UNIUNEA EUROPEAN Fondul Social European

GUVERNUL ROMNIEI Ministerul Administraiei i Internelor

Inovaie n administraie Programul Operaional "Dezvoltarea Capacitii Administrative"

STUDIU DE DEZVOLTARE DURABIL JUDEUL ARGE

INTEGRAREA EUROPEAN A FUNCIONARILOR DIN ADMINISTRAIA PUBLIC LOCAL PRIN DEZVOLTAREA ABILITILOR DE MANAGEMENT DE PROIECT COD SMIS 15284

Beneficiar: Instituia Prefectului - Judeul Arge

- 2012 -

Piteti, 23 martie 2012

Proiect cofinanat de Fondul Social European prin Programul Operaional Dezvoltarea Capacitii Administrative

CUPRINS Context 1. Prezentarea generala a judetului Arges 1.1. Localizare 1.2. Relief si reseruse naturale 1.3. Resurse de apa 1.4. Clima 1.5. Populatie 1.6. Retea de asezari 2. Descrierea cadrului natural si socio-economic din judetul Arges 2.1. Habitate naturale 2.2. Starea ariilor naturale protejate 2.3. Activitati antropice cu impact de mediu pe sub-regiunile caracteristice 2.4. Indicatori economici si tendinte de dezvoltare economica 3. Analiza sectorului de protectia mediului din judetul Arges 3.1. Emisii, calitatea aerului si zgomot n jude 3.2. Starea apelor de suprafata si subterane 3.3. Retea de canalizare si tratarea apelor uzate 3.4. Sol, subsol, ape subterane 3.5. Probleme identificate 4. Sistemul de gestionare a deeurilor in judetul Arges 4.1. Deeuri municipale i asimilabile 4.2. Colectare i transport 4.3. Eliminarea deeurilor, tratare i depozitare 4.4. Deeuri generate din activiti medicale 4.5. Substane i preparate chimice periculoase 5. Indicatori dezvoltare durabila 5.1. Domeniul schimbarea climatica si energia 5.2. Domeniul natura si biodiversitate 5.3. Domeniul calitatea vieii n mediul urban i a mediului n general 5.4. Domeniul utilizarea resurselor naturale i generarea deeurilor 5.5. Domeniul transport 6. Analiza programelor si proiectelor de mediu din judet 6.1 Rezultate obtinute 6.2. Rezultate planificate

6.3. Propuneri de proiecte prioritare pentru aplicarea sustinuta a strategiei de dezvoltare durabila 7. Probleme identificate si posibile actiuni de remediere 8. Masuri de imbunatatire a managementului calitatii mediului in judetul Arges Glosar termeni Bibliografie

Context
Conceptul de dezvoltare durabila a fost promovat international cu prilejul Conferintei de la Rio de Janeiro din 1992. Dezvoltarea durabila cunoaste mai multe definitii dintre care una dintre cele mai cunoscute este cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED) in raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut si sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi". Dezvoltarea durabila incearca sa gaseasca un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor in orice situatie in care se regaseste un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu nconjurator, economic sau social. Pentru Uniunea Europeana, dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv politic comun incepand cu anul 1997, cand a fost introdus conceptul in Tratatul de la Maastricht. Consiliul European de la Goteborg din 2001 a fost cel care a adoptat o Strategie de Dezvoltare Durabila pentru Uniunea Europeana. Acesta strategie a fost dezvoltata ca un concept de politica externa cu prilejul revizuirii din anul 2002, la reuniunea de la Barcelona. Comisia Europeana a decis asupra unui proces de revizuire, publicand la inceputul anului 2005 o evaluare realista a progreselor si limitelor in aplicare, cu formularea unor linii de abordare viitoare. Realismul acestei evaluari s-a manifestat prin evidentierea acelor modele si directii de dezvoltare nedurabila care puteau genera efecte negative asupra mediului inconjurator, intre care se numara: schimbarile climatice, epuizarea resurselor naturale si degradarea biodiversitatii. Identificarea acestor aspecte a condus la adoptarea in anul 2005 a unei Declaratii privind liniile directoare ale dezvoltarii durabile, in care intra revizia Agendei de la Lisabona pentru crestere economica si crearea de noi locuri de munca cu atingerea obiectivului general al dezvoltarii durabile. Acesta este contextul european care a condus la necesitatea promovarii si dezvoltarii unei Strategii Nationale pentru Dezvoltare Durabila a Romniei. Evolutia modelelor si a comportamentelor din societatea romaneasca necesita o implicare efectiva si activa a cetateanului in luarea deciziilor de mediu. Aplicarea principiilor dezvoltarii durabile determina o reevaluare permanenta a legaturilor dintre om si natura si pledeaza pentru solidaritatea ntre generatii ca singura optiune viabila pentru dezvoltarea pe termen lung a omenirii. Dezvoltarea durabila urmareste si ncearca sa gaseasca un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor in orice situatie in care se regaseste un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu inconjurator, economic sau social. Prezentul Studiu urmareste evidentierea aspectelor pozitive si limitarilor din domeniul dezvoltarii durabile pentru localitatile judetului Arges, analizate pe baza unor chestionare specifice si n contextul potentialului de dezvoltare, cat si al accesarii fondurilor europene. In vederea fundamentarii acestui Studiu au fost analizate informatiile disponibile din documentele programatice nationale si judetene, dar si chestionarele completate pentru domeniile reprezentative strategic pentru dezvoltarea durabila la nivelul judetului Arges. Dintre domeniile analizate, fac parte: domeniul schimbarilor climatice si energia, domeniul natura si biodiversitate, domeniul agricultura durabila, domeniul transport durabil, domeniul imbunatatirii calitatatii vieii n mediul urban, dar si a mediului n general, prin utilizarea sustenabila a resurselor naturale si minimizarea generarii deseurilor si altele. Studiul face o analiza a programelor si proiectelor de mediu si a celor cu componenta majora de mediu, finalizate sau in curs de promovare din judetul Arges, cu evidentierea rezultatelor obtinute, in raport cu rezultatele planificate si aplicarea propunerilor pentru proiecte prioritare ce decurg din aplicarea principiilor dezvoltarii durabile. In context, se prezinta

probleme identificate si posibile directii de actiune pentru remediere si adoptarea unor masuri de imbunatatire a managementului calitatii mediului la nivelul autoritatilor locale din judetul Arges. Principiile dezvoltarii durabile sunt avute permanent in vedere n actiunile de planificare si promovare de proiecte prioritare in judetul Arges, iar componenta de protejare a mediului inconjurator reprezinta un aspect orizontal in sectoarele de dezvoltare din judet. Actiunile prevazute a fi adoptate au o contributie semnificativa la dezvoltarea durabila a judetului Arges. Studiul este realizat in cadrul proiectului Integrarea europeana a functionarilor din administratia publica locala prin dezvoltarea abilitatilor de management de proiect, finantat de Fondul Social European si Guvernul Romaniei prin Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PO DCA), in cadrul axei Prioritare 1, Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice, Domeniul Major de Interventie 1.3. Imbunatatirea eficacitatii organizationale. Obiectivul general al acestui proiect este cresterea capacitatii administratiei publice locale din judetul Arges pentru a implementa si gestiona proiecte cu finantare nerambursabila si a asigura durabilitatea initiativelor locale.

1. Prezentarea generala a judetului Arges

1.1. Localizare Judetul Arges are o suprafata de 6.826,3 kmp, avand inaintea ultimului recensamant o populatie de 647.437 locuitori si o densitate aproximativa de 94,8 locuitori/kmp. Judetul Arges este situat n partea central-sudica a tarii si este astfel delimitat: la nord, limita judetului urmareste crestele nalte ale muntilor Fagaras, traverseaza muntii Piatra Craiului si culoarul Rucar-Bran ce desparte judetul Arges de judetele Sibiu si Brasov; la est, limita cu judetul Dambovita este mult mai lunga, traversnd muntii Leaota, Subcarpatii Getici, piemontul Candesti si campia Gavanu-Burdea; limita sudica dinspre judetul Teleorman taie campia Gavanu-Burdea; la sud-vest, judetul Arges se invecineaza cu judetul Olt, limita strabatand campia Romana si piemontul Cotmenei, traversand vaile din bazinul superior al raului Vedea; limita vestica, dinspre judetul Valcea, traverseaza valea raului Topolog. Judetul Arges cuprinde trei zone distincte: - Zona de Campie (2.190,2 kmp reprezentand 32,1% din teritoriu) se afla n sudul judetului Arges; - Zona de Deal (2.612,2 kmp reprezentand 38,3% din teritoriu) situata n partea centrala a judetului; - Zona de Munte (2.023,9 kmp reprezentand 29,6% din teritoriu) se afla n nordul judetului. Zona de Campie - partea meridionala a teritoriului judetului si din punct de vedere geografic, se intinde la sud si se imparte in doua parti: - Campia inalta a Pitestilor (in totalitate) are caracter piemontan avand altitudinea cea mai ridicata din toata Campia Romana; - Campia Gavanu-Burdea (partial) este mult mai neteda si este strabatuta de vai largi si putin adanci.

Zona de campie a judetului Arges Din punct de vedere geologic, in Campia Romana apar formatiuni levantine si mai ales cuaternar-pleistocene pe interfluvii (pietrisuri de Candesti) si holocene n lungul vailor si n campie (pietrisuri, loess). Clima din aceasta zona se caracterizeaza prin temperaturi ridicate si precipitatii reduse, avand o influenta vitala pentru buna dezvoltare a culturilor agricole. In interiorul acestei zone, asa definite, reintra teritoriile a 34 de localitati. Suprafata teritoriala a Zonei de Campie este de 2.190,2 kmp, cu o populatie la 01/07/2004, de 323.331 locuitori (densitate 147,6 locuitori/kmp). Zona de Deal - reprezinta partea centrala a judetului Arges si este formata din: - dealurile subcarpatice, fata de care muntii se inalta abrupt la nord, iar la sud dealurile scad in inaltime, pierzndu-se treptat in campie; - piemontul Getic, a carui limita cu subcarpatii este marcata de sirul depresiunilor intracolinare, spre care se termina prin creste. Pe teritoriul judetului Arges se afla partial piemonturile Candesti si Cotmeana si n totalitate piemontul Argesului (dealurile Argesului).

Zona de deal a judetului Arges

Zona de nord-est este alcatuita din formatiuni jurasice (calcare, dolomiti) si cretacice (calcare, conglomerate, gresii, marne, nisipuri, pietrisuri), iar n piemontul Getic apar formatiuni levantine si mai ales cuaternare-pleistocene pe interfluvii (pietrisuri de Candesti) si holocene n lungul vailor (pietrisuri, loess). Climatul de deal este influentat de pozitia de mijloc in cadrul reliefului judetului, caracterizandu-se prin temperaturi medii anuale mai ridicate (7-10) si precipitatii mai scazute decat in zona montana (700-1000 mm/an). Din aceasta zona, asa definita, fac parte teritoriile a 56

de localitati. Suprafata teritoriala a Zonei de Deal este de 2.612,2 kmp, cu o populatie la 01/07/2004, de 285.767 locuitori (densitate 109,4 locuitori/kmp). Zona de Munte - situata in partea septentrionala a judetului Arges si constituie treapta cea mai inalta a reliefului, cu muntii Fagaras, Iezer-Papusa, Piatra Craiului si Leaota. Din culmea principala, cu orientare est-vest, se desprind catre sud, culmi secundare cu altitudini din ce n ce mai mici, constituind treapta joasa a Muntilor Fagaras.

Zona de munte a judetului Arges

Zona de Munte este alcatuita din formatiuni jurasice (calcare, dolomiti) si cretacice (calcare, conglomerate, gresii, marne, nisipuri, pietrisuri). Climatul de munte se caracterizeaza prin temperaturi scazute (media multianuala 0C), precipitatii bogate, (1.200-1.400 mm/an) si vanturi puternice care bat tot timpul anului cu predominanta din nord-vest si est. Zonalitatea pe verticala, impune separarea n doua subtipuri: subtipul climatului alpin (peste 1.900 m) si subtipul climatului muntilor mijlocii. Din aceasta zona, asa definita, fac parte teritoriile a 12 localitati. Suprafata teritoriala a Zonei de Munte este de 2.023,9 kmp cu o populatie la 01/07/2004, de 38.339 locuitorii (densitate 18,9 locuitori/kmp). Punctele extreme sunt localizate n comunele: Nucsoara la nord Mirosi la sud Dragoslavele la est Ciomgesti la vest Judeele invecinate sunt: Braov si Sibiu la nord Teleorman la sud Dambovita la est Olt si Valcea la vest. 1.2. Relief si resurse naturale Caracteristicele pedologice si climatice ale reliefului: - nord: treapta cea mai nalta a reliefului este constituita din culmile muntilor Fagaras, IezerPapusa, Piatra Craiului si Leaota. Culmea principala, cu orientare est-vest, se desfasoara pe o lungime de 70 km, intre valea Dambovitei si valea Oltului. Inaltimile ametitoare (Vf. Negoiu 2.535 m), pantele repezi, circurile si caldarile glaciare (18 lacuri glaciare), confera un farmec si o stralucire aparte, zonei alpine. Din aceasta culme principala se desprind catre sud, culmi secundare cu altitudini din ce n ce mai mici, constituind treapta joasa a Muntilor Fagaras. Culmile sudice puternic ramificate au aspectul unor maguri mpadurite pana aproape de varf, punand in evidenta asimetria caracteristica muntilor Fagaras. - zona centrala a judetului este ocupata de dealuri subcarpatice, fata de care muntii se inalta abrupt la nord, iar la sud dealurile scad in inaltime, pierzandu-se treptat in campie. Dealurile inalte subcarpatice, acoperite de paduri de foioase, domina spre sud un relief larg valurit, cu spinari netede si vai largi. - Piemontul Getic reprezinta a treia treapta morfologica a reliefului judetului, a carui limita cu subcarpatii este marcata de sirul depresiunilor intracolinare, spre care se termina prin creste. Pe teritoriul judetului Arges se afla partial piemonturile Candesti si Cotmeana si n totalitate piemontul Argesului (dealurile Argesului).

- Campia Romana constituie treapta cea mai coborata a reliefului judetului Arges, avand doua subunitati: - Campia inalta a Pitestilor avand in totalitate un caracter piemontan cu altitudinea cea mai ridicata din toata Campia Romana, - Campia Gavanu-Burdea (partial), care este mult mai neteda si este strabatuta de vai largi si putin adanci. Toate aceste forme de relief variate cuprind toate unitatile geologice carpato-transdanubiene, alcatuite din straturi diferite ca natura si varsta. - partea nordica a judetului este ocupata de unitatile muntoase cristaline cu exceptia zonei nord-estice alcatuita din formatiuni jurasice (calcare, dolomite) si cretacice (calcare, conglomerate, gresii). In subcarpati apar formatiuni tertiare (calcare, conglomerate, gresii, marne, nisipuri, pietrisuri). In Piemontul Getic si Cmpia Romna, apar formatiuni levantine si mai ales cuaternarepleistocene pe interfluvii (pietrisuri de Candesti) si holocene in lungul vailor si in campie (pietrisuri, loess). Dispunerea in trepte a reliefului conduce la aparitia urmatoarelor tipuri de clima: climatul de munte, climatul de deal, climatul de campie. Climatul de munte se caracterizeaza prin temperaturi scazute, precipitatii bogate (1.2001.400 mm/an) si vanturi puternice ce bat tot timpul anului cu predominanta din nord-vest si est. Zonalitatea pe verticala impune separarea n doua subtipuri: subtipul climatului alpin, (peste 1.900m), si subtipul climatului muntilor mijlocii. Climatul de deal este influentat de pozitia de mijloc in cadrul reliefului judetului, caracterizandu-se prin temperaturi medii anuale mai ridicate (70-100) si precipitatii mai scazute decat n zona montana (700-1.000 mm/an). Climatul de campie se caracterizeaza prin temperaturi ridicate si precipitatii reduse, mai ales in ultimii ani cnd fenomenul de seceta tinde sa se acutizeze, influentand vital, buna dezvoltare a culturilor agricole. 1.3. Resurse de apa Intreaga regiune este dominata de fluviul Dunarea iar n general, cursul raurilor este de la nord la sud, primind afluentii principali: Olt, Arges, Dambovita, Ialomita si Prahova, aceasta fiind completata de lacuri naturale si antropice. Judetul Arges, face parte din bazinul hidrografic ArgesVedea, pentru care resursele de apa sunt: - Bazinul Hidrografic Arges / mil. mc. Ape de suprafata 1.960 1672,654 Ape subterane 696 600 - Bazinul Hidrografic Vedea / mil. mc. Ape de suprafata 363 40,5 Ape subterane 172 150 Cel mai mare colector este raul Arges care preia apele din partea de nord si nord-vest a judetului pe care il strabate pe directia nord-vest sud-est, pe o lungime de 140 km. Principalii afluenti ai raului Arges sunt: raul Doamnei (110km), raul Vlsan (84 km), raul Dmbovita (se varsa n Arges la Budesti judetul Ilfov). Din suprafata totala a bazinului (2.579 kmp), circa o treime (650 kmp) se afla n limitele judetului Arges. O caracteristica a raului Arges n judet, este data de numeroasele lacuri de acumulare care sunt: Vidraru, Cerbureni, Curtea de Arges, Zigoneni, Valcele, Budeasa, Bascov, Prundu, Golesti. Pe afluenti lacurile de acumulare sunt: Rausor (raul Trgului), Pecineagu (raul Dmbovita), Maracineni (de rezerva Raul Doamnei), Baciu (raul Doamnei), Valsan. Lacurile naturale glaciare sunt cantonate mai ales n Muntii Fagaras, unde glaciatiunea a avut o mare extindere n pleistocenul superior. Dintre cele 18 lacuri glaciare dispuse pe versantul sudic, in judetul Arges, 12 sunt ocrotite n conformitate cu Legea 5/2000. In partea de nord-vest a judetului se afla cursul superior al raului Topolog, afluent al Oltului, cu obarsia in caldarile glaciare de sub Negoiu. Partea de sud a judetului este drenata de sistemul hidrografic al raului Vedea (15 km), cu obarsia in Podisul Cotmenei, care are o serie de afluenti ce-si aduna apele din zona de podis (raurile Vedita si Cotmeana) sau care izvorasc din Campia piemontana a Vedei ( Burdea, Valea Cainelui, Teleormanul). In judetul Arges, apele freatice se gasesc n general la mari adancimi (peste 100 m), datorita atat ponderii reliefului, cat si structurii sale. In partea de nord-vest a bazinului hidrografic Arges, in podisul Cotmeana si Vedea, ca si la sud de Pitesti, se remarca o regiune lipsita de straturi acvifere permanente si de debite permanente,

alimentarile cu apa putandu-se face local din puturi sapate la adancimi de 50-200 m, cu debite reduse ce variaza ntre 0,5-1,0 l/s. n lunca Argesului ca si n luncile raurilor din sud, apa freatica se gaseste la 10-20 m adancime. Din analiza forajelor executate si a apei din puturi, din fantani, rezulta ca exista doua straturi acvifere, din care primul are nivel liber, fiind cantonat la baza stratului de pietris, ocupand numai zonele mai coborate ale pietrisului si dand nastere la locuri sau brate de rauri subterane. Al doilea strat acvifer este regasit in nisipurile din fundamentul geologic si se situeaza sub cota de 10-25 m adancime. 1.4. Clima si conditii meteorologice Dealurile cu inaltime medie de 400 m, acoperite cu paduri bogate si o clima temperat continentala, (temperaturi medii moderate, atat iarna cat si vara, primaveri destul de timpurii si toamne lungi). Media temperaturii aerului in luna cea mai calda (iulie) este de +20,8 o C, iar in cea mai rece (ianuarie) este de - 2,4 o C. Media anuala a temperaturii este de + 9,8 o C, cu maxima absolut de + 35,2 o C si minima absoluta de - 27 o C. Precipitaiile au o valoare medie anuala de 600 700 mm. Zilele nsorite sunt in medie 107 pe an. Frecventa vanturilor (medie anuala) este urmatoarea: 19,5 % N V i 19,2 % V (valori maxime) 2,4 % N E i 3,3 % S (valori minime). Precipitatiile sunt relativ bogate in Muntii Fagaras, cantitatea lor creste cu altitudinea, ajungand in medie de la 900-1.000 mm, in etajul fagului, pana la 1.400 mm, in zona alpina. Ploile au cea mai mare frecventa in lunile de la nceputul verii si cea mai mica spre toamna, in septembrie. Ninsorile pot cadea oricand, insa ele apar de obicei catre sfarsitul lui septembrie. Practic se instaleaza pe creste din septembrie-octombrie si dureaz pana la sfarsitul lunii mai sau inceputul lunii iunie. Datorita persistentei indelungate a stratului de zapada si a grosimii acestuia, exista conditii prielnice pentru practicarea sporturilor de iarna. Vanturile bat cu putere aproape permanent in zona de creasta, predominante fiind cele dinspre vest si nord-vest. Calmul absolut este rar intalnit pe acesti munti. Brizele de munte si de vale sunt insotite frecvent de fenomene de ceata. Norii sunt cel mai impresionant si spectaculos element climatic din Fagaras. Rareori turistul poate cuprinde cu privirea piscurile inalte intre varfurile Negoiului si Moldoveanu, Muntii Fagaras fiind cunoscui ca generatori de nori. Versantul sudic este mai senin, in timp ce pe versantul nordic, frecventa acestora este mult mai mare. 1.5. Populatie Datele preliminare ale recent incheiatului recensamant confirma tendinta de scadere a populatiei, inclusiv a populatiei active, inregistrata la nivel national si manifestata si in judetul Arges. Exista o tendinta de imbatranire a populatiei, combinata cu migrarea populatiei catre zonele preorasenesti, datorata in principal deficitului de teren si poluarii. In numar de 3,342 mil. locuitori (15,4% din populatia tarii) populatia regiunii Sud-Muntenia, cu o densitate de 97 locuitori/km 2, se caracterizeaza din punct de vedere al repartizarii pe medii de trai prin faptul c 41,4% traieste in mediul urban iar 58,6% in mediul rural. In comparatie cu judetele din sud, judetele din nordul regiunii concentreaza un numar mai mare atat de populatie cat si de centre urbane. Evolutia structurii pe varste a regiunii releva aparitia unui proces lent dar constant de imbatranire demografica, fenomen caracteristic tuturor judetelor. Cu privire la forta de munca, populatia activa, pe fondul unei tendinte de scadere, era la sfarsitul anului 2004 de 1,183 mii. persoane cu 110, 8 mii persoane mai putin decat in anul 2000. Caracteristic fortei de munca ocupate este faptul ca un procent substantial din aceasta (39,4%) lucreaza in agricultura, restul de 51,6% fiind impartita aproape egal intre sectoarele industrie si constructii (29,4%) si servicii comerciale si sociale (31,2%). Dezechilibrele economice din perioada de tranzitie au influentat substantial fenomenul de somaj, astfel ca in regiune la sfarsitul anului 2004 s-au inregistrat 94,7 mii someri reprezentand 17,0% din total tara, din care 39,6% erau femei. 1.6. Retea de asezari Structura administrativ a judeului cuprinde: 3 municipii: - Pitesti (resedinta judetului), Curtea de Arge, Campulung, Resedinta judetului, municipiul Pitesti are o populaie de peste 187000 de locuitori, romani in proportie de 99,2%. Din anul 1977, municipiul Pitesti a fost trecut in categoria marilor orase, ceea ce a permis dezvoltarea si sistematizarea de noi cartiere. Noul centru al municipiului Pitesti, pe langa cartierele binecunoscute, Craiovei, Petrochimistilor, Calea Bucuresti, Razboieni, Exercitiului, Eremia Grigorescu si Trivale. Piteti este un oras in care exista doua prestigioase

