REFERAT

Chimie

Zaharia Andrei Cosmin

ACETILENA OBTINERE, UTILIZARE

Acetilena este o hidrocarbur alifatic nesaturat, cu o tripl legtur, descoperit de Humphry Davy n 1836 i sintetizat din elemente de Marcellin Berthelot n 1862; este un gaz incolor, fr miros n stare pur, foarte solubil n aceton. Formeaz acetiluri de cupru, argint i mercur. D reacii de adi ie, de polimerizare etc. Se poate obine prin reacia dintre carbura de calciu (carbid) i ap sau din metan, prin oxidare parial cu oxigen ori prin cracare n arc electric. Este un compus de mare importan, constituind baza pentru oblinerea unui numr foarte mare de compui n industria chimic. Din acetilen se prepar aldehida acetic, acetona, clorura de vinil, acetatul de vinil, vinilacetilena, nitrilul acrilic. Se folosete de asemenea la sudura oxiacetilenic i la iluminat.. Se pstreaz n tuburi sub presiune. Se fabrica la Rnov din gazmetan, iar la Turda i Trnveni din carbid. Structura acetilenei: acetilena este primul membru al seriei de hidrocarburi aciclice nesaturate care contin in molecula lor o tripla legatura intre atomii de carbon. Formula moleculara: C2H2 - legatura tripla este formata din doua legaturi pi si una sigma; - structura liniara datorata faptului atomii de carbon sunt hibridizati sp; - cele doua legaturi pi iau nastere din orbitalii nehibridizati p ai atomilor de C; - atomii de hidrogen folosesc orbitalii s pentru a forma legatura sigma cu C; - legatura C-H este polara avand polul pozitiv la atomul de H si cel negativ la C; - leagtura tripla dintre atomii de C are forma unui elipsoid; este o legatura rigida; - unghiul intre valente este de 180 grade; - lungimea legaturii C-H este de 1,08; lungimea triplei legaturi C C este de 1,20

Observatie: - scurtarea legaturilor in acetilena fata de cele din etena (C=C 1,33 si =C-H 1,10 ) se datoreste procentului mai mare de componenta s in orbitalii de legatura (50% componenta s in orbitalii sp si 33% in orbitalii sp2); Metode de obtinere a acetilenei 1. Descompunerea termica a metanului La temperaturi ridicate, de peste 1000C, metanul se transforma in acetilena: 2CH4 C2H2 + 3H2 (~1300C) Un studiu amanuntit al reactiei reactiei de descompunere termica a metanului a relevat urmatoarele caracteristici: -procesul de formare a acetilenei este puternic endoterm; -randamente acceptabile in acetilena se obtin la temperaturi de 1300-1500C; -la aceste temperaturi este favorizata reactia de descompunere termica a acetilenei in elemente:C2H2 2C + H2 Tinand cont de aceste caracteristici, practic, prepararea acetilenei din metan se realizeaza la circa 1300C, cu racirea rapida a amestecului, pentru a evita descompunerea termica a acetilenei. 2. Reactia carburii de calciu cu apa Carbura de calciu (numita si carbid) reactioneaza foarte usor cu apa, formand acetilena Ca2+ (CC) + 2H-OH HCCH + Ca(OH)2 Carbid acetilena hidroxid de calciu Carbura de calciu este un compus ionic (sarea de calciu a acetilenei), care se poate obtine prin incalzirea in cuptoare electrice a unui amestec de var si cocs. CaO Oxid de calciu + 3C CaC2 + CO carbid monoxid de carbon

Acetilena obtinuta prin acest procedeu este folosita in suflatorul oxiacetilenic la generarea prin ardere a flacarii cu temperatura ridicata. (t 3000C) HCCH (g) + 5/2 O2 (g) 2CO2 (g) + H2O + 317 kcal
3

