, Ior arunci, GermAnls lanseazn 4, avAnd inca 8 ln construclic. CuiHsarul este simbolul

pliticii

globale

urmidt,

de cel de-al doilea Reich.

fiil

in 1908 incepe criza balcanicn. RAscoaia macedonenilor $i alirnla lor cu Junii Turci duce la acceptarea de citre sultanul Abdul Hamid a Constitu,tiei cu idei liberale. Bulgaria isi declad lndependenla, iar Aust ia suveranitatea asupra Bosniei, contrar
'li?tatului de la Berlin. Serbia se inarmeaza, ru$ii se pregdtesc sb o |lpijine, dar ultimete rintd$ile ale multjlateratismullri opresc criza b0lcanici. precum $i pe cea de la Agadir. unde Franla $i cermaria aontjnua liligiul marocan. I)ar Balcanii continua sn fial-b!, dupi ce rurcii ies stAbiti din firexarea Tripolitaniei la Italia in 1911. O a1ian16 militara se stabilc$te intre Bulgaria, Serbja Si Grecia (1912), care aleclan$eMe os6ll0tile cu Turcia, obdnand succese Si apropiindu-se de Consrarti-

SUA iffegistreazd o victorie diplomaticd prin doc[ina deschise", conform dreia zonele nu puteau lua mAsud di toril sau exclusive fali de terli io matrie de acces in ponuri taxe (Doctrina Hayet Punctele de conflict cu Germania ramaneau Dentru Africa ti Odentul Mijlociu. Cu linia ferad spre Bagdad al lllea viziteazi pe srlran in 1898) deveniti in ochii opi blice engieze ameninlarea drumului spre Indii, Anglia \ada ca rncefcArile sale de a obrrne o acomodar( cu r mane sunt zadamice. Asrfel ci, dupi ce iau sfer$it c roase ale riscoalej boxerilor $i rescoalei burilor. se erea anglo-rusi, incurajatd $i de urcarea pe tron a lui VII-lea. dle cdrui simDarii erau diferite de ale mamei Victoria (inchrati spre nepotul de la Berlin, mai lllt
verul de la Perersburg).

nopol. Sarbji aspira la Serbia Mare pand la Adriarica, darconferinla dc la lnndra le bareaza drumul, pdn crearea statului albanez condus de uD pfncipe german. Sarbii se orienteazA alunci spre Macedoni.r, siidAnd pe greci Si pe bulgari care tocmai i$i dispulau Salonlcul $i astfel izbucneste al doilea rizboi balcanic de distdbuire a

Anglia face pa$i spre Rusia in 1902, iar in 1903 face \ rzire cu preredrnlele I ranter. cu care scmnea,/:r in 1904 gere (Antanta cordiali). Este inceputul unei aliarle, !ia] la delimitarca zonelor in Alrica (Egiptul Ia engiezi, francezi). In anii uflnilori, Gennania prcfiti de nevoia pentru flota sa $i obline un acord cu Rusia, -in care se cldu/a anribrildrr.a. Pnn.pfr_inired re\oher Inrro!.ane, o lizarea unei conferinle neplicute pentru Frarfa (AlgesirS prin iare ,e ie.unoi'+re inJepe|Jenlr .ullJriUlflr marocan larca sulului, precum $i libetalea econoDrici a celorlall!1 Intelegerea rezisti subversiunii: in 1907, se semneaza glo-rus. dupi tratativele de colaborare anglo-tianceze Fird si existe un tmutl lilateral, acordul anglo-rus lnch

tofiilor turce$ti cucerite. Romania inre in rdzboi, balanta se lirtii in defavoarea bulgarilor, care sunt atacali pani $i de turci, feiau Adrianopolul. Pacca de la Bucure$ri (1913) are ca temA a liplomaticd intre greci $i bulgari pentru portul Cavalla, primii r(l susliruli de francezi $i gemani, iar ulrimii de ru$i sj austrieci. It i,||r pier,?;,od-e \e de\prinde din blocul balcdnic care anrerior hcse de partea Antantei, in limp ce serbii, grecii $i romanii i$i nrsolidcazi relaliiie cu aceasta.
(

Asasinarea arlriducelui Franz Ferdinand la Samjevo de citre lsriaci cu arme sfube$ti este scantela ce aprinde butoiul cu pulr,. Auslda adreseazi Sefbiei un ultimalum la 23 iunie I9l4 cu r(lilii inacceptabile; totu$i, aceasta accepld unele clauze. iar penrlLole cere a$itrajul inrernalional. La 28 iulie, Ausr a declarli ,ln,i Serbiei, iar apoi intr-o rapidi conragiune, la irceputul ]ui

332

Jotui

pe scena

lunii Diplomaia a fost considerabild. Cine va caqdga cursa cea lungd? treabi: alianlele trebuia consolidate. Tripla Alianle suferise ;use la iierderi: Romdnia si Llalra. care i5r dadu\er:i adeziunea' si-au de pana Antan uDunlar neutralitatea )i ullerior. in lqlb au lrecul greu 9i cu tei. iir un an nai tarziu au fost urmate de Grecia Cu Alianli ala mari promi5iuni, Bulgaria SiTurc,a au umplut locul in Alianla Dupa l9l6' s a ca acu* coalilia se purea numi Qvadrupld resurinslaurat o anumita obosealr, datoritA blocadei 9i epuizerii echilibrul uzurii se menlinea l'a Veldun' in 1916 (lntre $elor, dar un tebruarie $i decembrie), marea ofensivi germana este oprit6: milion de ioldali francezi $i germani $l-au pierdut viala in lupte Pe azi ln osuarul sinistru ce rezumd toatd tragedia rdzboiului troneaza o Academie de Pace Fraflco_Germana Revo]ulia varful dealului an' rus, destramA lntregul front de ristrit al Antantei Dar ln acelati fu balanti fo4ele sale proaspele ii decisive' SUA arunca eceeati diplomalie de dzboi ;ai avea de reparal desele neln!n' Eleseri din interiorul fiecarei laber. Dugmanul era comun' oar Cei doi mari adversari in problema CoDstanli_ i"r.!eie ..uu atf"rire. in nopolului, Rusia 5i An8lia, acum sunt aliali Expedilia englez[ peDtru nrgi o sfidare. dar diPloma$a cnglez[ reu$este Daidanele este (Grey 5i Sazonovt prin promisiuni $i apoi ,a o tinir,.utar p" a'in """.i6 l9l5: ConstanlinopolLll va fi al Rusiei in schimbu! . ohciafa pentru "ota unor avaniaje in Asia Centrala Planurile engleze Si fmnceze

fixat pentnr infrangerca Franlei. Dar germanii au fost oprili, $i un lung rezboi de pozitie, $ee nesf6r$ite pe tot continentul, de la Atlantic la Dardan ceput. Este cel mai mizerabil rezboi diII cate a avut EuroDa Rarboiul de l0 de ani. Nectar in pnvinra obiecrivelor. inifir lraLn se irea Serbieir. fanauc in lupla penlru hegemon .fpedeps mann0 lnrerF5e hlmence care lreceau prin dislrugerea totala micului, extins la dimensiuni mondiale, trena4d luni $i ani fu lii de relativ echiltbru. incercand s6 disruga resursele i mai inainre ca cele proprii se fie epuizare, antrenand boli cur lioane de vrcrime, rdzboiul a fosr o paginit ruiinoastr in istoria o nirii care l$i serbase la 1900,in ajun de secol nou, strducitele riri qtiinlifice, tehnice ti culturale. Sotdalii unor populagii im hipnotizate $i fiedule rnergeau cu pieprul gol $i baionera la feJa fiitra.lierelor nimicitoarc. O literlturA vasci a descds sl $i absurditatea .cestui r6zboi. Anali$tii s-eu strdduit s6 cine l-a fuceput ti cine poand vina, peltru a se tfezi cu un de dovezi ale falimentului raliunii. Citind canea fnrrrjle Srst a Barbarei Tuchman, pre$edintele Kennedy a spus in crizei racheieior din Cuba (octombrie 1962) c, n-ar vrea ca s, scrie vreodata o carte despre ,,Rachetele din Octombrie,,,
impresiomt a fost de rolul erorii, accidenrului si calculului r declanfarea cataclismului provocat de om. Nici una dinlre piinile conflictului nu a preva,?ul ce .e ra i E pia. Puterca de anticipare a clicilor militare cdc au suprmar naDentul Si demersul diplomaric in acele zile a fosr nuli. Locul fietiei era luat de auromatismul convenliilor de asisler,te mili Rusia a sdrit in ajutorul Serbiei, iar Angtia in ajutorul Belgiei. plomalii, revenindu-fi din evenimentele l?pide, au luat o foaie hartie Si au calcular perspectivele unui rizboi de lunga anuntat de impotmolirea de pe Mama. Blocul puterilor avea circa 120 de milioaoe de locuitori, iar de cealalh Dane Ru Anglia. Franra. B(lgia rhia cotonrir ri scrbir aproane dubtu. divizii militare exista insi paritare, iar efectivele putefilor c erau mai bine echipate $i inshuire. Dar Anglia avea mirile, rile Si posibilitilile de aprovizionare, precum g o fo4i ec

august Gennania, Franta $i Anglia se aflau in stare de mania, incAlcand legile neutrafirelii, a invadat Belgia $i burg. Planurile ei contau pe tlII rnzboi fulger: 33 de zile era

imD rirea t;nlodilor'Turcieidin A'ia au tosl amanunlrt elaborute de iri Srie"-Picor tin Convenlia cu aceste doua nune in lql6r' Anglia
Siria' rezerva Mesopotamia qi Bagdadul, o parle din Arabia' Franla:

Cilicia, pe$ dilr Armenia, Kurdistm Si Mossul' Rusiai Trapezuni' irz"*.. eui-"t, vuoo qi Bitlis $i o parte din Kurdistan' iar Italiei i de note s au rezervat porliuni din Anatolia. Au mai existat schimburi o.upuL. inlre FmnH fi Ru'ia linalnle de rcvolulie)' oriu'na,"n'oriit. in unul Alirntei. inrere\ele puleau fi $risfacule mdr uror' drt(liile
Lle ej'pan'rune are Cernlaniei elaLl sple

veit lr \prc nofd-esl iar ale

Austriei sDre sud 5r \ud-e'r' unde tsulganei

dominanH, iar Serbia era complet

jediti

i 'e relerla o pozilre

Aceste preocupir; privind punctele geografioe ce fac obiectul erpansiuniidin morrre 'lraregrce. cine ce ler;l'tii ale Iumii conlro eliJenlilea/d au drt narrere geopoliticii. o Inerodu de arralr/a carc geografic' incluzand resursele $i potenliaza imponanta-factoiului econonic pentru politica marilor puteri Dupi ce ia 1890 ami
"1,,t

lodn t).

vena lunri

Pdrtea a

lll'u. Dipkmalie

335

ralul Mahan ridici la rang suprem controlul mirilor ( miri, porturi), englezul Mackinder susline ce srepanirea pdqi
tinentale este vituH penrru atingerea hegemoniei (1919). mul riz,boi mondial, geopolitica infloreSre in Germania, dar j un rol importan! $i ir strategiile celoriake mari pureri_ Crilic o parte de cercetitodi $tiinlelor politice ca un simplu joc cu pioni colorati pe harra lumii, geopolirica cunoatte o resureq rimp l $i duJ'a Ra,,borul rece. Mai interesant pentru diplomali a fost capitolul reiire din connicr .au de opnre a lui. incepind cu tat5.
sordeaze posibilitetile unei pici separale cu Rusia, care in 1916, pand cand blocul germano-austriac publica o privind crearea unei Polonii libere sub prorectorat geman. moment dat, guvemul lui Asquith care l-a preredat pe orge r c\aminar po\ibilitated unei pac; \eparatc cu Cernunia. Dupi cdderea Bucurestiuiui in decembrie 1916, germanii