Albetii de Arge Albetii de Muscel Albota Aninoasa Arefu Bbana Biculeti Blileti Brla Bascov Bele i-Negreti Berevoeti Bogai Boteni Boeti Bradu Brdule Budeasa Bughea de Jos Bughea de Sus Buzoeti

universitati, Universitatea de Stat din Pitesti si universitatea particulara, printre putinele acreditate din Romania, Universitatea Constantin Brancoveanu. Municipiul Curtea de Arges, aflat la 38 de km nord de Pitesti, situat pe malurile raului Arges, are peste 35000 de locuitori. Cetate de scaun voievodala a tarii Romanesti, perioada din care dateaza monumente si vestigii istorice de importanta cruciala pentru intreg neamul romanesc. Basarab I este la loc de cinste in istoria Valahiei. Pe harta turistica a tarii, orasul Basarabilor figureaza ca punct de reper pentru cetatea Poienari, Cabanele Balea-Lac, Capra, Valea cu Pesti, Cumpana, Barajul Vidraru, drumul Transfagarasan, plus monumentele istorice Manastirea Curtea de Arges, Biserica Olari, Biserica Domneasca, ruinele Bisericii San-Nicoara. Municipiul Campulung, oras important, fosta capitala a tarii Romanesti, a carui nume raspunde exact situarii sale geografice, un camp alungit intre dealuri, catre munte, orasul este strabatut de raul Targului, avand aproape 45000 de locuitori. Ambianta naturala este plina de poezie, monumente istorice deosebite, un bulevard central ce da o nota vie in amintirea inceputurilor istoriei medievale romanesti. Dupa 1970, se resimte o amploare deosebita a activitatii de dezvoltare a industriei locale muscelene. Orasul Mioveni, mentionat in acest context datorita rolului insemnat la cresterea economica dn judet se afla in apropierea platformei auto Dacia-Renault, este asezat pe valea raului Argesel, si are o populatie de 35000 de locuitori. Casa de cultura, noua primarie, stadionul si constructia unei catedrale sunt doar inceputul dezvoltarii unui oras care tine pasul cu noutatile din domeniul tehnicii, auto. 4 orae: Costesti, Mioveni, Topoloveni, Stefanesti. 95 comune si 577 sate.
Cldraru Clineti Cteasca Cepari Ceteni Cicneti Ciofrngeni Ciomgeti Cocu Corbeni Corbi Coeti Cotmeana Cuca Davideti Dmbovicioara Drmneti Dobreti Domneti Drganu Dragoslavele Godeni Hrseti Hrtieti Izvoru Leordeni Lereti Lunca Corbului Mlureni Mrcineni Meriani Miceti Miheti Mioarele Miroi Morreti Mooaia Mozceni Muteti Negrai Nucoara Oarja Pietroani Poiana Lacului Poienarii de Arge Poienarii de Muscel Popeti Priboieni Rca Rteti Recea Rociu Rucr Sltrucu Spata Schitu Goleti Slobozia Stlpeni tefan cel Mare Stoeneti Stolnici uici Suseni Teiu Tigveni i e ti Uda Ungheni Valea Danului Valea Iaului Valea Mare-Prav Vedea Vldeti Vultureti

Potrivit prevederilor legale si in spiritul principiilor autonomiei locale si al descentralizarii serviciilor publice, autoritatile administratiei publice locale au deplina competenta, responsabilitate si libertate de decizie, in ceea ce priveste infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice de gospodarie comunala. Conform HG nr. 462 din 05 aprilie 2006, privind conditiile din Anexa I punctul 3: Autoritatile locale isi mentin proprietatea a cel putin 95% din actiuni sau din partile sociale, ale agentului economic (operator), care administreaza sistemul centralizat de producere si distributie energie termica, de la punerea in functiune a ultimei investitii finantate din acest program de finantare. De asemenea, avand in vedere ca in judetul Arges exista persoane ale caror venituri nu permit realizarea unui trai decent, s-a prevazut aplicarea Hotararii de Guvern de implementare a unor programe de protectie sociala ce prevad distribuirea unor anumite ajutoare pentru plata facturilor la energia termica binenteles cu anumite conditii. Conform legilor in vigoare, infiintarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea si controlul serviciului public de alimentare cu energie termica constituie obligatii ale autoritatilor administratiei publice locale. Drept urmare serviciile publice de alimentare

cu energie termica trebuie sa aiba continuitate, universalitate, egalitate a tratamentului, s fie transparente si sa asigure adaptabilitate si gestiune pe termen lung.

2. Descrierea cadrului natural si socio-economic din judetul Arges

Marea varietate a formelor de relief a determinat o evidenta zonalitate pe verticala a vegetatiei salbatice si chiar a plantelor cultivate. Astfel de la nord la sud se disting urmatoarele etaje de vegetatie: etajul alpin, etajul padurilor de rasinoase, etajul padurilor de foioase, etajul de stepa. Flora ocrotita este reprezentata prin: tisa, arborele lalea, laur, magnolia, Gingko biloba, chiparosul de balta, castan comestibil, nuc, salcam japonez, cedru, arborele mamut, arborele lui Iuda. (aceste exemplare de flora sunt considerate ocrotite fie datorita unor acte normative anterioare, fie datorita raritatii lor in judet). Datorita prezentei unor acumulari au aparut specii de pasari specifice zonelor umede, din care: lebada, lisita, pescarus, corcodel, starc, rata salbatica. Dintre speciile rapitoare, uliului pasarar si cel sorecar. Alte specii sunt corbul, randunica. Circa 40% din suprafata judetului este acoperita cu paduri situate in principal in zona de deal si de munte. Acestea contin circa 60 specii de arbori, 38 specii arbustive, 286 specii erbacee si subarbustive. (dintre aceste sunt ocrotite 120 specii). Astfel, de exemplu, din cele 16 specii de plante carora li s-a atribuit, prin lege, calitatea de monument al naturii (Decretul nr.237/1950 al Consiliului de Ministrii), 9 vegeteaza n Piatra Craiului: floarea de colt (Leontopodium alpinum), sangele voinicului (Nigritella rubra), smirdarul (Rhododrendon kotschyi), bulbucii de munte (Trolius europaeus), iedera alba (Daphne blagayata), tulchina (Daphne cneorum), tisa (Taxus baccata), ghintura galbena (Gentiana lutea), garofita Pietrei Craiului (Dianthus calizonius). 2.1. Habitate naturale Datorita existentei unei largi varietati de forme de relief, in judetul Arges exista aproape toate tipurile de habitate identificate n Romania. Dintre cele 783 tipuri de habitate existente in Romania, doar cele 13 habitate de coasta si o parte din habitatele de zone umede nu se regasesc in judet. Exista unele exceptii in ceea ce priveste afectarea habitatelor si cadrului natural mai ales datorita unor activitati antropice: - habitatul aspretelui, n Rezervatia Valsan, este afectat antropic prin lipsa debitului de servitute aval de acumulare Valsan, recoltare piatra din rau, poluari diverse, braconaj. In acest caz exista o necesitate a imbunatatirii managementului de mediu dn rezervatie; - habitate forestiere din raza ocoalelor silvice Topoloveni, Curtea de Arges, Poiana Lacului care sunt afectate de poluari cu apa sarata si titei de la exploatarile petroliere din zona; - habitate forestiere afectate de taieri abuzive efectuate mai ales n padurile particulare; - monumente ale naturii si istorice din rezervatia Microrelief Carstic Cetateni care sunt afectate de activitatile a trei sate de rudari existente n cuprinsul ariei protejate. 2.2. Starea ariilor naturale protejate Datorita reliefului etajat si asezarii sale la rascruce de influente climatice, judetul Arges este deosebit de bogat n regiuni si peisaje deosebit de frumoase. De la luncile joase ale Argesului si pana in alpinul Fagarasilor regiunea ofera, prin varietatea orografica, conditii optime pentru desfasurarea intr-o gama larga a unei bogate flore si faune, precum si a diferitelor formatiuni geologice. Acestea sufera nsa, din ce n ce mai mult influenta nefasta a factorului antropic. In judetul Arges exista un numar de 82 arii protejate in suprafata totala de 35.738,95 ha, ceea ce reprezinta 5,2% din suprafata judetului. Pentru a putea realiza o suprafata ocrotita comparabila cu media europeana este necesar ca aceasta sa reprezinte circa 10 % din suprafata judetului. Acestea au fost trecute sub regim de ocrotire prin Hotarrea nr.18/1994 a Consiliului Judetean Arges. Dintre acestea 27 arii protejate si doua parcuri nationale fac parte din reteaua nationala de arii protejate conform Legii nr.5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului sectiunea III zone protejate, iar restul sunt de interes local. n afara de acestea sunt ocrotite 24 specii cu valoare istorica si dendrologica deosebita si 29 specii de animale. Este intocmita lista rosie a plantelor superioare care cuprinde 140 de specii. Pentru unele arii protejate exista studii de inventariere a tuturor speciilor de plante existente n acea zona. Situatia ariilor protejate din judet se prezinta astfel: Parcul National Piatra Craiului, situat la jonctiunea celor doua mari catene carpatice, extremitatea sud vestica a Carpatilor Orientali si capatul estic al Carpatilor Meridionali. Piatra Craiului Mare se nalta singuratica sub forma unei culmi masive de calcar, cu creasta fierastruita asemenea spinarii unui peste urias, al carui cap voluminos este ntors spre nord-est, spre hotarul Zarnestilor, iar coada spre sud, n directia Dambovicioara. Impresioneaza semetia abrupturilor, avenelor, hornurilor, vailor si pesterilor care fac din Piatra Craiului una din cele mai tipice regiuni

carstice din tara. Conditiile de mediu specifice datorate structurii geologice si configuratiei reliefului, au determinat instalarea unei flore foarte bogate si variate cu numeroase endemisme. La fel de bogata si diversificata este si fauna. A fost derulat incepand din 1999 cu suport financiar de la Banca Mondiala, prin Guvernul Romniei si Regia Nationala a Padurilor, proiectul de conservare a biodiversitatii n Piatra Craiului, cu obiectiv prioritar crearea managementului unitar la nivelul ariei protejate, urmnd ca apoi sa existe o continuitate a administrarii parcului de catre structurile nationale existente. Rezervatia mixta Valsan - aspretele relicva din tertiar si o prezenta rara se gaseste inca n apele raului Valsan. Aspretele a fost descoperit de studentul naturalist N. Stoica si studiat mai apoi de M. Dumitrescu, P. Banarescu si N. Stoica, care au identificat n acest peste nu numai o specie noua, endemica, ci si un gen nou Romanichthys Valsanicola. Contrar tuturor asteptarilor acest relict tertiar, a supravietuit pna n prezent, situatie n care conservarea habitatului aspretelui s-a impus ca o prioritate absoluta. In rezervatia mixta Valsan se derulaeaza proiectul LIFE Salvati aspretele, sub naltul patronaj al Academiei Romane. Lacuri glaciare in amonte de obarsia vailor, in caldarile Leaotei si sub Moldoveanu, se gasesc mai multe lacuri alpine, situate in principal sub Curmatura Zarnei. Cele mai multe sunt in bazinul superior al raului Doamnei la altitudini de peste 1900m, in unele dintre ele s-a incercat cu jertfe si straduinte, introducerea vietii. Rezervatiile paleontologice, geologice si zonele carstice, adapostesc informatii si marturii inestimabile despre trecutul acestor meleaguri si n multe situatii ele se alatura sit-urilor istorice. Arii protejate de interes national/ha Legea nr.5/2000 1 Microrelief carstic Cetteni/ 41.87 2 Granitul de la Albesti/ 0.5 3 Locul fosilifer Suslanesti/ 3.8 4 Calcarul numulitic Albesti/ 0.5 5 Poiana cu Narcise Negarasi/ 5 6 Zona carstica Dambovicioara/ 1937 7 Moldoveanu-Capra/ 4074 8 Pestera Piscul Negru/ 42.9 9 Pestera Dobrestilor/ 0.5 10 Pestera nr.15/ 0.5 11 Pestera Dambovicioara/ 0.5 12 Pestera Uluce/ 0.5 13 Pestera Stanciului/ 0.5 14 Avenul din Grind/ 0.5 15 Lacul Iezer/ 0.6 16 Lacul Zarna/ 0.8 17 Lacul Jgheburoasa/ 1.8 18 Lacul Hartop I/ 0.3 19 Lacul Hartop II/ 0.35 20 Lacul Hartop V/ 1 21 Lacul Mnstirii/ 0.6 22 Lacul Valea Rea/ 1.26 23 Lacul Buda/ 1.47 24 Lacul Izvorul-Museteica/ 0.3 25 Lacul Scarisoara Galbena/ 1.92 26 Lacul Galbena IV/ 0.2 27 Rezervaia Valsan/ 11899 28 Lacul Bascov/ 162 29 Lacul lui Barca/ 12.4 30 Golul Alpin Valea Rea Zarna/ 6480 31 Zona carstica Magura-Nucsoara/ 15.8 TOTAL 24688.37 Parcuri Nationale 32 Parc National Piatra Craiului/ 6967 Arii protejate de interes local Hotrri CJ 33 Parc Mihaesti/ 65 34 Valea Cheii Valea Ghimbavului/ 6692.95 35 Padurea Iedu-Cernat/ 327.5 36 Muntele Raiosu/ 92

37 Valea Silistei/ 2.2 38 Slanic/ 6.1 39 Braniste I/ 7.4 40 Braniste II/ 5.6 41 Menghea/ 28.3 42 Malu/ 12 43 Negomiru/ 20 44 Priboaia/ 2.4 45 Vladesti /15.7 46 Bughea I/ 204.2 47 Bughea II/ 33.7 48 Moiceanu/ 13.5 49 Gruiul/ 19.5 50 Topana/ 174.9 51 Vedea/ 34.8 52 Cotmeana/ 21.2 53 Bascovele I/ 35.4 54 Bascovele II/ 21.9 55 Pravat/ 78.5 56 Valea Ursului/ 6.4 57 Zoruleasa/ 235 58 Bradet/ 607 59 Coltul Vanator/ 165 60 Robaia/ 160 61 Ruginoasa/ 1.6 62 Carpenis/ 1.6 63 Arnuta/ 2.4 64 Trivale/ 478.8 65 Podisor/ 1.8 66 Nemoaica/ 88.8 67 Richita/ 40.6 68 Brdet Rucr/ 32.1 69 Mateias/ 9.2 70 Braneasa/ 2 71 Valea Satului/ 89 72 Poienari/ 27.7 73 Marginea/ 9.9 74 Negoiu/ 1000 75 Rancaciov/ 40 76 Albutele/ 3.1 77 Lacsor/ 27.9 78 Molivis/ 48.1 79 Cerbul Mic/ 23.7 80 Bahna Rusului/ 12.8 81 Papau/ 27.3 82 Corbi/ 21.8 83 Papau Domnesti/ 49 84 Corbi Mo/ 12.8 85 Corbi La /100.4 86 Rezervatia Naturala Fagaras/ 37556.6 87 Parcul Florica /2.5 TOTAL 48799.65 TOTAL GENERAL 80455.02
Sursa: Starea Factorilor de Mediu Judetul Arges 2005

2.3. Activitati antropice cu impact de mediu pe sub-regiunile caracteristice Activitati industriale

Exista diferente intre dezvoltarea economica in municipiul resedinta de judet si autoritatile locale, dar si intre activitatile din nord (zona preponderent industriala) si cele din sud (zona preponderent agricola). Nivelul de poluare se datoreaza activitatilor industriale dn judetul Arges. Datorita scaderii productiei si a crizei economice, se constata o scadere a nivelului de emisii. In cazul poluarii atmosferice cu SO2 si particule sedimentabile scaderea a fost semnificativa, iar in cazul poluarii cu NO2 scaderea a fost mai usoara din cauze industriale. Impactul asupra sanatatii umane cauzat de activitatile industriale (industrie, agricultura, instalatii mari de ardere, etc.) se materializeaza prin cresterea incidentei unor afectiunile respiraorii, dar si afectiuni mai grave provocate de expunerea la poluanti toxici sau periculosi. Expunerea de lunga durata sau permanenta la poluanti atmosferici poate genera sensibilizarea puternica a organismelor, facilitnd instalarea unor afectiuni cronice. In ceea ce priveste impactul asupra mediului, prin scaderea indicatorilor de calitate a mediului inconjurator sunt afectate toate formele de viata (cu influente negative asupra productiilor agricole, dar si cu efecte asupra habitatelor, migrarii sau disparitiei speciilor, diminuarii numarului de indivizi din anumite specii). Toti poluantii contribuie prin efecte la fenomene globale de poluare : distrugerea stratului de ozon, efectul de sera, ploile acide, etc. Impactul asupra calitatii vietii se poate manifesta de la stari de disconfort pana la activarea unor forme alergice combinate, cu repercursiuni pe termen lung asupra sanatatii omului. Domeniile industriale de baza: - industria producatoare de energie electrica i termica (hidrocentralele de pe raurile Arges, Valsan, Targului, Doamnei, Dambovita, Filiala Electrocentrale Pitesti - Nord si Sud, Curtea de Arges); - industria petroliera si a gazelor de sonda (Schela Petrol Pitesti si Gaesti); - industria constructiilor de masini (ex.: SC Automobile Dacia SA, SC Subansamble Auto SA Pitesti); - industria chimica si petrochimica (Fabrica de Combustibil Nuclear Colibasi, Petrom OMV Grup Arpechim SA Pitesti); - industria materialelor de construcii (Holcim Cimentul SA Campulung); - industria exploatarii si prelucrarii lemnului (Stalpeni, Curtea de Arges, Rucar, Domnesti, SC Alprom SA Pitesti); - fermele de pasari si porci. 2.4. Indicatori economici si tendinte de dezvoltare economica Economia judetului Arges a inregistrat o crestere semnificativa de 3,2 miliarde de lei in perioada 2009-2010, de la 17,55 miliarde de lei pana la 20,75 miliarde de lei. Explicatia acestei valori considerabile, mai ales intr-o perioada de criza, o reprezint Uzina Dacia, motorul economiei din judet care a propulsat judetul Arges pe primul loc din tara datorita vanzarilor de masini. In perioada 2009-2010 Uzina Dacia a vandut peste 660.000 de masini, cele mai multe mergand la export, 581.413 de unitati, iar 78.592 de masini au ajuns la clientii din tara. In acest context, de mare succes s-a bucurat modelul Dacia Duster, acesta reusind in primul an de comercializare sa fie comandat in peste 100.000 de unitati. In prezent, jumatate din cele 65 de vehicule fabricate n fiecare ora la Mioveni sunt Duster. De la lansarea sa, la jumatatea anului 2010, pe plan mondial au fost vandute aproape 127.000 de unitati Dacia Duster. PIB-ul a crescut cu 2%. La capitolul productivitate, judeul Arges se situeaza pe un loc fruntas cu o valoare de 22,15 miliarde lei si un avans de 2,2 %. Pe primul loc la cea mai rapida crestere economica se afla Bucuretiul, urmat de Timi, Cluj i Arge. Argesul ocupa un loc fruntas intre judetele tarii si la capitolul venituri exprimate in PIB pe cap de locuitor, cu 8256 de euro/cap de locuitor pentru 2011. Rata somajului in scadere in judet, de la 7,4 cat se inregista in 2010 la 7,2. In regiune, judetul Arges sta cel mai bine la acest capitol, devansand judetele Teleorman, Ialomita, Calarasi, Dambovita, Giurgiu si Prahova. In ceea ce priveste castgul salarial mediu brut realizat in luna iunie 2010 in judetul Arges a fost de 1805 lei, inregistrand o scadere (-5,2%) fata de nivelul realizarilor salariale din luna mai 2010. Evolutia descendenta a fost cauzata de dinamica negativa a castigurilor salariale din toate sectoarele de activitate: sectorul industrie si constructii (-6,4%), sectorul de servicii (-3,6%) si sectorul agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si pescuit (-1,4%). Raportat la realizarile inregistrate in aceeasi luna a anului precedent, dinamica castigului salarial mediu brut la nivelul judetului a fost totusi pozitiva, cresterea totala de 4,0% fiind sustinuta diferit de sectoarele economice, astfel: +8,8% in industrie si constructii, +4,7% in agricultura, vanatoare si servicii anexe, silvicultura si pescuit, -2,8% n servicii.

