AVENTURILE LUI JONATHAN GULLIBLE

Cartea Aventurile lui Jonathan Gullible a primit premiul naional de la Fundaia pentru Educaia Economic ( Premiul Leonard E. Read Book), premiul Leavey pentru Excelena in Educaia Intrprinderii Private, cartea septembrie a lunii, premiu acordat de FreeMarket.Net al fundaiei Henry Hazlitt, i a fost de doua ori premiat cu Medaliile de onoare George Washington. Nevinovia implic puterea de a te abine de la iniierea violenei - i de a nu-i lsa n pace pe cei care decid altfel. Lectura "Aventurilor lui Jonathan Gullible", de Ken Schoolland, este o cale simpl i plcut prin care se poate ajunge la o asemenea nelepciune. Cred c cel mai remarcabil lucru despre aceast carte este felul in care este scris: simplu i interesant chiar dac are de-a face cu o tem grea, de la economie la piaa liber. Cred c nu trebuie subestimat inteligena tinerilor sau simul umorului al adulilor- si acesta cred ca este i secretul succesului acestei cari. Capitolul 12, numit Oportunitate pierduta a fost exclus din cea mai recenta editie a carii .Capitolul acesta este foarte relevant in zilele noastre, pentru ca nca mai sunt oameni care cred c razboiul este sanatos pentru economie. El ne arat cum un copil este invtat sa arunce cu pietre pentru a sparge geamurile unei fabrici in ideea c astfel mai muli oameni vor avea de lucru: geamgiul va avea o nou comanda pentru o fereastr, va fi un nou loc de munc pentru o persoan..si astfel fiecare muncitor va primi mai muli bani i va putea cumpara pantofi pentru copiii si. In stilul lui Cltoriile lui Guliver , Jonathan este un tanar ce trieste pe Coasta Pacificului, care avea o viata obisnuit i visa mereu la intmplari palpitante alturi de barcua lui cea veche. Intr-o zi de primavar, o furtun teribil i arunc barcua pe o insul neexplorat unde ntalneste obiceiuri locale foarte ciudate toate simbolizand felul in care politica interfereaz cu libertatea individual si responsabilitatea personal. Jonathan ntalneste in calea sa, doi barbai care trau o femeie printre ipete si lovituri. A aflat ulterior c aceasta fusese arestat pentru ca ameninase munca laborioas a celor care tiau copacii cu niste bee, ea atand o bucata de metal la capatul baului ei. Jonathan nu inelege ce ru facuse femeia pentru c la el in oras toata lumea folosea

topoare, chiar i el si construise astfel barcua. Dar, in povestirea noastr Scopul muncii e s ai un loc de munc permanent i sigur - nu produse noi., orice invenie este pedepsit pentru c pune in pericol ocupaia traditional conform careia doar brbaii puternici pot dobor un copac, i asta lucrand impreun si ntr-o perioad mai lunga de timp; dar ntr-o er n care cel mai important este timpul se merit oare s-l irosim doar pentru c nu vrem sa acceptm o schimbare? Observam c i lui Jonathan i se pare neobinuit reacia tietorilor de lemne i pleac mai departe. Ajuns la un mic lac, intlnete un btran care pescuiete dar prinde doar ctva peti mici. Si dup ce acesta il cinsteste cu ctiva petisori prjiti, ii spune c lacul acesta mizerabil aparine tuturor i in acelai timp, nimanui, c nimeni nu are grij de el pentru c, dupa, ar putea veni altcineva care s pescuiasc petii ingrijii de el i ar iei in pierdere; este vorba despre proprietatea comun de pe urma careia toi culeg beneficii dar nimeni nu o ingrijeste. Aici lacul este administrat de Consiliul Lorzilor care pltesc un administrator care ar trebui sa interzic pescuitul in exces si aruncatul gunoaielor, dar, de fapt lorzii sunt cei care-l polueaza si pescuiesc de acolo cel mai mult; i se pare c cu cat petii sunt mai mici cu att salariul administratorului este mai mare, dar asta este ceva tipic in zilele noastre Intrnd cu greu ntr-un ora unde accesul era impiedicat dar ieirea incurajat, Jonathan intlneste o femeie ce reprezent producatorii de lumnri i de haine care-i cere s semneze o petiie pentru protejarea locurilor de munc i a industriei locale fa de produsele care vin din afara insulei. In acest scop, daca petiia va fi semnat de suficieni oameni, Consiliul Lorzilor va interzice Soarele pentru c este o sursa foarte ieftin de lumina i caldur strain i astfel sunt reduse locurile de munc si salariile cu aproximativ 50%; femeia crede c un impozit mare pe ferestre sau interzicerea total vor remedia situaia.o soluie interesant dar imposibil de pus in practic i total inutil, mai ales pentru ca Soarele este gratis, toata lumea are acces la el i far el nu am putea trai..asta in cazul in care cei din orael nu descoper i ceva pentru a ajuta plantele sa se dezvolte Mergnd prin ora, omul nostru zri un om care mergea in genunchi i afla de la acesta c s-a impus o taxa pe inaltime i asta pentru c oamenii inali sunt mereu avantajai. Rezultatul este ca majoritatea oamenilor merg n genunchi sau se trsc pe jos pentru a nu

