ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Avocatul Poporului ca aparator al drepturilor si libertatilor cetatenesti

Nume: Duta Prenume: Stefania Grupa: 206 Seria: B

Bucuresti , 2008

Capitolul I Avocatul Poporului, putere morala in echilibrul celor trei puteri in stat. Raportul dintre institutia Avocatul Poporului si puterile statului 1.Raportul dintre legislativ si institutia Avocatul Poporului 2.Raportul dintre executiv si institutia Avocatul Poporului 3.Raportul dintre autoritatea judecatoreasca si institutia Avocatul Poporului. Curtea Constitutionala.

Capitolul II Prezentarea institutiei Avocatul Poporului

1.Trasaturile constitutionale si legale ale institutiei Avocatul Poporului 2.Competenta institutiei Avocatul Poporului. 3.Procedurile legale prin care actioneaza Avocatul Poporului. 4.Competenta Avocatului Poporului in solutionarea unor petitii care privesc autoritatea judecatoreasca 5.Functiile Avocatului Poporului. 6.Actele Avocatului Poporului

Capitolul III

Elemente de drept comparat privind rolul Ombudsmanului in realizarea controlului colectivitatii locale, in sistemul de drept romanesc si principalele si principalele sisteme de drept Europene.

Capitolul I Avocatul Poporului, putere morala in echilibrul celor trei puteri in stat. Raportul dintre institutia Avocatul Poporului si puterile statului

Prin insasi menirea sa, institutia Avocatul Poporului se afla in stranse raporturi cu celelealte institutii ale statului si, in egala masura, si cu structurile societatii civile. Natura acestor raporturi variaza in functie de activitatea desfasurata de respective institutie sau structura, putand fi de colaborare, de sprijin efectiv, de control sau doar de informare. De altfel chiar reusita institutiei depinde in buna masura de acceptarea sa de catre populatie, de gradul sau de integritate in cultura politica a tarii. Pentru a defini pozitia sa in ansamblul structurilor statale. Legea organica prevede ca Avocatul Poporului este independent fata de orice autoritate publica . Independenta sa fata de organismele publice care cad sub incidenta preocuparilor sale si acesul liber al cetateanului la serviciile oferite publicului sunt trasturi specifice in general Ombudsman-ului , ca si faptul ca el nu se poate substitui autoritatilor publice controlate atunci cand isi exercita atributile. De aceea Avocatul poporului poate emite doar recomandari si rapoarte, iar nu decizii susceptibile de a fi investite cu forta juridical obligatorie

1.Raportul dintre legislativ si institutia Avocatul Poporului

Din punct de vedere organic fiind o institutie de sorginte parlamentara, intre Avocatul Poporului si Parlament exista raporturi privilegiate, in nici un moment nepunandu-se problema subordonarii. Legarea ,,nasterii Avocatului Poporului de Parlamenta a parut drept firesc in conditile in care ea este o institutie a statului destinata sa controleze administratia publica prin mijloace necontencioase: institutia nu putea depinde in formarea sa nici de autoritatea executive si nici de cea judecatoreasca Avand in vedere configuratia initiala a institutiei, precum si efectele juridice ale activitatii sale, Avocatul Poporului apare totusi ca o forma specializata de control indirect pe care Parlamentul o exercita asupra activitatii autoritatilor executive si administrative . In urma celor expuse mai sus putem trage concluzia ca raporturile Avocatului Poporului cu Parlamentul se caracterizeaza prin prin urmatoarele aspecte : -Parlamentul are dreptul de a numi conducatorul institutiei Avocatul Poporului. - Senatul si Birolurile Permanente ale Camerei Deputatilor au dreptul de a numi adjunctii Avocatului poporului. -Parlamentul are dreptul de a vota legea organica a institutiei. -Birolurile permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului au dreptul de a aproba Regulamentul de organizare si functionare a institutiei. -Parlamentul are dreptul de a asculta si a se pronunta asupra rapoartelor Avocatului Poporului.