In luna aprilie 2010, exporturile de marfuri in preturi FOB, la nivelul judetului Arges, au insumat 297908 mii euro (1229913 mii lei). In comparatie cu luna corespunzatoare a anului 2009, exporturile au crescut cu 27,7% la valori exprimate in euro (respectiv cu 25,7% la valori exprimate in lei).

3. Analiza sectorului de protectia mediului din judetul Arges

3.1. Emisii, calitatea aerului si zgomot n judet Principalele aspecte privind calitatea aerului ambiental se refera la: poluarea generata de traficul rutier, poluarea generata de desfasurarea activitatilor industriale, diminuarea fondului forestier, existenta depozitelor de deseuri menajere neamenajate corespunzator. Traficul rutier constituie o sursa de poluare importanta in judet datorita numarului mare de autovehicule existente, precum si faptului ca, datorita absentei drumurilor ocolitoare ale localitatilor, traficul de tranzit, deosebit de intens pe drumurile nationale, are loc in interiorul ariilor locuite. Din acest motiv, un procent semnificativ din populatie (locuitorii din zonele limitrofe cailor de trafic) este expus la poluare. Dominanta din acest punct de vedere este axa E-V. Impactul potential asupra sanatatii umane, efecte asupra sntii umane sunt cele legate de cat de nocive pot fi gazele de esapament care contin NOx, CO, SO2, CO2, compusi organici volatili, particule incarcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc). Acestea impreuna cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca probleme respiratorii acute si cronice, precum si agravarea altor afectiuni. Traficul greu, generator al unor niveluri ridicate de zgomot si vibratii, precum si fondul sonor permanent determina conditii de aparitie a stresului, cu implicatii uneori majore asupra starii de sanatate. Impactul asupra mediului gazele emise din trafic contribuie atat la cresterea aciditatii atmosferei, cat si la formarea ozonului troposferic, cu efecte directe si/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu (vegetatie, fauna, sol, apa). Prezenta metalelor grele in gazele de esapament afecteaza calitatea solului si apelor, starea de sanatate a florei si faunei. De asemenea, are loc poluarea solului cu diferite deseuri, in special in locurile de parcare, cu produse petroliere provenite de la unele defectiuni ale autovehiculelor, precum si cu diferite substante provenite din accidente rutiere. Impactul asupra calitatii vietii: traficul produce disconfort locuitorilor din zonele cailor rutiere importante prin gazele de esapament si prin zgomot si vibraii, scaderea valorilor estetice ale peisajului generata de emisiile de gaze arse si de fum, cresterea costurilor pentru ingrijirea medicala si pentru intretinerea locuintelor. Reteaua de monitorizare a calitatii aerului in judetul Arges este formata dintr-un numar de 12 statii fixe clasificate, in raport cu scara de reprezentativitate spatiala sau cu sursele de poluare urmarite.De asemenea, datorita tipului de activitati antropice, se fac determinari gaz-cromatografice pe probe de 30 de minute, pentru indicatori din grupa BTX (benzen, toluen, xilen) si din grupa PAHurilor (hidrocarburi aromatice policiclice). In judetul Arges monitorizarea poluarii de fond se realizeaza, in raport cu scara de reprezentativitate spatiala, pe trei niveluri: nivel regional , nivel periurban/rural si nivel urban. Poluarea de fond reprezentativa la scara regionala este monitorizata in cadrul unei statii meteorologice aflata la 1.000m altitudine n N-V judetului, unde se masoara concentratiile urmatorilor poluanti gazosi: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), amoniu (NH4). In ultimii ani, pe fondul scaderii activitatilor, nu s-au nregistrat depasiri la nici unul din poluantii masurati. Poluarea de fond reprezentativa la scara periurbana/rurala, este monitorizata prin statia amplasata la intrare n Curtea de Arges (Avicola), iar cea urbana este monitorizata n cadrul statiei amplasate n Pitesti statia Stadion. La cele doua statii nu s-au nregistrat depasiri fata de normele admise prin STAS 12574/87. In ceea ce priveste poluarea de impact exista: - Statii de trafic - cunoscndu-se impactul important asupra calitatii aerului produs de traficul rutier intens este o constanta cunoasterea si reactualizarea zonelor critice si de risc, n vederea limitarii efectelor negative datorate acestuia. n acest sens ARPM Arges a stabilit un numar de 4 statii pentru monitorizarea poluarii generate de traficul rutier, precum si poluantii ce trebuie masurati conform STAS 12574/87 si Ordinului nr.592/2002. - Statii industriale dezvoltarea industriei din judetul Arges a necesitat adoptarea unei retele de monitorizare formata din cinci statii amplasate n jurul principalelor surse de poluare (Bradu, Oarja, Cateasca, Prundu, Mioveni). In ultimii ani nu s-au nregistrat depasiri semnificative ale indicatorilor monitorizati: dioxid de sulf(SO2), dioxid de azot (NO2), amoniac(NH3), formaldehida (HCHO), fenol (C6H5-OH), acid clorhidric (HCl).

Ca si in alte resedinte de judet, municipiul Pitesti a necesitat o evaluare preliminara a calitatii aerului, bazata pe o combinare a rezultatelor obtinute din masuratori cu cele obtinute prin modelare. Pentru aflarea emisiilor s-au luat n calcul: surse punctuale - 18 unitati industriale, surse de suprafata - toate sursele asociate ncalzirii rezidentiale, institutionale si comerciale, prepararii hranei precum si surse de suprafata mobile (trafic) - 18 strazi. Analiza rezultatelor evidentiaza faptul ca cea mai mare contributie la emisiile de SO2, NO2, PM10 si Pb (83%, 99,5%, 90% si, respectiv 90%) o au sursele punctuale, deci activitatile industriale. Pentru pulberile n suspensie valorile concentratiilor medii anuale au depasit CMA anuala (0,075 mg/mc) n majoritatea punctelor de prelevare iar, valorile lunare pentru pulberi sedimentabile au depasit CMA lunara (17 g/mp/luna). 3.2. Starea apelor de suprafata si subterane Judeul Arges beneficiaza de o bogata retea hidrografica, cuprinzand bazinele hidro ale Argesului si afluentii sai: Valsan, Raul Doamnei, Raul Targului, Bratia Argeselul, Oltului cu afluentul sau Topolog si Vedei, precum si lacurile naturale si artificiale. Cel mai important curs de apa este Argesul, care isi are obarsia pe partea sudica a Masivului Fagaras, la altitudinea de 2.000 m. Paraseste zona montana si intra in cea subcarpatica, pe care o traverseaza pana la Curtea de Arges, dupa care cursul sau strabate regiunea deluroasa a Platformei Getice, pana la nord de Pitesti. De aici patrunde in cuprinsul Campiei Romane, pe care o traverseaza pana la varsarea sa in Dunare. Are un regim de scurgere permanent, cu alimentare pluviala si subterana. In regimul scurgerii au intervenit insa modificari importante in urma executarii in albie a unor lucrari hidrotehnice de anvergura, cum sunt barajele Vidraru, Oesti, Albesti, Curtea de Arges, Zigoneni, Valcele, Merisani, care au creat in spatele lor lacuri de acumulare, ce atenueaza viiturile maxime. Sunt prezente aici cursuri de apa cu trasee spectaculoase (chei, cascade zona Caprei spre obarsiile Topologului si paraului Buda) si lacuri glaciare, ochiuri de apa, in care se oglindesc varfurile semee: Capra, Caprita, Paltinul, Raiosu, Mioarele, Izvorul - Museteica, Buda, Iezerul Podul Giurgiului, lacurile Doamnei si bineinteles, la nord de creasta principala, Lacul Balea. In Subcarpatii Getici, la Nucsoara, exista Lacul Invartita, format pe gips, singurul de acest fel cunoscut in tara, avand o suprafata de 2,2 ha si adancime maxima de 5 m. In zona montana se gasesc lacuri de origine glaciara: Buda, Capra, Caltun, Podu Giurgiului. Cel mai mare lac antropic din judet este Lacul Vidraru, cu o suprafata de 825 ha si un volum util de aproximativ 470 milioane mc. Catre sud, dealurile sunt strabatute de ape curgatoare, formand terasele largi, simetrice ale Piemonturilor Cotmenei, Argeului si Candestiului, cu versanti acoperiti cu intinse livezi si vita de vie. Treapta sudica de relief apartine campiei si este fragmentata de raurile Arges, Dambovnic, Cotmeana, Teleorman in lunci largi si fertile, constituind zona cerealiera de seama a judetului. Conditiile naturale - relieful, regimul hidrografic relativ bogat, compozitia solurilor si clima placuta - se reflecta si influenteaza structura fondului funciar, constituindu - se in acelasi timp in valoroase resurse naturale. Pasunile si fanetele naturale - suport pentru cresterea animalelor, dealurile subcarpatice - propice pomiculturii si viticulturii, luncile din zona sudica - favorabile diverselor culturi cerealiere, formeaza suprafaa agricola si ocupa 50,5% din teritoriul judetului. a) Starea apelor de suprafata, raurilor Apele de suprafata ocupa 9754 ha si o lungime totala a raurilor supravegheate de 1.217 Km. Monitorizarea calitatii apelor din judetul Arges cuprinde urmtoarele: - ape curgatoare de suprafata; - lacuri naturale si de suprafata; - ape subterane; - surse de poluare. Lungimea totala a raurilor supravegheate din judetul Arges este de 1217 km (100%), din care: - categoria I =1049 km (86%); - categoria a-II-a =63 km (5%); - categoria a-III-a =12km (1%); - degradat =93 km (8%). Calitatea apelor de suprafata din judet se prezinta dupa cum urmeaza: - Raul Arges se incadreaza in categoria I de calitate, pe 105 km (din totalul de 141 km strabatuti in judetul Arges), iar pe o lungime de 36 km se incadreaza in clasa a II-a de calitate ca urmare a excesului de nutrienti.

- Raul Doamnei se incadreaza in categoria I de calitate pe 42 km (din totalul de 107 km), iar pe o lungime de 56 de km se incadreaza in clasa a II-a de calitate, ca urmare a poluantilor specifici de origine animala. - Raul Bascov se incadreaza in categoria a II a de calitate pe un segment de 17,2 km (din totalul de 35 km), iar pe o lungime de 17,8 km se incadreaza in clasa a III-a de calitate, ca urmare a excesului de nutrienti si al gradului de mineralizare. - Lacul Bascov se incadreaza in categoria a I de calitate din punct de vedere fizico-chimic si in categoria a III-a de calitate (mezotrof) din punct de vedere biologic. - Lacul Golesti se incadreaza in categoria a II-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic si in categoria a IV-a de calitate (eutrof) din punct de vedere biologic. - Lacul Budeasa se incadreaza in categoria a III-a de calitate (mezotrof) din punct de vedere biologic. Calitate necorespunzatoare a apei de suprafata a fost identificata n raul Neajlovel, iar raul Cotmeana ramane in continuare susceptibil de o eventuala poluare cu cloruri si produs petrolier, chiar daca a suferit o imbunatatire a calitatii apei. Calitatea apelor de suprafata de pe teritoriul judetului este in conformitate cu Ordinul 1146/2002. Din punct de vedere biologic incadrarea s-a facut pe baza analizei biomasei fito si zoo-planctonice, constatandu-se incadrarea in categoria mezo saproba pentru o lungime de rau de 186 Km. Din punct de vedere bacteriologic apa raurilor se incadreaza in totalitate in limitele conform STAS 3001/2002 constatandu-se lipsa coliformilor totali si fecali. Sursa de poluare care produce degradarea raului Cotmeana este S.N.P. Petrom-Schela Petrol Pitesti, sectiile Samara, Cocu, Poiana Lacului. Din punct de vedere biologic si bacteriologic gradul de curatenie relativa incadreaza apa majoritatii raurilor din bazinul hidrografic Arges din punct de vedere al saprobitatii in zona saproba, apa de calitate buna. Exceptie fac apele raului Dambovnic, Neajlov si Cotmeana care din punct de vedere biologic au o calitate medie spre buna. Referitor la calitatea apei lacurilor de acumulare din judet, expertizele efectuate arata faptul ca majoritatea acestora s-au incadrat in limitele categoriei I de calitate, cu un grad de trofie caracteristic tipurilor oligomezotrof. Totodata pentru evaluarea calitatii apei in reele de canalizare menajera si pluviala a municipiilor Pitesti si Campulung, precum si a apelor evacuate in diverse cursuri de apa de pe raza acestor municipii, s-au realizat campanii de recoltare si analize fizico-chimice si biologice bacteriologice cu scopul de a determina aportul de impurificare asupra raului Arges si Targului. In urma acestor evaluari s-au dispus masuri de conformare cu termene si responsabilitati precise impurificatorilor direci si indirecti. Foraje de alimentare: -SC APA CANAL 2000 SA Pitesti cu forajele din zonele Maracineni I si II si Valea Mare; -SC Edilul CGA Campulung - doua foraje in exploatare, Toplita si Leresti; -SC ARO SA Campulung-sase foraje n exploatare; -RA pentru Activitati Nucleare-Sucursala Cercetari Nucleare Pitesti: un put la Davidesti; -SA Automobile Dacia SA. Foraje de observaie -SA Arpechim SA :13 foraje; -SC Automobile Dacia SA: 1 foraj. Calitatea acestora a fost corespunztoare conform STAS 1342/1991, cu exceptia substantelor organice, iar la forajele de observatie situate la sud de SC Arpechim SA Pitesti s-au nregistrat depasiri la NH4 si la fier. Volum mediu de ape evacuate in receptorii naturali: 89213 mii metri cubi prin 56 restitutii; 1331mii metri cubi nu necesita epurare prin 6 restitutii; 87882 mii metri cubi necesita epurare prin 50 restitutii. b) Starea lacurilor Din punct de vedere biologic lacurile: Vidraru, Cerbureni, Zigoneni, Valcele, Rausor si Pecineagu prezinta un grad de curatenie ridicat (70%) incadrandu-se in categoria oligotrofa, iar lacurile Budeasa si Golesti prezinta un grad de curatenie de 65-66%, incadrandu-le in categoria mezotrof. Din punct de vedere fizico-chimic valorile indicatorilor analizati s-au inscris in STAS 4706/88 categoria I de calitate cu exceptia fosfatilor pentru lacurile Valcele si Budeasa. c) Starea calitatii apelor subterane Monitorizarea calitatii apelor subterane a pus in evidenta urmatoarele:

- ncarcari peste limitele admise la substante organice si pH, la forajele de alimentare cu apa apartinnd SC Edilul CGA SA Campulung, SC Apa Canal 2000 SA Pitesti si SC Aro SA Campulung; - prezenta pesticidelor pe arii restranse in zona Falfani si Micesti, fapt ce a determinat declararea zonelor ca zone contaminate de poluare istorica; - prezenta clorurilor in fantanile din gospodariile limitrofe raului Cotmeana, determinand declararea si a acestor zone ca zone contaminate de poluarea istorica generata de SNP Petrom SA Schela Petrol Pitesti. 3.3. Retea de canalizare si tratarea apelor uzate Calitatea apelor evacuate uzate care necesita epurare se prezinta astfel:
Volume de ape uzate =87882 mii mc Corespunztor Insuficient Neepurat 547 87206 129

Cele 50 restitutii corespunzatoare evacuarii apelor uzate ce necesita epurare sunt dotate cu instalatii de epurare 47 de restitutii, din care: - au functionat corespunzator 4; - au functionat necorespunzator 42; - nu au functionat 1; Sursele potentiale de poluare a apelor sunt: - statii de epurare orasenesti: Pitesti, Campulung, Curtea de Arges; - statii de epurare ape uzate industriale a societatilor: SC Arpechim SA Pitesti, SC Automobile Dacia SA Colibasi si Sucursala de Cercetari Nucleare Colibasi. Apa din precipitatii se analizeaza in punctele: sediul IPM Pitesti si Fundata. Statia automata instalata la sediul IPN Pitesti, determina urmatorii poluanti: oxizii de azot, oxizii de sulf si monoxidul de carbon. Determinari gaz-cromografice pe probe de 30 minute in punctele: sediul IPM Pitesti, Oarja, Cateasca, Mioveni pentru indicatorii din grupa BTX (benzen, toluen, xilen) si grupa PAHurilor (hidrocarburi policiclice aromatice). Unitatea mobila (autolaboratorul) face determinari pentru indicatorii: oxizi de azot si sulf, monoxidul de carbon, ozon, pulberi in suspensie, in cazuri speciale (sesizari, etc.). Supravegherea calitatii apei: Reteaua de supraveghere a calitatii apei este structurata astfel: Sectiuni in flux rapid =7; - Raul Arges: Cerbureni, Budeasa, Pitesti Pod, Golesti; - Raul Doamnei: Maracineni; - Raul Targului: Campulung si Clucereasa. Sectiuni in flux lent = 18: - Raul Arges: Capataneni, Zigoneni, Pitesti, Cateasca; - Raul Doamnei: Bahna Rusului, Ciumesti; - Raul Trgului: Voinea, Piscani; - Raul Valsan:Bradet, Valea Marului; - Raul Dambovia: Podul Dambovitei; - Raul Topolog: Salatruc; - Raul Argesel: Namaesti, Mioveni; - Raul Neajlov: Oarja; - Raul Dambovnic: Suseni; - Raul Cotmeana: Ciobani, Richitele. Lacuri de acumulare = 12 : - Raul Arges: Vidraru, Oiesti, Cerbureni, Curtea de Arges, Zigoneni, Valcele, Budeasa, Bascov, Prundu, Golesti; - Raul Targului: Rauor; - Raul Dambovita: Pecineagu. Analiza apei consta in: - regim de oxigen; - grad de mineralizare; - indicatori specifici; - indicatori biologici;

