100

G heorge Buzatu

produsului social (50,8% , respectiv 30,2% ), ca t i a v en itu lu i natio n al (41,7% , respectiv 38,56%). Faptul era in m asura sa evidenjieze im plinirea unui m arcant proces, i anum e trecerea Rezultatul objinut in cele doua decenii interbelice era, fara indoiala, deosebit prin el insui, ceea ce nu se poate aprecia ca atare i la o raportare generala. A stfel, pentru a ne referi numai h venitul national pe cap de locuitor, acesta rep rezen ta in 1938, in cazul R om aniei, do ar 94 de dolari (unele surse indica 110 dolari) faja d e 24 6 d olari in F ranja i 235 dolari in G erm ania. In acest fel, R om ania, in ciuda progreselor doban d ite, se situ a in pragul celui de-al d o ilea razboi Mondial in categoria statelor slab dezvoltate din Europa, alaturi de Iugoslavia, Polonia, Ungaria, ^onugalia, G recia, Turcia. Conflagrajia din 1939-1945 i consecinj,ele ei, distrugerile i ocupa|ia sovietica, deparle de-a inlesni depairea situa^iei sem nalate, vor contribui, dim potriva, la ,nrautajirea evolujiei econom iei na^ionale a Rom aniei.

Romaniei de la stadiul de {ara em inam ente agrarfi la cel de Jarfi ag ra r-in d u striala

istemul politic din Romania in anii 1918-1938

Prevederi constituponale. Legisla(ia electorala. Purerile sta tu lu i (pat lam ent, guvern, ju stice, rege) P a rtid ele p o litice. F uncp o n a rea m eca n ism u lu i d em ocratic; aspecte pozitive i negative.

N.ote
* Din vasta bibliografie privind evolu{ia social -economics a Romaniei interbelice, retinem uncle titluri: Enciclopedia Romaniei, I-IV, Bucureijti, 1938-1943; Aspecte ale economiei romdne$ti, Bucure^ti, 1939; N.P. Arcadian, Industrializarea Romaniei, Bucure^ti, 1936; Victor Axenciuc, Evolutia economicfi a Romaniei, I-II, Bucureti, Editura Academiei, 1992-1997; Gh. Buzatu, Romania $i trusturilepetwhere internaponalepan# la 1929, Iai, Editura Junimea, 1981; N.N. Constantinescu. ed., Situapa ciasei muncitoare din Romania. 1914-1944, Bucureti, Editura Politica, 1966; Costin C. Kiri^escu, Sistemul banesc al leidui i precursorii lid, b ill. Bucure^ti; Editura Enciclopedica. 1997; M.A. Lupu, ed., Istoria economiei naponale a Romaniei. Bucure$ti, 1974; Virgil N. Madgearu. Evolupa economiei romdne.fli dupa rdzboiul mondial, Bucureti, 1940; Mihail Manoilescu, Rostul $l destinul burgheziei romdne$ti, Bucureti, 1942; Florin Em. Manoliu, La reconstruction economique et Jinancitre de la Roumanie et les partis politiques. Paris, 1931; Costin Murgcscu colab.. Contribtqii la istoria capitalului in Romania. 7, Bucureti, Editura Academiei, 1960; 1. Saizu. Poll tit a e<onomicO a Romaniei intre 1922 i 192H, Bucure$ti, Editura Academiei, 1981; I. Simionescu. Jar a nastrfi. Neturd. Oameni. Muncfi, ed. a Il-a, Bucureti 1938; Emilia Sonea, Gavrila Sonea, Viapt eeonomica si politica a Romaniei. 1933-1938, Bucure-jti, 1978; D. andru. Reforma aurora din ^921 in Romania, Bucureti, Editura Academiei, 1975; I. V. Totu, ed., Progresul economic in Romania. 1X77-1977. Bucureti, 1977; tefan Zeletin, Burghezia romctna. Originea $i rohd ei istoric, Bucureijti, 1925; N.N. Constantinescu, ed., Romania's Economic History. From the Beginnings to World War Bucureti, Editura Academiei, 1994. - Cf, Gh Buzatu, O istorie a petrolului romdnesc, Bucure^ti, Editura Enciclopedica, 1998, p. 226 $i unit. ' Ibidem, p 255 i urm.

C o n stitu p a din 1923' - care de fapt p relua textul legii fu ndam entale din 1866 - prevedea la art. 33; Toate puterile statului em and d e la n a pune, care nu le p o a te exercita d ec d t num ai prin d elegapune $i dupa prin cip iile $i regulile a$ezate in C o n stitu p u n ea de ja p i ". F a avea la baza principiul separarii p u terilor in slat in: putere legislativa, putere ex ecu tiv a $i pulere judecatoreasca. P u te re a le g isla tiva se exercita in co lectiv de rege $i R e p re zen ta p u n ea N a p o n a ld . Reprezentapunea N a p o n a ld se im parte in doud A dundri: Sen a tu l $i Adunarea D ep u ta p lo r " .irt. 34). Se f a c e a p r e c i z a r e a c a m em brii Adundrilor reprezintd napunea (art. 42). A dunarea D eputajilor se com punea din deputa\i alei de cetaieriii rom ani m ajori, prin vo( universal, egal. direct,.obligatoriu i secret pe baza reprezentarii m inorita|ilor. L egislafia e le c to ra la prevedea ca dreptul de vot, ca i drepturile politice in general, era acordat num ai pentru barba^ii m ajori (de la 21 de ani in sus). in privinia fem eilor, se stabilea c:i ,.legi speciale, votate cu m ajoritate de doud treim i. vor determ ina co ndipunile sub care fenieile p o t avea exercip u l drepturilor politice. D repturile civile ale fe m e ilo r se vor stabili pe baza deplinei egulitdp a celor doud sexe (art. 64). In fapt, abia in 1939 - prin legea electorala ilin 9 m a r - se va acorda drept de vot fem eilor; art. 5 al acestei legi prevedea; ,.Au d rep t de vot p en tru alegerea d e p u ta p lo r cetd(enii rom ani, bar b a p ifem ei, care intrunesc urm dtoarele ondipuni: a n varsta de 3 0 a n i im plinip, sunt tiutori d e carte; p racticd ejectiv o indeletnicire tntrdnd in vreuna din urm dtoarele trei categorii: 1) agru ultura i m uncu m anuald; 2 ) <om er(ul )i industria; 3) o cu p a p u n i intelectuale In aceeasji lege se preciza: Fenieile nu su n t eligibile in Adunarea D e p u ta p lo r (art. 4). Pentru a fi eligibil in A dunarea Deputaiilo^, potrivit C onstituiiei din 1923, se cerea: a fi teia^ean rom an, a avea exerci^iul drepturilor civile i politice, a avea varsta de 25 de ani implini^i, a avea dom iciliul in R om ania. Senatul se com punea din senalori alei ^i senatori de drept. Prim a categorie era aleasa de cetaj,enii rom ani care aveuu varsta de 4 0 ani im plinip, precum ^i de m em brii consiliilor jude^ene de m em brii co n siliilo r com unale $i urbane (cate unul de fiecare ju d e 0 , de m em brii C am erelo r de Comer],, de Industrie, de M unca !ji de A gricultura - cate unul din fiecare circum scrip^ie i p entru fiecare c alegorie; de fiecare U niversitate - cate un senator, ales prin votul profesorilor. Erau m em bri de drept ai Senatului, in virtutea inaltei sitaa(ii dej.inuie in stat .si in biserica: m otenitorul tronului de la varsta de 18 ani im p lin i|i. el avfmd drept de vot deliberaliv de la varslade 25 ani im p lin i|i; mitropoli^ii jani, episcopii eparhioti ai Biserici O n o d o x a Rom ana