2.Raportul dintre executiv si institutia Avocatul Poporului. Menirea generala pentru care a fost create institutia Avocatul Poporului este aceea de imbunatatirii a activitatii administratiei publice. Principalul sau scop imediat este insa acela de a pune fata in fata administratia publica cu cetatenii care se considera lezati in drepturile lor de autoritati care ar trebui sa ii serveasca si nu sa le produca prejudicii. Iar aceasta activitate de mediere se realizeaza in concret nu prin ,, solutionarea unor raporturi sociala, ci prin sesizarea altor organe ce ar putea oferi astfel de solutii. Prin instituirea Avocatului Poporului s-a inceracat o sporire a garantiilor juridice conferite drepturilor si libertatilor cetatenestisi, Este normal deci ca raporturile pe care Avocatul Poporului le are cu executivul sa fie mai degraba definite ca raporturi de control si colaborare, fara ca prin aceasta sa existe posibilitatea unor imixturi reciproce in activitate.Aceasta institutie a fost create tocmai pentru a stopa abuzurile administratiei publice in raport cu cetatenii, ea insa nu se poate substitui autoritatii controlate, ci are doar posibilitatea de a ii solicita acesteia, cu autoritatea specifica unei institutii statale sin u doar de pe pozitia unui simplu cetatean, sa isi manifeste in mod concret, complet si in cadrul termenelor stabilite de lege atributiile care ii revin. De asemenea Avocatul Poporului nu poate aplica sanctiuni.Practic , sanctiunile sunt aplicate tot de autoritatile din sistemul organelor administratiei publice. Tocmai de aceea, raporturile Avocatului Poporului cu autoritatile executive si administartive sunt de natura complexa, in nici un caz de subordonare. Avocatul Poporului nu poate amenda functionarii sau autoritatile, nu poate dispune revocarea functionarilor, nu ii poate actiona in judecata. Deci am putea caracteriza raporturile Avocatului poporului cu executivul si autoritatile administratiei publice Avocatul Poporului are dreptul de a solicitaacestora masuri ce se cuvin pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Avocatul Poporului are dreptul de a reclama autoritatilor ierarhic superioare lipsa de reactie a celor somatic sa ia masuri necesare.

3. Raportul dintre autoritatea judecatoreasca si institutia Avocatul Poporului. Curtea Constitutionala Daca fata de Parlament si autoritatile executive si administrative, cu care raporturile sale sunt unele speciale si complexe aceasta independenta se manifesta atat la nivel organic cat si functional, fata de autoritatea judecatoreasca, ce beneficiaza ea insusi de un statut de toata independenta, pozitia Avocatului Poporului este una de autonomie totala . Avocatul Poporului nu dispune de mijloacele obisnuite ale unui aparator in instanta, insa dispune de o putere mult mai mare, aceea de a sensibiliza autoritatile ierarhice superioare din sistemul administratiei publice, Parlamentul si opinia publica cu privire la eventualele fenomene ilegale ce s-ar petrece in interiorul uneia din puterile statului. Ori de cate ori Avocatul poporului este sesizat cu privire la o ilegalitate aflata pe rolul instantelor judecatoresti rolul sau se reduce la acela de antena de retransmisie a deciziei organuluijudecatoresc. Paralelismele care se poate stabili cu institutia contenciosului administrative sau cu unele proceduri de arbitraj nu fac decat sa sublinieze distanta intre doua structuri care au acelasi scop, protectia drepturilor si libertatilor cetatenesti se realizeaza prin mijloace net diferite: -una prin acte juridice obligatorii si executori,la nevoie cu concursul fortei e constrangere a statului. -cealalta prin acte juridice cu character de recomandar, dar a caror eficienta rezulta din forta sanctiunilor morale.

.Singura implicare in sfera autoritatilor judecatoresti ( sferace nu se identifica cu sfera puterii judecatoresti ) intervine in situattiile de birocratie generate de neaplicarea art.21 din Constitutie privind procesul echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil. Raporturile Avocatului Poporului cu Curtea Constitutionala sunt cu totul specifice , asa cum rezulta din prezenta implicare a acestuia in controlul de constitutionalitatea. Atributiile Avocatului Poporului scot in evidenta raporturile pe care aceasta institutie le are cu Curtea Constitutionala si anume: -avocatul poporului formuleaza puncte de vedere la cererea Curtii Constitutionale -poate sesiza curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora -poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptie de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor. Mai mult art. 146 lit a) din Constitutie prevede ca Curtea Constitutionala are printre atributii si pe aceea de a se pronunta asupra constitutionalitati legilor, inainte de promulgare acestora la sesizarea Presedintelui Romaniei , a unuia dintre presedintii celor doua Camere , a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Avocatului poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori, precum si din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei Avand in vedere cele expuse putem spune ca raportul dintre institutia Avocatul poporului si Curtea Constitutionala este unul de colaborare ca si in cazul celorlalte institutii ale statului si nu un raport de subordonare. Raportul dintre institutiei Avocatul Poporului si Curtea Constitutionala priveste doar d aspectul legat de controlul constitutionalitatii legilor.