- indicatori bacteriologici. La statiile de epurare ale celor trei municipii din judet au aparut si depasiri ale limitelor avizate la anumiti indicatori de calitate, datorate: exploatarii necorespunzatoare a treptei biologice; uzurii instalatiilor ce compun statiile de epurare; randamentului scazut al instalatiilor din treapta secundara; tehnologiei greoaie de deshidratare a namolului pe paturi de uscare; nefunctionarii ingrosatoarelor de namol. Astfel : (i) la statia de epurare Pitesti, indicatorii: amoniu, CBO5, fosfor au prezentat depasiri ; (ii) statia de epurare Curtea de Arges: amoniu, fosfor, substante organice (CBO5), CCO-Cr si suspensiile au prezentat depasiri; (iii) statia de epurare Campulung: azot total, fosfor, CCOCr si suspensiile au prezentat depasiri. Alimentarea cu apa Majoritatea localitatilor regiunii sunt alimentate cu apa in sistem centralizat, sursele de alimentare fiind apele de suprafata si subterane. Din totalul de localitati (municipii, orase, comune) ale judetului, in urma cu 5 ani, 76 erau echipate cu instalatii centralizate de alimentare cu apa potabila. Reteaua judeteana de distributie a apei potabile avea o lugime totala de 2118,5 km, reprezentnd 4,16% din lungimea retelelor existente la nivel national. O caracteristica generala a retelelor de alimentare cu apa potabila in special a celor din mediul urban o constituia vechimea si gradul avansat de uzura, cu implicatii majore in ceea ce priveste asigurarea necesarului de apa potabila a populatiei. In ceea ce priveste retelele de canalizare publica lungimea totala a acestora este de 738,7 km, beneficiare fiind 18 localitati, din care 7 municipii si orase. 3.4. Sol, subsol, ape subterane Cercetarile pedologice au pus in evidenta existenta, pe teritoriul judetului Arges a unei mari varietati de soluri, incepand de la solurile pajistilor alpine pana la cele slab dezvoltate si de lunca. In partea nordica a judetului au o larga raspndire solurile montane, acestea fiind soluri brun acide, soluri brunepodzolice feriiluviale, regosoluri, rendzine. A doua categorie de soluri o constituie cele din etajul padurilor de rasinoase si de amestec, care sunt soluri brun acide montane de padure cu diferite grade de podzolire si soluri podzolice montane. Dealurile piemontane si subcarpatice ale Argesului reprezinta domeniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune si brune-galbui, iar podisurile piemontane Cotmeana si Candesti au soluri podzolice pseudogeice si brune-galbui, cu aciditate ridicata. In sud, inclusiv in campie, apar soluri pseudogleizate, iar n lungul vailor apar soluri brun roscate, si brun-roscate podzolice, specifice unui climat mai cald. Solurile judetului Arges, formate in conditii variate de clima, relief, material parental, sunt afectate cu intensitate diferira de anumiti factori limitativi: a) Argilozitate asociata sau nu cu diferentierea texturala sau variatia texturii profilului solurilor, brun roscate, brune argiloiluviale, brune luvice, luvisoluri albice, planosoluri, vertisoluri, unele coluvisoluri si soluri aluviale, datorita careia aceste soluri au o serie de nsusiri nefavorabile, cum ar fi: - permeabilitate si porozitate scazute; - sunt compactate, fenomenul avand intensitate variata de la redusa pana la foarte mare; - capacitate mare de retinere si mica de redare a apei plantelor cultivate; - infiltratia apei este lenta, solul ajunge repede la saturatia maxima n stratul superior (orizontul A sau A+E si partea imediat superioara a orizontului B), iar surplusul de apa balteste; - la umezire devin plastice si aderente, iar n stare uscata crapa; - se ncalzesc greu, de unde si denumirea practica de soluri reci. b) Caracterul vertic al vertisolurilor si subtipurilor vertice, datorat caracteristicii de gonflare la umezire si contractare n stare uscata, a argilei. Efectul negativ se reflecta asupra regimului apei din sol si asupra radacinilor plantelor care sufera rupturi si distrugeri n perioadele cu deficit de umiditate cand solurile crapa pana n profunzime; c) Pseudogleizarea - element diagnostic - factor limitativ asociat solurilor cu argilozitate ridicata, este datorat excesului de umiditate provenit din precipitatii; d) Gleizarea, element diagnostic - factor limitativ asociat solurilor hidromorfe si unele soluri aluviale, este datorata excesului de umiditate provenit din apa freatica aflata la adncime mai mica de 1 m si/sau din izvoarele de coasta de pe versanti sau baza versantilor; e) Eroziunea de suprafata si n adancime, fenomen complex sau consecinta a unor actiuni, consta in distrugerea si indepartarea solului de catre apele n miscare, alunecari, prabusiri; f) Alunecarile de teren, active si/sau stabilizate; g) Aciditatea, ca factor singular sau asociata cu alti factori limitativi, afecteaza o importanta suprafata cu soluri argiloiluviale, cambisoluri cu exceptia celor brune eumezobazice, umbrisoluri, vertisoluri;

h) Continut redus de humus si elemente nutritive; Poluarea solului si a apelor subterane este generata in special de depozitarea necontrolata a deseurilor, de exfiltratiile de la depozitele de deseuri, de rezidurile zootehnice depozitate necontrolat in bataluri neamanajate in vederea fermentarii. De asemenea, poluarea solului si a apelor subterane se datoreaza traficului rutier (poluare cu metale grele) si activitatilor de extractie a petrolului (poluarea cu produse petroliere). De asemenea poate fi mentionata si poluarea datorita utilizarii nerationale a ingrasamintelor in special poluarea cu azotati, azotiti si fosfati. Pentru Regiunea Sud Muntenia, activitatile de extractie a titeiului si cele din domeniul agricol au avut si au o pondere deosebit de importanta in economia regiunii. Aceste activitati au generat o poluare istorica a solului si a apelor subterane, continuand si in prezent sa afecteze calitatea acestor componente ale mediului. Impactul asupra sanatatii umane consta in aparitia imbolnavirilor datorita consumului de apa provenita din surse subterane de mica adancime (fantani particulare) poluate datorita depozitarii necorespunzatoare a deseurilor menajere, evacuarii necontrolate a apelor uzate si deseurilor provenite din activitatile zootehnice, aplicarii ingrasamintelor si activitatilor de extractie a petrolului. Contaminarea microbiologica a atmosferei genereaza riscul unor boli infectioase in cazul locuitorilor din vecinatatea fermelor zootehnice. Avand in vedere numarul de locuitori expusi, riscul a fost evaluat ca fiind semnificativ. Impactul asupra mediului: sursele de poluare fac parte din doua categorii si anume surse de poluare-degradare interioare a caror origine are legaturi directe cu natura si evolutia suprafetei in cauza si surse de poluare exterioare a caror origine trebuie cautata in exteriorul suprafetei in cauza. Din prima categorie fac parte eroziunea solului, desertificarea, saraturarea, exces de umiditate s.a. Din a doua categorie fac parte surse de poluare cum ar fi irigarea cu ape uzate orasenesti sau industriale insuficient epurate, emisiile nocive rezultate din procese industriale, circulatia auto, chimizarea agriculturii s.a. Impactul asupra calitatii vietii este semnificativ si se datoreaza poluarii solurilor si apelor subterane utilizate ca surse de apa potabila. De asemenea, mirosurile datorate activitatilor zootehnice si depozitarii necorespunzatoare a deseurilor menajere au un impact semnificativ asupra calitatii vietii. 3.5. Probleme identificate Identificarea si clasificarea problemelor/aspectelor de mediu se face luand in considerare: - Planurile Locale si Regionale de Actiune pentru Mediu elaborate de agentiile judetene de protectia mediului care includ atat experienta acumulata de acestea in legatura cu calitatea mediului cat si elemente rezultate din consultarea altor institutii care opereaza in activitatea lor cu probleme de mediu; - Planul National de Actiune pentru Mediu care are rolul de punct de plecare pentru dezvoltarea Planurilor Locale si Regionale de Aciune pentru Mediu, exemplu sau analogie pentru formularea activitatilor si obiectivelor, viziune pentru activitatile de detaliu la nivel regional in scopul sustinerii implementarii obiectivelor la nivel national; - Strategia National de Dezvoltare Durabila (SNDD care creaza premizele unei racordari depline a Romaniei la o noua filosofie a dezvoltarii, proprie Uniunii Europene si larg mpartasita pe plan mondial cea a dezvoltarii durabile. Aceasta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea la modelul de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta, bazat pe interesul pentru cunoastere si inovare, orientat spre imbunatatirea continua a calitatii vietii oamenilor si a relatiilor dintre ei n armonie cu mediul natural. Ca orientare generala, lucrarea vizeaza realizarea urmatoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu si lung: - Orizont 2013: Incorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in ansamblul programelor si politicilor publice ale Romaniei ca stat membru al UE. - Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al tarilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltarii durabile. - Orizont 2030: Apropierea semnificativa a Romaniei de nivelul mediu din acel an al tarilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile. Indeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu si lung, o crestere economica ridicata si, in consecinta, o reducere semnificativa a decalajelor economico-sociale dintre Romania si celelalte state membre ale UE. Prin prisma indicatorului sintetic prin care se masoara procesul de convergenta reala, respectiv produsul intern brut pe locuitor (PIB/loc), la puterea de cumparare standard (PCS), aplicarea Strategiei Nationale creeaza conditiile ca PIB/loc exprimat n PCS sa depaseasca, in anul 2013, jumatate din media UE, sa se apropie de 80% din media UE n anul 2020 si sa fie usor superior nivelului mediu european in anul 2030. Existenta unor limite de definire a conceptului de durabilitate

Pentru o parte a specialistilor de mediu, durabilitatea se refera strict la epuizarea resurselor. Pentru o mai insemnata parte conceptul include poluarea, conservarea naturii si alte aspecte legate de mediu inconjurator. Pentru alti specialisti, aspectele legate de calitatea vietii sunt mai importante. antropocenic, durabilitatea include urmatoarele elemente: 1. epuizarea resurselor pentru a nu se ajunge ca viitoarele generatii sa nu aiba resurse 2. aspect ecologice si de protectie a mediului pentru a asigura un mediu curat si sanatos in care generatiile prezente si cele viitoare sa traiasca in armonie cu mediu inconjurator; 3. calitatea vietii pentru a asigura un nivel de trai satisfacator pentru generatiile prezente si viitoare. Conceptul de durabilitate include si conceptul de calitate a vietii. Acesta din urma nu are nici o perspectiva daca nu este combinat cu conceptual de durabilitate. Toate cele trei elemente prezentate sunt foarte importante pentru a putea vorbi de o dezvoltare durabila la nivel global. Din aceste considerente, organismele internationale precum: IUCN, UNEP sau WWF, definesc dezvoltarea durabila ca fiind aceea de imbunatatirea calitatii vietii umane si in acelasi timp considerand capacitatile de intretinere si suport ale ecosistemelor in care locuim. In acest studiu utilizam cea mai consacrata definitie, cea a Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare din cadrul Natiunilor Unite, publicata in cadrul raportului Brundtland.

4. Sistemul de gestionare a deseurilor in judetul Arges

Planul judetean de management integrat al deseurilor are un rol cheie in dezvoltarea unei gestionari durabile a deseurilor, fiind un instrument de planificare solicitat de catre Uniunea Europeana, pe baza caruia se poate obtine asistenta financiara. Planul vizeaza atingerea tintelor UE si a celor nationale, prin identificarea solutiilor durabile adaptate la conditiile locale specifice. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor ajuta la proiectarea fluxului de deseuri prin: viziune globala asupra etapelor din gestiunea deseurilor, care mai departe ajuta la identificarea lipsurilor si punctelor slabe ale sistemului, care urmeaza a fi rezolvate prin planificare integrata; identificarea solutiilor durabile din punct de vedere economic si ecologic, adaptate la conditiile locale specifice. Acest Plan descrie modul de gestionare a deseurilor municipale; termenul de deseuri municipale include: deseuri menajere; deseuri comerciale asimilabile celor menajere; deseuri verzi din parcuri, gradini si piete; deseuri voluminoase; Planul Judetean de Gestiune Deseuri este o descriere a: conditiilor existente in domeniul gestionrii deseurilor; masurilor si actiunilor necesare pentru rezolvarea problemelor si a punctelor slabe in sistemul existent de gestionare a deseurilor; conditiilor impuse in domeniul gestionarii deseurilor, luand in considerare: cerintele UE si nationale; cerintele regionale; etapelor necesare pentru respectarea acestor conditii;

Figura 1: Compozitia medie a deseurilor in judet Sursa: Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor 2008-2013

Figura 2: Evolutia indicatorilor de generare deseuri in judetul Arges Sursa: Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor 2008-2013

4.1. Deeuri municipale i asimilabile a) Deseuri menajere In judetul Arges la nivelul inceputului de an 2010 situatia cantitatilor de deseuri menajere si industriale generate s-a prezentat astfel :
Tip deseu Deseuri menajere Deseuri industriale Cantitate produsa (tone/luna) 8885.7 17033.943

Valorificat 14182.057

Depozitat temporar 152.287

Depozitat definitiv 8885.7 2699.599

Actualul sistem de gestionare a deseurilor menajere (colectare si transport) dinaintea finalizarii etapei a doua a programului judetean prezinta lipsuri si anume: echiparea unor puncte de colectare este nesatisfacatoare, recipientii prezentand un grad de uzura ridicat, in multe cazuri avand o capacitate de stocare insuficienta, nefiind posibila o colectare selectiva a deseurilor; nu toate aceste puncte sunt dotate cu platforme betonate, afectand astfel calitatea solului si a panzei freatice. ridicarea si transportul deseurilor se efectueaza cu utilaje uzate fizic si moral, fapt ce genereaza o situatie de disconfort prin degajare de mirosuri specifice si pierderi de deseuri pe rutele de transport; datorita numarului insuficient de utilaje si starea tehnica deficitara a acestora se produc perturbari ale programului de ridicare a deseurilor, rezultand o suprancarcare a punctelor de colectare si implicit producerea de disconfort locuitorilor din zonele respective. Depozitarea deseurilor menajere din judetul Arges se efectueaza in 5 localitati urbane, in depozite care nu sunt amenajate intr-un sistem de depozitare controlata, aceasta afectand factorii de mediu dupa cum urmeaza: - calitatea apelor subterane; - aspect dezolant; - prin degajarile de gaze este favorizat fenomenul de autoaprindere; - mirosuri dezagreabile; - prezenta rozatoarelor; posibilitatea aparitiei unor epidemii; - numeroase discutii cu proprietarii terenurilor invecinate,

nemultumiti de faptul ca proprietatile lor sunt afectate de apa poluata ce se scurge din depozit cat si de gunoaiele usoare antrenate de vant. Prin capacitatile epuizate ale depozitelor se semnaleaza depasiri ale suprafetelor de depozitare producand nemultumiri ale proprietarilor terenurilor limitrofe afectate. Depozitele nu sunt realizate cu sisteme de protectie a mediului, cum a fost: - nu au sisteme de impermeabilizare a spatiului de depozitare; - nu au sisteme de colectare (drenuri de preluare a levigatului), nu au canale de preluare a apei pluviale, etc.; - nu sunt mprejmuite; - nu exista un sistem de evidenta a cantitatilor de deseuri depozitate; - nu exista un sistem de supraveghere si paza. Nici unul din depozitele existente nu era autorizat din punct de vedere al protectiei mediului. n cazul comunelor suburbane, datorita sistemului deficitar (sau inexistent) de gestionare a deseurilor se constata depozitari necontrolate de deseuri n albiile raurilor, la capete de pod sau pe terenuri apartinand domeniului public, organizarea serviciilor de salubritate fiind n faza incipienta.

Tabel 1: Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie Sursa: Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor 2008-2013

b) Deseuri industriale n judetul Arges a fost inventariat la nivelul anului 2002 un numar de 60 agenti economici industriali, din care 25 erau generatori de deseuri periculoase. La acel nivel s-au produs 173.763,69 tone deseuri industriale, din care 6.940,73 tone deseuri periculoase, ceea ce reprezenta 4 % din cantitatea de deseuri industriale. Dintre categoriile de deseuri periculoase, care constituie o problema importanta n judetul Arges se evidentiaza: - slamurile (namolurile) provenite din instalatiile de acoperiri metalice continnd Cd, Cr6+, Pb, CN (apartinnd sectorului industrie) acestea fiind depozitate n halde betonate (acoperite sau nu), n rezervoare sau n depozite special amenajate; - deseurile de uleiuri uzate; - deseurile cu continut de fenoli rezultate din domeniul alimentarii cu carburanti acestea fiind depozitate la rampa ecologica de slamuri petroliere Poiana Lacului. 4.2. Colectare i transport Inaintea aplicarii etapei a doua a proectului finantat prin POS Mediu, dotarea punctelor de colectare a deseurilor menajere este inca insuficienta, multe dintre containere sunt uzate, in multe cazuri lipsesc sau capacitatea este insuficienta. Anumite puncte de colectare nu aveau platforme betonate, astfel incat calitatea solului si a apei de subterane pot fi afectate. Colectarea si transportul deseurilor solide are loc inca in unele cazuri (in special mediu rural) cu echipamente invechite care

creeaza disconfort, rezulta mirosuri urate si pierderi de deseuri in timpul transportului. Numarul insuficient de echipamente si conditia tehnica au dus la nerespectarea programului de ridicare a deseurilor si supraincarcarea punctelor de colectare. Rutele stabilite pentru mediul rural si cuprinse in proiectul revizuit sunt: - ruta 1 deserveste comunele : Ciomagesti, Cuca, Moraresti, Uda, Vedea, Cepari,Sapata, Cotmesna, Cocu, Albota ; - ruta 2 deserveste comunele : Mosoaia, Poiana Lacului, Babana, Draganu, Bascov, Merisani, Malureni, Budeasa, Micesti, Maracineni ; - ruta 3 deserveste comunele : Mioveni, Davidesti, Hartiesti, Mihaesti, Titesti, Balilesti, Stalpeni, Darmanesti, Cosesti ; - ruta 4 deserveste comunele : Oarja, Cateasca, Ratesti, Leordeni, Bogati, Dobresti, Botesti, BeletiNegresti, Priboieni, Topoloveni, Calinesti, Stefanesti ; - ruta 5 deserveste comunele : Rucar, Dragoslavele, Leresti, Stoienesti, Godeni, Berevoiesti, Boteni, Poienari ; - ruta 6 deserveste comunele ; Albesti, Bughea de jos, Bughea de sus, Cetateni, Mioarele, Schitu Golesti. Un numar de 12 operatori regii societati comerciale si servicii ale primariilor isi desfasoara activitatea in domeniul de salubritate in cadrul localitatilor urbane si rurale din judet. raportare a operatorilor de salubritate, decat de cantitatile de deseuri in sine. Gradul de acoperire cu servicii de salubritate si ponderea populatiei arondate la servicii de salubritate este putin peste 50%. Ponderea populatiei deservita este de cca. 96 % in mediul urban si 18 % in mediul rural. Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in judet: din total populatiei, peste jumatate beneficiaza de servicii de salubritate. 4.3. Eliminarea deseurilor, tratare si depozitare Reciclarea deseurilor municipale si valorificarea deseurilor menajere si asimilabile colectate separat s-a facut prin unitati de tip REMAT si alti agenti economici dotati cu echipamente de valorificare. Cea mai mare parte din cantitatea colectata de valorificatori provenea din industrie. Prelucrarea deseurilor colectate consta in sortarea manuala pe grupe de materiale, dezmembrare, maruntire, presare, balotare si transportul lor la agentii economici din tara care realizeaza reciclarea respectivelor tipuri de deseuri. Tratarea mecano-biologica nu s-a facut pana la aplicarea programului de management integrat al deseurilor. La fel si pentru tratarea termica a deseurilor municipale. Eliminarea deseurilor menajere si asimilabile pentru judetul Arges s-a facut doar prin depozitare anterior aplicarii managementului integrat al deseurilor. Datele generale referitoare la depozitele de deseuri existente se gasesc in documentele specifice si au fost analizate in cadrul evaluarii chestionarelor pentru colectare date in cadrul acestui Studiu. De precizat este faptul ca datorita vechimii unora dintre depozite, informatiile furnizate de operatorii lor, in baza chestionarelor, nu au fost suficient de relevante pentru un grad mai mare de detaliere. In fiecare oras existau inaintea aplicarii proiectului finantat prin POS Mediu, depozite date in administratia agentilor de salubritate. In mediu rural mai existau 141 locuri de depozitare temporara, care in general sunt terenuri neamenajate, dispuse prin Hotararea Consiliului Local, administrate de primarii. Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, spatiile de depozitare din zona rurala necesitau reabilitare prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inchidere conform normelor europene. In judetul Arges exista un singur depozit ecologic din punct de vedere constructiv, dar nu si din punct de vedere al modului in care a fost exploatat anterior, in orasul Mioveni. Termenul de inchidere prevazut de HG 349/2005 este anul 2017. 4.4. Deeuri generate din activitati medicale Regimul deseurilor este reglementat de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 care transpune in legislatia nationala Directiva CE nr. 75/442 privind deseurile si Directiva CE nr. 91/689 privind deseurile medicale periculoase. Gestionarea deseurilor implica norme specifice de colectare, transport, valorificare si eliminare a deseurilor, inclusiv supravegherea acestor operatii si ingrijirea zonelor de depozitare dupa inchiderea acestora. Procesele si metodele folosite pentru eliminarea deseurilor trebuie sa nu puna in pericol sanatatea populatiei si a mediului, respectand urmatoarele principii: - sa nu prezinte riscuri pentru apa, aer, sol, fauna sau vegetatie; - sa nu produca poluare fonica sau miros neplacut; - sa nu afecteze peisajele sau zonele protejate, fiind interzisa abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolata a deseurilor.