S i s t e m u l p o l i t i c !n R o m a n i a ! n a n i i 1 9 1 8 - 1 9 3 8

103

G reco-Catolicfi; capii confesiunilor recunoscute de stat, cate unul de fiecare confesiune, daca au fost alei sau n um ip conform legilor larii i reprezinta un n u m a r de p este 20 v000 de credincioi, precum i reprezentantul superior religios al m usulm anilor d in R egat; preedintele A cadem iei R om ane. M andatul acestor senatori in ceta odata cu calitatea sau dem nitalea ce le atribuia dreptul. D eveneau senatori de drept: fotii preedinp ai C onsiliului de M inilri, intrucat aveau o vechim e de patru ani in aceasta funcpe; fotii m initri avand o v ech im e de cel pupn ase ani; fotii preedinji ai C orpurilor legislative care au exerditat aceasta dem nitate cel pujin in cursul a opt sesiuni ordinare; fotii senatori i deputap alei in cel p u p n zece legislaturi independent de durata lor; fotii prim -preedinp ai Inaltei C urp de C asap e i Justijie care au ocupat aceasta funcpe sau pe cea de preedinie la C asape cinci ani; generalii in rezerva i in retragere; cei care au exercitat com anda unei an n ate in faja inam icului, ca titular, tim p de cel pupn trei luni; cei care au indeplinit funcp a de ef al M arelui Stat M ajo r sau de inspector general de arm ata (com andant de arm ata), in tim p de pace, cel pupn p atru ani; fotii preedinp ai A dunarilor N ajionale de la Chiin&u, C em auji i A lba Iulia, care au declarat U nirea cu R om ania. Cre$terea num arului senatorilor de drept a facut ca interesul partid elo r politice pentru acest corp legiuitor sa fie scazut. in practica, lupta electorala s-a desfaurat, in principal, pentru obpnerea unui num ar cat m ai m are de locuri in A dunarea D eputaplor, care era o oglinda fidela a rezultatelor inregistrate la um e. D u rata m andatului, atat al d ep u tap lo r, cat i al senatorilor, era de 4 ani. Legea electorala din 27 m artie 1926' a sporit num arul senatorilor de drept, adaugand i pe preedintele Consiliului Dirigent din A rdeal. Elem enlele esenpalm enle noi introduse de aceasta lege se refereau la centralizarea rezultatelor i rep artip a m andatelor. D aca pana atunci acestea se centralizau la nivel de ju d ej, fiind proclam ap ale$i candidapi care au in tru n it cel mai mare num ar de voturi, noua lege stabilea ca voturile se centralizeaza la nivelul |arii i apoi se calculeaza procentul obpnut de fiecare grupare in parte faja de num arul total al v o tanplor pe intreaga Jara; gruparea politica ce obpnea cel mai m are num ar de voturi, d ar uel pupn un procent de 40% faja de celelalte grupari, era declarata grupare m ajoritara, iar celelalte grupari m inoritare; pragu 1 electoral era stabilit la 2 %, dar legea adm itea o ex cep p e: se preciza ca din num arul total al m andatelor stabilit pe intreaga lara se reduceau m andatele atribuite gruparilor m inoritare in circum scrippile unde acestea au intrunit m ajoriiatea absoluta, ch iar daca pe intreaga {ara nu au obpnut procentul de 2% . C eea ce ram anea din num arul total al lor se repartiza astfel; gruparea m ajoritara prim ea jum atate din num arul m andatelor, iar cealalta jum atate se im par^ta intre toate gruparile, inclusiv cea m ajoritara, proportional cu procentele de voturi obpnute de fiecare dintre ele. In cazul in care nu s-a declarat nici o grupare majoritara, m andatele se im parl intre toate gruparile proportional cu procentul o b p n u t d e fiecare din ele. N um arul total al d eputaplor a fost stabilit la 387, iar cel al senatorilor la 2 5 4 (dintre care 113 alei la colegiul universal). A ceasta lege afecta egalitatea vo tu lu i, d eo a re ce p u terea de desem nare a votului dat gruparii majoritare era m ai mare decat al celui dat gruparilor m inoritm s^ Spre exem plu, in alegerile parlam entare din 1932, gruparea m ajoritara a fost Parlidul N aponal'I'aranesc, care a intranit 40,3% din totalul voturilor; prin aplicarea prim ei m ajoritare acest partid a prim it 274 m andate, in tim p ce gruparile m inoritare - dar care o b p n u sera aproape 60% din voturi - au prim ii doar 113 m andate. P u te rile s ta tu lu i erau: legislativa, ex ecu tiv a i judecatoreasca. P u terea legislativa era exercitata-de p a rla m e n t. Inipativa legislativa aparpneaexecutivului (regelui) i parlamentarilor. Proiectul de lege e d,scuta in com isia de specialitate, apoi in com isiile reunite, dupa care se depunea in plen. Aici se vota luarea in considerare a proiectului, apoi urm au discu p a i votarea pe articole; dezbaterea se incheia prin votul general, care putea fi prin ridicare i edere, prin viu grai sau prin scrutin secret (cu bile).