Capitolul II Institutia Avocatul Poporului Institutia Avocatul Poporului este o institutie nou creata, aparuta dupa Revolutia Romana din Decembrie 1989. In anul 1991, Adunarea Constitutionala a votat Constitutia Romaniei, marcandu-se astfel [...] trecerea Romaniei spre un stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane si demnitatea omului reprezinta valori supreme si sunt garantate1. La 21 februarie 1997 a fost adoptata, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului Legea 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului, publicata in Monitorul Oficial nr. 48 din20.03.1997. Institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice. Sediul acestei institutii este in Bucuresti si, cu aprobarea Biroului permanent al Senatului, poate organiza birouri teritoriale in functie de necesitatile realizarii atributiilor ce-i revin conform legii. Institutia Avocatul Poporului este autoritatea publica autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica, in conditiile legii. Avocatul Poporului este denumirea constitutionala sub care s-a organizat si functioneaza in Romania clasica institutie a Ombudsmanului. Ombudsmanul este de sorginte suedeza si s-a raspindit indeosebi in Europa sub denumiri diferite ca: comisar parlamentar; aparatorul poporului ( Spania ) ; aparatorul public; mediator public ; mediatorul republicii ( Franta ) ; avocatul poporului ; procurer parlamentar. Ombudsmanul de fapt, este o persoana independenta, numita de regula de parlament, pentru a supraveghea administratia in relatiile cu cetateanul.Ombudsmanul incearca sa deblocheze conflictele cetatean administratie publica, conflicte generate indeosebi de birocratie, carea fost si a ramas o grava maladie a administratiei.

1. Trasaturile constitutionale si legale ale institutiei Avocatul Poporului. Avand ca principal scop drepturile si libertatile cetatenilor, autoritatea Avocatul Poporului desfasoara o activitate ce se caracterizeraza prin trasaturi care o individualizeaza in raport cu celelalte autoritati publice: 1.Este o institutie ( art.58 alin 3 din Constitutie ) In limbaj juridic romanesc cuvantul institutie este utilizat in cel putin doua acceptiuni . Mai intai ca institutie juridica prin care se intelege un grup de norme juridice unite pe criteriu unui obiect comun de reglementare. Se utiliseaza si institutie politica , ea exprimand aici ceva complex. Intr-un sens organizatoric cuvantul institutie poate desemna o autoritate. Este interesant de observat ca in Constitutie , cuvantul este utilizat in art.58.alin.(3) atunci cand se stabileste ca organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabileste prin lege organica, in acest sens urmeaza sa intelegem ca este vorba de o autoritate publica ( organ de stat ). 2.Organizarea si functionarea sunt stabilite prin lege organica ( art.58alin. (3) din Constitutie ). Utilizarea legii organice pentru stabilirea organizariisi functionarii institutiei exprima importanta aparte a acesteia. Legea organica presupuneun domeniu de reglementare rezervat , iar potrivit Constitutiei ea se utilizeaza in reglementarea domeniilor nominalizate prin art.73.alin.(3) lit.a-s, precum si potrivit lit.t , pentru reglemenatrea celorlalte domenii pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice.Pentru Avocatul Poporului o asemenea prevedere se gaseste in art.58alin.(3) din Constitutie. 3.Conducatorul institutiei este numit de Camera Deputatilor si senat, in sedinta comuna. ( art.65 alin (2)lit I ) din Constitutie)

Constitutia utilizeaza denumirea de Avocatul Poporului atat pentru institutie cat si pentru conducatorul acesteia .Aici ne referim la conducatorul institutiei care potrivit art.58 alin 1 si art .65 alin (2)lit .i din Constitutie este numit pe o perioada de 5 ani, de catre Camera Deputatilor si Senat. 4.Prezinta rapoarte numai Parlamentului ( art.60 din Constitutie) Este de esenta vietii parlamentare ca autoritatile parlamentare desemnate de catre Parlament in intregul sau prin structurile sale, sa prezinte dari de seama, rapoarte. Potrivit dispozitiilor legale distingem urmatoarele rapoarte : raport anual care se prezinta Parlamentului in intregul sau rapoarte la cererea Camerelor.

5Este o autoritate publica autonoma si independenta fata de orice autoritate publica (art.2 din Legea nr.37/1995, modificata prin Legea nr.181/2002), nu se substitute autoritatilor publice , nu poate fi supusa nici unui control imperative. Aceasta caracterizare este data de legea organica a institutiei , dar ea se legitimeaza pe dispozitiile constitutionale, bineinteles intr-o legitimare sistematica. Legea nr.35/1997 privind organizare si functionarea institutiei Avocatul Poporului stabileste ca : institutia este autoritate publica autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica in exercitarea atributiilor sale, Avocatul Poporului nu se substitue autoritatilor publice. Avocatul Poporului nu poate fi supus nici unui mandate imperative sau reprezentativ.

6.Activitatea Avocatului Poporului are un caracter public.

7. Autonomie Bugetara a Avocatului Poporului. Potrivit legii:

10

-institutia are buget propriu -prin legile bugetare anuale poate fi aprobat un fond la dispozitaian Avocatul Poporului pentru acordarea de ajutoare. 7.Asimilari cu functia de ministru , pentru Avocatul Poporului si cu cea de sefi de departmente din aparatul Parlamentului pentru adjunctii acestuia. 8.Pe durata exercitarii mandatului, Avocatul Poporului nu poate fi urmarit si trimis in judecata penala pentru opiniile exprimate sau pentru actele savarsite in exercitarea mandatului. 9. Conducatorul institutie nu poate fi retinut, perchizitionat sau arestat fara incuviintarea presedintelui celor Doua Camere ale parlamentului. 10. Adjunctii Avocatului Poporului nu pot fi retinuti, perchezitionati sau arestati fara instiintarea prealabila a Avocatului Poporului .