Alaturi de Ministerul Mediului, autoritatea competenta de decizie si control in domeniul gestionarii deseurilor spitalicesti, Ministerul Sanatatii are o serie de atributii in acest domeniu, atributii stabilite prin art. 40 din O.U.G. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 61/2006: evalueaza impactul produs de deseuri asupra sanatatii populatiei, elaboreaza strategia si programul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale, elaboreaza reglementari specifice pentru gestionarea deseurilor medicale, controleaza activitatile de gestionare a deseurilor medicale, gestioneaza baza de date a deseurilor rezultate din activitatea medicala. Prin Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 219/2002 au fost aprobate Normele Tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale. Potrivit art. 7 din Norme, deseurile rezultate din activitatea medicala se clasifica, in functie de criterii practice, in deseuri nepericuloase si deseuri periculoase. Deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile deseurilor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, administrative, de cazare sau a blocurilor alimentare. Sunt incluse in categoria deseurilor nepericuloase urmatoarele materiale: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sange sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hartia, resturile alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticla care nu au venit in contact cu sange sau alte lichide biologice. Aceste deseuri inceteaza sa mai fie nepericuloase daca sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase. Deseurile periculoase rezulate din activitatile medicale se clasifica in patru mari categorii: - deseuri anatomo-patologice si parti anatomice (care cuprind parti anatomice, material biopsic, fetusi, placente, cadavre de animale rezultate din activitatile de cercetare si experimentare); - deseuri infectioase (care contin sau care au venit in contact cu sange sau cu alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti); - deseuri intepatoare-taietoare (reprezentate de ace, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator care au venit in contact cu material infectios); - deseuri chimice si farmaceutice (includ serurile, vaccinurile, medicamentele cu termen de valabilitate expirat, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare). Ambalajul in care se face colectarea si care vine direct in contact cu deseurile periculoase este de unica folosinta si se elimina odata cu continutul. Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseuri rezultate din activitatea medicala sunt: galben pentru deseurile periculoase si negru pentru deseurile nepericuloase. Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare - intepatoare se folosesc cutii din carton prevazute in interior cu saci de polietilena sau saci din polietilena galbeni, marcati cu pictograma "Pericol biologic". Al doilea ambalaj in care se depun sacii si cutiile pentru deseuri periculoase este reprezentat de containere mobile, aflate in spatiul de depozitare temporara. Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire in incinerator. Deseurile nepericuloase se colecteaza in saci din polietilena de culoare neagra, inscriptionati "Deseuri nepericuloase". Durata depozitarii temporare a deseurilor va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igiena in vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore, din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala. Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara si sa aiba doua compartimente: un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita accesul numai persoanelor autorizate si un compartiment pentru deseurile nepericuloase, amenajat conform normelor de igiena in vigoare privind mediul de viata al populatiei. Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii se face pe un circuit separat de

cel al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt transportate in carucioare speciale sau containere mobile, care se spala si se dezinfecteaza dupa fiecare utilizare, la locul unde sunt descarcate. Transportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala, pe drumurile publice spre locul de eliminare finala, se face pe rute avizate de Directia de Sanatate Publica Judeteana. Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte minime: compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului; sa aiba dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului; sa fie utilat cu sisteme etanse de inchidere a usilor compartimentului destinat containerelor; sa contina sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor periculoase in mediu in caz de accident. In conformitate cu principiul "poluatorul plateste", costurile operatiilor de eliminare a deseurilor se suporta de catre detinatorul de deseuri care incredinteaza deseurile unui colector si/sau de catre detinatorul anterior al deseurilor sau producatorul produsului din care a rezultat deseul. Detinatorii si producatorii de deseuri, in conformitate cu dispozitiile art. 19 din O.U.G. nr. 78/2000, au obligatia: de a preda deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii; de a desemna un angajat care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de lege in sarcina detinatorilor/producatorilor de deseuri; sa permita autoritatilor de inspectie si control accesul la metodele, tehnologiile si instalatiile pentru tratarea, valorificarea si eliminarea deseurilor, precum si la documentele care se refera la deseuri; sa separe deseurile in vederea valorificarii sau eliminarii acestora. Metodele de eliminare a deseurilor de acest tip trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de sanatate a populatiei. Potrivit art. 41 din Normele Tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale aprobate prin O.M.S. nr. 219/2002, metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor periculoase rezultate din activitatile medicale sunt incinerarea in incineratoare care respecta normele si standardele in vigoare privind emisiile de gaze in atmosfera, si depozitarea in depozitul de deseuri. Deseurile nepericuloase nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de eliminare a deseurilor municipale, cu exceptia resturilor alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate. Aproximativ 25% din cantitatea totala a deseurilor produse intr-o unitate medicala sunt deseuri periculoase, in prezent, cantitatea de deseuri rezultate din activitatile medicale fiind in continua crestere, mai ales ca urmare a utilizarii materialelor de unica folosinta. In aceste conditii, este evidenta importanta reducerii cantitatii de deseuri. Separarea deseurilor medicale in deseuri periculoase si nepericuloase constituie primul pas pentru reducerea cantitatii de deseuri. De asemenea, scaderea cantitativa a deseurilor medicale se obtine si prin reutilizarea si reciclarea categoriilor de deseuri medicale care pot face obiectul acestor tipuri de operatiuni. Reducerea cantitatii de deseuri rezultate din activitatea medicala are o importanta deosebita, dat fiind faptul ca prin aceasta masura se realizeaza protejarea mediului inconjurator, o mai buna protectie a muncii si, nu in ultimul rand, protejarea sanatatii populatiei. 4.5. Substante si preparate chimice periculoase Datorita riscului pentru mediu si sanatatea umana reprezentat de substantele si preparatele chimice periculoase, managementul si monitorizarea acestora prezinta interes deosebit din partea tuturor factorilor responsabili. Armonizarea legislaiei naionale cu actele normative europene n domeniu reprezinta una din prioritatile autoritatilor competente. Importul si exportul anumitor substante si preparate perculoase (PIC) In domeniul importului i exportului substantelor restrictionate reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 689/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 17 iunie 2008 privind exportul si importul de produse chimice periculoase, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a actualizat inventarul importatorilor exportatorilor PIC cu informatii aferente anului 2009. S-au exportat 139,200 tone substante ca atare si s-au importat 152,427 tone amestecuri care fac obiectul Regulamentului 689/2008. Substante reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) si alternative Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a actualizat inventarul operatorilor economici care desfasoara activitati cu substante reglementate in conformitate cu cerintele Regulamentului nr. 1.005/2009 privind substantele care depreciaza stratul de ozon si ale Regulamentului nr. 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera.

Tabelul 2: Consumul de ageni frigorifici, n anul 2009 Sursa: Agentiile Judetene pentru Protectia Mediului, Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului si operatori economici

Figura 3: Ponderea consumului de ageni frigorifici, pe tipuri, n anul 2009 Sursa: Agentiile Judetene pentru Protectia Mediului, Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului si operatori economici

Evaluarea riscului asupra mediului al produselor biocide si pentru protectia plantelor - Produse pentru protecia plantelor In vederea implementarii Directivei 91/414 privind plasarea pe piata a produselor de protectia plantelor, in anul 2009 au fost emise 102 avize de mediu pentru produse de protectia plantelor necesare in vederea omologarii acestora, dintre care 38 produse au fost omologate de Comisia Nationala de Omologare a Produselor pentru Protectia Plantelor prin procedura naionala. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a evaluat, prin procedura comunitara, si a intocmit rapoarte de evaluare de mediu si ecotoxicologie pentru 1 produs de protectia plantelor, 3 rapoarte de evaluare asupra echivalentei sursei de substanta activa si 2 rapoarte de evaluare, in vederea obtinerii unei autorizatii pentru efectuare de teste in conditii controlate. - Poluanti Organici Persistenti In domeniul poluanilor organici persistenti s-au intocmit inventare cu substantele noi propuse a fi introduse pe Anexele Conventiei de la Stockholm, Protocolului POPs, respectiv Regulamentului nr. 850/2004 privind poluantii organici persistenti. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a inventariat cantitatile de produse cu continut de substante noi POPs utilizate in vederea raportarii la Comisia Europeana. - Mercurul Inventarul privind mercurul in perioada 2007-2009 se prezinta in tabelul de la jos.

Tabelul 3: Cantitatile de produse cu continut de POPs noi

Sursa: Agentiile Judetene pentru Protectia Mediului, Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului si operatori economici

Tabelul 4: Inventarul privind mercurul, n perioada 2007 2008 Sursa: Ageniile Judeene pentru Protecia Mediului, Ageniile Regionale pentru Protecia Mediului i operatori economici

- Prevenirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest Din datele cuprinse n inventarele privind azbestul i deeurile de azbest rezult c, din toate articolele care conin azbest, cele mai mari cantiti se regsesc n plci i tuburi din azbociment. Avnd n vedere prevederile art.12 din H.G. nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea i controlul polurii mediului cu azbest, modificat i completat, conform crora, ncepnd cu 1 ianuarie 2007, activitile cu azbest au fost interzise, materialele cu coninut de azbest existente sunt considerate deeuri.

Tabel 5: Inventarul articolelor cu azbest i a deeurilor de azbest, pe anul 2008 Figura 4: Ponderea cantitilor de azbest i a deeurilor de azbest (%) Sursa: Agentiile Judetene pentru Protectia Mediului, Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului si operatori economici

- Regulamentul 1907/2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice - REACH A.N.P.M. a verificat si validat listele comunicate de Agentia Europeana pentru Produse Chimice (ECHA) de la Helsinki, care cuprind firmele si substantele preinregistrate in 2008. S-au identificat 520 operatori economici cu sediul social in Romania si respectiv, 10.596 de substante. Activitatea de consiliere a operatorilor se desfasoara prin intermediul biroului national de asistenta tehnica (HELPDESK REACH) constituit in conformitate cu cerintele Regulamentului REACH, Titlul XIII, Art. 124. In anul 2009 s-au inregistrat 398 de solicitari ale operatorilor care au fost consiliati. Conform prevederilor Titlului VI, Art. 44 din Regulamentul (CE) 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si amestecurilor (CLP), Agentia Nationala pentru Protectia Mediului a constituit biroul national de asistenta tehnica (HELPDESK CLP) care functioneaza impreuna cu HELPDESK REACH.

5. Indicatori dezvoltare durabila

Dezvoltarea unui set de indicatori specifici dezvoltarii durabile, care sa foloseasca instrumente specifice, factorilor ecologici si sociali ai dezvoltarii, constituie o tema de interes atat din

partea institutiilor internationale, cum ar fi: Oficiul de Statistica al Comunitatilor Europene (Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE) si altele, dar si din partea Institutul National de Statistica. Sistemul actual, folosit pentru evaluarea si monitorizarea implementarii Strategiei reactualizate a Dezvoltarii Durabile a UE (2006) recunoaste n mod explicit existenta necesitatii unei colaborari globale pentru dezvoltarea n continuare a unor surse de date pentru mentinerea si dezvoltarea unor seturile de indicatori de dezvoltare durabila care sa permita intercompararea situatiilor din Statele Membre si sa pastreze gradul de relevanta n raport cu obiectivele Strategiei UE si strategiile nationale. A fost convenit ca obiectivele de atins si instrumentele de masurare a performantelor economice n raport cu responsabilitatile sociale si de mediu sa fie definite printr-un dialog constructiv angajat de Comisia Europeana si de fiecare stat membru al UE cu comunitatea de afaceri, partenerii sociali si segmentele relevante ale societatii civile. Comisia Europeana, cu asistenta grupului de lucru pentru indicatorii dezvoltarii durabile, a fost nsarcinata sa continue dezvoltarea setului de indicatori pentru a mbunatati omogenitatea raportarii. O prima versiune a acestui set de indicatori a fost folosita pentru primul raport de evaluare (2007) a Strategiei UE rennoite. n forma sa curenta, mecanismul de monitorizare evidentiaza anumite categorii de indicatori aflate nca n stadiul de dezvoltare. Setul existent de indicatori este considerat adecvat pentru monitorizarea tintelor cantitative ale Strategiei UE, cu posibiltatea extinderii si particularizarii la nivel judetean. Structura de indicatori produsa de Eurostat pentru primul raport de monitorizare a Strategiei UE reinnoite asociaza fiecarei dimensiuni strategice un indicator reprezentativ (Nivel 1), un set de indicatori pentru obiectivele operationale subordonate (Nivel 2) si indicatori descriptivi ai domeniilor de interventie pentru politicile asociate (Nivel 3). Un set suplimentar de indicatori, n afara acestei structuri (indicatorii contextuali), este inclus pentru fenomenele greu de interpretat normativ sau al caror raspuns la interventii ramne neidentificat. n conformitate cu deciziile adoptate de Consiliul European, statele membre ale UE au obligatia sa-si creeze forme de suport institutional adecvate pentru coordonarea dezvoltarii si utilizarii instrumentelor statistice de monitorizare si pentru revizuirea periodica (la 2 ani) a fiecarei Strategii Nationale, ntr-un mod coerent cu raportarile asupra implementarii Strategiei pentru Dezvoltare Durabila la nivelul Uniunii Europene si al fiecarui Stat Membru. Este vorba, prin urmare, de un proces continuu, n care revizuirea la intervale scurte a Strategiilor Nationale si a Strategiei UE reduce marja de eroare n privinta evaluarii resurselor necesare pentru implementarea obiectivelor convenite. Colectarea si prelucrarea informatiilor concrete, cuantificate si reactualizate periodic, agregate la nivelul indicatorilor de dezvoltare durabila, trebuie sa permita masurarea performantelor n atingerea obiectivelor stabilite de Strategia Nationala, dar cu raportarea corecta asupra rezultatelor. Se are n vedere operationalizarea a doua tipuri de indicatori: Indicatorii nationali de dezvoltare durabila, focalizati pe prioritatile-cheie exprimate prin tinte cuantificabile care sa permita, totodata, compararea performantelor nationale cu cele ale partenerilor internationali si cu obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UE rennoite. Acest set de indicatori se va baza pe rezultatele grupului de lucru Eurostat-UNECE-OCDE si va fi reactualizat n permanenta. Indicatorii de progres ai Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila a Romniei, acoperind ntregul pachet de politici pe care aceasta le genereaza, inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse n Strategia UE. n acest mod, toate politicile vor forma obiectul monitorizarii, urmarind responsabilizarea decidentilor politici si permitnd opinieipublice sa evalueze succesul actiunilor ntreprinse. Pentru aplicarea la conditiile judetului Arges si considerand stadiul national la un nivel de inceput in raport cu aplicarea locala a Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila a Romniei, au fost alese doar cateva domenii de dezvoltare durabila, insotite de exemplificari de indcatori specifici. In tabelul de mai jos sunt prezentate si apoi detaliate in subpunctele acestei sectiuni a Studiului.

Tabel 6: Exemple de indicatori de dezvoltare durabila, cu referinta la mediu

Schimbarea climatic i energia

Obiective specifice mbuntirea eficienei echipamentelor termoelectrice;

Indicatori 1. Emisiile de gaze cu efect de ser, n termeni absolui;

2.

Emisiile de CO2/loc; 3. Consumul intern brut de energie.

inte Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu 8%, n perioada 2008 2012 (Prima perioada de angajament a Protocolului de la Kyoto.

Natur i biodiversitate

Ocrotirea biodiversitii; Prevenirea i reducerea procesului de deertificare specific sudului tarii noastre;

4. Proporia terenurilor acoperite cu pduri: - dinamica fondului forestier; - dinamica mpduririlor. 5. Suprafaa ariilor protejate pentru asigurarea conservrii biodiversitii. 6. Procentul populaiei cu acces la sursele de ap potabil; 7. Numrul de locuitori care are acces la un sistem centralizat de alimentare cu ap; 8. Racordarea populaiei la serviciile centralizate de ap i canalizare; 9. Gradul de echipare cu reele de ap a strzilor; 10. Pierderi de ap n reele

Creterea gradului de mpdurire, de la 27% la 35% din suprafaa rii, pn n anul 2040. Creterea proporiei ariilor protejate de la 2,56 din suprafaa rii n anul 1990, la 10% n 2015. Dublarea pn n 2015 a ponderii persoanelor care au acces la ap potabil; mbuntirea i dezvoltarea infrastructurii sistemului centralizat de alimentare cu ap i canalizare din aglomeraiile umane

Calitatea vieii n mediul urban i a mediului n general

Asigurarea unui standard ridicat de via din punct de vedere al apelor; Reducerea emisiilor de poluare a atmosferei i meninerea poluanilor sub un anumit prag pentru a evita deterioarea sntii umane, ecosistemelor i motenirii culturale.

Activiti Prin reactivarea si buna funcionare a Comisiei Naionale pentru Schimbri Climatice, creat prin HG 1275/1996, care are rolul s analizeze propunerile de colaborare internaional din domeniu i s propun msuri de optimizare a aplicrii prevederilor Conveniei Cadru a Naiunilor Unite privind Schimbri Climatice. Romnia a ratificat Protocolul de la Kyoto n perioada aplicarii si montorizarii. Pentru protecia diversitii biologice, Romnia a ratificat Convenia privind Diversitatea Biologic, n anul 1992. Prioritar este i intrarea n vigoare a Protocolului de la Cartagena. Pentru creterea gradului de mpdurire, Strategia de Dezvoltare pe termen lung a Silviculturii, elaborat de Minister i aprobat de Guverul Romniei i propune dou programe: Pepiniere i mpduriri. Planul de Investiii al MMP i Planului Naional de Amenajare Teritorial seciunea Apa. S-au transpus cele 12 directive ale UE din domeniul Calitii Apelor. S-au nfiinat Comitetele de bazin n baza Legii Apelor nr. 107/1996.

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

30

Utilizarea resurselor naturale i generarea deeurilor

Administrarea resurselor naturale mai responsabil mbuntirea calitii resurselor de ap.

Transport

Pe termen mediu i lung, Romnia trebuie s pstreze un sistem de transport echilibrat.

de distribuie; 11. Vechimea reelei de distribuire a apei; 12. Numrul de staii de epurare. 13. Populaia urban expus la poluarea aerului. 14. Colectarea deeurilor municipale, gropile de gunoi i incinerrile n Kg/loc; 15. Schimbarea utilizrii terenurilor (naturaleagricultur-construcii); 16. Extragerea apei de suprafa i subterane/ resursele disponibile. 17. Volumul de marf transportat, raportat la PIB; 18. Volumul de pasageri transportai, raportat la PIB; 19. Transportul de marf pe tipuri de transport; 20. Transportul de pasageri pe tipuri de transport.

urbane i rurale.

- Internalizarea costurilor externe ale transporturilor - Sprijin echivalent n dezvoltarea infrastructurilor rutiere i feroviare - Susinerea transporturilor ecologice.

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

31

5.1. Domeniul schimbarea climatica si energia Principalele directii strategice in domeniul politicii energetice, pe care Romania isi mobilizeaza cu prioritate eforturile in conformitate cu obiectivele si politicile convenite la nivelul Uniunii Europene, sunt: Securitatea energetica: Mentinerea suveranitatii nationale asupra resurselor primare de energie si respectarea optiunilor nationale n domeniul energiei; cresterea sigurantei ofertei de energie si mentinerea unui grad acceptabil de dependenta fata de importuri prin diversificarea surselor de import, a resurselor energetice proprii, a rutelor si retelelor de transport nationale si regionale; cooperarea regionala pentru protectia infrastructurii critice in domeniul energiei; Dezvoltarea durabila: Imbunatatirea eficientei energetice pe intregul lant resurse-productietransport-distributie-consum final prin optimizarea proceselor de productie si distributie si prin reducerea consumului total de energie primara raportat la valoarea produselor sau serviciilor; cresterea ponderii energiei produse pe baza resurselorregenerabile n consumul total si n productia de electricitate; utilizarea rationala si eficienta a resurselor primare neregenerabile si scaderea progresiva a ponderii acestora n consumul final; promovarea producerii de energie electrica si termica n centrale de cogenerare de nalta eficienta; valorificarea resurselor secundare de energie; sustinerea activitatilor de cercetaredezvoltare-inovare n sectorul energetic, cu accent pe sporirea gradului de eficienta energetica si ambientala; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului si respectarea obligatiilor asumate n privinta reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera si a emisiilor de poluanti atmosferici; Competitivitatea: Continuarea dezvoltarii si perfectionarii pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale, petrol, uraniu, carbune, servicii energetice; promovarea surselor regenerabile cu ajutorul certificatelor verzi, n contextul integrarii regionale; pregatirea pietei de certificate albe privind utilizarea eficienta a energiei; participarea la schema comunitara de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera; liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului constant si nediscriminatoriu al participantilor din piata la retelele de transport, distributie si la interconexiunile internationale; dezvoltarea infrastructurii energetice; continuarea procesului de restructurare si privatizare n sectoarele energiei electrice, termice si gazelor naturale; continuarea procesului de restructurare n sectorul de extractie si utilizare a lignitului n vederea cresterii profitabilitatii si accesului pe piata de capital. Prin masuri coerente de crestere a eficientei energetice se va obtine o reducere a consumului de energie finala cu 13,5% n perioada 2008-2016 in comparatie cu nivelul consumului mediu din perioada 2001-2005, in conformitate cu Planul National de Actiune in domeniul Eficientei Energetice 2007-2010. Acest obiectiv se va realiza prin masuri legislative, reglementari, acorduri voluntare, extinderea serviciilor pentru economii de energie, instrumente financiare si de cooperare. Pe baza unor politici nationale si a unor strategii energetice la nivel regional si local se va promova modernizarea sistemelor de cogenerare si ncalzire urbana prin folosirea unor tehnologii de nalta eficienta. Reabilitarea energetica a cel putin 25% din fondul de cladiri multietajate va asigura obtinerea unor importante economii de energie, reducerea emisiilor de dioxid de carbon si cresterea suportabilitatii facturilor energetice la nivelul consumatorilor. O atentie speciala se va acorda politicii energetice rurale, urmarindu-se modernizarea sistemelor de ncalzire eco-eficienta a locuintelor si de alimentare cu energie la costuri suportabile. Prin ncurajarea selectiva a investitiilor se va asigura punerea n functiune a unor noi capacitati de producere a energiei electrice bazate pe tehnologii curate, cu impact major asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera si a emisiilor de poluanti si asupra sigurantei de functionare a sistemului energetic national. n ceea ce priveste sursele regenerabile de energie, conform pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23 ianuarie 2008, Romania isi asuma obligatia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei Europene Planuri Narionale de Actiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea consumului de energie din surse regenerabile n domeniile transporturilor, electricitatii, ncalzirii si racirii, precum si a masurilor care urmeaza sa fie adoptate n vederea atingerii acestor obiective. In conditiile in care obiectivul-tinta pe ansamblul Uniunii Europene este ca 20% din totalul consumului de energie sa provina din surse regenerabile in anul 2020, noile obiective pentru
S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

