bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu

N\scut `n Israel, AVIV BEN ZEEV consider\ c\ angoasele `i
provin de la tat\l de origine german\, iar temperamentul
de la mama sosit\ din Argentina, o combina]ie care a dus
la excentricitatea sa. Pe m\sur\ ce a crescut, a înv\]at s\
nu ia nimic de bun [i s\ nu fie niciodat\ freier.
Dup\ patru ani petrecu]i `n uniform\, care nu-i venea deloc
bine, Aviv Ben Zeev a renun]at cu non[alan]\ la o posibil\
str\lucit\ carier\ de chitar\ clasic\ de acompaniament [i
s-a lansat în odiseea sa post-armat\. {i s-a trezit predând
despre Israel într-un colegiu din Noua Zeeland\ sau amu-
zându-i pe studen]ii Universit\]ii Regatului Tonga cu istorii
din }ara Sfânt\. A devenit, obligatoriu, [i foarte pasionat
de aeroporturi.
De când s-a al\turat cercului select al angaja]ilor compani-
ilor de telecomunica]ii, poate fi g\sit în majoritatea timpu-
lui în aeroporturi, în drum spre ]\ri îndep\rtate. Casa lui,
mult prea rar locuit\, se afl\ chiar în centrul animat al Tel
Avivului, unde poate fi z\rit dând ture cu ma[ina în c\utarea
zadarnic\ a unui loc de parcare. Una peste alta, se str\duie[te
s\-[i p\streze un loc sub soare.
Traducere din limba englez\
MIHAI-DAN PAVELESCU

NEMIRA
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU
Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

BEN ZEEV, AVIV
Ghidul xenofobului - Israelienii / Aviv Ben Zeev;
trad.: Mihai-Dan Pavelescu. - Bucure[ti: Nemira
Publishing House, 2009
ISBN 978-606-92087-0-0

I. Pavelescu, Mihai-Dan (trad.)

821.411.16-4=135.1

Aviv Ben Zeev

THE XENOPHOBE'S GUIDE TO THE ISRAELIS

© Copyright Oval Projects, 2001

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Oana IONA{CU

Tehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU

Tiparul executat de Graphicprint Industries

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\.

Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,

f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\
[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-0-0
 Israelul se afl\ la extre-
mitatea a trei continente.
Este un stat ceva mai mic
decât }ara Galilor, dar ceva
mai mare decât New Jersey
[i ar intra de cincizeci de ori
`n Egipt. Traversarea ]\rii de
la nord la sud cu automobilul
dureaz\ opt ore, iar de la est la
vest o pute]i str\bate `n trei ore.

Popula]ia Israelului este de 6,5 mili-

oane de locuitori, prin compara]ie
cu 3 milioane libanezi, 5 milioane
iordanieni, 16 milioane sirieni, 22 de
milioane arabi saudi]i, 66 de milioane
turci, 69 de milioane egipteni [i 306
milioane americani.
 Crim\ [ i p edea p s \

~n prezen]a str\inilor, israelienii vor dovedi

foarte mult\ mândrie fa]\ de rata relativ sc\zut\
a delictelor din ]ara lor. ~ntre ei `ns\ vor m\rtu-
risi c\ sunt realmente `ngrijora]i de rapiditatea
cu care Israelul se apropie de alte p\r]i ale lumii
occidentale. Violen]ele sunt totu[i rare din
punct de vedere statistic, chiar [i `n ora[ele mari.
Deplasarea de unul singur `n timpul nop]ii (dac\
sunte]i b\rbat) sau `n grupuri (dac\ sunte]i fe-
meie) continu\ s\ fie considerat\ ferit\ de griji
`n orice parte din Haifa sau Eilat.
Rata relativ redus\ a infrac]iunilor este atri-
buit\ `n general faptului c\ israelienii nu beau
mult; vederea de oameni be]i `n locuri publice
este ceva cu totul neobi[nuit. Desigur la aceasta
contribuie `ntr-o m\sur\ `nsemnat\ [i caracterul