2.Competenta institutiei Avocatul Poporului. Legea nr.35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei avocatului poporului prevede in capitolul IV competenta institutiei, unde sunt stabilite actele si faptele care pot forma obiect al plangerii catre Avocatul Poporului si sunt limitative enumerate autoritatile ale caror acte si fapte nu fac obiectul activitatilor sale. Astfel conform art.13 litera b) din Legea Avocatul Poporului acestuia ii pot fi adresate cereri referitoare la ,, incalcarea drepturilor sau liberatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice Sfera autoritatilor publice de la care poate proveni incalcarea drepturilor si libertatilor este dintr-o data mult limitata, fata de cele mentionate in articolul 1 al legii. In continuarea acestei idei , articolul 15 din lege prevede ca ,, nu fac obiectul activitatii institutiei Avocatul Poporului si vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de Camera Deputatilor, de Senat sau de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale

11

Presedintelui Romaniei si ale Guvernului, precum si ale Curtii Constitutionale, ale presedintelui Consiliului Legislativ si ale autoritattii judecatoresti. Iar in articolul 26 se precizeaza ca prevederile legii se vor aplica si actelor administrative ale regiilor autonome , indiferent ca acestea sunt gestionate de stat sau sunt concesionate unor persoane private. Din cele expuse mai sus, rezulta trei aspecte principale care trebuiesc avute in vedere cu privire la stabilirea competentei Avocatului Poporului: 1).Dispozitiile constitutionale ale art.55 si ale art.1 din Legea organica care prevede ca ,, Avocatului Poporului este numit pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice. 2).Capitolul IV al legii organice, instituit ,, Atributiile Avocatului Poporului unde in art.13 lit. b) se precizeaza ca sunt de competenta Avocatului Poporului cererile persoanelor ale caror drepturi si libertati cetatenesti au fost inculcate de catre autoritatile administratiei publice, desi initial scopul institutiei privea apararea drepturilor si liberatilor cetatenesti in raporturile persoanelor cu autoritatile publice, nu numai cu autoritatile administratiei publice. 3).Ultimul articol al capitolului IV din legea organica( art.26 ) , care stipuleazaca ,, prevederile prezentei legi se palica si actelor administrative ale regiilor autonome, extinzand in acest mod sfera competentei Avocatului Poporului. Avand in vedere ca prin legea organica nu s-au exprimat in mod clar limitele competentei Avocatului Poporului in raport cu dispozitiile constitutionale, apreciem ca

intentia a fost aceea ca Avocatului Poporului sa verifice mijloacele prin care administartia publica isi exercita activitatea in raporturile cu cetatenii si anume, serviciul public prestat de aceasta administratie.

12

Dupa cum se poate observa ramane in competenta Avocatului Poporului incalcarile drepturilor si libertatilor de catre autoritatile administratiei publice. Aceste incalcari pot rezulta fie din acte, fapte juridice administrative, fie din conduita sau orice manifestare a functionarilor publici apartinand acestor autoritati: 1.Autoritati ale administratiei publice propriu zise: -administratia publica centarla ( ministere, directii ) -prefecti - servicii publice descentralizate din teritoriu ale ministerelor si organelor centrale -administratia publica locala ( consilii judetene ) 2. Organe administrative-jurisdictionale 3. Functionari publici ai acestora, ei actioneaza in calitate oficiala sin u ca personae private. Potrivit prevederilor Legii organice, si actele administrative ale regiilor autonome fac obiectul activitatii Avocatului poporului.

3. Procedurile legale prin care actioneaza Avocatul Poporului Legea pune la dispozitia Avocatului Poporului mai multe mijloace si procedee pentru solutionarea si examinarea cererilor care i-au fost adresate:

a)Avocatul Poporului poate solicita documente si informatii de la autoritatile administratiei publice in cauza; a) Avocatul Poporului poate sa audieze functionarii publici in cauza, sa ia declaratii de la conducatorii autoritatilor administratiei publice, de la functionari , precum si de la orice serviciu din sistemul acesteia; c ) Avocatul Poporului are dreptul sa faca anchete proprii;

13

d) Avocatul Poporului emite recomandarii care nu pot fii supuse controlului parlamentar si nici controlului judecatoresc.Prin aceste recomandariii emise, Avocatul Poporului sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra ilegalitati faptelor sau actelor administrative; e) In situatia in care , Avocatul Poporului constata , cu ocazia cercetarilor facute, lacune in legislatiei sau cause grave de corupiei ori de nerespectare a legilor , va intocmi un raport care va contine cele constatate si il va inainta presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, sau dupa caz , primului ministru.