H S

P arlam entul avea drept de control asupra puterii executive. Potrivit C onstitupei, fiecare membru al A dunarii avea dreptul de a adresa m initrilor intrebari i interpelari, la care acetia erau o b lig ap sa raspunda; fiecare A dunare avea dreptul de a trim ite m initrilor p etipile ce-i erau adresate d e ceta^eni; m initrii erau datori sa d ea explicapi asupra acestor petip i ori de cate ori A dunarea o cerea. D aca parlam entarii n u erau m uljum ip de activitatea gu v em u lu i sau a unor minitri puteau depune m opune de cenzura; adoptarea acesteia atragea dupa sine dem isia celor pui in cauza. D eputapi i senatorii se bucurau de im unitate parlam entara: N ici un u l d in m em brii uneia sau celeilalte A d u n d ri nu p o a te ) i u rm d rit sau p rig o n it p en tru opiniile i voturile em ise de dansul in cursul exercipului m a n d a tu lu i sdu "(a rt. 54).U n alt articol din C o n s titu te prevedea: Nici un m em bru a l uneia sau celeilalte A d u n d ri nu p o a te , in tim pul sesiunii, sd fie nici urmdrit, nici arestat, in m aterie de represiune. deca t cu a u to riza rea 'A d u n a rii din care fa c e parte, afard d e ca zu l de fla g ra n t delict. D acd a fo s t arestat p reven tiv sau u rm d rit in tim pul cand sesiunea era inchisd, urm arirea sau arestarea trebuiesc supuse aprobdrii A d u n a rii din care fa c e p a rte, indata dupd deschiderea sesiunii Corpurilor legiuitoare. Det?n[ia sau urmarirea unui m em bru al uneia sau celeilalte A dundri este suspendatd in tim pul sesiunii, da cd Adunarea o cere " (art. 55). P u te re a e x e c u tiv a era exercitata de g u v e rn in n u m ele regelui. M odul de aleatuire a guvem ului nu era foarte clar stabilit prin C onstitupe. Legea fu n d a m e n ta l prevedea ca Minitrii intrunifi alcdtuiesc C onsiliul deM ini$tri, care este prezidat, cu titlul depreedinte al C onsiliului de M ini.pri, d e acela care a fo s t insdrcinat de rege cu fo rm a re a g u v e m u lu i In legatura cu persoana pe care regele o putea desem na pentru constituirea guv em u lu i nu existau decal d o u a interdicpi: Nu p o a te f i m inistru decd t ce l care este rom an sau ce l p u fin care a do b d n d it naturalizarea " (art.94); Nici un m em bru a l fa m iliei regale nu p o a te f i m inistru " (art. 95). De regula, regele incredin^a unei persoane m andatul de a form a g u v em u l, iar aceasta alcatuia lista m ini^trilor pe care o prezenta suveranului p entru a o aproba prin decret. Faptul ca regele era capul pu terii arm ate ", iar m ilitarii nu aveau dreptul sa faca politica, a creat obiceiul ca suveranul sa-1 propuna pe m inistrul apararii naponale. Legea pentru organizarea m inisterelor a fost publicata abia la 2 'august 19294. A ceasta tabilea ca ..Regele desem neazd perso a n a insdrcinatd cu fo rm a rea g u ve m u lu i. D ecretul de numire a preedintelui C onsiliului se contrasem neazd d e pre$edintele de C onsiliu d em isionat sau revocat^ el p o a te f i insd co n tra sem n a t i d e no u l pre$edinte d e C onsiliu . D ecretul de numire a m initrilor era contrasem nal de preedintele C onsiliului. Prim ul m inistru i mini^trii intrau in funcpune dupa depunerea urm atorului juram ant: Jur sd respect C o n stitu p u n ea i legile id rii, sd apdir drepturile ei i sd p dstrez secretele d e sta t (art. 3). S erviciile statului erau grupate pe m inistere, iar minitrii erau num ip pe m inistere; m inistrul era $eful adm inislrapei m inisterului sau. Erau stabilile prin lege zece m inistere i anum e: Ministerul de Interne, M inisterul de E xtem e, M inisterul de Finance, M inisterul de Justipe, Ministerul lnstru cp u n ii P ublice i al C ultelor, M inisterul A rm atei, M inisterul A gricu ltu n i i Dom eniilor, M inisterul Industriei i C om eriului. M inisterul M uncii. S an atap i i O crotirii Sociale. Se p reciza ca m inisterele i subsecrelariatele de stat nu se puteau infiinpi *ji desfiinpi decat prin lege; n um arul s u b se creta rilo r de slat n u p u te a depa^i n um arul m inisterelo r; repartizarea lor pe ministere se facea prin decret regal. Potrivit art. 28, ..PresedinteleC onsiliului de M initri este eful g u ve m u lu i Legea stab ilea atribupile fiecarui m inister in parte, precum $i structura acestora. U lterior, prin decrete regale, s-au infiinpit noi m inistere, iar altele s au scindat; de asem enea, s-au instituit noi funcpi: vicepreedintele C onsiliului de M ini^lri fin o cto m b rie l9 3 2 ) i mini^tri de stat (din ocio m b rie 1930). In fapt, s-a ajuns dupa num ai doi ani de la adoptarea legii din 2 august 1929, la o dublare a num arului de minitri $i secretari de stat.