32

Romania in perioada 2012-2020 se vor inscrie in tintele asumate n cadrul UE, urmand sa ajunga la 11,2% n 2015. Aplicarea sistemului certificatelor verzi are rolul de a spori ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 9-10% din consumul final de energie electrica raportat la cantitatea de electricitate vnduta consumatorilor, avnd n vedere ca mecanismul centralizat de tranzactionare, Piata Certificatelor Verzi, ar trebui sa fie functionala inca din anul 2005. De asemenea, legislatia in domeniu prevede ca furnizorii sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii, convenite n cadrul UE prin distribuirea responsabilitatilor ntre statele membre privind promovarea energiei regenerabile, si cantitatea de energie electrica furnizata anual consumatorilor finali. Adaptarea la efectele schimbarilor climatice reprezinta un proces complex datorita faptului ca gravitatea efectelor variaza de la o regiune la alta, depinznd de vulnerabilitatea fizica, de gradul de dezvoltare socio-economica, de capacitatea de adaptare naturala si umana, de serviciile de sanatate si de mecanismele de supraveghere a dezastrelor. ncepnd cu anul 2007, s-a abordat la nivel european si problematica adaptarii la efectele schimbarilor climatice prin adoptarea Cartii Verzi de catre Comisia Europeana. Documentul prevede actiuni la nivelul UE concentrate pe 4 directii: Integrarea adaptarii n politicile sectoriale; Integrarea adaptarii n politica externa a statelor membre UE, vizand tarile vecine; Reducerea incertitudinilor prin dezvoltarea cercetarilor n domeniu; Implicarea societatii, mediului de afaceri si a sectorului public n pregatirea unor strategii coordonate si cuprinzatoare n domeniul adaptarii. Sectoarele vulnerabile la efectele schimbarilor climatice n Romania si care necesita o analiza mai detaliata sunt: biodiversitatea, agricultura, resursele de apa, sectorul forestier, infrastructura-constructii, transport, turism, energie, industrie, sanatate. O atentie deosebita trebuie acordata comunitatilor sarace care depind n mare masura de utilizarea directa a resurselor naturale locale. Acestea dispun de mijloace reduse de subzistenta si de o capacitate limitata de a face fata variabilitatii climatice si dezastrelor naturale. Aceste analize cu caracter local pronuntat tin de un nivel suplimentar si o faza viitoare. 5.2. Domeniul natura si biodiversitate Conservarea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000 este obiectivul principal n perioada de referinta in care se implementeaza sisteme adecvate de management pentru protectia naturii n vederea conservarii diversitatii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica. Actiunile prevazute vizeaza ntarirea capacitatii institutionale, la nivel national si local, si atragerea participarii publice (un rol important revenind ONG-urilor) pentru conformarea cu Directivele relevante ale UE, n special cele referitoare la pasari si habitate, n corelare cu dezvoltarea retelei Natura 2000. Siturile Natura 2000 reprezinta 17,84% din suprafata tarii, inclusiv 273 de situri de importanta comunitara (13,21% din suprafata). Tiintele concrete propuse pentru anul 2015 includ sporirea numarului de arii protejate si situri Natura 2000 care dispun de planuri de management aprobate, de la 3 n 2006 la 240 n 2015 si extinderea acestor suprafete la 60% din totalul ariilor protejate. 5.3. Domeniul calitatea vieii n mediul urban i a mediului n general Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei prin implementarea masurilor preventive n cele mai vulneraile zone. Obiectivele principale vizeaza instituirea unui management durabil al inundatiilor n zonele cele mai expuse la risc. Realizarea unui nivel adecvat de protectie mpotriva inundatiilor se impune datorita cresterii n intensitate a acestor dezastre naturale n ultimul deceniu. Crearea unei societati bazate pe incluziunea sociala prin luarea n considerare a solidaritatii ntre generatii si n interiorul lor si asigurarea cresterii calitatii vietii cetatenilor ca o conditie a bunastarii individuale durabile. Activitatile Uniunii Europene n domeniul protectiei si incluziunii sociale sunt reglementate prin deciziile Consiliului European din martie 2006 care stabilesc noi obiective si modalitati de actiune si ncurajeaza cooperarea dintre statele membre potrivit metodei deschise de coordonare. Comunicarea Comisiei Europene privind Serviciile Sociale de Interes General statueaza reperele principale ale responsabilitatilor agentiilor guvernamentale si organismelor de suport n acest
S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

33

domeniu. Statelor membre le revin, de asemenea, ndatoriri precise n baza Pactului European pentru Tineret si a Pactului European pentru Egalitatea de Gen. 5.4. Domeniul utilizarea resurselor naturale i generarea deeurilor Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor prin mbunatatirea gestionarii deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric n minimum 30 de judete pna n 2015. Romania a obtinut perioade de tranzitie in vederea conformarii cu Directivele UE pentru depozitele de deseuri municipale pana in 2017; depozitarea temporara de deseuri periculoase pana in 2009; depozitarea de deseuri industriale nepericuloase pana in 2013. La nivel national, un numar de 177 depozite vor trebui sa-si nceteze activitatea si se va asigura reducerea treptata a cantitatilor depuse in cele 101 depozite municipale neconforme. Pana in anul 2013 se va reduce pana la 2,4 milioane tone cantitatea anuala a deseurilor biodegradabile depozitate, reprezentand 50% din totalul produs n 1995, si se vor implementa masuri pentru reducerea considerabila a depozitarii deseurilor de ambalaje. Actiunea in acest domeniu se va concentra pe punerea n aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deseuril si prezentul studiu evidentiaza rezultatele notabile ale proiectului de acest tip din judetul Arges, a carui etapa a doua se finanteaza din POS Mediu. Programele de management integrat se vor extinde progresiv si n mediul rural prin instituirea unor servicii de colectare, si prin eliminarea gropilor de gunoi necontrolate. Prognoza privind generarea deseurilor municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii) s-a realizat defalcat, pe tipuri de deseuri. Prognoza de generare a deseurilor menajere colectate, cat si a celor generate si necolectate, s-a realizat pe medii (urban si rural), pe baza urmtorilor indicatori: - evolutia populatiei la nivelul judetului; - evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare; - evolutia indicelui de generare a deseurilor menajere; Prognoza privind generarea deseurilor municipale s-a realizat pornind de la datele estimate pentru anul 2005 si considerand o crestere anuala de 0,8 %. Cresterea anuala de 0,8 % a generarii deseurilor municipale, determinata, in principal, pe baza prognozei PIB, a fost utilizata la calculul prognozei din Planul National de Gestionare a Deseurilor.

Tabel 7: Cantitati de deseuri reciclabile ce trebuie colectate de la populatie pentru anii tinta Sursa: Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor 2008-2013

Colectarea selectiv a deseurilor reciclabile, conform proiectului ISPA, prevede: amplasarea, in mediu urban cat si rural, de grupuri a cate trei containere cu capacitate de 1.1 mc pentru deseuri de hartie/carton, plastic si sticla; puncte ecologice de colectare a deseurilor reciclabile voluminoase si a deseurilor periculoase (suprafata de minim 250 mp): doua in Pitesti, unul Campulung, unul in Mioveni. Punctele ecologice de colectare (denumite puncte verzi) au urmatoarele avantaje: reducerea cantitatii de deseuri depozitate in rampa; evitarea depozitarii necontrolate a deseurilor voluminoase care nu pot fi administrate prin servicii de colectare conventionala;

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

34

managementul separat al deseurilor periculoase casnice, a caror indepartare din circuitul deseurilor este importanta pentru evitarea riscurilor asupra sanatatii si protectia mediului. 5.5. Domeniul transport Domeniul transporturilor este considerat prioritar n contextul planurilor de dezvoltare ale Romniei, date fiind relatiile sale de interdependenta cu celelalte ramuri ale economiei nationale, valoarea serviciilor oferite pentru populatie si impactul considerabil asupra mediului. Dezvoltarea transporturilor are n vedere facilitarea includerii sistemelor urbane din Romnia n mediul european prin mbunatatirea serviciilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale si aeriene avnd destinatiile principale n Europa. Indicatorul relativ al accesibilitatii (combinnd servicii, transbordari, preturi si durate de calatorie) urmeaza sa se alinieze progresiv pna n anul 2020 la cel existent n zonele metropolitane din Europa. Se vor mbunatati legaturile ntre orase prin stimularea serviciilor de transport public interurban si de coordonare a gestiunii si se va garanta o accesibilitate generala minima a serviciilor publice pentru toti cetatenii, acordndu-se o atentie speciala grupurilor vulnerabile (copii, batrni, persoane cu mobilitate redusa). Accesibilitatea transportului public la zonele cu densitate mica a populatiei si nuclee dispersate se va asigura la nivele minime stabilite. Conditiile de siguranta vor creste, estimndu-se o reducere cu 50% a numarului de decese n urma accidentelor din transporturi n perspectiva anului 2030 fata de anul 1998. n domeniul protectiei infrastructurii de transport se va dezvolta o politica de risc zero, iar riscurile existente vor fi reevaluate continuu la toate modurile de transport. Pentru mbunatatirea comportamentului n raport cu mediul, se va diminua progresiv impactul global al emisiilor poluante din transporturi n vederea ncadrarii n obiectivele stabilite pentru Romania privind plafoanele nationale de emisii. Se va realiza o reducere cu 5% pna n 2015 a depasirilor actuale ale nivelurilor limita privind calitatea aerului n orase, urmnd ca proportia sa creasca apoi pna la 15% la emisiile unde transportul constituie sursa principala de poluare tinand seama de situatia precara a infrastructurii si a parcului de mijloace de transport, precum si tendintele negative nregistrate n ultimii ani n privinta productivitatii resurselor consumate, acestui sector i revine o pondere semnificativa din alocarile de fonduri UE nerambursabile pentru perioada 2007-2013. Raportul negativ dintre evolutia cererii de transport (n special rutier) si cresterea produsului intern brut (PIB) se estimeaza ca se va reduce n viitor ca urmare a: Modificarii progresive a structurii economiei prin reducerea ponderii sectoarelor care lucreaza cu cantitati mari de produse transportate (industriile extractive de minereuri, siderurgia si petrochimia) si consuma multa energie si prin cresterea ponderii sectoarelor care au consumuri materiale si energetice mai reduse (serviciile, industriile prelucratoare etc.) si valoare adaugata mare; Modificarii structurii productiei de energie electrica, ca urmare a valorificarii unor surse regenerabile de energie (eoliana, solara, biomasa, geotermala, micro-hidro), a extinderii energeticii nucleare (dublata n 2008, cu perspectiva construirii altor doua unitati n urmatorii 7-9 ani) si a diminuarii ponderii centralelor termoelectrice pe carbune si pacura care necesita transportul unor cantitati mari de combustibil, uneori pe distante mari; Reducerii, ca urmare a implementarii programelor de impulsionare a inovarii tehnice si tehnologice si de crestere a competitivitatii, a consumurilor specifice de materiale si energie n toate sectoarele productive ale economiei, cu efecte asupra volumurilor transportate; Modificarii graduale a proceselor de productie, depozitare si desfacere, cu efecte asupra ponderii cererii de transport de marfa si persoane; Ajustarii treptate a structurii transporturilor prin diminuarea, ntr-o prima etapa, a ritmului de crestere a transportului rutier si reorientarea fluxurilor de marfuri si calatori spre celelalte moduri de transport n urmatoarele etape; Stabilizarii cererii de transport privat si a evolutiei artificiale a nevoii de mobilitate n si n afara centrelor urbane printr-o planificare urbana si spatiala echilibrata si prin mbunatatirea serviciilor publice n transportul de calatori. Se vor finaliza lucrarile privind modernizarea infrastructurilor situate pe Coridorul IX (rutier si feroviar) pan-european: de la frontiera cu Republica Moldova pna la frontiera cu Bulgaria, cu racordare la coridoarele IV si VII (Dunarea).
S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

35

Transportul feroviar Reeaua de ci ferate a judeului Arge este bine dezvoltat, liniile aflate n exploatare nsumnd o lungime de cca. 227 km. n raport cu suprafaa judeului, liniile de cale ferat au o densitate de 33,3 km /1000 km fiind inferioar mediei pe ar de 45,3 km/1000 km. Transportul rutier Lungimea drumurilor publice din judeul Arge la sfritul anului 2006 era de 3.031 km, sitund judeul Arge pe primul loc din regiunea Sud-Muntenia n tabelul 2.15. este prezentat situaia drumurilor publice la 31 decembrie 2006. Densitatea drumurilor publice este de 44,8 km/100 km, valoarea fiind superioara mediei pe tara. Reteaua de drumuri existenta si pozitia geografica a judetului asigura acestuia o buna deschidere interna si internationala. Principalele cai rutiere internationale care strabat judetul, si care faciliteaza accesul din si inspre aceasta la nivel naional si international sunt: - E70 Bucuresti Pitesti Craiova Timisoara - E81 Bucuresti Pitesti Sibiu Cluj-Napoca Satu-Mare - E574 Bacau - Onesti - Brasov - Pitesti - Craiova Judetul beneficiaza si de avantajele oferite de autostrda A1 (Bucuresti Pitesti). In judet nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport aerian de marfa si calatori, dar cel mai mare aeroport din Romania (aeroportul Otopeni) este amplasat la aproximativ 120 km de Muncipiul Pitesti.

6. Analiza programelor si proiectelor de mediu din judet

Programele si proiectele sunt parghiile prin care se aplica obiectivele generale si cele specifice din planurile de dezvoltare la nivel local. Astfel, la nivelul judetului au fost identificate urmatoarele obective generale. Obiective generale dezvoltare durabila Acestea sunt obiective cu caracter general pentru aplicarea cadru a principiilor dezvoltarii durabile si stau la baza formularii si promovarii strategiilor, planurilor si programelor de dezvoltare la nivel national, regional si local. Dintre cele cu aplicabilitate in cadrul acestui Studiu, se numara: Corelarea efectiva a obiectivelor de dezvoltare economica, inclusiv a programelor de investitii, cu potentialul si capacitatea de regenerare a resurselor naturale; Anticiparea efectelor globale pentru gasirea si aplicarea la timp a unor solutii de adaptare a sistemelor uman si natural la modificarile ce pot decurge pe termen mediu; Modernizarea continua a sistemelor educationale si de formare profesionala in functie de grupurile tinta carora aceste programe se adreseaza; Adoptarea celor mai bune tehnici si tehnologii disponibile prin achizitiile verzi din cadrul proiectelor de investitii; Asigurarea securitatii si sigurantei alimentare prin promovarea unor modele durabile in agricultura, legumicultura si cresterea animalelor; Respectarea normelor si standardelor europene privind calitatea vietii in asezari urbane si la sate. Obiective specifice de mediu in judetul Arges Aceste obiective se refera la probleme specifice de mediu in functie de sursele relevante de poluare si activitatile predominante, dar si a celor ce decurg din cerinta de imbunatatire continua a aplicarii managementului de mediu. Unele dintre aceste obiective pot fi si in categoria obiectivelor generale dezvoltarii durabile anterior prezentate. Reducerea efectelor negative generate de activitile umane, prin promovarea de programe pentru modernizare, reabilitare si investitii noi pentru domeniile economice din judet; Asigurarea cantitii i calitii apei potabile, canalizarea i epurarea apelor uzate, prin promovarea de programe pentru reabilitare i modernizare staii de epurare, reele de canalizare, etc.; Managementul riscului, actiune in caz de situatii de urgenta si prevenirea accidentelor cu urmari asupra sanatatii omului si a mediului prin promovarea de actiuni proactive;
S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

36

Imbunatatirea managementului deseurilor; Prevenirea afectrii calitii mediului i sntii populaiei ca urmare a expunerii la substane periculoase; Respectarea statutului ariilor protejate existente i a celor in curs de declarare ca arii protejate; ntrirea capacitii instituionale a structurilor administrative locale; Crearea de sisteme de management de mediu si automonitorizare la nivelul agenilor economici cu impact semnificativ asupra mediului; Dezvoltarea si imbunatatirea continua a sistemului de informare, comunicare i contientizare a cetenilor. Pe baza obiectivelor generale si specifice au fost fundamentate programe si proiecte de mediu sau cu componente majore de protectia mediului, prin a caror realizare se urmareste si atingerea indicatorilor de calitate pentru evaluarea progreselor aplicarii principiilor dezvoltarii durabile in judetul Arges. Pentru exemplificare s-au ales doua programe cu contracte de finantare incheiate: Managementul integrat al deseurilor solide din judetul Arges, Beneficiar Consiliul Judetean Arges, prin POS Mediu, Axa 2, prevazut sa fie finalizat in 22.08.2015. Acest program este un exemplu pozitiv de pastrare a liniei de prioritate de mediu prin rezolvarea prime etape de program dintr-o sursa de finantare (ISPA), iar ceea de a doua etapa prin alta sursa pentru care programul a fost eligibil (POS Mediu). Investitiile din aceasta a doua etapa se refera la: construirea Celulei 2 pentru depozitul regional de la Albota; inchiderea pe amplasamentul existent a depozitului de la Curtea de Arge; relocarea i remedierea amplasamentului de la Costeti; inchiderea pe amplasament a gropilor de gunoi necontrolate din zonele rurale; realizarea a 2 statii de transfer (Curtea de Arges si Costesti); realizarea a 2 statii de compost; realizarea a 2 puncte verzi pentru colectarea deseurilor electronice si electrocasnice de la populatie. Obiectivul principal este dezvoltarea infrastructurii sistemului de salubrizare a tuturor localitatilor judetului pentru conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului din judetul Arges. Proiectul vizeaza partea central-sudica a Romaniei, judetul Arges si se va desfasura pe 8 zone in care sunt implicate 102 localitati, dupa cum urmeaza: zona 1 Curtea de Arges; zona 2 Domnesti; zona 3 Campulung; zona 4 Rucar; zona 5 Mioveni; zona 6 Albota-Pitesti; zona 7 Topoloveni; zona 8 Costesti. Proiectul a fost impartit in doua etape. Prima etapa, finantata prin fonduri ISPA, a cuprins zonele cu cele mai urgente nevoi din punct de vedere al mediului: Zona Campulung, Zona Rucar, Zona Mioveni, Zona Pitesti, Zona Topoloveni. Celelalte 3 zone ramase - Curtea de Arges, Domnesti si Costesti - sunt incluse in etapa a II-a a proiectului, finantata din POS Mediu. De prima etapa au beneficiat 475.900 locuitori, adica 73% din populatia judetului Arges. Situatia anterior existenta arata ca doar 54,18 % (circa 350 176 locuitori) din populatia totala a judetului Arges era deservita de servicii de salubrizare. Plan de prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor in bazinul hidrografic Arges-Vedea, Beneficiar Administratia Nationala Apele Romane-Administratia Bazinala de Apa Arges-Vedea, prin POS Mediu, Axa 5, prevazut sa se finalizeze in 31.03.2013. Proiectul vizeaza imbunatatirea managementului riscului la inundatii la nivelul intregului bazin hidrografic Arges-Vedea, acest plan fiind o baza necesara pentru gestionarea infrastructurii de gospodarire a apelor in conformitate cu abordarile si politicile europene ce se regasesc in Directiva 2007/60/CE din 23 octombrie 2007 a Parlamentului si Consiliului European privind evaluarea si gestionarea riscurilor de inundatii. Realizarea acestui proiect va contribui la indeplinirea unor obiective prevazute in Directiva Uniunii Europene privind managementul riscurilor la inundatii (realizarea hartilor de hazard la

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

37

inundatii), la planificarea si realizarea diferitelor lucrari de protejare a infrastructurii si a zonelor aflate in zone cu risc la inundatii ce pot fi afectate de eventualele viituri. Prin proiect se urmareste modernizarea sistemului de management al inundatiilor pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor in bazinul hidrografic Arges-Vedea pe o lungime totala de 3620 km si o suprafata de 5545 kmp. Hartile de hazard (inundabilitate) la inundatii si Planul pentru Prevenirea, Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor in Bazinul Hidrografic Arges-Vedea vor sta la baza planificarii si realizarii lucrarilor de investitii pentru prevenirea si combaterea inundatiilor, precum si realizarii hartilor de risc la inundatii, de catre cele 7 (sapte) Consilii Judetene aflate in spatiul bazinului hidrografic. O etapa importanta in elaborarea acestuia o reprezinta realizarea scenariilor de amenajare in vederea stabilirii unui plan adecvat de masuri prioritare. Obiectivul general al proiectului este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015. Intre proiectele Consiliului Judetean Arges se gasesc si cele care au cel putin o componenta majora de mediu si dezvoltare durabila ; fie ca este vorba despre un proiect de reabilitare a unor drumuri judetene, sau de unul de imbunatatire a sistemelor de management, aplicarea consecventa a principiilor dezvoltarii durabile este liantul ce leaga toate aceste proiecte si integreaza intr-un sistem coerent management de mediu. Numitorul comun care strabate orizontal toate proiectele prioritare si pentru care punctajul unui proiect aflat in evaluare poate creste ramane constant Mediul . Exista inca propuneri de proiecte prioritare pentru autoritati locale ale judetului Arges si pe care le-am regasit si in chestionarele completate pentru acest Studiu. Acestea se gasesc in diverse faze de aprobare, asteaptandu-se sursele de finantare prevazute sau surse alternative in functie de eligibilitate si directiile majore de interventie. A mentiona in aici doar unele dintre aceste propuneri de proiecte, ar putea crea impresia ca doar cele citate au prioritate, ceea ce nu ar fi conform cu liniile majore de actiune la nivelul fiecarei autoritati locale din judetul Arges. 6.1 Rezultate obtinute Rezultatele obtinute prin aplicarea programelor si masuriilor strategice se evalueaza prin aplicarea metodelor de analiza si indicatori de performanta specifici. Pe baza obiectivelor generale si specifice au fost fundamentate programe si proiecte de mediu sau cu componente majore de protectia mediului, prin a caror realizare se urmareste si atingerea indicatorilor de calitate pentru evaluarea progreselor aplicarii principiilor dezvoltarii durabile in judetul Arges. In cadrul acestei teme de Studiu Dezvoltare Durabila in judetul Arges au fost pregatite chestionare pentru a fi completate de autortatile locale. Structura chestionarelor distribuite este prezentata in Anexa1 la acest Studiu. 6.2. Rezultate planificate In raport cu domeniile mai sus mentionate in structura chestionarelor distribute, au fost analizate raspunsuriile disponble in timp util incorporarii in analiza si au fost formulate propuneri de actiuni concrete dupa cum urmeaza : Corelarea efectiva a obiectivelor de dezvoltare economica, inclusiv a programelor de investitii, cu potentialul si capacitatea de regenerare a resurselor naturale actiuni concrete: (i) continuarea dezvoltarii potenialului economic al sectoarelor industriale traditionale din judet, (ii) diversificarea produselor de servicii puse la dispozitia cetenilor, (iii) dezvoltarea cooperrii dintre Consiliul Judetean si autoritile locale, (iv) cresterea eficientei in comunicarea dintre serviciile publice descentralizate i agentii economici, (v) promovarea unor parteneriate eficiente cu societatea civil; Anticiparea efectelor globale pentru gasirea si aplicarea la timp a unor solutii de adaptare a sistemelor uman si natural la modificarile ce pot decurge pe termen mediu actiuni concrete: (i) programe pentru imbunatatirea calitatii serviciilor de apa-canal, (ii) programe pentru diminuarea efectelor locale ale fenomenelor globale de schimbari climatice, (iii) programe pentru reducerea fenomenelor de desertificare din sudul tarii si alte proiecte concrete care sa reduca aspecte de poluare la nivel global cu efecte directe la scara regionala si locala;
S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