4. Competenta Avocatului poporului in solutionarea unor petitii care privesc autoritatea judecatoreasca.

In Titlul III , Capitolul VI, al Constitutiei , este reglementata Autoritatea Judectoreasaca, care include instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii.Autoritatea Judecatoreasca are o gama mai larga decat Puterea Judecatoreasca ( aceasta fiind formata numai din instantele judecatoresti) . Puterea Judecatoreasca este una din cele trei puteri din cadrul democratiei constitutionale- legislative, executive si judecatoreasca. Prin Legea nr.181/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatului Poporului , s-a dat o configuratie perfectionata textului care se referea la autoritatea judecatoreasca.Art.18 in forma modificata : in cazul in care Avocatul Poporului constata ca solutionarea cererii cu care a fost sesizat, este de competenta autoritati judecatoresti, el se poate adresa , dupa caz ministrului justitiei, Ministerului Public sau Presedintelui instantelor de judecata, care sunt obligate sa comunice masurile luate . Perfectionarea textului a insemnat o corelare corecta cu dispozitiile constitutionale ( prin utilizarea terminologiei autoritatea judecatoreasca )si a adaugat presedintii

14

instantelor judecatoresti stabilind astfel posibilitatea unei comunicarii directe a Avocatului Poporului cu aceste autoritatii.Aceasta modificare chiar daca este una simpla , dar e destul de solida.Potrivit art.6 paragraful 1 al Conventiei europene, orice persoana are dreptul la un proces echitabil, public si realizat intr-un rezonabil.Avand in vedere faptul ca Avocatul Poporului era sesizat cu multe plangerii referitoare indeosebi la tergiversarea exagerata a judecatilor, aceasta modificare adusa legii devenisa necesara, mai ales ca art.58 din Constitutie nu distinge incalcarile drepturilor si libertatilor in functie de autoritatea care le reproduce.Avocatul Poporului deci, nu se adreseaza direct judecatorului reclamat, ci presedintelui instantei., care are si atributii administrative in buna desfasurare a actului de justitie sau eventual ministrului justitiei. Modificari importante sau adus si reglementarilor privind Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel., Consiliul Superior al Magistraturii este declarat garantul independentei justitiei.Legea Consiliului Superior al Magistraturii , elaborate in spiritual noilor reguli constitutionale , stabileste ca aceasta asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta si etica profesionala in desfasurarea carierei profesionala a magistratilor. Pentru demersul nostru interes prezinta si Legea organizarii judiciare, potrivit careia toate persoanele au dreptul la un process echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, de catre o instanta impartiala si independenta .Iau masurii pentru organizarea si buna functionar a instantelor pe care le conduc, presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a regulamentelor de catre judecatori sipersonalul auxiliaryde specialitate, cu respectarea principiilor independentei si supunerii lor numai legii. Fata de modificarile constitutionale se impune ca , de legea ferenda , la o viitoare revedere a Legii nr.35/1997, sa se reintroduce in text posibilitatea sesizarii Consiliului Superior al Magistraturii.

5. Functiile Avocatului Poporului a) Functia consultativa

15

Avocatul Poporului in dialogul si contactul direct cu oamenii, cu problemele lor, constituie o bogata sursa de informatie cu privire la sistemul legislativ.El poate depista mai repede si mai clar lacunele legislative sau reglementarile agresive la adresa drepturilor si libertatilor oamenilor.Art. 60 dinConstitutie stabileste ca rapoartele pe care Avocatul oporului le prezinta Parlamentului pot contine recomandarii privind legislatia pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor lcetatenilor. Avocatul Poporului poate fi consultat de initiatorii proiectelor de legii si ordonante, care prin continutul reglementarilor, privesc drepturile si libertatile cetatenilor, prevazute de Constitutia Romaniei, de pactele si celalante tratate internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte. b) Functia de reprezentare Potrivit art. 13 lit.g din Legea nr.35/1997, republicata , acesta reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Cameri Deputatilor, a Senatului si a celorlante autoritatii publice, precum si in relatiile cu persoanele fizice sau juridice, iar potrivit art. 32 din Regulamentul de organizare a institutiei Avocatul Poporului. Avocatul Poporului intretine relatii cu autoritatii similare din alte state si poate participa la activitatea unor organizatii internationale din domeniul sau de activitate ori poate sa devina membra al acestora. Prin Legea nr.206/1998 s-a aprobat afilierea institutiei Avocatul Poporului, ca membru la Institutul International al Ombudsmanului, cu sediul la Alberta, Canada si la Institutul European al Ombudsmanului, cu sediul la Innsbruck, Austria. c) Functia de ordonator de credite Avocatul Poporului exercita functia de ordonator principal de credite, potrivit art.13 lit.i din Legea nr.35/1997 republicata.Aceasta functie revine de regula , conducatorilor autoritatilor si institutilor publice, iar potrivit art.4 lit.k, Avocatul Poporului imputerniceste personalul de specialitate cu indeplinirea unora dintre atributiile sale, potrivit legii.