Ghidul xenofobu 113

lui. Israelienii
destul de tradi]ional al societ\]ii, iar stagiul mi-
litar angajeaz\ mult\ energie tân\r\ care altfel
ar putea fi canalizat\ `n alte direc]ii.
Excep]ia fa]\ de num\rul sc\zut al delictelor
o constituie furtul de automobile, a[a cum o
atest\ ratele enorme ale asigur\rilor auto. ~n
spatele experien]ei nepl\cute de a descoperi
`ntr-o diminea]\ superb\ c\ unul dintre obiec-
tele cele mai pre]uite de c\tre tine a disp\rut
peste noapte se afl\ aparent o `ntreag\ industrie
de ho]i care fac nego] cu dealeri de piese uzate
(care „nu vor s\ [tie“ de unde provin acestea),
care la rândul lor lucreaz\ cu ateliere auto du-
bioase (care nu pun niciodat\ `ntreb\ri), care fac
afaceri cu companiile de asigur\ri (care sunt, fi-
resc, mai presus de orice repro[) [i lan]ul sl\bi-
ciunilor continu\…
Deoarece taxa pe automobilele noi este de
aproape 100%, s-ar putea spune c\ pân\ [i sta-
tul are un interes.
Majoritatea ho]ilor vin [i dispar `n Teritoriile
Palestiniene, astfel `ncât poli]ia israelian\ nu
poate s\ solu]ioneze furturile. Acum câ]iva ani,
când liderii palestinieni au declarat cu eloc-
ven]\ c\ orice automobil furat din Israel trebuie

114 AVIV BEN ZEEV

`nregistrat potrivit legii pe teritoriul lor, absur-
dul a atins niveluri anterior necunoscute.

AMENZI MURDARE

Se spune c\ exist\ trei genera]ii de israelieni:

cea care a cl\dit ]ara, cea care nu i-a apreciat va-
loarea [i a umplut-o de gunoaie [i cea care acum
trebuie s\ cure]e mizeria. Actualmente orice is-
raelian poate deveni, dac\ dore[te, „mandatar de
cur\]enie“ `n numele prim\riei [i, potrivit legii,
are dreptul de a amenda orice persoan\ pe care
o vede aruncând gunoaie `n interiorul a[ez\rii.
Delictul arunc\rii de gunoaie nu se limiteaz\
exclusiv la membrii rasei umane. ~n majoritatea
ora[elor, murd\rirea pavajului de c\tre un câine
va duce la o amend\ sever\ pentru creatura ag\-
]at\ de cel\lalt cap\t al lesei.
 Co nver s a ] i e

CUVINTE {I GESTURI URÂTE

Pentru israelieni exist\ cuvinte „urâte“ [i cu-

vinte „foarte urâte“. Cuvintele urâte sunt `n
ebraic\ [i au fost inventate `n corturile armatei
sau pe str\zi. Cuvintele foarte urâte provin `n
general din arab\. Israelienii sus]in c\ `njur\tu-
rile `n arab\ sunt mai „suculente“.
Frazele care `ncep cu ina-al… sunt urâte, `n
timp ce cuvintele rostite cu un [uierat furios ce
con]in sunete continui ca „ssssss“ sau „xxxxxx“
sunt foarte, foarte urâte.
Când este rostit pe un ton iritat, cuvântul
idi[ Nu `nseamn\ „Haide, haide, termin\ cu
asta!“ I se replic\ `n general prin fraza: Lama ma
kara? (care `nseamn\ „Ce dracu’ se-ntâmpl\?“,

116 AVIV BEN ZEEV

dar care este prescurtarea pentru „Oare ce s-a
putut `ntâmpla ca s\ faci un asemenea scan-
dal?“). Fraza aceasta este `nso]it\ de o r\sucire
agresiv\ a palmei spre fa]a persoanei c\tre care
este direc]ionat\ `ntrebarea. Lama mi ata?! este o
varia]iune comun\ [i `nseamn\ „Cine te crezi?!“
Majoritatea acestor expresii sunt spuse `n glum\
[i reprezint\ figuri de stil utilizate zilnic.
Israelienilor le vine greu s\-[i st\pâneasc\
ner\bdarea când vorbesc al]ii [i-i `ntrerup con-
stant cu „bine`n]eles, bine`n]eles“ sau „da,
da!“, ca s\ arate c\ au `n]eles ideea de mult, a[a
c\ nu mai trebuie s\ continue. Ei gesticuleaz\
`n vreme ce vorbesc, iar bra]ele fluturate `n
timpul unei discu]ii `ncinse pot chiar lovi spec-
tatorii nevinova]i.
Deoarece israelienii sunt `ncânta]i de con-
versa]iile la telefonul mobil, iar cei mai mul]i fo-
losesc c\[ti aproape invizibile, ei pot fi z\ri]i pe
str\zi (sau chiar f\când pluta pe spate la marea
Moart\) vorbind [i gesticulând aparent de unii
singuri. Primii care au f\cut a[a au fost consi-
dera]i evident cu min]ile duse. ~n prezent to]i
sunt la fel de ]icni]i.