104

P u te re a ju d e c a to re a s c d se exercita de organele ei. HotdrdrUe lor se pronun{d in virtutea legii i se executd in num ele r e g e lu i" (art. 4 0 al C onstitujiei d in 1923). P entru intregul stat exista o singura C urte de C asape i Ju stip e; aceasta av ea d rept sa ju d ece co nstituponalitatea legilor i sa le declare inaplicabile pe cele care erau contrare C onstitujiei. Judecatorii erau inam ovibili, C onstitupa stabilind: C el vdtdmat in dreptiuile sale, fie printr-un a ct a d m in istra te de autoritate,fie printr-un a c td e gestiune fd c u t in cdutarea legilor i a regulamentelor. fie prin rea-voinld a autoritdplor adm inistrative de a rezolva cererea privitoare la un drept, po a te fa c e cerere la in s ta n c e judecdtore$ti pentru recunoaterea dreptului sdu. O rganele pu terii judiciare judeca dacd actul este ilegal, ilp o t anula sau p o t pronurqa d a u n e civile p d n d Id data restabilirii dreptului vdtdmat, avand i cdderea de a ju d eca $i cererea d e despdgubire,fie to n tra autoritdplor adm inistrative chem ate in ju d e c a td .fie contra fu n cp o n a ru lu i v in o v a t" (art. 107). In iunie 1924 a fost adoptata legea pentru unificarea judecatoreasca, prin care se prevedea organizarea de judecatorii urbane, rurale i m ixte, de tribunale (rti capiiale de ju d el), a 12 C urp de A pel, precum i o inalta C urte de C asap e i Justipe, care ju d eca situapile excepponale (conslituponalitatea legilor, acuzapile aduse m initrilor). In sistem ul constitutional al R om aniei, regele ocu p a un loc central. Potrivit C onstitujiei, puterile constituponale ale regelui erau ereditare in linie cobordtoare directa i legitim d a M a jestd p i Sale regelui C arol I de fio h en zo lle rn Sigm aringen din bd rb a t in bd rb a t p rin ordinul de prim ogeniturd i cu excluderea p erp etu d a fe m e ilo r i co b oratorilor lor (art. 77). L a urcarea pe iron, regele depunea urm atorul juram ant: Jur a pd zi C onstitutiunea $i legile p oporului rom an, a m enjine drepturile lui nap o n a le i integritatea te rito riu lu i" (art. 82). A rticolul 88 din C o n s titu te stabilea p rerogativele s u v e r a n u l u i:R egele num ete i revocd p e m initrii sdi. E l sa n q io n ea zd i prom ulgd legile. E l p o a te refuza sancponarea sa. E l are d reptul de a m nistie in m aterie politicd. A re d rep tu l d e a ierta sau d e a m ic$ora ped ep sele in m aterii crim inate, afard de ceea ce se statornicete in privin ja minitrilor. E l nu p o a te suspenda cursul urm dririi sau a l ju d e ca p i, nici a interveni p rin nici un m od in a dm inistrapa ju stip ei. E l num ete sau confirm d in fu n c p ile p u b lice potrivit legilor. E l nu p o a te crea o noud fu n c p u n e j'drd lege speciald. E l fa c e regulam ente necesare p en tru executarea legilor, fd r d sd p o a td vreodatd m odifica sau suspenda legile i nu po a te scuti p e n im en i de executarea lor. E l este capul puterii arm ate. E l Cdnferd gradele m ilitare in conform iiate cu legea. E l va conferi decorapunile rom ane conform u nei anum ite legi. E l are dreptul de a bare m onedd conform u nei legi speciale. E l incheie cu statele strdine co n ven p u n ile necesare p en tru com er{, na vig a p u n e i alte a sem enea; insd pentru ca aceste a c te s d aib d a u toritate indatoritoare, trebuie m ai intdi a f i supuse p u te rii legislative i aprobate de ea ". A rticolul 90 arata ca regele d eschide sesiunea A d u n d rilo r legiuitoare prin m e s a j" , la care A dunarea D eputaplor i Senaiul adopta raspunsurile la m esaj. Regele pronun\a inchiderea sesiunii, p u te a convoca parlam entu l in sesiu n e extraordinard. D eosebil de im portanle erau urm atoarele prevederi: ,.El (regele - n .n .) are dreptul de a dizolva a m bele A d u n d ri deodatd sau num ai una din ele. A c tu l de dizolvare trebuie sd co n p n d convoCared alegdtorilor p d n d in doud I uni de zile i a A dundrilor p d n d in trei luni. R egele p oate am dna A dundrile; oricum , am dnarea nu p o a te depart term enul de o lund, nici a f i reinnoitd in aceeui sesiune fd r d co n sinqdm dntul A dundrilor '. A rticolul 30 stipula ca ..Puterea legislativa era exercitatd colectiv d e cdtre rege i R eprezentapunea N a p o n a ld ", alcatuita din doua A dunari. P otrivit arlicolului 35 ..Inipativa legilor este da ta fiecd reia din cele trei ra m u ri ale puterii legislative .

jj || I 1 | f | | f

| j i |

| ?;