Obtinerea in laborator: In laborator acetilena se obtine prin descompunerea carburii de calciu (obtinuta din carbune si CaO, la 2500) cu apa (F.Whler, 1862). Activitate experimentala: a) Aspecte teoretice: 1. Reactia globala: CaC2 + 2HOH C2H2 + Ca(OH)2 2. Reactia ionica: Ca2+ -:C C:- +2HOH HC CH + Ca2+ + (OH)Observatie: - reteaua cristalina a carburii de calciu este compusa din ioni Ca2+ si ioni C22-; acestia din urma nu sunt stabili in prezenta apei, ci extrag instantaneu protonul H+, formand acerilena si ioni hidroxil; b) Materiale necesare: - balon de 50 cm3 cu gat lung di fund rotund; - dop prevazut cu tub de sticla indoit; - eprubeta; - cristalizor cu apa (in care se afla eprubeta cu apa rasturnata); - 20 cm3 de apa pentru reactie si cateva bucatele CaC2;
4

c) Mod de lucru: Dupa montarea instalatiei (balonul in stativ, eprubeta in cristalizor etc.) in baon se introduc cateva bucati de carbid in 20 cm3 de apa. Se inchide repede baonul prevazut cu tub de sticla indoit. Acetilena degajata se capteaza intr-o eprubeta umpluta cu apa, cufundata in cristalizor. Dupa ce e dislocuita apa din eprubeta, se intoarce eprubeta si se aprinde acetilena. d) Observatii: -- dislocuirea apei din eprubeta este o dovada ca s-a aobtinut acetilena.; -- acetilena arde cu flacara luminoasa; Proprietati fizice Acetilena se descompune cu o explozie in elemente. Exploziile pot fi initiate de o scanteie, dar pot aparea si spontan (artificiile). Este, de asemenea, compusul uzual care produce cea mai fierbinte flacara, deoarece reactia are viteza foarte mare, necesita putin oxigen (care consuma caldura pentru a se incalzi pana la temperatura de ardere) si produce si putina apa (care preia caldura din reactie) Punctele de fierbere ale alchinelor cresc cu cresterea masei molare si sunt mai mari decat ale alchinelor cu acelasi numar de atomi de carbon. De asemenea, mai depind si de natura fotelor inter moleculare si forma spatiala a moleculelor. Densitatile alchinelor sunt subunitare, dar mai mari decat ale alchenelor corespunzatoare. (densitatea fata de aer este egala cu 0,90). Cele doua legaturi creeaza o densitate electronica (-) la atomii de carbon implicati in legatura tripla.: H+-C- C-- H+. Ca urmare a acestei polarizari a moleculei, acetilena este partial solubila in apa (1,17 g/L c.n.) (1 volum H2O1 volum CO2). De asemenea este solubila si in solventi organici (ex. Acetona). - gaz incolor cu miros eterat placut (in stare pura); - densitatea fata de aer egala cu 0,90; - p.f. : -84C si p.t. : -82C; - solubila in apa (1:1 in volume), solubilitatea creste o data cu presiunea; - solubila in solventi organici; ex. Acetona sau N-metilpripolidona;
5

- comprimata sub presiune explodeaza; - se transporta in cilindrii de otel captusiti cu azbest si imbibati cu acetona; Proprietati chimice I. Reactiile specifice legaturii multiple. 1. Aditia a) Aditia hidrogenului. Hidrogenarea alchinelor conduce la alcani sau alchene in functie de catalizatorul metalic folosit: HCCH CH3-CH3 etan (in prezenta hidrogen, nichel/platina/paladiu) HCCH CH2=CH2 etena ( in prezenta hidrogen si paladiu/plumb) b) Aditia halogenilor(Br2,Cl2) La legatura tripla are loc in doua etape cu formarea ca intermediar a unui derivat dihalogenat vicinal, de tip alchenic. Br Br | | Br | Br | Br | | Br (1,1,2,2-tetrabromometan) HCCH + Br-Br HC=CH HC-CH

1,2-dibromoetena In mod asemanator, aditia Cl2 la acetilena conduce la 1,2-dicloroetena si, in final, la 1,1,2,2tetracloroetan c) Aditia acizilor (la acetilena conduce in prima etapa la derivati vinilici, materii prime importante in industria polimerilor). c)1. Aditia acidului clorhidric (la acetilena, in prezenta clorurii de mercur HgCl2 conduce la clorura de vinil. HCCH + H-Cl HC=CH H3C-CHCl2 (1,1 dicloroetan = clorura de etiliden) | H | Cl (cloroetena = clorura de vinil)
6