Ghidul xenofobu 117

lui. Israelienii
 TABUURI CONVERSA}IONALE

~n Israel exist\ trei subiecte fundamentale pe

care israelienii le examineaz\ `ntruna, despre
care discut\ [i se contrazic: securitatea (ceea ce
agen]iile str\ine de [tiri numesc „Situa]ia din
Orientul Mijlociu“), religia (evreii `mpotriva
cre[tinilor `mpotriva musulmanilor `mpotriva…)
[i, firesc, Holocaustul.
Deoarece opiniile abund\ `n rândul lor,
discu]iile pot fi aprinse. Str\inii care converseaz\
cu ei despre aceste subiecte se afl\ din capul lo-
cului `n dezavantaj. Israelienii `i consider\ pe
nonisraelieni ni[te ]ânci cu ca[ la gur\ `n privin]a
problemelor respective. Ei apreciaz\ c\ implica-
rea personal\ le spore[te capacitatea de `n]ele-
gere [i de aceea sunt singurii care pot discerne
complexit\]ile. Dac\ o persoan\ din exterior `[i
exprim\ p\rerile despre subiectele respective,
`ncalc\ `n mod nechibzuit un tabu. Dac\ se do-
vede[te cunosc\toare, majoritatea israelienilor
vor fi realmente ului]i. Este posibil chiar s\ o lase
s\ termine f\r\ s-o `ntrerup\.
 Li m b \

Resurec]ia limbii ebraice vechi de dou\ mii

de ani `n lumea vie a Israelului modern este o
poveste care nu-[i g\se[te paralel\ `n istoria
omenirii. Timp de o mie de ani ebraica a r\mas
o limb\ sfânt\, care era folosit\ numai la ocazii
speciale – `n ceremoniile religioase [i ca mijloc
de comunicare `ntre evreii din p\r]i diferite ale
globului, deoarece evreii vorbeau o sut\ de gra-
iuri diferite. A fost numit\ Limba [i aproape c\
nu s-a dezvoltat pân\ la sfâr[itul Evului Mediu,
când poe]ii au cutezat s-o `ntrebuin]eze pentru
a scrie poezii. Din momentul acela, cu fiecare
mic ghiont evreiesc spre revenirea la Israel [i
cu alt adio c\tre diaspor\, ebraica a `nceput s\
fie utilizat\ `ntr-o m\sur\ tot mai mare `n oca-
ziile seculare.

Ghidul xenofobu 119

lui. Israelienii
 Unii conduc\tori evrei n-au fost nici pe de-
parte `ncânta]i de ideea ebraicii seculare coti-
diene, dar cu un secol `n urm\ Eliezer Ben
Yehuda i-a dat imboldul final, când, `n ciuda
opozi]iei aparent insurmontabile, a decis s\-[i
educe copiii exclusiv `n ebraic\. La mijlocul se-
colului XX, `ntre liderii evrei a izbucnit o disput\
legat\ de propunerea ca limba oficial\ `n [colile
israeliene s\ fie germana. B\t\lia s-a `ncheiat
prin victoria ebraicei.
Ebraica modern\ evolueaz\ constant, `ns\ fi-
indc\ n-a fost utilizat\ zi de zi de foarte mult
timp, `i lipsesc cuvinte care s\ descrie lucruri [i
concepte moderne. Sarcina oficial\ a Academiei
Limbii Ebraice este de a inventa noi cuvinte
ebraice. Oricine poate trimite sugestii pentru cu-
vinte noi, care sunt introduse `n lexicon dac\ au
fost acceptate. Este cu totul alt\ discu]ie dac\
omul de pe strad\ accept\ sau nu inven]iile res-
pective. De cele mai multe ori cuvântul „trântit“
`n gurile cet\]enilor pare prea ridicol pentru a fi
utilizat [i, de[i r\mâne corect din punct de ve-
dere teoretic, va d\inui de-a pururi nefolosit `n
dic]ionarul de ebraic\. (De exemplu, cuvântul
ebraic corect pentru telefon este sachrachok, care