S i s t e m u l p o l i t i c !n R o m a n i a I n a n i i 1 9 1 8 - 1 9 3 8

105

A rticolul 39 glasuia: Puterea executivd este incredinfatd regelui, care o exercita in m od regulatprin Constitupune ", iar la articolul 92 se preciza: ..G uvernul exercitd puterea executivd in num ele regelui, in m o d u l sta b ilit p r in C onstitupune La articolul 4 0 citim : Puterea judecdtoreascd se exercita de organele ei. H otdrdrile lor se pronun[d in virtutea legii $i se executd in num ele regelui C onform articolului 87 Persoana regelui este inviolabila, m in iftr ii sdi sunt rdspunzdtori. N ici un a ct a l regelui nu po a te avea tdrie dacd nu va f i contrasem nat de un m inistru, care prin aceasta chiar devine rdspunzdtor de acel a c t In C o n s titu te se f&cea precizarea ca: In nici un caz ordinul verbal sau scris a l regelui nu p oate apdra p e m inistru de raspundere (articolul 97). De asem enea, la articolul 98 se spunea: Fiecare din a m bele A dundri, precum i regele au dreptul de a cere urm arirea m initrilor i a -i trim ite inaintea Inaltei C urp de C asape i Ju stip e, care singurd, in secp u n i - unite, este in drept a -i ju d e ca ". R egele avea inijiativa, alaturi de A dunarile legiuitoare, de a revizui C onstitupa in total sau in parte (articolul 129), iar revizuirea se facea de A dunari in aco rd cu regele (articolul 130). Legea fu n d am en tals avea la baza principiul potrivit ca ru ia regele dom nete d a r nu guverneazd ", in sa prevederile concrete erau susceptibile de interpretari diferite. In fond, nu exista ram ura a activitapi de stat in care m onarhul sa nu fie im plicat. R egele R om aniei era, din 1914, F erdinand I, iar mo$tenitor - fiul sau m ai m are, principele Carol. In 1918, 1919 i 1925 principele C arol arenunjai la dalitatea sa. L a 31 decem brie 1925 Consiliul de C oroana a acceptat renunjarea lui Carol. In ziua de 4 ianuarie 1926, A dunarea N aponala C onstituanta a prim il renunjarea lui Carol i a proclam at ca succesor pe Mihai; deoarece acesta era m inor, s-a hotarat inslituirea unei Regen^e. S -a apelat la articolul 83 din C o n stitu te, care prevedea: R egele, in via(d jiin d , po a te num i o R e g etq d , com pusd din trei p erso a n e, care, d u p a m o a rtea regelui, sd exercite p u te rile regale in tim p u l m in o ritd p i succesorului tronului. A ceasta num ire se va fa c e cu prim irea R eprezentapunii Na{ionale Regenja exercita totodata i tutela asupra succesorului tronului in tim pul m inoritdpi lui . La 20 iulie 1927 a incetat din v iaja regele Ferdinand, astfel ca a intrat in funcpune Regenja, deoarece M ihai I era m inor (avea doar 6 ani). D upa trei ani, in ziua de 6 iunie 1930, principele Carol a sosit in jara, iar la 8 iunie a devenit rege. Fostul suveran a devenit mojjlenitorul tronului 51 a prim it tit lui de Mare Voievod de A lba-lulia ". in sistem ul politic din R om ania interbelica partidele politice aveau un rol e se n ta l. Dar Constituiia din 1923 nu conpnea un cuvanl despre partidele politice. Totui, legea fundam entals prevedea anum ite drepturi !ji lib e rta t care - pentru a putea fi exercitate - presupuneau existenja partidelor politice. A stfel, potrivit articolului 5. Rom anii. fd r d deosehire de origine etnicd, de limbd sau de religie, se bucurd de libertatea con.piin{ei, de libertatea invdfdm dntului. de libertatea preset, d e libertatea intrunirilor, de libertatea de asociape i de toate libertdple .'ji drepturile sta b ilitep rin lege ". A rticolul 29 avea urm atorul conpnul: ..R om dnii.jdrddeosebire de origine etnicd. de lim bd sau de religie. au dreptul de a se asocia, conform andu-se legilor care reglem enteazd exercipul acestui drept. D reptul de libera asociere nu im plied in sine dreptul de a crea p ersoane ju rid ice. C ondipu nile in care se acordd personalitatea ju rid icd se vor stabili prin o lege speciald Legea persoanelor juridice, prom ulgata la 6 februarie 1924s stabilea ca toate asociapile trebuiau sa se inscrie la tribunal. A vizul M inisterului Public urm a sa co npna constatarea ca .. star ut ele sau act ele constitutive, com punerea organ elor de direcpe i de adm inistratiune ,)i celelalte condipuni nu contravin la dispozipunile legii de fa p t A rticolul 6 prevedea: ..Nu se poate recunoajte personalitatea ju rid ic d a asociapunilor sau aezdm intelor care au un obiect Hicir, contrar ordinei p ublice sau bunelor m oravuri. sau care sunt fo rm a te in vederea realizdrii acestui scop ". G u v em ul ..avea drept de supraveghere $i control asupra persoanelor ju rid ice si de d re p tp riv a t", veghind ca aceasta sd-i indeplineasca m enirea in conform itate cu statutele

lo a n Scurtu $i actele constitutive, iar p e de altd p a rte sd n u lucreze im potriva b u n elo r m oravuri, ordinei p u b lice $i siguran{ei statului (art. 15). D u p a nu m ai caleva luni, la 19 decem brie 1924 s-a publicat L egea pentru reprim area unor infrac[iuni contra lin q te i p u b lice "(num ita i legea M arzescu ", dupa num ele Lnijiatorului ei6), care prevedea la art. 1: Sim plul fa p t a l asocierii in sco p u l d e a p repara sau de a executa crim e in contra persoanelor sa u proprietdplor, oricare a r f t durata aso cia p ei sau num drul mem brilor, p recu m i orice in^elegere in acelai sc o p h constitute delict contra lin ifteip u b lice i se va p ed ep si cu inchisoare d e la 5-1 0 ani, cu am endd de la 10 000-100 000 lei i cu interdicpunea corecponald A ceeai pedeapsa se aplica i celor care se vor f i afiliat cu bund tiinjd la o a so cia p u n e fo rm a td in sco p u l sp ecificat in articolul precedent sau vor f i particip a t la o in{elegere stabilitd in acelai scop Se pedepseau cu 2 pans la 5 ani inchisoare cei care ..prin discursuri, cuvdntdri, strigdri, cantece sedipoase, sau am enitqdri rostite in p ublic, p rin viu grai, vo r f i p ro vo ca t direct com iterea u nei fa p te califtcatd crim d (art. 7). Instanjele de ju d e cata puteau interzice de la inceput sau in cursul dezbaterilor, in total sau in parte, reproducerea sau ddrile de seam d ale dezbaterilor in m dsura in care aceste ddri de seam d ar putea constitui un p eric o l pen tru ordinea p u b licd (art. 18). In fapt, aceasta lege venea dupa O rdonanjele C orpului II A rm ata din 5 aprilie i 23 iulie 19247 prin care se hotara pedepsirea cu 5-10 ani inchisoare a oricarei persoane care va p ropovddui prin viu grai sau prin scris schim bareaform ei de guverndm dnt sau suprim area sau schim barea p rin violenfd a legilor i a^ezdm intelor statului ". A sem enea asociajii existente in m om entul aplicarii ordonanjei erau dizolvate. A ceste ordonanje vizau in m od special Partidul C om unist din R om ania, care-i propunea sa inlature ..prin orice m ijloace " oranduirea existenta. i care - cu prilejul negocierilor rom ano-sovietice de la V iena, desfaurate in m artie 1924 - se pronunjase pentru autodeterm inarea pana la despSr\irea de statul rom an a Basarabiei. In acela$i limp, aceasta lege avea in vedere organizajiile de extrem a dreapta, care se pronunjau im potriva regim ului dem ocratic i cereau ,j)edepsireac e lo r care su p rim au m i$carile na{ionaliste. O noua i im portanta restricjie in privinja activitajii partidelor politice a fost adoptata peste zece ani, in aprilie 1934, cand a fost publicata ..legea pentru apdrarea ordinei de stat care lncepea cu aceasta prevedere: ..G ruparile politice. su b orice fo rm d s-ar p rezen ta sau s-ar ascunde, care in propaganda ideologiei sau in executarea p rogram ului lor. vor p repara sau savdr.fi acte de violenfd organizatd, care p u n in p eric o l siguran(a ordinei d e stat sau a ordinei sociale. sau care vor propovddui distrugerea violentd a ordinei politice de star sau a ordinei sociale vor putea ft dizolvate in condipile legii de fap'i. P ot ft, d e asem enea. dizolvate orice grupari politice care in propaganda sau in a cp u n ea lor organtzeazd sau recurg la fo rm a p u n i de lupta inarm atd . H otSrarea tie dizolvare era luata de Consiliul de Mini^tri. D izolvarea unei grupari politice atragea dupa sine inchiderea clu b u rilo r sau a localurilor de intalnire ale acestor grupari, ridicarea fondurilor, arhivelor, co resp o n d en ^ i, arm elor etc. Se considerau in fra q iu n i $i se pedepseau cu inchisoare corecjionala de la 1 la 5 ani: purtarea de orice uniform e, costum e speciale, steaguri sau orice alte em blem e care invederau participarea la Sciivitatea unei grupari politice dizolvate; linerea de adunari, form area de cortegii. precum $i orice fel de aq iu n e politica publics sau clandestina, de catre m em brii gruparilor dizolvate; adunarea de fonduri sau de orice m ijloace m ateriale pentru continuarea activitstii gruparii dizolvate; gSzduirea, cu ijliinja, a uneia sau mai ryultor persoane urm arite sau condam nate pentru vreuna din faptele prevazute m ai sus. S istem u l p a rtid e lo r politice d in R o m a n ia a cunoscut dupa priniul rSzboi m ondial o im portanta evolujie, caracterizata prin: 1. D escom punerea partidelor conservatoare; 2. C onsolidarea pozijiilor P artidului N ational-Liberal; 3. Infiinjarea unor noi partide i im punerea lor in via^a politics; 4. Integrarea in cadrul statului rom an a partid elo r care au co n d u s lupta pentru unirea p rovinciilor istorice cu patria m am a;