Tot in ma(ie, la Buftea, se semneaza capirularea Romaniei al cnrei lentoriu era in majoritate ocupat de germanj. Dar lodele cenrrale intraseri in defensivd, $j alialii lor epuizali ies dinjoc: Bulgaria (in septembne), Turcia (in octombrie). E randul Ausrriei, in octomb.ie )i in trnrl al Cermaniei. in norembrie. La sfar$itul rizboiului, din hata poiilici arterioard dispA{userA

lrei imperii. Impeiul Otoman sfarsea la capitul unei lungi boli, lmperiul Austriac s-a desfbcut ca un Drozaic stricat, iar cel geman ir lbcl viclima propnrlor sale hirnerc )i e{alan.
Pacea de la Versailles este una dinfe cele mai cercerate Si con Uoversate actiuni diplomatice. Cu ea se deschid noi capitole peturu diplomalie, intrucat in cursul pregatirilor $i desfA$uririi ei se cris-

l lizeaze doua sliluri diplomatice. corespunzand h douE $coli de hazi ale relalillor intemationale- Mdtilateralismul reinvie de
[(eani dar;. Inclilurionali,/ar Si legrreral prin crearea Sucielalii t\aliunilor de la ceneva. Cele doua $coli sunt metode diferire de a lcrmina, o dati cu acest rezboi, toate rizboaiele. [n ll noiembrie, 0nunFnd incbeierea armistiliului, prenierul britar c David Lloyd

disputi si inceapA tmhtive de pace. Dupd moa(ea lui Josef. Czemin, cunoscand inclinaliile ooului imperat spre din conflict. face demenuri la francezi $i englezi, care se opozilia ltaliei, cu ochii pe Trieste 9i Datmalia.-in primele dupa alegerile in SUA, ce nu intrasera inc5 in rdzboi, Wi se prezentase drepr ,,candidat al pncii", a invitar bel
cA sunt

face cunoscute condiliile de pace $i propune crearea unei liunilor. idr Germania sugereazi, ractic. o conferinti de

Fre neutri. Rispunsurile sunt neconcludente. Nota A vede cerinle ca: reducerea teritoriului Germaniei, dezme Austriei priD eliberarea italienilor. slavilor, romenilor, sarbilor de subjugul srain ti expulzarea turcitor din Europal
ameninteii vaselor americane de cetre submarirele trnld fusese scufundati in 1916), SUA declari r;zboi
(Thailanda) $i China.
DacA diploma,tii considerau cd rizboiul pulea fi oprir in spirilul $i metodele secolului XIX, in 19 t7 acesr rdzboi i9i' fali ade\.rrar5 Em pn.nul r;r/boi LJre :c ducea cu Lr fere precedent de la Napoleon incoace, prin obiectivele

Ceorge afirmA: ,,We may say rhat thus, this laleful moming, came l0 an end all wars", .,rizboiul care pune capit tuluror rezboaielor" Cste o lozinca generali. In lumina celer alte )cuii. a doctnner lutenr. le care u numim islizi ,,realisti". europenii inlelegeau ce acest obiectiv se realize^zi p n nimicirea tufuror resoturilor de putere qi influenli a celor ininii, adu$i la stadiui incapaciralii de a pregdri revan$a.In frunte cD emenceau, invingirorii afirmau $i exe$au puterea asupra celor

in aprilie, unnatA de un co(egiu de tiri latino-amerjcane, di

gemonie (ioc de sume nuln) $i de iDfrangere lorali a inamicr toate aceslea, ie$irile din rAzboi se fac rrcpiat. Rusia laristd noiembrie. Pacea de la Brcst Litovsk s-a semnal in m

ufr la oeputinli, capitularea fiind necondifonatd, impunandu-le deri teritoriale drastice (intregui sistem colonial al Germaniei trccut sub tuteli jntemationaH) fi plata unor despdgubiri grele. conlrasl cu pozitia europeaDi, Wilson era categoaict ..Rizboiui a t dus pentru libertatea de via!;. nu pentru echilibre de purere." El ir o lume ,,in care toate natjunile vor evila si se dngajeze in ali, l, caie Ie vor rmpinge iD comperilI penrru p rcre in lirnbajul u, cuvintele cheie erau denocralie, egalitate in drepturi, libetare. aducea doui inova{ii masive: crearea sistemului de securitate )lcctiva $i crearea unei institulii mondiale- Doctrina polilic, a lui /rlson este cunoscud fu cele 14 puncre aprobarc de Congrcsul llA ti care a fost un documenl pe care in reriroriilc austriece il

336 $tiau $i laranii de orice nationalitate. Primele $ase puncte plomalia dschisd, libertatea merilor, dezamarea generali; pErtarea barierelor vamale, rezolvarea impaftiald a loniale, restaurarea Belgiei; evacuarea leritoriului rus $i Liga unilor- Din aceasti platforma ce proclama principiul autodeteminirii popoarelor rezulti $i o pozilje inleleg5toard de Gelmania: nu-i negim meritele in activitetile pa$nice sau nu vrem si-i negAm inlelesele legitime, vrem doar sA accepte de egalilate intre popoarele lumii... Este 5i poziiia
la Viena

Panea a

'a.

Diplanalie

33'/

comenteazi pe larg na$terea diplomatiei dschisc, primul dintre cele 14 puncte wilsoniene. De fapt. Revolulia rusi prevdzuse in decretul de pace din 8 noiembrie 1917 desfiinlarea diplomaliei secrete ln termeni felmir ,,DiplomaFa secretd este desfiinlati de gnve , care i$i exprima intentja fermi de a duce toate tratativele ir mod cu desivfu$ire sincer in fala lnrregului popor, procedand imediat la publicarea completa a hatatelor secrcte" (pe care le denunla cu
flcest prilej). Peste 100 de documente avand Rusia coserrmafard. au

fali

de Franfa invinsd.

lde

Este inferesant cA uldma iniliativE din cele 14 puncte a fost satn de diplomaiia brilanica lnlr-un mod abil. in 1915, crey colonelului House. omul de incredere al lui Wilson. a cdrui erc Anglia aflara in E/boi o caula pe roale caile: ..N ar vrex

ci ar fi necesari o Ligi a naliunilor care i angajeze sd se impotriveasci oricirei puteri care ar rupe un Ideea era noui 9i pentru Anglia, care se indepifta asdel de si balantei, manevra de ea atat de bine. Cu toati simpatia pentru pozilia lui Wilson in malerie de misuri drastice Germania, atitudinea francezi fa!.i de cermania era privita glezi cu lnfelegere. Chestiunea flotei germane nu se putea cu iumitAli de misuri. Puterea ei maritimi trebuia redusa la insi tall dc rn enLjr france/; de a cre, rn regiunea R;nutui o tampon. separat! de Gemania prin trupe stationare aliate, s a opus. imPreunl cu America.
dintele sn propuni

lost publicate, producand mari reacfii in cercurile politice occidenti il,I opinia publicd. Desper,tite doar de doud luni, Decretul sovietic al picii ti Cele 14 puncE rAspundeau unui deziderat popular izvorat din experienla durd a rdzboiului. Wilson anunfa pentru viitor inlelegeri deschise de pace la care se ajunge in mod deschis (,,open cownanrs of peace oPenly arriled

flf'), dupe care nu vor mai fi inlelegeri private de nici o na$rA.

Ceea ce a nemnllumit pe un practician $i teoretician al negocierilor cir Nicolson nu a fost caracterul deschis al fatatelor manilestat pnn

tlansparenla rezultalelor, ci caracterul deschis al procesului de negocierc (openb ed ar, ce poate fi ineficient sub ochiul $i cu comentanul presei la fiecare pas al siu. El ironizeazi faptul cX la Conl'erinla ,,wilson s-a inchis ln biroul siu impreuna cu Lloyd Ge_ orge $i Clemcncear, ln timp ce un soldat de gardd, cu baioneta

trr

nusi,

se

plimba in sus

pe4i1or, diplomalilor Si plenipoterllialilor, inclusiv a colegjlor pre-

!i injos

ca

si previni intruziunea tuturor ex-

Numero$i anali$ti $i istorici vid in atirudinea puterilor rioase fatn de cele infrante semintele celui de al Doilea Mondial. In special doud capitole ale sanclirnilor aplicate niei au nutrit in aceasti tarE curcntul revizionist $i o stare mullumire a populaliei. aducand-o la punctul alinierii ei chemarea fasci$tilor, care promiteau renagterea, ocuparea important al germanilor fu lume $i rizbunarea. In 1921, re au fost fixate la o sumn a cirei valoare astizi ar deDisi 300 de arde de dolari, sumi ce nu ar fi putut fi pldtiti palri la sfaniq colului PreTenl la Conlerinri. economr\tul lohn Vaynard Key pnblicar Tratdttll asupra Consecinlelor Etuiantice ale
1919. prevenind asupra unor masuri excesive Si nerealizabile.
I

icdintelui din delegalia americantr'. Cu toate ci negocierile au continuat si fie atat inchise, cat $i deschise, se nescuse o noui perioadn, cea a ,diplomaliei televizate". Diferenja intre $coala realisle $i cea a lui Wilson, numi $i libe rnld, jdealiste sau legalisti. se simlea ii in alte delegalii. Nicolson norcazi diferenla de stil dintre reprezentanlii romani Brftianu $i 'l'ake Ionescu, primul invocand asiguririle secrete primite de la Ru sia, Anglia, Franfa si Italia privind reritoriilor revendicate de Ro rnania $i al doilea bazandu se pe principiul wilsonian al autodeter_ min:fii; primul un participart lajocul de putere (a produs emolii Lr Cofferinla de la versailles. declan$and o revolti a,tarilor mici), Il doilea unjurist ce promova legalitatea intemalionali ti dreptu
rilc popoarelor. Unii autori consideri ci incheierea Primului Rezboi Mondial a lisrl alarca Drobleme nerczolvale si a creat altele roi care an con-

Diplomalia incearci si fie insrrumcnt al unei picj durabile cum aratA un alt autor britaric cunoscut. Harold Nicolson.

t338 Jocun pe scena luDlii 139

dus la izbucnirea, peste doud decenii, a cehi de_ai Mondial, incat intervalul di re el9 Du este decat un i doua capitole ale uruia $i aceluja5i corflict. Cum a tunclionat in aceasti pauzd Liga Nafunilor, crel mai penlru preinlampjnatea unui nou t6,Tbor? Er a Inceout truos printr-un accident politic petrecut in SUA, unde parti publican a dererminar respingerca in Congres a aderirii Lig6. Pre$edintele Wilson. taurear al premiutui Nobel in rnoare neconsolat Si cu ne ii zdruncinali in 1924. Liga nu rnar este unlvelsala $i intregul sistem a1 securititii co un mecanism cvasi-regional. lovit de incapacjtate. Statele

D*'.nnc, conflictelor

ff [fi:: ;i;ii''i".i;id;il ;;:]ril'l:i::1fl,:;T H#l?.$T;. ta ralboi cu iarile

se produc disputele' aproape nu e)(ista Cand

1',:'""""i:';Iffiffii;*eui*'a nu "u '"'*ez' vr nropune ce pasr "a l1lilll.l'" a*J"l Lrgrr' iir dacir con'iliul ,*itii::x.H, il:T:;1ljil"x;n:in:ul;' T'l;T'l:
fi i;fu

tri*ll'' Lu'ilil'HTii
ff iTffi

il"""::T,ilt 11il,3";:ff';T'ffi[. )ln'o '"

ii;i",;;'i;;"-*''|con{'|ru!iar

:;lr$

il":Jf::"x\fi

"" i.-"i t.rr"o"itt" "tonuri lq2s Franla Belsia si ce'mania isi i"^"1"i,,]ii'JJ" l, L.*rno

**l***[t"ffi **
de a elabora doci

:'i: ii*T[i:,il:fl,ilf

'

'ii#'t s'
'orosi'Ie

,j

:,:llillJ:";"i'{; air;.':l:ll Lermaniei din lq)t iuccr

intr-adevir, niciodati in istoria ei scuflA, Irga nu a reufr s depseasci pe un agresor p.in actiune militara colectivi sau sa garanlii ferme celor \i,,dti. Nu a runLtionat Jecrr \istemul vag.