38

Modernizarea continua a sistemelor educationale si de formare profesionala in functie de grupurile tinta carora aceste programe se adreseaza actiuni concrete: (i) programe educationale pentru dezvoltarea constiintei ecologice in scoli, licee, univesitati, (ii) programe de dezvoltare a resurselor umane cu potential de reconversie profesionala, prin formarea de personal pregatit in domeniul mediului; Adoptarea celor mai bune tehnici si tehnologii disponibile prin achizitiile verzi din cadrul proiectelor de investitii actiuni concrete: (i) fixarea unor indicatori de performanta de mediu pentru selectia de produse si echipamente in cadrul proiectelor de mediu, (ii) stimularea sferei private care contribuie direct la rezolvarea unor probleme de mediu; Asigurarea securitatii si sigurantei alimentare prin promovarea unor modele durabile in agricultura, legumicultura si cresterea animalelor actiuni concrete: (i) stimularea promovarii tehnicilor ecologice in agricultura, (ii) proiecte menite sa creasca capacitatea de productie agricola ecologica; (iii) stimularea folosirii metodelor de fertilizare naturala a culturilor; Respectarea normelor si standardelor europene privind calitatea vietii in asezari urbane si la sate actiuni concrete: (i) programe de protectie a zonelor verzi, de refacere i extindere a suprafeei minime ocupata de spaii verzi i parcuri, (ii) programe de imbunatatire a comportamentului cetateanului in relatia cu mediul, (iii) reducerea polurii produsa de ctre autovehicule, prin impunerea unor restricii la mijloacele de transport cu un grad ridicat de poluare. Obiective specifice de mediu in judetul Arges Aceste obiective se refera la probleme specifice de mediu in functie de sursele relevante de poluare si activitatile predominante, dar si a celor ce decurg din cerinta de imbunatatire continua a aplicarii managementului de mediu. Unele dintre aceste obiective pot fi si in categoria obiectivelor generale dezvoltarii durabile anterior prezentate. Reducerea efectelor negative generate de activitile umane, prin promovarea de programe pentru: - modernizarea rezervoarelor pentru produse petroliere volatile, - instalaii de recuperare a compuilor organici volatili, - reducerea polurii aerului n staiile de ncrcare i distribuire carburani ; Asigurarea cantitii i calitii apei potabile, canalizarea i epurarea apelor uzate, prin promovarea de programe pentru: - reabilitare i modernizare staii de epurare, - reabilitare si extindere reele de canalizare, - extinderea reelelor de distribuie si inlocuirea celor uzate, introducerea contorizrii la consumatorii casnici i industriali, - monitorizarea deversrilor de materiale poluante n sistemul hidrografic, - reamenajari ale unor cursuri de ap; Managementul riscului, actiune in caz de situatii de urgenta si prevenirea accidentelor cu urmari asupra sanatatii omului si a mediului prin promovarea de programe pentru prevenirea efectelor fenomenelor meteorologice extreme (inundatii, ninsori abundente), programe de instruire a echipelor de voluntari care pot actiona n cazul unor situatii de urgenta, - testarea periodica a procedurilor pentru situatii de urgenta si reducerea efectelor post-incident, accident; Imbunatatirea managementului deeurilor prin programe pentru: - asocierea consiliilor locale n vederea implementrii planului judeean de gestiune a deeurilor, - stimularea parteneriatelor public/privat in rezolvarea unor probleme din domeniul gestiunii durabile a deseurilor, - programe menite sa imbunatateasca managementul deseurilor solide municipale, a deeurilor industriale, - programe pentru diminuarea cantitii de deeuri menajere i industriale depozitate/eliminate, diminuarea cantitii de ambalaje depozitate, inchiderea tuturor depozitelor de deeuri industriale, etc.; Prevenirea afectrii calitii mediului i sntii populaiei ca urmare a expunerii la substane periculoase prin programe pentru: - eliminarea totala de la comercializare a azbestului i a produselor care conin azbest, - predarea acumulatorilor uzai cu electrolitul i componentele solide coninute, catre persoane juridice autorizate conform legii, - colectarea bateriilor i/sau de acumulatori uzai n schimbul bateriilor i/sau acumulatorilor vndui; Respectarea statutului ariilor protejate existente i a celor in curs de declarare ca arii protejate prin programe pentru: - delimitarea i marcarea perimetrelor ariilor naturale de interes local, - imbunatatirea habitatului aspretelui, din Rezervatia Vlsan, care este afectat antropic prin lipsa debitului de servitute aval de acumulare Vlsan si alte activitati antropice,

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

39

- habitate forestiere din raza ocoalelor silvice Topoloveni, Curtea de Arges, Poiana Lacului care sunt afectate de poluari cu apa sarata si titei de la exploatarile petroliere din zona; mbuntirea calitii sntii umane i a mediului in zone urbane prin planuri si programe locale pentru: - fundamentarea deciziilor din planurile de urbanism pe impactul potential asupra mediului i sntii umane; mbuntirea calitii mediului in zone urbane prin diminuarea zgomotului si vibratiilor prin promovarea de programe pentru: - reamenajarea si extinderea rutelor ocolitoare n orase, fluidizarea traficului, - realizarea a noi spaii de parcare, - intocmirea hrilor cu nivelul de zgomot din orase, - realizarea perdelelor de protecie (ci de transport i zone industriale); Protejarea spatiilor verzi, cu precadere in zonele urbane prin programe de: - stabilire a suprafetelor si a sistemului de protecie a spaiilor verzi, - refacerea spaiilor verzi n vederea asigurrii si mentinerii suprafeelor minim reglementate, - mentinerea unor hri a spaiilor verzi, - conservare i monitorizarea spaiilor verzi; ntrirea capacitii instituionale a structurilor administrative locale prin programe pentru: - infiintarea si/sau consolidarea compartimentelor de mediu de la nivelul autoritilor locale; - asigurarea cu personalul calificat corespunzator si stabil necesar pentru buna desfasurarea a activitatii de managment de mediu din judet; - asigurarea unui sistem de colaborare deschisa intre autoritatile competente de mediu si participantii la procesul de luare a deciziilor de mediu (autoritati locale, comunitati locale, asociatii intercomunitare, ONG, agenti economici, mediul academic, media, etc.); Crearea de sisteme de management de mediu si automonitorizare la nivelul agenilor economici cu impact semnificativ asupra mediului prin programe pentru: - realizarea si functionarea unor sisteme de automonitoring, - imbunatatirea sistemului de raportare si schimbului de informatii intre autoritati si agentii economici, - publicarea anuala a unor buletine privind starea mediului si progresele agentului economic in domeniul aplicarii managementului de mediu; Dezvoltarea si imbunatatirea continua a sistemului de informare, comunicare i contientizare a cetenilor prin - buletine si materiale informative i educaionale, iniierea unui numar crescut de aciuni cu asigurarea participrii comunitii, extinderea sistemului de informare a populaiei cu privire la starea calitii mediului, continuarea actiunilor de participare a specialistilor la emisiuni tematice pe posturile locale de televiziune pentru informarea, dezbateri de mediu, etc. 6.3. Propuneri de proiecte prioritare pentru aplicarea sustinuta a strategiei de dezvoltare durabila In cadrul acestui Studiu au fost analizate chestionarele completate de respondenti. Analiza s-a efectuat pe baza celor 9 domenii din chestionar si a indicatorilor de raspuns: completare, acuratete si relevanta. Principalele directii de interventie ale acestei etape de aplicare la nivel judetean a conceptului de dezvoltare durabila sunt: (i) Dezvoltarea unei economii durabile, integrand toate componentele dezvoltarii durabile si implicand activ toti participantii la luarea decizilor de mediu (din segmentele societatii romanesti: autoritati publice, institutii publice, asociatii patronale sau profesionale, sindicate, cetateni, etc.); (ii) Continuarea aplicarii consecvente a obectivelor generale si specifice, cu masurile aferente, asa cum au fost deja prezentate in acest Studiu; (iii) Incurajarea participarii publicului la luarea decizilor de mediu, conform legislatiei orizontale de mediu; (iv) Promovarea si dezvoltarea unui management integrat cu incorporarea principiilor dezvoltarii durabiile si crearea mecanismelor si a indicatorilor necesari evaluarii periodice a planurilor si programelor de mediu; (v) mbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii prin masuri suplimentare celor prevazute pentru ansamblul populatiei, favoriznd o abordare specifica pentru activitati din proiecte in domeniul protectiei mediului;
S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

40

(vi)
(vii)

Consolidarea capacitatii institutionale si administrative pentru actiune proactiva cu dezvoltarea asistentei voluntare din partea cetateanului, a ONG de mediu;

7. Probleme identificate si posibile actiuni de remediere

Pe baza analizei raspunsurilor primite la chestionarul administrat au fost identificate si aspecte de baza care necesita actiuni de absorbtie a fondurilor europene, dar si de imbunatatire a managementului de mediu in judet. Au fost identificate unele aspecte ce necesita actiuni de ameliorare si imbunatarire. Cele mai importante se prezinta mai jos. In domeniul finantarii/cofinantarii proiectelor Pentru cresterea ratei de investitii pe termen mediu si lung va trebui continuata politica de atragere a investitiilor straine directe, n special a celor care pot contribui substantial la cresterea exportului, astfel ca exportul sa devina in mod real o parghie a cresterii economice. Identificarea surselor de finantare si cofinantare pentru investitiile publice si private. Continuare efortului de dezvoltare a instrumentelor de economisire, pe baza practicilor aplicate cu succes in alte tari ale UE. Dezvoltarea parteneriatelor public-privat fara a fi limitate la concesionari, desi acestea sunt o cale folosita cu succes in proiecte. Infiintarea unor companii noi, capitalizate partial prin oferte publice initiale, in care statul sau autoritatea locala detine un pachet majoritar sau minoritar in compania care face investitia si o exploateaza, dar care se capitalizeaza ulterior prin listarea pe bursa, aceasta poate constitui o alta solutie pentru reducerea efortului bugetar initial si a cheltuielilor de intretinere dupa darea in exploatare in cazul investitiilor in infrastructura. Reducerea participarii banilor publici diminueaza n acelasi timp si efectele negative asupra eficientei investitiilor. Utilizarea completa si eficienta a fondurilor alocate prin programele UE poate contribui substantial atat la cresterea ratei de investitii cat si la reducerea deficitului de cont curent. O estimare era absorbtia completa a fondurilor structurale si de coeziune care sa duca la o crestere suplimentara a PIB de 15-20% pna n anul 2015. Este necesara cresterea substantiala a capacitatii de a asigura proiecte eligibile si de a acorda consultanta si expertiza necesara la nivel local prin masuri precum: cresterea rolului structurilor existente la nivel regional si local, atragerea in aceste structuri si motivarea unor specialisti cu inalta calificare in domeniile specifice oportunitatilor reale din fiecare judet; inventarierea si evaluarea fezabilitatii proiectelor existente si completarea portofoliului de proiecte att pentru investitii destinate modernizarii infrastructurii si serviciilor publice de baza ct si a proiectelor initiate de ntreprinzatori privati; atragerea in elaborarea de proiecte a potentialului existent in institutiile de proiectaredezvoltare si n universitatile cu profil tehnic si economic, inclusiv atragerea studentilor din anii terminali si masteranzilor care vor putea sa-si sustina lucrarile de diploma cu asemenea proiecte pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial si initierea de afaceri proprii dupa absolvire; analizarea masurilor necesare pentru cresterea capacitatii de executie a investitiilor, evaluarea necesarului de forta de munca pe calificari si specialitati si asigurarea acestuia prin formare initiala si recalificare. In domeniul managementului deseurilor Promovarea etapei a doua a proiectului finantat prin POS Mediu va contribui la rezolvarea unor probleme de mediu identificate prin documentele de planficare, totusi pentru proiectele ce decurg ca prioritati din Planul Judetean de Management al Deseurilor si pentru aplicare masurilor de dezvoltare durabila, vor fi necesare resurse financare insemnate. Din aceasta perspectiva se vor accesa sursele de finantare din Uniunea Europeana, dar si cele din parteriate public private si se va analiza pentru proectele locale disponibilitatea si posibilitatea de a plati a beneficiarilor serviciilor ce tin de componente ale managementului integrat al deseurilor. .

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

41

*) Sustinerea UE poate veni prin intermediul Fondurilor de Coeziune; in momentul de fat nu exist finantare asigurat din acest fond. Trebuie mentionat c valorile calculate reprezint valori medii pe locuitor, care nu au tinut seama de ponderea investitiilor ce ar trebui alocate familiilor sau firmelor care genereaz deseuri de tip menajer. De asemenea, nu au fost calculate efectele subventionrii incrucisate intre diversele categorii de generatori. Consecintele tarifare ale investitiilor propuse se incadreaz in anumite limite posibil acceptabile in cadrul judetului. Ar trebui subliniat faptul c aceste calcule reprezint doar costurile investitiilor propuse pe cap de locuitor si nu iau in considerare partea real de cheltuieli alocat familiilor sau consecintele subventiilor incrucisate dintre grupurile de consumatori.

Tabel 8: Impact investitii asupra tarifului de gestiune a deseurilor in judetul Arges (valori medii) Sursa: Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor 2008-2013

In domeniul zone critice privind deteriorarea calitatii mediului a) Aspecte de mediu au fost semnalate in zone critice din punct de vedere al poluarii aerului: - Zona limitrofa societatii HOLCIM Cimentul Campulung; - Municipiul Pitesti pe directia Nord-Sud, in apropierea arterelor principale de circulatie auto sursa poluare: trafic rutier. b) Aspecte de mediu au fost semnalate in zone critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata: - Poluarea paraului Neajlovel cu apa sarata si titei, dar si cu ape ncarcate organic provenite de la diferite activitati specifice din zona; - Poluarea raului Cotmeana cu apa sarata si titei provenita din activitatea de exploatare a zacamintelor petroliere Cursul raului Cotmeana afectat de activitatile petroliere ale Schelei Petrol Pitesti sectiile Samara, Sapata si Cocu. - Poluarea potentiala a raului Dambovnic, emisarul pentru efluentul evacuat din statia de epurare ape uzate provenite de la SNP Petrom SA Suc. Arpechim Pitesti. c) Aspecte de mediu au fost semnalate in zone critice din punct de vedere al calitatii apelor subterane: - Zone contaminate cu pesticide n localitatile Flfani si Micesti, identificate n cadrul proiectului JICA; - Ape subterane afectate de deversarile de apa sarata n zonele cu exploatari petroliere, dar mai ales n platforma Cotmeana care este si deficitara n apa; - Ape subterane afectate de depozitele mixte orasenesti; - Ape subterane afectate de fostul depozit al SC Automobile Dacia, situat n zona Piscani. d) Aspecte de mediu au fost semnalate in zone critice din punct de vedere al degradarii/poluarii solului: - n zona Poiana Lacului, Mosoaia, Sapata din cauza avariilor la conductele de transport amestec (apa sarata si titei) apartinnd SNP Petrom Schela Petroliera Pitesti au fost afectate terenuri agricole si silvice. - au fost inventariate terenurile poluate, din perioade anterioare la 6 agenti economici, suprafata totala a acestora fiind de: 63,65 ha, astfel:
S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

42

SC Automobile Dacia SA - 1,69 ha; Primaria Mioveni - fost depozit Piscani: 6,5 ha; o Depoul CFR Pitesti - 0,05 ha; o SNP Petrom - Schela Ciurasti: 14,72 ha; o Schela Gaesti - 34,29 ha; o Arpechim SA: 6,4 ha. In domeniul calitatii necorespunzatoare a aerului ambiental Principalele probleme de mediu identificate se refera la: poluarea datorata traficului. Traficul rutier - traficul rutier constituie o sursa de poluare importanta n judet datorita numarului mare de autovehicule existente, precum si faptului ca, datorita absentei drumurilor ocolitoare ale localitatilor, traficul de tranzit, deosebit de intens pe drumurile nationale, are loc n interiorul ariilor locuite. Din acest motiv, un procent semnificativ din populatia judetului (locuitorii din zonele limitrofe cailor de trafic) este expus la poluarea generata de traficul rutier. Efectele asupra sanatatii umane sunt legate de nocivitatea gazelor de esapament care contin NOx, CO, SO2, CO2, compusi organici volatili, particule ncarcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, selenium, zinc). Aceste noxe mpreuna cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca probleme respiratorii acute si cronice. Traficul greu, generator al unor niveluri ridicate de zgomot si vibratii, precum si fondul sonor permanent determina conditii de aparitie a stresului, cu implicatii uneori majore asupra starii de sanatate. In domeniul diminuarii fondului forestier Se datoreaza taierilor abuzive care se desfasoara mai ales n paduri particulare unde lipsesc att un sistem corespunzator de gospodarire, ct si un sistem eficient de paza si control. In domeniul turismului Existenta unui master-plan turistic al judetului Arges inglobeaza analiza potentialelor proiecte ce influenteaza mediul. Pentru instalatii de alimentare cu apa si retele de apa potabila este mentionata lipsa fondurilor deoarece se aloca anual sume insuficiente ce fac imposibila finalizarea lucrarilor. o o

8. Masuri de imbunatatire a managementului calitatii mediului in judetul Arges

Unul dintre principalele mijloace de imbunatatire a managementului calitatii mediului este aplicarea unui sistem de management de mediu. Standardul ISO 14001 defineste un sistem de management de medu certificabil international (SMM). Exista la nivel regional, al Uniunii Europene si schema EMAS (Sistemul comunitar de management de mediu i audit). Ambele au obiectivul comun de a asigura buna gestionare a mediului. Comisia Europeana a recunoscut ca standardul ISO 14001 poate reprezenta si o etapa pentru participarea la EMAS. In fapt, cerintele sistemului de management de mediu EN ISO 14001:2004 reprezinta o parte integranta a EMAS III. Adoptarea ISO 14001 in calitate de element al sistemului de management al EMAS va permite organizatiilor sa progreseze de la ISO 14001 la EMAS fara dublarea eforturilor si evitarea unor costuri excesive. Obtinerea certificarii ISO 14001 inseamna ca s-au intreprins deja cei mai importanti pasi in vederea inregistrarii in cadrul EMAS. Printre cerintele suplimentare se numara: analiza initiala de mediu: EMAS prevede efectuarea unei analize iniiale de mediu pentru a identifica aspectele legate de mediu ale unei organizaii. Cu toate acestea, atunci cnd o organizaie dispune deja de un sistem de management de mediu certificat n baza standardului ISO 14001, nu este necesar sa realizeze o analiza oficiala de mediu in momentul trecerii la punerea in aplicare a EMAS, atat timp cat in sistemele de management de mediu certificate se tine cont pe deplin de aspectele de mediu prevazute; aprobarea autoritatilor guvernamentale in ceea ce priveste conformitatea juridica: o organizatie inregistrata in cadrul EMAS trebuie sa dovedeasca respectarea integrala a legislatiei in materie de mediu; un angajament in vederea imbunatatirii continue a performantei de mediu: o organizatie care doreste sa se inregistreze in cadrul EMAS trebuie sa se angajeze in vederea imbunatatirii continue a performantei sale de mediu. Performanta de mediu este evaluata de un verificator de mediu;
S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

43

 implicarea angajatilor si deschiderea fata de public: o organizaie nregistrata in cadrul EMAS trebuie sa dea dovada de un dialog deschis cu angajatii si cu partile interesate, inclusiv cu partile implicate, autoritatile locale i furnizorii; o declaraie de mediu verificata: organizatia trebuie sa furnizeze o declaratie publica privind performanta de mediu. Declaratia de mediu prevede rezultatele obinute n raport cu obiectivele de mediu si viitorii pasi care vor fi intreprinsi pentru a imbunatati continuu performanta de mediu a organizatiei. In afara de ISO 14001, exista si alte numeroase sisteme de management de mediu in intreaga Europa. Desi fiecare sistem de management de mediu reprezinta un pas notabil in vederea imbunatatirii performantei de mediu, organizaiile angajate pe aceast cale ajung de multe ori la limitele acestor sisteme i simt nevoia de a pune n aplicare un sistem de management de mediu mai solicitant si mai ambitios. Pentru exemplificare mentionam cele doua domenii prioritare cu proiecte aflate in derulare si care vizeaza masuri de imbunatatre la managementului apei, respectiv deseurilor: a) managementul integrat al surselor de apa, prin: - lucrari de aductiune din acumulari pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor deficitare, amenajarea de surse noi pentru apa potabila prin realizarea de noi acumulari si/sau fronturi de captare subterane; - mbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apa si canalizare din aglomerarile umane urbane si rurale, prin orientarea investitiilor spre dezvoltarea si extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila si canalizare, att n mediul urban ct si n mediul rural; - mbunatatirea calitatii resurselor de apa, prin activitati de reabilitare, dezvoltare si modernizare a statiilor de epurare a apelor uzate, n concordanta cu standardele UE, precum si reabilitarea si extinderea statiilor de epurare a apelor industriale n vederea reducerii si/sau eliminarii deversarilor de substante periculoase; - utilizarea durabila a surselor de apa, prin actiuni de reconstructie ecologica si renaturarea rurilor, n special, prin asigurarea unor debite pe cursurile de apa care sa permita dezvoltarea ecosistemelor acvatice sau a ecosistemelor care sunt legate de apa. b) managementul integrat al deseurilor prin: - reducerea riscurilor de poluare a apelor subterane si de suprafata; - reducerea poluarii aerului (se reduc emisiile de NH3, SO2, CO2); - reducerea poluarii solului; - eliminarea disconfortului cetatenilor din cauza aspectului neplacut al punctelor de colectare si a depozitelor neconforme de deseuri; - diminuarea cantitatilor de deseuri prin recuperarea deseurilor reciclabile (deseuri organice, plastic, hartie, sticla). Producerea de compost pe plan local si/sau centralizat poate asigura nlocuirea ngrmintelor pe baz de nitrai; - monitorizarea cantitatii de deseuri produsa, taxarea generatorilor de deseuri tinand cont de cantitatea evacuata si reducerea cantitatii de deseuri depozitate; - imbunatatirea calitatii serviciilor de salubritate si, implicit, a confortului si standardului de viata a populatiei; - crearea de noi locuri de munca. Aceste sisteme de management integrat au la baza principiile dezvoltarii durabile, presupunand o schimbare in comportamentul participantilor la procesul de luare a deciizilor durabile de mediu din judetul Arges. Extinderea si diversificarea schemelor si etapelor de management contribuie pe termen mediu la dezvoltarea unei constinte ecologice. Cetatenii sunt deja constienti de faptul ca, daca nu actioneaza in directii cum ar fi colectarea selectiva a deseurilor acest lucru se
S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

44

va reflecta, foarte curand, nu doar in gradul ridicat de poluare care afecteaza sanatatea umana si mediul inconjurator, ci si in pretul pe care trebuie sa-l plateasca pentru produsele noi din acelasi material sau pentru serviciul de salubritate. O cale de imbunatatire a managementului proiectelor locale care vizeaza mai multe autoritati locale este si asocierea. In judet, majoritatea comunelor sunt asociate la Asociatia de dezvoltare Intercomunitara Arges sau alte asociatii intercomunitare (ex Asociatia Intercomunitara MusatestiBradulet, Consoriu Topoloveni (in cazul localitatii Teiu), Asociatia intercomunitara Badislava-Valea Babei, asociatia intercomunitara Valea Frasinului- Blaj (in cazul comunei Tigveni), Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Valea Argeselului Carcinov (in cazul comunei Vulturesti). O mica parte din primarii au personal ce a absolvit cursuri de pregatire profesionala sau dezvoltare a resurselor umane pentru mediu - Curs de mediu, Curs de auditor si evaluator de mediu, iar din perspectiva imbunatatirii managementului de mediu, intreg personalul va avea nevoie sa beneficieze de cursuri de pregatire profesionala.