S i s t e m u l p o l i t i c In R o m a n i a In a n i i 1 9 1 8 - 1 9 3 8

107

5. Intem eierea Partidului N a to n a l-ja ra n e s c , care a devenit cel de-al doilea mare partid de guvemam&nt (dupa Partidul N ational-Liberal); 6. A parijia i afirm area partidelor aparjin^nd m inoritatilor najionale; 7. C rearea i im punerea in viafa politica a unor organizajii extrem iste, de stanga i de dreapta. D in a m ic a p a r tid e lo r politice a avut i e a anum ite caracteristici, pe etape relativ scurte: * 1918-1921 - o m axim a proliferare a partidelor politice; - 1922-1926 - o te n d in g de fuziune, cu o finalitate bipolara: P artidul N ational-L iberal i Partidul N ajional-Xaranesc; - 1927-1932 - sciziuni Inregistrate in aproape toate partidele i in prim ul rand in cele de g uvem am ant (Partidul N ational-L iberal, Partidul P oporului, P artidul N ajional-Jaranesc); - 1933-1937 - crearea de grupari disidente in interiorul m arilor partide dem ocratice (Partidul Na^ional-Taranesc i Partidul N ational-Liberal); - 1 9 3 7 -1 9 3 8 - criza p artid elo r p o litic e i d iz o lv a re a lor, prin d ec re tu l regal d in 30 m artie 1938. F u n c jio n a r e a m e can ism u lu i d e m o c ra tic stabilit prin C o n s titu te s-a dovedit a fi extrem de com plexa i de dificila. In prim ul rand, deoarece i dupa 1918 s-a m enjinut vechea practice, instituita de C arol I, ca regele sa num easca guvem ul, dupa care urm a dizolvarea corpurilor legiuitoare i organizarea de noi alegeri parlam entare. In acest fel, se inversau raporturile dintre puterea executiva i cea legislativa, astfel ca nu guvem ul era expresia parlam entului, ci invers, executivul era cel care fa c e a legislativul. in fapt, regele - atat F erdinand 1, cat i C arol al Il-lea - a abuzat de dreptul constitutional de a dizolva parlam entul. S ubiectivism ul a avut adesea un rol decisiv in schim barea guvem elor. In perioada interbelica s-a inregistrat o mare instabilitate guvernam entald. In prim ul deceniu interbelic, la conducerea jarii s-au aflat 11 guvem e, prezidate de : generalul C onstantin C o an d a (6 n o icm b rie-1 2 decem brie 1918), Ion I. C. B ratianu (12 decem brie 191827 sep te m b rie 1919), generalul A rth u r V aitoianu (27 se p te m b rie -3 0 no ie m b rie 1919), A lexandru Va'ida-Voevod (1 decem brie 1919-13 martie 1920), A lexandru A verescu (13 m artie 1920-17 decem brie 1921), Take Ionescu (17 decem brie 1921-19 ianuarie 1922), Ion I. C. Bratianu (19 ianuarie 1922-30 m artie 1926), A lexandru A verescu (30 m artie 1926-4 iunie 1927), Barbu Jjtirbey (4-21 iunie 1927), Ion I. C. Bratianu (21 iunie-24 noiem brie 1927), Vintila Bratianu (24 noiem brie 1927-10 noiem brie 1928). De fapt, a fost un deceniu de dom inajie a Partidului N ational-L iberal, care s-a aflat la putere lim p de $ase ani i jum atate, dar a c o n d u s i prin imerpui (C oanda, V aitoianu, Averescu. tirbey); singurul guvern care sa form at im potriva voinjei lui Ion I. C. Bratianu a fost cel prezidat de A lexandru Vaida-Voevod iji care nu s-a m e n tn u t decat trei luni. C el de-al d o ilea deceniu interbelic sfli caracterizat prin altem an ja la putere a liberalilor *i national-tarani$tilor. Intre 1933-1937 a u existat 14 g u v em e, prezidate d e :|lu liu M aniu (lO n o ie m b rie 1928-7 iunie 1 iieo?ghe G h . M ironescu (7-12 iunie 1 9 3 0 )|lu liu M aniu (12 iu n ie-1 0 o cto m brie 1930), G h. G h .M iro n escu (10 octom brie 1930-18 aprilie 1931,), Nicolae Io rg a (18 aprilie 1931-6 iunie 1932), A lexandru V aida-V oevod (6 iu n ie -10 august 1932), A lexandru V aida-V oevod (10 a u g u s t-19 octom brie 1932), Iuliu M aniu (20 octom brie 1932-13 ianuarie 1933), A lexandru V aida-V oevod (13 ianuarie-14 noiem brie 1933). l.G .D uca (14 n o iem b rie-2 9 decem brie 1933), dr. C onstantin A ngelescu (29 decem brie 1933-3 ianuarie 1934), G h eo rg h e Tatarescu (3 ianuarie 1934-17 noiem brie 1937), G heorghe T aiarescu (17 n o iem brie-28 d ecem brie 1937), O ctavian G oga (28 d ecem b rie 1937-9 lebruarie 1938). in acest al d o ilea deceniu al perioadei interbelice n a to n a l-ja ra n i^ tii i liberalii s-au aflat la putere tim p de circa patru ani fiecare, in reslul perioadei fu n c to n a n d g u v em e de c o a lite (prezidate de N. Iorga i O . G oga).