,il'li,l[":.""f :'ff ".""1 Lrga':] locLr "l-'l-llll'1".i rr 'n ".16 iiJTT'r:::""'"'1XiT:i"fu :i:#itr]n;:lmlt;i'l;:: de le$tr! u'rr !r
.r^ r^ I

complet si ineficienl al sancliunilor economice. in schimb, eio er a ro.l rudnrc in a pjoduce deilaratri 5i pd. re inrr. Lrn (irmar dq
murual apreci. A retorica. in orice caz, multilateralismul reinvie, se sprijini pe o insritu proclanrd tiria legii: Ubi societas,l,l te, I.rr diptomalia nulril: rala inflorcste sub acoperig propriu. Cooperarea internxliolrala incurajati de ea: se creeazi Organizalia Internalionali a Mu

i,ll

?:''li::

^.rrno cilun

;"'ii;;
;ffi

semJr

ce\r\i ri

i:1*ff:: ;ii:Tll'x'""1iiii n;:jin *t: ;,:,ru:.l;:, F(c meritul lui Tltulcscu de a stou^ ;;;.:il;; ;;i, ;, ,':'ll).-,1"i 1.f jl[::"f]J"H'cJ.:

"t:..T:

.$;":',,Till, :i"+:..J""1';

delegali penrru fiecare star mcmbru. Era condusd de un Consiliu noue melnbri, dinire care cjnci permanenli (SUA. Franla. Mr Britanic, Italia, Japonia), model peDtru viitomt Consiiiu de Securi al ONU A\ea si un brou penuu lu,c.d re.r oiilor cotonirlor contircate de la invin$i. Chesliunea rizboiului Si pdcii nu era rezolvatd. Rizboiul nu era inrerzis. Textele privlnd agresiunea elau ambigue.

precum $i Birourile de cooperare intelectuald ( UNESCO din sisremut ONU) $i uDul de sinitare (pionier OMS ul viitor). Ca organizare, o Adunare cencrah se intrunea anual cLr care

::ll:i::'Jf sperunra
,eru

,::l::Tri:t*li).

Briand-Kelop. dupa l*l_t:l;$':::,:Xl :'p'a:rur q p'in cate prm rc se su lilLl'X"X,i"ijiii;, t' ";m' ii r*nre' I' al polrrrcii nalionJle si ca ,,,.".r"" ld rrvbor cr insrrumenr "i1,i1.. ;,li:: ;:'i"'-il; ;l t-.fl; li,li",l""',1lJi:ili:'il,",:;:. doar la c'ile p'snrce uer' "P''' cuise

""tu:"'*n
:

il"i-i,'

.,'. *nr".

semnli panS in aiuntrl .r.ra in.l'rsrv cele aqle\oarc'

ol.,l I' i)l l'i\"11, jl"[i,u"li;:::;iJJ] celur de-ar uorrs"

.

ji':

"'l*i
.:1rc

i". .""i"'""'*'i":: :'.1.t"':'^ll,iliii':l:.l1 ru""*" f!ea cr luner ltmiti rne!rtaDrr

lllil1*

340

Jo.ui

De

scena lutnii

Parlea a

llt"a

DiPlondlie

341

ramdsese militar, dar dobandise o caracteristici noue care in cel mai mare g.ad sfela diplomaliei. Devenise un se.ol al logirlor. al doctrinelor mitilanre )i at lanarismutui. plimbara Comisii Fegititoare, temporare $i de expertizi, problema rii !i proiecrcle de Tralat. inrlegeri. acorduri nu au du\ Ia ni

solutie. Mafea Britanie nu agrea mAsuri care sA o oblige la legat $i el de secudtate, care h tandul ei nu se desprindea de blema dezarmirii. Nodul nu putea fi dezlegat. l,a Locarno se ft un oarccare prcgres. Dar Conferin{a Navald din 1927 e m tal. Alii 30 sunt anii cursului nefast. in 1931, Manciuria e de Japonia, care inghite un teritoriu mai mare decat al l6rii sale 1933, vine la puter Hitler $i in acela$i an Germania se retrag. Conferinla pentru Dezarmare 9i apoi pbrdse$te Liga Nati 1934, Hider devine stdpan absolut al cemaniei 9i anunld d relnrumarea. In 1935, Italia invadeaza Abisinia. rnembrtr a care cere ajutor. ,,Alegeli, spune Negusul, prieten al lui intre principiul egalittrfii lntre srare qi c6tu$ele vasalirEtii marile puted.'l O scen! ridicold lmprumutatd din secolul trecutl
gele Italiei devine lmprrarul Abisiniei.

dtunci, ie$ite din ou bnrsc cu avioane Stuka $i modele noi de tancud? Trebuie linut seama ce acest complot militar al lerilor Axei 'l'nDanile fonnatd din Germania Japonia. llalia fusse desrul de aflau \ub imp'esra unei alte cala(lrole care vrzibil. dar.rrctaroni "e izbise lumea: marea criza economice fansmisA de SUA prin con_ taeiune ln anii 1929 $i 1930 cu consecinle grave, universale O crizt economicd de propo4iile celei din 1929 inspfimanta populafa tot atat cat un bombardament Europa a reit anii 30 cu teana zilei de maine. DacE anii 20 fuseserd numili ,deceniul hoholelor de ras" (rcaing twehties) pentru distracliile, muzica, dansul $i pasiunile desc6 ;ate dupl rizboi, ceea ce a utmat a stat sub serlnul nelinittii
si sDaimei. b date cu primele bubuituri, anxietatea s'a transformat ln groa_ gura 26. Sunt anii camuflajuiui, ai adaPostului din pivnird sau din ai bombardarnentelor de metrou, ai raliilor alimentare, ai exodului,

panA neDutincioasA la crearca celei mai putemice mafjni miijtare de

In

1936, Hitler ocupi Re

rizboi Gemaniei. Asist6m la un tablou diplomatic agitat $i confuz. Uime$te li de coordonare 9i actiune a celor ce-$i propuseserd sd nu admiti na$terea mililara a cermaniei. Mai mult, o adevdra$ orbire li ve$te pe englezii care intrelin ideea ca Hitler esre susceptibil de
de disculie, de acorduri- Aceastd politicd de capitulare a intrat istorie drept ,,sindromul Mnnchen". Diptomalia germanA era dati de un scop precis $i pestrase probabil prin $coala tui S mann cateva din tehnicile bismarkiene. Astfet rehnica ,,anestezi
gocierea pa$nice n problemelor europene $i c6 poate

nia. R6zboiul civil lncepe ln Spania. 1937: Japonezii ocup6 I gul $i Nar*ingul, Iralia perise$re Liga. 1938: Hitler ocup! A Se semneazt Acordul de la Miinchen. 1939: Star slovac proman. Ocuparea Cehoslovaciei. pactul Hitler-Molotov. Invazia loniei. Intrarea URSS in Finlanda. in fine, Anglia fi Franla

fi

un

si morhi. GeDeralia care le'a lrtrit lncepe sa dispara. iar cuventul - razboi nu are Denlru cei tineri conolaiile celor carc I'au expeimentat. Dulce iellum ineryertis Hrtler dore$te o noue ordine europeana O Europd complet suce a funclroDUsa Reichului. Cu meroda ren6scutr a Blilzlriegului inglobe^za pana in I94 | ;arin l8?l.daraesuar in lql4, Cermanra in sfera sa Austria. Cehoslovacia, Polonia, Danemarca, Noflegia' Belgia, Olanda, Luxemburg, Franla (Paiisul cade in 1940). Iugoslavi;. Grecia, Romanja, Bulgaria, Fi anda. in timp ce peninsulele Italici $i Iberice aveau stale totalitare idr5lite cu ea- Un naljonalism inspiraf de doctdna etnicA a fascismului stabilea peste tot repimuri l;rudite. Dar in 1940, se izbe$te de un zid in Vest' in 1941 Ae un zid in Sud $i in 1942 de un zid in Est. Diplomanrl are acase atlasul si hata. creioane colorate $i har1ie. $tie st facd bilanlul re surselo; rizboiului rle durate (instaurat dupa primul an de avant) Confom tehnicilor sale. nu numere doar divizii (drpe calculul lor sj dupA calitatea armatei, germanii ar fi trebui s6 caqtige rtzboiul)'

prdzii" practicati de acesrea era fo,ositi. in timp ce multilaterah stagna, cermania semna cu Arglia in 1935 un navdl Cu Polon'a re semna in tcib Un pdcr an korninrern. in filDl psihanaliric al lui Hirler exista pasiunea surp.izei fi a rilor iuli fj nebenuite. Cum se putea ca o Europd inlreagd s; asi

ei estimeazi Dotentialul economic, demografic $i psihologic, stocul resurselor energetice $i de hran6 Primul zid a apirut in rdzboiul ae rjan din 1940 numit BitAlia Angljei 3000 de avroane gerrnane sunl rnlrunldre de 540 de aparare enelezetli. care produc pagube inac ceptabile gemanilor, sili,li sA rcnurle la planul invaziei Marii Bri' tairii. Resursa umani de cafacter, peneverenld $i sacnficiu e hoti-

340

Jocuri pe sce a lulnii

I\olrtt t tlt t l)llltttrulit'

341

nou5 care lt remisese militar, dar dobandise o caracteristice a'l in-."ilnui .*" etua "f"tu diplomaliei Devenise un secol Plimbattr 4"i.",'i''"r* .ilitante $i al fanatismului

ii-]i1".,probierna deza Cimisii pregnitoare, temporare qi de expertzi, acorduri nu au dus la rT"t ir""i"r" oe iratat' ingetegeri,

$*1ft i1$;
'fm+i*''*".'.i#H$-f

ii

sorriliJ. rr4a.ea

i;;;;i ;i;; *.,'*".

ifi,*-a"i*t"a"i.

e;ta*e

192? e un egec un o"r..ur" progt " Dur Cgnferinla Navaln dln Vanciuria e ocup tal. Anii 30 sunt anii cursului nefasl ln IgJl sale' al fuo*L. .rt" iogytlt. on leritonu mai mare decal al larii 1933: vine la pukr; Hitler 5i in scelali an Germani":: f:lli^"-' D"r"'.; si aPoi Ptulse$te Lisa Naliunilor"

Noaulnu putea fi dezlegat t'a lntamo

nu agrea mesun care sa o oblige la a car; ja raodul ei nu se desprindea de

se

f:

ffi*mffi$ffi
iff'*;$*tr#fr:l'**itffi
,it+;{,riidiil +i'fu",fftff;r'l+ f ill

;;"i;;; ;;*

.tepan ab;olut al cermaniei $i anunq dtcl r"inu-"t"u. ln 1935, italia invadeazi Abisinia' membrd a uiutot. ,,Alegeli, spune Negusut, pJGten al,lui Titu "u." ""t" i"i* ori""ilpi"r .gaiulii lntri stare 5i caruiele vasalitadi impuse

ieii, niili J"'r""

r^.iti pu,"ii. d.".ni.idicole imprumuta!6^dinst:"l:lll"i*: ocupd I nir"i,iid a""t" r.pet"tl Abisi;ei. L! 1936. HitlerocuPdB rni"p" in spania 1937: Japonezii iiu. na"toiut "iu ltrr'u'paraselte Liga lgJ8: Hiller ocupe Aus ""JJNuntinerr, ie semneaza Acordul de la Mi'inchen 1939: Slal slovac pro."r. bl"*t* i"lt*f"vaciei Pactul Hirler-Molotov- Invazia
ioniei. Intiarea URSS in Finlanda. in fine, Anglia si Franla
cle(

dzboi Gelmamel. _''

un tabto,r diplomatic agitat $i confuz Uimeste propuseserd s5 nu admiE de sj ucliune a ielor ce_$i "oo.dona." b"'-aniei. Mai mult,.o adevarad orbireli " I*relin rdeea ca Hiller e're \ucceprjbrl de ""qi";;iii*l .."