Glosar termeni
A accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor deversari/emisii neprevazute de substante sau preparate periculoase/poluante, sub forma lichida, solida, gazoasa ori sub forma de vapori sau de energie, rezultate din desfasurarea unor activitati antropice necontrolate/bruste, prin care se deterioreaz ori se distrug ecosistemele naturale si antropice; acte de reglementare - aviz de mediu, acord de mediu, aviz Natura 2000, autorizaie de mediu, autorizatie integrata de mediu, autorizatie privind emisiile de gaze cu efect de sera, autorizatie privind activitati cu organisme modificate genetic; activitate poluatoare - orice activitate care determina schimbari negative privind caracteristicile naturale ale calitatii mediului geologic; administrarea ariilor naturale protejate: ansamblu de masuri care se pun in aplicare pentru asigurarea regimului special de protectie si conservare instituit conform dispozitilor legale apa pluviala - apa din precipitatii care se scurge la suprafata terenului spre depresiuni naturale, canale de coasta, rigole sau alte sisteme constructive prevazute pentru evacuare; apa potabila - apa care poate fi consumata de om, direct sau indirect, timp indelungat, fara a-i prejudicia sanatatea, indeplinind conditiile prevazute de Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata si completata prin Legea nr. 311/2004; ori L 458/2002 privind calitatea apei potabile cu modificarile si completarile ulterioare, ori Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata si completata prin Legea nr. 311/2004 si Ordonanta 11/2010; apa subterana este apa care satureaza o zona aflata deasupra unui strat de sol impermeabil; apa uzata (reziduala) - orice apa care a facut obiectul unei folosiri si careia in procesul de utilizare i s-au modificat caracteristicile fizice, chimice, biologice sau microbiologice; ape de suprafata: apele interioare, cu exceptia apelor subterane; ape tranzitorii si ape costiere, exceptand cazul starii chimice pentru care trebuie incluse apele teritoriale; ape uzate orasenesti: ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale si/sau ape meteorice; ape uzate: ape provenind din activitati casnice, sociale sau economice, continand substante poluante sau reziduuri care-i altereaza caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale, precum si ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate; arie naturala protejata: zona terestra, acvatica si/sau subterana cu perimetru legal stabilit si avind un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni bio-geografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau cultura deosebita; B baza nationala de date - sistemul national integrat de informatii si aplicatii, ale carui gestiune si administrare sunt ncredinate, conform legii, unui operator; bazin hidrografic: nseamn o suprafa de teren de pe care toate scurgerile de suprafa curg printr-o succesiune de cureni, ruri i posibil lacuri, spre mare ntr-un ru cu o singur gur de vrsare, estuar sau delt;
S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

45

biodiversitate diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice i terestre, precum i dintre complexele ecologice din care acestea fac parte: cuprind diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii si intre ecosisteme. cadastrul apelor: activitatea privind inventarierea, clasificarea, evidenta si sinteza datelor referitoare la reteaua hidrografica, resursele de apa, lucrarile de gospodarire a apelor, precum si la prelevarile si restitutiile de apa; C cele mai buna tehnici disponibile stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient nregistrat n dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor- limita de emisie in scopul prevenirii, iar in cazul in care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea globala a emisiilor si a impactului asupra mediului in intregul sau; colectare- strangerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara), a deseurilor in vederea transportarii lor spre valorificare. consumator inseamn o persoan care primete ap potabil furnizat conform prevederilor legale n vigoare de la un producator sau distribuitor de apa potabila; D depozit amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran, inclusiv: spatii interne de depozitare a deseurilor, adica depozite in care un producator de deseuri executa propria eliminare a deseurilor la locul de producere; un loc stabilit pentru o perioada de peste un an pentru stocarea temporara a deseurilor; dar exclusiv : spatiul unde deseurile sunt descarcate pentru a permite pregatirea lor pentru un transport ulterior in scopul recuperarii, tratarii sau eliminarii finale in alta parte; spaiiul de stocare a deseurilor brute inainte de recuperare sau tratare, pentru o perioada mai mica de 3 ani, ca regula generala, sau spatiul de stocare a deseurilor inainte de depozitare, pentru o perioada mai mica de un an. deseu orice substanta n stare solida sau lichida, provenita din procese de productie sau din activitati casnice si sociale, care nu mai poate fi utilizata conform destinatiei initiale si care, in vederea unei eventuale reutilizari n alte scopuri sau pentru limitarea efectelor poluante, necesita masuri speciale de depozitare si pastrare. deseuri biodegradabile- deseuri care sufera descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deseurile alimentare sau de gradina, hartia si cartonul. deteriorarea mediului alterarea caracteristcilor fizico- chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea echilibrului ecologic si a calitatii vietii cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului. dezvoltare durabila - dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi; aceasta definitie este cea mai cunoscuta si este data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCEF) in raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut si sub numele de "Raportul Bruntland". E echilibru ecologic ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica armonioasa a acestuia. epurarea apei - succesiune de procedee tehnologice prin care sunt retinute, neutralizate i ndeprtate elementele impurificatoare din apele uzate; evacuare - eliminarea direct sau indirect n receptori acvatici a apelor uzate continand poluanti sau reziduuri care altereaza caracteristicile fizice, chimice si bacteriologice initiale ale apei utilizate, precum si a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate; evaluare - orice metoda utilizata pentru masurarea, calcularea, modelarea, prognozarea sau estimarea prezentei unui poluant;

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

46

evaluare a riscului lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, prin care se realizeaza analiza probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale impactului asupra mediului si se stabileste necesitatea masurilor de prevenire, interventie si/sau remediere. evaluare de mediu elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritatilor publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor, luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate. evaluarea expunerii determinarea emisiilor, cailor de patrundere in mediu si vitezelor de transport, transformarii sau degradarii substantei, in vederea estimarii concentratiilor/dozelor la care populatiile umane sau componentele de mediu: apa, sol, aer sunt sau pot fi expuse. evaluarea impactului asupra mediului proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanattii oamenilor si mediului. evaluarea riscului - estimarea, incluzand identificarea pericolelor, marimea efectelor si probabilitatea unei manifestari, si calcularea riscului, incluzand cuantificarea importantei pericolelor si consecintelor pentru persoane si/sau mediul afectat; G gestionarea deseurilor- colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa inchiderea acestora. gospodarirea apelor: ansamblul activitatilor care prin mijloace tehnice si masuri legislative, economice si administrative, conduc la cunoasterea, utilizarea, valorificarea rationala, mentinerea sau imbuntatirea resurselor de apa pentru satisfacerea nevoilor sociale si economice, la protectia mpotriva epuizarii si poluarii acestor resurse, precum si la prevenirea si combaterea actiunilor distructive ale apelor; H habitat natural zona terestra, acvatica sau subterana, in stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice. habitate naturale de interes comunitar acele habitate care:i (1) sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural; (2) au un areal natural mic ca urmare a restrangerii acestuia sau prin faptul ca au o suprafata restransa; sau (3) reprezinta esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre urmatoarele regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica. I impact orice efect produs asupra mediului de o activitate propusa, inclusiv asupra sanatatii si securitatii umane, asupra florei, faunei, solului, aerului, apei, climei, peisajului si monumentelor istorice sau asupra altor constructii, ori interactiunea dintre acesti factori; totodata termenul desemneaza si efectele asupra patrimoniului cultural sau asupra conditiilor socio-economice rezultate din modificarea acestor factori. impact de mediu modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; dimensiunea diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata principal de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora. Un astfel de impact poate sa apara n prezent sau s aib o probabilitate ridicat de manifestare n viitor, inacceptabil de autoritile de mediu competente. impact potential de mediu impactul generat de un amplasament, daca exista probabilitatea ca un bilant de mediu nivel I sa arate ca amplasamentul prezinta un impact de mediu.

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

47

impact transfrontiera orice impact, nu neaparat de natura globala, produs de o activitate propusa n limitele unei zone de sub jurisdictia unei parti, a carui origine fizica se situeaza, total sau partial, in cadrul zonei aflate sub jurisdictia unei alte parti; L lac: corp de apa interioara, statatoare, de suprafata; levigat orice lichid care a percolat deseurile depozitate si este eliminat sau mentinut in depozit. M masuri preventive - orice masuri luate ca raspuns la un eveniment, o actiune sau o omisiune care a creat o amenintare iminenta cu un prejudiciu asupra mediului, in scopul prevenirii sau diminuarii prejudiciului; mediu: ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale n interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului. monitorizarea mediului sistem de supraveghere, prognoza, avertizare si interventie, care are in vedere evaluarea sistematica a dinamicii caracteristicilor calitative ale factorilor de mediu, in scopul cunoasterii starii de calitate si semnificatiei ecologice a acestora, evolutiei si implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masuri care se propun. N namoluri tratate namolurile tratate printr-un proces biologic, chimic sau termic, prin stocare pe termen lung ori prin orice alt procedeu corespunztor care s reduc n mod semnificativ puterea lor de fermentare i riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor. nivel de competen una dintre cele trei categorii de atestare a persoanelor fizice i juridice care execut evaluarea impactului asupra mediului sau bilantul de mediu. P participarea publicului: informarea, consultarea implicarea activa a acestuia in activitatile de gospodarire a apelor; patrimoniu natural ansamblul componentelor si structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice si biocenotice ale mediului natural a caror importanta si valoare ecologica, economica, stiintifica, biocena, sanogena, peisagistica, recreativa si cultural istorica au o semnificatie relevanta sub aspectul conservarii diversitatii biologice, floristice si faunistice, al integritatii functionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal si animal, precum si pentru satisfacerea cerintelor de viata, bunastare, cultura si civilizatie ale generatiilor prezente si viitoare. plan de actiuni - plan de masuri cuprinzand etapele care trebuie parcurse in intervale de timp precizate prin prevederile autorizaiei integrate de mediu de ctre titularul activitii sub controlul autoritii competente pentru protecia mediului n scopul respectrii prevederilor legale referitoare la prevenirea i controlul integrat al polurii; planul de aciune face parte integrant din autorizaia integrant de mediu; planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana, ca si orice modificari ale acestora, care se elaboreaza si/sau se adopta de catre o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregatite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de catre Parlament sau Guvern si sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative; politica de mediu - scopurile si principiile generale de actiune ale unei organizatii privind mediul, inclusiv respectarea tuturor cerintelor de reglementare din domeniul mediului, precum si angajamentul fata de imbunatatirea continua a performantei de mediu; politica de mediu furnizeaza cadrul legal pentru stabilirea si revizuirea obiectivelor si a tintelor de mediu;
S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

48

poluant - orice substanta, preparat sub forma solida, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie, radiaie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale; poluare: inseamna introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al activitatii umane, a unor substante, sau a caldurii in aer, apa sau pe sol, care poate dauna sanatatii umane sau calitatii ecosistemelor. Bibliografie http://www.cjarges.ro/ http://www.cjarges.ro/upload/atachments/16692_Anexa%20P8.pdf http://arpmag.anpm.ro/upload/6683_ianuarie2010.pdf Centrul National pentru Dezvoltare Durabila www.mmediu.ro www.anpm.ro http://www.icpa.ro/ http://www.romaniadurabila.net http://www.dex-online-ro.ro/ http://ec.europa.eu/environment/ Convention on Biological Diversity CSD indicators Ecological Footprint Environmental Performance Index, EPI European portal on Sustainable Development Eurostat Indicators for EU Sustainable Development Strategy International Institute for Sustainable Development Living Planet Report 2006 Millennium Development Indicators OECD databank Romanian National Institute of Statistics CSR Center - for students of Corporate Social Responsibility Sustainable measures Sustainable Society Index United Nations Division for Sustainable Development United Nations Environmental Programme United Nations Framework Convention on Climate Change United Nations Indicators of Sustainable Development United Nations International Panel on Climate Change United Nations International Year of Sanitation 2008 United Kingdom Government Sustainable Development World Bank World Bank Governance Indicators World Health Organization databank

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

49

Anexa 1

Chestionar colectare date pentru Studiu dezvoltare durabila - cu aplicare in judetul ARGES -

Date despre persoana care completeaza acest chestionar pentru Studiu Dezvoltare Durabila dn cadrul Proiectului Integrarea European a funcionarilor din administraia public local prin dezvoltarea abilitilor de management de proiect COD SMIS 15284 judetul ARGES Nume Prenume: Institutia/autoritatea locala in numele careia participati la program: Functia: Numiti functia si departamentul celor cu care ati colaborat la completarea acestui chestionar: Detalii privind rolul direct sau de colaborare pe care il aveti in aplicarea programelor de dezvoltare durabila

Tel./fax

e-mail:

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

50

Domeniul de analiza dezvoltare durabila 1

Intrebari specifice/ domeniului de analiza 2 1. Exista planuri si/sau programe regionale/locale de mediu si dezvoltare durabila? 2. Exista documentata Agenda 21 locala? 3. Exista evaluari ale planurilor si/sau programelor? 4. Au fost organizate activitati de constientizare publica? (Se refera la: - seminare de constientizare ecologica). 5. Au fost realizate analize ale programelor si proiectelor de mediu din judetulArges ? (Se refera la: - prezentari rezultate proiecte; - consultari si/sau dezbateri publice).

Variante raspuns (in caz de variante multiple de raspuns se bifeaza cele aplicabile ) Varianta de bifati raspuns 3 4 Da x In curs Nu Da In curs Nu Da In curs Nu Da In curs

Detalii caracteristice variantei de raspuns (rezultate realizate/planificate, investitii, nr.audituri/proiecte, etc) 5

Observatii/comentarii (bariere intampinate, ce masuri de imbunatatire propuneti, etc.) 6

DOMENIU ANALIZA 1 Programe, planuri de actiune sau alte documente programatice pe tema mediu si dezvoltarei durabila

Nu Da In curs Nu

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

51

6. Exista progrese prin proiecte in managementul apelor de suprafata? Detalii. DOMENIU ANALIZA 2 Managementul resurselor naturale 7. Exista progrese prin proiecte in managementul solului si apei subterane? Detalii. 8. Exista progrese prin proiecte in managementul resurselor regenerabile? Detalii. 9. Exista progrese prin proiecte in managementul durabil al pdurii i produselor forestiere? Detalii. 2 10. Exista zone protejate inregistrate? 11. Exista zone inregistrate in reteaua Natura 2000? Detalii. 12. Exista programe de management al zonelor protejate? Detalii. 2 13. Autoritatea pe care o reprezentati in program face parte dintr-o asociatie intercomunitara? Detalii. 14. Exista parteneriate

Da/in curs. Nu Da/in curs. Nu.

Da/in curs. Nu Da/in curs. Nu

3 Da. Nu. Da.. Nu. Da/in curs. Nu. 3 Da/in curs. Nu. Da/in curs.

DOMENIU ANALIZA 3 Biodiversitate si ecosisteme

1 DOMENIU ANALIZA 4 Dezvoltare regionala/locala

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

52

publice/private cu componenta de mediu si dezvoltare durabila? Detalii. 15. Exista programe/ proiecte in cooperare cu alte autoritati locale din tara sau strainatate? 16. Au fost inregistrate progrese in domeniul turismului, eco-turismului agroturismului si/sau turismului cultural? Detalii.

Nu.

Da/in curs Nu. Da/in curs Nu.

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

53

2 17.Exista programe dezvoltare durabila a agriculturii? Detalii.

3 Da/in curs. Nu. Da/in curs. Nu. Da/in curs. Nu. Da/in curs.

DOMENIU ANALIZA 5 Agricultura ecologica

18. Exista initiative pentru infiintari de ferme ecologice? Detalii. 19. Exista initiative pentru promovata utilizarii compusilor naturali pentru protectia plantelor de cultura? Detalii. 20. Exista initiative pentru limitarea utilizarii pesticidelor, in contextul biodiversitatii agroecosistemelor durabile? 21. Exista evaluari privind procentul suprafete agricole folosit in scopul unei agriculturi durabile?

Nu.

Da/in curs. Nu.

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

54

2 22. Exista sisteme de management de mediu implementate? Au fost auditate ? Detalii.

3 Exista sisteme de management de mediu cf. ISO14001. Exista EMAS. Exista alte sisteme de management. Nu.

DOMENIU ANALIZA 6 Reducerea poluarii in unitati economice din judetul Arges

23. Exista initiative de implementare tehnologii curate, cu poluare minima? Detalii. 24. Exista exemple pentru Managementul riscurilor? Detalii.

Da/in curs. Nu. Da. Exista proceduri de sistem, testate periodic? Da. Exista proceduri de sistem, netestate inca. Nu exista masuri de management riscuri.

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

55

2 25. Exista in localitate retea de canalizare? Detalii.

3 Da/in curs. Nu. Da/in curs. Nu. Da/in curs.

DOMENIU ANALIZA 7 Infrastructura de mediu (instalatii epurare ape uzate, extindere retea canalizare, depozite deseuri confome/neconforme/in constructie).

26. Exista instalatii de alimentare cu apa si retele de apa potabila? (vezi alimentare cu apa in localitati) 27. Exista instalatii de tratarea ape uzate? Detalii.

Nu.

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

56

3 Da/in functiune si conforme Da/in fnctiune, dar neconforme Depozite inchise.

28. Exista depozite deseuri intr-una dintre variantele din coloana urmatoare? Detalii. DOMENIU ANALIZA 8 Managementul deseurilor in judetul Arges

29. Exista servicii de colectare selectiva a deseurilor menajere? Detalii.

intre 0-10%:

intre 10-50%

peste 75%

30. Exista servicii de reciclarea deseurilor? 31. Exista reciclare cu reutilizarea materialelor si produselor?

Da/in curs. Nu Da/in curs Nu

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

57

DOMENIU ANALIZA 9 Educatie ecologica in institutii de invatamant si parteneriate cu autoritatile.

32. Exista programe de educatie ecologica in invatamantul primar,gimnazial, licee si institutii de invatamant superior? Detalii.. 33. Exista parteneriate si programe comunitare cu autoritati locale si unitati de invatamant? 34. Exista parteneriate si programe comunitare cu firme private si unitati de invatamant? 35. Au fost desfasurate cursuri de pregatire profesionala sau dezvoltare a resurselor umane pentru mediu (auditor sau manager mediu)?

Da/in curs.

Nu. Da/in curs. Nu. Da/in curs. Nu. Da/in curs.

Nu.

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

58

INSTITUTIA PREFECTULUI JUDETUL ARGES Telefon: 0248/223300 Fax: 0248/223300 E-mail: cabinet.prefect@prefectuaarges.ro

http://proiectmanageri.prefecturaarges.ro/
Material editat de S.C. ADEV MEDIU SRL/contract nr. 2471/ID15284/01.02.2012, in cadrul proiectului Integrarea european a funcionarilor din administraia public local prin dezvoltarea abilitilor de management de proiect COD SMIS 15284 Data publicrii: martie 2012

Coninutul acestui material nu reprezint in mod obligatoriu poziia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei

S.C. ADEV MEDIU/contract nr. 2471/1015284/01.02.2012

59