120 AVIV BEN ZEEV

`nseamn\ „a vorbi la dep\rtare“. Niciun israelian
nu utilizeaz\ acest cuvânt, desigur cu excep]ia
cazului `n care joac\ scrabble.)
Ebraica este limba original\ a Bibliei, care `n
toate versiunile traduse con]ine multe cuvinte
pur ebraice. Câ]i oameni cunosc adev\ratul
`n]eles al unor cuvinte biblice ca Bethleem, Na-
zaret, Veniamin, Moise sau numele original al
lui Hristos – Yeshua?1
Ebraica apare `n planul doi `n majoritatea is-
toriei occidentale. Astfel `n Evul Mediu facult\]ile
de medicin\, de la Leipzig pân\ la Padova, erau
frecventate de numero[i studen]i evrei [i multe
lec]ii erau ]inute `n ebraic\. La sosirea `n 1620 `n
America, puritanii considerau c\ ebraica era cu-
vântul Domnului, fiindc\ Biblia fusese scris\ ori-
ginal `n ebraic\, iar ei o studiau pân\ la nivelul
vorbirii fluente. Descenden]ii lor au `ntemeiat co-
legii [i universit\]i ca Harvard [i Yale (emblema
lui Yale con]ine [i `n prezent cuvinte ebraice) [i
au predat ebraica, limb\ inclus\ `n prima pro-
gram\ de `nv\]\tur\ a acestor institu]ii.

1
„Casa pâinii“, „P\zitorul“, „Fiul mâinii mele drepte“,
„Scos din ape“, respectiv „Mântuitorul“ (n.a.).

Ghidul xenofobu 121

lui. Israelienii
 Ebraica vorbit\ azi este influen]at\ constant
de alte limbi, `n primul rând de englez\, care
de]ine suprema]ia `n noua lume tehnologic\, [i
`n al doilea rând de arab\, o sor\ a ebraicii (de[i
nu sunt nici pe departe asem\n\toare). Influen]a
arabei este vizibil\ `n special `n argou. ~n mod
oficial este a doua limb\ a Statului Israel, dar
asta nu `nseamn\ c\ to]i israelienii pot vorbi am-
bele limbi. Prin implicarea politicii, aproape to]i
cet\]enii arabi cunosc ebraica, dar pu]ini cet\-
]eni evrei cunosc atâta arab\ `ncât s-o vorbeasc\
sau m\car s-o `n]eleag\.

IDI{

~n diaspor\ au evoluat dou\ direc]ii de dia-

lecte evreie[ti: ladino [i idi[. ~n ]\rile balcanice [i
`n nordul Africii, unde evreii s-au stabilit dup\
exilarea din Spania `n 1492, s-a dezvoltat un
amestec de ebraic\ [i spaniol\, care a fost numit
ladino. ~n Israelul contemporan aceasta este o
limb\ pe moarte, vorbit\ de câ]iva b\trâni.
~n Europa din anii diasporei, amestecul de
ebraic\, german\, slav\ [i alte câteva graiuri a

122 AVIV BEN ZEEV

format idi[ul – cuvânt care `nseamn\ pur [i sim-
plu „evreiesc“. Idi[ul este `n declin: vârstnicii
continu\ s\ se bucure de piesele de teatru, zia-
rele [i c\r]ile `n idi[, dar nepo]ii lor vor studia dia-
lectul doar la universitate, a[a cum se `ntâmpl\
cu latina `n Europa.
Mo[tenirea evreiasc\ pentru alte limbi const\
`n principal din cuvinte idi[. ~n America, [i `n
special la New York unde s-au stabilit mul]i imi-
gran]i evrei, destule cuvinte idi[ coloreaz\ limba
englez\: schmaltz – sentimentalism, mensh – per-
soan\ onorabil\, kvetch – plâng\cios, schlep – a târ`
sau a c\ra, klutz – t\nt\l\u, schmooze – a flec\ri,
nosh – snack, shtik – scenet\, nudnik – pacoste,
glitch – problem\ sau eroare, shlemiel – ghinionist,
kibosh – a preveni, spiel – poveste, putz – prost,
shtum – t\cut, pisher – jet, schnozzle – nas [i
strig\tul de durere Oi vay! sunt cuvinte pe care
newyorkezii evrei [i nonevrei le utilizeaz\ cu re-
gularitate. Toate sunt considerate destul de cu[er
pentru a fi folosite `n mod curent.
Idi[ este o limb\ bogat\, plin\ de umor, gust
[i culoare. O convingere larg r\spândit\ este
c\ unele bancuri pot fi spuse doar `n idi[, pen-
tru c\ dac\ sunt traduse `n alte limbi `[i pierd

Ghidul xenofobu 123

lui. Israelienii
amuzamentul. De exemplu, cuvântul idi[ shoin
`nseamn\ „nu conteaz\“ [i trebuie `nso]it prin-
tr-un gest de resemnare din bra]. O anecdot\ po-
veste[te despre un evreu bâlbâit care, v\zând-o
pe nevasta sa Shoshana `naintând neatent\ spre o
gur\ de canal neacoperit\, strig\ `ngrozit:
– Sho…! Sho…! Sho…! …Shoin.