l"i"tam n

-it*es**+*';'
,*t[,*ff*trrl*r^",'r,',t',',1't'"f

"il'" ". ""*f.r" a problemelor europene.si,ci p:'l1,jl ": lli] gocieiea pinic:r inlral.in i" ait.",i", a. acorduri Aceatui polilica dc caprtulare a ra gnF gefman'
i.lone drepl ..sindrumul Miinchen Diplomalia lui srre5e;;i; ;" ,; ".," precrs ti p,r'rrase probabil pnn $co.,laane'lezreru lehnica mann circva din iehnicrle bismalkrene Astf,el

:ll:#t*,..l*

Drizii" Dracticad de acestea era fo'osite ln timp ce--clzannarea un^ acord ilultilut".da .tognu, C"rmania semna cn Anglia-in 1935 pact anti komjntern ln pron"vJ c" poroniu ." "".na in 1936 un a m$cafilul Dsihanalitjc al lui Hitler exista pasiunea surpnzer 9r Europa inreagi si asiste .ii.. irii .i t"ratolt" cum se putea ca o

nfieit*u*+nffi

342

Jocui

De

scena lujnri

Partea a

I 'a Di,lonalic

343

ratoare, o trds urA ce va acompania toatA sirategia Iui Chul 1941. incepe in sud marea bdtElie pentru Nordul Afrjcii (si lul Mediteranei), care se va sfar$i prin infrangerea inilial gl selor rupe ale lui Rornmel. in l9[2, ar:|i]ate\e germane se

molesc la Stalingrad, unde vor suferi o infreneere decisivd

dcordLrri, retele dc conlucrare. colxborare in loale dorneniile' intr-un climat de clestintlere qi reducere a tensiunilor provocate de Vi_ numeroase litigii $i corftuntiri s-a dezvoltat pe terenul ONU-olednd liecArui mlnislru de exlerne pnlejul zirrra de Selii ie.tate. rnurl at unei inLer\en!ii publice $ia /ecide conracle ofrcirle )i neo

.i

rizboi. Retragerea ce va incepe in 1943 nu se va opri decat h tin. In Sahara $i pe Volga, nalura i$i va sp ne cuvanul, nisipur zipada (ca $i jungla mai tarziu penrru SUA in Vietnam) avand itoarea proprietate de a lmpotmoli $i inghili tehnotogiiie mili

in 1941, o Americd nepregArid penrru rizboi inrrd d pi japonez de la Pearl Harbour in conflict, punend sabia cea talerul coaliliei anti-germane. Este un nou factor isnorat de mani, care subestimau democralia anglo-saxond plinA de dicfi qi opinii fragmentate. Este sindtomul persan care a r capacitatea cerAuior grece$ti risipjte $i certirete de a se uni in metdie. Nimrc nu d pulut egala randa.ncnlul u/rnelor de avi( vase de rizboi, rancuri qi anilerie, prse in mi$care de americani de a disrruge pericolul ii sfidarea fascisti. Din nou, natismul s a izbit de nebdnuite idei intransigente. Diplomalia adeviralA i$i descoperi vocatia ei de termen lung, clepi$e$te orizonturile poliricii curenre. Ea aparc. ca rn roarc r boaiele, cu sarcini minore de serviciuj funclionarea alianfelor, venirea defecliunilor, consolidarea terenului. Germanii pun pe Europei state noi pe baze etnjce precum Croa{ja $i Slovenia. N ordine se termini ins6 mai inainte ca ea sA funclioneze, rea, ce incepe in anul 1943 prin debarcarea in ftalia, fiind un ireversibil.
Diplomalia Alianlei arlanlice esre angajard in lucrdri de pectiva, prezenre in roare Conferinlele de nivel inall. infii ONU este decisi la Yaha in 1945 $i rot in aceta$i an Carra scrisd la San Francisco. Organizalia Naljunilor Unire se na9re, ca $l Liga Nafunilor. la sfer$irul unui dzboj mondial, incorporand dinl nou viziunea unei lumi terite de flagelul rizboiului. Ne vom intreba
cc a adus pentru diplomalie Si ce a adus penrrx pace? A reprezenlar ll]al inlai o triLnnfali revenire la multilareralism in relatiile interna(ionale a c6ror inslitutie superioarb eru. Diplomatia muitilaterali, manifestald in reuDiuDi, conferjnle, negocieri, tfarate

liciale, ONU a fost o platformi ce a funclionat continuu pentru a une iaolalU si\teflul inlernalional. inmullind pfin codificarea coniinu; r drcprulur Inlemalion.rl reguhle de comPonarnenl obligaliile .a sr dreourrile slalelor. Ciri ONU a lust si dm;ne u organizalie !echiului eu\emamentrla:l .,dlelor membre. in deplina lrxJrlie a funclioneazd de la Pacea din westfalia iistem intemational ce lumea ( I 648). Faplul ;, este comprsi din slate reduce apelul sau ln neguvemamentali ai vielii internali ieali, unde existi 9i alli actori resunJle si lace ia ONU (a lie lnbutarA unei renliclii de nelrecut: .u\eranlLilii slalelor membre ri inlel"icerea ame'le necLul loldl al :ului in trebuile lor inteme. Adunarea sa Generald, cu cele sapte co_ mitete specidlizate (politic, politic special. economic, social, tutel5'
administrativ
Si

iuriclic), este locul de confruntare a tuturor Punctelor {te vederc. de- defularc a tensiunilor sau de calmare a asperitalilor' Dezbaterle ie lrn iarc 'rci luni pe an \unl continuale in resrLl anului jntemalionale Toale de organislnele de expe4i sau conferinlele mari hnale sau programe cu caracter de se Gina cu rezolulii, acte

recomandarc ce lasi la latitudinea statelor decizia si modalilalea de a le folosi sau aplica De lapt, ONU este o familie de orgdnizalii tot s'rlLl proceduri propni ii funclionare aulonoma' qu\emamenLrle.

iur. nu."t ,

UNES(

'ju

O pcnrru educalre. >liinE

pcnlru munca. IAO penlru agriculrura OMM pcnrru meleorologre' USeR p.n,,u meJitr. Banca Mond;ab si FMI penlrx probleme linanciare si inci pc aiatea pentru alte teme de rnLcres malor' incep:nd cu energrJ atomicii sl lemindnLl cu ploprielrtea Intelecru-

'i

(ullura OIM

E\te o reLer e;olmi si acdva cu mii de retrniLni pe rn $r /eri de mii de dinlomati. k crearea ei. ONU avea 5l de membri, in 1978 nu o atin"ese 150 ri ln prez.nt are 190. Ca $i Liga' at cirei sfartir irist primit la inceput statcle invinse' dar recomanda ca model. ONU nu a rreDta! alrroclamat localra qa univeruali Fri.ii o crtegorre larga de drplumarr crrc poPJrcr/ir tr 'nlrcline pnntr o reteaua de colaborare interguvernamentali, ce se distinge funclionarii lor, prin tehnica cunoa$tere atenti a struclurilor si muncii de echipi, plus cuno$tinlele specificc ale domeniului abor-

.ld

344

Jacun pe

vcM lunii

Paftea a lll-a. Diplonalie

345

ritate (11 membri inilial, t5 acum), care analizeazi cazul gi primejdia e confiamata cere llrpe, nave $i a!,roane de la s membre, formeaza o fo4i inremalionali sub comandi proprie consfange pe cel vinovat se renunle sau sA se supunA. Numai acesr mecaDrsm presupunea lipsa unei obieclii (vero) dir partea carur membrn permanenr al consiiiului de securilate. Deci t cazunre carc contlneau un conflict de interese intre sau Dentru cr cinci mari puleri erau erctuse automrl drn intenenlia Dojibila Clnsiliului d Securirare. Neinfetegerjle poitbelice jintre SUA $ URSS, transformarea tor din aliari in jnamici potenljali au nDdifi cat 9i eficienta sistemului elaborat de ej. in consecinti, ONU nu s_ ocupxr decil de confrclele mrnore care prco(upau mai putrn p cele dou; (uperpulen. Dc aici. acuzrrea ONU Je incapacirare pa 9r ralizie de c6tre opinia publici_ Prepastia dinrre cele doud sq)erpureri a cnpAtat repede dimcnsi_. unea unui ,,rizboi rece", simbolizar de impa4irea lumii in doue ra,' oe.e, separate prin ,,coftina de fiet', dupn expresia lui Churchill (1947\.

^ cat interactiunea, colaborarea, projectele pa$nice normele ( ,i e{uirii sunt ins4i lesitura indispensabilA a starii de pace. in ce il suni ONU a indeplinit cdri\facAtof mrsiuned oin ace\l puncr veoere. tn matene de securitale. defecdunea ._a produ\ lmgrc datd dupe crearea ONU. Carta nu este de vini: un coercnt sistem securilale coleclirA. mull mdi (lar >i mai preci\ dccir cet de lc Li. Natrunilor. a tost ehboral h rezumar: rLarul care.e con.rder; vi lrma a unei agresiuni sau siruali. care pune in pencol se.u Inlema||onali rcclamd rnlenenlia de urgent; a Con\jliului de

l||ror trlalerale. cc (uprinde evenimenle protocolare conrac st mass-media, fijnd expus in schimb la riscurile bjrocratizirii. insdrudrlof Inari $i maj ale, a celor !echr. Acea.l; bodla a mult, in cinci decnii, eficacitatea sistemului ONU. De atentia $i mijloacele acordate inilial prin PNUD ptoiectelor de \olure au \labjt cu vremea. muLind accenrul pe rctori(i. ccea atrrs cnlrcarea ONt. ca [iind ,,o finlana de cu;inte... A doua intrebare prive$te contribulia Ia menlinerea pecii.

dar. Esre Lrn diplonlat rcLttjr de programul Incarrat ,r pccld! al

irkeaga Europe, in.doue: Vestul $i Estul Aparila gmprrilor militare NATO si Tratatul de la Varsovia scoate securitatea de sub seinnul multilateralitdtii si rezerva acesteia doar teme inofensive intre cele douh blocuri se produc cdze, dar formal superputerile ili pesteazi distantele. P.ima criz6 care poafta in germeni conf-nrntarea lor $i cel mai important rizboi de propo4ii este rAzboiul din Coreea (1950-1953), unde Nordul comunist incercase si unifice peninsula pdn invadarea Sudului. Oficial, ea este opri6 de ONU, sub semnul cireia se formeaz[ o expedilie militarA organizati de SUA, siqJ[ra daln cand o aclune colectivi este declan$ati printr_o decizie tuat5 din cauza absgllei reprezentantului .sovietic (ce boicota temporar lucrrrile Consiliului de Seqdtate, ca protest pentru neadmiterea Chinei Populare). E un conflict in care chinezii comuni)ri au luprar cu lruptamericane. Esle merilul liderilor daatunci al lui Truman. de a li pololit /elul generalilor sai in frunle cu

Treptat s-au construit aliante militare $i blocuri angajand peste 20 de !fui a ceror fronlie(a uecea prin Germania, imptulind_o, ca $i

McA(hur si de a fi realizat un armistitiu ce s-a dovedit a fi durabil prin acordul de la Panmunjon, Ia care au concurat Stalin $i Mao. Astazi se considera cA de fapt cei din urmi voiau doar se testeze pdn acest rizboi vointa SUA de a lupta $i sA sernnaleze nemulfumi

rea lor ce Germania de Vest fusese incoryoratd in NATO. A doua oar[, peste ur deceniu. Hru$ciov decide si sprijine Cuba

ato(cuprinzbtoarc.