16

6. Actele Avocatului Poporului Denumirele actelor sunt fie explicit prevazute , fie rezulta din contextual legislative. Aceasta permite Avocatului Poporului o libertate mai mare de actiune si de concretizare a mijloacelor si procedeelor prin care intervine in apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice.Unele acte sunt prevazute in Constitutie si anume: raportul, sesizarea Curtii Constitutionale.Unele denumirii ale actelor sunt prevazute in Legea de organizare si functionare a Avocatului Poporului.Alte acte sunt nominalizate prin Regulamentul de organizarew si functionare. Actele sunt emise de regula , de catre conducatorul institutiei, dar pot fi emise si de catre adjunctul acestuia.Toate actele trebuiesc emise in forma scrisa.

A.RAPORTUL Raportul ete un act complex in continut, este actul nominalizat chiar prin dispozitiile constitutionale.Acesta stabileste existenta a doua categorii de rapoarte si anume , raportul anual si raportul prezentat la cererea Camerelor.Raportul annual cuprinde un bilant anual al activitati institutiei pe un an de zile.Avocatul Poporului poate prezenta rapoarte si din proprie initiative.Raportul este examinat de catre comisiile permanente desemnate de catre Birourile permanente.Raportul comisiilor permanente este prezentat in sedinta de Plen, comuna a celor doua Camere.Cat priveste raportul special , el este de fapt o sesizare adresata Parlamentului si eventual Guvernului.

B.SESIZAREA Sesizarea este actul cel mai des utilizat in realizarea celor mai multe din atributiile

17

Avocatului Poporului.Prin acest act, Avocatul Poporului; formuleaza obiectiile de neconstitutionalitate si exceptiile de neconstitutionalitate, adresandu-se dupa caz ministrului justitiei, Ministerului Public sau presedintelui instantei de judecata. Efectele juridice ale sesizarilor sunt diferite.Cele adresate Curtii Constitutionale, declanseazaprocedurile pentru verificarea constitutionalitatii textelor legale in cauza. Cat priveste sesizarea trimisa ministrului justitiei , Ministerului Public sau presedintelui instantei de judecata , legea prevede obligatia acestora de a comunica masura luata. Daca sesizarea este trimisa autoritatili administratiei publice sau functionarului public, acestea au obligatia sa inlature , in termen de 30de zile , ilegalitatile comise. Daca sesizarea este trimisa autoritatilor administratiei publice ierarhic superior , aceata au obligatia sa comunice Avocatului Poporului masurile luate in terment de 45 de zile. Guvernul este obligat ca, in termen de cel mult 20 de zile , sa adopte masurile privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate. C.PUNCTUL DE VEDERE Avocatul Poporului, ca rezultat al practicii, s-a considerat ca o implicare a sa in domeniul justitiei constitutional ear fi o masura in favoarea eficientei in activitatea de aparare a drepturilor omului.Legea nr.181/2002 a stability ca in cazul sesizarii privind exceptia de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor care se refera la drepturile si libertatile cetatenilor, Curtea Constitutionala va sollicita si punctual de vedere al Institutiei Avocatul Poporului. D.RECOMANDAREA Si recomandarea ocupa un loc destul de important, in sistemul actelor prin care Avocatul Poporului, isi exercita atributiile. Ea poate fi considerate atat ca o insistare pe langa autoritatile administratiei publice, cat si un avertisment.Art.21 din Legea nr. 35/1997 nominalizeaza recomandarile ca acte prin

18

care Avocatul Poporului sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra ilegalitatilor actelor sau faptelor administrative. C.ORDINUL Avocatul Poporului in principal , procedeaza prin emiterea de ordine, atunci cand exercita atributii ce tin de organizare si functionare interna a institutiei. Se procedeaza prin emitere de ordinepentru: -angajarea salariatiilor institutiei -exercitarea dreptului de autoritate disciplinara -aprobarea structurii organizatorice, a statutului de functii si a numarului de personal -aprobarea organizarii concursurilor pentru ocuparea posturilor -numirea, promovarea si eliberarea din functii -aprobarea trecerii personalului dintr-un department in altul -aprobarea deplasarilor in strainatate -aprobarea programului de pregatire si formare profesionala a personalulu de specialitate -imputernicirea personalului de specialitate cu indeplinirea din atributiile conducatorului institutiei -aprobarea planificarii si efectuarii concediilor anuale de odihna -stabilirea si aprobarea programului de audienta. O situatie juridical aparte au ordinile emise de catre Avocatul Poporului in exercitarea activitatii de autoritate de supraveghere, prevazuta de catre Legea nr.677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la preluarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Aceste ordine privesc subiecte de drept exterioare institutiei Avocatului Poporului, au caracter normative si sunt publicate in M.Of. al Romaniei Parte I.Ordinile Avocatului Poporului sunt acte acte care produc efecte juridice.