loan Scurfu
Interesant este ca i dupa 10 februarie 1938, cand regele a devenit factor activ de guvem are, fluctuajia a continuat, pe parcursul celor doi ani i jum State (p&na la 6 septem brie 1940) succedandu-se nu m ai pu |in de 8 cabinete: M iion C ristea (1 0 februarie-30 m artie 1938), M iron Cristea (30 m artie 1938-6 m artie 1939), A rm and C alinescu (6 martie-21 septem brie 1939), g-ral G heorghe A rgeanu (21-27 septem brie 1939), C onstantin A rgetoianu (28 septem brie23 noiem brie 1939), G h eorghe T atarescu (24 n o ie m b rie 1939-10 m ai 1940), G h eo rg h e Tatarescu (11 m ai-3 iulie 1940), Ion G igurtu (4 iulie -6 septem brie 1940). Un sim plu calcul arata ca in cei 22 de ani ai perioadei interbelice s-au succedat la conducerea Rom aniei nu m ai pu^in de 33 de guvem e, ceea ce inseam na o m edie de opt luni. in aceasta perioada au existat doua guvem e (am bele liberale) care s-au m entinut tim p de patru ani fiecare, fapt ce arata ca frecvenja schim barilor a fost m u lt m ai m are. A u existat opt gu v em e cu o durata de 1-2 luni: Coanda, Vaitoianu, Take Ionescu, Vaida (1932), Tatarescu (1937), G oga, M iron C ristea (1938), Tatarescu (1940), i ase g u v em e d e cateva zile sau saptam ani: B. tirbey, Gh. G h. M ironescu (1930), D uca, dr. A ngelescu, A rge$anu, A rgetoianu. Schim barile de guvem e au fost urmate de dizolvarea parlam entului, atunci cand noul cabinet nu aparjinea aceluiai partid. De$i parlam entarii erau alei, conform C o nstitu|iei, pe termen de 4 ani, in realitate, durata m andatului a fost in m edie de un an i opt luni. Acest fapt a perm is ca num ai in intervalul 1922-1937 pe bancile A dunarii D eputaplor $i Senatului sa se perinde 4.353 de persoane. A u avut loc alegeri parlam entarein: noiem brie 1919, m artie 1920, m artie 1922, mai 1926, iulie 1927, decem brie 1928, iunie 1931, iunie 1932, n oiem brie 1933, decem brie 1937. Deci, pe parcursul a 19 ani de regim dem ocratic au avut loc 10 alegeri parlam entare. La acestea se adauga cele din iunie 1939, desfaurate sub regim ul unui singur partid (Frontul Rena$terii Nation ale). O p fiu n ile e le c to ra tu lu i au fost extrem de con trad ictorii. deoarece un num ar foarte mare de cetajeni nu aveau o cultura politica, un discem am ant autentic. A ced ia au votat in funcpe de o anum ita stare de spirit, generata de speran;ele puse intr-un om providential care va trage la raspundere " pe raufacatori iji va aduce m dreptarea /a n i " (g-ral A verescu in 1920) intr-un partid, care inaugura o erd nouti ", de dreptate i dem ocratic, in viaja R om aniei (Partidul N ational-Jaranesc in 1928) sau in schim barea sistem ului de g u v em are (prom isa de ini^carea legionara, in 1937). C el m ai a d t ^ a cetatenii s-au prezental la u m e pentru ca votul era obligatoriu i pentru a scapa de o eventuala am enda. A lteori, alegatorii au pus tam pila pe prim a pagina - unde era de fiecare data lista partidului de la g u v em - socotind ca, daca a^a au h o t a r a t cei de la Bucureti i mai ales regele, sa aduca acel partid la guvem , inseam na ca aa e bine L a toate acestea se adauga fapful ca prom isiunile facute de candidajii partidului aflat la putere aveau anse m ai m ari de realizare decat cele ale opozitiei. De aceea, s-au inregistrat rezultate speqtaculoase. care nu pot fi considerate ca expresia unor convingeri politice ale electoratului. A stfel, Partidul N ational-Liberal a obtinut 6 . 8 % din voturi in 1920, apoi 60,3% in 1922, pentru a ajunge la 7,3% in 1926 i a urea la 61.7% in 1927. Partidul Poporului a inregistrat 42,4% in 1920. a scazut la 6,5% in 1922, a crescut la 52% in 1926, pentru a nu atinge pragul electoral in 1927, deoarece a obtinut doar 1,9%. La randul sau, Partidul N ational-Jaranesc a catigat 32,1% din voturi in 1927, a ureal la 77,7% in 1928, pentru ca in 1931 sa cada la 15%. Un excelent specialist in problem a dem ocratiei parlam entare, M atei D ogan, a alcatuit o schem a deosebit de sugestiva(vezi schem a de la pag. 1 1 1 ). D u ra ta p a rla m e n tu lu i a depins de voinja executivului (regelui). In perioada interbelica s-au succedat 11 corpuri legiuitoare. ceea ce inseam na jum atate din timpul legal p revazut de C onstitutie. D a caiu am in calcul faptul ca tim p de un an (octom brie 1918 -n o ie m b r ie 1919) R om ania nu a avut parlam ent $i ca au existat doua corpuri legiuitoare care s-au m entinut patru