Definilia reiinuti de cercetirori, - rnenrrlul cnlecriv erleisiorici !$iur,ei in r,eea

competirii mitit;re acerbe,i

ca $i imaginea remasd

impotriva atacurilor SUA (unele reale, altele potenliale), phsand pe solul ei rachete cu lncirceturi nucleari. SUA consideri aceastA acliune ca o ameninlare inacceptab a, organizeaza o blocadi navah $i se prcgate$te de riposta. care ar fi putut declan$a al treiiea rizboi mondial, purtat cu arme atomice. Consiliul de Securitate este sesizat, dezbate, ONU intervine prin Secretarul siu Generai, dar solulia este complet bilaterali, sub forma unei inlelegeri Kennedy-Hru$ciov. Competilia celor douA blocuri se desfd$ura in principal pe planul celei mai vaste $i costisitoare curse a lnarmerilor ce a existat vreodati. in afara armamentuhi convenlional, perfeclionat $i el, $i a uriaselor efective mobilizate sau mobilizabile, cursa se referea la armele noi de distrugere masivA, in special cele atomice $i in subsidiar cele biologice $i cbimice (ABC). Tehnica rachetelor ce purtau inclrciturile flucleare a devenit atat de avansad incat phsarea obiectelor pe orbitd a devenit posibili, iar cursa s_a extins $i in cucerirea spaliului cosmic. Inlreaga omenirc a triit ameninlarea ca

346

Jocuri

De scena

lunii

Panea a III-a- Diplonalie

34'l

Rizboiul rece $i cursa nucle;ri si degenereze intr-o distrugere sivd, putand ameninlainsi$i supravieluirea ei pe glob. $i totusi, timp de 40 de ani car a durat Rizboiul rece, al dzboi mondial nu a avutlocAcest fapt istoric a presupus un acord de nerecurgere la nucleare, ci doar de a le invoca in momenle critice. simbolic. dul nu a fost scris, dar p.in aceasta rlu e mai pulin reconstituibil,
atestabil. Toate conditiile pireau intnnite pentru conflictul nuclear rare in blocuri opuse, intraffigenfa ideologici, rizboiul

pildl, congresele $tiinifice, vizitele $ chiar echipe mixte de cercetdtori. Int@aga reJea a ONU era deschisi in continuare tuturor, iar
conina de fier ardta ca o cima$d de zale, cu ochiuri mari prin care

la care lucrau nu numai diploDuli, dar $i pe$oane sub diferi egide qtiinlifice, depa(amenlale, aparate de politici extemA, puri de strategie, prospectivd, modelarc. servicii secrere. in pri rand, antene fine se intirdeau prin ei pani la ceie mai intime resor luri ale deciziilor capitale. Sediul principnl era Comiletul de armare de la Geneva ai celor I0. apoi 18, apoi ldrgit treptal pAnd F 40 de state, care avea exjstenli hibride. Aparlinea de ONU
(sediu, secretariat, rapoarte), dar era crear $i se afla sub co amedc]nu-so!ieric;. cu rol ie lunari dc preredinli $i cu rodle tpa-. rentele liben,!I Si egdliralii lanlor drn Joua alianle Si din grupul nealiniat. Aici, expertji nu erau ocupa,ti arat cu analiza discursurilor in care se strecurau propuned nuantate neinlelese de public, cal cu asigu(arca pli4ii opuse, in contacte personalc, infonnale $i confi-' denliale, iD privinla bunelor intenlii a pistrdrii de ciire ei a batanlei In acelaqi timp observau cele mai mici sennc ale intenliilor pA4iir

pozililor Si incompatibilitatea obiectivelor, pregetire, stocurile cle arme, miza excesivi pe fo4a, avansat de toricii acesti perioade scot in evidenla feptat un factor esenlial cdre diplomalii I au intuit chiar in acea vrcme. Esre existenta balante a teroni, cum se numea echilibrul nuclear. Acesta nu strict numeric, SUA avand mai multe focoase rucleare Si dar dupe cum senmalau teoreticienii strategiei nici una dintre nu avea certitudinea ci o lovituri nucleari ar desfiinta caDaci de riposti nucleari a celeilalre- Cu alte cuvinte, oricet de nare ar: avantajui primei loviluri (prin surprizA. prcemptivi, masivi), lovitd ar fi pdstrat capacitatea de a rispunde $i provoca daune j ceptabile. Balanla terorii era de fapr o balanti de securjtate rec procb ce trebuia intrelinuti cu o maximi acuratete !i grijt contin
aspru, rigiditatea

circulau indivizi, informalie 5i oficialiteli. Aceeati conini avea deschideri $i mai mai in pdvinla come4ului, cu mesuri spcciale desigur penlru tehnologiile de importanli sirategici, ce cuprindeau pAnA $i calculatoare. O examinare mai atentd a Rdzboiului rece ne indepdteazi de imaginea crispatA relinuti de litetaturi. in carc separarea celor douA sisteme era etanli. E adevErat ci in acela$i rimp, cdEtoriile personale nu erau libere, supravegherca popula,tiilor era maximi, cu tbrme grote$ti in lag&ul estic, cooperarea era stanjenita, propaganda era zgomotoasi $i absolute ti, dupA cum erai intr un iagdr sau altul, termend ,,pace" sau cuvannl ,,libeltate" puteau fi subversive. Dar rnecanismul balanlei funcliona cu sensibililatea unui seismograf fin, ce se bucura de atenlia $i cooperarea
de griji a puterilor nucleare. Menlinerea balanlei drept inimi a acordului major de evitare cu once pre! a r67-boiului nuclear presuplnea, in afara regulilor de comportament (predictibilitatea jucilorilor, evitarea surprizelor, sinceritatea 9i increderea), $i anumite reguli in materie de crize ti conflicte- Chja( daci ele nu au fost explicirc, pot fi reconstitniie din fekrl in care acesle cdze au fost tmtate: a) Prinu categorie era evitarea conlruntAni majore intre cele doui superyuteri Si elininarea subiectelor carc ar fi pulut o genera. b) Urma o intelegere taciti a dreptului flecireia de a reglementa corfiictele in interiorul sferej sale, ceea ce nu excludea dorinla ii, pan5 h un punct, contrib lia ficcircia ca ele sd se iveasci in zona celuilalt. Aici intri revoltele inibu{iite de Uniunea Sovieticd in lagirul socialist ti intervenliile militarc ale SUA in Anerica Intini. c) Un alt capitol privea o arie lllrgA de competilie permisi pentru a ca$dga influen.ti sau penlru a dobnndj poziJii speciale in lrmea a treia. Cand se recurgea totu$i la lb4i, se lacea pnn te4i (Angola). d) Atunci cand una din cele doud superpuicri se angaja direct in menlinerea unui regim (Viernam, Afganistan), cealalte pa{e nu intervenea deschis, dar pe alte cei acorda spnjin (io special arme qi bani). opozafltilor celeilalte super?uteri- Situaliile dc la punclele b). c) $i d) nu insemnau absenla deuunFdi publjce $i razboiului propagardistic, sau in cazurile b) fi c) aducerea problemei la ONU, unde se sf:irSea prin rezolulii fire uflnnri pmctice (invazia Ungariei sau Cehoslovaciei). Ne apropiem

plifi

opusei. Existau $i alte canale. inulnirile mi$carii Puswash. de

I
348 Jo(uri pe scena lumii
Patxea

aIII-a. Di1k Mlie

349

urmitoare.

astfel de imaginea unui rdzboi rece mult mai bine resizat in decit purea crede oprnia pubtica a wemii si chrir een.

drcpt caracteristici a epocii Rezboiului rece. Bipolari;lea nu exi decat in domeniul puterii militare propriu-zise sau al celo. d( aliante Si, mai ales, al funclionfuii balantei. Dar lumea politicl economica era cel purin tripohre.-\leutralismll a fost calea alei de majoritatea fdrilor lumii (America Ladn6, Asia qi Afiica), c il_"^"I !9]t o mitcare organizag a nealinialilor la Bandung, 1950, Mai larg decat gupul nealinialilor (circ; 40 de 16ri) eralru. pul lirilor in curs de dezvoltare (pesre t2O), care, f6re sh_i rnai numere pe euopenii din grupul Dealinialilor. se lndndea pe cele rrei conrlnente care iormau lumee a Eeia, Marele lor parlamenl internalional $i sprijinitor a fost Orga.rizada Natiunilor Unite. Cel mai imponaft proces al secolului XX a fost dec( care desftcea tot ceea ce construise colonialismul seaolului XD(; Acela'i calendar impresionant de colonizare a fost reluat ln sens invers $i peste 100 de firi s-au nascut, rupand legetudle cu metropola- Prin dclarafii solemne, invocarea dreptulii intemalional 9i presiuni insistente, ONU a reu$it sA calalizete rAzboaiele de elibe-

O alti eroare care impiedici analiza Rdzboiului rece. inca minal; de cliseele wemii. pro\ine din lermenul de bipolarira|f,

{ehnologic drepl compensaiie peniru exploatarea bogiliilor lor in trccut. Tactica lor in negocieri a fost neproductivi, nici un proiect rmponanl de Je/volrdre nu a io\t oblinu:. .rngurul rezutrat riind so nore declaralii ti principii invocard echitatea $i drepturile. In timpul RAzboiului rece, inrr-un pas giga.niic de 40 de ani, principalele liri invinse ln cel de al Doilea Rizboi Mondial. cermania $i Japonia, iti rec4tigau pozilia de puteri economice. Ambele au ezitat inlre cadrui regional Si cel global. cetmania a preferal sa devine o putere regionala. ca slalp de bazd al uniunii Europene, dup! concilierea istoricd De Gaulie-Adenauet, Japonia a rAmas pe duchie de cutit, jucend $i cartea globalitrgii pJ cea regio_
nale, unde a incurajatgrupiri ca ASEAN $i unde a inspirat $i ajutat pe tinerii dragoni, troile economii emergente ale Asiei, care au s6dt etapele dezvoltini. Prin regionalism, tendinJi rnanifestatA ln aproape o sut:i de gruperi de state care intensifica colaboraxea, lrl spcial cea econoriici (Marea Neagri este un exemplu pentru colaborarea economictr. iar prin Mercosu{ America Latintr ofed un caz de inteqrde avansati). muhilateraljsmul se afirna in afara \aliunitor Uniri in iorme muit rui avansate. DiferenJa regionalismului fafi de abordarea globah constr ln chestiunea cheie a suveraniEfii, care nu suferd atingere in ONU. dar se modrlica consrdelabrl in regionahsm. prin lra;slerul ei pa4ial de cAfie Fri in favoarea comunitilii pe care Si,au creat-o. Nu este atat o cedare sau linitare, cat apiicar-ea unui tip de suvera_ nitare exercitati in comun (rralr). cradul inalt de inreqrare mani fesrar ir) Inoneda comuna {eLro, sr in lesiclatie de (arre UE esre cu totul renarcabil, ca $i tentativa ei de a exercita functiuni clasice ale crarelor. ca apirarca tr politiLa e\temr.
9i

te(

colonial

ca la sfaritul rdzboiului impe.iile coloniale sA se deschida oricArui ca prezenli comerciala, economicb sau politice $i imperialismul
sA

fie desfiintat.

enla in proiecrul pur revendicativ al noii ordini conomic mondiale, care a avut prerenlii excesive, inacceDtabile Denlnr tirile Jez\ollare. cn cererea uner .l.istenle tinan(iiur.au a unur rranster

rile. Rolul neahnralilor scadea in rnomenrele in care se oroducea Jesrinderea intre blocuri ri progresa conrrotui inarmirrilo;. Dx, ra_ i ile ,lab dez\olLate au facur gre)eala \a.Si con\Lrme energia fi influ_

Atat nealinjalii, car 9i tirile in curs de dezvormre au rnur cu regulafirare Inari conJennle menrle \a te coordone,,e ooziiia si cere_

in timp ce balanla absorbea toati atentia $i resursete superpute rilor. .ecolul XX deslalura procr.e isro.rce ca decoton;rrea. oro_ cc\c ino\d!i\e ca regronalirmul ri crca noi centre de cirilrlalre materiale. In afara ONU, regiooalismul avea $i un succes pelitic ir procesul de destindere de ia llelsinki. Se consideri cd anii republi cani ai lui Reagan ti cei de declin ai lui Breirev au cr;ar in 1981-1983 un mini dzboi rccq dupa un proces d deslindere lenri a unui intreg deceniu. Este posjbil ca invazia Afsanjstanului si f.ie .emnalul aceslei incordan. b, Inie/ul \chrmbalilor Jdrea In noua pozilie americani fati de echilibrul lero i. ,.Rbzboi l srelelor.. insemna cd avanslrl tehnic pemirea crearea unui scut fali de ame-