19

E.ADRESA Prin adrese se solicita official autoritatile publice date, informatii si se comunica petitionarilor solutii sau indrumarii. Adresa este utilizata pentru: -solicitarea adresata autoritatii administrative publice de a reforma sau revoca actul administrative, de arepara pagubele produse, de a repune persoana lezata in situatia anterioara:superioare; -adersa catre prefect -aducerea la cunostinta persoanei a modului de solutionare a cererii sala. Valoarea juridical a adresei este cea a unei sesizrii sau mai ales a unui recurs gratios. -solicitarea adresata autoritatilor administratiei publice ierarhic

F.INSTRUCTIUNILE Sunt prevazute explicit de art.5 din Regulamentul de organizare si functionare a institutiei, ele fiind utilizate in exercitarea atributiilor legate de activitatea interna a institutiei.

G.NORMELE METODOLOGICE Normele Metodologice pot fi elaborate in cazul efectuarii unor anchete de mare amploare, anchete care sa fie apoi finalizate prin recomandari adresate autoritatilor administratiei publice si rapoarte speciale adresate Parlamentului. Efectele juridice privesc numai personalul institutiei.

20

H.REGULAMENTUL Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului , potrivit art.38 din Legea nr.35/1997, se aproba de catre Birourile permanente ale Camerelor Deputatilor si Senatului. In legatura cu Regulamentul de organizare si functionare a institutie se impugn unele remarci: -este un act juridic cu caracter normative; -este elaborate in baza si in conformitate cu cu legea organica a institutiei; -detaliaza dispozitiile legii organice -este publicat ain Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Cat priveste efectele juridice , ele sunt acelea ale unui act normative. I.AVIZUL CONSULTATIV Avocatul Poporului este consultat de initiatorii proiectelor de legi si ordonante care, prin continutul reglementarilor, privesc drepturile si libertatile cetatenilor, prevazute de Constitutia Romaniei, de pactele si celalante tratate internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este paret.Avizul consultative poate fi emis si de adjunctii Avocatului Poporului atunci cand, potrivit Regulamentului, avizeza rapoartele, punctele de vedere privind exceptiile de neconstitutionalitate, recomandrile, precum si orice alte acte supuse aprobarii Avocatului Poporului.

21

Capitolul III

Elemente de drept comparat privind rolul Ombudsmanului in realizarea controlului colectivitatii locale, in sistemul de drept romanesc si principalele si principalele sisteme de drept Europene. Armonizarea legislatiei romanesti cu legislatia comunitara europeana reprezinta o cerinta de maxima importanta , iata de ce apreciem necesar sa se analizeze in ce masura Legea nr.35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul poporului corespunde exigentelor actelor normative comunitaresi este compatibila cu legile similare ale altor state membre si cu statutul Mediatorului European. Atributiile Avocatului Poporului sunt reglementate de art.13,lit. b).din Legea nr.35/1997 si se refera la solutionarea cererilor facute de persoanele lezate de catre autoritatile administartiei publice. Aceasta reglementare a legii romane este in concordanta cu reglementarile celorlalte state comunitare, care stabilesc pentru Ombudsman competenta generala privind activitatea administartiilor nationale si locale. Singurele tari unde competenta materiala a Ombudsmanului este mai larga sunt Suedia si Finlanda, unde el are si competenta de control asupra organelor jurisdictionale. Sesizarea Avocatului poporului este scutita de taxa de timbru, asa cum este si cea a Ombudsmanului comunitar inclusive a Mediatorului European. De asemenea la fel ca oricare Ombudsman comunitar, Avocatul poporului din Romania poate sesiza si din oficiu. La fel ca si in Danemarca , Spania , Irlanda plangerea trebuie sa se refere ;la incalcarea unor drepturi sau libertati savarsite intr-un anumit termen, respective un an de la data de la care persoana lezata a luat cunosstinta de faptele ce fac obiectul plangerii. In ceea ce priveste modalitatea de sesizare, pewrsoanele indreptatite pot sesiza direct Avocatul Poporului, aceasta reglementare este valabila si pentru Mediatorul European si ceilalti Ombudsmani din statele comunitare, cu exceptia Frantei si Marii Britanii, tari in care Ombudsmanii nu pot fi sesizati direct, ci prin intermediul parlamentarilor. Avocatul Poporului la fel ca omologii sai din tarile comunitare este independent de puterea politica si beneficiaza de imunitate pe perioada exercitarii mandatului. El poate efectua 22