S lST E M U L POLITIC !N R O M A N IA IN ANII 1 9 1 8 - 1 9 3 8

109

ani (1922 -1 9 2 6 i 1933-1937) atunci m edia este m ult mai m ica. P atru parlam ente au durat m ai pu^in de un an (cele alese in 1919, 1926, 1927 i 1931). in legaturS cu profesiunea deputajilor i senatorilor exists date concrete pentru anii 19221937 i anum e d e c la ra b le pe care acetia le-au facut la Tnceputul legislaturii. D esigur, ele nu pot fl foarte exacte, deoarece trebuia declarata o singura profesiune, iar m uty parlam entari aveau m ai multe: de exem plu, un avocat putea fi in acelai tim p profesor universitar, proprietar agricol (moier), in d u strial i bancher. Totui, tabelul tntocm it de M atei D ogan are o anum ita sem nificalie, dem onstrand ca ..fauritorii de legi (juritii) au avut in p e r m a n e n t cel m ai mare num&r de reprezentanji tn parlam ent (vezi tabelul de la pag. 1 1 2 ). O caracteristica a perioadei interbelice o constituie creterea p u terii executive p e seam a celei legislative, fapt care a avut consecin^e negative asupra evolu^iei regim ului dem ocratic. A ceasta s itu a te s-a reflectat in prim ul d ec en iu interbelic prin su p rav eg h erea activitajii deputaiilor i senatorilor de catre guvem . S pre exem plu, Tn 1921, cu prilejul dezbaterii asupra proiectului de lege agrara, mai mutyi deputaji ai m ajoritaiii cereau extinderea exproprierii i dim inuarea pre^ului de rascum parare. M inistrul de interne, C.A rgetoianu, avea sa scrie: In cele d o u d -trei zile care au precedat vo tu l am lucrat grupurile [m ajoritare, din A dunarea Deputa^ilor i din Senat], i in ziua scrutinului am p u s oam enii m ei sd ceard vo tu l p e fa ta cu apel nom inal. M -am a$ezat tn m om entul scrutinului p e treptele biroului. in f a [a bdncilo r era sd zic a ieslelor - i la chem area fie c d r u i num e din partidul nostru [Partidul Poporului], md uitam in och ii chem atului i sub uitatura m ea n-a indrdznit nici unul sd zicd co n tra !I0. O s itu a te sim ilara s-a Tnregistrat Tn m artie 1923, cand Ion I. C. Bratianu, pre$edintele C onsiliului de M initri, a chem at m ajoritaiile parlam entare liberale, cerandu-le sa voleze, Tn unanim itate, proiectul de C o n stitu te. La ran d u l sau, luliu M aniu - eful guvem ului - a solicitat Tn decem brie 1928 tuturor depu ta|ilo r y senatorilor apar^inand Partidului N aiional-Jaranesc sa-i depuna dem isia Tn alb, astfel incat conducerea partidului ( care alcatuia de fapt executivul) sa poata uza de ea atunci cand credea de c u v iin ^ . S em nificativa este i procedura lui luliu M aniu, Tn octom brie 1929, cu prilejul com pletarii Regen^ei, ca urm are a m orlii lui G h. Buzdugan. Reprezentanja N ajionala a fo stco n v o cata pentru ziua de 9 octom brie, ora 10, dar preedintele C onsiliului de M initri a sosit. Tn palatul din Dealul M itropoliei abia la ora 12. Lil a iinut un discurs prin care i-a Tndemnat pe p arlam entari sa ,.se c o b o a re" Tn contiin|a lor $i sa-$i ridice inim ile $i sufietele spre ..a to tp u tern ic u lsu rugdm intea ca sd ne lum ineze p e top, iar d-voastrd sd vd exercita[i a cest drept de vot secret, precum prescrie C onstitupa, i precum contiinia i sentim ental datoriei nationale a d-voastrd vd dicteaza A poi ^edin^a s-a suspendat, m ajoritaple parlam entare s-au adunat Tntr-o sala separata, unde Al. Vaida-Voevod le-a adus la cunotinla num ele persoanei care trebuia votata i care fusese stabilita de luliu M aniu: Constantin Sara^eanu. Pe buletinul de vot a fost Tnscris acest num e, spre fericirea parlam entarilor na|ional-iaraniti care au aflat cu cateva m inute mai devrem e cine va fi noul regent. D upa 1933, g uvem ul a Tnceput sa practice sistem ul de conducere prin decrete-lege. astfel ca parlam entul era pus Tn fa^a faptului im plinit. Prin legea pentru sim plificarea serviciilor p u b lice i p e n tru luarea u n o r m d su ri ec o n o m ice sa u fin a n c ia r e u rgente (n u m ita $i a ..d ep lin elo rp u teri ) din 9 iulie 1934|; s-a slabilil ca in timpuA-vacan^ei A dunarilor legiuitoare guvem ul era autorizat ca p e cale de decret regal, d a t in baza unui ju r n a l a l C onsiliulu i de M ini.pri sa procedeze la sim plificarea i raponalizarea serviciilor i institiqiilor publice de ordin a d m in istra te i de specialitate, ale cdror bugete sunt votate de parlam ent sau consiliiie de a d m in is tr a te lo cale; sd revizuiascd toate bugetele adm inistra{iilor centrale, precum i ale Regiilor p u b lice $i C aselor autonom e ale cdror bugete au legdturd cu bugetul g enera l al s ta tu lu i" . D ecretele dale in baza ac eslei legi e rau ..supuse spre ra tifica re A d u n a r ilo r legiuitoare prin respingerea ratificarii, decretele date in tem eiul aceslei legi nu-i vorpierd e