I
350 Jocuri pe scena

lunii

Patrea a

IIt a. Diplutnulie

351

ziunea, ca o garaDtie a pAcii pe continenr. !i ;etetalre l;i imbrdF_ $eaza democralia firA zguduiri prea maJi. Este semnificative diz;tvarea^de carifea a unei federatii, separarea Cehiei de Slovacia prin buni intelegere. Revolulia ronand din 1989 a ficur exceplie;rin caraclenrl sau vjolenr. Prcsiunile nalionaliste relnvie peste toi, o dati cu inliturarea capacului greu prin care regimuile lotalirare ri_ nuseri sub conrrol atat ameninFrile pentru socialism cit qi pe ceie
ernlce sau rdenhtare

nntarea nucleare. Mecanismul echilibrului nuclear funcfiona ipoteza ca nu existi un asemenea scut cd crne tnceatca sa_l ( ,i eze_prin sisteme de alerti 9i deteclie cievine suspecr ca se sa clea prima lovitura. Noua curse tehnologica a depA$it lile economiei sovietice, aflara in pierderJ de suflu, ;ar omului prevezute la Helsinki creased uD curen! de eliberare a {drilor din sistemul sovieric. concomitent cu de LberaliTare ale lui Corbaciov dupa to85 cu fr Uniunii Sovietice, lx finele deceniuiui Ultimul decniu. Ca g alte secole, secolul XX se termini lnte cle termenul calendaristic. Se inclreie ia sfar$itul anilor ,gO, sand anii'90 unei pedoade total diferite de profilul siu. apartin mai degrabi $i consriruind puntea spre sec;lul $i miteniul in anut 20n0 | inia de\p;nrloare o procu-a un e\enimenr destrdmarea URSS, dupi qapte decenli de exisrenla $i de copte$i. toare prezenld in rreburile lumii. Se incheie Razboiul rece care dul rase pahu decenii. Din URSS se desprind l{fstate, iar din sfera alte 7 state. Desfacera de imperii a fost legati intotdeauna de d boaie, in aval sau in amonte. De data acest; lucrulle au ctecurs re: lativ pa$nic. Esre merirul lui Gorbaciov $i al Scolii sale diplomatice de a.fi renunlar la zigezuirea pdn fortA a c6ii irezistibile ipre indei penclenla, care consriruise o scufti reactie initiali. Maj mulr decat atat: Cermania risdriteani nu numai ci se retrage dfu ,,lagtuul soci. alist" in timp ce fbftele sovietice pleaci, ci se reuneste cu cermania, occidentala. cennania devine, cu cei 70 de milioane de locuitori, . un lacloJ importanr a] politjcii intemalonale, sub priviriie suspi_ croase ale ma.ilor puteri, care anre.ior ii acceptasefi de facto di!i_

Noua eri-a fosl primiti cu o mare sarisfactje cu o jmensa spe$i ran{d. Intrucet pdncipala sursi de ameninlarc in cursul RAzboi;lui rece itsese indcpidari, la orizont se intrevedca rein\,ierea

picii

impreuna cu instaurarea democraliei ti adoptarca economiei de pialii ,,SfarSitul istoriei". ata cum scria Fukuyama. Dezamigirea nu a incetat sd apari. Nu loaae fedemliile construite pe ideologie s-au dezmembrat painic. Iugoslavia, care thc se demult disiunctia din blocul rasAritean, a fost in mod paradoxal cea care s-a dovedit incapabili sd acccpte imperativul schimbirilor, opunanduli-se prin fo4n $i declan$and un oribil rnzboi balcanic Extremistilor sarbi li se opurcau extremi$tii albanezi, admali de visul unei Albanii nrari, care se strangi la un loc pe albanezii din alte rcpublici- In Macedonia, confruntarea cu minoritatea albanezilor a menlirut ,ara in continub instabilitate. Faza cea Inai sange_ roas, au reprezentalo luptele din Bosnia $i apoi conflictul dir Koso!o. Razboi care a $lers delimitarea clare intre razboi intem ;i intema-tional a incilzit ia ro$u vechile pasiuni identitarc cu tensi[nile 1or religioase, etnice, istodce, te.itoriale si culturale, ducand 1a silbatice,,cureliri etnice". Sistemul international a reaclionat in mod impropriu, lent, ezi_ tallt $i eronat. ONU avea experienF doar in menlinerea pdcji, cu rezerve procedurale complicate: observarea f;ri recurs la arme a unui almisliliu la cererea pi4ilor. Comunitatea Europeana se afla abia in stadiul de dezbatere preliminare a cererii unor fo4e comune de intervenlie. in tratatul NATO nu figura nici un prelext dlr acli une. Diplomalia intemalionalb, reprezentad de mediatorii britanici, folosea limbaiul fi metodele unei alte lumi, cu alt tip de problemeDin exasperare fali de inelicacitatea diplomaliei, s-a lrccut.la recurgerea de misuri punitive (ca bombardarea Serbiei) $i la interventii mililare in loate combinaliile posibile: SUA, NATO, Europa $i ONU. Pe tangi rutinea Europei de a avca pe solul ei primul riz boi dupe aparilia zorjlor insorite de pace, fiapa acum insuficienta pregatire a iltregului sislem internalionai, a organismelor g]obale Si regionale, a leriior mari $i mijlocii de a face fali noilor conflicte, firi a aminti de o opinie publici ce a trecut repede de ia extaz la agonie. Cum este posjbil ca intr-un moment in care omenirea dis punea de o capacirate tebnica, $$inlifica $i a cunoa$terii atlati la zenit, mijloacele de rezolvare $i prevenire a conflictelor sa se afle intr-o asemenea stare precari de subdczvoltare ;i inadecvare? Acest deceniu al suferinlelor inulile a ariiar cE riul este mult mai general. In Africa s-au produs cele mai mari masacre intre populalii care pand atunci convieluisera palnic: este cazul luptelor in-

352 lre erniile tutsi fi huru Jin Rwanda Si Burundi. cu.irca un mi de !rclime. Tol in Africa au i/bucnir.6,,boriele cr\rle in Si kone, Liberia, Coasta de Filde$, deschizand un nou dosar acela al -tarilor ce se autodesfiintreazd, inecandu_se in anarhie, )mlte the rogue states (delincvente, Djzerable, supuse exun( dar emanend din descompunerea lo! miasme periculoase pentru cini, ca Si pentru sistemul mondial). Un conflict in Congo 1Z care aduce trupe strAine rivale pe solul sAu inregrsreaza peste.
milion de \ icume.

Partea a

I
sA

-a. Diplonalie

353

pabiH si cucereasca o lara $i occidentului. Acestor teologi formand ,,Marcle zatoare, duce: la

ti

instaureze o baze de atac impotriva se alfturA mififarl,tii formaF cu aju-

tor occidental ln rezistenla afgana lmpotriva cucedrii

Capilalismul conrempordn a 5uteril atacul unui \irus srav: l, bubbk econom!, ca.r- Iove$te pe cei care s-au intins pestJ.apai ralea lor reala. Tara succesulur. Japonia. e.te lovit;, pcnlru ca aD credirele lira acopenre rr de!rne/e cconomra jud esrului asiei Coreei de Sud, iar alte cazuri ale statelor cu datodi sd prodrcd ( astre tu Ametca Latini (Argentina, Mexic, Brazilia). America tervine pesre tot $i eviti o c.izA generald, care bdtea la ug. Dar rand 9i ea descopera grave crori de funclionarc a multinational mari, unde manageriatul i$i insutise in perioada unificarii companii profituri in afara eticii c;pitallsre antimon(
transparente $i cu concurenfi loiala. Dosarele problemelor nerezolvate cresc, de$l capacrtatea cie a . solutrona pa$nic e demonstrate de Africa de Sud. unde apa lara heidului devrne. dupA o iumarare de secot de cri,,a. o lam c; prorecl comun. In cazul conflrctLlui ror atat de \echi intre

trare, fanatism $i violenF. Pe acest fundal se inal!.d o formidabila stafie amenntatoare: invierea islamismului extremist opus valorilor, interesuiui 9i p tiei domirante a Occidenrului, incepanci cu SUA. Esre culminant al unei mj$ciri crescAnde, care dmp de decenii a sub privirile binevoiroare Si cu sprijinul lldeiilor prilor boiate iri, petroi o intarire a pozitiei sale in Asia (avend hdonezia ca intruX in Africa de Nord (Sudan, Algeria, Egipr) $i iD alte tiri africane ta; norcl cle ecuator Formula acestei mj$ciri islamjce e sjmpli: corduil cerea aparyne cterului poljtizar, manifestarea de presrigiu este ridi: carea de moschei splendide $i scumpe, iar activiiatea consti in for_ marea de cadre exrremisre $i milltanre, intr_o jlnensa rclea bine in_ trctinut; de $coli, situate din inima occidenrului parn marginile deSerturilor. Taiibanii sunr semjnaditi islanici. prima promor,ie ca_

paleslinieni, incercArile de mediere sunt inecate in rigiditate,

l.rael

cad, iar conditie cultivata (nu $omen mizerabjli, nu prpduse ale s6riciei), cdlduzili de un fanatism sacralizat. S-a spus cd dupa acest afront frre precedent adus Statelor Unite nimic nu va fi ca inainte. intr-adevir, reacfia superputerii sfidate a fost uria$e. Indignarea ei este impdftA$itd imediat de majoritalea tirilor care creeazi in juml ei, fdre reinerc, o alianti marc lmpotdva terorismului. SUA ln irepnnd o intervenlie reu$it, pentru distrngerea talibanilor, suporteri ai autorllui atacului din l1 septembrie, in Afganistan, pepiniera prin excelenli a terori$tilor inte.nalionali. Regimul se schimbA intr-un timp record, ill raport cu durata rizboiullri e$uat purtat de sovietici in aceasta Fre. Unneaza atacarca unei alte !iri, Irakul, ce avea cazier de agresor nejudecat pane la capifin rAzboiul din Golf, rizboi c4ligat de americani cu ur insemnat supon intemaiiohal la inceputul deceniului 9. ta al doilea rdzboi irakian (2003), situalia devine mai complicati. Atacul se face prin ocolirca 9i substituirea ac$unii inspectorilor ONU care nu-si dAduseri vetdictul final in privjnla prezenlei armelor de distrugere in mase $i in contradiclie cu obiecliile procedurale $i juridice ale unor aliali principali ai SUA. Disputa pare pentru moment cA ameninti soarta ONU 9i a
altor organisme iniemalionale, dar se calmeaze $i[n modts |iwndi practic menline structurile internalonale Si aiianlele in funcliune. Pe plan doctrinar, doui probleme reman deschise: aceea a dreptului de interven$e, strict limitat de dreptul intemalonal in vigoare, legati de problema dreptului de ingerinF ce contrazice Principiul suveranitilii qi mai ales de aceea a intervenliei preventive sau preemptive, la care s-ar recurge inaintea unei agresiuni a du$manului, atunci cand acesta doar esle acuzat sau suspectat ca o prega te;ie. Oricat de radicale ar pirea aceste idei. ele gasesc un anumit suport in procesele de globalizare $i regionalizare ce exisd qi se afi.ma, de pildi in cazul intervenliei umanitare $i fErn indoiali pentru acceptarea lor intr-xD cndrujuridic intemalional bine definit.

sovietice, cadrele noii campanii cu ambi,tii nemasurate: de a lovi pe Satan", cdpetenia lunii occidentale, cre$tine 9i neocolonialiatul $i protectorul Israelului, SUA. $i lovitura se pro11 septembrie 2001, tumurile faimoase ale New York-ului Pentagonul este lovit de militarli sinuciga$i islamici de

i;

3-54

_.

.ld.:uti

t! xtz x ttl tti

l\u h\t
vjziunea globaU,

ro'at rortrjitor Inrernltion te (lre ,urun o ta ro! ::::1,:::, .r,icre in privinra di\pa.r,"i .,r,il"""ii.-"*i,] ,; ;l#il";i"l rak'ralj\mului anun!ala de unit iutori). acea,la esle lmDroh, confirmarea roruhi fi p.g**r"i
rana se rmpune cu evidentn

Canaci!ctea dc inrervenlie esre mer4inulll

I lll (

l)lt)h)ttktlit'

355

ir

"",1ii,',"1i-,,,"r'irjii'ijil] il, ::""::.,1"1i,'111,11,:rna.tionare este copreerroare, rar impli lu, {:ieci',va In rrl*,t" pro.... .nr. r,, r"Jii .o",.,u,.u .
Rtboi,rl din liban din \ard anulur

:::111T." ra-zDot cu,acest stat.