In acelasi mod are loc aditia acidului bromhidric (HBr) la acetilena. Aditia hidracizilor la alchinele nesimetrice decurge dupa regula lui Markovnikov: Cl | HCC-CH3 + H-Cl HC=C-CH3 H3C-C-CH3 | | | Cl 2.2-dicloropropan H Cl 2-cloropropena

c)2. Aditia acidului cianhidric are loc in prezenta Cu2Cl2/NH4Cl (80-90C). cand se obtine acrilonitril: CN | Acrilonitril acetatul de zinc. d) Aditia apei (reactia Kucerov). Acetilena aditioneaza cu usurinta apa in prezenta sulfatului de mercur (HgSO4) si a acidului sulfuric. Ca intermediar se formeaza un alcool nesaturat, un enol, care este instabil si se transforma intr-un compus carbonilic. Substantele organice care contin in molecula grupa carbonil se numesc compusi carbonilici si se pot clasifica in functie de natura celor doi substituenti ai atomului de carbon in aldehide si cetone. Omologii acetilenei aditioneaza apa, dupa regula lui Markovnikov si formeaza cetone. CN | poliacrilonitril

HCCH + HCN H2C=CH (-CH2-CH-)n c)3.Aditia acidului acetic (la acetilena se realizeaza, industrial, folosind drept catalizator

2. Oxidarea a) Oxidarea alchinelor cu KMnO4, in mediu neutru HCCH +4[O] [HOOC-COOH] 2CO2 + H2O Acid oxalic Prin oxidare cu permanganate de potasiu in mediu neutru, alchinele interne se transforma in -dicetone: R-CC-R R-C-C-R || || O O -dicetona b) oxidarea alchinelor cu KMnO4, in mediu basic are loc cu ruperea triplei legaturi CH3-CCH CH3-COOH + [HCOOH] CO2+H2O Acid acetic acid formic

3. Dimerizarea si trimerizarea acetilenei Acetilena poate aditiona o alta molecula de acetilena, in prezenta clorurii de amoniu si a clorurii de cupru cand se formeaza vinilacetilena (dimer). Viniacetilena este un compus foarte reactive. Prin aditia acidului clorhidric (in prezenta Cu2Cl2) formeaza 2-clorobutadiena (cloropren), monomer in sinteza cauciucului cloroprenic. Trimerizarea acetilenei are loc la trecerea acesteia prin tuburi ceramice, incalzite la 600-800C. Produsul principal de reactie este benzenul. Utilizari Multa vreme acetilena a constituit una dintre cele mai utilizate materii prime ale industriei chimice organice. Din acetilena se prepara aldehida acetica, acetona, clorura de vinil, acetatul de vinil, nitrilul acrilic. Se foloseste, de asemenea, la sudura oxiacetilenica si la iluminat. Mai este folosita si la taierea, debitarea sau sudura metalelor sau alte aplicatii care necesita temperaturi inalte.

Principalii polimeri vinilici si utilizarile lor

Monomer CH2=CH2 etena CH2=CHCl clorura de vinil CF2=CF2 tetrafluoroetena CH2=CH-C6H5 stiren CH2=CH-CN acrilonitril

Unitate care se repeta -CH2-CH2-CH2-CH| Cl -CF2-CF2-CH2-CH| C6H5 -CH2-CH| CN

Denumire Polietena (PE) Policlorura de vinil (PVC) Politetraflouroetena (teflon) Polistiren Poliacrilonitril (Orlon, Acrilan)

Utilizari Filme, jucarii, folie sere, cutii de plastic. Linoleum, discuri, sticle. Materiala pe baza de Teflon, izolatii pentru cablu. Jucarii, ambalaje,cartoanele de oua etc. Blanuri sintetice, paturi si alte materiale sintetice cu rezistenta mare.