investigatii necesare in conformitate cu atributiile conferite de lege, iar in situatia in care in urma acestor investigatii, emite recomandari, acestea nu sunt supuse controlului parlamentar sau judecatoresc. Procedura folosita este cea a institutiei Ombudsmanului clasic, in sensul ca Avocatul Poporului nu dispune de mijloace directe de actiune ci, utilizand o procedura gratioasa, emite recomandari prin care sesizeaza autoritatile administrative. Articolul 57 din Constitutia Romaniei prevede obligatia Avocatului Poporului de a prezenta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea celor din urma.Rapoartele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor. Obligatia de a prezenta anual un raport in fata Parlamntuluieste stipulate in mod expres pentru fiecare Ombudsman din tarile comunitare , la fel fiind si pentru Mediatorul European. Totodata cu ocazia prezentarii raportului sau ori de cate ori considera necesar fiecare Ombudsman poate prezenta Parlamentului propuneri de abrogare, reformare sau adoptare a reglementarii legale pentru protejarea cat mai eficienta posibila a drepturilor si libertatilor conferite de lege tuturor persoanelor. Din analiza comparative a institutiei Avocatul Poporului, in raport cu dispozitiile constitutionale precum si cele din Legea nr.35/1997 emise in baza acestor dispozitii constitutionale, vis--vis de prevedeile legale ce reglementeaza organizarea si functionarea Ombudsmanului in statele Uniunii Europene, inclusive a Mediatorului European, rezulta fara putinta de tagada ca Legea nr.35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului este compatibila, in multe cazuri chiar identica actelor normative care reglementeaza aaceasta institutie in legislatia comunitara europeana .

Perspective

23

Tudor Dragan vede perspective Avocatului Poporului ca una defavorabila. Distinsul profesor explica aceasta prin ; lipsa traditiei in sistemul juridic romanesc; in procesul de impamantenire in moravurile curente, ea va ajunge fara indoiala in competitie cu institutia contenciosului administrative, care , prin faptul ca si finalizeaza controlul actelor administrative ilegale prin hotarari executorii si se realizeaza in cadrul unor circumscriptii electorale, iar nu exclusiv pe plan central, va putea parea celor vatamati in drepturile lor o cale procedurala mai eficienta si mai accesibila decat plangerea adresaata Avocatului poporului; nu are ramificatii in teritoriu care sa ii inlesneasca activitateasi este, deci, amenintata da fie gatuita de un numar excesiv de mare de plangeri in raport cu posibilitatileei de solutionare; exista riscul unor solutii divergente din moment ce plangerea la Avocatul Poporului este o cale paralela cu actiunea in contencios administrativ. Ramane sa se vada care va fi valoarea practica a institutiei Avocatul Poporului, odata ce ea nu dispune, conform Constitutiei din 1991 de posibilitatea de a lua masuri directe si executorii de reparare a ilegalitatilor comise, ci singurele cai procedurale la care se poate recurge sunt fie sesizarea autoritatilor publice in scopul ca acestea sa ia masurile operative necesare, fie prezentarea de rapoarte Camerelor Parlamenrului, urmand ca acesta sa adopte legile sau hotararile individuale cu caracter obligatoriu, pe care le va socoti necesare. De aceea, a ramas legii organice , prevazute de Constitutie in aceasta materie, sarcinade apune la indemana Avocatului poporului caile procedurale cele mai potrivite pentru a o face eficienta. In ce ne priveste abordam o viziune optimista cat priveste institutia Avocatul poporului. Acest optimism se fondeaza pe : -marea putere de receptie a oamenilor, ca o institutie a sperantei si a viitorului. -consolidarea an de an a institutiei. -sprijinul aparte de care institutia se bucura din partea Parlamentului.

24

- structurile europene si internationale aleombudsmanului, al carui rol sporeste continuu. introducerea in sistemul normativ sic el practice a exigentelor Uniunii Europene perspectivele oferite ombudsmanului de catre Constitutia Europeana. Astazi institutia Avocatul poporului poate fi considerate o institutie viabila si eficienta. Fara indoiala perspectivele institutiei vor evolua intr-un raport direct proportional cu realizarea in viata statala a comportamentului constitutional loial.

Bibliografie

25

1.Ioan Muraru, Drept Constitutional si institutii politice, editura Actami, Bucuresti, 1993. 2.Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, Drept Constitutional si Institutii Politice, vol.II, Editura C H Beck, Bucuresti 2006. 3. Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu , Drept Constitutional si Institutii Politice, vol.I, II, editia a-XI-a , Editura ALL Beck, Bucuresti 2004 4.Ioan Muraru, Avocatul Poporului- Institutie de tip Ombudsman, Editura All Beck, 5.Constantin Branzan, Avocatul Poporului, Editura Juridica, Bucuresti, 2001

26

27