A efecirat o intervenlie ce viza unei,grupiri (\tiernr.rc. He./bollah. care a

)l'"il'l:.ll j*1.","1,irib,,"i"iJe mon i ,. jur id,ce)re lli.ll,l:, :re.re r00u

$i

:?:l ::::lll:': (u ri,tlor,et. di" Ir;.-aruri co'nune Irrh i, Afg;;i;an. ;;;;;,

,_

200b e\te rlustradv p, sinseroa.e de ra incepurur secoruru, )L\r, a

recursului lu lbrlil, c ignorrrca liEtofilor de lbnd ;i a soluliej temen lung. Mulli observalori cfcd ctr evenimentele pot inspira paii de rezolvare pa$nic?l a unor litigii cronice: acord cu Sida, restituire de leritorii, schimbnri de prizonieri, rcluarea negocierilor. Allii se indoiesc. considerand cd prestigiul $i poliricianismul. iner lia ccrcurilor militante $i extremiste, ca $i pripastia neincrededi $i urii care s-a agravat intre populalii nu vor permite inci iichidarea litigiilor pe cii pa$nice. Profund dezamegit de ascendenla recurgerii la fo4i la inceput de mileniu $i de ascendenta ei asupra mijloacelor painice, diplomatul.nu se descurajeazA 9i reped deviza sa: secolul acesra wrt

tilii
de

;;1;;;;;;;;; :;:;

nu es,e.

diplonMtic sau

;r1l,ii,f u"#,f :::lr:,,ii:.:ia;rR:'u::;ji:llit i:;r;.':;:,i: :liJ"il:T::r t:lii:,ti,*ffi

::::::l la:-f.":

distruse comjs.rl.te pro\oc tuarea unui soldal israerian in cap;virare.

wfi deloc. Puterea copleqitoarc a SUA pe care unii o vnd in termenii fort,ei sale militdie fere rlval este dati de fapt de preeminenla lor in mate-

i:lil :i["il1til"";';.filillltL5
F,#,,*:11Tdi1,ii:!1 :,:' corunjraiea inremationaii

J;i,",T

i.*"i:*li

llff

ijls^t&i'#:?ffi

i"',:,1!: ", g.i,:: senarurui americar, rceea$i :::,::::lTf:fapre. Ant oNu "rii".^i^ri","i"irJi'il'incriminare nu se baza,pe ,oioiiiu,"" .&;;;;;;; "a,5i Nici cer ah pierexr on"rr, ar exi"tJniei L_,jry:*,,jj:l:lj1
"' :iililli l:'iit '"""" tr:j '"' " "lr"*," j*timl[: i*:ril I:1llrtia 1i;,,r.rry ;l ff Tj :T iil' :"a]':":ifl 1i",T",,,i:,;l"T"n:,""-li* li:,
cel<b'arc u vi. rofiei milirare. Dr...r

[[#

rie de inovaiie rehnologici $i in dinamismul economic. ircurajate intr-o societate deschis: schimberii. Este puterea care atingea influenla maxime la sfartjtul celor doui rdzboaie mondiale, inventand instituliile multilalcralismului universal in umirirea picii, prilej ivit inci o datd ]a 1990, cand un sistem mai eficace decit ccl exis tent putea fi inlrodus. Dacl acest mornent a fost pierdut. altul s ar putea ivi cend Stalele Unite ar putea folosi autoriiatea Si vocalia lor la construirca instiluliilor globalizirii. in cadrul acesteia, negocie rile, ca urzeali a lcsiturii universale. vor face diD diplomalie ti tehnicile ei o conponentb nelipsiti din toate profesirnile societilii.

lii

;;,r

i#:;,

j:ttili,:ii:lrr __t"

:r:T"]::iJ!::{L'.f ilil :H:l D],a.even e iJ muttilatcmJ,.m Dafene

j:,ff

:1.;"::..:

>i o teclre J nepruducrrli_

94il":'#j

Partea
22. 23.

I-a. Dinonatie
1942.

35'l

*+* rhe Conplete Wo*t oJ1'acr!r, NY, Modeh Libnry.

Bamril/i,Dini,ii, Phaeni.ia a"d

Evans, C.;

the

Phoaicia6.r,hayats,Bei r, 1961.

Bloch, Colsin, noft? ., sa, derrir, Colin, Pdis, 1960.

Ne*nhm J-, Di.lio@t de rclalii intefl@liohab, F1irrtu

Bibliografie

Universal Dalsi, Bucrreitj, 2001. 26. M^te\. C. HoRa. EncicLopedia.4nrt.itdlii, Ed. Meroni4 BucureqLi, 1995. 27. Pippidi, D.M., hoi .respft legatutile Histtiei cu Eetii epocd heleki$ica,in Studir Si cercetdrc .le istoie reche, n. |, 1960. 24. H]JJah, Despte ardcolele d.nce, Pollrcm,I^li,2N4.

$tii

29.
*++
2. 3.
1 |

Snero us,The Te.be Cd?sdd, Pm8uin Books, 1982.

4.
5. 6.

U. Pol,n(r, Burrre)lr. t96a.t981. ::*.H6tolre d4 lelations intematiohdles, piere Renouvln (ed.), Ha.hetre, Pdis, 1958. *+* lsbna diplonatiei. Coordonalor V.p. polemkin, vol., 3 Ed.
t- 5 !o1.. Rusa, Bucuref

BucureSd, I 979. *" Diclonar .tiplonanc. Ed. Politic4 Ed f6cu.,\, prn", IaJ2. Dicrioanri.p dirtotuhq@.2 vot..

I DtploMt, il|{!

Capitolul2

30. +** Istoia

anticd
1,970.

ri

genenld d,triirl.i, Cobrdonator Taton, Ren6, vol. I: tni4a tuedieratn dc Ia angini pand b l45O,Ed. $nin|\ficr, Bucuretti, eetolrale des cirilhations, sol-

*** I ana
1964.

n, 1946,1947.

7.
8.

SkdKn, V.M. Hvostov (edilia a doua), Ed. gtiintificA. Bucuresti. t962. cahieL Philippe- Lp dtoit dtpLoma,iqup tuntenpotuk, tA. Dro/, Cme!!,
C

diplonaliei. Redacta! de V.A. Zorin, V.S. Simionov, S.b,

31. *** Hisbne

Paris, 1967.

lll: Iz

Molen

Aee.

L erya6ion de I Oriefi et la noissonce de Ia ciriliqtian occAek&k, PUF,

32. Cohen, Guslave,

anho^. l\t,es. L.

d+lafup.

9.
10.

Cler. Eric, Drplrtur, New York, 1974. V., Candq D.C., Ctves t M., Mal4o. pasihi din tecutLL

Ii.

Hacheu e.

pars, | 926.

33.

lz 8ron b clarld .lu Mold Age ldees, fu. Callindd, Paiis, 1945. Dlehl, Charles, Bt<artiun. Grqtness @d pclire, Rulgers Universily
Prcs,
1957.

/rzdrett,
12.

11. Kissinger, Henry, DaloMq, Simon & Schuster, New york.

Ed. Polihcr, Bucurc$i, 1966.

De Laumay,
Ed.

Edito Seni.e, cenavq 1973. D.8., Diplotutie. Esen4, metade, Jotue,Mas@\a, 1962. 14. M?Ji\4 Mlrcq. tz diplotutie Routtuinc (etji\ie ftn ezA, cnglezr

IAcryes, Dictidhaire d,histoire conzdporuine, ,i

rusD,

1994.

t3. Itin,

34. Goshol Fregois, lz Mor.n Age, Ed. Hachette, Pdis (d,rrrire der rclat i on s intm at i ona Ie s, T ore premlet). 35. Huizinga, Johe. Anarg ul Evului Mediu. Ed. Uni,\eB, Bucure$li, 1970. 36. Ma.'!hi, CesaE, D4de, Ed. Aiemis, Bucurciti (tnducerea volumulul Panre, Rizzoli Libd Mjlano, 1985).

37.

+*+

Ls.toinrle.,El..lt

Seuil. Pmis,I988.

Meridime, Bucuregi, 1970. 15. Malta, Mircea D'plDmttt. g.oti

Bucurerti, edifia 1912

16. Vou*r. I'rJq. Url r, I

ji in$nulii.Ft
a 1975.

Didactic.i,i pedagogici.

Capitolul3

t970, edifia
de

nII

r'a4hp rtotanarqrF.

Amb.,..-.te Bru\e,ter,

38. Brion, Mdcel, Machiarelli. Fn. Anenis, Brcun$ti

frdcezi a ct4ii
19:18).

Gdie

(Lraduccre din limba darinae, Machiavel Fn. Abin Michel, Prns, oJ thz R.nansancc

17. N,m,\on. Hrold. D,r/oz.r O\rord Un,\e^iLi pre... ta55. Srtoq. ffr,l.4 C"rd, taDtbaati, p'a.nr.. Lanaon, tqrl 19. To)llbee. Anrold, Ia srande aidtutu de t hurlanna. Ehevier, paris,

't

39. Burckhadt, Jacob. The Civiliution

in hab, Mo.ten

Libray, Random House, New York. 1954. 40. Drimba Ovidiu, Islorid calulii $i ciriliznliei. Civilirclia R?na$EnL

Capitold

I
\ot. t: Lorient et la
soh

20. 21.

Aht4t?,PUF,PMl

+++ Histaire GltQrale ttes Ciriliations,

t967_

4r. tnpeyre, Henry. C/u/"s }ui"t, 6t1. PUF. Pdis,1971. 4:. Olf|fa A.. Fpld)kfpa ), /'rr.ru. L.l r. Br(u -n . torb 4.1. Phl'lppF. AniCne'. r',6' ,! ^' dp la drtLoM\p F,l Alo r' \4 Lel. Pri. 'r',nr,r..
GrDce 1963.

Ed. Sreculum. Ed. Vcstala. Bucurcsli,2002.

Wills, Andreas, Slaatskunr und Diplonlati? det venc.ioner im Spi.8?t

ihtet Gesdn ts.ttdtsb./i.h1., L.ip?lE, 1943-

++* Hish)ire CtnA rak des

Ciritisatn $, \ot. U: Ron? et

enpn?. puF,

4lle\Cl\lon,I?s t.,irs "lodemer 1. D. Chtistofie Colohb a Cro tell, Ed. HacheLte. Pris ( l dne se.and, Histoirc d.s reknioN inuh&ti.,tdtLr).

358 Capitolul4
Hisbne g,imte des cirilx4tio6. tzs XVf d xvrf si?cles. ra Eruna. mut4tiah inteLtectrdk d. t huhanna L adenent .te ta science nodlne
++*

Parteaa

|I-a. D|Iondlie

359

Ed MifenJ. Bucurr!0. 1970. 48 De Balzac, Homr, Car? ina.te Me.liti,Frl_ lJb?fros. Bucuregi, 1975. 49. Ctd,nand,\ie, Fruflla lui Richetid,i Ma.dnn,tul. hnimea iai, l97l. 50. HEb n\on. L. Hdi. Th, Ae" ot R.loMr, ,. Crme r n:verrq ercsq

**.* In dlaituttu lui Neasoe Bas4rdD, ediLar de Fl. Moisil, Dm

ctpain

d?

t Lu,otp t^d PLJ| Par.. too,.

ii

68. +++ Two H.gemonies. Britain lW-1914 and the Ukte.lStdtes 1941-2401, Par ck Kan O Brian, AmandClese (eds.), Ashgale- lnsland,2(P2. *** Reprezenhrtele diploflatice ale RonLaniei, !ol.I: 1859 1917, vol. U: 19r rr939, prele(e M. Malita. Ed. Politica" Bucurc i,I967si I9?I-

ZmfiBcu,

70. **+ $tiiata contetuparand. SecaLuL al xtx-\.a, \olnNl III din lsroria 8eneLnd d $tiinki, caotdanarot Rcne TaLon, Ed. $dinifica, Bncurcsti, 1972. l-led. Nrenea lui Napoleon 11. Colocviul: .Rzldltilz rotuAho ltuh.e.e

ir

al

Academia Romand" Buoregti, 14 ocl. 2003.