plti mai mult si asta nu dovedeste decat lipsa de inelepciune a celor de la conducere, pentru ca nu trebuie nimeni pedepsit pentru fizicul su, sau manipulat pentru a avea un anumit comportament Plimbandu-se prin ora, Jonathan a auzit zgomotul unei prese de tiparit i a crezut ca este tipografia ziarului local dar ndreptandu-se spre ea a aflat c de fapt este Biroul Oficial de Creare a Banilor si c Lorzii tiparesc o groaz de bani pentru a face poporul fericit. Tiparirea banilor oficiali, adica nefalsificai se numeste finanare prin deficit care este o parte a unui plan de cheltuieli complicat i sofisticat; iar Lorzii cheltuie banii pe proiecte pentru persoanele loiale i suficient de drague ca s-i voteze. Dar, cnd falsificatorii tipresc bani i i cheltuie, banii lor inund strzile i jefuiesc valoarea banilor tuturor. In drumul su Jonathan vede 3 cladiri: A, B si C. Cladirea A era goal si intr-o stare deplorabil, cladirea B era plin de chriai iar cladirea C era imaculat de curat dar goala. Aici o ntalneste pe Alisa care-i caut un loc de nchiriat. Pe vremuri locuia in cladirea A dar, tatal ei i cu ceilali chiriai au cerut Mainii de vise controlul chiirilor si o dat cu acesta lege au aprut un alt ir de probleme: administratorii n-au mai avut bani sa repare orice se strica pentru c preurile i costurile creteau dar veniturile din chirii nu, si atunci, la un moment dat au abandonat cladirile si astfel oamenii nu mai aveau un loc de dormit. In acelai timp trebuia respectat codul construciilor, care dicteaz proiectul i utilizarea unei cladiri, i care specifica ct suprafaa i revine fiecarei persoane, toaleta, chiuveta, intimitatetoate conform cu statutul pe care-l are. i acum fata impreun cu tatl ei cauta soluii si in acest scop vor merege la o petrecere organizata de Lady Tweed, reprezentanta cartierului in Consiliul Lorzilor, petrecere la care Alisa l-a invitat si pe Jonathan. La colul strzii, Jonathan a vazut un poliist care citea un ziar i i-a atras atenia titlul unui articol de acolo: LORZII AU APROBAT PEDEAPSA CU MOARTEA PENTRU BRBIERII ILEGALI!. Surprins, l-a intrebat daca este vre-o greseal de tipar dar a aflat ca pedeapsa cu moartea este ameninarea suprem din spatele tuturor legilor indiferent ct de mic este delictul si ca fiecare delict este vazut pe o scara ascendenta, cu ct se impotrivete cineva cu att pedeapsa este mai mare. Afl de asemenea ca: Autorizaiile le ofer monopolul asociaiilor profesionale, astfel nct ele s-i poat apra pe consumatori

de prea multe decizii i alegeri. Spune chiar aici c membrii asociaiilor profesionale sunt cu siguran buni, deci nu mai este necesar nici o alegere. In urmatoarele capitole sunt implicate probleme etice precum suprimarea dreptului la munca i legile muncii,statutul imigrantului, responsabilitate si virtute, regula majoritii si regula individual. Organizandu-se dupa legi proprii, determinate de necesitile persoanelor influente din ora, dreptul la munc este adeseori incalcat. De exemplu, povestea vnztorului ambulant de flori reflect aceast nedreptate. Datorit proprietarilor de florrii care l considerau o ameninare,o concurena, acesta a ajuns in nchisoare pltind pentru faptul ca vindea florile la preuri mai mici decat cele practicate de ceilali vnztori. Birocraia sistemului si numeroasele legi impuse de Consiliul Lorzilor i avantajeaz pe patronii care ofer o mita mai mare sau pe cei care dispun de fonduri salariale mai mari, micile societai fiind destinate falimentului. ntr-un alt capitol autorul vorbete despre cea mai controversat problema a societii moderne si anume migraia sau noii nou venii, asa cum sunt numii in carte, problema deplasrii oamenilor dinspre rile sarace catre cele mai avantajoase i a efectului acesteia aspra vieii sociale si economice a oraului. O alt problem important abordat ine de etica medical, de fapt de ncalcarea anumitor drepturi in aceast privina i anume dreptul la viaa a individului. n acest ora doctorii sunt cei care hotrsc in numele persoanei, asumnd riscul unei operaii care ar putea provoca moartea. Ei dobndesc, in urma multor ani de pregatire, o autorizaie ca sa poata lua decizii de via si de moarte in locul oamenilor. Cea mai important parte a carii o reprezint Epilogul unde autorul sintetizeaz in termeni succini fundamentul filozofiei pieei libere si libertii umane. Canadianul Kerry Pearson a folosit aceast ultim parte a crii pentru a creea o animaie de 10 minute intitulat Filozofia Libertii. Aventurile lui Jonathan Gullible este un exemplu excelent pentru cum Filozofia Libertii poate fi explicat ntr-un mod atractiv si accesibil. BARNA ANDREEA ROXANA AN 2