AMĂRĂŞTI- repere monografice

În sudul judeţului Vâlcea, la 18 kilometri nord-vest de Drăgăşani, în

zona dealurilor mijlocii ale Podişului Getic, se află comuna Amărăşti...
Sat ”răsărit ”, cu oameni liniştiţi, mărinimoşi şi harnici, care au ştiut la fel
de bine a mânui plugul pe brazdă, a învârti hora în zilele de sărbătoare,
dar şi a pune mâna pe armă atunci când asupra ţării s-au abătut primejdii.
Falsă ideea – acreditată de unii dintre contemporanii noştri care pot fi
catalogaţi cel puţin ignoranţi –, potrivit căreia denumirea comunei s-ar
datora faptului că locuitorii săi au fost nişte oameni săraci..., amărâţi !
Cercetările făcute de regretatul profesor de istorie Victor Drăghici au
dezvăluit faptul că în Ocolnica din 11 ianuarie 1779, din timpul
domnitorului fanariot Alexandru Ipsilanti, se precizează că moşnenii
Matei Lazăr Amărăscu( de la acest nume, iată, vine denumirea
localităţii !) şi Popa Dumitru din satul Amărăşti, care erau în contradicţie
cu moşnenii Osâceni dintr-un sat vecin – Aninoasa –, au făcut plângere la
domnitor pentru stabilirea hotarului. În scopul soluţionării conflictului,
domnul şi-a trimis delegaţii care au întocmit ’’Ocolnica satului Amărăşti
”, din care cităm:

’’După luminata poruncă a Mări Sale prea Înălţatului nostru

Domnul Ion Alisandru Isala Vovod, find noi orădiuţi ca să mergem să
otărâm moşia Amărăşti după apa Pesceana de supt Vâlcea, după jalba
ce au data la Măria Sa Vodă. De aci primind luminata poruncă Mării
Sale Vodă împreună cu cartea dumnealor şi la sorocul de şi-au pus
numiţii moşteni numai decât am mers cu toţii la numita moşie unde
fiind toţi moşteni faţă şi alţi împrejureni şi întâi lam cerut să ne arate
cărţi pentru descoperirea sămnelor a tot Otarul şi alte cărţi şi n-au avut
, făr d cât o copie de hrisov a Mari Sale răposatului Mihnea Vodă cu
leatul 7089( n.a.: conform actualului calendar, anul 7089 corespunde
anului 1580) Săptemvrie 22 întru care scria că această moşie este dată
pe patru:
1) Târn cu feciorii şi cetaşii lui,
2) Mihail cu cetaşii şi feciorii lui,
3) Neagul cu feciorii şi cetaşii lui şi
Popa Neagoe din Nimoi cu feciorii şi cetaşii lui care dintracest popă cu
moşteni ne arată că nu e nimenea fiind perdut şi rămâne hotarul
numai pe ceilalţi pă trei moşii”.

După părerea mea, ziua de 22 septembrie 1580, amintită în ocolnică,

poate fi considerată data primei atestări documentare a comunei. Trebuie
însă precizat că existenţa oamenilor pe aceste meleaguri este mult, mult
mai veche. Dovadă, obiectele neolitice confecţionate din piatră şlefuită(
ciocane şi fragmente de topoare), descoperite pe teritoriul Amărăştilor( în
satele Padina şi Amărăşti, în zona cunoscută sub denumirea Băşicura) şi
păstrate la micul punct muzeistic şcolar înfiinţat la sfârşitul anilor ’70 de
profesorul Victor Drăghici.

Corneliu-Victor DRĂGHICI