12.

Benndei.

Dd, tn.eputurile diplatuliei rcttune$ti tnodenr,

Ed. Potinci,

51.

Ilhaca, 1955. Marlingly, cdett, n.n/ nvace DiptaM:r,, Balnnote,1964.

13. Crankshaw. Edward, The

Fd

oJ the Houte aJ

Hdb.'ru/s, VikinS PFs,

Gusti, Dinitrie, Sociolagid relaliilot intewfo@le, Opere CrpilolDl5

1800. Ed. ttiinifice. 1970. -- ftodmd De Id l45A b des cirilisations Iz Bucure$ri,siicle (L,epoque 53. *+ IIistun. xVIf

IV.

Ed.

75. lorg4 Nicolae, Palrica etunfi a Reselui Canl I, Ed. Caa

EenerdLi a rriizt a coordonaror Tabn, Ren6. vol.

Academiei RSR, i970. Bucufeqti,1916.

$coalelor,

52. *+*.Istdia
tutuiir.s

ll: ,tlirld
des

76. Jerourivskaia, E..

'71.

\. 54- Grotius, Hxgo, Ddpz dr.ptut t'zboiutui ti

-SanZratE | 7 I 5 1 81 5 ), Ed. PUF, paris. 1967.

Lr Chute dL se.ohd Etrpirc et ]a ndhsance dr Lt troisian. Rtpublique.n tran e,Ed. tagues Etrangcrcs. Moscola. 1957. De Lalmay- Jacqucs, ks sran,l^ onlnv?ts.s le I hisbile tuademe
Renoulin. Piere, L XlX sia.le- L De llll5 a 1371. L Lrrapz nes Natn nlit6 et L aNeil de Mweam nonttus. 2. De I87l ii l9l1- L'apas.e.te L Eunpe (Hisbtu rles rclalions nneflationau, \o1. \, vI. Ed- Hachefie,
1938.

at

pacii

(De

55

59. zellcf, cdron. t?i knpJ

',p,er <6. L,vr Corge rzB,?,/pdpt*"t, dn,.td pui. pri. tqo.,. Rdn t . Lz d,ptL,tuk tl.hcty a Hpn',Ir a va eranp\. prr.. o45. '. Ttt.t Trtlinntt t2' 58. ed'.to tague. ruoge;, Mosco.r.
no.lemes. a. De

Ed. $tiintificd. Bncurcsti, 1968. lurgd. N. nla. A'Ja 4,.a,,.. Bu.

jure be\i

a.

pacir),

/789J914, Edito Senice, Gendve, 1974.

78.

F)u. . q?)

79. Tabouis, Genevieve,./,1.s Canbon pat I'M des sierr, Ed. Payo! Pdis.

lrui;

XM

/289, Ed. Hachetle,

Capitolul Capitolu! 6

Diplonatie mt1 kben. Mdi@n d?s Fnjren Mettemnich. Ed. Anhur Brc)cha.!turhrcr, Verld! Sryna Cr,, la64 61. D-pui\.Chd e,. Lj tna, ryp tl qtilihrp.t h.t ^n.4t t rr.t,.en dc tr pan, .ie Weslplulie A l'Acte.t Ats6,/as, pdis. 1989. 62. fusicl- A.df. /a R.'./,r.n lt .aL\? d t rn\h \Ht.tone
60. Aus

***

84.

+*a Histonc

Gt,iraLe ler Cililii.riors, vol. VII: r'fuoque contmporaihe.

8r. Beridee.

Ed. PUF, Pdis, 1969

G.R., Diplatucy Thcary

dtd Pradice, 3i edilion, Plleravc,

\.,1 ,j), Ed. Hn heu..

63. De lnunnay, Jacques. Hi.roirc .le la diptattuti. se.ratc. t9u9 19t4. EnitJ) servicc, cenele, I 973. 64 M.Cnllough, David, rar,r/ldzm'. Ed. Simon & Schusler, Ncw york, 2001.

plnj ^"r-tc-n,er

D'Astier, Enmanucl, Les Grandt lStuLnE, Chutchi , De GarUe, [iseh hawt, Khrodllcher),Ed. Gallimud. Paris, 1961. 83. Camp$,Eliza Mica inlelesel,, Ed. $tiinlificd" Bucurcrd, 1968. Balr, Ceorge W.. i.hc Pzrr lds Aranler Pottenl. N.\\. Nodon & Co.. New
York,1982. Czenin, Fedindd, veBailes 1919, Capncom Books, New York 1965. 86 Dobrlni[ An{oly,1n ab46d"n.e, Times Books. Ncw Yolk. 1995. 87. Durcsette. ! .8.. Hntuir. diplonatiqae de t 919 a nas jolts, Ptis, 1966. 88. De tnunnay- Ieques, ,,J srdnrlet @nlroredes .le I histoirc cottanpoE5.

6{ \,ul ol

H&oU. Th. ( orer?ss

Merhu$dr, Lor don, lu(Jl. 66. Oieux,Jean, ra eytun.L, Ed. Potitjci. Bucurc i. 1974.

.r 1r",,.

I n.\ehrt) pdpcibnk\,

Capitolul7

89.

61

l .apansn t eutopaenh?.Ed.pUF, pdis,

+';+ Hittore

eaninl. des cirilisatioks. Lz Xt).,,,.

1967.

\ia.te_ Lapog,e de

tank, t 9|I I9.15,Ed.ln\b Sq vice. Genave, lr7r1. De Lrunnay, Jacques, La stundes.onnavRs rlu tenps pllsert, 1945 t965.Ert Edno-Service, Gena\. 1974. Fontairc, And6, Hi ron d. ld Et?/rc Jrontu, Pans, 1965. ' lrornine, Andf, {r,a.l. r,ra.. Ed. de la
ECA

Bt,ctriita:
Sed ulCclir. - Cofruf c!r6?

"ri

$rl

S.nove;rr

'

Cokt ilcr-

360
92.

Jocu

pe scena Lwnii

93.

g:tnh3:. Dq,,.'r&il/s d" t,Eunpe. rrk wla|e .tiptaMtique .n ts3q t 9la1 l,Iat!i, Ies negdiatians secfttes de Henry Kisinsq at;
P.a.h" On"nt, Ed. Roben LA ton,, PM(, toTb L.ss 7h" Cold wa,. A i^ i16!1,r. Tne peng!,n prl3,,
I

94. Caddl.. Jom

95. G@scu.

I@, l|r@l@ Zituktcu.

sc.isul Rom6nesc, Craiov4 1982.

Coheplia jundi.n Ei .{iptohatic4. Fdli

Cuprins

96. Kufmen, J- CohJercn@ Dipldnac], Ed. Iryden, 97. Ma.Gregor Bums, Janes; Dunn, Su$n, Th" j'hree Roos.rehs,

1968.

\4on$l) Pr6.. '001

Lna ic'

Cut,Afi inainte

9ri.

Malski,l.M.. Ahinnnla utui mbatudot erietic (1939-191J), Ed. polilict,

99. Mctllm. David S., Dsa, ,4.er tah. Th. Stdte Depatltueht yeats, Fn. DorlA, Mead Co., New York. 1976. l00. McNeill, J R. & WH., Ire Hrmn Web, W.W. Nortor & Co., New yo*,
2003_

Pqftex y. genflicte Capitolul 1. Introducere. Solutii inovative..-......-... ...... . ..5 ..... .. . ..... . . . .. .9 Capitolul2. Conflicte violente. ... ..... ....-. .. .19 Capitolul 3. Teoriile relaliitor intema!ionale......- ...

,{

Nistase, Adrid. lr'Lola e Titul.scu Coaje,ryorunul n eA. Monitorul' "r,,, Oficial, Buore61i. 2002. 102.?ateson, Th.j Clifford, J.G.t H^gat, KJ. Awli.dh toreiSn potic, sin@
01 .

/o00

Hcarh

r03.Renourin, t945, Ed. Hachellq Pdis, 1958 (Esidn" des rctdtiol, ihtemationaw. \ot. VII VII)Sajni-Aulaire. cez?re.htt de la paix,Ed. Shcl]m Davjd, Spector, Ruhania at the peace ConJefthce. A studt of the Diplotucr of loan LC Brdtia"a Ed. Bootnan, New yor]r, 1962. 106. Shibata, Shingo, a?ssrrr oJ the ViehanWa/: philosophical Considetutions on the vietuan Reblutiors, Ed. crond, Amsrerdanl 107 sllrr. \'h"m L. Thp Rr. and rotl rt thr Ed. sinon & Schurlcr, New \ orl laoo 106. Stehlin. Pdui, Zn,isndS e pour I hbbne, Ed. taltonr.pns, 1964. l0o. Trb^u N- Gemve. e. y,n e! rn\ n? susppnv drytotuq,.. bd. Albin M,chet,
104. 105.

r-.. Lcln8ror vd\. Jq88 Piire, lzs .rudr dL XX si?.te, eot_ l: De IgI.t d
&

Redicini..... Capitolul5. RAzboiul.....

Capitolul 4.

...
.

........

30

-..........38

n.trt,pds,1936. 1923. /rxJf,;,,

Capitolul6.Conflicteideltitare...........-.................................52 Capilolul T. Conflicrele secolului XXI .........- ....... .... 65 .17 Capirolul8. Cdile de rezolvare a conflictelor......' . .. . . . .
CapilolLrlg. Ncgociered tr medierer rn rc/olvarea sr nfcvenrrea 86 contlictelor_..._.......... Capitolul l0. Concluzii. PersDecdve......-............,.... ..- ..... . . . . .96 Bibliosralie ....................... ' .- . .. .. . . - .- .. .. .- .- I l0

Pdis.1958

Tt'chme, Babaia W, I/,/ata cita.teld. O frescii a tunii diplmtie &nd: . nta prihrtui r,i.bai hohdiat ( t 890 19tt).Ed.pol1tcd.Buoreqri,1977. lr LTuro, Consrrntin L, trcian Btdsa sau Fd:citufia Dipta@tiei. Ed. EnciclopeJicl BuoFt,. iao5. l'- wenll Alcxmoel. t n ttr,rndpht .ail, pp rlrntut de Ld. pottuc^,
110.

Partea

r'a

Negociert

Bucurestr. 1970

"s.

.--- .......1I9 Capitolul l. Ncgocierile. ..... ... ... . .......126 Capitolul 2. Clasificarea !egocierilor...-......-...... Capitolul 3. Modele ale neg-ocierilor bilaterale...-. .-. ... . . . - - 1 32
Capitolul4. Modele ale negocierilor mulrilaleralo

i I 3. Wcstad, Odd Anq Ir? 114. Yakcmtchork, Ronain,

dl,ral

r9l9

Au

./9.19, Srudia

Diplomarica,

Cald Wz4 Canbridge U. pres, 2005. ,'i8n,J de ta secon.te 8uefte hokdiab

xLI|.

1989.

nr.4-5-6.

---..... - 142 Capitolul 5. Negocieri muldlaterale: un studiu comparativ l4T Capjtolul6.gcoalainovativn_-..._.....-..... - -.--........154 ..........--16l Capitolul T. Calea 2 $i caLea 3 .._.... . . . ..-. .

. ... Capitolul 9. Modele concepruale..................... -.---.....

Capitoluls

Terlii-.....-..

.166

1'72

ri
Joc n
De

-!
sce'u

lunii

Capilolul I L Sriluri de negocieri. Scoli diplomad Capitolul 12. Negociatodi...............................-.-.-.......................2

Partes a I[-a. Diplomatie

Frltrnolo!
BUCUqgtTl

trnNA

SediulCenn?l irl Salolean!- Comurr.a6a Cort'rhlaf -

f ,6,